Comprimarea si transportul gazelor

1. Aplicatii ale comprimarii gazelor

transportul gazului natural din zona de exploatare
catre consumatori;
in industria chimica, industria petrochimica si altele in
care este necesara, din considerente tehnologice,
asigurarea unor conditii specifice de presiune ale
materiilor prime gazoase sau/si produsilor
intermediari/finali obtinuti;
in instalatii de racire sau de conditionare a aerului;
in procese industriale pentru transmisii pneumatice;
propulsia aeronavelor;
in transportul subacvatic (submarine);
transportul auto (pneuri);

2. Moduri de comprimare

Comprimare
izoterma:

p1 V1 p 2 V2 p V const

Comprimare
adiabata:

p1 V1 p 2 V2 p V const

Comprimare
politropa:

cp
cv

exponentul adiabat

p1 V1n p 2 V2n p V n const

n exponentul

politrop

3. Diagrama teoretica a compresorului. Lucrul mecanic (L)

necesar comprimarii gazului. Puterea teoretica (N)
necesara comprimarii

Presiunea initiala: p1
Presiunea finala: p2

Lr
Lc
aspiratie (La)

Lucrul mecanic necesar comprimarii: L L c L r L a (1)

Valoarea integralei depinde de modul in care are loc
comprimarea.
Pentru o comprimare izoterma:
p V
V 1 1
p

p1V1 p2 V2
La

Lr

Din relatia (1) se obtine:

Lucrul mecanic necesar pentru realizarea comprimarii
izoterme (Li) este:
p2

Li

p1

p2

V dp p1 V1

p1

p
dp
p1 V1 ln 2 p1 V1 ln Z
p
p1

Z raportul de comprimare al treptei

Puterea necesara comprimarii izoterme (Ni) a unui

debit volumetric Gv1 de gaz:
p
Ni p1 G v 1 ln 2 p1 G v 1 ln Z
p1
Pentru o comprimare adiabata:

1
p1

V1

p1 V1 p 2 V2

La

Lr

Din relatia (1) se obtine:

Lucrul mecanic adiabat (Lad) este :
1

p2

L ad p V1

p1

dp
p

p1 V1
1

p2

p1

Puterea necesara comprimarii adiabate (Na) a unui debit

Gv1 de gaz este:

N ad p1 G v1
1

p2

p1

1 p1 G v1
Z 1

Daca in relatiile de mai sus se inlocuieste coeficientul cu n

se obtin relatiile pentru comprimarea politropa.

4. Spatiul mort al compresorului (V0). Randamentul

volumetric de aspiratie al compresorului (v). Diagrama
reala
Spatiul mort al compresorului (V0)
Detalii la
curs!

Randamentul volumetric de aspiratie:

v

Volumul de gaz aspirat pe durata unui ciclu V1 V4

Volumul cursei pistonului (Vcp )

Vcp

V1 V0 Vcp
v

V0 Vcp V4
Vcp V4

V
1 1
0 1

Vcp
Vcp
V0
V0

V4
V0

V
1 4
V0

- caracteristica spatiului mort

Pentru destindere de forma: p V n const .
V4

V0

1
1

p2 n
Zn
p1

1
1 Zn

1
Zn

Randamentul de
aspiratie scade cu
cresterea volumului
spatiului mort.
Prin constructie:
0,02 0,05

Diagrama reala a
compresorului

Detalii la curs!

5. Temperatura gazului dupa comprimare

Parametrii gazului:
inainte de comprimare dupa comprimare
presiunea p1
presiunea p2
temperatura T1 (K)
temperatura T2 (K)
volumul V1
volumul V2
numarul de moli n
numarul de moli n

p1 V1 n R T1

p 2 V2 n R T2

p 2 V2 T2

p1 V1 T1
Comprimare politropa:

1
V2 p 1 n

V1 p 2

T2 T1 2
p1

n 1
n

T1

n 1
Z n

De regula, raportul de comprimare asigurat prin constructie

intr-o treapta are valori in intervalul: Z ( 3, 4 )

6. Comprimarea in trepte
6.1. Justificare. Definirea modului de realizare
Detalii la curs !

6.2. Determinarea presiunii intermediare optime (px,opt)

Se determina din conditia de minim al puterii total consumate.
Date initiale:
Debitul de gaz ce trebuie comprimat: Gv1
Presiunea initiala si cea finala a gazului: p1, respectiv, p2
Tipul comprimarii: politropa
Se considera ca intre trepte gazul este racit pana la
temperatura sa initiala (la intrarea in prima treapta de
comprimare)
Puterea necesara in cele doua trepte:
Treapta 1:
Treapta 2:

N1 p1 G v 1

n
n 1

px

p1

n 1
n

N2 p x G v x

Detalii la curs !

n
n 1

p2

px

n 1
n

Puterea totala necesara:

n
N p1 G v 1
n 1

px

p1

n 1
n

p2

px

Conditia de minim a puterii totale necesare:

p 2x ,opt

p1 p 2

p x ,opt
p1

p2
p x ,opt

n 1
n

dN
0
dp x
Z

p2
Z2
p1

6.3. Numarul de trepte al compresorului

Prin extrapolare pentru un compresor cu n trepte care comprima
gazul intre limitele p0 (presiunea la intrarea in treapta 1) si pn
(presiunea la iesirea din treapta n):

pn
Zn
p0

pn
ln
p0
n
ln Z

in care:

Z ( 3, 4 )

7. Tipuri de compresoare
A. Compresoare volumice
Compresoare cu miscari alternative (compresoare cu piston)
Compresoare rotative sau suflante (cu surub, cu pistoane
rotative, cu tambur si palete, cu inel lichid, compresor spiral)
B. Compresoare rotodinamice
1. Compresoare centrifuge
2. Compresoare axiale

Compresor cu piston
1 treapta

Suflanta cu surub

Compresor cu piston 2 trepte

Suflanta cu pistoane rotative

Suflanta cu tambur si
lamele culisante in rotor

Suflanta cu inel lichid

8. Transportul gazelor prin conducte

Caderea de presiune la curgerea prin conducta

1
gdz
d w2
2
G
G v
w m m
A
A

dL w2
v dp

d 2
Re

w d w d Gm d

const.

v
A

Gm

dL G m
v dv v dp

d A

v2
dp
dL G m
ln

v 1 v 2 d A
1
0

Gm
A

v2

0
2
2

(A)

Pentru curgere izoterma:

p v
v 1 1
p

v 2 p1

v1 p2

p1 v 1 p 2 v 2 p v

Prin inlocuire in relatia (A):

Gm
A

Gm
A

p
1
dL G m
ln 1
p

dp

p 2 p1 v 1
2d A
1
0
2
2
p

p1
L
1
2
ln

0
p2
2d
2 p1 v 1

(B)

Date de proiectare:
Varianta 1
Varianta 2
Lungimea conductei L
Lungimea conductei L
Diametrul conductei d
Diametrul conductei d
Debitul masic de gaz Gm
Debitul masic de gaz Gm
Presiunea initiala p1
Presiunea finala p2
Se cere:

Presiunea p 2 (sau p1 ) si

caderea de presiune prin frecare p f

Conducte lungi
Se rezolva ecuatia (B) printr-o metoda adecvata pentru a se
determina p2 (varianta 1) sau p1 (varianta 2). Cu valoarea astfel
calculata se determina apoi caderea de presiune prin frecare pf:
p f p1 p 2

Conducte scurte
Pentru conducte scurte caderea de presiune are valori mici.
In acest caz, relatia (B) se reduce la forma:
2
L wm
pf
m
d 2

wm viteza medie de curgere a gazului prin conducta;

m densitatea medie a gazului
Aplicatie
Sa se deduca forma similara a relatiei (B) pentru o curgere
adiabata sau politropa.