Institutii si Organizatii

Nume si Prenume:
Olteanu Andreea Veronica
Paraschiv Mihai Alexandru
Grupa:104

Institutii si organizatii

Institutiile sociale sunt prezente, in forme

diferite, in toate societatile. Ele
reprezintaunelement definitoriu al
sociabilitatii, un "universal' al
comportamentului uman. De aceea, dupa unii
autori, "stiinta societatiiestestiinta
institutiilor' (P. Fouconnet si M. Mauss).
Folosit de juristi, economisti, politologi,
sociologi, termenul de
Institutie areuninteles polisemantic:
institutio ="instituire', "asezamant',
"intemeiere', "infiintare', dar si "obicei',
"regula de purtare', "deprindere'.

Definirea institutiilor si tipologie

. Institutiile sunt structuri sociale care au
atinsun grad inalt de mobilitate.
. Institutiile sunt compuse din elemente
cultural-cognitive, normative si reglatoare
care, impreuna cu unele activitati si resurse
asociate lor, furnizeaza stabilitate si
semnificatie vietii sociale.
. Institutiile se transmit prin intermediul unor
tipuri variate de factori, incluzand sisteme
simbolice, sisteme relationale, rutine si
artefacte.
. Institutiile opereaza la niveluri multiple de
autoritate, de la sistemul global la relatiile
locale interpersonale.
. Institutiile au prin definitie o conotatie de
stabilitate, dar se supun proceselor de

Sistemele de reglementare, sistemele

normative si cele cultural-normative au fost
identificate, de unul sau altul dintre
teoreticienii din domeniul stiintelor sociale, ca o
componenta vitalaainstitutiilor (W. Richard
Scott, 2004). Cele trei elemente creeaza o
miscare continua,,dela constient la
inconstient, de la ceea ce este intarit prin lege
la ceea ce este considerat implicit' (Hoffman,
1997). O posibila abordare ar fi analiza tuturor
acestor fatete ca
elementececontribuie.inmoduri
interdependente si reciproc consolidante, la un
puternic cadru social, care inglobeaza si
demonstreaza forta si flexibilitatea acestor
structuri. Dintr-o astfel de perspectiva
integratoare, institutiile parsafie sisteme
supradeterminate.Dupa cum remarca
D'Andrade (1984), sunt supradeterminate in

a.Pilonulreglator.
In sensul cel mai larg, toti cercetatorii subliniaza
aspectele reglatoare ale institutiilor: ele
constrang si reglementeaza comportamentul. Cei
care sustin aceasta perspectiva acorda o
importanta majora proceselor de reglementare
explicite: activitati de stabilire a regulilor, de
monitorizare si sanctionare. In conceptia lor,
procesele de reglementare presupun capacitatea
de a stabili reguli, de a verifica respectarea lor
de catre ceilalti si, daca este necesar, de a oferi
recompense sau de a impune pedepse,intr-o
incercare de a influenta comportamentul viitor al
participantilor. Aceste procese pot functiona prin
intermediul unor mecanisme difuze si informale,
implicand traditii si cutume ori pot fi foarte
formalizate si atribuite unor instante
specializate.inaceasta perspectiva, institutia

b.Pilonulnormativ.
inacest caz, accentul se pune pe regulile normative care introduc in
viata sociala dimensiunea prescriptiva, dimensiunea evaluarii si cea
a necesitatii sau obligatiei. Sistemele normative includ
atatvalori,catsinorme.
Valorilesunt conceptii referitoare la ceeace estepreferabil sau
dezirabil, precum si la elaborarea unor standarde in cadrul carora
comportamentul sau structurile existente pot fi comparate si
evaluate.
Normele specifica incefel trebuie facute lucrurile. Ele definesc
mijloacele legitime pentru atingerea unor scopuri spre care
aspiram. Sistemele normative definesc scopuri si obiective, dar
desemneaza si caile cele mai potrivite pentru a le atinge. Unele
norme si valori se pot aplica tuturor membrilor unei colectivitati,
altele se aplica numai anumitor tipuri de actori sau pozitii. Ultimele
dau nastere rolurilor,caresunt moduri de concepere a scopurilor si
activitatilor adecvate unor anumiti indivizi sau unor pozitii sociale
specifice. Aceste convingeri nu sunt simple anticipari sau predictii,
ci perspective normative asupra modului in care ar trebuisase
comporte anumiti actori. Sunt multi sociologi care au adoptat o
viziune normativa asupra institutiilor. De la Durkheim la Parsons si
Selznick, sociologii au incercat sa-si concentreze atentia asupra
acelor tipuri de institutii, cum sunt grupurile de rudenie, clasele
sociale, sistemele religioase si asociatiile de voluntari, in care
existenta convingerilor si valorilor comune este mai probabila. De

c.Pilonulcultural-cognitiv.
Reprezentata, in primul rand, de
antropologi (Geertz, Douglas) sau
sociologi (Berger, Meyer, Zucker),
aceasta categorie de institutionalisti a
pus in evidenta pozitia centrala detinuta
de elementele cultural-cognitive ale
institutiilor: conceptiile impartasite, care
constituie natura realitatii sociale si
cadrele prin care se produce
semnificatia. Potrivit exponentilor
acestei perspective, actiunea de mediere
intre lumea stimulilor din exterior si
raspunsul organismului individual se
constituie intr-o acumularede
,reprezentarisimbolice internalizate ale

Simbolurile
-cuvinte, semne, gesturi - au efect prin conturarea
semnificatiei pe care o atribuim obiectelor si
activitatilor.
Semnificatiile se ivesc in interactiune si sunt
mentinute si transformate, intrucat sunt utilizate
pentru a da sens cursului neintrerupt al
evenimentelor. Potrivit lui Max Weber, pentru a
intelege sau a explica o actiune, trebuie sa tinem
cont nu doar de conditiile obiective, ci si de
interpretarea lor subiectiva de catre actorii sociali.
El considera actiunea ca fiind sociala numai in
masura in care actorii asociaza semnificatii
comportamentului.inopinia lui Berger si Kellner
(1981), "orice institutie umana este, cum a fost
intotdeauna, o sedimentare de semnificatii sau, ca
sa folosim alta imagine, o cristalizare a
semnificatiilor in forma obiectiva'.Atributul de
"cultural-cognitiv' reprezinta acceptarea faptului

Corespunzator nevoilor si intereselor esentiale

ale colectivitatilor sociale exista institutii
economice, institutii educative, institutii
politice, institutii religioase etc. Datorita
diversitatii lor, institutiile pot fi clasificate si
dupa alte criterii:
a) dupa gradul de "cristalizare' sau de
reglementare formala a normelor de
comportament individual si/sau colectiv: .
obisnuinte; . obiceiuri;.legi.
b)dupamodul de punere in aplicare si de
sanctionare: . institutii formale si institutii
informate; . institutii primare (dobandite de
indivizi prin socializare) si institutii secundare
(pe care indivizii, la randul lor, la creeaza) etc.
Principiile de organizare a institutiilor de un
anumit fel interfereaza cu activitatile, grupurile
sociale si rolurile sociale care sunt reglementate

BIBLIOGARFIE:
-FerreolG.sialtii-dictionarsociologie
-BoudonR.-tratatdesociologie
-VlasceanuM.-orgnizatiisicomportamentorganizational
-Scott,W.R.,2004,Institutiisiorganizatii,Iasi,EdituraPolirom.