Conform prevederilor legii, dac accesul la informaiile, documentele solicitate este parial

limitat, furnizorii de informaii sunt obligai s prezinte solicitanilor prile documentului,

accesul la care nu conine restricii conform legislaiei, indicandu-se in locurile poriunilor
omise una din sintagmele: secret de stat, secret comercial, informaie confidenial
despre persoan.
Unul din compartimentele importante ale legii il constituie i stipulrile ce se coni in
alineatul 5 al articolului 8 referitoare la accesul la informaiile cu caracter personal.
Legiuitorul a dispus c oricrei persoane i se va asigura accesul la informaiile cu caracter
personal. Ea are dreptul:

a) s ia cunotin de aceste informaii personal sau in prezena altei persoane;

b) s precizeze aceste informaii in scopul asigurrii plenitudinii i veridicitii lor;
c) s obin, dac este cazul, rectificarea informaiilor sau lichidarea lor atunci cand ele
vor fi tratate neadecvat;
d) s afle cine i in ce scop a utilizat, utilizeaz sau intenioneaz s utilizeze aceste
informaii;
e) s ia copii de pe documentele, informaiile despre sine sau de pe unele pri ale
acestora.

Furnizorul de informaii este obligat:

- s asigure un spaiu amenajat pentru documentare, accesibil solicitanilor;

- s numeasc i s instruiasc funcionarii responsabili pentru efectuarea procedurilor de
furnizare a informaiilor oficiale;
- s elaboreze regulamente cu privire la drepturile i obligaiunile funcionarilor in procesul
de furnizare a documentelor, informaiei oficiale;
- s acorde asisten i sprijinul necesar solicitanilor pentru cutarea i identificarea
informaiilor;
- s asigure accesul efectiv la registrele furnizorilor de informaii, care vor fi completate in
conformitate cu legislaia;

- s desfoare intrunirile i edinele sale in mod public, in conformitate cu legislaia.

Sarcinile serviciilor de relaii cu publicul ori ale altor subdiviziuni abilitate cu

selectarea, deinerea i difuzarea informaiilor reies direct din Legea cu privire
la accesul la informaie care stipuleaz c furnizorul de informaii in
conformitate cu competenele sale, este obligat:

1) s asigure informarea activ, corect i la timp a cetenilor asupra chestiunilor de

interes public i asupra problemelor de interes personal;
2) s garanteze liberul acces la informaie;
3) s respecte limitrile accesului la informaie, prevzute de legislaie, in scopul protejrii
informaiei confideniale, vieii private a persoanei i securitii naionale;
4) s respecte termenele de furnizare a informaiei, prevzute de lege;
5) s dea publicitii propriile acte adoptate in conformitate cu legea;
6) s pstreze in termenele stabilite de lege, propriile acte, actele instituiilor, ale cror
succesoare sunt, actele ce stabilesc statutul lor juridic;
7) s asigure protejarea informaiilor ce se afl la dispoziia sa de accesul, distrugerea sau
modificarea nesanscionate;
8) s menin informaiile, documentele aflate la dispoziia sa, in form actualizat;
9) s difuzeze de urgen pentru publicul larg informaia care i-a devenit cunoscut in
cadrul propriei activiti, dac aceast informaie:
a) poate preintampina sau diminua pericolul pentru viaa i sntatea oamenilor;
b) poate preintampina sau diminua pericolul producerii unor prejudicii de orice natur;
c) poate opri rspandirea informaiei neveridice sau diminua consecinele negative ale
rspandirii acesteia;
d) comport o deosebit importan social.

Rolul principal in informarea cetenilor i comunicarea cu publicul alegtor ii revine

primriei, care urmeaz a se transforma intr-un veritabil centru informaional al

comunitii. Anume aici ceteanul trebuie s obin informaia necesar in problemele
vitale cu care se confrunt.

Pentru a atinge acest obiectiv, considerm necesar ca funcionarii primriei locale s

intreprind un ir de msuri cu urmtorul caracter:

- cu ajutorul mijloacelor de informare ilustrativ (expoziii, panouri, buclete, fotomontaje

etc.) s informeze vizitatorii consiliului (primriei) despre chestiunile discutate i deciziile
adoptate la edine, despre activitatea economic, social-cultural, organizatoric a
consiliului i membrilor lui;
- de comun acord cu specialitii din primrie urmeaz a determina direciile principale de
informare a cetenilor, locurile unde va fi expus informaia, responsabilii pentru innoirea
permanent a panourilor i afielor;
- fiecare serviciu din primrie ar putea avea panoul su informaional, in care ar expune
cele mai importante acte, recomandri, instruciuni i informaii utile pentru ceteni.
Aceasta iar scuti de explicarea oral la nesfarit a celor mai elementare lucruri, ar
economisi timpul pentru activitile de baz;
- este binevenit editarea in tiraje rezonabile a unor dri de seam la sfarit de an despre
rezultatele activitii consiliului i primriei, despre planurile pentru anul viitor. Aceste dri
de seam ar putea fi difuzate prin reeaua potal pentru ca fiecare cetean s poat
cunoate cate ceva despre domeniile de activitate a primriei fr a asista la edinele de
totalizare;
- una din cile importante i eficiente de informare a cetenilor sunt lurile de cuvant ale
factorilor de decizie la radio i in presa local mai ales in cazul unor schimbri eseniale in
politica consiliului i, in special, dac aceasta are consecine nepopulare, in cazul apariiei
unor tulburri, unor zvonuri ori nemulumiri din partea populaiei. Astfel de probleme, cum
ar fi spaiul locativ, grija fa de copii i btrani, medicina i comerul intotdeauna
presupun i unele neinelegeri, nemulumiri, deoarece sunt legate de nivelul de trai i
emoiile oamenilor;
- in cazul pregtirii ctre edinele consiliului, mai cu seam dac urmeaz a se discuta o
problem ce ine de bunstarea i interesele vitale ale populaiei, e necesar de a organiza
conferine de pres, intalniri la masa rotund la radio ori la redacia ziarelor din regiune.

Iat o serie de probleme despre care cetenii ar fi bine s afle din informaia
pus la dispoziie pe panouri in incinta primriei:

- sistemul de lucru i organizarea consiliului local i a primriei, a serviciilor publice puse la

dispoziia cetenilor;
- totul despre organizarea audienei cetenilor;
- probleme de urbanism, amenajarea teritoriului, locuine;
- probleme economice i fiscale, funciare i de privatizare;
- stare civil i autoritate tutelar;
- gospodrie comunal;
- probleme sociale (ajutoare, locuri de munc, protecia copilului, etc.)
- cele mai importante acte normative emise de organele ierarhic superioare.

Informarea cetenilor i a presei despre activitile primriei i consiliului local, a

serviciilor care le stau la dispoziie, precum i a proiectelor importante poate avea loc prin
urmtoarele modaliti de comunicare:

Direct (verbal);
- Buletine informative, afie, postere, panouri sau fotografii;
- Fluturai;
- Brouri, pliante, micromonografii;
- Formulare tipizate (cereri etc.);
- Copii de pe diverse acte normative i decizii;
- Expoziii privind proiectele importante;
- Ziare locale, buletine oficiale;
Baze de date informative posibil de - accesat de ctre ceteni.
In unele ri pentru a facilita activitatea informaional a autoritilor publice locale se
formeaz nite structuri intercomunale de comunicatori cu misiuni strict determinate.
Astfel in Romania gsim un Corp al Comunicatorilor structura de specialitate, fr
personalitate juridica, infiinat in cadrul Federaiei Municipiilor din Romania. (Anexa 3).

Care sunt principiile politicii statului in domeniul accesului la informaiile oficiale?

Legea stipuleaz c oricine are dreptul in condiiile legii s caute, s primeasc i s fac
cunoscute informaiile oficiale. Restricii in acest domeniu de activitate pot fi doar pe
motive specifice de asemenea reglementate de lege.

Cine sunt furnizorii de informaii oficiale obligai prin lege s le furnizeze solicitanilor?
In art. 5 al Legii privind accesul la informaie in aceast calitate sunt determinate:
a) autoritile publice centrale i locale;
b) instituiile publice centrale i locale care au ca scop efectuarea atribuiilor de
administrare, social-culturale i altor atribuii cu caracter necomercial;
c) persoanele fizice i juridice care sunt abilitate cu gestionarea unor servicii publice i
culeg, selecteaz, posed, pstreaz, dispun de informaii oficiale, inclusiv de informaii cu
caracter personal.

Dac pornim de la prevederile legii, fiecare funcionar public din primrie sau din serviciile
publice ale consiliilor locale cad sub incidena acestui articol devenind furnizori de
informaii oficiale i dispunand de drepturile i obligaiunile ce reies din legea examinat
aici.

Cine sunt solicitanii informaiei oficiale in condiiile prezentei legi?

Rspunsul este simplu: orice cetean al Republicii Moldova precum i cetenii altor state
care au domiciliul sau reedina pe teritoriul Republicii Moldova, apatrizii stabilii cu
domiciliul sau cu reedina pe teritoriul Republicii Moldova.

Ce tip de informaii pot fi calificate drept informaii oficiale?

In sensul legii nominalizate, informaii oficiale sunt considerate toate informaiile aflate in
posesia i la dispoziia furnizorilor de informaii, care au fost elaborate, selectate,
prelucrate, sistematizate i/sau adoptate de organe ori persoane oficiale sau puse la
dispoziia lor in condiiile legii de ctre ali subieci de drept.

CONTACTUL CETEAN FUNCIONAR

Reguli de baz ale unei discuii

1. A asculta i a inelege situaia partenerului

- a asculta cu atenie
- a descoperi ceea ce partenerul dorete s transmit
simple informaii
sentimente personale
- pentru a inelege partenerul in propriul su cadru de aciune
evitai dac este posibil ideile i evalurile personale pe durata discuiei;
lsai-i partenerului timpul necesar pentru a-i tri propriile-i sentimente i a se putea
exprima.
- a dovedi inelegere
reformulai cu propriile cuvinte ce ai ineles din informaiile prezentate de partener i
sentimentele exprimate in cursul discuiei.
- fii ingduitor cu partenerul de discuie
fii rbdtor i ateptai, pe cit posibil, ca acesta s-i formuleze cererea, fr a-l
intrerupe;
incercai s creai o atmosfer plcut, clduroas, de inelegere i ingduin.
- avei incredere in capacitatea i inteligena partenerului, chiar dac acesta dovedete
anumite dificulti
ajutai la inelegerea situaiei;
lsai partenerului ansa s gseasc el insui soluiile (aceasta necesit timp i
rbdare);
artand incredere partenerului, el va fi capabil s aib incredere in el insui.

Imperativele unui bun comportament al funcionarului in relaiile cu publicul.

A adopta o atitudine de receptivitate, de intimpinare cu amabilitate.

Aceasta este opusa atitudinii de iniiativ care pune ceteanul in situaia evident de a fi
obligat s rspund la intrebri i s reacioneze.

A-i concentra interesul asupra celor trite de interlocutor i nu asupra faptelor pe care le
prezint.

Nu trebuie luate in considerare evenimentele ca atare, ci influena lor asupra subiectului

discuiei.

A fi interesat de persoan i nu de problem. Trebuie s incercm s nu vedem problema

separat, ci ca o legtur intre problem i cel ce o prezint.

A-i respecta interlocutorul i a manifesta o consideraie real fa de el, in loc s-i artm
o poziie de superioritate sau de dominaie.

Trebuie s intervenim astfel incat s-i crem certitudinea c este respectat modul su de a
tri sau a inelege. Trebuie s ascultm i s inelegem.

A inlesni comunicarea, i a nu face destinuiri sau dezvluiri.

Este necesar a se face un efort pentru a menine i imbunti capacitatea de comunicare

i de formulare a problemei, nu de a atepta un moment favorabil pentru a-i da explicaii
asupra a ceea ce noi presupunem c el ar trebui s spun sau s nu fac.

Comportamentul ce trebuie adoptat in cursul

unei discuii pentru a convinge interlocutorul

FACTORI POZITIVI IN PROCESUL DE CONVINGERE

- Crearea unei atmosfere prieteneti, adoptarea unui ton politicos, sensibil la evenimente.

- Aparena credibil i competena.

- Inelegerea situaiei partenerului; distincie intre dorina ceteanului i restriciile
impuse de lege.
- Argumentri pentru convingerea ceteanului privind inelegerea corect a situaiei.
- A fi deschis la orice fel de obiecii.
- A comunica cu ceteanul la nivelul strii sale emoionale (limbaj adaptat, a furniza
informaiile strict necesare).

Factorii negativi in preocesul de covngere

- Atmosfera, respingerea, tonul impersonal, dezinteresul fa de evenimente

- Aparena de incompeten
- A lsa s se vad dezinteresul; dezaprobare fa de cererea ceteanului.
- A se exprima pe ton de superioritate, folosind formulri abstracte, fr a se baza pe
textele de lege.
- A ignora obieciile.
- A adopta o stare de neutralitate.
- A folosi un limbaj specializat, bogat in detalii tehnice.

Reguli de baz ale comportamentului

unui bun funcionar in vederea crerii unui climat de inelegere

1. Funcionarul trebuie s incerce s ineleag cit mai corect cererea ceteanului i

motivaia acestuia.
2. El trebuie s poat obine cit mai repede posibil i fr s-l jigneasc pe interlocutor
informaii importante necesare lurii unei decizii referitoare la cererea formulat.
3. Trebuie s respecte reglementrile legislative i s nu se lase influenat de prerile
personale privind drepturile ceteanului in cauz, pentru a putea lua o decizie corect.
4. Trebuie s se pun intr-adevr in pielea ceteanului, dar s-i respecte totodat

statutul de funcionar in slujba ceteanului.

5. Funcionarul nu trebuie sa manifeste un anumit aer de superioritate datorat poziiei sale
sau rolului in luarea deciziei, ci dimpotriv, trebuie s depeasc aceast situaie i s se
considere partenerul ceteanului.
6. Funcionarul trebuie s recunoasc exact sentimentele, convingerile i atitudinile
partenerului su i s poat s-i dirijeze comportamentul astfel incit s fie evitate
frustrrile i conflictele. Nu trebuie niciodat s se lase influenat de prima impresie creat
de partener.
7. Trebuie s tie s refuze, dac este nevoie, o anumit cerere a ceteanului, astfel incit
refuzul s fie exprimat politicos, clar i convingtor.
8. El nu trebuie s se lase impresionat in luarea deciziei sale nici de originea social, nici
de personalitatea i aspectul exterior ai ceteanului, dar trebuie, dac este necesar,
pentru o mai bun inelegere a situaiei s se adapteze limbajului i comportamentului
ceteanului.
9. Comportamentul su nu trebuie s fie influenat, pe cit posibil, de propria-i personalitate
sau de convingerile i sentimentele sale.
10. El trebuie s fie suficient de competent in ceea ce inseamn relaiile umane, modul de
desfurare a unei discuii i regulile de baz ce trebuie respectate in cursul discuiei.
11. Urmeaz s aib o atitudine prieteneasc i politicoas atunci cand se afl in faa unor
clieni dificili sau argoi.
12. Spoat soluiona aceste situaii repede, dar fr s se precipite.
13. S incerce s-i ajute pe ceteni i s se intereseze despre problemele lor in limita in
care regulamentul ii permite.
14. S incerce s evite orice motiv de frustrare neateptat sau nejustificat fa de
cetean pentru a reduce la minimum agresiunile i conflictele care oricum nu vor putea fi
eliminate datorit existenei evidente a unor interese opuse.

ORGANIZAREA AUDIENTELOR

I Primirea si desfasurarea audientelor

Primirea cetatenilor in audienta este reglementata in spirit democratic prin lege.

Conducerile organelor de stat sunt obligate sa organizeze si sa asigure primirea in

audienta la zile si ore precise, a cetatenilor care doresc sa participe personal, verbal sau in
scris, cereri, reclamatii, sesizari sau propuneri.

Organele centrale ale administratiei publice organizeaza audiente, inlesnind primirea

unui numar cat mai mare de cetateni de catre persoanele din conducerea acestora.

Consiliile locale organizeaza primirea in audienta de catre primari, viceprimari si

secretari, asigurandu-se accesul zilnic al cetatenilor care vor sa prezinte personal cererile,
sesizarile sau propunerile lor.

Conducatorii institutiilor si al oricaror unitati economice tin seama ca primirea in

audienta sa se faca, pe cat posibil, in timpul liber al cetatenilor.

Conducerile organelor de stat sunt obligate sa invite in audienta pe cetatenii care au

ridicat probleme deosebite prin petitiile lor pentru a se informa asupra tuturor aspectelor
problemei, in vederea unei rezolvari temeinice a acesteia.

Normele privitoare la primirea, examinarea si rezolvarea cererilor, reclamatiilor,

sesizarilor si propunerilor prezentate in scris, se aplica si in cazurile cand acestea au fost
facute cu prilejul primirii cetatenilor in audienta.

Secretariatele au obligatia organizarii unui strict sistem de evidenta, prin fise de

audiente si registre de audiente, in care sa se consemneze numele persoanelor primite in
audienta, problemele ridicate de acestea, modul de rezolvare a cererilor, reclamatiilor sau
sesizarilor lor. Pe baza acestor evidente, secretariatele vor informa conducerea in cazul
oricarei abateri de la respectarea hotaririlor de rezolvare a problemelor ridicate de cetateni
sau de intarziere a termenelor de rezolvare.

Programarea audientelor trebuie facuta cu grija, in asa fel incat persoanele ce se

prezinta sa aiba timpul necesar pentru a-si expune problemele, evitandu-se totodata un

timp prea indelungat de asteptare.

Persoanele care se prezinta pentru audienta vor fi tratate de personalul

secretariatelor cu deferenta si amabilitate. Crearea unui climat propice in perioada de
asteptare va asigura desfasurarea audientei in conditii optime. Introducerea cetatenilor in
birourile conducerii se va face anuntandu-se numele si titlul acestora.

Timpul afectat audientelor trebuie respectat cu strictete; nu se vor face legaturi

telefonice cu persoane care cheama conducerea, decat in cazuri cu totul exceptionale, nu
se vor introduce vizitatori neprogramati, nu se vor intrerupe audientele pentru comunicari,
se va evita zgomotul in anticamera.

Respectarea dreptului la audiente nu inseamna numai primirea in audiente, ci si

crearea conditiilor pentru buna desfasurare a acestora, in scopul obtinerii celor mai
corecte si juste rezultate.