Jurnalismul n context european

Cristina Lupu
Centrul pentru Jurnalism Independent
Bucuresti

Sesiunile 1 i 2
Jurnalism. Jurnalism european
10.00 11.30
11.45 13.15

De ce am venit la curs?
Vorbele adolescenilor

Inger i demon
S numrm mpreun bunele i relele presei.

Ce este jurnalismul?

Jurnalism

Jurnalismul e s tipreti ceea ce alii nu vor s

fie tiprit. Restul snt relaii publice.

George Orwell

Mass-media
Fundamentul exercitrii profesiei de jurnalist:

dreptul de a afirma public ceva ce ai vrea sa

spui
Ce e mass-media?
Totalitatea mijloacelor de informare a maselor (radio,

televiziune, pres etc.) [DEx]

?: pachetul de igri e mass-medium? Dar cutia

de chibrituri?
Facebook e mass-medium?
7

Tipuri de mass-media
Funcie de platforma tehnologic:
- Pres scris (ziare, reviste)
- Radio

- Televiziune
- Online
- New media

Genuri jurnalistice
Informare

Opinie

tirea;

comentariul;

ancheta;

editorialul;

reportajul;

interviul.

interviul.

Genuri jurnalistice
Ce fel de funcii ndeplinesc:
dezbaterea televizat?
talk-show-ul?
revista presei comentat?

n presa de azi, genurile jurnalistice sunt arareori pure.

10

Juctorii
Media comerciale i media publice (SRTV, SRR,

Agerpress).
Media naionale i media locale:
Presa naional cteva nume mari, care fac
parte din trusturi media. Se observ proprietatea
de media ncruciat ziare, reviste, posturi de
televiziune i radio, portale online.
Presa local foate multe organizaii mici, de
multe ori cu alte agende dect informarea
ceteanului. Exist i la nivel local branduri
puternice, care adun majoritatea publicului.
11

S tranm problema:

companii mass-media
tipuri de mass-media

jurnaliti

moguli

consumatori
reglementare

autoreglementare

Jurnalism
Temeiul exercitrii meseriei de jurnalist:

interesul public.

Mass-media este un business, care trebuie s

produc profit.

13

tirea: anatomie

Exerciiu

14

 Problem:
Ce transmii prin mass-media?
INTERESUL PUBLIC
INTERESUL PUBLICULUI

Interesul public

15

Interesul publicului

Lecia de
anatomie

16

tirea: anatomie
Genul jurnalistic de baz.
Compus din:

lead + dezvoltare (citat) + background

Respect principiul piramidei inversate

17

tirea: anatomie

Lead
Dezvoltare
Bkg
18

Capu tirii
Lead cei 5 W... i un H

Who? (Cine?)
What? (Ce?)
Where? (Unde?)
When (Cnd?)
Why? (De ce?)
How? (Cum?)
19

Exercitiu
- Un accident de circulatie in intersectia de la Arcul de Triumf
-Au fost implicate: un camion in care se aflau custi cu pui vii si
un jeep.
-Pui s-au revarsat pe strada
-au blocat circulatia pentru 3 ore
-Unul dintre soferi purta fusta
-O martora de 68 de ani a declarat ca era evident
ca jeep-ul mergea prea repede.
-Un martor (53 ani) spune: In intersectia asta
se intampla mereu accidente. Trebuie sa se dea o lege
- Scorpionii roii au deblocat intersecia.

20

De la informaie la tire:

De unde sare tirea:

- Evenimente care se produc pe cale

natural (accidente, dezastre);
- Activiti cu caracter planificat (edine de
guvern, conferine de pres, etc);
- Munca de teren a jurnalistului.
21

De la informaie la tire:
Ceva nou (actualitatea)
Ceva care afecteaz un grup de oameni (impactul)
Ceva petrecut n apropiere (proximitatea)
Smna de scandal (controversa)
Ceva despre cineva faimos (proeminena subiectului)
Ceva despre care vorbete lumea (interesul uman)
Ceva ciudat (neobinuitul, indeditul)

22

Limite ale libertatii de exprimare

- Defaimarea, ofensa adusa demnitatii umane,

-

23

reputatiei (Cod Civil)

Viata privata (Cod Civil, Cod Penal)
Defaimarea natiunii (Cod penal)
Hate speech (rasism, xenofobie, discriminare)
Bunele moravuri

Jurnalismul european
Ce este?

Jurnalismul european reprezint tratarea temelor

romneti n context european i prezentarea

temelor europene.

Concepte cheie ale UE

Organizaii europene i instituii ale UE
Uniunea European este o uniune economic i

politic, dezvoltat n Europa, ce este compus din 28

state.
Uniunea European are apte instituii: Parlamentul
European, Consiliul Uniunii Europene, Comisia
European, Consiliul European, Banca Central
European, Curtea de Justiie a Uniunii
Europene i Curtea European de Conturi.

25

Teme europene
Funcionarea instituiilor europene
Legislaie european
Carta drepturilor fundamentale a UE

Cetenia european
Piaa unic european
Politica Uniunii Europene in domeniul educatiei

26

Programele de finantare ale Uniunii Europene ai caror beneficiari

finali sunt tinerii;
Sprijinul acordat de Uniunea Europeana pentru studiul
disciplinelor comunitare;
Retelele comunitare din domeniul educatiei.
Libera circulaie a forei de munc n spaiul UE
Egalitate de tratament pentru femei si barbati
Politica agricola comuna
Sntatea

Tratarea subiectelor europene

Comisia European a lansat a V a ediie a concursului care recompenseaz

excelena n jurnalismul n domeniul sntii.

Temele pentru premiul din acest an sunt prevenirea bolilor, ngrijirea sntii,

sistemele de sntate i drepturile pacienilor. Subiectele specifice sunt:

asistena medical transfrontalier;
bolile rare;
donarea i transplantul de organe;
fora de munc n domeniul sntii;
sigurana pacienilor i infeciile nosocomiale;
bolile cronice: cancerul, bolile cardiovasculare i diabetul;
vaccinurile antigripale i vaccinarea copiilor;

utilizarea cu pruden a antibioticelor;

mbtrnirea i demenele;
mbtrnire activ i n condiii bune de sntate;
produsele farmaceutice;
27

factorii determinani ai sntii: tutunul, alcoolul, nutriia i activitatea fizic.

Tratarea subiectelor europene

http://ec.europa.eu/health-eu/journalist_prize/index_ro.htm

Utilizarea cu pruden a antibioticelor

http://ec.europa.eu/health/antimicrobial_resistance/policy/index_r

o.htm
http://ec.europa.eu/health-

eu/journalist_prize/2011/docs/article_uk_en.pdf

28

 Pauz de prnz

13.15 15.00

29

Sesiunea a III a
Surse de informare. Folosirea noilor tehnologii n

sprijinul jurnalismului pe teme europene

15.00 16.00

30

Surse de informare
Portalul Comisiei Europene - http://europa.eu/index_ro.htm

Reprezentanta Comisiei Europene in Romania

http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm
Siteurile Europe Direct - http://www.europedirectbacau.ro/
Portalul Parlamenului European http://www.europarl.europa.eu/portal/ro
EUROSTAT: http://epp.eurostat.ec.europa.eu
Ploteus: http://europa.eu.int/ploteus/portal/
EU Whoiswho:
http://europa.eu/whoiswho/public/index.cfm?lang=en
ECLAS: http://ec.europa.eu/eclas/ (ECLAS este catalogul bibliotecii Comisiei
Europene. Include referine bibliografice la cri, articole de ziar, documente oficiale ale
Uniunii Europene i alte publicaii.)

31

Eurobarometru: http://ec.europa.eu/public_opinion/index_en.htm

La aceast adres sunt disponibile rezultatele sondajelor de opinie efectuate de ctre

Comisie n Statele Membre i/sau n statele candidate i n curs de aderare pe teme de

Surse de informare
Eurobarometru: http://ec.europa.eu/public_opinion/index_en.htm (sunt
disponibile rezultatele sondajelor de opinie efectuate de ctre Comisie n Statele Membre
i/sau n statele candidate i n curs de aderare pe teme de actualitate n UE.)

Comunicate de pres ale instituiilor Uniunii Europene:

Parlamentul European:

32

http://www.europarl.europa.eu/news/expert/default_en.htm
Consiliul Uniunii Europene:
http://www.consilium.europa.eu/cms3_fo/showPage.asp?id=339&lang
=en
Comisia European: http://europa.eu/press_room/index_en.htm
Curtea de Justiie a Comunitilor Europene:
http://www.curia.europa.eu/en/actu/communiques/index.htm
Curtea de Conturi European:
http://www.eca.europa.eu/press/press_index_ro.htm
Ombudsmanul European:
http://www.europarl.europa.eu/ombudsman/release/en/default.htm

Surse de informare
Comitetul Economic i Social European:

33

http://www.eesc.europa.eu/activities/press/index_en.asp
Comitetul Regiunilor: http://www.cor.europa.eu/en/press/index.htm
Banca European de Investiii: http://www.eib.europa.eu/news/press
Banca Central European: http://www.ecb.eu/press/html/index.en.html
tiri TV, Europe by Satellite/EbS:
http://ec.europa.eu/avservices/ebs/schedule.cfm

Social Media
http://www.youtube.com/user/EuropeanParliament

https://twitter.com/europarl_ro
http://www.facebook.com/europeanparliament
http://www.epnewshub.eu/#/template=newslist

http://www.facebook.com/EuropeanCommission

34

Sesiunea a IV a
Ce fac comunicatorii?

35

Agenda media
Ce este agenda media?
Totalitatea problemelor care se discut n media
Cum se construieste agenda media? Jurnalistii sunt
singurii care decid?
Agenda publicului/cetenilor
Agenda politic
Agenda companiilor.
36

Deci, cine face agenda media?

Jurnalitii, prin alegerea subiectelor i prin unghiul de

37

abordare.
Editorii/productorii, prin politica editorial, care
depinde i de publicul instituiei.
Patronii, prin presiunile pe care le pot exercita, direct
sau indirect
Politicienii, mediul de afaceri - prin influene directe i
indirecte
Concurena un subiect care apare n alt parte
poate fi preluat i de restul organizaiilor media.
Contextul: spatiul publicistic, cantitatea de tiri din
ziua respectiv, etc.

Mass-media

Peisaj?

Ecosistem?

Ecosistemul redactiei:

- Circuitul informatiei in redactie:

- Cum devine o informatie stire si cum o putem
noi ajuta sa devina stire

Funcii i roluri n redacie:

Reporter (editorial)
Secretar general de redacie (SGR) (editorial +
tehnic)
Secretari de redacie (tehnic)
Editori (efi de departament) (editorial)
DTP-ist (Desk Top Publishing) / Paginator (tehnic)
Redactor-ef (editorial)

40

Fluxul informaiei

Stabilirea sumarului
Pre-paginarea
Colectarea informaiilor
Scrierea textelor (realizarea coninutului)
Asezarea n pagin
Tiparirea
Distribuia

41

Momente cheie
Ce trebuie s tie orice comunicator despre presa
local/central:
Cnd are loc i cine decide:
Stabilirea sumarului
Colectarea informaiilor
Inchiderea ediiei

42

Ce este tirea?

tirea e ceea ce consider jurnalitii

c este tire.

43

De unde ncepem?

Un comunicat de presa bun trebuie sa respecte aceleasi criterii dupa care jurnalistii isi scriu
stirile sa aiba valoare de informare pentru public.

Valoarea de tire
Valoarea de stire a unei informatii este data de anumite criterii:
Noutatea evenimentele trebuie sa se fi petrecut de curand, sa

fie intr-o relatie de apropiere temporala fata de momentul in care

devin publice prin difuzarea lor mediatica.
Impactul o informatie referitoare la evenimente sau situatii ce
afecteaza viata unui numar mare de oameni are sanse mai mari
sa devina stire de presa decat una ale carei efecte se rasfrang
asupra unui numar limitat de oameni.
Proximitatea cu cat evenimentele aflate in discutie se petrec
intr-o zona mai apropiata de aria de rezidenta a publicului, cu
atat au mai multe sanse sa fie selectate pentru a deveni stiri.

45

46

Proeminenta daca in eveniment sunt implicate persoane publice, vedete ale lumii politice,
culturale, economice, sportive atunci sunt sanse mai mari ca evenimentul sa se bucure de
atentia jurnalistilor.

Amploarea cu cat numarul persoanelor implicate in eveniment este mai mare, cu atat
importanta pe care jurnalistii o vor acorda evenimentului este mai mare.

Unicitatea cu cat o fapta, un proces, o situatie sunt mai neobisnuite, mai iesite din comun,
cu atat creste posibilitatea de a fi alese de jurnalisti pentru a deveni stiri. Formula NU este
o stire daca un caine musca un om, ci daca un om musca un caine exprima cel mai
bine acest lucru.

Conflictualitatea evenimente intemeiate pe situatii controversate, pe infruntari de putere

sau pe confruntari de idei atrag publicul si implicit, presa.

Interesul uman acest criteriu poate fi perceput ca o sinteza a tuturor celorlati factori care
asigura calitatea de stire a unei informatii; oamenii sunt preocupati de tot ceea ce tine de
experientele omenesti, adica de tot ce li se intampla altora, dar li s-ar putea intampla oricand
lor: drame, aventuri, lucruri nostime, accidente, experiente.

Titlul
Titlul are mai multe sanse sa atraga atentia jurnalistilor daca:
este acrosant are puterea de a atrage atentia jurnalistului
centreaza atentia asupra unor actiuni, decizii, realizari, idei de

maxima noutate
este scurt si factual
este simplu, direct, cu verbe la moduri ale diatezei active
ofera cititorului o perspectiva clara asupra continutului
comunicatului.

47

Scriem pentru cei care citesc

Creierul nu citete, ci fotografiaz.
Cititorul trebuie s neleag cuvintele de la prima privire
Simim ca natural o lungime medie a frazelor de 16

cuvinte.

48

Comunicatul
Acesta trebuie sa respecte regula piramidei inversate, in

care in primul paragraf lead-ul se prezinta pe scurt

esenta informatiei. Paragrafele urmatoare dezvolta datele
enuntate, aducand informatii complementare, totul in
ordinea descrescatoare a importantei. Lead-ul trebuie sa
raspunda celor 5 intrebari fundamentale:

Cine? Ce? Unde? Cand? De ce? Cum?

Cu cine?
o idee = un singur mesaj = un singur paragraf.

49

De ce e important piramida inversat

La radio/tv: primele 10 secunde sunt de captarea atentiei
La Tv: 80% din informaie este transmis pe cale vizual;
O fotografie valoreaza ct 1000 de cuvinte
De la apariia TV, modul de percepere a textului scris/imaginii s-a

schimbat. Accentul cade pe imagine.

Materialele multimedia (materiale care combin text, fotografii,
sunet, video, infografice, etc.) sunt mai atractive pentru public.

50

Caracteristici ale stilului jurnalistic relevante pentru

redactarea unui comunicat de presa
Textul trebuie sa fie concis. Construiti-l din paragrafe

51

scurte, deoarece sunt usor de inteles si retinut.

Textul trebuie sa fie clar. Utilizati un vocabular simplu,
apropiat de limba colocviala, dar nu sarac. El trebuie
sa contina cuvinte concrete, cu semnificatie precisa.
Trebuie sa evitati jargonul, iar in situatiile in care acest
lucru este imposibil, cuvintele cu sensuri tehnice vor fi
insotite de explicatii.
Textul trebuie sa fie precis. Folositi date si cifre
verificate in prealabil. Scrieti corect numele si
adaugati de fiecare data cand este nevoie numele,
prenumele, locul de munca, functia persoanelor
evocate sau citate. Utilizati sigle sau abrevieri doar
dupa ce le-ati explicat in prealabil.

Stilul comunicatului
Tonul comunicatului trebuie sa fie factual si neutru. Evitati sa

folositi elemente stilistice care pot sugera o pozitie partinitoare

sau o anumita stare emotiva. Nu faceti judecati de valoare, nu
dati calificative, evitati superlativele sau comparatiile flatante,
adica tot ceea ce ar putea da sentimental unui text publicitar.
Stilul comunicatului poate face apel la repetitie. Puteti sa folositi
aceasta tehnica pentru a-i determina pe cei care citesc textul sa
retina anumite elemente numele organizatiei, al unui produs,
persoane, idei. Aceste cuvinte pot aparea in titlu, lead si o data
sau de mai multe ori in corpul comunicatului.
Textul poate cuprinde citate. Acestea ofera mai multa greutate
textului si va ofera certitudinea ca acea informatie va fi preluata
de catre jurnalisti fara modificari.

52

Scriem pentru cei care citesc

Comunicatorul raspunde de modul in care este

perceput mesajul.
Oamenilor trebuie sa le vorbesti pe limba lor.

53

Cum comunicam?

1. Informaia trebuie s fie valoroas din punct de vedere jurnalistic.

2. Trebuie s fie clar pentru public c informaia i se adreseaz i, de

asemenea, trebuie s fie clar pentru cititor c merit s o citeasc.

3. ncepei cu tirea, apoi vorbii despre organizaia care o anun -nu invers.

4. Punei-v ntrebarea: Cum se vor raporta oamenii la informaie?

5. Primele 10 cuvinte sunt cele mai importante -- aa c avei grij s
fie eficace.

54

Cum comunicam?

6. Punei faptele pe primul plan.

7. Evitai adjectivele i preiozitile de limbaj.

8. Furnizai ct mai mult informaie de contact: nume de persoane,

55

adres, telefon, fax, email, adres de web.

9. Nu dai un comunicat de pres dect dac avei informaii
substaniale. Uneori e mai bine s atepi.
10. Facei n aa fel nct s uurai la maximum munca ziaritilor.

Ce spunem?
Nu te poi adresa tuturor n acelai fel i pe aceleai ci.
Mesajul = punctul crucial al oricrei campanii de comunicare i motivul

principal pentru care oamenii decid sau nu s sprijine o idee, persoan,

campanie. Este raspunsul principal la ntrebarea De ce s m implic i eu?
Mesajul explicit.
Mesajul subliminal: cum se prezint purttorii de mesaj.

56

Cum devine o informaie tire:

Actiune trebuie s se ntample ceva, s influeneze pe cineva

S poat s fie ilustrat - elemente vizuale / auditive foto, video,

audio.
Context
Read my lips: no new taxes fraze memorabile, cifre

relevante, informatii puternice. Citate, din conferinta sau in

comunicat, relevante care sa atraga atentia asupra stirii si sa o
faca memorabilia.
Sa ajung la jurnalist distribuia este foarte important.
Sa ajung la timp la jurnalist respectarea programului unei

redacii
Noroc . De multe ori, un eveniment poate sa treaca neobservat,

daca apare altceva mai sexy pentru jurnalisti, chiar daca

ndeplineste toate conditiile de mai sus.
57

Jandarmeria Romn solidar aciunii ,, Ora Pmntului .

Inspectorul general al Jandarmeriei Romne, domnul colonel Costel Gavril, a adresat un apel tuturor
jandarmilor, de a participa smbt 31 martie a.c., la aciunea Ora Pmntului, n semn de susinere a
eforturilor globale mpotriva polurii i a nclzirii globale.

ntre orele 20.30-21.30, jandarmii se vor altura iniiatorilor i participanilor acestei campanii ecologice, prin
reducerea consumului de energie electric din locuinele proprii, i, implicit, a polurii. De asemenea, la nivelul
tuturor unitilor Jandarmeriei Romne se promoveaz un consum raional al energiei, pentru reducerea
cheltuielilor administrative i protejarea mediului nconjurtor, deoarece este momentul s trecem la o
schimbare pozitiv i profund a modului nostru de a relaiona cu mediul i de a ne schimba mentalitatea cu
privire la protejarea Pmntului.
Campanie unic n istorie, Ora Pmntului i propune, prin gestul simplu de stingere a luminilor care nu
sunt eseniale funcionrii i prin deconectarea echipamentelor electronice aflate in stand-by, s trag un
important semnal de alarm la adresa efectelor dezvoltrii iresponsabile.
Jandarmeria Romn a participat constant la campanii ce au avut ca scop protejarea mediului nconjurtor
alturi de O.N.G.-uri, diverse instituii publice sau reprezentani ai mass-media ( ex.: plantare arbori, aciuni de
ecologizare etc.).
Jandarmeriei Romne i revin prin Legea 550/2004, privind organizarea i funcionarea instituiei, atribuii n
domeniul proteciei mediului nconjurtor, al florei i faunei, n responsabilitatea sa aflndu-se i zonele care au
statut de arie natural protejat, de pe teritoriul Romniei.
58

Jandarmeria Romn stinge lumina pentru ,, Ora Pmntului / Jandarmeria Romn

particip la ,, Ora Pmntului
Jandarmii romni vor participa n acest an la campania internaional ,,Ora Pmntului. Smbt
31 martie, ntre orele 20.30-21.30, jandarmii se vor altura iniiatorilor i participanilor acestei
campanii ecologice, reducnd consumul de energie electric din locuinele proprii, i, implicit,
poluarea. n plus, la nivelul tuturor unitilorsale, Jandarmeria Romn deja promoveaz un consum
raional al energiei, pentru reducerea cheltuielilor administrative i protejarea mediului nconjurtor.
Jandarmeria are prin lege atribuii n domeniul proteciei mediului nconjurtor, dar acesta nu este
singurul motiv pentru care am adresat apelul ctre toi jandarmii de a participa la aciunea Ora
Pmntului. Jandarmeria Romn particip constant la campanii care au ca scop protejarea
mediului alturi de O.N.G.-uri, diverse instituii publice sau reprezentani ai mass-media, precum
plantarea de arbori sau aciuni de ecologizare, a declarat domnul colonel Costel Gavril, Inspectorul
general al Jandarmeriei Romne.
Campanie unic n istorie, Ora Pmntului i propune, prin gestul simplu de stingere a
luminilor care nu sunt eseniale funcionrii i prin deconectarea echipamentelor electronice aflate in
stand-by, s trag un important semnal de alarm la adresa efectelor dezvoltrii iresponsabile. Este
momentul s trecem la o schimbare pozitiv i profund a modului nostru de a relaiona cu mediul i
de a ne schimba mentalitatea cu privire la protejarea Pmntului.

59

Word of wisdom:

Any company is a media company.

Ganditi si actionati ca niste ziaristi.