IU -ASISTAREA NASTERII

curs ll

Nasterea reprezinta totalitatea fenomenelor care au ca rezultat final expulzia fatului si a

anexelor sale din organismul matern.
Nasterea la termen are loc dupa incheierea a 40 saptamani de gestatie (calculand de la prima
zi a ultimei menstruatii), cu variatii intre 37 si 42 saptamani.
Nasterea este precedata de :
-Contractii uterine, regulate si dureroase ( CUD) a caror intensitatea va creste progresiv
Primele contractii pot trece neobservate, deoarece ele nu sunt dureroase. La debutul travaliului (
nasterii ) contractiile devin mai intense si provoaca dureri de mijloc.Dupa ce trece contractia,
durerea dispare. La inceput, contractiile sunt slabe si dureaza cateva secunde , intervalul intre
contractii este de 10-12 minute. Treptat, contractiile devin mai regulate, mai puternice, mai
dureroase si apar la fiecare 3-5 minute.Cateodata contractiile pot sa apara la 5-6 minute, dar nu
sunt intense, intensitatea lor va creste progresiv.
Uneori, contractiile pot fi rare ( la 20-30 minute ) slabe si neregulate. Aceste contractii nu previn
nasterea, ele sunt contractiile pregatitoare (pregatesc colul in vederea nasterii si formeaza
segmentul inferior al uterului).
-Pierderea lichidului amniotic, in cantitate mare sau mica , care se datoreaza ruperii sau
fisurarii membranei amniotice. ln acest caz, nu se asteapta aparitia contractiilor ci trebuie mers
de urgent la spital. De obicei lichidul amniotic este incolor, cu mici fulgi albi, care reprezinta
vermixul fetal. Mai rar, lichidul amniotic poate fi verzui sau usor galbui, ceea ce nu este normal.
Aceasta situatie poate semnifica suferinta fetala, iar in acest caz trebuie evaluata si
supravegheata starea copilului.
-Existenta semnelor indirecte care indica faptul ca sarcina este la termen si pregatita pt
nastere.

.lasarea burtii, datorita faptului ca prezentatia (craniul sau pelvisul fetal) se accmodeazain
micul bazin si destinde segmentul inferior al uterului; in acest caz, fundul uterului coboara si
gravida simte o usurare in respiratie;
' scaderea amplitudinii si intensitatii miscarilor fetale;
. aparitia durerilor in regiunea lombara si suprasimfizara, care pot avea caracter de contractii
uterine;
' scaderea in greutate cu 1-2 kilograme;
' eliminarea dopului gelatinos.
Eliminarea dopului gelatinos nu semnifica inceperea nasterii. Dopul gelatinos are aspectul unei
secretii gelatinoase, de culoare galbuie, cu mici fragmente de sange si poate fi eliminat cu 1-2
saptamani inaintea nasterii. Uneori poate fi elirninat dupa debutul nasterii.

Nasterea are 3 perioade:

. de dilata{ie a colului
. de expulzie a ftului
. de delivrare a placentei.
PERIOADA l-a nasterii- DILATATIA COLULUI-caracteristici:
-durata este variabil: 10-12 ore la primipare,4-6 ore (sau chiar mai pu(in) la multipare.
-contractilitatea uterin suslinut (fenomenul activ al nagterii) determin fenomenele

pasive (dilatarea colului, formarea pungii amniotice gi ruperea membraneior,

mecanismul de nagtere).

-se consum in sala de nagteri, intr-un compartiment special destinat primei prli
travaliului, sub supravegherea continu
-se vor urmri 3 parametri: STAREA PARTURIENTEI, STAREA FATULU l, EVOI-UTIA
(PROGRESUL) NATERil.

a.Starea parturientei. Se inregistreaz pulsul, tensiunea arterial, curba termic,

frecventa respiratiilor, culoarea tegumentelor gi mucoaselor, intensitatea durerii,
comportamentul pacientei.
Combaterea durerii la nagtere trebuie s indeplineasc o serie de conditii.
". s nu influenleze defavorabil starea parturientei 9i starea ftului
s nu modifice dinamica uterin
. s mentin starea de congtient a parturientei gi posibilitatea de cooperare in
cursul travaliului.
b.Starea ftului. Se apreciaz prin metode clinice gi paraclinice.
Metode clinice de supravegere:
. asculta{ia BCF cu stetoscopul obstetrical, la interval de 30 de minute, in focarui
caracteristic prezenta!iei craniene (la jumtatea distan{ei dintre ombilic ai spina
iliac antero-superioar, de aceeagi parte cu spatele fetal)
. aprecierea migcrilor fetale prin interogatoriul pacientei gi palpare obstetrical
superficial
. volumul gi aspectul lichidului amniotic dup ruperea membranelor.
Metod e pa racl i n ice ( m on ito rizarea mate rno-feta l)
. inregistrarea zEomotelor cardiace fetale (fonocardiograma sau ECG feial,
u ltrasonog rafie)
. aprecierea pH-ului sngelui recoltat la nivelul scalpului fetal dup ruperea
membranelor, la o dilatalie convenabil, de cel putin 4 cm a colului
. inregistrarea contracliilor uterine (tocografie).
:

E.Progresul na$tefi
ln perioada I se urmresc:

.
.
.
.

dinamica uterin
dilatatia colului
formarea pungii amniotice (,,punga apelor") gi ruperea membranelor
mecanismul de nagtere.
Dinamica uterin poate fi supravegheat prin metode clinice gi paraclinice.
Clinic, la inspeclia abdomenului se constat modificarea formei uterului
contrac{ii lor(tocometrie man ual).

in

cui"sul

Paraclinic:tocografia extern ,tocografia intern (metod invaziv dar mult mai

fidel)cardiotocografia (prin care se apreciaz BCF concomitent cu contracfiile uterine
gi se pot stabili corela{ii intre acegti parametri)
Dilatarea colului va fi apreciat clinic prin examen vaginal cu valvele (EVV)gi examen
vaginal digital(EVD). Ambele examene se execut in condi!ii de asepsie gi antisepsie.
lntervalul recomandabil pentru practicarea EVD in perioada l-a nagterii este de 2-3 ore
(nu mai frecvent, pentru a evita riscul infeclios, mai ales dup ruperea membranelor).
Formarea pungii amniotice si ruperea membranelor se apreciaz prin aceleagi mijloace
clinice.
-la plasarea valvelor vaginale se observ, in aria colului dilatat hernierea membranelor
sub tensiune, att timp ct sunt intacte-EVD constat interpunerea pungii amniotice
intre degetele examinatorului gi prezentalie.
-cnd membranele s-au rupt, EVV eviden[iaz prezenta de lichid amniotic in vagin,
notndu-se in mod particular culoarea acestuia, ce poate traduce stri patologice grave
-dac de la ruperea membranelor s-a scurs un interval de timp gi evidentierea lichidului
amniotic nu mai este posibil, prin EVD se poate constata contactul direct al degetelor
examinatorului cu prezentatia;
-membranele se rup spontan (datorit presiunii la care sunt supuse gi modificrii razei
de curbur) la dilatalia colului de cca 6-7 cm.

-membranele pot fi rupte artificial utiliznd un instrument special dirijat atent 9i protejat
de degetele celui care exect manevra;
-dup ruperea membranelor este obligatorie ascultarea BCF pentru a sesiza orice
modificri ce pot traduce o patologie accidental de cordon gi suferint fetal acut.
I{eqanismul de nastere. in cursul perioadei I din mecanismul de nagtere se consum
urmtorii timpl: angajarea gi coborrea pa(ial, cu timpul complementar rotatia intern.
-evolutiei prezentatiei se realizeaz prin palpare 9i EVD.
-la declansarea travaliului extremitatea cefalic a ftului este deasupra strmtorii superit
9i poate fi ugor identificat la palparea in hipogastru, fiind mobil sau fixat.
-prezenta{ie angajat se poate preciza astfel:la palparea profund in hipogastru,
craniul se identific cu dificultate, imobil;
-prezentalie coborf:la palparea profund Tn hipogastru, craniul fetal nu se mai poate
identifica
-aprecierea rota{iei interne'.focarul de ascultatie a BCF ?gi modific sediul de intensitate
maxim, apropiindu-se progresiv de linia median

PERIOADA all-a nasterii-DE EXPULZIE A FTULUI incepe in momentul ?n care

dilatalia colului este complet gi prezentalia este in contact cu plangeul pelvi-perineal.
Durata este variabil: 5-10 minute la multipare, 15-30 minute pn la maxim 1or la
primipare.
-prelungirea expulziei denot o anomalie a mecanismului de nagtere 9i trebuie s
constituie un semnal de alarm.
Caracteristic este necesitatea imperioas pe care o resimte parturienta de a efectua
eforturi expulzive.
[n perioada a ll-a se urmresc aceiagi parametri:
. starea parturientei
o starea ftului
o progresul nagterii.
a.Starea pariurientei. Se apreciaz pulsul, tensiunea arterial, temperatura, frecven!a
respira{iilor, intensitatea durerii gi comportamentul parturientei. Este deosebit de
important colaborarea dintre personalul de specialitate gi pacient.
Expulzia ftului va avea loc in sala de nagteri, pe masa ginecologic (cel mai indicat)
sau pe un pat special
*parturienta se pozitioneaz in decubit dorsal cu coapsele flectate pe abdomen 9i
gambele flectate pe coapse.
-combaterea durerii la indicatia/efectuata de medic
b.Stareaftului. Se urmresc: BCF gi migcrile ftului, aspectul lichidului amniotic.
Ascultatia BCF cste obligatorie dup fiecare contracfie, deasupra simfizei pubiene.
c.Proqresul nasterii. Fenomenele ce trebuie supravegheate in aceast perioad sunt:
o contrac{iile uterine gi ale musculaturii abdominale
. dilatarea perineului posterior
. .dilatarea perineului anterior
o dilatarea orificiului vulvar
. mecanismul de nagtere.
Contracliile uterine gi ale musculaturii abdominale. Contactul prezentatiei cu plangeul

pelvi-perineal determin reflex executarea de eforturi expulzive. Acestea sunt

involuntare dar trebuie dirijate de mediclmoasa pentru o coordonare eficient.
Parturienta trebuie instruit ca in momentul in care simte necesitatea efecturii unui
efort expulziv gi percepe cu maxim de intensitate durerea indus de contrac(ia uterin
s execute un inspir profund gi s utilizeze aerul inspirat executnd un efort prelungit,
de 15 secunde. Urmeaz un inspir scurt gi amplu, urmat de un nou efort expulziv. ln
timpul unei contractii uterine parturienta trebuie s execute 2-3 eforturi expulzive

pentru ca acestea s fie eficiente. in intervalul dintre contractii se produce relaxarea

musculaturii iar frecvenfa gi amplitudinea respira{iilor revin la normal.
Dilatarea perineului posterior- Dup cteva eforturi expulzive, perineul posterior, intens
solicitat de prezenta{ie, incepe s se dilate; distan{a dintre anus 9i coccis se mregte
progresiv, anusul se deschide, o po(iune din mucoasa ano-rectal devine vizibil.
Est momentul in care se incepe pregtirea medicului/moasei 9i parturientei
pentru asistenla propriu-zis a expulziei ftului:
-regiunea uure-perinal se aseptizeaz prin badijonare cu solulie antiseptic, inclusiv
suprafa{a extins pn deasupr.a simfizei pubiene gi fetele interne ale coapselor.
-dac in cursul eforturilor expulzive s-au exteriorizat materii fecale, se gterg cu o
compres, intotdeauna de la nivelul anusului in jos pentru a exclude contaminarea
vulvar, apoi se badijoneaz din nou regiunea cu alcool iodat.
-medicul siasistenta de la sala de nagteri imbrac echipament sterilizat (halat, mnuqi,
masc), plaseaz cmpuri sterile (unul pe abdomenul parturientei, dou pe coapse,
unul sub perineu) pentru izolarea regiunii vulvo-perineale, pregtesc trusa de asistent
a nagterii, pe masa de asistent acoperit cu cmpuri sterile.
Trusa conline:
- dou pense hemostatice (pentru a fi plasate pe cordonul ombilical), foarfece (pentru
secfionarea cordonului), clem pentru pensarea final a cordonului (sau meg de tifon
p"niru ligaturarea lui), rnaterial moale ( campuri comprese, fag pentru nou nscut).
Cel care asist nagterea se plaseaz la dreapta parturientei gi dirtieaz eforturiie
expulzive.
Diiatarea perineului anterior. Solicitarea plangeului pelvi-perineal de ctre prezentatie
se soldeaz gi cu dilatarea perineului anterior, distan!a dintre comisura vulvar
posterioar
'Dilatarea 9i anus se mregte progresiv pn la B-10 cm'
orificiutui vulvar. in cursul eforturilor expulzive prezenta!ia se exteriorizeaz
progresiv in fanta vulvar,retrgndu-se in intervalul dintre contrac!ii.
Est momentul in care se apreciaz extensibilitatea perineului solicitnd cu un deget
plangeul perineal gi verificnd suplelea tisular. Dac se decide necesitatea

epiziotomiei, se infiltreaz cu anestezic tegumentul, lesutul celular subcutanat' 9i

mucoasa vaginal (in unghi de 45 de grade raportat la comisura vulvar posterioar,
pe
o distan{ de cca 4 cm, dreapta sau stnga).
'Mecanismuil
de nastere. in perioada all-a, din mecanismul de nagtere se consum
definttivarea coborfi si degajarea prezentatiei din canalul dur, apoi din canalul moale.
Persoana care asist nagterea trebuie s favorizeze expulzia evitnd traumatismul

matern sau fetal.

-Pentru ca degajarea s se fac pe diametrul mic fronto-suboccipital se ajut inifial
flexia extremittii cefalice: indexul gi mediusul minii drepte apas moderat pe occiput,
prin intermediul unei comprese, Tn timp ce mna stng, prin intermediul perineului
ajut migcarea in acelagi sens.
-Cand in intervalul dintre contraclii, prezentatia nu se mai retrage din fanta vulvar, se
fixeaz, subocciputul a trecut de simfiza pubian gi fruntea a trecut de coccis,inseamna
ca s-a produs degajarea din canalul dur.
-Pentru a ajuta degajarea din canalul moale, minile celui care asist naqterea
ac{ioneaz simultan. Mna stng cuprinde craniul fetal intre police 9i celelalte degete
(vrful degetelor la nivelul boselor parietale, marginea cubital a minii sprijinindu-se
pe simfizJ in timpul eforturilor expulzive mna stng va modera tendinla la expulzie

rapid (traumatizanl att pentru parturient ct gi pentru ft), va degaja bosele

parietale din inelul vulvar prin migcri de asinclitism, deflectnd progresiv craniul. Mna
dreapt, plasat cu policele la extremitatea posterioar a labiei mari drepte 9i cu
celelalte degete de partea opus, prin intermediul unui cmp sterilizat susline perineui
gi ajut deflectarea prezenta{iei-

Degajarea din canalul moale se ealizeaz progresiv, solicitnd parturientei ca in

intervalul dintre contractii s utilizeze voluntar, dirijat, presa abdominal. Cu degetele
minii stngi se elibereaz craniul de la nivelul orificiului vulvar, in timp ce mna
dreapt muleaz perineul, pe fata ftului.
Craniul fetal este astfel complet degajat, fata ftului privegte posterior,
Dou gesturi sunt acum obligatorii:

evacuarea mucozitlilor de la nivelul bucofaringelui prin gtergerea cu o compres

infgurat pe deget
. introducerea unui deget pe lng prezentatie pentru a constata eventualitatea
unei anse de cordon pericervicale.
-in cazul in care se identific o circular de cordon, dac lungimea ansei permite, se
mobilizeaz ansa peste craniul ftului (circular de cordon larg) sau, dac circulara
este strns, se seclioneaz cordonul cu foarfecele, dup pensarea lui cu cele dou
pense din trusa de asisten! a nagterii.
-Pentru a ajuta degajarea umerilor minile celui care asist nagterea se aplic simetric
pe craniul degajat cuprinznd bosele parietale, cu vrfurile degetelor sprijinite pe
maxilarul inferior. Se ajut rotalia extern a exiremitlii cefalice in funclle de pozitia
inilial a ftului, dreapt sau stng; fata ftului va privi acum lateral. ln acest mod,
umerii s-au orientat cu diametrul biacromial pe diametrul antero-posterior al strmtorii
mijlocii gi inferioare.
-Pentru degajarea umrului anterior se tractioneaz de extremitatea cefalic in direcfia
axului ombilico-coccigian pn cnd umrul anterior se exteriorizeaz sub marginea
inferioar a simfizei-pubiene. Pentru degajarea umruiui posterior, sensul de tractiune
se schimb pe o directie progresiv perpendicular pe axul ombilico-coccigian.
-Restul trunchiului 9i pelvisul fetal se degaj spontan fiind de dimensiuni mai reduse
dect craniul 9i umerii.
-Nou-nscutul se plaseaz cu migcri atente pe masa de asisten! a nagterii, se repet
manevra de evacuare a mucozitlilor din buco-faringe. Cordonul ombilical se penseaz

la jumtatea distan{ei dintre insertia sa ombilical gi cea placentar (cca 25

aplicnd pensele la 2-3 cm una fa! de alta, apoi se secfioneaz

in porliunea

cm)

dintre

pense.

-Se supravegheaz starea parturientei prin urmtorii parametri: Pulsul, tensiunea

arterial, culoarea tegumentelor gi mucoaselor, starea general, volumul de snge care
se elimin pe cile genitale.

Nou-nscutul se transfer medicului neonatolog, care va constata starea sa gi,

impreun cu obstetricianul, va stabili scorul Apgar.
Cei 5 parametri ai scorului descris de Virginia Apgar se noteaz cu 0, I sau 2 astfe
o frecvenla gi ritmul cardiac: peste 100 = 2; sub 100 = 1;absente = 0
.. frecvenla gi amplitudinea migcrilor respiratorii. normal = 2; bradipnee gi aritmie
respiratorie = 1; apnee = 0
o tonusul muscular: normotonie = 2; hipotonie = 1; atonie = 0
. reflexul de iritalie faringian la introducerea sondei de aspiralie: tipt si strnut =
2; grimas = 1; absent = 0
. coloralia tegumentelor: roz = 2', cianoz periferic = 1; cianoz generalizat = 0.
Se sumeaz notele acordate fiecrui parametru oblinndu-se o cifr intre 0 gi 10, care
reflect starea ftului:
. scor Apgar B, 9, 10= stare bun
. scor Apgar 7 = apnee tranzitorie
. scor Apgar 6, 5,4 = asfixie de gradul ll (asfixie albastr)
. scor Apgar 3,2, 1,0 = asfixie de gradul I (asfixie alb).

-Scorul Apgar se evalueaz la 1 minut dup nagtere, apoi la 5 gi 10 minute (cnd se

poate modifica favorabil, datorit reanimrii noului nscut).
-Se completeaz evacuarea mucozit{ilor din nazofaringe prin aspiralie.
-Cordonul ombilical se penseaz cu clema special (sau cu o pens) la cca 3 cm de
insertia sa ombilical, apoi se sectioneaz cu foarfecele imediat sub clem. Captul
clampat se badijoneaz cu iod cu atenlie fr a-l atinge de tegumentul nou-nscutului,
se infgoar intr-o compres, apoi se aplic o fag in jurul abdomenului.
Se consemneaz identitatea nou-nscutului, prin plasarea in articulatia pumnului a unui
carton pe care se noteaz numele mamei gi sexul copilului.
Se cntregte gi se msoar nou-nscutul, se prezint mamei, apoi se plaseaz la o
temperatur de 22-23' C.
PERIOADA A ll-A A NATERI! -DE EXPULZIE A PLACENTE are 3 timpi:

l-DE REPAUS FIZOLOGIC- urmeaz imediat dup expulzia ftului gi are durata de 35 minute. Este un interval in care contracliile uterine inceteaz gi se pregteqte
decolarea placentei.Respectarea acestei perioade este obligatorie. Atitudinea este de.
expectativ, limitat la supravegherea atent a parametrilor vitali (puls, TA) gi a
volumului de snge care se elimin pe cile genitale.
ll-DE DECOLARE A PLACENTEI- reprezint faza in care se produce detagarea
placentei de peretele uterin gi dureaz 15-20 minute. Se caracterizeaz prin reaparilia
contrac[iilor uterine dureroase (de intensitate mai redus dect in primele dou
perioade), ritmice, la interval de 4-5 minute, cu durata de 20-30 secunde. Volumul de
snge care se elimin cu ocazia decolrii placentei este de maxim 250-300 ml.
Conduita const in: urmrirea parametrilor vitali (puls, tensiune arterial), aprecierea
volumului de snge eliminat, aprecierea formei 9i consistenlei uterului.
-inainte de decolarea placentei, limita superioar a uterului este la aproximativ 2 cm
deasupra simfizei pubiene.
-dup detagarea placentei, uterul devine globulos, de consisten! ferm gi igi mentine
aceste caractere (,,globul de siguran! Pinard").
lll-DE EXPULZIE A PLACENTEI dureaz 3-5 minute.
-placenta decolat gi eliminat in vagin excit terminaliile nervoase de la nivelul
plangeului pelvi-perineal, declangeaz eforturi expulzive ce au ca rezultat expulzia
spontan a placentei.
ln aceast perioad se urmregte eliminarea placentei in condilii de integritate.
-Dup ce a fost respectat intervalul fiziologic de 15-20 de minute se verific dac
placenta este decolat. Cu o mn se sus[ine cordonul ombilical (prin intermediul

pensei plasate) f r a tracfiona. Cealalt mn, cu fa[a palmar

proximal,
ascensioneaz uterul prin presiune deasupra simfizei pubiene. Dac placenta este
decolat, cordonul ombilical nu urmeaz deplasarea uterului; dac cordonul este
tractionat in vagin in cursul manevrei de ascensionare a uterului, placenta nu este inc
decolat.

-Odat ce am constatat c placenta s-a decolat se ajut expulzia sa: mna care a
acfionat suprasimfizar se plaseaz la fundul uterului cuprinznd organul 9i exercitnd
presiune moderat. Placenta se exteriorizeaz progresiv in fanta vulvar, uterul
acfionnd ca un piston. Detagarea complet a membranelor se poate ajuta prin
presiune supra-simfizar, repetat alternativ cu presiunea la fundul uterului.
Examenul macroscopic al placentei, intins pe fe{ele palmare ale ambelor mini, este
obligatoriu. Se examineaz ambele fete ale placentei gi orificiul de ruptur a
membranelor.

Este util controlul colului uterin, mai ales dac a fost o expulzie mai precipitat sau
unui ft voluminos.

Se controleaz consistenla gi dimensiunile uterului prin masaj abdominal, pentru a

certifica eficien[a hemostazei.
Dac a fost necesar epiziotomia se reface integritatea perineului.
PLAN DE INGRIIRE -ASISTENTA LA NASTERE
CULEGEREA DATELOR:
-stare de agitatie
-contractii uterine dureroase, ritmice, cu frecventa si intensitate crescanda
-modificari la nivelul colului
-formarea pungii apelor
-ruperea membranelor
-aparitia senzatiei de screamat datorita compresiunii asupra rectului
-BCF prezente
PROBLEMELE GRAVIDEI:
-disconfort din cauza durerii
-anxietate
-posibila alterare a dinamicii uterine
-colabora re ineficienta
-posibila lezare a tesuturilor in timpul expulziei
-posibila modificare a ritmului cardiac (pierderi de sange daca placenta nu se delivreaza in totalil
OBIECTIVE:
-gravida sa colaboreze
-nasterea sa se produca fara incidente
-fatul sa nu sufere
INTERVENTIILE ASISTENTULUI MEDICAL:
-supravegheaza BCF la 15 min
-consernneazainfoaia de observatie modificarile colului, starea membranelor
-administreaza tratament indicat de medic
-sem na lea za aparitia fen omenelor patolog ice i n d esfasu ra rea n aste ri i
-supravegheaza perineul,anuntand medicul pt perineotomie daca este cazul
-pregateste materialele necesare, asistand la nastere (campuri sterile ,manusi sterile, ,dezinfect
foarfeci , ata sterila pentru cordonul ombilical)
-pregateste materiale pentru ingrijirea nou -nascutului
-materiale pentru prevenirea oftalmiei gonococice
-medicamente pentru dirijarea travaliului
-asista expulzia
-dezobstrueaza caile respiratorii ale nou nascutului
-ligatu reaza si sectio neaza cordonu I ombilical
-observa semnele de dezlipire a placentei:
-pierderi mici de sange
-contractii uterine slabe
-coborarea fundului uterin sub ombilic
-apasarea deasupra simfizei pubiene nu determina ridicarea cordonului restant
-prinde placenta cu palmele facute caus rasucind membranele pt evitarea ruperii acestora si
ramanerii in cavitatea uterina
-verifica placenta
-asista medicul in vederea suturarii perineului ,acolo unde este cazul

LEHUZIA FIZIOLOGIC
Lehuzia este perioada ce urmeaz nagterii, caracterizat prin fenomene

ce

asigur revenirea organismului matern la starea anterioar sarcinii 9i alimentalia

natural a noului nscut.
Luzia cuprinde primele 6 sptmni dup nagtere. Ciclul ovarian se reia, o nou sarcin fiind

posibil chiar dac se menline amenoreea de lactalie. Organele genitale revin treptat

la

normal.

in mod tradi{ional (probabil cu origini biblice) durata total a lehuziei este de 40 de zile

(9ase sptmni dup nagtere), limita temporal la care organele reproductive revin la
normal gi cele mai multe femei care nu alpteaz igi reiau func{ia menstrual.

in cursul lehuziei, modificrile anatomice gi funclionale produse in timpul sarcinii

9i

nagterii se petrec in sens invers, restabilind starea de echilibru anterioar. Degi aceste
fenomene au loc pe toat durata lehuziei, in mod arbitrar, datorit unor elemente
specifice, lehuzia este imprfit in 3 perioade:
. lehuzia imediat, ce include primele 4 ore dup delivrarea placentei
durata de 10 zile dup nagtere
". lehuzia propriu zis, cu
lehuzia indeprtat, urmtoarele 30 de zile, pn la limita definitorie de 40 de
zile postpartum.

itcRlnl RcoRoRrc

iru

lenuzle-

LEHUZA iru PruNNELE PATRU ORE:

Culegerea datelor
- oboseal, tendin! la somn
- uneori frison
- puls rar, bradicardic
- uter dur, contractat, glob de siguran!, la nivelul ombilicului,
- sngerare moderat
Probleme
- posibil alterare a ritmului gi frecvenlei cardiace in legtur cu hemoragia post-partum
- disconfort in legtur cu leziunile perineale, cu distensia tesuturilor
- posibil infeclie
Obiective
- luza s colaboreze, s inleleag c somnul produce relaxarea musculaturii uterine
favorizeaz hemoragia
I

9i

nterve n!i i-A si ste nta.

- efectueaz masaj uterin transabdominal pentru favorizarea retracliei gi formrii globului de

siguran{
- controleaz sngerarea, anuntnd medicul in cazul in care este crescut, nu apare globul de
sigurant
- supravegheaz faciesul gi comportamentul luzei
- antreneaz luza in discufii pentru a nu adormi
- administreaz ceai, limonada
- controleaz funcliile vitale, depisteaz semnele gocului hipovolemic
- transport luza?n salon

ilcRrrnr i luzln rzlol-oclc

Culegerea datelor
- scurgerea lohiilor: sanguinolente, serosanguinolente, seroase
- involu[ia uterin
- apari[ia secreliei lactate

revenirea la normal a pulsului, tensiunii arteriale (ugor crescuti in travaliu)

- tranzit incetinit
- diurez crescut
Probleme
- deficit de cunogtinte privind autoingrijirea
- posibil alterare a ritmului cardiac din cauza sngerrii (determinat de resturile placentare
sau tromboflebitei post-partum)
- posibil stare de disconfort in legtur cu instalarea secretiei lactate

- ;5:ffi3:lHlilifprivind

isiena snitor si atptare",

in tuzie
"lt*entatia
Obiective-Luza:
- s fie capabil s se autoingrijeasc
- s nu apar complicatii infeclioase sau hemoragice
- s cunoasc semnele ,,furiei laptelui"
- s elimine normal, s revin la orrul propriu
- s-gi efectueze igiena snilor
I nterventi i-A s i ste nt a :
- explic luzei importanla ingrijirilor igienice pentru prevenirea infec{iilor puerperale (dup
nagtere)

- efectueaz toaleta local, schimbarea tampoanelor, observ lohiile (aspect, miros,

culoare,
cantitate); observ aspectul plgii perineale, anun!nd medicul Tn caz de modificri
- instruiegte gravida s se autoingrijeasc
- controleaz involulia uterin (scade cu 1-1 ,5 cmlzi), devenind organ intrapelvin dup 12 zile
lnvolutia uterin:
- msoar temperatura, pulsul, tensiunea arterial, pentru depistarea eventualelor complicatii
(hemoragii, infectii, tromboflebit)
- explic modul de instaiare a secre{iei lactate, a ,,furiei laptelui" care poate fi insotit de
cregterea temperaturii pn la 37,5"C
- instruiegte luza s-gi spele minile gi snii Tnainte gi dup supt; s evite prelungirea suptului
pentru a nu favoriza aparilia ragadelor
- stimuleaz mobilizarea precoce a luzei pentru prevenirea complicatiilor
- incurajeaz cregterea cantittii de lichide din alimenta{ie
- atentioneaz luza.
- s nu consume buturi alcoolice, excitante (cafea, ciocolat, cacao, ceai rusesc)
- s evite alimentele flatulente
- s nu consume alimente cu fibre in cazul leziunilor perineale pentru evitarea efortului de
defecatie
- efectueaz sondaj vezical in caz de retenlie urinar in primele ore dup nagtere
- instruiegte luza la externare:
- s-gi menlin o bun igien local, s foloseasc tampoane vulvare sterile
- s evite raporturile sexuale gase-opt sptmni
- s nu ia medicamente fr recomandare medical deoa-rece unele se elimin prin secrelia
lactat
- sftuiegte familia s ajute mama in ingrijirea copilului, precum gi in plan emolional, pentru a se
adapta noului rol

incRltnEA sl sueRAVEGHEREA GRAVIDEI cu sARclr. PAToLoclc

GRAVIDA CU RISC OBSTETRICAL-Evolulia unei sarcini depinde, in mare msur, de mediul

fizic, social, familial, de dorinla cu care este agteptat copilul, de modul Tn care viitoarea mam
colaboreaz cu personalul medico-sanitar, accept sfaturile giin{elege s le aplice.
Este necesar cunoagterea cauzeior care determin riscul obstetrical, pentru identificarea
problemelor de ingrijire, stabilirea obiectivelor gi acliunilor de nursing, in vederea asigurrii unei
supraveg heri d iferenf iate.
1

.Circumstanfe psiho-sociale

- Sarcin nedorit

Familii dezorganizate.
-Climatul afectiv neprielnic, venit redus, alimentatie deficitar
- Domiciliul femeii in zone geografice greu accesibile, fr posibilitli de anun! telefonic, de
transport de urgen!
- Nerespectarea prevederilor legislafiei de ocrotire a femeii gravide la locul de munc
2.Factori generali
- Vrsta: grupele de vrst sub 20 de ani, ct 9i cele de peste 35 de ani
- Primigestele foarte tinere sau peste 35 de ani
- Marile multigeste sau numai multipare (chiar cu 3-4 nagteri eutocice in antecedente)
- inllimea sub 1,55 m
- Greutatea sub 45 kg
- lnfantilism genital
- lzoimunizare Rh sau de grup
3. Antecedente g i necolog ico-obstetricale
- Uter cicatriceal (in special dup operalia cezarian (corporeal)
- Malformafii sau tumori genitale (?n special fibrom)
- Sterilitate involuntar tratat
- Opera{ii plastice pe sfera genital (prolaps, fistule, chirurgia infertilit{ii sau pe rect)
- Sarcini cu complica{ii (hemoragii, infeclli, toxemii) sau o sarcin la mai putin de un an de la
ultima nagtere
- intreruperea intempestiv a cursului sarcinii (avori, sarcin prematur)
- Nagteri cu: distocii mecanice, de dinamic, ?n delivren!, intervenlii, nscu{i mo(i, decedali in
perioada neonatal precoce, malforma[ii, hipertrofie fetal, macrosomi, copii cu handicap.
4. Boli preexistente sarcinii
- Cardopatii
- Boala hipertensiv
- Anemii
- Tulburri endocrino-metabolice (obezitate, prediabet, diabet, hiperparatiroidism, hipo sau
hipertiroidism)
- Pneumopatii
- Nefropatii
- lnfeclii cronice (tuberculoz, sifilis)
- Boli infec{ioase (rubeola, herpes, toxoplasmoza, listerioza, hepatita, colibaciloze, boala cu
incluzii citomegalice)
- Hepatita cronic
- Afecliuni ortopedice (cifoscolioza, gchioptare)
5. Intoxicalii
- Alcoolism
- Tabagism
6. Sarcin complicat prin:
- Distocii osoase
- Distocii de prezentalie (inclusiv prezentalia pelvin)
- Creqterea anormal in greutate, peste 2Oo/o fal de greutatea inilial in timpul sarcinii (peste
3% in trim. 1, peste 6% Tn trim. al ll-lea, peste 11-12o/o Tn trim. al lll-lea) sau cregterea

nesemnificativ a greutlii

- Trepiedul disgravidiei tardive

- lnfeclii: urinare, vaginale, cutanate

- Cregterea anormal a volumului uterului (gemelaritate, oligoamnios, hidramnios)
- Hemoragii dup a20-a sptmn a sarcinii
- lncompetenla cervical
- Fals travaliu
- lncompatibilitti de grup sau de Rh
- lntervenfii chirurgicale
- Teste de explorare a poten{ialului biologic cu valori deficitare (colpocitohormonologia, estriolul,
hormonul lactogenic placentar, amnioscopia, amniocenteza etc.)
7. Hemoragie recent

GRAVI DA CU DISG RAVIDI E PRECOCE-Disgravidiile sunt manifestri patologice

determinate de evolutia sarcinii gi pun in pericol via{a femeii.
in prima jumtaie a sarcinii apar vrsturi simple, care nu altereaz starea general 9i dispar in
luna a lV-a.in cazuri patologice vrsturile sunt incoercibile, grave, asociate cu scdere in
greutate, stare general alterat.
Culegerea datelor
-vrsturi abundente, repetate
-scdere in greutate cu aproximativ 300-500 g/zi
-constipatie
-scderea diurezei pn la 400 mllzi
-alterarea strii generale
-tahicardie
-facies zbrcit, buze arse, uscate
-in formele grave: tulburri nervoase, anurie
Probleme
-alterarea nutrifiei din cauza grelurilor gi vrsturilor manifestat prin scdere in greutate
deficit de volum lichidian din cauza greturilor gi vrsturilor
-team in legtur cu cregterea riscului perinatal, anxietate
Obiective Gravida:
-s se poat alirhenta gi hidrata; s creasc in greutate
-s nu prezinte semne de deshidratare, tulburri electrolitice; s nu prezinte corpi cetoniciin
urin

lntervenfii

- internarea

in spital este obligatorie

- se explic importanla spitalizrii permanente pentru prevenirea strii de acidoz

- se menline o stare nutrilional adecvat
- se identific deficitul de volum prin:
- msurarea tensiunii arteriale
- observarea semnelor de deshidratare (tegumente, mucoase)

- hidratare parenteral conform indicaliilor medicale

GRAVIDA CU DISGRAVIDIE TARDIVA-D|sgravidia tardiv se caracterizeaz

prin'.

edem, hipertensiune arterial, albuminurie. Se depisteaz ?n cadrul controlului

prenatal.Disgravidia tardiv nesupravegheat evolueaz spre preeclampsie gi eclampsie.
Culegerea datelor

-edeme, tensiune arterial peste 140190 mmHg

-cregtere rapid in greutate
-cefalee sever, tulburri de vedere
-somnolen!, tulburri auditive
-grea!, vrsturi

- oligurie, proteinurie
Probleme
- deficit de cunogtin{e in legtur cu factorii de risc, severitatea bolii
-posibil vtmare a mamei gi copilului
-alimentatie insuficient
-alterarea confortului din cauza cefleei
-alterarea eliminrilor
-anxietate din cauza necunoasterii evoluliei
-inadaptare la rol (nu respect regimul)
- acumulare excesiv de lichide (edeme)
Obiective
-s cunoasc boala gravidic, s colaboreze pentru prevenirea eclampsiei
-s raporleze zllnic asistentei propriile observalii legate de cregter:ea sau scderea edemelor,
diurez, confort
-s relateze medicului modificrile strii sale
-s demonstreze c a inleles necesitatea reducerii consumului de sare; urmeaz regimul
prescris
-gravida s infeleag cauzele edemelor, s cunoasc semnele toxemiei gravidice

lnterven[ii
-depistarea factorilor de risc cu ocazia controalelor prenatale
-explicarea modului de acliune a factorilor de risc
-instruirea gravidei s-gi controleze zilnic greutatea
- raportarea manifestrilor legate de sistemul nervos central: tulburri de vedere, cefalee, gre{uri,
varsturi, convulsii
-explicarea importantei reducerii srii din alimentalie
-prelungirea repausu u i
-sftuirea gravidei s se interneze pentru a evita compromiterea sarcinii gi complicaliile postpartum
-asigurarea linigtii gi a odihnei, a confortului psihic
-medicamente - la indicalia mediculuiin convulsii.
-izolare, linigte
-introducerea unui deprttor de gur, o spatul lingual sau o coad de lingur Tnfqurat in
materialtextil Intre arcadele dentare pentru a nu-gi musca limba
-pozifie care s asigure respiralia
-montarea unei sonde urinare
-prinderea unei vene
-oprirea convulsiilor
-grbirea nagterii
GRAVIDA CU HEMORAGII lN TIMPUL SARCINIIJn prima jumtate a sarcinii pot aprea:
avortul care are numeroase cauze - ovulare, materne,factori de mediu; mola hidatiform (sarcina
molar) gi sarcina extrauterin.ln a doua jumtate hemoragiile pot fi cauzate de avorturi in luna
V-Vl de sarcin, placenta
praevia gi abruptio placentae (apoplexia utero-placentar)
GRAVIDA CU IMINENT DE AVORT-Avortul reprezint intreruperea spontan sau provocat a
sarcinii in primele 6 luni. Dup acest termen,expulzia produsului de conceplie poart denumirea
de nagtere prematur, ftul fiind viabil
Gulegerea datelor
-femeia acuz dureri pelviene, contractii uterine, metroragie
-medicul constat modificri ale colului uterin, deschiderea orificiilor colului
I

Probleme
-alterarea confortu u i
-posibil alterare hemodinamic din @uza sngerrii
I

Pot aprea probleme in plan psihologic la femeia cu avorturi repetate, ajungnd pn la

modificri ale dinamicii cuplului
Obiective -Gravida:
-s nu prezinte disconfort
-s-gi mentin volumul sanguin, frecven{a gi ritmul cardiac in limite normale
I nterventi As i ste nta :
- asigur linigtea gi repausul
-sftuiegte gravida s consulte de urgen! medicul
-obsev pierderile de snge: cantitate, aspect, eventuale resturi ovulare
-msoar gi supravegheaz funcliile vitale, observ compor-tamentul gi reacliile gravidei
-administreaz medicamentele recomandate de medic (sedative, calmante, tranchilizante)
-sftuiegte gravida s-gi menlin o igien riguroas pentru evitarea infecliei
GRAVIDA CU PLACENT PRAEVlAPlacenta se insera pe segmentul inferior, putnd s ocupe
in intregime orificiul colului uterin. Poate fi depistat in timpul controlului prenatal prin examen
echografic.
i

Culegerea datelor
-in antecedente: avorturi repetate, meiropatii hemoragice, procese inflamatorii;
multiparitatea, vrsta peste 35 de ani, operalia cezarian
- depistat, este cunoscut ca gravid cu risc
- hemoragia apare in repaus, chiar noaptea; sngele este rogu-deschis
- nu prezint dureri
- anxietate
Probleme
- pericol de traumatizare a ftului
- posibil alterare a ritmului cardiac matern din cauza hemoragiei
Obiective- s nu sngereze
- s nu fie compromis copilul, via{a mamei
I ntervenfi i-Asrsfenfa:
-supravegheaz permanent gravida in teritoriu, o sftuiegte s se interneze obligatoriu in spital
la aparitia sngerrii, unde va rmne pn la nagtere
- in spital:
-urmregte prezen{a durerii gi a contractiilor uterine
-asigur repausul obligatoriu Ia pat
-supraveg heaz evolulia sngerrii
-la indicalia medicului adminislreaz antispastice 9i tocolitice
-pregtegte gravida pentru operalia cezarian

lu2a ilenuzariu opennle crznnlnru

lndicalia pentru finalizarea nagterii prin operalie cezarian este, in exclusivitate, de competen[a
medicului, dar asistenta medical trebuie s cunoasc principalele aspecte privind pregtirea
pentru intervenlie gi particularitlile de ingrijire ale luzei operate.
Unele gravide gtiu, inc din perioada sarcinii, c vor fi supuse intervenfiei, in timp ce la altele
operatia constituie o urgen!.
Asistenta medical trebuie s fie pregtit s fac fa! oricrei situalii. Principalele indicalii
pentru nagterea prin cezarian sunt:
lndicalii materne
l.Distocia mecanic:
- distocii ale bazinului osos (bazine viciate, simetrice qi asimetrice)
- distocii de prezenta[ie (transversal, pelvian, cranian deflectat)
- dispropo(ie feto-matern (exces de volum al ftului)
2. Distocia de dinamic 9i dilatalie:
- hipokinezia = contraclii rare, slabe, mai pulin de 2 in 10 minute, evolueaz spre ine(ie
- hiperkine zia = contraclii dese, cu ritm de 6-10 in 10 minute, de intensitate crescut
- hipertonia, simpl sau asociat cu hiperkinezia gi sindromul de iminen! de ruptur sau char

de ruptur uterin
- diskineziile, care afecteaz toate componentele contracliei uterine (frecven{, intensitate,
durat etc.)
3. Placenta praevia
4. Decolarea prematur a placentei normal inserate

5.
6.

Eclampsia
Uterele cicatriceale

lndicalii fetale
l.Suferin{a fetal manifestat prin alterarea BCF 9i modificare a lichidului amniotic
2'Procidenla de cordon (cnd punga amniotic este intact gi cordonul alunec in pung
inaintea prezenta{iei) 9i prolabarea de cordon (cnd punga este rupt gi exist riscul cmprimrii
cordonului intre prezentatie gi peretele excava{iei pelvine)
3.Sarcina biologic prelungit (peste 42 sptmni)
Copil foarte pretios, mai ales la primiparele peste 35 ani gi dup tratament de infecunditate
!5.lnfectii
ale apratului genital, evitnd infectarea ftului, la trecerea prin canalul pelviperineal.
Pentru primipare, operatia cezarian inltur traumatismul coiului uterin gi al plangeului

pelviperineal.
lngrijirea luzei cuprinde dou laturi majore: ingrijiri acordate operatiei pe abdomen ingrijiri
9i
impuse de manifestrile fiziologice ce decurg din luzie
Este sftuit ca cel pulin doi ani s evite o nou sarcin.
LAUZIA PATOLOGICA

-in timpul luziei pot aprea hemoragii cauzate de resturi placentare, de ine(ia uterin.
Asistenta anunt medicul, nu prsegte luza, se conformeaz indica{iilor medicale.
-lnfectia puerperal este prevenit astzi prin protectie cu antibiotice la gravidele si luzele cu
risc (ruptura prematur a membranelor, infecfii vaginale sau alte focare nfctioase).
Manifestri, semne: febr, tahicardie, subinvolutie uterin, modificarea aspectului gi mirosului
lohiilor, dureri.
-lnfectiile glandei mamare apar, mai ales, la primipare, din cauza conformatiei anormale a
mamelonului gi a lipsei de igien.
La Tnceput, apar fisuri mamelonare sau ragade care sunt po(i de intrare pentru microbi, apoi,
dac nu se iau msuri, pot aprea limfangita, galactoforita, abcesul snului.
lnterven{ii pentru prevenirea 9i deprs tarea infectiei,asupra :

Tractului qenital

Respectarea regulilor de asepsie 9i antisepsie

-lgien riguroas post-partum
-Pansamente aseptice
-Verificarea aspectului membrelor inferioare, asigurarea repausului pentru prevenirea
accidentelor tromboembolice in caz de tromboflebit
-Controlul temperaturii gi pulsului; observarea discordantei dintre acestea
)zolarea luzei bolnave
-La indicalia medicului - tratament cu antibiotice
Glandei mamare
Reducerea duratei suptului, in caz de ragade - suspendarea alptrii concomitent cu golirea
snului prin muls
-Bandijonarea fisurilor cu nitrat de Ag 1%, mentinerea snilor la aer, evitarea frecrii
-in caz de abces mamar, alptarea este intrerupt, medicul evacueaz colec{ia; ingrijirea plgii.