EVOLUTII DIN PIATA ASIGURARILOR

(semestrul I 2003)
Cuprins:
I. Dificultati in dezvoltarea pietei romanesti a asigurarilor - pag. 1
II. Situatia in anul 2002 - pag. 2
III. Tendintele pietei asigurarilor incepand cu anul 2003 - pag. 4
I. Dificultati in dezvoltarea pietei romanesti a asigurarilor:
Succesele inregistrate in acest sector nu au intarziat sa apara, in pofida unor impedimente si
greutati cu implicatii pe termen mediu, de genul:

neincrederea populatiei si a agentilor economici (in viziunea multor romani, firmelor de asigurari
li se potriveste foarte bine urmatoarea descriere: promit orice ca sa-ti ia banii, dar, daca ti se
intampla un necaz, fac tot ce pot sa nu te despagubeasca);

posibilitatile limitate ale companiilor de asigurari pentru investirea surselor atrase in Romania;
cauze:
- piata de capital este putin dezvoltata, in primul rand din perspectiva tipologiei de
instrumente disponibile;
- practic, nu exista o piata secundara functionala a obligatiunilor municipale, iar piata
celor corporatiste lipseste cu desavarsire;
- pietele secundare organizate, precum B.V. si RASDAQ, nu sunt suficient dezvoltate, atat
din punct de vedere cantitativ (sub aspectul capitalizarii), cat si din punct de vedere
calitativ (sub aspectul ofertei): daca se elimina S.N.P. si B.R.D. nu prea raman multe
posibilitati;
- reglementarile C.S.A. limiteaza, prin prisma prudentialitatii, diversificarea
plasamentelor (vezi normele referitoare la gradul de lichiditate, care trebuie sa fie in
orice moment de cel putin 50%), precum si faptul ca normele C.S.A. prevad evaluarea
diferita a diverselor tipuri de active reprezentand rezerve tehnice in calculul marjei de
solvabilitate.
In viitorul apropiat, asiguratorii nu prevad o schimbare semnificativa a acestor factori, astfel incat
distributia portofoliului investitional se va mentine in favoarea instrumentelor lichide cu
scadenta redusa si cu risc minim (titluri de stat si depozite bancare);

neclaritati in Normele de aplicare a Ordonantei nr. 7/2001 privind impozitul pe venit emise de
catre M.F.P, in ceea ce priveste acordarea deductibilitatii primelor de asigurare;

odata cu publicarea in M.O. a Legii nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, se poate spune ca,
cel putin pentru moment, piata asigurarilor a pierdut oportunitatea de a miza pe un important
stimul de dezvoltare: deductibilitatea primelor de asigurari de grup;

aplicarea noiilor standarde contabile in asigurari si a noilor norme metodologice privind

intocmirea, verificarea, raportarea si centralizarea situatiilor financiare anuale ale societatilor
comerciale de asigurari si reasigurari, precum si ale brokerilor de asigurare prin aceste
reglementari se urmareste alinierea legislatiei romanesti pe partea de asigurari la directivele
europene si I.A.S.;

disputele in interiorul mai multor categorii profesionale (medici, farmacisti, reprezentanti ai

spitalelor, asiguratori, Consiliul Concurentei), create de decizia C.N.A.S. privind agrearea in anul
2003 a numai 4 societati de asigurari pentru vanzarea politelor malpraxis,

intentia Guvernului de a monopoliza, prin implementarea asigurarii obligatorii a locuintelor (ceea

ce inseamna implicarea directa a statului prin constituirea unei companii de asigurare speciale, cu
actionar unic C.E.C.);

intarzierile in elaborarea, aprobarea si punerea in aplicare a proiectului Legii Asigurarilor private

de sanatate;

divergentele de opinii in cadrul pietei si formarea a inca unei asociatii profesionale (A.P.A.R.),
separate de U.N.S.A.R.;

lacune majore in noul Cod Rutier privind nespecificarea obligatiei M.I. (sau a Politiei) de a
comunica C.S.A. informatiile necesare privitoare la conducatorii auto si vehiculele implicate in
accidente de circulatie, atat de necesare in vederea introducerii sistemului Bonus-Malus (acest
sistem prevede ca persoanele care nu au produs accidente in decursul unui an, vor plati prime de
asigurare obligatorie auto R.C.A. mai mici, iar cele care au produs unul sau mai multe accidente
vor fi nevoite sa plateasca prime mai mari);

in anul 2002, Romania a fost amenintata cu excluderea din Sistemul International Carte Verde,
deoarece firmele Metropol si Grup As aveau datorii neonorate de milioane de EURO catre
Birourile Carte Verde din strainatate.

II. Situatia in anul 2002:

Indicatori macroeconomici:
Anul 2002 poate fi caracterizat prin urmatorii indicatori macroeconomici:
Valori relative:
- o rata de crestere reala a P.I.B. de 4,9%;
- o rata medie lunara a inflatiei de 1,4% (fata de 2,2% in 2001);
- o crestere a ratei somajului la 8,1% (fata de 7,7% in 2001).
Valori absolute:
- P.I.B. a fost in valoare de 868.817 mld. lei;
- cursul mediu de schimb ROL/USD a fost de 33.055,46 lei;
- cursul mediu de schimb ROL/EURO a fost de 31.255,25 lei;
- populatia totala a fost de 21.698.181 locuitori.
Caracteristici importante ale pietei asigurarilor in anul 2002:

1. In ultimul an, liderii pietei asigurarilor afirma (pe buna dreptate - daca se iau in considerare
rezultatele financiare anuntate pentru anul 2002) ca piata este in crestere. Preocuparile firmelor de
asigurari sunt acum pentru:
- incadrarea in marja de solvabilitate,
- mentinerea unei pozitii financiare sanatoase,
- subscrierea si admnistrarea riscurilor asigurate.
2. Societatile de asigurare s-au dovedit a fi importanti finantatori ai economiei nationale, au
anticipat si au contribuit la evolutia pozitiva a economiei romanesti, continuand si in 2002 sa sustina
activitatea celorlalte sectoare economice prin preluarea riscurilor de producere a unor evenimente
nedorite si prin reinvestirea sumelor atrase.
Datele statistice arata ca aprox. 97,4% (cca. 7.090 mld. lei) din plasamentele financiare ale
acestora erau pe piata monetara interna in:
- titluri de stat (aprox. 64,1% din totalul plasamentelor financiare pe care le-au realizat pe piata
interna);
- actiuni cotate (aprox. 7,4% din totalul plasamentelor la intern, adica cca. 525 mld. lei) si actiuni
necotate (aprox. 6,8% din plasamentele la intern, adica cca. 479 mld. lei), precum si obligatiuni
municipale (aprox. 0,2% din plasamentele la intern, adica cca. 17 mld. lei) emise in Romania;
- depozite bancare in lei si valuta constituite la bancile comerciale autorizate de B.N.R. (aprox. 21,5%
din plasamentele facute pe piata romaneasca).
Plasamentele realizate in instrumente financiare emise pe pietele externe au detinut o pondere
extrem de redusa (aprox. 2,6%, adica cca. 188 mld. lei) si s-au regasit in portofoliul a numai 4
societati de asigurare; din aceasta suma totala:
- aprox. 49,6% se regaseau in actiuni cotate (adica cca. 93 mld. lei);
- aprox. 50,4% se regaseau in obligatiuni (adica cca. 95 mld. lei).
Din punct de vedere al structurii de portofoliu, 39 din societatile autorizate sa functioneze
aveau peste 50% din plasamentele financiare proprii in instrumente cu risc 0 sau scazut si, in acelasi
timp, cu un grad de lichiditate ridicat (titluri de stat si depozite bancare).
3. Date statistice:
Piata asigurarilor din Romania a inregistrat in anul 2002 o evolutie ascendenta remarcabila,
caracterizata de urmatorii indicatori:
- in anul 2002 au functionat pe piata 48 de asiguratori;
- in 2002 asiguratorii au incasat un volum de prime brute de cca. 16.900 mld. lei, adica aprox. 513
mil. USD, respectiv 541 mil. EUR, din care 24% din activitatea de asigurari de viata; asta inseamna
ca, in USD, cresterea volumului primelor brute incasate a fost cu 48% mai mult fata de anul anterior,
2001; acesta este cea mai mare crestere a pietei in USD din ultimii ani;
- ponderea primelor brute incasate din asigurare in P.I.B. a crescut la 1,2% in 2002, fata de 0,87% in
anul anterior, 2001, cu mult sub cea din Occident (in jur de 10%) si sub cea din tari din Europa
Centrala si de Est: Ungaria, Cehia, Polonia (aprox. 5%);
- rata de crestere de cca. 48%, net superioara celor din ani precedenti (11-12%);
- densitatea asigurarilor a avut valoarea de 23 USD/locuitor;
- gradul de penetrare al pietei a fost de aprox. 1%;
- volumul total al primelor brute subscrise 20.063,03 mld. lei (606,95 mil. USD);
- volumul total al primelor brute incasate a fost de 16.961,52 mld. lei (513,37 mil. USD);
volumul primelor brute subscrise pentru asigurari generale a fost de 15.175,61 mld. lei
(459,09 mil. USD);
3

valoarea primelor brute incasate pentru asigurari generale a atins un total de 12.643,11 mld.
lei (382,48 mil. USD);
aceste sume reprezinta cca. 75% din totalul primelor brute subscrise, respective incasate de intreaga
piata a asigurarilor.

- ponderea incasarilor din asigurari de viata a ajuns in anul 2002 la 24% din incasarile pe total piata,
in crestere accelerata fata de valoarea de 17% inregistrata in 2001; acesta este un trend general al
pietei asigurarilor in conditiile in care, pe pietele mature, asigurarile de viata reprezinta 50% din
piata.
Estimari C.S.A.: - in 2003 asigurarile de viata ar putea sa nu mai ajunga la aceeasi pondere ca in
anul 2002, datorita noilor reglementari ale M.F. privind impozitarea.
- ponderea asigurarilor R.C.A. in totalul primelor brute incasate pentru asigurari generale a fost de
19,6%;
- ponderea asigurarilor R.C.A. in volumul total de primelor brute incasate la nivelul intregii piete a
fost de 14,6%.
4. Asigurarile obligatorii au dominat piata:
- au fost 15 societati autorizate sa practice asigurarea obligatorie de raspundere civila a
autovehiculelor cu valabilitate in 2003;
- din totalul asigurarilor non-viata incheiate in Romania:
- 65% provin din R.C.A. (asigurarea obligatorie de raspundere civila auto fata de terti);
- 16% din CASCO (asigurarea auto facultativa).
- 3 sferturi din totalul politelor incheiate sunt impuse de lege.
- sectorul asigurarilor de viata este dominat de:
- tipul clasic cu 47%;
- asigurarea personala pentru accidente cu 24%.
Ca tendinte, specialistii in domeniu afirma ca numarul asigurarilor imobiliare va creste:
- doar in momentul in care se vor acorda mai multe credite pentru constructia sau achizitionarea de
locuinte;
- sau daca va fi finalizata legea care va prevede obligativitatea asigurarii locuintei.
5. Cheltuielile pentru asigurari au crescut in fiecare an:
Nr.
Indicator:
u.m.
1995 1996 1997
crt.

1998

1999

2000

2001

2002

1.

Total prime brute incasate

mil.
USD

140

180

182

272,7

278,7

310,6

344,5

511

2.
3.

Crestere fata de anul precedent

Prime pe cap de locuitor

%
USD

40
6,3

28,5
7,9

1,1
8,1

49,8
12,1

2,4
12,4

11,4
13,9

11
15,9

49
23

(Sursa: C.S.A.)

III. Tendintele pietei asigurarilor incepand cu anul 2003:

Motto:
2003 a inceput cu un trend pozitiv in afaceri si investitii. Incepand cu acest an,
se poate spune ca perioada copilariei pietei asigurarilor din Romania s-a
incheiat.
A.) Date statistice:
- piata asigurarilor a crescut cu 28% in lei pe primul trimestru al anului 2003, pana la 5.978 mld.
lei;
4

- daca se va pastra un ritm de crestere in lei de cca. 30% pana la sfarsitul anului 2003, incasarile
totale din prime brute vor ajunge la 20.000 mld. lei in 2003, ceea ce inseamna ca, la un curs mediu al
dolarului de 34.000 lei (asa cum se prefigureaza pentru anul 2003), incasarile companiilor ar putea
creste pana la aprox. 590 mil. USD in anul 2003, adica de 10 ori mai mult decat acum 10 ani;
- primele incaste pe primele 3 luni ale anului 2003 s-au ridicat la aprox. 6.000 mld. lei, conform
raportarilor societatilor de asigurare, din care incasarile pentru R.C.A. au fost de aprox. 2.200 mld. lei
in campania de la inceputul anului 2003, deci 37% din piata;
- tinand cont de faptul ca volumul primelor incasate in aceeasi perioada a anului 2002 a fost de 4.674
mld. lei, rezulta o crestere nominala de 27,9%;
- daca nu se ia in calcul si inflatia dintre cele 2 perioade, de cca. 17%, rezulta o crestere reala de
aprox. 10%;
- datorita cresterii foarte slabe a USD fata de ROL, cresterea a fost de 25% in USD: de la 144 mil.
USD, la 180 mil. USD.
1. Estimarile operatorilor din piata pentru anul 2003:
- se asteapta o crestere de 40% a intregii piete romanesti pana la sfarsitul anului;
Cauze:
- au crescut asigurarile aferente leasing-ului si creditelor pentru bunuri de folosinta indelungata, pe
baza scaderii dobanzilor bancare;
- au crescut asigurarile de pierderi financiare - magazinele si companiile de leasing s-au asigurat
contra riscului de neplata;
- a crescut numarul calatoriilor in strainatate care au presupus vanzari mari de polite Carte Verde si
asigurari de sanatate;
- s-au scumpit politele de asigurari de raspundere civila auto cu 30% in anul 2003; aceasta crestere a
fost insa atenuata de preferinta multor clienti de a cumpara polite doar pentru primele 5 luni ale
anului 2003.
2. Estimarile C.S.A.pentru anul 2003:
- piata romaneasca de asigurari ar putea ajunge la un volum de aprox. 700 mil. USD la finele anului
2003;
- piata de asigurari va creste in anul 2003 cu aprox. 40%, in termeni reali.
3. Estimari ale U.N.S.A.R. pentru anul 2003:
- cresterea de aprox. 40% a primelor subscrise => un volom de prime de aprox. 700 mil. USD;
- incasarile din asigurari pentru 2003 sunt estimate la 650 mil. USD, pentru ambele clase de asigurari
(viata si non-viata), cea mai mare crestere fiind prognozata pentru asigurarile generale;
- asigurarile de viata vor atinge 190 mil. USD din prime brute subscrise, respective 175 mil. USD din
prime brute incasate;
- daca in 2002 clasa de asigurari de viata a avut o crestere mai mare decat clasa de asigurari generale,
cel mai probabil in 2003 asigurarile generale vor inregistra o crestere semnificativa comparativ cu
asigurarile de viata;
- anul 2003 va insemna si o crestere semnificativa a cotatiilor de prima ale asigurarilor, mai ales
pentru asigurarile non-viata.
4. Sondaj Romnibus realizat de IMAS (mai 2003) la cererea C.S.A.:
1. - Asigurarile obligatorii (de raspundere civil auto R.C.A.) continua sa aduca cei mai multi
clienti companiilor de profil.
Chiar daca este modest, procentajul celor care incheie polite R.C.A. din totalul populatiei cu
varsta de peste 18 ani (23%), depaseste cu mult performantele consemnate la asigurarile facultative,
chiar si la cele auto tip CASCO, incheiate de numai 5% din populatie.
Exemplu: Pe piata asigurarilor auto: 71% - nu au masina, 23% - au asigurare R.C.A., 5% - au
CASCO, 1% - nu au masina asigurata.
5

2. - Asigurarile de viata.
Doar 8% dintre romani au incheiat o asigurare de viata. Procentajul este ceva mai mare in
Bucuresti si Transilvania (10%), precum si in categoria persoanelor cu studii superioare (21%), a
celor cu venituri mai mari de 2 mil. lei pe luna (12%) si in orase (12%).
La polul opus, cele mai putine asigurari de viata sunt incheiate de persoanele cu studii limitate
la 8 clase (3%) si de cele cu venituri foarte mici (4%), in mediul rural (4%) si in Muntenia (5%).
3. - Asigurarile locuintelor.
Situatia este si mai rea. Doar 7% din cei chestionati si-au asigurat casa, procentele
corespunzatoare fiind mai mici in Muntenia, in mediul rural si in cazul persoanelor cu varsta peste 45
de ani (6%).
Instituirea obligativitatii asigurarii locuintelor nu este insa solutia agreata de romani pentru
remedierea situatiei: numai 38% din populatie este de acord cu asta, in timp ce 53% se opune.
Singurele zone in care ideea asigurarii obligatorii a castigat mai multi adepti decat opozanti sunt
Moldova (46% pro, 44% contra, 10% indecisi) si Bucuresti (46% pro si 42% contra). Cea mai mare
opozitie o manifesta locuitorii satelor (33% pro si 54% contra), cei cu venituri foarte mici (30% pro si
54% contra) si in transilvanenii (34% pro si 56% contra).
Exemplu: Aveti incheiata o asigurare facultativa pentru locuinta?
Raspuns: - cu venituri peste 2 mil. lei/luna: Nu (89%), Da (11%)
- cu venituri sub 2 mil. lei/luna: Nu (94%), Da (6%)
4. Chiar daca nu sunt de acord cu obligativitatea asigurarii locuintelor, romanii ar fi dispusi,
intr-o proportie covarsitoare, sa incheie astfel de polite daca statul i-ar ajuta cu facilitati fiscale.
Deducerea primelor platite la calculul impozitului pe venitul global ar convinge 52% din
populatia majora sa incheie o asigurare facultativa pentru casa. Cei mai hotarati sa se foloseasca de
o astfel de facilitate sunt bucurestenii (65%), persoanele intre 3040 de ani (68%) si locuitorii
oraselor medii si mari (63%). Deductibilitatea primelor ar convinge mai multe persoane, chiar si
dintre locuitorii satelor, sa-si asigure locuintele (40%, fata de 38% care nu s-ar asigura).
Aceeasi facilitate fiscala i-ar determina pe romani sa-si asigure si viata, 50% dintre cei
chestionati afirmand ca ar incheia o astfel de polita, fata de 33% pentru care nu ar fi suficienta nici
acesta facilitate.
5. Incredere in sistemul asigurarilor facultative, practicate in sistem privat, are 41% din
populatia majora, comparativ cu 33% care nu are incredere si 26% indecisi.
Prin contrast, in sistemul asigurarilor sociale publice (de sanatate, pensii, etc.) 53% din
romani nu au incredere.
In aceste conditii, populatia isi indreapta privirea catre politele private de sanatate, considerate
utile de 59% din repondenti. Cu toate acestea, o asigurare facultativa pentru cazurile in care ar avea
nevoie de tratament medical si-ar incheia 51% dintre romani doar daca statul i-ar sprijini prin
deductibilitatea fiscala a primelor.
6. Daca le sunt incalcate drepturile din contractele de asigurare, romanii nu prea stiu la cine sa
apeleze. 87% nu cunosc procedura prin care se pot face sesizari, cel mai putin informati fiind satenii,
femeile, batranii peste 60 de ani, cei cu venituri mici si studii reduse.
Dintre detinatorii de polite, cca. 60% cunosc modul de solutionare a eventualelor litigii care
pot aparea cu societatile de asigurare, iar 68% din persoanele interesate de domeniu ar apela la un
consultant, adica la brokerii de asigurare.
Interpretare:
- romanii vor deduceri fiscale pentru a-si asigura viata si casa; desi cred ca le-ar prinde bine o
asigurare de viata, de sanatate sau pentru locuinta, romanii nu accepta sa faca astfel de cheltuieli fara
facilitati fiscale;
- numai 7-8% din populatie plateste asigurari facultative, ceea ce denota faptul ca piata asigurarilor
din Romania este inca slab dezvoltata;
cauze: - puterea financiara redusa a populatiei,
- gradul scazut de cunoastere a acestui domeniu complex;
6

- nici macar asigurarile obligatorii nu sunt incheiate de toti posesorii de autoturisme;

- veniturile mici mentin piata asigurarilor slab dezvoltata;
- asigurarile facultative au castigat increderea majoritatii populatiei, insa mai au mult pana vor
convinge un numar la fel de mare de persoane sa dea bani pentru astfel de produse;
- mai mult de din populatia Romaniei cu studii superioare, respectiv 56%, are incredere in sistemul
asigurarilor facultative;
- din intreaga populatie cu varsta de peste 18 ani, mai mult de 50% ar fi dispusa sa contracteze o
asigurare privata de sanatate, de viata sau de locuinta, in situatia in care primele de asigurare s-ar
deduce la determinarea impozitului pe venitul global;
- asigurarea de viata este considerata utila pentru familie de 64% din populatie.
5. Sondaj GfK sondaj realizat in fiecare din tarile analizate pe un esantion reprezentativ la scara
nationala, care a cuprins aprox. 1.000 de persoane. Ponderea asigurarilor, adica ponderea celor care
au declarat ca detin o asigurare de bunuri sau personala in totalul celor chestionati, este prezentata in
urmatorul tabel:
-%Romani
Nr.
ASIGURARI Austria Slovenia Slovacia Cehia Ungaria Croatia Polonia
crt.
a
De
bunuri*
1.
94
84
76
74
66
65
50
25
2. De persoane**
63
77
73
54
37
19
42
11
*Asigurarile de bunuri includ asigurari de masini, de casa sau alte tipuri
**Asigurarile de persoane includ asigurari de viata, de sanatate si alte tipuri

In Romania, sunt de 2-3 ori mai putine asigurari de bunuri, de 4-7 ori mai putine asigurari
persoane decat in Ungaria sau Cehia. Doar 1 din 10 romani detine o asigurare de viata si doar 1 din 4
o asigurare de bunuri. Proportia este covarsitor mai mica decat in Polonia, Ungaria sau Cehia, unde
intre 50 si 75% din repondenti detin o asigurare de bunuri si intre 40 si 70% detin o asigurare de
viata. Sondajul realizat de GfK este de altfel in linie cu rezultatele financiare ale companiilor de
asigurari: piata romaneasca a asigurarilor de viata si generale este de jumatate de mld. de USD, fata
de 3-4 mld. USD in Ungaria si Polonia.
Sondajul arata ca, din punct de vedere al asigurarilor, Cehia, Slovenia si Slovacia sunt deja in
Occident: proportia celor care detin o polita de asigurare de bunuri (75%) este apropiata cu cea din
Austria (94%). Mai mult, proportia celor care detin o asigurare de viata in Slovenia si Slovacia (73 si,
respectiv, 77%) este mai mare decat a celor din Austria (63%).
In afara de ponderea mica a celor care detin o asigurare in Romania, din sondaj mai reiese si o
alta deosebire: disproportia dintre cei care si-au incheiat o asigurare de bunuri si cei care au o
asigurare personala. Pe piata romanesca raportul este de 2,2 : 1, fata de 1,3-1,5 : 1 in Austria,
Ungaria, Cehia si Polonia.
Interpretare:
Cererea de pe piata asigurarilor mai are mult pana sa fie acoperita. Indiferent de succesele
raporatate de companiile de asigurari, protejarea vietii si bunurilor cetatenilor din Romania este inca
foarte departe de cea din tarile europene, chiar ex-comuniste. Faptul se datoreaza in mare masura si
intarzierii abordarii unor solutii fiscale de natura sa incurajeze apetenta pentru asigurarile private, pe
de o parte, si sa degreveze statul de povara obligatiilor sociale crescande, in contextul reducerii
permanente a masei populatiei active, pe de alta parte.
B.) Tendinte:
1. Trecerea in noul an 2003 a adus o puternica scadere a principalilor indici bursieri, ale carei efecte
la nivelul pietei mondiale a asigurarilor si reasigurarilor nu se vor lasa mult asteptate. Scaderea
pretului actiunilor companiilor de asigurare se traduce, in opinia analistilor, prin scaderea capitalului
acestora si a dividendelor platite actionarilor. Expertii sunt de parere ca aceste evenimente ar putea
7

conduce la scaderea numarului companiilor ce activeaza pe piata, ceea ce se traduce prin cresterea
concurentei si, intr-o ultima instanta, prin imbunatatirea calitatii produselor ce sunt oferite clientilor.
2. Reprezentantii C.S.A. apreciaza ca, pe termen mediu, vom asista in Romania la o crestere a
investitiilor straine, mai ales in aparare, comunicatii, sectorul financiar-bancar, dar si in cel al
asigurarilor. Potrivit acestora, in urmatorii ani va creste ponderea asigurarilor de pierderi financiare,
daune la societate si de viata, concomitent cu reducerea considerabila a numarului de societati de
asigurare autorizate.
3. Se mai previzioneaza ca asigurarile vor ocupa in cativa ani, prin preluarea acquis-ului comunitar,
locul pe care acestea il au in economia tarilor U.E., insa se recunoaste ca populatia si agentii
economici din economia romaneasca mai au inca mare nevoie de educatie in materie de asigurari si,
in special, de incredere in puterea financiara a companiilor prezente pe piata.
In aceeasi ordine de idei, realizarea unei modalitati eficiente de colaborare cu C.S.A. si noile
reglementari elaborate in conformitate cu directivele europene - la care se vor supune societatile de
asigurare, vor veni in sprijinul dezvoltarii pietei asigurarilor. Marja de solvabilitate, care reprezinta
capacitatea societatilor de asigurare de a acoperi cu active obligatiile curente si viitoare, este un
indicator care va conduce la mentinerea sau eliminarea din piata a societatilor neperformante.
4. C.S.A. isi va consolida capacitatea de supraveghere.
Aderarea Romaniei la U.E. este prevazuta pentru anul 2007 si inseamna acceptarea si
implementarea acquis-ului comunitar. In ceea ce priveste domeniul asigurarilor, autoritatile s-au
angajat sa alinieze legislatia la prevederile directivelor comunitare pana in 2007, adoptarea
directivelor referindu-se la elemente specifice de autorizare pentru practicarea activitatii de asigurare,
activitatea de reasigurare, limitele de raspundere, etc.
In aceste conditii, autoritatile romane au solicitat U.E., la sfarsitul anului 2001, o perioada de
tranzitie de 5 ani pentru alinierea legislatiei in domeniul asigurarilor de raspundere civila pentru
pagubele produse tertilor prin accidente de autovehicule (R.C.A.) la directive comunitare. Insa
datorita evolutiei pietei asigurarilor in perioada cuprinsa intre momentul transmiterii acestei solicitari
(sfarsitul anului 2001) si momentul actual, s-a renuntat la perioada de tranzitie, considerandu-se ca
limitele de raspundere cuprinse in directive vor putea fi atinse pana la data aderarii.
De asemenea, pana in 2006 se vor finaliza completarile aduse Legii nr. 32/2000 privind
societatile de asigurare si supraveghere a asiguarilor. C.S.A. are in plan si modificarea Legii nr.
136/1995 privind contractul de asigurare, modificare planificata in doua etape, respectiv anii 2003
si 2006.
In anul 2003, C.S.A. urmeaza sa primeasca de la U.E. si B.M. 2,6 mil. EUR, bani care vor fi
utilizati pentru consolidarea capacitatii de supraveghere si pentru cresterea nivelului de pregatire a
personalului.
5. C.S.A. doreste imbunatatirea legislatiei si procedurilor in asigurari; puncte de reper:
Protejarea brokerului in fata societatilor de asigurari, printr-o lege a profesiei de broker, pentru
reglementarea activitatii cu clientii si asiguratorii. Mai exact, C.S.A. doreste intarirea rolului
brokerului pe piata asigurarilor, mai ales prin contributia personala a acestuia la promovarea
produselor de asigurare oferite de societati si chiar contribuind la o mai buna educare si informare
a clientilor privind avantajele si beneficiile obtinute prin asigurare.
Incepand cu 17.02.2003 s-au pus in aplicare normele C.S.A. privind registrul asiguratorilor si
brokerilor de asigurare. Conform acestor norme, toate societatile de asigurare, reasigurare,
precum si companiile de brokeraj au obligatia de a se inmatricula in acest registru, care va fi
coordonat de C.S.A. Aceste norme vor imbunatati activitatea de supraveghere a pietei.
Companiile de brokeraj in asigurari vor trebui sa-si cumpere asigurare de raspundere
profesionala agregata pentru cel putin 1,5 mil. USD o data cu intrarea in U.E. (adica de 10
ori mai mult decat actualul prag). Ridicarea limitei minime a asigurarii de raspundere
8

profesionala si certificarea brokerilor de asigurari ca persoane fizice printr-un mecanism de

breasla sunt 2 din conditiile de aderare la U.E. in ceea ce priveste brokerii de asigurari.
Respectarea acestor conditii este necesara pentru intrarea Romaniei in U.E. in 2007.
Actualmente exista pe piata romaneasca cca. 200 de brokeri autorizati si o asociatie
profesionala a brokerilor de asigurari UNSICAR (Uniunea Nationala a Societatilor de Intermediere in
Asigurari din Romania), din care fac parte 17 companii de brokeraj in asigurari, care acopera 60%
din piata.
C.S.A. a reglementat conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca persoanele autorizate in
evaluarea activelor reprezentate de terenuri si constructii detinute de asiguratori, prin
Ordinul din 24.02.2003. Acestia trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- trebuie sa fie membri certificati ai ANEVAR;
- trebuie sa detina un contract de raspundere civila profesionala cu limita minima de
acoperire de 100.000 EUR.
Modificarea actualei Legi 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea
asigurarilor, in scopul:
- consolidarii sectorului asigurarilor din Romania;
- protejarii intereselor asiguratilor;
- largirea atributiilor C.S.A.;
- asigurarea mijloacelor necesare exercitarii supravegherii prudentiale;
- reglementarii limitei capitalului social pentru societatile de asigurari:
15 mld. lei pentru companiile care practica asigurari generale fara R.C.A.;
30 mld. lei pentru companiile care practica asigurari generale inclusiv R.C.A.;
21 mld. lei pentru companiile care practica asigurari de viata.
Aparitia Legii nr. 76/2003 care modifica si completeaza Legea nr. 32/2000, va duce la largirea si
intarirea atributiilor C.S.A., precum si concordanta cu directivele europene.
Modificare Legii nr. 136/1995 in conformitate cu Directivele U.E. si cu calendarul liberalizarii
serviciilor financiare asumat de Romania in cadrul O.M.C.; astfel vor fi abrogate urmatoarele
prevederi:
- obligativitatea persoanelor fizice si juridice romane de a incheia contracte de asigurare
numai cu companiile stabilite in Romania, cu exceptia cazurilor in care asigurarile solicitate
nu se practica pe piata interna;
- cedarea in reasigurare se face in strainatate doar daca riscurile nu pot fi plasate pe piata
interna;
Efecte posibile: - pe termen lung aceasta (de)reglementare se va simti in cresterea competitiei
in domeniu pe piata romanesca clientul va selecta asiguratorii si va alege varianta optima.
Toti transportatorii aerieni vor fi obligati prin lege sa incheie contracte de asigurare cu firme de
asigurari;
Diferendele dintre asiguratori sau dintre asigurati si asiguratori vor putea fi rezolvate de catre nou
infiintata Comisie de Arbitraj in Asigurare si Reasigurare, instanta de arbitraj voluntara, care
isi va desfasura activitatea pe langa U.N.S.A.R., ca o alternativa la justitie.
6. Incepand din anul 2004, sistemul bonus-malus ar trebui sa devina functional. Actualmente se
desfasoara demersurile pentru:
- constituirea bazei de date, care va avea rolul de evidenta pentru bonus-malus, dar va servi si ca
suport informational pentru depistarea fraudelor in domeniul auto;
- protocolul de colaborare cu M.I.;
- stabilirea firmei care va implementa softul necesar prin selectie de oferta, conform Legii achizitiilor
publice.
Sistemul informatic centralizat va permite C.S.A. sa aiba un control riguros asupra modului in
care se deruleaza campania R.C.A. Nu in ultimul rand, beneficiind de posibilitatea de a prelucra
9

informatiile din sistem, C.S.A. in colaborare cu Politia, vor putea imbunatati atat legislatia R.C.A.,
cat si regulamentele de circulatie rutiera.
7. Foarte curand, asigurarea obligatorie auto va costa de aprox. 5 ori mai mult. Este un efect al
procesului de aderare la U.E., pe care specialistii pietei asigurarilor l-ar amana, dar pe care Guvernul
il considera suportabil pentru platitorii de asigurari de raspundere civila pentru autovehicule. Aceasta
va insemna cresterea sumelor asigurate, pe de o parte, concomitent cu majorarea primelor asigurate,
deoarece Carte Verde, deocamdata facultativa, devine obligatorie.
Desi unificarea politei Carte Verde cu R.C.A. era prevazuta pentru anul 2007, se pare ca
acest lucru se va petrece cu mult inaintea datei limita.
C.S.A. urmeza sa propuna ca autovehiculele fara R.C.A. sa fie radiate. Statisticile arata
clar: in Romania sunt inmatriculate cca. 4,2 mil. autovehicule, dar numai pentru 2,2 mil. s-au platit
R.C.A.
8. Participatiile detinute de banci la societatile de asigurari vor putea atinge pana la 100% din
capitalul acestor institutii financiare, fara a depasi 60% din fondurile proprii ale bancii, potrivit
proiectului de lege privind modificarea legii bancare, care urmeaza sa fie aprobat de Guvern.
9. Companiile de asigurari din Romania au fost si sunt intr-o competitie accentuata, iar ultima
manifestare a divergentelor a fost aparitia in februarie 2003 a inca unei asociatii profesionale a
asiguratorilor (A.P.A.R.), creata de AIG Romania, Asirom si Omniasig. Aceste neintelegeri (care au
avut ca nucleu dur in 2001 - asigurarea de raspundere civila auto), probabil ca se datoreaza tocmai
caracterului de piata nedezvoltata a asigurarilor, subliniat de dominanta R.C.A. in conturi.
Astfel, acum exista U.N.S.A.R. (formata din 22 de companii inclusiv Eximbank, care detin
60% din piata, 72,5% - in functie de volumul de prime brute incasate si 67% - in functie de capitalul
social) si A.P.A.R. (formata din 3 companii, care detin 40% din piata); acest fapt a dus la impartirea
pietei asigurarilor in doua din punctul de vedere al asociatiilor profesionale.
Operatorii din piata apreciaza ca existenta a doua asociatii profesionale pe o piata destul de
mica (de aprox. 500 mil. USD) poate crea confuzie si perceptia unei imagini negative asupra intregii
piete, atat din interior, cat si din partea organismelor internationale.
10. Cu toate acestea, se remarca faptul ca societatile de asigurare n-au renuntat la lupta pentru
castigarea increderii clientilor si, implicit, a unei cote de piata cat mai importante, prin
profesionalism, prin calitatea serviciilor si printr-o oferta de produse adaptata nevoilor si
posibilitatilor financiare ale clientilor.
11. Pe langa faptul ca economia este in crestere, a mai intervenit un aspect important. Faptul ca piata
a crescut (chiar daca in anul 2002 au fost mai multe societati de asigurari care si-au pierdut dreptul de
a emite polite) arata potentialul mare al sectorului asigurarilor, cresterea credibilitatii
asiguratorilor fiind foarte importanta. C.S.A. a impus in anul 2002 administratia speciala pentru mai
multe companii, dintre care unele se indreapta spre lichidare (Adas, Grup As), iar altele au pierdut
dreptul de a emite polite (Asigurarea Anglo-Romana, Compania Internationala de Asigurari si
Mondial Assurance).
Piata asigurarilor a crescut si datorita scumpirii reasigurarii dupa atentatele din 11
septembrie 2001 si implicit, a primelor de asigurare.
Primele de asigurari generale mai ales in cazul asigurarilor property (de incendiu si alte
pagube de bunuri) au crescut in anul 2002, in medie, cu 10-20% in USD, iar pentru anul 2003 se
asteapta o crestere similara.
Faptul ca va avea loc o triere a societatilor de asigurare, nu poate decat sa dovedeasca faptul
ca asigurarile sunt pe drumul cel bun si ca se vor crea astfel noi oportunitati de afaceri, concretizate
prin aparitia unor noi segmente si nise neacoperite pe piata concurentiala.
10

Sanctiuni dictate de C.S.A:

- limitarea operatiunilor Metropol pe segmentul de asigurari generale;
- Mondial Assurance nu mai are dreptul sa practice asigurari;
- Solicitarea unui plan de redresare financiara pentru societatea Croma;
- Intreruperea temporara a activitatii companiei Prima;
- Retragerea autorizatiei de functionare pentru 3 societati de asigurare: Prima, Uniroyal Insurance,
Asigurarea Anglo-Romana;
Deci, urmatoarea perioada va aduce solutionarea situatiei si finalizarea demersurilor juridice
in cazul companiilor:
- Grup As si Metropol (firme declarate de C.S.A. insolvabile);
- Asigurarea Anglo-Romana, Compania Internationala de Asigurari si Mondial Assurance (C.S.A. a
decis retragerea autorizatiei de functionare).
12. M.F. a hotarat ca Normele de aplicare a Ordonantei nr. 7/2001 privind impozitul pe venit,
care stabilesc, printre altele modalitatea de calcul a impozitului pentru avantajele in natura primite de
salariati, cum ar fi primele de asigurare, intra in vigoare de la inceputul anului 2003. Primele de
asigurare platite de angajator pana la aparitia normelor sunt scutite de impozit, in cazul in care
firmele le-au inregistrat si le-au platit pentru salariati sub forma de cheltuieli nedeductibile.
Conform art. 5 lit. d) din ordonanta, se prevede ca sunt neimpozabile urmatoarele venituri:
- despagubirile, sumele asigurate si orice alte drepturi acordate asiguratilor, beneficiarilor sau tertelor
persoane despagubite, din asigurarile de orice fel, potrivit Legii nr. 32/2000 privind societatile de
asigurare si supravegherea asigurarilor, cu modificarile ulterioare;
- sume reprezentand rascumparari partiale in contul persoanei asigurate, in cazul in care contractantul
asigurarii este aceeasi persoana care suporta primele de asigurare si este beneficiarul sumei
respective;
- venituri rezultate din fructificarea rezervelor constituite din primele platite de asigurati.
13. M.F. lucreaza la proiectul noului Cod fiscal a carui prevederi vor fi aplicate de la data de
01.01.2004 si vor include deductibilitatea a 3 tipuri de asigurari la calculul venitului impozabil al
persoanelor fizice: pentru locuinte, cele private de sanatate si contributiile pentru pensii private.
Acesta va reprezenta un element stimulativ pentru asigurarile private; daca totul va merge
bine, piata asigurarilor, acum de aprox. jumatate de mld. de USD, s-ar putea dubla in urmatorii 2-3
ani.
14. Desi criza sistemului actual de pensii publice s-a acutizat, masurile de reforma, transformarea
in sistem privat obligatoriu a unei parti din contributiile actuale de asigurari sociale, vor intra in
calculele executivului abia catre finele anului 2003; in regim de urgenta va fi discutat doar proiectul
Legii fondurilor de pensii, ca ultim pilon al sistemului cel facultativ privat asemanator
asigurarilor de pensii, care se adreseaza persoanelor cu venituri mari.
De acestea sunt interesate in mod special sindicatele, care vor sa infiinteze fonduri impreuna
cu cateva companii de asigurari puternice, suprevegheate atent de autoritatile nationale.
15. Piata privata a asigurarilor de sanatate este putin dezvoltata, desi produsele oferite de
companiile de profil sunt mai atractive decat oferta statului. Piata privata a asigurarilor de sanatate nu
poate reprezenta inca o alternativa la oferta statului (pentru ca nu exista inca o legislatie in acest
sens), dar poate reprezenta o completare la ceea ce ofera acum sistemul de stat.
Se afla in lucru un proiect de lege privind asigurarile private de sanatate care sa stabileasca
cadrul legislativ pentru asigurarile de sanatate, integral private sau suplimentare. In acest moment in
Romania functioneaza o singura companie specializata in domeniul asigurarilor private de sanatate
(Omniasig Addenda care si-a inceput activitatea operationala in luna martie 2003).
Ce acopera politele de asigurare privata de sanatate:
11

Ingrijire medicala primara: servicii de tipul consultatiilor periodice acordate in sistem

privat de medici, servicii de ambulanta, in conditii mai bune decat in sistemul public.
Ingrijire secundara: analize, teste diagnostice si investigatii de laborator, care pot fi accesate
in sistem privat, scapand de listele de asteptare obisnuite in cazul sistemului public. Avantajul fata
de incheierea unui abonament la o clinica privata este costul ceva mai mic pe care il presupun primele
platite la o asigurare suplimentara de sanatate.
Ingrijire tertiara: tot ce tine de spitalizare, de la tratamente pana la operatii si alte interventii
chirurgicale. Avantajele fata de sistemul public tin de calitatea si confortul cazarii, al alimentatiei si
ingrijirii medicale. Deocamdata, pentru anumite interventii chirurgicale, asiguratii in sistem privat
sunt trimisi tot la spitalele de stat, neexistand inca spitale particulare cu personal si dotari
corespunzatoare.
Politele pot suporta plata unor servicii excluse din sistemul de asigurari sociale (de tip
complementar), cu grad ridicat de confort (tip suplimentar) sau pentru toate tipurile de servicii (tip
substitutiv).
16. B.E.R.D. s-ar putea implica in dezvoltarea unui sistem de pensii private in Romania, sprijinul
acordat de B.E.R.D. constand si in participarea la elaborarea schemelor private de pensii. Sistemul de
pensii ocupationale ar putea deveni operational in 2003.
B.M. face presiuni asupra tarilor din U.E. si asupra statelor candidate la U.E. (deci si asupra
Romaniei) sa-si reformeze, de urgenta sistemele de pensii. Majorarea costurilor, schimbarile din
societatea contemporana si exigentele financiare cerute de integrarea economica europeana impun
necesitatea reformei sistemului de pensii in perioada urmatoare, in toate tarile.
17. Asiguratorii tintesc sectorul energetic.
Asigurarea activelor din acest sector in urma privatizarii marilor companii energetice va aduce
castiguri mari sectorului asigurarilor. Primele din acest sector pot ajunge in urmatorii ani la peste 10
mil. USD, ceea ce reprezinta aprox. 20-25% din piata de acum a asigurarilor property care
include asigurari de incendiu si calamitati naturale si asigurari de daune la proprietati.
Este considerata o zona foarte buna pentru viitor, o piata neexplorata, deoarece companiile de
stat care detin monopol in acest sector n-au programe unitare de asigurare.
18. Piata asigurarilor agricole s-ar putea dubla in anul 2003, ajungand la 12 mil. USD si 2 mil. ha
asigurate, datorita deciziei M.A. de a incuraja producatorii agricoli sa se asigure impotriva unor serii
de riscuri.
Pentru o piata potentiala de 238 mld. lei se afla in competitie 13 companii de asigurari. Pana
in prezent sunt asigurate 1,3 mil. ha, in Romania existand peste 10 mil. de ha de teren arabil.
Specialistii considera ca asigurarile agricole nu vor creste exponential, iar pana in 2007 va fi cuprinsa
in asigurare max. 30% din suprafata agricola a Romaniei.
19. Pentru demararea programului de asigurare a locuintelor, implicarea directa a statului prin
constituirea unei companii de asigurari speciale, cu actionar unic C.E.C., nu este agreata de Banca
Mondiala.
B.M. a propus Guvernului - si este dispusa sa imprumute aprox. 60 mil. USD pentru
infiintarea unui pool de asigurare (un fond comun unde sa intre toate primele de catastrofa colectate
de companiile private), din al carui board sa faca parte reprezentanti ai pietei asigurarilor si ai
guvernului.
Acest pool, al carui avantaj ar fi forta financiara obtinuta prin agregarea sumelor incasate de
asigurator, ar urma sa negocieze reasigurarea pe pietele externe.
Discutiile se desfasoara inca intre autoritati si piata asigurarilor si este posibil ca proiectul de
lege privind asigurarea obligatorie a persoanelor fizice impotriva dezastrelor si calamitatilor
naturale sa fie finalizat in 2003, existand posibilitatea ca actul normativ sa fie aplicat din 2004.
12

Date statistice:
- in 2002 doar 1 din 20 de gospodarii detineau asigurare de locuinta;
- in Romania exista cca. 8 mil. de locuinte, din care sunt asigurate contra cutremurului cca. 5%;
-

23,1% dintre proprietarii de gospodarii fara asigurare au declarat ca nu sunt interesati de acesta
problema;

6,2% din gospodariile din mediu urban au locuinta asigurata;

3,4% din gospodariile din mediu rural au locuinta asigurata.

in cazul in care s-ar produce un cutremur asemanator celui din 1977, s-ar produce pagube de
aprox. 17 mld. USD.
Motive invocate: - insuficienta fondurilor materiale (64,3%);
- lipsa de preocupare pentru acesta problema.
20. Companiile de asigurari din Romania descopera din anul 2002, sub presiunea cresterii pretului la
reasigurare si a reducerii capacitatii de absorbtie a riscurilor pe pietele internationale, ceea ce in tarile
dezvoltate se practica de foarte mult timp: coasigurarea.
De cca. 1 an, de cand piata reasigurarilor a devenit mai restrictiva si mai dura, s-au inmultit
contractele de coasigurare pe piata. Capacitatea pietei romanesti fiind limitata, era nevoie de genul
acesta de aliante, mai ales in zona property (incendiu si alte pagube la bunuri) pentru riscurile mari,
care presupun analize serioase.
Reasigurarea nu poate fi inlocuita de coasigurare; coasigurarea nu reprezinta o alternativa
care sa inlocuiasca reasigurarea, ci mai degraba o modalitate de a diminua costurile reasigurarii.
Majorarea costurilor reasigurarii ar putea intensifica tendinta de aparitie a unor parteneriate pe piata
romaneasca in vederea derularii de programe de coasigurare. Asemenea programe sunt insa
punctuale, de cele mai multe ori initiate de societati care au o capacitate de retinere a riscurilor
limitata, in vederea abordarii unor clienti ce au nevoie de acoperiri de dimensiuni mari si foarte mari.
Exemplu:
- contractul incheiat pentru asigurarea lucrarilor de constructii al reactorului II al Centralei de
la Cernavoda, unde firme de asigurari din Romania sunt partenere cu companii de asigurari
din strainatate;
- reactorul I este asigurat, la fel, si de un pool de asiguratori romani, dar intr-o proportie foarte
redusa, restul mergand in reasigurare.
21. In Romania sunt in crestere cazurile de aplicare a metodei fraudei in asigurari, adica:
- autoturismele de lux introduse legal in tara si, ulterior, declarate furate in tarile de origine, ca sa
poate fi incasata prima de asigurare a acestora;
- furturi si accidente fictive, furturi aranjate si avarieri intentionate, cu scopul de a obtine primele de
asigurare de la companiile de profil.
Pentru ca fraudele sunt greu de dovedit, societatile de profil platesc daune mari pentru
accidente fictive sau furturi aranjate. Oficial, in pana la 5% din cazurile in care societatile de asigurari
din Romania acorda despagubiri, este vorba de frauda (neoficial, 8-10%). Din cele 3.464 mld. lei
platite ca daune in 2002, cca. 150 mld. au fost achitate nemeritat. Cele mai frecvente fraude si
tentative de frauda sunt cele legate de asigurarile CASCO si R.C.A.
22. Pietele internationale de reasigurare au devenit din ce in ce mai dure in ultimii ani, din mai
multe cauze:
- pretul reasigurarii era deja pe un trend de crestere, cand lovitura de la W.T.C a provocat
asiguratorilor si reasiguratorilor cele mai mari pierderi din istorie (de peste 40 mld. USD) pondere
de 16%;
13

- alte evenimente provocate de oameni au inregistrat o tendinta ascendenta de 76% in comparatie cu

anul 2000;
- daunele provocate de catastrofele naturale pe parcursul anului 2001 le-au depasit cu peste 30% pe
cele din 2000;
- investirea neinspirata a capitalului; caderea accentuata a burselor internationale a afectat bilanturile
multor reasiguratori, ale caror rezerve erau in mare parte investite in actiuni;
- inundatiile din vara anului 2002.
Pragul pe care expertii in domeniu il considera a fi nivelul maxim al pierderilor pe care
industria reasigurarilor ar putea sa le sustina: pierderi financiare de peste 50 mld. USD.
Cresterea continua la nivel international a pretului reasigurarii si modificarea in sens negativ a
rating-urilor mai multor companii de profil, acordate de cunoscute agentii de evaluare financiara, au
facut ca previziunile analistilor referitoare la perspectivele de evolutie ale pietei reasigurarilor sa fie
mai putin fericite. Astfel, expertii in domeniu sunt de parere ca in urmatorii 6 ani intreaga
industrie a reasigurarilor va fi marcata de instabilitate si rezultate financiare nesatisfacatoare.
23. Vanzarea totala a politelor de asigurare vandute in regim on-line pe plan mondial la nivelul
anului 2002 se ridica la cca. 5 mld. USD. Conform analistilor pietei de profil, la nivelul anului 2005,
valoarea insumata a politelor ce vor fi vandute prin intermediul Internet-ului va depasi 12 mld. USD.
De mentionat este si faptul ca numarul total al utilizatorilor de calculatoare ce au folosit
reteaua Internet pentru a se informa in domeniul asigurarilor in 2002 la nivel mondial a fost de cca.
120 mil. persoane.
Companiile europene de asigurari vor trebui sa investeasca mai mult in dezvoltarea de noi
canale de distributie, care sa confere o eficienta sporita, la costuri unitare scazute. Industria europeana
a asigurarilor trece acum printr-un lung si costisitor proces de transformari la nivelul politicilor si
canalelor de distributie, cauzat de:
- inasprirea concurentei intre companiile de profil;
- cresterea asteptarilor clientilor.
Asiguratorii vor trebui sa investeasca mai ales in noile tehnologii de vanzare on-line si
telemarketing. Site-urile non-interactive ale companiilor de asigurari vor fi in curand inlocuite de
cele in care clientul poate incheia polite pentru toate tipurile de riscuri.
24. Comisia Europeana este pe punctul de a finaliza un proiect de lege ce interzice cazurile de
discriminare sexuala in domeniile asigurari, media si publicitate.
Proiectul de lege va avea probabil cel mai serios efect asupra industriei de asigurari, in cadrul
careia calcularea riscurilor se bazeaza pe acesta diferenta.
25. Pe plan mondial, cotatiile de prima la toate clasele de asigurari non-viata vor inregistra
cresteri importante in trim. III si IV ale anului 2003 si pe parcursul anului 2004 (cele mai mari
cresteri se vor inregista la nivelul sectorului asigurarilor de raspundere civila a managerilor).
26. Sistemul de distributie a politelor aparut in Franta anilor '80, denumit generic bancassurance,
detine la momentul actual un rol determinant pe pietele de profil din Europa. Bancile sunt interesate
de bancassurance mai ales pentru a-si extinde campul de operare, in timp ce asiguratorii doresc sa
preia o parte din clientii traditionali ai bancilor. Este, in fapt, o lupta pentru plasarea disponibilitatilor
banesti dintr-o economie, al carei rezultat a luat forma unei colaborari.
Acest sistem de distributie se va impune si in tarile in care piata asigurarilor se afla in plina
dezvoltare, deci si in Romania.
27. In cel mai recent raport cu privire la sistemul financiar-bancar din Romania (mai 2003), analistii
F.M.I. si B.M. avertizeaza autoritatile de la Bucuresti si asupra conflictelor de interese din domeniul
societatilor de asigurari. In finalul acestuia, un set de sfaturi sunt destinate si sectorului asigurarilor,
14

analistii F.M.I. si B.M. apreciind ca procesul de supraveghere a societatilor de asigurari este inca
supus riscului de a fi subiectiv si ineficient.
Recomandari pentru autoritatile din domeniul asigurarilor:
- auditorii interni ar trebui sa raporteze C.S.A. situatiile in care conducerile societatilor de asigurari
nu adopta recomandarile lor;
- companiile de asigurari ar trebui sa adopte proceduri referitoare la conflictele de interese si
proceduri de recunoastere a tranzactiilor potential neperformante;
- intarirea supravegherii prudentiale;
- separarea asigurarilor de viata de cele non-viata in companii diferite (nu sub umbrela aceleiasi
societati);
- crearea unui sistem de avertizare timpurie in cadrul societatilor de asigurari;
- raportarile financiare trimestriale ale companiilor de asigurari sa includa informatii despre situatia
pasivelor si a contractelor de reasigurare;
- adoptarea unor standarde contabile detaliate in cazul raportarilor financiare.
28. Chiar daca retail nu va fi cuvantul de ordine pe piata asigurarilor in 2003, tendinta de crestere a
incasarilor din politele achizitionate va fi vizibila. Dupa 10 ani in care grosul incasarilor pietei a
provenit din asigurarile auto, este de asteptat ca portofoliile companiilor sa-si modifice (chiar daca nu
radical) structura. Nu se poate vorbi insa de o trezire brusca a interesului populatiei si a agentilor
economici pentru protectia prin asigurare.
Primele semne ca piata se indreapta spre retail s-au observat inca de la sfarsitul anului
2002. In decembrie 2002, incasarile la asigurarile bancare (de credite) au intrecut asteptarile si se
spera ca anul 2003 sa confirme acesta tendinta.
Explicatiile tin de conjunctura economica. Daca in anul 2002 inflatia a fost de cca. 18%,
prognozele pentru anul 2003 arata o scadere a acesteia cu 4-5%. Reducerea inflatiei va avea ca efect
scaderea dobanzilor bancare si va incuraja achizitionarea de bunuri prin sistemul de creditare. Cum
politele de asigurare se numara printre garantiile cerute in general de banci in aceste cazuri, este de
asteptat ca acest segment (asigurarile de credite si garantii) sa cunoasca o evolutie spectaculoasa in
2003. Asigurarile de bunuri si cladiri si cele de credite si garantii vor avea de castigat, fara ca asta sa
insemne ca retail-ul va deveni majoritar ca volum al incasarilor in portofoliile companiilor.
29. Sinteza tendintelor pietei in anul 2003 (persoane fizice si juridice):
Nr.
crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Clasa de
asigurari
Asigurari de
bunuri si
cladiri
Asigurari de
accidente
Asigurari de
sanatate
Asigurari auto
CASCO, RCA
+ Carte Verde
Asigurari de
viata
Asigurari de
aviatie

Observatii:
Dezvoltarea sistemelor de finantare (leasing, rate, credit
ipotecar) a bunurilor si cladirilor va crea si premisele
cresterii incasarilor din asigurari.
Vom asista mai degraba la o conservare a volumului de
asigurari de acest tip. Daca se poate vorbi de o tendinta,
atunci acesta va fi negativa (de scadere).
Sector putin dezvoltat. Nu putem asista decat la o crestere a
incasarilor, dar va fi vorba de o crestere modesta.
Ca si in ultimii ani, cresterea parcului auto va asigura o
dinamica accentuata a asigurarilor din acest segment.
Crestere greu de estimat, mai ales la asigurarile de grup,
din cauza prevederilor din Legea impozitului pe venitul
global.
Evolutie liniara. Cresterea pretului reasigurarii ar putea
afecta acest sector, dar companiile aeriene sunt obligate sa
15

Tendinta

incheie asigurari.
Intocmit,
Marius Cozma

16