REALIZARI, EVOLUTII, ESTIMARI, PREVIZIUNI, PERSPECTIVE SI

TENDINTE PRIVIND PIATA ASIGURARILOR

(semestrul II 2004)
Motto: 2004 Anul asigurarilor locuintelor
Cuprins:
I. REALIZARI, EVOLUTII, ESTIMARI, PREVIZIUNI, PERSPECTIVE
si TENDINTE pag. 1
II. DOMENIUL LEGISLATIE si REGLEMENTARI pag. 36
III. DOMENIUL OPERATIONAL pag. 46
I. REALIZARI, EVOLUTII, ESTIMARI, PREVIZIUNI, PERSPECTIVE
si TENDINTE
1. Rezultate 2003:
Companiile de asigurari aveau investitii in valori mobiliare de 16,2 mil. euro la 31.12.
2003. Suma reprezinta doar 3,2% din totalul plasamentelor acestor societati, cifrate la 500 mil.
euro la finalul anului trecut.
Desi mult inferior pietelor europene, acest nivel a crescut semnificativ in comparatie cu
2002, in special datorita extinderii asigurarilor de viata. Ponderea corespunzatoare lor in totalul
plasamentelor in actiuni efectuate de societatile de asigurari era de 13,6 mil. euro la finalul lui
2003, adica 85% din valoarea totala.
Actiunile au atras doar 2,6 mil. euro din partea activitatilor aferente asigurarilor generale
pana la sfarsitul lui decembrie trecut. In cazul acestora, principala destinatie a investitiilor au fost
titlurile de stat emise de administratia publica centrala, in lei si in valuta, cu o pondere de 28%.
Foarte aproape ca nivel s-au situat plasamentele in depozite bancare cu 26%, in crestere cu 5,5
puncte procentuale fata de 2002. Ele sunt urmate de cele in terenuri si constructii cu aproape 11
procente, in scadere cu 10% fata de anul 2002. Cu toate acestea, rezervele nete pentru
asigurarile non-viata au fost acoperite in cea mai mare parte din creantele corespunzatoare
primelor brute subscrise, cu o pondere de 31%.
Structura investitiilor este diferita in cazul asigurarilor de viata. Portofoliul generat de
aceste activitati este dominat de plasamentele in titluri de stat in lei si valuta si eurobonduri 73%. Acest fapt este consecinta corelarii programului investitional cu durata contractului de
asigurare, considerabil mai mare in cazul asigurarilor de viata. 14% din totalul acestor plasamente
au luat in 2003 drumul depozitelor bancare (fata de doar 10,75% in 2002), iar un total de 13,6
mil. euro au fost plasati in actiuni si obligatiuni emise de autoritatile administratiei publice locale.

Cu scopul de a obtine randamente superioare celor oferite de plan national, dar si datorita
promovarii asigurarilor legate de investitii, 4 societati au realizat plasamente pe pietele externe de
capital. Valoarea lor totala este de 8,1 mil. euro, iar sumele sunt cuprinse intre 2,3 si 2,9 mil. euro.
Cele 4 companii sunt Allianz-Tiriac, ING Nederlanden, Aviva si Interamerican.
Ca medie pe piata, plasamentele in titluri detin jumatate din totalul investitiilor si sunt
urmate de cele in depozite bancare cu o pondere de 20%. Terenurile si constructiile au fost
preferate in proportie de 7%. Lider din acest punct de vedere, atat ca volum dar si ca proportie in
total investitii, a fost societatea Astra, ale carei plasamente au fost aproape in totalitate indreptate
spre acest domeniu. Nivelul lor: 47,5 mil. euro din totalul de 54 mil. euro investiti, adica 88%.
Companiile care au investit cei mai multi bani in 2003 sunt, conform bilanturilor contabile
de sfarsit de an, societatile ING Nederlanden si Asirom, ambele cu 114 mil. euro. Le urmeaza
Astra, Allianz-Tiriac si Omniasig, cu investitii cuprinse intre 32 si 54 mil. euro. Investitiile acestor 5
companii reprezinta 2/3 din totalul plasamentelor realizate de societatile de asigurare in anul
2003.
Veniturile totale obtinute la nivelul intregii piete a asigurarilordin plasamentele activelor ce
acopereau rezervele tehnice nete constituie de societati, cumulat pentru asigurarile generale si de
viata, au fost de 53 mil. euro la finalul anului 2003.
ASIGURARI GENERALE:
Investitii
Titluri de stat
Depozite bancare
Trenuri si constructii
Valori mobiliare
TOTAL

Pondere
27%
25%
10%
1%

ASIGURARI DE VIATA:
Investitii
Titluri de stat si eurobonduri
Depozite bancare
Valori mobiliare
TOTAL
COMPANII
ASTRA
ASIROM
OMNIASIG
UNITA
ARDAF

Pondere
14%
6%

TERENURI SI CONSTRUCTII
(lei)
1.750 mld.
1.340 mld.
551 mld.
252 mld
250 mld

Valoare
(lei)
2.800 mld
2.600 mld.
1.000 mld.
93 mld.
10.000 mld.

Valoare
(euro)
75 mil.
70 mil.
27 mil.
2,6 mil.
270 mil.

Valoare
(lei)
73%
1.200 mld.
506 mld.
8.400 mld.

Valoare
(euro)
6.300 mld.
32 mil.
13 mil.
227 mil.

PLASAMENTE
TOTAL
(lei)
2.000 mld.
4.300 mld.
1.100 mld.
735 mld.
391 mld.

170 mil.

PONDERE
IN TOTAL
88%
32%
50%
34%
64%

Activitatea de reasigurare
Primele cedate in reasigurare in 2003 la nivelul intregii piete a asigurarilor au fost de 155
mil. euro, ceea ce reprezinta o crestere in termeni reali de 18,4 % in comparatie cu anul 2002 si
de 83,4% fata de 2001. Asumarea unor riscurilor mai mari, o data cu diversificarea ofertei de pe
piata, si mai numeroase, prin cresterea numarului de polite subscrie, au determinat normalizarea
pietei - companiile de asigurari au inceput sa evite din ce in ce mai mult preluarea in totalitate a
riscurilor, fiind preferata varianta dispersiei lor prin reasigurare.
Din totalul primelor brute subscrise cumulat pentru asigurarile generale si cele de viata
(650 mil. euro), valoarea primelor cedate in reasigurare a reprezentat 23,5% la finalul anului
2003, iar din valoarea primelor brute incasate, cedarile in reasigurare au avut o pondere de 25%.
Fata de 2002, proportia aferenta asigurarilor generale a inregistrat o crestere reala de 15%.
Ele reprezinta 97% din totalul primelor cedate in reasigurare. Pe clase de asigurare, cea mai mare
pondere o detin reasigurarile de incendiu si calamitati naturale, cu un volum de 60 mil. euro
(36%). Numarul contractelor de asigurare ce include aceste riscuri a fost de 1,8 mil. in 2003, in

crestere cu 77% fata de anul 2002. Reasigurarile ce au vut ca obiect mijloacele de transport
terestru s-au cifrat la 55 mil. euro, adica 33% din totalul aferent produselor non-viata.
Acelasi sens ascendent l-a avut si evolutia reasigurarilor in cazul produselor de viata, care
pentru intreg anul 2003 au insumat 4,2 mil. euro. Ritmul de crestere in acest caz a fost mult mai
alert in comparatie cu 2002: 47%.
Ca efect al cresterii numarului de prime cedate, a crescut si volumul comisioanelor incasate
de la reasiguratori, adica pretul reasigurarii. Fata de 2002, volumul acestora a fost superior cu
9,6% in termeni reali. Pentru primele cedate aferente asigurarilor non-viata cresterea a fost de
8,8%, iar pentru produsele de viata de 1,1%.
Pe segmentul asigurarilor generale, compania care a renuntat la cele mai multe prime in
scopul reasigurarii a fost Allianz-Tiriac cu 65 mil. $. Pe locul secund la sfarsitul lunii decembrie
2003 s-a situat Omniasig cu 15,7 mil. Pe aceasta componenta, sumele cedate pentru dispersia
riscului de catre fiecare dintre celelalte societati s-au situat sub pragul de 13 mil. $.
Topul in cazul primelor cedate spre reasigurare pentru asigurarile de viata in 2003 este
condus de Generali (1,2 mil. euro), urmata de AIG Life (1 mil. euro) si Omniasig Viata (970.000
euro).
Primirile n reasigurare realizate de reasiguratorii din Romania s-au cifrat la 7,8 mil. Euro cu
11% mai mult decat in 2002, fiind realizate exclusiv pentru asigurarile generale. Suma reprezinta
1,2% din volumul primelor brute subscrise pe cele doua categorii de asigurare si 1,5% din volumul
primelor brute subscrise pentru asigurarile generale. Pentru primirile in reasigurare, reasiguratorii
au achitat comisioane in valoare de 500.000 euro in anul 2003, cifra cu 50% mai mica decat cea
din 2002.
Dintre companiile care au oferit servicii de reasigurare, pe primele pozitii se aflau LUKOIL
ASITO cu 4 mil. euro si Omniasig 3 mil. euro. Cele doua societati au incasat 80% din primele
brute subscrise din primiri in asigurare la nivelul global al pietei.
In 2003, companiile internationale ce reasigurare cel mai active din punctul de vedere al
relatiei cu societatile de asigurari romanesti au fost SwissRe, Converium, HannoverRe, Gothaer,
SCOR Re si Sirius International.
Profit dublu pentru asiguratori
Industria asigurarilor a incheiat anul 2003 cu un castig net dublu fata de anul 2002.
29 dintre cele 40 de companii de asigurari care functioneaza pe piata romaneasca au
terminat pe profit in anul 2003, suma totala a castigurilor obtinute de aceste societati fiind de 982
mld. lei (26 mil. EUR).
Cea mai profitabila companie de asigurari a fost anul trecut, ca volum al profitului net,
ALLIANZ-TIRIAC, cu 9,5 mil. EUR (325 mld. lei). In clasamentul intocmit pe baza acestui criteriu
urmeaza ASIROM si ASIBAN, cu 4-5 mil. EUR profit.
Capitalizarii pietei asigurarilor
Cresterea intr-un ritm tot mai accelerat a pietei asigurarilor a condus inevitabil la majorarea
capitalizarii pietei pana la un nivel de 4.954,13 mld. lei corespunzator sfarsitului de an 2003.
Capitalizarea pietei romanesti de asigurari a inregistrat o crestere cu 27% comparativ cu 2002.
Concomitent, interesul investitorilor straini fata de piata romaneasca de asigurari s-a
dovedit tot mai mare, aportul de capital strain pe piata asigurarilor cifrandu-se la 2.930,6 mld. lei,
in decembrie 2003, cota de participare a investitorilor straini majorandu-se, astfel, la 59,16% in
2003 de la 50,19%, in 2002.
Capitalizarea pietei a crescut in anul 2003 desi Comisia de Supraveghere a Asigurarilor
(C.S.A.) nu a mai majorat limita minima a capitalului social varsat impus asiguratorilor prin lege.
Cu toate acestea, companiile de asigurare au fost indirect fortate sa isi majoreze capitalul social
pentru a se plia noilor cerinte ale C.S.A. privitoare la solvabilitate.
Cele mai mari cresteri ale capitalului social le-au realizat, in 2003, AIG Romania, ALLIANZTIRIAC, CERTASIG, GARANTA, LUKOIL Asito si UNITA.
Capitalizarea pietei in 2004: 5.455 mld. lei
Valoarea cumulata a capitalurilor sociale constituite de companiile de asigurari la nivelul
pietei romanesti se ridica la circa 5.455 mld. lei, potrivit celor mai recente date furnizate de catre
Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (C.S.A.) (in data de 20.10.2004).
Daca eliminam insa valorile raportate in contul companiilor carora C.S.A. le-a retras
autorizatia de functionare, precum METROPOL, GRUP As, CROMA etc., aceasta valoare se reduce
pana la circa 5.183 mld. lei.

Lista companiilor de asigurari cu informatii privind capitalul social conform Comisiei De

Supraveghere a Asigurarilor la data de 20.10.2004:
CAPITAL
SOCIAL
31.807.000.000
42.754.400.000
23.500.000.000
89.121.526.000
264.156.110.00
0
34.248.000.000
270.305.750.00
0
115.038.000.00
0
175.000.000.00
0
190.000.000.00
0

COMPANIA
ABC Asigurari
ABG Insurance
ADAS
AGRAS Grupul Wiener Staedtische
AIG Life
AIG ROMANIA
ALLIANZ-TIRIAC Asigurari
ALPHA Insurance
ARDAF
ASIBAN
ASIGURARE SI REASIGURARE INDUSTRIILOR ARGES ASIRAG
ASIGURAREA ROMANO-CANADIANA (a fuzionat)
ASIGURARI GLOBAL (suspendarea activitatii pana la
18.02.2005)
ASIMED
ASIROM
ASITRANS
ASTRA
ATLASSIB
AVIVA
BCR Asigurari
BT Asigurari
CECCAR-ROMAS
CERTASIG
CIAsig (autorizatie de functionare retrasa)
CITY Insurance
CONCORDIA ROMANA
CROMA (autorizatie de functionare retrasa)
DELTA Asigurari
EUROASIG (limitarea operatiunilor)
GARANTA
GENERALI Asigurari
GERROMA
GRAWE ROMANIA
GRUP AS (autorizatie de functionare retrasa)
ING Asigurari de Viata
INTERAMERICAN
IRASIG
LUKOIL Asito
MEDITERRANEA ASSIGURAZIONI
METROPOL (limitarea operatiunilor)

31.208.048.438
7.185.000.000
15.000.000.000
18.130.000.000
637.865.323.00
0
41.500.000.000
344.677.926.28
5
51.000.000.000
539.122.695.00
0
96.000.000.000
82.300.000.000
30.048.525.000
53.964.185.000
25.000.000.000
15.000.000.000
15.000.000.000
51.041.800.000
21.000.000.000
15.000.000.000
84.900.000.000
59.311.980.000
15.010.000.000
36.000.000.000
66.573.230.000
450.427.940.00
0
167.304.990.00
0
15.000.000.000
40.000.000.000
36.072.500.000
52.707.725.000

NATIONALA
OMNIASIG
OMNIASIG Addenda
OMNIASIG Life
OMNIASIG-AGI ROMANIA
PETROAS
PRIMA
PROVITAS
RAI
SARA MERKUR
UNIROYAL INSURANCE (autorizatie de functionare
retrasa)

25.000.000.000
250.030.000.00
0
15.000.000.000
53.000.000.000
128.389.860.00
0
15.000.000.000
8.974.400.000
37.000.000.000
28.416.000.000
36.000.000.000
7.000.000.000
628.585.100.00
0

UNITA Grup Wiener Staedische

2. Tendinte 2004: Crestere evidenta in asigurari

Pentru majoritatea companiilor si pentru piata de asigurari in ansamblu, primele 9 luni
ale anului 2004 inseamna un lucru esential: CRESTERE. Fara indoiala aceasta s-a datorat si
nivelului inca relativ scazut de cuprindere in asigurare a populatiei, dar cu certitudine aceasta
tendinta pozitiva va conduce la consolidarea pietei, la transformarea acesteia intr-una cu adevarat
competitiva.
Odata cunoscute rezultatele la nivelul celui de-al treilea trimestru al anului 2004 in
curs deja se profileaza estimari optimiste, o intrebare nu are inca raspuns: Va fi depasit pragul
psihologic de 1 mld. EUR la sfarsitul acestui an? Un lucru este insa sigur, cifrele de la nivelul
trimestrului III ale anului 2004 arata ca piata de asigurari din Romania este in ascensiune.
Peste 25 de companii din piata au inregistrat in perioada ianuarie-septembrie a anului
2004 cresteri pentru primele brute subscrise exprimate in moneda nationala, cuprinse intre 5 si
190 de procente comparativ cu perioada similara a anului 2003.
Dincolo de presupunerile si asteptarile pentru sfarsitul de an 2004 sau de incertitudinile
viitorului cresterea din prezent este evidenta, iar cifrele certifica acest lucru.
Opinia operatorilor din piata:
- In primele 9 luni ale anului 2004, piata asigurarilor din Romania a inregistrat o crestere
temperata in comparatie cu aceeasi perioada a anului trecut, o evolutie fireasca.
- A crescut ponderea asigurarilor de viata in totalul asigurarilor generale, s-a diversificat oferta de
asigurari atat pe segmentul asigurarilor generale, cat si al asigurarilor de viata.
- Daca luam in considerare situatia generala din Romania, se observa o nevoie substantiala de
produse traditionale. Este o provocare pentru jucatorii de pe piata sa creasca gradul de
constientizare a pietei, lucru care este posibil printr-o continua imbunatatire a serviciilor si a
calitatii consultantilor.
- Cea mai vanduta polita de asigurare dintre produsele ING Asigurari de Viata este Activ Plus.
3. Piata de asigurari 2004 - evaluare la 9 luni
Piata asigurarilor si-a continuat ritmul constant de crestere din ultimii ani. Cifrele
comunicate de catre companiile de asigurari arata, potrivit Revistei de Specialitate PROFIL
Asigurari, ca la finalul anului 2004, piata de profil ar putea atinge pragul de 1 mld. USD, ceea ce
ar insemna o crestere, exprimata in moneda americana, de circa 23%.
Practic, piata de profil din Romania, totalizeaza, dupa primele 9 luni ale anului 2004, un
volum de prime brute subscrise de peste 26.400 mld. lei. Cifra indica o crestere reala cu 30%,
comparativ cu perioada similara a anului 2003, cand a fost inregistrat un volum total de prime
brute
subscrise
de
18.290
mld.
lei.
Informatii privind evolutia pietei, pe clase de asigurari, conform Revistei de
Specialitate PROFIL Asigurari:
Asigurarile auto - 68% din segmentul non-life
Cu o cota de piata de 68% pe segmentul asigurarilor non-viata, asigurarile auto continua sa
domine portofoliile celor mai multe companii de asigurari si, implicit, piata de profil. Valoarea

primelor brute subscrise aferente asigurarilor auto se cifra, dupa primele 9 luni ale anului
2004, la 14.266 mld. lei, respectiv 350 mil. EUR. Asigurarile facultative CASCO detin mai mult de
50% din totalul primelor subscrise, in timp ce primele aferente asigurarilor R.C.A. reprezinta 38%.
Ponderea detinuta de asigurarile Carte Verde reprezinta 10% din totalul primelor subscrise pentru
asigurarile auto.

Piata property ajunge la 3.267 mld. lei

Valoarea pietei asigurarilor de proprietate - incluzand asigurarile de incendiu si calamitati
naturale, precum si asigurarile de daune la proprietati, reprezinta 15,63% din totalul primelor
brute subscrise de catre companiile romanesti de asigurare, in perioada ianuarie-septembrie
2004.

Asigurarile de asistenta turistica: 4,2 mil. EUR

In perioada ianuarie-septembrie a anului 2004 valoarea totala a primelor brute
subscrise pentru asigurarile de asistenta turistica a fost de peste 172 mld. lei sau de aproape 4,2
mil. EUR daca ne raportam la cursul mediu al EUR pentru perioada analizata.

Asigurarile de credite si garantii: peste 1.120 mld. lei

Valoarea primelor brute subscrise pentru asigurarile de credite si garantii in perioada
ianuarie - septembrie 2004 de catre companiile de asigurare se ridica la 1.120 mld. lei. Cu o
pondere in portofoliu a asigurarilor de credite si garantii de 33%, respectiv de 22%, BCR Asigurari
si ASIBAN detin impreuna o cota de peste 57% din acest segment de piata.

Asigurarile agricole - 5,4 mil. EUR

Asigurarile agricole au inregistrat, la sfarsitul primelor 9 luni ale anului 2004, o valoare
a primelor brute subscrise de aproape 220 mld. lei, respectiv 5,4 mil. EUR, potrivit rezultatelor care
ne-au fost transmise de companiile de asigurare.
Pana la sfarsitul anului 2004, piata asigurarilor agricole ar putea sa ajunga la circa 290
mld. lei, avand in vedere ca potrivit Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, au fost
platite 21 mld. lei in acest an pentru subventionarea primelor aferente asigurarilor agricole.
4. Estimari 2004: Miliardul de euro sau de dolari?
Liderii companiilor de asigurari estimeaza ca piata va atinge miliardul de dolari, la finele
anului 2004. Cei mai putin optimisti considera ca un volum al primelor brute subscrise in jur de
900 mil. USD ar fi mai probabil de realizat.
Vorbim de un real prag psihologic a carui depasire va schimba, cu siguranta, modul in care
piata romaneasca de asigurari este privita.
In aceste conditii, cresterea prognozata (in USD) a pietei pentru intreg anul 2004 ar fi de
24% (13,9% in termeni reali), sensibil inferioara dinamicii consemnate in 2003, de 39% (21,9% in
termeni reali).
Pentru anul 2005, liderii companiilor de asigurari estimeaza ca piata are toate sansele sa
inregistreze o crestere de 25%, in termeni reali. Aceasta dinamica va conduce atat la cresterea
gradului de penetrare a asigurarilor in P.I.B., cat si a densitatii asigurarilor.

Opinia operatorilor din piata:

Nu sunt putini cei care considera ca piata romanesaca de asigurari ar putea atinge, la
finele anului 2004, mult asteptatul prag de 1 mld. EUR. Exista insa numeroase opinii in piata
care apreciaza ca este mult mai realistic daca ne raportam la un prag de 1 mld. USD.
Rezultatele financiare pe primul semestru al anului 2004, care ne-au fost comunicate
de catre companiile de asigurari si publicate in numarul 3/2004 al Revistei de Specialitate PROFIL
Asigurari, indica o crestere nominala cu 26% comparativ cu perioada similara a anului 2003,
iar daca luam in calcul si inflatia, piata a crescut valoric cu 13%.
Opinia operatorilor din piata este ca totalul primelor brute subscrise va depasi in 2005
pragul de 1 mld. EUR, fata de 1 mld. USD cat se estimeaza pe anul 2004. In termeni relativi,
cresterea reala cred ca va fi in jur de 25%, aceasta conducand atat la cresterea vertiginoasa a
gradului de penetrare a asigurarilor in P.I.B., cat si a densitatii asigurarilor (prime de asigurare per
capita), capitole la care ocupam inca un loc rusinos in piata Central si Est-Europeana, dar care se
poate traduce in mod optimist in big potential.

Opinia C.S.A.:

Piata romaneasca de asigurari va depasi in anul 2004, cu siguranta, pragul de 1 mld. USD
si, daca luam in consideratie primele de asigurari aferente politelor R.C.A., care vor fi incheiate
pana la finele anului 2004, am putea spune ca piata se apropie de miliardul de euro.
Atingerea miliardului reprezinta un adevarat prag psihologic a carui depasire va schimba,
cu siguranta, modul in care piata romaneasca de asigurari este privita din exterior.
La un volum de prime brute incasate de circa 970 mil. USD, gradul de penetrare a
asigurarilor ar ajunge, la finele anului 2004, la circa 1,64%, in comparatie cu 1,46% in 2003. S-a
luat in considerare o valoare a PIB pe intreg an 2004 de 59,011 mld. USD, potrivit estimarilor
Fondului Monetar International (World Economic Outlook Database, aprilie 2004).

Opinia MXP:
Piata romaneasca de asigurari totaliza, dupa primele 9 luni ale anului 2004, un volum de
prime brute subscrise de peste 26.400 mld. lei, potrivit datelor care ne-au fost furnizate de catre
companiile de asigurar.
Cifra indica o crestere reala cu 30% comparativ cu perioada similara a anului 2003 cand a
fost inregistrat un volum total de prime brute subscrise de 18.290 mld. lei.
Raportat la EUR, volumul de prime brute subscrise realizat de companiile de asigurari, in
aceasta perioada, totalizeaza circa 650 mil. EUR.
Piata asigurarilor isi continua, astfel, ritmul constant de crestere din ultimii ani. Potrivit cifrelor
avansate de catre companiile de asigurare, anul acesta sectorul asigurarilor ar putea atinge pragul
de un miliard de dolari, ceea ce ar conduce la o crestere (exprimata in moneda americana) de
circa 23%.
Cat despre anul viitor operatorii din piata cred cu tarie ca totalul primelor brute subscrise va
depasi in 2005, pragul de 1 mld. EUR, fata de 1 mld. USD cat estimez pentru anul 2004. Cresterea
reala cred ca va fi in jur de 25%, aceasta conducand atat la cresterea vertiginoasa a gradului de
penetrare a asigurarilor in P.I.B., cat si a densitatii asigurarilor (prime de asigurare per capita).
Dimensiunea pietei
Anul 2004 a insemnat pentru piata asigurarilor o crestere nominala de 25-30%, fata de
anul 2003, apreciaza specialistii. De asemenea, ponderea primelor plasate prin intermediul
brokerilor, in anul 2004, se estimeaza ca este de 20%.
Vorbim evident de o piata romaneasca a asigurarilor in crestere, mai matura, care si-a
propus sa atinga pragul de 1 mld. EUR si in care rolul brokerilor este din ce in ce mai important.
Nu credem ca atingerea acestui prag conteaza foarte mult. Diferenta dintre 980 mil. EUR si
putin peste 1 mld. EUR nu inseamna mare lucru. De altfel, cifra in sine nu este spectaculoasa, in
comparatie cu pietele de asigurari, macar cu cele vecine cu Romania si nici cu potentialul
economiei noastre.
Ceea ce se va schimba este dimensiunea pietei pe care va actiona, aceasta devenind cea
europeana, in cvasitotalitatea ei. In aceste conditii, brokerii romani vor fi nevoiti sa fie la acelasi
nivel profesional cu cei din tarile vestice. Va creste competitia, precum si numarul si calitatea
oportunitatilor de a patrunde pe piete din Uniunea Europeana. Totul va depinde de calitatea si
complexitatea serviciilor oferite.
5. Estimari 2005: Piata asigurarilor va creste!
Este prognoza specialistilor pentru anul 2005. Ritmul de crestere va fi insa ponderat si nu
se poate vorbi despre o clasa de asigurari vedeta a anului 2005, apreciaza operatorii din piata.
Singura tendinta este de crestere, insa atat timp cat piata nu va fi sustinuta prin
deductibilitate fiscala, se considera ca, deocamdata, nu pot avea loc cresteri majore.
Va creste piata ca volum, pentru ca se schimba investitia sau va mai veni capital de afara.
Nu se poate vorbi despre o clasa de asigurari care ar putea fi vedeta in anul 2005 pentru ca nu va
exista o crestere spectaculoasa. Aceasta ar fi posibila doar daca investitia straina ar fi mai mare. In
mod normal, ar trebui ca investitorii straini sa fie interesati de piata incepand din anul 2005, insa
preturile imobiliare au devenit prohibitive si abia dupa 2007 se va ajunge la o normalizare, asa
cum s-a intamplat si in tarile care au aderat anul acesta la U.E. Acum insa firmele mari se
indreapta spre China si nu suntem sigur ca o firma mare multinationala ar dori sa investeasca in
anii urmatori in piata de asigurari din Romania.
Consolidarea relatiilor de afaceri

Anul 2005 va insemna consolidarea pe piata de profil a companiilor deja puternice din
punct de vedere financiar, pregatite pentru competitia stransa de dupa integrare. Este vorba atat
despre societatile de asigurari cat si despre cele de brokeraj.
Piata romaneasca atrage din ce in ce mai multe investitii straine si se spera ca acest ritm
se va accelera. Poate astfel ii ajungem din urma pe polonezi si cehi. Oricum, tendinta este de
crestere a pietei.
Parteneriat consolidat
Piata asigurarilor, la fel ca sistemul bancar, se afla intr-o perioada de expansiune. Anul
2005 va insemna si dezvoltarea colaborarii dintre societatile de asigurari si banci.
Se asteapta sa apara noi produse, mai ales la nivelul asigurarilor private de sanatate.
Odata cu lansarea creditelor de consum si a creditelor ipotecare, legatura dintre banci si asigurari
a devenit din ce in ce mai stransa. Bancile au inceput si cred ca vor continua sa vanda din ce in ce
mai mult produse de asigurare, independent sau legat de propriile produse.
Tocmai de aceea a aparut surprinderea cand s-a citit in noua lege a asigurarilor ca agentii
de asigurare nu pot sa aiba ca obiect de activitate decat activitatea de agent de asigurare ceea ce,
in mod automat, exclude orice banca. Aceasta prevedere, contrara principiilor Uniunii Europene,
nu este nici in interesul bancilor, nici in cel al asiguratorilor.
Vot pentru miliardul de EUR
Mai multe voci din piata asigurarilor considera ca anul 2005 va aduce miliardul de EUR
mult asteptat si, odata cu acesta, o perceptie mai buna din partea pietelor externe.
Sondajul realizat de catre 1asig.ro, cel mai vizitat portal de asigurari din Romania, conform
monitorizarii realizate de catre trafic.ro "La cat estimati ca va ajunge volumul pietei de
asigurari din Romania in 2005?" evidentiaza acest lucru.
- 66% dintre repondenti considera ca anul viitor piata romaneasca de asigurari va atinge, si chiar
va depasi, pragul de 1 mld. EUR.
- 33% dintre cei care au raspuns intrebarii au apreciat ca valoarea primelor brute subscrise in anul
2005 se va situa intre 1 si 1,1 mld. EUR.
- 33% dintre repondenti considera ca piata va depasi anul viitor 1,1 mld. EUR.
- O crestere economica reala prognozata pentru anul 2005 ar trebui sa constituie si o
disponibilitate superioara a firmelor in bugetul de cheltuieli, la capitolul de servicii de asigurari.
- 23,8% dintre repondenti considera ca piata de asigurari se va situa in anul 2005 intre 900 mil.
EUR si 1 mld. EUR, iar un procent de 9,5% apreciaza ca primele subscrise se vor cifra sub 900 mil.
EUR.
- Vanzarile in asigurari vor creste, acest lucru este cert pentru ca riscurile vor fi cele care ii vor
determina pe clienti sa-si faca o asigurare. Cu toate acestea, cultura in domeniul asigurarilor, la
romani, nu exista inca, de aceea va mai dura un timp pana cand domeniul asigurarilor va fi in
Romania ca in occident.
2005: Primele intermediate, peste 20%!
Specialistii estimeaza ca, la finalul anului 2005, ponderea primelor plasate prin brokeri va
depasi 20% din total piata. Tendinta pietei de brokeraj in asigurari este de a-si mentine cursul
ascendent, cresterea fiind stimulata de modificarile legislative si de procesul de integrare
europeana.
Opinia operatorilor din piata:
- Tendinta actuala, de crestere a ponderii afacerilor derulate prin brokeri, va fi influentata pozitiv
de modificarile legislative si de apropierea pietei romanesti de cea europeana si internationala.
Drept urmare, cresterea volumului de afaceri derulate prin brokeri ar trebui sa fie superioara
cresterii generale a pietei. Se spera ca ponderea primelor de asigurare plasate prin brokeri sa
depaseasca 20% pana la sfarsitul anului 2005.
- Piata de brokeraj in asigurari este in tara noastra inca la inceput. O anumita parte a companiilor
de brokeraj intermediaza doar asigurari de tip R.C.A. Practic, nu prea exista in Europa o astfel de
specializare exclusivista. S-ar putea ca numarul brokerilor care practica doar R.C.A. sa devina din
ce in ce mai mic.
- Sunt aproape sigur ca in 2005 ponderea primelor plasate prin brokeri va atinge cel putin 20% din
total piata. Asa cum se stie, in pietele dezvoltate ponderea primelor plasate prin brokeri ajunge si
la 90%. Cresterea acestui procent, coroborata cu cresterea volumului primelor asigurarilor de
viata, va demonstra in orice moment unde ne aflam in drumul nostru spre o piata dezvoltata. Este
sigur ca vom ajunge acolo, fiind doar o problema de timp.

6. Contributia asigurarilor la dezvoltarea economiei

Contributia sectorului de asigurari la dezvoltarea economiei nationale a fost reliefata in
cadrul The CEE CAT Insurance Forum de catre reprezentantii Ministerului Finantelor Publice, prin
prezentarea "Piata romaneasca de asigurari in contextul extinderii europene".
Asigurarile reprezinta o piesa importanta in C.V.-ul Romaniei pentru integrarea in Uniunea
Europeana. Alinierea la acquis-ul comunitar presupune crearea unei piete unice a asigurarilor care
sa promoveze eficienta in asigurari si integrarea intr-un cadru comun, care sa permita
asiguratorilor sa opereze pe piata pentru a furniza servicii moderne.
7. Studiu de piata realizat de compania GfK Romania: Preferintele romanilor in
materie de asigurari de viata
Asigurarile de viata se plaseaza pe locul 4 in randul celor mai atractive oportunitati de
economisire si investitii ale populatiei, potrivit unui studiu de piata realizat in cursul anului 2004
de compania GfK Romania.
Casele si apartamentele reprezinta, in prezent, cea mai atractiva oportunitate de investitie
pentru populatie, fiind urmate de depozitele bancare si oportunitatile de pe piata imobiliara.
Potrivit studiului GfK, 24% dintre romani si-au exprimat intentia de a economisi, in
urmatoarele 12 luni, iar principalele scopuri pe care procesul de economisire le vizeaza sunt
modernizarea gospodariilor si achizitionarea de mobila, sprijinirea familiei, vacantele si
imbracamintea.
In prezent, 55% din populatie cheltuie cat castiga si numai 19% din romani isi directioneaza
o parte din venituri spre economii.
Studiul GfK evidentiaza faptul ca pentru 17% dintre romani asigurarile de viata reprezinta
un instrument atractiv de investitii, in timp ce numai un procent de 8% din populatie isi pastreaza
banii "la saltea".
Datele mai sus prezentate, nu pot decat sa-i bucure pe asiguratori. Preferinta populatiei de
a investi in case si apartamente, precum si inclinatia spre economisire va genera, indirect, efecte
pozitive si pe piata de asigurari.
8. Portretul 'robot' al asiguratului roman opiniile reprezentantii companiilor de
brokeraj vizitate in cadrul Programului "Unde Ma Asigur?".
- Are nevoie de consiliere, incepe sa constientizeze tot mai mult necesitatea asigurarilor, iar
primele criterii in alegerea unei companii de asigurari sau a unui produs il reprezinta calitatea si
promptitudinea serviciilor, dar si costul. Acestea sunt trasaturile caracteristice ale asiguratului
roman.
- Se poate spune ca asiguratul roman are tot mai multa nevoie de informatii in domeniu. Fie ca
acestea sunt obtinute de la broker, asigurator sau media. Exista din pacate o mica parte a celor
care stiu care sunt riscurile pe care le acopera polita de asigurare pe care o incheie. In mare parte
dintre cazuri, elementul de referinta este costul.
- Desi cultura in domeniul asigurarilor este inca putin raspandita se remarca o constientizare tot
mai mare a necesitatii de asigurare, clientii trecand de la etapa in care primordial in achizitionarea
unei polite de asigurare era pretul acesteia, la etapa in care calitatea si promptitudinea serviciilor
primeaza. De asemenea, se constata ca asiguratul a inceput sa perceapa rolul pozitiv al brokerului
de asigurare.
9. Bancassurance in Romania
Concept relativ nou pentru piata financiara romaneasca, sistemul de distributie
bancassurance incepe sa capteze din ce in ce mai mult interesul bancilor si asiguratorilor din tara
noastra.
In Romania, produsele bancassurance au fost create si adaptate conditiilor specifice pietei,
de aceea nu exista inca pe piata locala un produs care sa corespunda 100% definitiei clasice a
sistemului bancassurance.
Perspectivele parteneriatelor bancassurance sunt incurajatoare atat pe plan local, cat mai
ales la nivel international. Specialistii apreciaza ca acest canal de distributie va deveni
predominant pana in 2010.
Parteneriatele strategice
In anul 2003 trecut si in prima jumatate a anului 2004, s-a observat cu usurinta cat de
mari au fost beneficiile inregistrate de companiile de asigurare de pe urma colaborarii cu bancile

comerciale. Astfel, companii de asigurare membre ale unui grup bancar sau care numara in
structura actionariatului institutii de credit au inregistrat cresteri impresionante. Perspectiva
mentinerii expansiunii creditului face deosebit de atractiva pentru ambele parti, colaborarea banci
- asiguratori.
Opinia operatorilor din piata:
- Premisele unui parteneriat bancassurance de succes presupun o comunicare foarte stransa intre
cele doua entitati, iar bancile trebuie sa explice foarte clar societatilor de asigurare care sunt
obiectivele, scopurile precum si strategia avuta in vedere pentru atingerea acestora.
- Cerintele clientului sunt primele care trebuie luate in seama in cadrul acestor parteneriate, astfel
incat fiecare dintre parti sa dea consideratie necesitatilor si cerintelor exprimate (si chiar banuite)
ale clientului. In acelasi timp, atat banca cat si asiguratorul trebuie sa tina cont de necesitatile si
modul de functionare al celeilalte parti.
Desi in prezent, asigurarile generale domina ca pondere in tranzactiile bancassurance, este
probabil ca, pe termen lung, evolutia acestor produse sa fie similara cu cea inregistrata in tarile
occidentale, iar asigurarile de viata sa ajunga sa ocupe o pondere mai importanta comparativ cu
asigurarile generale.
Bancassurance - un parteneriat de succes
Evolutia pietei asigurarilor din Romania s-a aflat in mod constant in atentia mass-media in
ultimii ani, facandu-se referire la tendintele care vor determina dezvoltarea viitoare a acesteia.
Toate analizele realizate reflecta faptul ca mult asteptata aderare a tarii noastre la Uniunea
Europeana (U.E.), adoptarea acquis-ului comunitar in materie de asigurari sau liberalizarea
circulatiei serviciilor vor cauza o modificare a mecanismelor pietei si a functionarii acestora.
Cresterea concurentei pe piata de asigurari, extinderea marilor grupuri financiare din
Europa in statele estice, cresterea investitiilor straine directe in domeniul financiar-bancar - iata
doar o parte dintre factorii care vor impulsiona incheierea de parteneriate intre institutiile bancare
si companiile de asigurare care nu fac parte, sau nu au o banca in structura actionariatului.
In alta ordine de idei, facand o trecere in revista, anul 2004 a fost marcat de interesul
crescut al mai multor institutii bancare pentru piata de retail. Nume sonore, precum ABN AMRO
sau ING Bank, s-au aratat interesate de clientii persoane fizice, luand decizia de a-si extinde
retelele teritoriale tocmai pentru a ajunge la acest segment al pietei.
Toate bancile de mai sus au in desfasurare parteneriate de tip bancassurance: ABN AMRO
cu AVIVA, iar HVB Bank cu GENERALI Asigurari; ING Bank formeaza impreuna cu ING Asigurari de
Viata si ING Securities un grup financiar, ING Office-urile oferind deopotriva produse bancare si
produse de asigurare.
In fapt, majoritatea institutiilor bancare sunt implicate in acest tip de parteneriat, in unele
cazuri detinand si participatii la societati de asigurare (nu intotdeauna este vorba de aceeasi
asiguratori) sau facand parte din acelasi grup financiar:
- BRD-GSG a dezvoltat produse comune cu AVIVA si AIG Romania si este actionar la ASIBAN;
- RAIFFEISEN Bank colaboreaza cu AIG Life si este actionar la AGRAS-Grup WIENER STAEDTISCHE;
- Banca TIRIAC deruleaza un parteneriat cu ALLIANZ-TIRIAC,
- BANCPOST cu GARANTA, la care este si actionar;
- Grupul BCR (Banca Comerciala Romana) si-a infiintat in urma cu aproape 3 ani propria companie
de asigurari, BCR Asigurari;
- Grupul Financiar BT, din care face parte Banca TRANSILVANIA, isi are propria companie de
asigurari - BT Asigurari, fosta SAR Transilvania;
- Grupul ALPHA Bank Romania a infiintat ALPHA Insurance, la care este si actionar,
- Grupul Financiar CARPATICA, din care face parte si Banca Comerciala CARPATICA, detine
CARPATICA Asig, fosta ATLASSIB.
(Iar aceasta nu isi propune sa fie o enumerare exhaustiva).
In mod cert, viitorul va aduce cresterea numarului parteneriatelor de tip bancassurance.
Specialistii sunt, de asemenea, de parere ca aceasta convergenta dintre piata asigurarilor si cea
bancara se va intensifica, aceasta fiind o tendinta intalnita in majoritatea economiilor aflate in curs
de dezvoltare. Probabila este si continuarea polarizarii pietei financiar-bancare, prin formarea de
noi grupuri financiare integrate, avand la baza conceptul de "one-stop-shopping".
Noii investitori, grupuri financiare sau companii de asigurare, care au testat piata in 2004,
vor incerca sa isi ocupe locul pe piata pana la momentul aderarii Romaniei la U.E.
Cruciale vor fi insa, pentru viitorul intregii piete financiare - momentele imediate integrarii
in Uniune, cand piata va fi cu adevarat liberalizata si calitatea serviciilor va face diferenta intre
operatorii de pe piata tertiara.

10

10. Crestere lenta a asigurarilor de viata

Piata asigurarilor de viata a atins, pe primul semestru al anului 2004, o valoare de circa
3.533 mld. lei, inregistrand astfel o crestere cu 25% comparativ cu perioada similara a anului
2003. Exprimata in euro, cresterea asigurarilor de viata a fost de 12%, aproximativ egala cu
cresterea reala (raportata la rata inflatiei din perioada iunie 2003-iunie 2004).
Desi s-a plasat pe un trend ascendent, piata asigurarilor de viata a cunoscut, in primul
semestru al anului 2004, un ritm de crestere inferior celui inregistrat pe primele 6 luni ale
anului 2003, cand asigurarile de viata au consemnat un salt valoric de 44% in lei, respectiv o
crestere de 16% in euro.
Asigurarile de viata: Atingerea unui prag sensibil
Fenomen remarcat inca de la finele anului 2003, incetinirea vitezei de crestere a
asigurarilor de viata s-a numarat printre elementele definitorii ale pietei asigurarilor, pe primul
semestru al anului 2004. Insa, putem vorbi deja de o tendinta, sau este numai un efect
temporar asupra pietei?
Activitatea pe primele 6 luni ale anului 2004 a jucatorilor de pe piata asigurarilor de
viata s-a reflectat printr-un volum de prime brute subscrise de aproximativ 3.533 miliarde lei,
inregistrand astfel o crestere cu 25% comparativ cu perioada similara a anului 2003.
Desi s-au plasat pe un trend ascendent, asigurarile de viata au cunoscut, in aceasta
perioada, un ritm de crestere inferior celui inregistrat in semestrul I al anului 2003, cand au
consemnat un salt valoric de 44%. Explicatia: Asigurarile generale au fost impulsionate intr-o
masura mult mai mare de avantul inregistrat de piata auto, leasing, si mai ales de boom-ul
consemnat pe piata bancara prin activitatea de creditare.
Putem vorbi, deci, de o temperare a ritmului de crestere al pietei, reprezentand, de fapt, o
saturare a cererii pentru asigurarile de viata. Inregistrand cresteri mai mult conjuncturale in
ultimiii ani (determinate fie de factori fiscali, fie de cresterea unor sectoare conexe ale economiei
nationale), companiile de pe aceasta piata ar trebui sa aiba in vedere strategii care sa le
favorizeze cresteri pe termen mediu si lung, iar in acest sens, punctul de plecare ar trebui sa fie
diversificarea ofertei. In special a celei adresate companiilor.
Neincrederea in asigurarile de viata afecteaza piata
Aspectele legate de puterea financiara constituie, in continuare, motivul principal pentru
care asigurarile de viata sunt eliminate de pe lista de achizitii prioritare a populatiei, alaturi de
lipsa de incredere in companiile de profil.
Dintre cei 219 vizitatori ai portalului 1asig.ro, care si-au exprimat opinia fata de intrebarea
"De ce NU ati incheia o asigurare de viata?"
- 36,5% au indicat drept principala cauza lipsa mijloacelor financiare;
- un numar mare dintre repondenti (33,8%) continua sa nu aiba incredere in companiile de
asigurari;
- 29,7% dintre repondenti nu si-ar incheia o asigurare de viata pentru ca au certitudinea ca nu li se
va intampla nimic rau si ca familiile lor au suficiente resurse materiale pentru a se sustine singure.
Opinii ale vizitatorilor site-ului 1asig.ro:
- Lipsa culturii educationale si a traditiei in domeniul asigurarilor de viata ne determina sa credem
iluzoriu ca masina este bunul cel mai de pret pe care il detinem, urmat indeaproape de o casa.
Lipsa resurselor financiare ne face sa fim neincrezatori in companiile de profil. Toate acestea pana
cand, intr-o zi, o sa ni se intample un simplu accident ... si poate doar atunci topica protectiei se va
schimba si ne vom aduce aminte ca in urma cu ceva timp un agent de asigurari ne-a spus ceva si
despre asigurarile de viata...
Tendinte promitatoare
Asigurarile de viata au toate sansele ca, in urmatorii ani sa obtina cresteri anuale ale
volumului de prime subscrise de cel mult 20%, apreciaza reprezentantii ASIBAN.
Cu toate acestea, perspectiva scindarii activitatii in asigurari de viata si asigurari non-viata
incepand cu 2005 ridica tot mai multe probleme companiilor de profil.
Tendintele vor fi atat de consolidare a pozitiei celor care functioneaza deja separat, dar vor
exista si fuziuni si transferuri de portofolii cu efect direct asupra volumului de prime nou subscrise,
respectiv de reducere.

11

Oficialii ASIBAN spun ca revenirea asupra deciziei de separare a activitatilor de viata si nonviata pentru societatile care deja functioneaza mixt, in sensul separarii doar din contabilitate ar
putea asigura o crestere mai mare, respectiv de 25-30%.
Riscurile catastrofale si asigurarile de viata
La nivelul tarii noastre, informatiile privind ceea ce specialistii numesc vulnerabilitate
secundara, adica a locatarilor, cuprind doar evaluari sumare referitoare la mortalitatea si
morbiditatea in cazul seismelor de sursa Vrancea, fara a fi disponibile studii sau adaptari specifice
zonelor expuse la cutremure.
In contextul in care ponderea asigurarilor de proprietate este de 11% din total piata, iar
ritmul de crestere al asigurarilor de viata s-a diminuat, poate ar fi utila corelatia asigurarilor de
viata cu cele de proprietate, in cazul riscurilor de catastrofa, acolo unde este vorba de acelasi
proprietar.
Daca ne referim la vulnerabilitatea secundara, utile asigurarilor de viata sunt studiile si
adaptarile si nu doar informatiile privind mortalitatea si morbiditatea la seismele din Vrancea, insa
deocamdata aceste date nu sunt disponibile.
Sectorul life - 10% crestere reala la 9 luni 2004
Piata asigurarilor de viata a totalizat, la sfarsitul perioadei ianuarie - septembrie
2004, un volum al primelor brute subscrise de peste 5.420 mld. lei, potrivit datelor furnizate de
catre companiile de asigurari. Cresterea reala fata de perioada similara a anului precedent
depaseste, astfel, 10%, luand in considerare o rata a inflatiei de 11% pentru perioada analizata.
Daca ne raportam la moneda unica europeana, valoarea totala a primelor brute subscrise
de catre companiile de asigurari romanesti pentru clasa asigurarilor de viata este de peste 133
mil. EUR, in conditiile in care, in aceeasi perioada a anului 2003 se inregistra o valoare de 120 mil.
EUR.
Printre companiile care au inregistrat, in aceasta perioada, cresteri semnificative ale
primelor brute subscrise se numara AIG Life, ALLIANZ-TIRIAC Asigurari, ARDAF, ASTRA, BT
Asigurari, CARPATICA Asig, GARANTA, GENERALI, GRAWE.
Opinia operatorilor din piata:
- Asigurarile de viata au toate sansele ca, in urmatorii ani, sa obtina cresteri anuale ale volumului
de prime subscrise de cel mult 20%. Cu toate acestea, perspectiva scindarii activitatii in asigurari
de viata si asigurari non-viata incepand cu 2005 ridica tot mai multe probleme companiilor de
profil.
- Tendintele vor fi atat de consolidare a pozitiei celor care functioneaza deja separat, dar vor exista
si fuziuni si transferuri de portofolii cu efect direct asupra volumului de prime nou subscrise,
respectiv de reducere.
11. Crestere in ritm sustinut a asigurarilor generale
Asigurarile generale continua sa furnizeze pietei romanesti de profil cea mai mare valoare a
primelor brute subscrise, valoarea politelor de asigurare incheiate in primele 6 luni ale anului
2004 cifrandu-se la circa 14.379 mld.lei, in crestere cu 26% comparativ cu semestrul I 2003 si
cu 13% daca ne raportam la moneda europeana.
Asigurarile auto continua sa domine portofoliul asigurarilor generale cu o pondere de
aproape 68% in total portofoliu de asigurari generale.
Asigurarile generale: - o piata de circa 360 mil. EUR
Asigurarile generale continua sa furnizeze pietei romanesti de profil cea mai mare valoare a
primelor brute subscrise, valoarea politelor de asigurare incheiate pe primele 6 luni ale anului
2004 cifrandu-se la circa 14.607 mld. lei.
Asigurarile generale au ajuns, astfel, sa detina o pondere de 80,8% in total portofoliu de
asigurari, in usoara crestere fata de semestru I al anului 2003 cand reprezentau circa 80%.
Companiile ALLIANZ-TIRIAC, ASIROM si OMNISIG ocupa primele 3 pozitii in clasamentul pe
asigurari generale.
Asigurarile generale: - o piata de 21.000 mld. Lei
Aproape 21.000 mld. lei insumeaza primele brute subscrise de catre companiile de
asigurari pentru asigurarile generale, in perioada ianuarie - septembrie a anului 2004.
Aceasta cifra reprezinta o crestere reala de circa 17% comparativ cu perioada similara a anului
2003.

12

Totalul daunelor platite de catre companiile de asigurari pentru clasa de asigurari non-viata
in primele 9 luni ale anului 2004 s-a cifrat la aproape 8.660 mld. lei.
12. Polite cu investitie in valuta
Bursele straine au mers prost, iar euro si dolarul au stagnat fata de leu. Cine a ales in anul
2004 programele de investitii in euro sau dolari propuse de companiile de asigurari de viata a ales
gresit, cel putin pentru primele 6 luni.
Pe baza dobanzilor mari oferite de banci, dar si a cresterii actiunilor la bursa romaneasca
de valori, programele investitii in lei au fost net in fata celor in valuta cu investitii pe pietele
internationale, care au inregistrat chiar si scaderi. Explicatia este ca bursele occidentale au
stagnat pe primul semestru a anului 2004: Dow Jones (indicele bursei new-yorkeze) a scazut cu
0,1%, iar FTSE (indicele bursei londoneze) a crescut cu doar 0,2%, pe cand indicele BET de la
Bucuresti a crescut cu 41%, iar dobanzile la depozitele in lei au fost de 16-17% pe an.
Cele 3 companii de asigurari care ofera polite de asigurari de viata de tip unit linked - ING
Nederlanden, Aviva si Allianz-Tiriac - administreaza acum pentru cei cateva sute de mii de clientii
ai lor fonduri de circa 70-75 milioane de euro.
Aceste programe de tip unit-linked ofera posibilitatea unor investitii "separate" de polita
propriu-zisa in unitati de fonduri sau de programe de investitii care fluctueaza la fel ca unitatile
fondurilor mutuale. Unit-linked, care sunt folosite mai ales pentru investitii pe termen lung, pot fi
vandute sau pot fi suplimentate de catre detinator la fel ca unitatile de fond mutual.
Pe de alta parte, detinatorii unor astfel de polite preiau in totalitate riscul investitiei. Astfel,
pe parcursul perioadei asigurate, daca are loc evenimentul asigurat, compania plateste maximul
dintre suma asigurata si contul contractantului in care se acumleaza investitia, dar la finalul
perioadei detinatorul primeste doar contul. Cu alte cuvinte, daca unitatile de fond scad, asa cum sa intamplat pentru unele programe de investitii in valuta pe primele 6 luni ale acestui an,
detinatorul politei primeste mai putin decat a investit. De aici importanta mare a monedei de
investire, dar si a tipului de investitie.
Ca urmare a unor campanii foarte agresive al acestui tip de asigurare de viata si a
renumelui prost dobandit de fondurile mutuale "clasice" dupa scandalurilor SAFI si F.N.I.,
asiguratorii de viata s-au instalat pe piata ca principalii recipienti non-bancari ai economisirilor
populatiei.
Pentru comparatie, toate fondurile mutuale de pe piata romaneasca au active totale de
2.300 mld. lei (56 milioane de euro), pe cand doar fondurile Mixt si Bonuri de tezaur administrate
de ING Nederlanden au active de 1.277 miliarde lei (55 mil. euro).
Cel mai bun randament pe primele 6 luni ale anului 2004 l-a avut programul de
investitii Mixt al ING Nederlanden, care include in portofoliu, in proportie de 25%, actiuni de pe
bursa de valori din Bucuresti.
Inapetenta celorlalte companii de pe piata pentru investitiile in actiuni au adus rezultate
mai slabe pentru programele de investitii in lei, dar oricum peste cele in valuta. ROL Practic (Aviva)
si Leu - Plus, Leu - Extra (Allianz-Tiriac) au avut randamente de 7,6-7,7% pe primele 6 luni ale
acestui an. Acestea au investitii, ca si programul Bonuri de tezaur de la ING, in titluri de stat si
depozite bancare.
Singurele instrumente care ofera acum siguranta si atractivitate pentru clienti sunt titlurile
de stat sau depozitele bancare. Momentul nu este inca potrivit pentru programele de investitii in
lei nonmonetare. Capitalizarea bursiera este redusa si sunt putine actiuni cotate intr-adevar
interesante.
La 31 decembrie 2003, Allianz-Tiriac administra pentru clientii sai peste 3 milioane de
euro in programele de investitii unit-linked.
Aviva, urmareste cu atentie piata de capital, inclusiv cea de obligatiuni. Daca vor exista
oportunitati interesante de investitii in lei, compania se va implica. Mai exact, este vorba de
titlurile pe termen de lung emise de stat, dar si de mortgage securities (titluri emise de banci pe
baza portofoliului de credite ipotecare, foarte raspandit in strainatate), care fara indoiala ca vor
aparea si pe piata romaneasca.
ROL Practic de la Aviva a avut pe primele 6 luni ale anului 2004 cel mai bun randament
dintre programele de investitii in lei care nu au actiuni in portofoliu, de 8,86%.
Dintre programele de investitii in valuta, Progresiv si Dinamic (ambele in euro) de la AllianzTiriac au avut cele mai bune rezultate, cu 6,3% si, respectiv, 5,14%. Ambele sunt programe de
investitii in actiuni straine. Daca se ia in calcul insa faptul ca pe primele 6 luni ale anului 2004
euro a scazut cu 2,7% fata de leu, distanta dintre randamentele investitiilor in lei/valuta devine si
mai mare.

13

Cele 21 de programe de investitii ale companiilor de asigurari au in portofoliu, in diverse

proportii, actiuni pe bursele europene si americane, bonduri corporatiste sau emise de diferite
state, avand astfel fiecare diverse grade de risc.
Evolutia unit-linked (unitati de fond sau de programe de investitii) comparativ cu
inflatia si dobanzile bancare pe primele 6 luni ale anului 2004 (%):
Programul de investitii
USD Conservator
Albastru
USD Actual
USD Median
Alb
USD Suprem
Rosu
EUR Conservator
Euro-Plus
EUR Actual
Verde
Dolar-Plus
EUR Median
Conservator
EUR Suprem
Clasic
Inflatia
Dinamic
Progresiv
Bonuri de tezaur
Leu-Plus
Leu-Extra
Dobanzi bancare*
ROL Practic
Mixt

Moneda
dolari
dolari
dolari
dolari
dolari
dolari
dolari
euro
euro
euro
dolari
euro
euro
euro
euro
euro
euro
euro
lei
lei
lei
lei
lei

Compania
Aviva
ING
Aviva
Aviva
ING
Aviva
ING
Aviva
Allianz-Tiriac
Aviva
ING
Allianz-Tiriac
Aviva
Allianz-Tiriac
Aviva
Allianz-Tiriac

Cresterea (%)
-2,11
-1,91
-1,67
-1,51
-1,18
-0,8
0,35
0,82
0,9
1,25
1,28
1,41
1,45
1,69
2,16
3,57
3,7
Allianz-Tiriac 5,14
Allianz-Tiriac 6,3
ING
7,54
Allianz-Tiriac 7,66
Allianz-Tiriac 7,76
8,5
Aviva
8,86
ING
16,17

*Dobanda bancara medie luata in calcul la un depozit pe 6 luni facut la 31 dec. 2003

Nota: Evolutia programelor de investitii este masurata fata de 31 decembrie 2003 la datele de 2
iulie 2004 pentru Allianz-Tiriac, 5 iulie 2004 pentru ING Nederlanden si 6 iulie 2004 pentru
Aviva.
13. Studiu realizat de Grupul italian UniCredit: Perspective pozitive pentru asigurari,
fondurile de mutuale si de pensii in Romania
Numerarul si depozitele bancare predomina in comportamentul de economisire al
romanilor, arata un studiu realizat de grupul italian UniCredit care s-a axat pe zona geografica pe
care oficialii grupului o numesc Noua Europa (Romania, Bulgaria, Croatia, Turcia, Cehia, Polonia,
Ungaria, Slovacia, Estonia, Letonia, Lituania).
Studiul releva insa potentialul imens de crestere al instrumentelor financiare alternative
precum asigurarile, fondurile de pensii sau fondurile mutuale, spre care se indreapta cea mai mare
parte a economiilor populatiei din tarile membre ale Uniunii Europene.
Studiul UniCredit claseaza Romania pe ultimul loc la capitolul economisire si investitii.
Astfel, valoarea capitalului acumulat de un roman in 2003, de 338 EUR, reprezinta numai 17% din
media pe cap de locuitor a "Noii Europe" si doar 0,9% din media Uniunii Europene.
In Romania, structura portofoliului de investitii a persoanelor fizice este dominata in
proportie de 63,3% de depozitele bancare, restul pana la 100% fiind reprezentat de numerar
(14,9%), actiuni cotate (9,6%), alte titluri de valoare (8,3%), rezerve tehnice ale asigurarilor (3,8%)
si fonduri mutuale (0,2%).
Potentialul de crestere pe piata asigurarilor, a fondurilor de pensii si a fondurilor mutuale
deriva si din faptul ca, in tarile U.E. asigurarile ocupa locul 2 in structura portofoliului de investitii
cu o pondere de 24,5%, fondurile de pensii (care la noi inca nu au inceput sa functioneze) detin o
pondere de 13%, iar fondurile mutuale participa cu 10,6%.

14

Reprezentantii Bancii Nationale a Romaniei declara ca, pe piata fondurilor de pensii, tara
noastra nu va reusi sa recupereze decalajul enorm fata de tarile europene daca proiectul de lege al
fondurilor de pensii universale (pilonul II) nu va fi modificat in sensul cuprinderii in sistem a unei
mase mai mari a populatiei.
14. Influente pe piata asigurarilor property
Asigurarile de proprietati au generat in anul 2003 prime subscrise de peste 3.400 mld. lei,
ponderea lor in asigurarile generale ajungand la 12,9%. Desi in prezent, numai 10% din locuinte
sunt asigurate, specialistii in domeniul asigurarilor estimeaza ca, in urmatorii ani, ponderea
acestora va tinde spre 30-40%, iar numarul caselor asigurate va creste anual cu 5-7%.
Cu toate acestea, uitandu-ne la sectoarele conexe asigurarilor - piata imobiliara si piata
creditelor ipotecare - observam noi tendinte care pot avea influenta directa asupra asigurarilor si
asiguratorilor.
Pe piata imobiliara, casele nou-construite si terenurile sunt tot mai preferate de catre clienti
in defavoarea apartamentelor si caselor existente, ca urmare a cresterii exagerate a preturilor la
locuinte.
In acelasi timp, inasprirea conditiilor de contractare a unui credit ipotecar/imobiliar a
condus la o diminuare a ritmului de crestere a creditelor. Valoarea creditelor ipotecare/imobiliare
posibil a fi contractate in 2004 (aproximativ 400 de mil. de euro) ar putea fi inferioara estimarilor
facute de bancheri la inceputul anului 2004 (500 de mil. euro), potrivit Revistei Capital. Aceeasi
revista arata ca numarul persoanelor din mediul urban care ar dori sa contracteze un credit
ipotecar depaseste 220.000, ca exista peste 300.000 de cereri pentru locuinte sociale inregistrate
la primarii si ca peste 1 milion de persoane locuiesc cu chirie in Bucuresti.
Asigurarile de tip property - scurta analiza:
Asigurarile de tip property au ocupat in prima jumatate a anului 2004, prin volumul
primelor subscrise, de circa 1.950 mld. lei, o pondere 10,79% la nivelul pietei, fata de 12,9% cat a
fost inregistrat pe intreg anul 2003.
Companiile ALLIANZ-TIRIAC, AIG Romania si OMNIASIG ocupa primele locuri in clasamentul
privind clasa asigurarilor de tip property, intocmit de Revista de Specialitate PROFIL Asigurari.
Piata property ajunge la 3.267 mld. lei
Valoarea pietei asigurarilor de proprietate - incluzand asigurarile de incendiu si calamitati
naturale, precum si asigurarile de daune la proprietati, reprezinta 15,63% din totalul primelor
brute subscrise de catre companiile romanesti de asigurare, in perioada ianuarie-septembrie
2004.
Anul viitor ne vom confrunta din ce in ce mai mult cu concurenta din exteriorul tarii pe
acest segment de piata. De asemenea, piata romaneasca de asigurare va fi afectata de faptul ca
tot mai multe firme locale sunt cumparate de multinationale care au programe multinationale, iar
acest lucru diminueaza business-ul local. Poate 30% din potentialul pietei romanesti este
reprezentat de aceste firme care au programe multinationale.
Primele brute subscrise pentru asigurarile de proprietate au insumat 3.267,46 mld. lei, iar
valoarea totala a primelor cedate in reasigurare a fost de aproape 1.983 mld. lei, reprezentand
aproape 37% din totalul primelor cedate in reasigurare pe piata asigurarilor non-viata.
In prima jumatate a anului 2004, cotele pe segmentul asigurarilor property s-au
mentinut relativ stabile, doar n lunile august - septembrie 2004 au cunoscut o scadere apreciabila
de circa 20%.
Tot in anul 2004 au aparut daune semnificative (peste 1 mil. USD) pe acest segment de
piata. Trebuie spus, de asemenea, ca evolutia paritatii EUR/USD a favorizat firmele care au
capacitati de subscriere in EUR si le-a dezavantajat pe cele care subscriu in USD. Acest lucru a fost
un motiv in plus pentru a creste rezultatele financiare. In anul 2005 atentia asiguratorilor ar trebui
sa creasca in privinta riscului de cutremur.
15. Asigurarile CARGO - perspective pozitive
Asigurarea bunurilor pe timpul transportului maritim si fluvial (cunoscuta si sub denumirea
de CARGO) ar avea, potrivit specialistilor in asigurari, cel mai mare potential de crestere pe piata
asigurarilor maritime din Romania. Asigurarile CARGO au, intr-adevar, cel mai mare potential de
crestere pe piata asigurarilor maritime.
Cu toate acestea, foarte putini operatori isi asigura marfurile pe timpul transportului
maritim sau fluvial si se bazeaza pe asigurarea de raspundere a carausului.

15

Tendinta este cu atat mai posibila in perspectiva aderarii tarii noastre la Uniunea
Europeana, care ar conduce, inevitabil, la cresterea schimburilor comerciale pe pietele
internationale.
Asiguratorii spun ca se observa, deja, o crestere pe acest segment de piata, insa dinamica
s-ar datora mai mult conditiilor cerute de banci care impun agentilor economici sa isi asigure
marfa pe timpul transportului.
La nivelul anului 2002, incasarile companiilor de profil pentru asigurarea mijloacelor de
transport naval si asigurarea de raspundere civila a acestora s-au ridicat la 243,5 mld. lei,
contribuind cu 1,97% la volumul total de prime incasate din activitatea de asigurari generale.
Piata asigurarilor maritime este disputata intre un numar redus de asiguratori: AIG
Romania, ALLIANZ-TIRIAC, ASIROM, ASTRA si OMNIASIG.
Piata asigurarilor maritime in Romania este impartita intre 4-5 jucatori mari si, in
consecinta, competitia este foarte mare intrucat sunt destul de putine firme romanesti care isi
asigura marfa in timpul transportului.
16. Perspective promitatoare pentru asigurarile de asistenta turistica
Asigurarile de asistenta turistica ar putea inregistra, in anul 2004, o crestere superioara
celei consemnate in 2003 in conditiile in care agentiile de turism estimeaza ca in 2004 vor pleca
cei mai multi turisti romani in strainatate.
Potrivit Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism, traficul turistic in 2004 spre destinatii
externe se anunta in crestere cu 30% comparativ cu anul 2003.
In sezonul vacantelor si cel al concediilor putine companiile de asigurare au dat startul
campaniilor de promovare a asigurarilor pentru calatorii in strainatate.
La finele anului 2002, incasarile companiilor din asigurarile de asistenta turistica s-au
cifrat la 32,4 mld. lei, reprezentand numai 0,26% din incasarile cumulate pentru asigurarile
generale.
Asigurarile de asistenta turistica: 4,2 mil. EUR
In perioada ianuarie-septembrie a anului 2004 valoarea totala a primelor brute
subscrise pentru asigurarile de asistenta turistica a fost de peste 172 mld. lei sau de aproape 4,2
mil. EUR daca ne raportam la cursul mediu al euro pentru perioada analizata.
Cota de piata a primelor 3 companii pentru aceasta clasa de asigurari este de aproape
86%. Lider al pietei asigurarilor de asistenta turistica este RAI, cu o cota de piata de peste 40%.
CARPATICA Asig ocupa locul secund cu o cota de piata de aproape 32%, pe locul trei situandu-se
CITY Insurance, cu circa 14%.
17. Asigurarile agricole
Cu o suprafata arabila evaluata la circa 10 milioane de hectare, intr-o tara preponderent
agricola, asigurarile agricole ar fi trebuit sa ocupe un loc important in portofoliile companiilor de
profil.
Cu toate acestea, cifrele arata contrariul: incasarile companiilor de asigurari la nivelul
anului 2003 aferente asigurarilor agricole au insumat numai 224 miliarde lei, mai putin de 1% din
totalul incasarilor pe clasele de asigurari generale.
Mld. de lei pentru despagubirea culturilor calamitate
418 de producatori care si-au asigurat culturile agricole vor primi despagubiri de la Guvern,
in baza Legii nr. 381/2002, pentru culturile afectate de fenomenele catastrofale produse in cursul
acestui an.
Guvernul a hotarat sa declare stare de calamitate naturala in agricultura, in judetele Iasi si
Botosani.
Ministerul va acorda 60 mld. lei producatorilor agricoli a caror suprafete cultivate cu grau,
orz, orzoaica si rapita pentru ulei au fost distruse in urma fenomenelor naturale.
Potrivit Ministerului Agriculturii, in cazul a 12.357 de gospodarii din judetele Alba, Bacau,
Braila, Constanta, Dolj, Galati, Giurgiu, Gorj, Neamt, Teleorman, Tulcea si Vaslui, culturile de grau,
porumb si floarea soarelui au fost distruse in totalitate de grindina, furtuna si ploi torentiale
produse in perioada mai-iulie 2004.
Nefiind asigurati, acesti producatori nu vor beneficia de despagubiri, insa Ministerul va
acorda un ajutor cu titlu gratuit de 50 litri motorina/ha pentru cei care si-au pierdut intreaga
productie de grau. De asemenea, pentru cei a caror suprafata cultivata cu porumb a fost afectata
in procent de 100%, se asigura pana la 400 kg/grau pe gospodarie in functie de numarul

16

membrilor gospodariei. Pentru cei a caror suprafata cultivata cu floarea soarelui a fost afectata in
procent de 100% se asigura pana la 35 litri ulei pe gospodarie, in functie de membrii gospodariei.
Administratia Nationala de Meteorologie a atras atentia ca in acesta vara se asteaptau
precipitatii abundente, care ar putea produce noi inundatii. Vremea a fost instabila pe intreg
teritoriul Romaniei. Cantitatile de apa au fost insemnate, depasind, pe arii extinse, 20 l/mp in 24
de ore. In cazul celor mai multe precipitatii, cantitatile de apa au depasit 50 l/mp in 24 de ore.
Din cauza cresterilor importante de niveluri si debite, au fost posibile depasiri ale cotelor de
aparare. Astfel, au fost afectate bazinele hidrografice Viseu, Iza, Tur, Somes, Crisuri, Mures, Bega,
Timis, Caras, Nera, Cerna, Jiu, Olt, Vedea, Arges, Ialomita, Siret, Prut, a anuntat Ministrul Mediului.
Doar marile exploatatii si cei care iau credite isi asigura culturile
In anul 2003, doar unul din cele 9 milioane de hectare de teren agricol au fost asigurate,
conform estimarilor reprezentantilor Ligii Asociatiei Producatorilor Agricoli din Romania (LAPAR).
Producatorii agricoli nu-si fac asigurari decat daca sunt obligati, adica daca au credite
agricole pentru culturi la care sunt obligati sa-si faca asigurari.
Desi in tarile U.E. fermierii isi asigura toate culturile, la noi nu exista o traditie in domeniu,
doar cei care detin mari exploatatii agricole-peste 100 de hectare-apeland la serviciile companiilor
de
asigurari.
Totusi, reprezentantii Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (C.S.A.) spun ca piata asigurarilor
agricole a inregistrat in ultimii ani o tendinta de crestere.
Daca in urma cu cativa ani doar doua companii ofereau polite de asigurari agricole ASIROM si AGRAS - in prezent aproape toate societatile de asigurari au o oferta in acest sens. Cu
toate acestea, asigurarile agricole sunt mult sub potentialul existent al pietei.
In anul agricol 2004-2005: 12 asiguratori agreati pentru asigurari agricole
Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR) a agreat 12 societati de
asigurare pentru incheierea de contracte cu producatorii agricoli pentru anul agricol 2004-2005:
AGRAS, ALLIANZ-TIRIAC, ARDAF, ASIBAN, ASIROM, ASIRAG, ASTRA, CARPATICA Asig, GENERALI,
OMNIASIG, PROVITAS si UNITA.
Legea nr. 381/2002 prevede acordarea de subventii de 20% din prima pentru asigurarile
de grindina, inghet de primavara sau furtuna si conditioneaza acordarea de despagubiri pentru
calamitati (seceta, inghet de iarna, uragan) de catre stat de incheierea asigurarilor pentru primele
riscuri la companiile de asigurare de pe piata. Fondurile necesare aplicarii legii sunt cuprinse in
bugetul MAPDR.
Pentru anul agricol 2003-2004 au fost autorizate 8 companii de asigurare (AGRAS,
ALLIANZ-TIRIAC, ARDAF, ASIBAN, ASIROM, ASTRA, GENERALI si PROVITAS), in anul 2002-2003 fiind
agreati
13
asiguratori.
La nivelul anului 2003 au fost subscrise la aceasta clasa de asigurari prime brute in valoare de
250 mld. lei, fiind cuprinse circa 1,3 mil. hectare de teren.
MAPDR - 50 mld. lei pentru subventia primelor agricole
Statul a alocat pentru anul 2005 fonduri in valoare de 50 mld. lei pentru subventionarea cu
20% a primelor aferente asigurarilor agricole, au declarat reprezentantii Directiei Buget - Finante
din cadrul Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR).
S-au dublat aceste fonduri, avand in vedere ca anul trecut Ministerul a platit o suma de
circa 21 mld. lei avand ca destinatie subventionarea primelor de asigurari agricole.
Acordarea acestor subventii este reglementata de Legea nr. 381/2004 privind
acordarea despagubirilor in caz de calamitate naturala in agricultura. Producatorii agricoli
care isi asigura culturile agricole, animalele, pasarile, familiile de albine si pestii la societatile de
asigurare agreate de MAPDR si de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor au dreptul sa
beneficieze de aceasta subventie in valoare de 20% din prima de asigurare, cu conditia ca primele
sa fie achitate integral pana la 15 decembrie 2005 pentru culturile de toamna, respectiv pana la
31 mai 2005 pentru culturile de primavara.
Pentru anul agricol 2004-2005 MAPDR a agreat 12 societati de asigurare pentru
incheierea de contracte cu producatorii agricoli: AGRAS, ALLIANZ-TIRIAC, ARDAF, ASIBAN, ASIROM,
ASIRAG, ASTRA, CARPATICA Asig, GENERALI, OMNIASIG, PROVITAS si UNITA.
Asigurarile agricole si-au incetinit cresterea

17

Piata asigurarilor agricole ar putea atinge, in anul 2004, o valoare de aproximativ 290 mld.
lei prime brute subscrise, ceea ce ar insemna o crestere reala de numai 6% comparativ cu anul
2003 cand primele subscrise au totalizat 250 mld. lei.
Estimarea se bazeaza, pe de o parte, pe faptul ca, potrivit reprezentantilor Directiei BugetFinante din Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, 21 mld. lei a reprezentat numai
subventia de 20% din prima de asigurare pe care statul o acorda producatorilor agricoli.
Inseamna ca 100% din prima, respectiv 105 mld. lei, reprezinta primele subscrise numai
pentru politele care au beneficiat anul acesta de subventie. Insa, avand in vedere experienta
anului 2003 cand numai pentru 36% din valoarea totala a primelor au fost platite subventii,
mentinand acelasi procent pentru acest an, rezulta ca piata asigurarilor agricole s-ar ridica la 291
mld. lei.
Cresterea de numai 6% in termeni reali, inferioara celei inregistrate in anul 2003
evidentiaza trendul descendent pe care s-au incadrat asigurarile agricole. Nerecunoasterea la timp
a secetei din 2003 si plata cu intarziere a despagubirilor au slabit increderea producatorilor
agricoli in aceste produse.
Opinia operatorilor din piata:
- Pentru impulsionarea cererii de asigurari agricole ar trebui sa se faca mici amendamente la
Legea nr. 381/2002, astfel incat producatorii agricoli sa aiba posibilitatea sa plateasca in rate
restul de 80% din prima de asigurare, pana la datele limita prevazute in textul legii.
Asigurarile agricole - 5,4 mil. EUR
Asigurarile agricole au inregistrat, la sfarsitul primelor 9 luni ale anului 2004, o valoare
a primelor brute subscrise de aproape 220 mld. lei, respectiv 5,4 mil. EUR, potrivit rezultatelor care
ne-au fost transmise de companiile de asigurare.
Pana la sfarsitul anului 2004, piata asigurarilor agricole ar putea sa ajunga la circa 290
mld. lei, avand in vedere ca potrivit Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, au fost
platite 21 mld. lei in anul 2004 pentru subventionarea primelor aferente asigurarilor agricole.
Avand in vedere ca in anul 2004 statul a platit, totusi, despagubiri in contul asigurarilor
agricole, este posibil ca in 2005 sa se inregistreze o crestere a pietei. Cu toate acestea, statul a
ramas restant inca in ceea ce priveste plata subventiilor pentru asigurarile agricole.
AGRAS mai are de incasat inca 1,7 mld. lei in contul subventiilor pentru 2004, bani care
trebuiau platiti la momentul recoltarii culturilor. Aceste intarzieri la plata dau peste cap planificarile
si bugetul asiguratorilor.
Daunele platite de companiile de asiguratori in perioada ianuarie-septembrie 2004 in
contul politelor agricole incheiate insumeaza circa 110 mld. lei, iar valoarea primelor cedate in
reasigurare se cifreaza la circa 60 mld. lei.
18. Asigurarile impotriva calamitatilor
Zeci de locuinte, magazine, restaurante, drumuri si mii de hectare de culturi agricole au
fost inundate in urma ploilor abundente care s-au abatut asupra Romaniei in vara anului 2004.
Din cauza ploilor abundente care au cazut fara incetare in anumite judete timp de mai
multe ore, toate activitatile au fost practic paralizate, cantitatile de apa cazute ajungand in unele
zone pana la 60 de litri pe metru patrat. Multe strazi din orase au fost acoperite de apa, fiind
inundate locuinte, magazine si restaurante, in unele locuri apa atingand chiar si un metru.
Furtunile si caderile de grindina care au avut loc in acesta vara au afectat numeroase
gospodarii si mii de hectare de culturi arabile au fost distruse. Inca o data se dovedeste faptul ca
este mai bine sa fii prevazator si sa te asiguri impotriva unor riscuri a caror probabilitate de
producere devine tot mai mare.
Desi anul 2004 s-a anuntat favorabil agriculturii, munca producatorilor agricoli este
afectata de inundatii si grindina.
Anul trecut (2003) circa 432 de mii de hectare au fost declarate calamitate de seceta si
inghet.
In Romania cu riscurile catastrofale nu e de glumit
"Ploile torentiale si alunecarile de teren au facut prapad in estul tarii", "Inundatii in Banat,
Transilvania si Moldova", "Tornada la Mamaia", "Peste 2.500 de gospodarii afectate de inundatii"
sunt cateva dintre titlurile care au ocupat prima pagina in presa scrisa si au fost vedetele stirilor
de televiziune si radio.

18

Imaginile cu case distruse de furtuna, cu animale si pasari inecate si hectare intregi de

culturi agricole sub apa sau lovite de grindina tind sa devina o stare permanenta si nu evenimente
izolate.
Specialistii pun aceste fenomene meteorologice, din ce in ce mai agresive, pe seama
incalzirii globale accentuate, din ultimii 10 ani. Cert este ca frecventa lor creste, iar pierderile
provocate nu sunt, de cele mai multe ori doar materiale, ci si de vieti omenesti.
O solutie eficienta in ceea ce priveste protejarea sau recuperarea pagubelor produse de
catre dezastrele naturale o reprezinta asigurarea proprietatilor si a bunurilor. Din tot acest tablou
lipsesc insa asiguratii, fie pentru ca prea putini romani iau in calcul aceasta ipoteza, fie pentru ca
nu au suficiente informatii despre avantajele asigurarii, dar mai ales pentru ca statul gaseste de
fiecare data "surse" pentru a-i despagubi pe cei care au suferit in urma calamitatilor.
Suplimentar acestor fenomene, tara noastra "beneficiaza" si de riscul producerii unui
cutremur major, de sursa Vrancea, in viitorul apropiat.
Banca Mondiala: implicarea Romaniei in problema riscurilor catastrofale
Romania devine un actor din ce in ce mai important pe plan zonal, in Europa Centrala si de
Est, fiind considerata interesanta atat din punct de vedere al pozitionarii strategice, cat si din
punct de vedere economic. Acest ultim aspect se reflecta si asupra pietei asigurarilor. Astfel,
aceasta a cunoscut o dezvoltare accelerata in ultimii ani, numai in 2003 inregistrandu-se o
crestere in termeni reali de 22,4% (conform Raportului Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor pe
anul 2003).
In acest context, implicarea Romaniei in problema riscurilor catastrofale apare deosebit de
actuala, mai ales datorita frecventei tot mai ridicate, pe plan mondial si zonal, a fenomenelor
naturale catastrofale si, implicit, a gasirii unor solutii de transfer al acestei categorii de riscuri.
In Romania, piata asigurarilor impotriva riscurilor catastrofale se poate dezvolta in doua
modalitati: fie evoluand treptat, pe masura cresterii veniturilor medii ale locuitorilor, fie rapid,
creand, cu sprijinul Guvernului, capacitate suplimentara de reasigurare.
De reamintit este faptul ca Banca Mondiala a implementat in Turcia un program de transfer
al riscului intitulat TCIP (Turkish Catastrophe Insurance Pool), prin care circa 2,4 mil. locuinte sunt
asigurate.
In Romania, in a doua jumatate a anului 2001, autoritatile administratiei publice au
inceput sa tatoneze reactia opiniei publice la posibilitatea introducerii obligativitatii asigurarii
locuintelor.
Tot in 2001, incercand sa implementeze in Romania un sistem similar cu cel turc, Banca
Mondiala a lansat o propunere de infiintare a unui sistem de asigurare a riscurilor de catastrofa
prin intermediul unui program national, combinat cu masuri de educare a populatiei. Principala
conditie: Guvernul Romaniei urma sa se implice direct in subventionarea primelor de asigurare
pentru proprietarii de locuinte ale caror venituri sunt prea mici pentru a putea achita valoarea
asigurarii.
Recent, inalte oficialitati ale Guvernului de la Bucuresti au recomandat romanilor incheierea
contractelor de asigurare a locuintelor, subliniind rolul acestor servicii financiare, nepunandu-se
insa in discutie o posibila reluare a proiectului lansat in 2001.
Banca Mondiala (B.M.): In Romania exista o expunere de 1,5 mld. EUR
Valoarea totala a proprietatilor din Romania expuse la riscul de catastrofa naturala este de
aproape 1,5 mld. EUR, au declarat reprezentantii Bancii Mondiale.
Conform estimarilor preliminare, doar pentru a acoperi expunerea curenta la un eveniment
catastrofic major in Bucuresti ar fi nevoie de aproape 0,6 mld. EUR, in conditiile in care, pentru
anul 2004, veniturile totale din reasigurare nu vor depasi 0,39 mld. EUR, sunt de parere oficialii
Bancii Mondiale.
B.M. a avertizat in mai multe randuri asupra faptului ca multe dintre companiile de
asigurare din Romania nu vor putea sustine plata daunelor survenite ca urmare a producerii unui
seism major.
Romania, in centrul atentiei analizei impactului catastrofelor naturale
Analiza impactului catastrofelor naturale asupra industriei asigurarilor a suscitat mereu
atentia specialistilor in domeniu si a mass-media specializata. Nu este o surpriza pentru nimeni
faptul ca modelele de estimare a pierderii probabile maxime (PML - Probable Maximum Loss) au
devenit instrumente indispensabile pentru activitatea tuturor celor implicati in acest tip de
afacere.

19

Costurile ridicate de realizare a acestora au facut ca numarul companiilor de reasigurare si

brokeraj care isi permit sa puna la dispozitia clientilor rezultatele acestor modele sa fie relativ
restrans. Cu atat mai limitat este accesul la estimarile realizate de modele a caror arie de
acoperire geografica coincide cu delimitarea statala.
In aceste conditii, intr-un interval de mai putin de o luna, doua importante companii de
brokeraj de reasigurare si-au concentrat atentia asupra riscului de cutremur in Romania.
Apropiindu-se de integrarea in Uniunea Europeana, piata asigurarilor din Romania isi
continua dezvoltarea, devenind mai profesionala si orientata catre obtinerea unor niveluri mai
inalte de eficienta.
KaRo (KaRo Servicii de Asigurari - broker corespondent AON si partenerul local al AON Re
CEE) si AON sunt dedicate acestor teluri si dezvoltarii intregii piete locale
AON, cel mai mare broker international de reasigurari, va lansa propriul model pentru
estimarea daunelor provocate de catastrofele naturale, incluzand aici si riscul de cutremur.
Compania detine in prezent modele de cutremur dedicate majoritatii tarilor din Europa Centrala si
de Est, iar ca urmare a cresterii continue inregistrate de piata de profil din Romania in ultimii ani,
cat si datorita potentialului deosebit de dezvoltare existent, Romania se va alatura, odata cu
lansarea de saptamana viitoare, acestor state.
Sistem national de modelare in domeniul meteorologiei si apelor
Administratia Nationala de Meteorologie va dezvolta un proiect privind managementul
situatiilor de criza in domeniul meteorologiei si apelor. Proiectul se numeste INTEROPERATE si face
parte din strategia Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor in vederea realizarii unui sistem
national de modelare, prelucrare si stocare a datelor la nivel local, national si transfrontalier pentru
managementul situatiilor de crize hidro-meteorologice.
Prin aceste programe nationale in domeniul meteorologiei, hidrologiei si gospodaririi
resurselor se vor obtine performante deosebite privind detectia precisa in timp si spatiu a
fenomenelor meteorologice, a cantitatilor abundente de precipitatii, trasnetelor si vijeliilor,
anticiparea producerii grindinei permitand combaterea ei operativa, a poleiului, cetii si altor
fenomene cu risc, a viiturilor si a zonelor posibil a fi inundate, precum si a debitelor si volumelor
extreme pentru buna gospodarire a marilor acumulari si reducerea efectelor asupra serviciilor de
alimentare cu apa.
Schimbarea climei in Romania scenarii:
Indiferent de ipotezele vehiculate despre schimbarile meteorologice din tara noastra, un
lucru este cert: clima va continua sa se incalzeasca. Simularile efectuate cu diferite modele
prezinta un semnal comun. Este vorba despre incalzirea climei in deceniile viitoare. Chiar daca
concentratia gazelor cu efect de sera se va stabiliza, datorita inertiei sistemului climatic, clima va
continua sa se incalzeasca.
Astfel, pe baza scenariilor climatice elaborate de Hadley Centre, in conditiile cresterii
continue a concentratiei gazelor cu efect de sera si a aerosolilor, se asteapta in Romania o
crestere a temperaturii medii pe timpul verii in perioada 1991-2010 de aproximativ 5 grade
Celsius fata de perioada 1961-1990.
Cantitatile de precipitatii vor creste in nord-vestul tarii si vor scadea in sud-est.
19. Asigurarile auto
Cresterea sustinuta inregistrata de piata auto nu poate decat sa-i bucure pe asiguratorii
romani. In conditiile unei majorari, pe primele 7 luni ale anului 2004, cu 183% a importurilor de
mijloace de transport si a unei cresteri cu 31% a productiei nationale de autovehicule, expectatiile
aferente pietei asigurarilor auto sunt optimiste.
Nu este de mirare de ce portofoliile de polite de asigurare ale celor mai mari companii de
pe piata sunt dominate de asigurarile Casco, R.C.A. si Carte Verde.
Rezultatele financiare la semestru I/2004 intaresc afirmatiile de mai sus. Cu o pondere de
55% in total piata si de 68% in portofoliul de asigurari generale, asigurarile auto raman preferatele
companiilor de asigurare. Valoric, primele brute subscrise din asigurarile Casco, R.C.A. si Carte
Verde s-au cifrat, la finele lunii iunie 2004, la 9.861 mld. lei. Segmentul asigurarilor de
raspundere civila auto R.C.A. a consemnat o crestere de 20% fata de iunie 2003.
Asigurarile auto - 68% din segmentul non-life
Cu o cota de piata de 68% pe segmentul asigurarilor non-viata, asigurarile auto continua sa
domine portofoliile celor mai multe companii de asigurari si, implicit, piata de profil. Valoarea

20

primelor brute subscrise aferente asigurarilor auto se cifra, dupa primele 9 luni ale anului
2004, la 14.266 mld. lei, respectiv 350 mil. EUR. Asigurarile facultative CASCO detin mai mult de
50% din totalul primelor subscrise, in timp ce primele aferente asigurarilor R.C.A. reprezinta 38%.
Ponderea detinuta de asigurarile Carte Verde reprezinta 10% din totalul primelor subscrise pentru
asigurarile auto.
Asigurarile de tip R.C.A. au cumulat la sfarsitul primelor 9 luni ale anului 2004 un volum
de prime brute subscrise in valoare de 5.409 mld. lei, inregistrand o crestere reala de 28%
comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. Piata va creste intr-un ritm tot mai sustinut, avand
in vedere perspectiva de majorare a limitelor de raspundere si, respectiv a primelor de asigurare.
Pe segmentul asigurarilor Carte Verde, primele brute subscrise de companiile de asigurare
au totalizat, la sfarsitul lunii septembrie 2004, circa 1.525 mld. lei.
Asigurarile facultative CASCO continua sa detina o pondere majoritara in clasa asigurarilor
auto, inregistrand un volum de prime brute subscrise de 7.328 mld. lei.
Cu o valoare de peste 5.790 mld. lei, daunele platite pentru asigurarile auto reprezinta
aproximativ 67% din totalul daunelor platite pe segmentul asigurarilor non-viata.
Sondajul MXP: Cum va evolua ponderea autovehiculelor din Romania asigurate pentru
R.C.A. in urmatorii 3 ani si in perspectiva aderarii tarii noastre la Uniunea Europena
Cum va evolua ponderea autovehiculelor din Romania asigurate pentru R.C.A. in urmatorii
trei ani si in perspectiva aderarii tarii noastre la Uniunea Europena este o intrebare la care s-a
raspuns cu mai multe variante posibile.
Din cele 190 de raspunsuri primite pe site-ul www.1asig.ro la intrebarea "Este posibil ca
procentul autovehiculelor din Romania asigurate pentru R.C.A. sa ajunga, in 2007, la un nivel
similar celui din spatiul comunitar?" numai 19,5% au acordat un vot favorabil.
Cei mai multi repondenti (24,2%) au considerat insa ca sunt putine sansele ca gradul de
cuprindere in asigurare al autovehiculelor din Romania sa ajunga la un nivel similar celui din
spatiul comunitar.
Pesimistii alaturi de incerti ocupa si ei o pondere destul de mare in totalul repondentilor
(16,3%, respectiv 16,8%), in timp ce 23,2% dintre voturi apreciaza drept probabile sansele ca
ponderea autovehiculelor asigurate in Romania sa ajunga la un nivel comparabil cu cel inregistrat
in statele Uniunii Europene.
Sondajul MXP: "Sunteti de acord cu prelungirea automata a politei R.C.A.?"
Prelungirea automata a politelor de asigurare a starnit, in ultimul timp, numeroase
controverse nu numai in discutiile dintre companiile de asigurare, dar si in randul populatiei.
Desi a fost un vot strans, totusi, mai mult de jumatate (52%) dintre cei care au raspuns la
intrebarea "Sunteti de acord cu prelungirea automata a politei R.C.A.?" sunt in favoarea acestei
masuri.
Menita sa contribuie la cresterea ponderii autovehiculelor asigurate si sa faciliteze modul
de contractare al politelor, masura nu este agreata de unele companii de asigurare intrucat
prelungirea automata a politelor ar conduce la "conservarea" portofoliilor de clienti pe acest
segment de piata.
In timp ce chiar reprezentanti din piata asigurarilor sustin ca nu sunt de acord cu o
asemenea masura pentru ca ar ingradi dreptul la libera alegere sau pe motiv ca nu ar exista
logistica necesara unui astfel de proiect, posesorii de autoturisme au acordat vot pozitiv;
argumente sustinute in favoarea prelungirii automate au fost transmise de majoritatea vizitatorilor.
Opinii ale vizitatorilor site-ului:
- Se poate intampla sa uiti de reinnoirea politei, mai ales atunci cand este vorba de plati esalonate,
iar interesul este mai ales al clientului, si mai putin al firmei de asigurari, sa-si reinnoiasca polita
R.C.A.
- Prelungirea automata este o masura buna in conditiile in care este plasata intr-un cadru
legislativ mai bine gandit. Din punctul de vedere al clientilor, aceasta prevedere ar putea fi extrem
de utila prin faptul ca persoanele "uituce" sau marii detinatori de parc auto ar putea sa isi rezolve
problemele mai eficient si mai rapid. Din punctul de vedere al societatilor, acest lucru ar putea sa
insemne trecerea la introducerea pe piata a unor noi instrumente de fidelizare a clientilor ceea ce
ar duce la o mai mare stabilitate a portofoliului de clienti cu niste costuri mult reduse...un alt
avantaj ar fi acela al concentrarii resurselor pentru cresterea si diversificarea portofoliului
existent... Din punctul de vedere al agentilor, colaboratorilor si brokerilor acest lucru ar fi la fel de
benefic si ar duce la deblocarea unor resurse financiare si umane care ar determina, in final, o
crestere a portofoliului existent, marii castigatori fiind tot societatile de asigurari.

21

Inevitabil, prima R.C.A. va creste in 2005

Campania de iarna R.C.A. se apropie cu pasi repezi, iar jucatorii de pe acest segment de
piata - societatile autorizate in 2004 sa practice R.C.A. si care apreciaza ca vor primi in continuare
girul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (C.S.A.) au inceput deja sa se pregateasca pentru
marele eveniment.
Specialistii din piata estimeaza ca, in anul 2004, primele de asigurare R.C.A. s-ar putea
majora cu circa 30-40%, iar in contextul unificarii politelor de raspundere civila auto R.C.A. - Carte
Verde, cresterea primelor ar putea ajunge la 50%.
Surse din piata asigurarilor sustin ca unificarea celor doua polite R.C.A. - Carte Verde nu va
avea loc in anul 2004, in conditiile unui grad redus de cuprindere in asigurare al autovehiculelor.
Totodata, reprezentantii C.S.A. si-au exprimat intentia ca in anul 2004 sa emita mai
devreme normele privind aplicarea legii in domeniul asigurarilor R.C.A.
Opinia operatorilor din piata:
- In cazul in care asigurarea R.C.A. nu va fi unificata cu Cartea Verde previzionam o crestere a
tarifelor cu 30%. Daca unificarea mentionata se va produce, se asteapta o crestere a tarifelor cu
50-60 de procente.
- Se estimeaza o crestere a primelor R.C.A. pentru anul 2005 de 40-45%.
- Pentru moment nu se poate face o estimare corecta in privinta cresterii tarifelor s-ar putea
totusi estima o crestere de aproximativ 40-45 %, fata de tarifele practicate in anul 2004.
Exemplu de calcul: cu cat vom asigura o Dacie?
Asigurarea R.C.A. a unei Dacii Berline, Solenza sau Logan (cu o capacitate cilindrica de
maximum 1400 cc) va costa in anul 2005 cel putin 1,2 mil. lei, daca luam in considerare
declaratiile recente ale oficialilor Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (C.S.A.) care au anuntat
pentru 2005 un tarif orientativ majorat cu 35% fata de anul 2004.
Liberalizarea partiala a asigurarilor de raspundere civila auto va permite tarifelor sa
fluctueze cu o marja de plus-minus 10% fata de un tarif orientativ stabilit de catre C.S.A. Aceasta
inseamna ca posesorii unui autoturism Dacia vor plati in anul 2005 intre 1,2 mil. lei si 1,5 mil. lei
pentru a-si asigura autovehiculul. In anul 2004, polita de asigurare R.C.A. in cazul unui autoturism
Dacia (a carui capacitate cilindrica nu depaseste 1.400 c.c.) a costat 982.000 lei.
Cresterea numarului autovehiculelor romanesti asigurate in perspectiva aderarii la U.E.
Cresterea numarului autovehiculelor romanesti asigurate trebuie sa se numere pe lista
prioritatilor in ceea ce priveste alinierea legislatiei in asigurari la acquis-ul comunitar. Acesta a fost
mesajul principal pe care reprezentanti de varf ai Sistemului International Carte Verde l-au
transmis reprezentantilor pietei romanesti de asigurari, in cadrul unei conferinte organizata de
Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din Romania (BAAR).
Un nivel de 40% al autovehiculelor neasigurate este incredibil de ridicat. In cazul in care
aceste autovehicule provoaca accidente in strainatate, Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din
Romania si Fondul de Garantare sunt obligate sa plateasca. Acest lucru inseamna ca 60% dintre
detinatorii de autovehicule care au asigurare trebuie sa plateasca pentru 100% din costurile la
extern.
Crearea unei baze de date cu informatii globale asupra contractelor de asigurare si
confruntarea acesteia cu datele politiei in ceea ce priveste numarul aurovehiculelor inmatriculate
este principalul pas pe care autoritatile trebuie sa-l faca in scopul cresterii gradului de cuprindere
in asigurare al autovehiculelor.
Cum functioneaza sistemul de limitare a masinilor neasigurate: Trebuie sa existe o
cooperare eficienta intre stat si industria asigurarilor. Astfel, informatiile cu privire la contractele
de asigurare auto sunt sintetizate de catre Biroul Carte Verde si transmise Registrului de
Inmatriculare al Autovehiculelor. Comparatia cu datele Registrului permite Biroului sa identifice
masinile neasigurate, care vor fi raportate tot Registrului Autovehiculelor si care, la randul sau, le
retransmite organelor competente. Masurile aplicate variaza de la penalitati, la retragerea
permisului de circulatie si chiar radierea autovehiculelor din circulatie.
Piata romaneasca este, deocamdata, in faza de creare a bazei de date cu informatii asupra
politelor auto, care, potrivit reprezentantilor C.S.A., ar putea fi operationala incepand cu
jumatatea anului 2005.
Provocari pentru piata asigurarilor

22

Pana la momentul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana (U.E.), autoritatile trebuie sa ia

toate masurile necesare cresterii ponderii autovehiculelor asigurate pana la un nivel similar celui
din U.E.
Simplul numar de inmatriculare al unui autovehicul certifica faptul ca respectivul mijloc de
transport este asigurat, potrivit reglementarilor din spatiul european, la care si Romania trebuie sa
se alinieze pana la data aderarii.
Sectiunea III a Normelor Interne a Birourilor Internationale Carte Verde prevede ca orice
masina cu numar de inmatriculare sa fie considerata ca fiind purtatoare de asigurare.
"In locul dumneavoastra as face tot ce imi sta in putinta pentru a limita numarul
autovehiculelor neasigurate. Este esential sa deveniti un partener de incredere al U.E. Veti avea
mai multe eforturi de facut daca numarul autovehiculelor neinmatriculate nu va scadea
substantial", atrageau atentia, in luna august 2004, reprezentantii Biroului Olandez Carte Verde,
cu ocazia Conferintei "Raspunderea civila auto - in perspectiva integrarii Romaniei in U.E.",
organizata de Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din Romania (BAAR).
20. Unificarea politelor R.C.A. cu Carte Verde
In perspectiva integrarii Romaniei in Uniunea Europeana, politele obligatorii de asigurare a
raspunderii civile auto fata de terti (R.C.A.) si cele de tip Carte Verde se vor unifica.
In acest moment, conform unor date neoficiale, 30% dintre asiguratii R.C.A. au incheiata si
o polita de tip Carte Verde, acest procent fiind insa mai mare in cazul persoanelor juridice.
Cel mai probabil, Romania va unifica aceste tipuri de asigurari auto dupa anul 2007.
Cadrul legislativ pentru viitoarea unire a politelor R.C.A. si Carte Verde este cuprins in Legea nr.
172/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurarile si
reasigurarile in Romania.
Sondajul MXP: Unificarea politelor R.C.A. cu Carte Verde
Liberalizarea tarifelor la politele de asigurare de raspundere civila auto fata de terti,
incepand cu data de 1 ianuarie 2005, alaturi de viitoarea unificare cu politele de tip Carte Verde
sunt doua dintre subiectele mult dezbatute de mass-media autohtona in ultima perioada.
Subliniata de oficialitati in numeroase ocazii, necesitatea adoptarii acquis-ului comunitar si
in domeniul asigurarilor, cu referire la unificarea politelor de tip R.C.A. si Carte Verde, nu a fost insa
intotdeauna perceputa de catre public ca o schimbare cu conotatii pozitive.
Astfel, rezultatele unui sondaj lansat pe site-ul www.1asig.ro, arata ca aproape 60% dintre
repondenti nu sunt de acord cu aceasta unificare.
Chiar daca acoperirea celor doua produse de asigurare este practic identica, element
diferentiator fiind numai teritorialitatea acoperirii, multi dintre repondenti considera ca nu este
corect sa platesti pentru ceva de care nu beneficiezi, referindu-se la acei posesori de
autovehicule care nu calatoresc in strainatate.
Cei 40% care au raspuns pozitiv sondajului realizat de www.1asig.ro considera ca
unificarea celor doua produse de asigurare este fie binevenita, fie o necesitate a viitoarei aderari a
Romaniei la Uniunea Europeana (U.E.).
Probabil ca adevarul este undeva la mijloc. Este firesc ca, odata cu alinierea la standardele
U.E. sa se inregistreze si o majorare a tarifelor de prima, avand in vedere ca se impune si o
importanta si binevenita crestere a valorii despabugirilor. Alte state din Europa de Est au trecut
prin incercari similare.
Sistemul asigurarilor de raspundere civila auto nu a fost, si nici nu este o inventie
romaneasca. Politic si economic vorbind, pozitia Romaniei fata de U.E. este mai mult decat clara,
scopul final fiind aderarea. Inchiderea tuturor capitolelor de negociere este o conditie sine qua
non, costurile si consecintele sociale, in ansamblul lor, fiind dificil, dar nu imposibil de
redimensionat.
Exista voci pe piata asigurarilor care propun adoptarea unui sistem mixt. Acesta ar urma sa
ia in considerare si puterea redusa de cumparare a romanilor si dorintele oficialilor U.E. Clientul ar
urma sa plateasca integral prima aferenta politei R.C.A. si un procent modic din prima aferenta
Cartii Verzi. In cazul in care autovehiculul asigurat ar parasi teritoriul Romaniei ar urma sa se
achite diferenta pana la intreaga valoare a Cartii Verzi.
Specialistii sunt de parere ca ar fi mai bine ca, intr-o prima etapa, sa se implementeze
sistemul bonus-malus si sa se depuna eforturi suplimentare in privinta cresterii gradului de
cuprindere in asigurarea R.C.A. a autovehiculelor.

23

Mai mult, expertii domeniului cred ca o unificare a celor doua tipuri de polite incepand cu
anul 2005 nu ar fi oportuna, termenul cel mai scurt de intrare a tarii noastre in uniunea
economica si monetara fiind anul 2007. In opinia acestora exista, deci, alte prioritati.
Unificarea politelor de asigurare R.C.A. si Carte Verde pare sa nu fie agreata de catre o
buna parte a populatiei, in conditiile perspectivei cresterii costului cu asigurarea. Existenta unei
polite auto de asigurare unice, cu acoperire atat la intern, cat si la extern, este o masura pe care
autoritatile s-au obligat sa o adopte ca parte a procesului de aliniere a legislatiei cu acquis-ul
comunitar.
La intrebarea lansata pe site-ul www.1asig.ro Sunteti de acord cu unificarea politelor
R.C.A. cu cele de tip Carte Verde? au raspuns 265 persoane, dintre care 58,1% s-au declarat
impotriva acestei unificari.
Trebuie mentionat, totodata, ca procentul celor care au acordat vot negativ unificarii
politelor R.C.A. si Carte Verde a fost permanent superior celor care doresc existenta unei polite de
asigurare unice auto.
Opiniile cititorilor in legatura cu aceasta tema:
- Trebuie stabilite care tipuri de autovehicule pot circula in afara granitelor tarii si dupa aceea sa se
aplice aceasta unificare R.C.A. Carte Verde, numai la respectivele autovehicule.
- Nu este corect sa platesc pentru un serviciu de care nu am nevoie.
- Este evident pentru toata lumea ca aceasta unificare va aduce avantaje numai celor care
calatoresc foarte des in afara tarii si mai ales societatilor comerciale care activeaza in transportul
international de marfa/calatori.
Unificarea din 2005
Unificarea politelor de asigurare auto R.C.A. si Carte Verde este trecuta deja pe lista
prioritatilor Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, masura fiind tot mai insistent ceruta de catre
oficialii
Uniunii
Europene.
Insa cand va fi realizata aceasta masura? Unele voci din piata spun ca unificarea politelor R.C.A. si
Carte Verde ar putea avea loc inca din anul 2005, insa probabilitatea implementarii este destul de
mica.
Asa cum s-au pronuntat si specialistii din domeniul asigurarilor, pasii premergatori unificarii
celor doua polite sunt crearea unei baze de date comune cu informatii despre politele R.C.A. atat
de la asiguratori, cat si de la Politie, precum si cresterea gradului de cuprindere in asigurare a
autovehiculelor.
Mult disputata unificare a politelor auto R.C.A. - Carte Verde ar putea avea loc, cel mai
devreme in 2005. Desi, prin modificarea Legii nr.136/1995, a fost creat cadrul legislativ necesar
realizarii acestei unificari, asiguratorii apreciaza ca piata nu intruneste conditiile necesare.
Opinii ale operatorilor din piata:
- Nu se poate vorbi in iarna 2004-2005 de o unificare a asigurarii obligatorii R.C.A. cu Carte
Verde. Principala cauza care ar determina amanarea acestui proces este reprezentata de lipsa unei
baze de date comune intre asiguratori, Ministerul Administratiei si Internelor si Registrul Auto
Roman. De asemenea, trebuie luat in considerare si pretul ridicat pe care un astfel de produs unic
l-ar presupune.
Printre pasii premergatori unificarii celor doua polite se numara, totodata, si cresterea
primelor de asigurare in conformitate cu limitele de raspundere, precum si majorarea gradului de
cuprindere in asigurare al autovehiculelor.
21. Daunalitatea in crestere pe segmentul CASCO
In contextul cresterii si innoirii permanente a parcului auto, daunalitatea pe segmentul
asigurarilor CASCO tinde sa se majoreze intr-un ritm tot mai alert. In acelasi timp, se constata o
crestere constanta (incepand cu anul 2000) a ponderii daunelor platite pentru politele CASCO in
cadrul volumului intreg de daune achitate pe segmentul asigurarilor generale.
Potrivit cifrelor oficiale ale Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, rata daunei (raportul
intre daunele achitate si primele brute subscrise) pe segmentul CASCO s-a majorat de la 58,55% in
2000 la 66,8% in 2003, in conditiile in care ponderea daunelor aferente politelor auto facultative a
urcat la 56,9% de la 47% in 2000.
Nu la fel se prezinta situatia pe segmentul asigurarilor auto obligatorii (R.C.A. si Carte
Verde). Desi despagubirile acordate in baza acestor tipuri de polite au crescut valoric la 2.416 mld.
lei cat se inregistra in 2003, ponderea daunelor platite in total despagubiri s-a diminuat incepand
cu 2001, ajungand la 31,3% in decembrie 2003 din totalul indemnizatiilor brute platite pentru

24

contractele de asigurari generale, fata de 32,9% in 2001. In acelasi timp, rata daunei s-a diminuat
de la 50,81% in 2001 la 44,5% in 2003.
Pe viitor, este de asteptat ca daunalitatea pe aceste segmente de asigurari sa creasca intrun ritm mult mai alert, in contextul eforturilor Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor in directia
majorarii gradului de cuprindere in asigurare a autovehiculelor.
Transparenta si educare - cheia solutionarii daunelor
Solutionarea eficienta si corecta a dosarelor de dauna CASCO poate oferi unei
companii de asigurare, perspectiva unei cresteri constante si durabile a cotei de piata.
Pentru acest lucru este nevoie, insa, de o colaborare corecta intre asigurat - asigurator service-ul auto. Dincolo de acest aspect, este nevoie, insa, de un grad mai mare de transparenta
in relatia asigurat-asigurator, astfel incat clientul sa fie informat inca de la incheierea
contractulului de asigurare, asupra conditiilor contractuale. Educarea clientilor nu ar trebui, de
asemenea, sa fie neglijata.
Sondajul MXP: "Considerati satisfacator modul in care sunt solutionate dosarele de
dauna la asigurarile auto CASCO?"
Doar 45% dintre cei 184 de vizitatori ai site-ului www.1asig.ro, care si-au exprimat opinia,
au raspuns pozitiv. Sondajul arata ca este dificil sa apreciezi satisfacator sau insatisfacator, modul
de solutionare al unui dosar de daune CASCO.
Necesitatea unei transparente cat mai mari la incheierea unui contract de asigurare este,
poate, cel mai important aspect care s-a evidentiat in comentariile facute pe aceasta tema. Clientii
ar trebui sa fie informati corect cu privire la riscurile acoperite de polita de asigurare, la riscurile
excluse sau la existenta unei fransize etc.
Opinii ale vizitatorilor site-ului:
- Lucrand in domeniu se stie ca, in proportie de 98%, dosarele de dauna ar fi solutionate
multumitor daca asiguratul ar sti ce are de facut sau daca ar respecta conditiile de asigurare.
Clientii ar trebui educati astfel incat, in momentul avizarii daunei, sa aiba toate actele solicitate de
asigurator si riscul produs sa se incadreze in riscurile cuprinse in asigurare.
- Nu putem ignora insa o alta realitate a acestui segment de piata: tendinta anumitor clienti sa
includa in dosarul CASCO si alte pagube produse, anterior, autovehiculului.
- Pot fi date tot atatea raspunsuri, cate societati de asigurare practica acest tip de asigurare
facultativa.
- Gradul de satisfactie depinde de seriozitatea si solvabilitatea asiguratorului, de profesionalismul
inspectorilor care instrumenteaza acel dosar si de numarul de dosare pe care le are spre plata intrun interval dat.
Concluzia: solutia este transparenta din partea asiguratorilor, dublata de o constanta educare a
populatiei.
22. Asigurarile Carte Verde
Asigurarile Carte Verde, de raspundere civila auto cu valabilitate numai in afara teritoriului
tarii, au generat, la jumatatea anului 2004, un volum de prime brute subscrise de circa 1.000
mld lei (24 mil. EUR). ALLIANZ-TIRIAC Asigurari, UNITA Wiener Staedtische si OMNIASIG ocupa
primele 3 locuri pe acest segment de piata.
Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana genereaza noi provocari pe piata asigurarilor de
raspundere civila auto. Acestor provocari trebuie sa le faca fata atat asiguratorii autorizati pentru
aceste clase, cat si Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, care trebuie sa transpuna in legislatia
romaneasca prevederile acquis-lui comunitar in materie de asigurari.
Din aceasta perspectiva, unificarea politelor de asigurare R.C.A. si Carte Verde, concomitent
cu cresterea gradului de cuprindere in asigurare a autovehiculelor din Romania, par sa fie printre
cele mai dificile masuri ce urmeaza sa fie implementate.
486 Carti Verzi contrafacute in primele 6 luni ale anului 2004
Cartile Verzi din Romania sunt slab securizate, atrag atentia reprezentantii Inspectoratului
General al Politiei de Frontiera (I.G.P.F.). In primele 6 luni ale anului 2004 au fost descoperite
486 de documente Carte Verde contrafacute sau falsificate, majoritatea (circa 340) provenind din
Republica Moldova.
Reprezentantii I.G.P.F. au declarat ca este ingrijorator modul in care sunt falsificate aceste
documente: cele mai multe Carti Verzi sunt contrafacute, altele sunt modificate mecanic (in
special in privinta termenului de valabilitate) si au existat Carti verzi procurate in alb.

25

23. Asigurarile de locuinte

Schimbarile climaterice din ultima vreme, ploile torentiale, inundatiile si alunecarile de
teren ar trebui sa le dea de gandit romanilor care, din ce in ce mai des, isi vad risipita, in cateva
minute, agoniseala de o viata.
Cu toate acestea si in pofida faptului ca anul 2004 a fost declarat Anul asigurarii
locuintei, iar asiguratorii le propun romanilor produse diverse si atragatoare pentru asigurarea
imobilelor, deocamdata doar 10% dintre locuintele din tara noastra sunt asigurate.
Un sector inca deficitar pe piata asigurarilor consideram ca il reprezinta asigurarea
locuintelor proprietate personala impotriva evenimentelor nefavorabile, mai ales, daca avem n
vedere nivelul ridicat de risc existent in Romania.
Frecventa crescuta a fenomenelor catastrofale in Centrul si Estul Europei (C.E.E.) si
expunerea ridicata a Romaniei la dezastrele naturale fac tot mai necesara incheierea unei polite
de
asigurare
a
locuintelor.
Cu toate acestea, in prezent, mai putin de 10% din numarul de locuinte din Romania sunt
asigurate, potrivit datelor statistice.
Vorbind de riscuri catastrofale, nu putem sa uitam cutremurul din 1977 care a provocat
peste 1.500 de victime, mai mult de 11.000 de raniti si aproape 33.000 de apartamente distruse.
Pagubele au fost evaluate atunci la circa 2 mld. USD.
Specialistii in domeniu au atras de nenumarate ori atentia opiniei publice si autoritatilor
asupra probabilitatii producerii, in viitorul nu foarte departat, a unui seism major de Vrancea. Care
va fi astazi impactul producerii unui asemenea risc atat de putin asigurat in Romania? Greu de
apreciat.
Sondajul MXP: "Sunteti de acord cu obligativitatea incheierii asigurarilor de locuinte?"
Cei mai multi dintre vizitatorii site-ului de asigurari www.1asig.ro, adica 67,7%, considera
ca incheierea asigurarii de locuinte ar trebui sa fie obligatorie.
Doar 32,3% dintre vizitatori au raspuns negativ la intrebarea "Sunteti de acord cu
obligativitatea incheierii asigurarilor de locuinte?".
Perspective pozitive pentru asigurarile de locuinte
Piata asigurarilor, in special cea a asigurarilor de locuinte, va beneficia, in continuare, de
cresterea puternica inregistrata pe piata imobiliara. Bancherii si oficialii Bancii Nationale a
Romaniei (B.N.R.), apreciaza ca tendinta ascendenta a creditelor ipotecare si imobiliare se va
pastra si in perioada urmatoare. Acest lucru nu poate decat sa-i bucure pe asiguratori in
perspectiva unor incasari tot mai mari din asigurarile de viata sau de credite si garantii.
Opinia operatorilor din piata:
- Din moment ce bancile impun persoanelor fizice sau juridice care contracteaza un credit ipotecar
sau imobiliar sa incheie o asigurare pentru locuinte si o asigurare de viata, fara indoiala ca se vor
inregistra cresteri si pe piata asigurarilor property.
- Este dificil de spus cum se va reflecta pe piata asigurarilor property cresterea estimata pentru
creditele imobiliare/ipotecare, deoarece acest lucru depinde si de destinatia creditului.
- Pe piata asigurarilor de locuinte se va inregistra, probabil, acelasi ritm de crestere in cazul
persoanelor fizice, in timp ce pe segmentul corporate, cresterea va fi mai dinamica.
Opinia oficialilor B.N.R.:
- In viitor, ponderea creditelor ipotecare/imobiliare acordate corporatiilor va creste in totalul
imprumuturilor, in timp ce procentul creditelor imobiliare destinate persoanelor fizice va scadea.
Asigurarea locuintei - in vizorul populatiei
Populatia incepe sa constientizeze tot mai mult necesitatea asigurarii locuintei. Daca pana
in prezent, conform statisticilor, numai 10% dintre locuinte sunt asigurate, tot mai multe persoane
declara ca au in vedere sa isi protejeze locuinta.
Astfel, 88% dintre cei 326 de vizitatori ai site-ului www.1asig.ro au raspuns afirmativ la
intrebarea: "Intentionati, in viitor, sa va asigurati locuinta?"
Cu toate acestea, este nevoie de mult timp si de eforturi sporite din partea autoritatilor, si
in special din partea asiguratorilor, pentru ca aceste intentii sa se transforme in actiuni reale.
Potrivit celor care si-au exprimat opinia pe site-ul www.1asig.ro, o mai mare transparenta
pe piata de asigurari ar determina cresterea gradului de asigurare a locuintelor.
Totodata, este subliniata necesitatea informarii asiguratilor, in special, cu privire la modul
de solutionare a daunelor.

26

Opinii ale vizitatorilor site-ului:

- Ceea ce ma impiedica sa inchei o asigurare a locuintei este pretul fluctuant si deseori nereal al
locuintelor, riscand o supraevaluare.
- Populatia trebuie informata cu privire la pasii care trebuie facuti pentru solutionarea unei daune.
Ar trebui mentionate in conditiile de asigurare ce are de facut asiguratul si cui sa i se adreseze in
caz de dauna, ce obligatii are fata de inspectorul de daune.
- Cheltuielile cu asigurarile de locuinte, agricole si asigurarile de viata, ar trebui sa fie deductibile.
Sondajul MXP: Cum v-a influentat cutremurul de la sfarsitul lunii octombrie 2004?

1.
2.
3.
4.
5.

M-a determinat sa imi asigur locuinta - 60,8%

M-a determinat sa imi platesc ratele restante la polita de asigurare - 2,3%
M-a speriat, dar nu imi doresc o asigurare de locuinta - 2,6%
M-a speriat, dar nu imi permit o asigurare de locuinta - 7,9%
Nu m-a influentat in nici un fel - 26,4%

24. Asigurarile de credite si garantii

Cresterea ingrijoratoare a creditelor restante la nivelul sistemului bancar ar putea induce
un plus de risc pe piata romaneasca de asigurari, avand drept consecinta imediata cresterea
primelor de asigurare.
Specialistii din domeniu se tem de un posibil transfer al riscurilor de neplata al creditelor
din domeniul bancar pe piata asigurarilor, in conditiile in care asigurarile de credite si garantii au
constituit o adevarata supapa pentru bancheri in fata inaspririi conditiilor de creditare impuse de
B.N.R.
Ingrijorarea pare sa fie bine intemeiata de vreme ce Banca Nationala a Romaniei (B.N.R.) a
decis majorarea rezervelor minime obligatorii la depozitele in valuta atrase de banci de la clienti,
urmarind astfel sa tempereze viteza de crestere a imprumuturilor in euro sau dolari.
Specialisti din domeniul asigurarilor apreciaza ca este posibil ca sanatatea sistemului
bancar sa fie intretinuta prin afectarea sistemului de asigurari.
Cifrele oficiale ale Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (C.S.A.) arata ca primele brute
incasate din asigurarile de credite si garantii au crescut in anul 2003 cu 154% comparativ cu
2002, valoarea acestora urcand la 1.015 mld. lei.
25% - rata daunei pentru asigurarile de credite si garantii in 2003
Asigurarile de credite si garantii au cunoscut la nivelul anului 2003 o rata a daunei de 25%
in conditiile in care valoarea politelor de asigurare emise de companiile de asigurare s-a cifrat la
circa 1.000 mld. lei, in crestere cu 300% fata de anul 2002.
Daunalitatea pe acest segment de piata a fost in scadere comparativ cu anii anteriori. Cu
toate acestea, asigurarile de credite si garantii se numara printre categoriile de asigurari cu o rata
ridicata a daunei alaturi de asigurarile CASCO, asigurarile de raspundere civila auto (R.C.A. si Carte
Verde) si asigurarile de incendiu si calamitati naturale.
Specialistii estimeaza ca, in anul 2004, daunalitatea pe acest segment de piata ar putea
creste, in conditiile in care restantele populatiei la rambursarea creditelor au intrat pe un trend
ascendent in urma cresterii mult prea alerte a creditelor.
Rata daunei pe segmentul asigurarilor de credite si garantii este insa net inferioara
nivelului inregistrat in anii 2000-2001 (70%), perioada marilor fraude si falimente bancare.

27

Cresc asigurarile de credite si garantii

Expansiunea fara precedent inregistrata la nivelul anului 2003 in activitatea de finantare a
populatiei se pare ca isi continua trendul si in anul 2004, in ciuda masurilor Bancii Nationale a
Romaniei menite sa incetineasca ritmul de crestere al creditelor catre populatie. Cifrele B.N.R. la
finele lunii iulie 2004 indica o crestere cu 40% a imprumuturilor ipotecare/imobiliare comparativ
cu inceputul anului, creditele in valuta inregistrand o majorare cu 50%.
Asigurarile de credite si garantii au reprezentat pentru bancheri o adevarata supapa prin
care au putut evita conditiile restrictive impuse de Banca Nationala, intrucat aceste asigurari
reprezinta garantii acceptate la evaluarea bonitatii solicitantilor de credite.
Semnele de intrebare vin insa din directia creditelor restante al caror ritm de crestere il
depaseste semnificativ pe cel al imprumuturilor noi contractate de populatie.
Piata asigurarilor de credite si garantii a atins, pe primul semestru al anului 2004, o
valoarea de circa 674 mld. lei, respectiv 16,6 mil. EUR, potrivit rezultatelor raportate de companiile
de asigurare. Cu aceste cifre, asigurarile de credite si garantii detin o cota de 3,7% din piata
asigurarilor, nivel aproape egal cu cel inregistrat pe intreg anul 2003 (de 3,8%).
Se observa astfel cum asigurarile de credite si garantii au urmat indeaproape cresterea
spectaculoasa a creditelor consemnata pe piata bancara.
Potentialul de crestere al acestor tipuri de asigurari este evident, in conditiile in care gradul
de intermediere financiara pe piata romaneasca se afla inca la un nivel scazut si in contextul unei
recente abordari a segmentului de retail de catre institutiile bancare.
Ramane insa in picioare semnalul de alarma tras de Fondul Monetar International (F.M.I.) in
privinta capacitatii pietei romanesti de asigurari de a prelua riscul de nerambursare a creditelor de
pe piata bancara.
Sondajul MXP: Capacitatea pietei asigurarilor de a prelua, in continuare, riscul de
nerambursare a creditelor acordate de sistemul bancar
Rezultatul acorda vot favorabil pietei asigurarilor, in conditiile in care 58% dintre repondenti
considera ca piata asigurarilor poate "asigura" sistemul bancar.
Opinia operatorilor din piata:
- Da, cu siguranta ca piata poate prelua in continuare riscul de nerambursare privind creditele
pentru persoane fizice.
- In procesul de maturizare a pietei serviciilor financiare, serviciile de creditare devin o combinatie
de servicii dinspre banca si dinspre asigurator, iar aceste institutii deruleaza procesele pe baza
interesului comun de a servi clientii si de a recupera sumele acordate ca si credite. Din interesul
acesta comun rezulta preocupari concertate si actiuni coordonate pentru ca procesul sa
functioneze in beneficiul final al tuturor partilor - client, banca, asigurator.
Dincolo de votul favorabil acordat pietei asigurarilor, sondajul a scos in evidenta si
necesitatea unei mai bune coordonari intre sectorul bancar si cel al asigurarilor, precum si de o
mai mare atentie in procesul de acordare a creditelor respective.
Ca urmare a cresterii daunalitatii, C.S.A. atrage atentia companiilor care ofera asigurari
de credite si garantii referitor la necesitatea majorarii cotatiilor de prima la aceasta
clasa
Ca urmare a cresterii daunalitatii, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (C.S.A.) a cerut
companiilor care ofera asigurari de credite si garantii majorarea cotatiilor de prima la aceasta
clasa.
Rata daunei incepe sa urce si nu exista posibilitati de acoperire in conditiile primelor
actuale, asa incat, dupa opinia noastra, este necesara cresterea cotatiilor de prima la aceste tipuri
de asigurare, a precizat C.S.A.
Totodata, daca asiguratorii au vandut pana acum polite de asigurari de credite la o cotatie
de 1,5-2%, pe cand rata normala este de 5-6 sau chiar 8%, este cazul sa ia masuri in consecinta.
Nu poti sa transformi societatile de asigurare in niste societati de binefacere, care sa preia
riscul din sistemul bancar.
Asigurarile de credite si garantii: peste 1.120 mld. lei
Valoarea primelor brute subscrise pentru asigurarile de credite si garantii in perioada
ianuarie - septembrie 2004 de catre companiile de asigurare se ridica la 1.120 mld. lei.
Cu o pondere in portofoliu a asigurarilor de credite si garantii de 33%, respectiv de 22%,
BCR Asigurari si ASIBAN detin impreuna o cota de peste 57% din acest segment de piata.

28

25. Asigurarile de raspundere civila

Asigurarile de raspundere civila generala au generat, pe primul semestru al anului
2004, un volum de prime brute subscrise de aproape 260 mld. lei, potrivit datelor transmise de
companiile de asigurare.
Cu aceasta cifra, raspunderea civila ocupa o pondere de 1,4% la nivelul intregii piete de
asigurari, respectiv o pondere de 1,8% in portofoliul de asigurari generale.
Intrarea in vigoare a Legii nr. 240/2004 privind raspunderea producatorului creeaza
conditii pentru dezvoltarea acestei linii de business, astfel incat nu ar fi de mirare ca ponderea lor
in total piata sa creasca fata de 1,5% cat se inregistra in anul 2003.
Opinia operatorilor din piata:
Piata asigurarilor de raspundere civila, excluzand raspunderea civila auto si de aviatie, ar
putea inregistra in anul 2004 o crestere de 20%-30% comparativ cu anul 2003.
Piata asigurarilor de raspundere civila s-a situat la circa 320 mld. lei prime brute subscrise,
la finele primului semestru al anului 2004, potrivit rezultatelor raportate de companiile de
asigurare.
Desi detin o pondere de numai 1,43% in volumul total al primelor subscrise, asigurarile de
raspundere civila au un potential semnificativ de crestere in perspectiva aderarii Romaniei la
Uniunea Europeana si odata cu intrarea in vigoare a Legii nr. 552/2004 privind raspunderea
producatorilor.
Asigurarile de raspundere civila - 410 mld. lei
Piata asigurarilor de raspundere civila generala se cifra, la finele lunii septembrie 2004,
la aproximativ 410 mld. lei, reprezentand valoarea primelor brute subscrise in perioada ianuarieseptembrie 2004. Cu acest volum, asigurarile de raspundere civila generala detin o pondere de
1,5% din piata romaneasca de profil.
Primele 5 pozitii pe aceasta piata, dupa valoarea primelor brute subscrise, sunt ocupate de
companiile ASTRA, ALLIANZ - TIRIAC Asigurari, ARDAF, OMNIASIG si ASIBAN. Asemenea intregii
piete a asigurarilor, gradul de concentrare este destul de ridicat, primele 5 clasate in topul
asigurarilor de raspundere civila generala detinand o pondere de peste 70% in valoarea totala a
primelor brute subscrise pe aceasta clasa de asigurari.
O piata cu perspectiva
Desi asigurarile de raspundere civila generala detin, in prezent, o cota de numai 1,5% din
piata romaneasca de asigurari, evolutia viitoare a acestui segment de piata pare a fi una
incurajatoare, in perspectiva aderarii Romaniei la Uniunea Europeana (U.E.) si, implicit, a
intensificarii relatiilor comerciale cu tarile membre U.E.
Adevarata rupere de ritm este de asteptat sa apara o data cu integrarea in Comunitatea
Europeana, data de la care aplicarea unor reglementari europene va conduce atat la cresterea
volumului primelor subscrise, cat si la diversificarea produselor de asigurare.
Potrivit reprezentantilor societatilor de asigurare, companiile romanesti au devenit mult mai
constiente fata de riscurile la care se expun, o data cu intrarea Romaniei in cursa de aderare la
U.E. si de transpunere a directivelor europene.
Piata asigurarilor de raspundere civila generala isi va mentine in anul 2005 un trend
crescator, asemanator celui inregistrat pana in prezent, poate ceva mai accelerat datorita
dinamicii generale inregistrate inclusiv in asigurari.
Nu trebuie omis faptul ca, in cursul acestui an, a aparut Legea nr. 240/2004 care
reglementeaza raspunderea producatorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte.
Legea nr. 240 nu aduce practic nimic spectaculos pentru domeniul asigurarilor, deoarece
si inainte de aparitia acesteia, partea pagubita/vatamata se putea indrepta impotriva
producatorului vinovat de producerea prejudiciului, dupa cum acesta se putea indrepta impotriva
unui asigurator daca avea incheiata o asigurare de raspundere de tip `Raspunderea
producatorului` sau `Raspunderea pentru produse`. De asemenea, si inainte de aparitia Legii nr.
240/ 2004, asiguratorul avea drept de regres impotriva producatorului pentru sumele platite
persoanelor prejudiciate in baza unor polite altele decat Raspunderea producatorului.
Cu siguranta ca piata asigurarilor de raspundere civila profesionala va deveni, in urmatorii
ani tot mai competitiva si cu o pondere tot mai semnificativa la nivelul intregii piete de asigurari.
26. Acoperirea riscurilor de accidente si boala - in scadere

29

Desi ocupa un loc important pe piata romaneasca, asigurarile de accidente si boala s-au
inscris, in ultima perioada de timp, pe un trend vizibil descendent o data cu implicarea statului in
administrarea unor riscuri specifice asigurarilor de persoane, altele decat cele de viata.
Pe primul semestru al anului 2004, valoarea primelor brute subscrise pe aceasta clasa
de asigurari s-a cifrat la aproximativ 300 mld. lei, reprezentand 1,6% din totalul primelor subscrise
la nivelul intregii piete. Ponderea asigurarilor de accidente si boala se situa la 3,2% in anul 2002,
si la 2,6%, in anul 2003.
27. Solutionarea dosarele de dauna in asigurari
In momentul de fata se observa pe piata asigurarilor un interes tot mai mare pentru felul in
care se solutioneaza dosarele de dauna.
Aceasta si datorita faptului ca imaginea si prestigiul unui asigurator depinde in cea mai
mare masura de operativitatea si profesionalismul cu care se achita fata de beneficiarii serviciilor
de asigurare, in caz de dauna.
Modul de solutionare a dosarelor de dauna este unul dintre criteriile care influenteaza in
mod decisiv comportamentul consumatorilor in alegerea unei companii de profil.
Acest aspect, care face parte din activitatea oricarui asigurator, poate constitui, in lupta cu
concurenta, un major avantaj competitiv daca gestionarea dosarelor de dauna are loc intr-un timp
cat mai scurt si implica cat mai putine proceduri. Cine nu isi doreste ca, in cazul producerii
evenimentului asigurat, sa primeasca cat mai rapid despagubirea promisa la incheierea politei?
Totodata, societatile de asigurare trebuie sa aiba in vedere crearea unei structuri
specializate in rezolvarea dosarelor de dauna care sa contribuie la reducerea timpilor de lichidare
si la simplificarea procedurilor.
28. Managerii investesc mai mult in asigurari
Aproape 3,2% din totalul cheltuielilor pentru servicii suportate de manageri este alocat
platii primelor de asigurare, arata datele furnizate de catre Institutul National de Statistica.
Conform aceleiasi surse, tendinta este ascendenta, managerii reducandu-si cheltuielile cu
vacantele, serviciile de educatie si transport.
29. Obligatiunile corporatiste vs. titlurile de stat
Cresterea estimata a pietei de capital si perspectiva dezvoltarii fondurilor de pensii private
vor influenta, in mare masura, strategiile si politica de investitii a companiilor de asigurare.
Obligatiunile corporatiste sunt deja in vizorul asiguratorilor, acestea reprezentand atat un
mijloc de investitii, cat si o posibila nisa de piata ce s-ar putea contura pe viitor.
Practica de pe pietele internationale arata ca principalul investitor pe termen lung in
obligatiuni corporatiste sunt societatile de asigurare si fondurile de pensii.
Deja, banci importante din sistemul bancar romanesc B.R.D. Groupe Societe Generale si
RAIFFEISEN Bank Romania - au apelat la aceste instrumente pentru a obtine resursele financiare
necesare cresterii activitatii de creditare.
Obligatiunile corporatiste pot fi, totodata, o alternativa de plasament la titlurile de stat,
active ce se regasesc preponderent in calculul rezervelor tehnice al asiguratorilor si in portofoliul
lor de investitii.
Titlurile de stat detineau, la finele anului 2002, o pondere covarsitoare (97,4%) in totalul
plasamentelor companiilor de asigurari, in timp ce obligatiunile municipale detineau o pondere de
numai 0,2% in total plasamente.
Putem spune ca, in contextul in care paleta de investitii pe care asiguratorii le pot realiza
este inca restransa, cu siguranta ca societatile de asigurare vor acorda o atentie deosebita
obligatiunilor corporatiste.
Studiu realizat de Asociatia pentru Securitate Financiara a Asiguratorilor (AGFI):
Crestere a obligatiunilor in asigurari
Utilizarea obligatiunilor legate de asigurari va creste in urmatorii 5 ani in Europa, potrivit
unui studiu realizat de Asociatia pentru Securitate Financiara a Asiguratorilor (AGFI). Concluziile
studiului au fost prezentate saptamana trecuta la Londra.
Potrivit analistilor AGFI, numarul si volumul tranzactiilor cu obligatiuni vor creste simtitor
atat in ceea ce le priveste pe cele de infrastructura publica cat si pe cele legate de asigurari.
Este clara necesitatea utilizarii de obligatiuni legate de asigurari in realizarea unor
tranzactii, considera reprezentantii AGFI. Acest instrument simplifica munca investitorilor, iar

30

experienta arata ca in Statele Unite ale Americii piata asigurarilor a crescut ca urmare a utilizarii
acestor instrumente financiare.
30. Intermedierea in asigurari prinde forta
Perspectiva aderarii tarii noastre la Uniunea Europeana ar trebui sa dea sperante de
crestere companiilor de intermediere in asigurari, intrucat, este bine stiut ca, in spatiul european,
mare parte a politelor de asigurare sunt incheiate prin intermediul brokerilor.
Rezultatele obtinute de companiile de brokeraj, pe primul semestru al anului 2004,
arata ca suntem pe calea cea buna. Valoarea primelor de asigurare intermediate de 46 dintre
companiile de brokeraj in asigurari a totalizat, pe primul semestru al anului 2004, circa 2.183
mld. lei, apropiindu-se usor de rezultatul inregistrat la nivelul intregului an 2003 cand s-a obtinut
un volum total de 2.887 mld. lei.
Cu un volum de prime intermediate de circa 2.000 mld.lei, asigurarile generale au ramas
preferatele companiilor de brokeraj.
Potentialul de crestere al pietei a fost subliniat, in repetate randuri, si de reprezentantii
Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, care preconizeaza o crestere a rolului brokerilor pe piata
romaneasca de asigurari.
Companiile de brokeraj clasate pe primele 3 locuri, conform clasamentului la 6 luni 2004,
intocmit de Revista de Specialitate PROFIL Asigurari, sunt MARSH, ASIGEST si PORSCHE Broker
Asigurari.
31. Tendinte si provocari in drum spre Uniunea Europeana
1.) Primul semestru al anului 2004 s-a remarcat prin modificari de esenta aduse principalelor
acte normative care reglementeaza domeniul asigurarilor si, mai mult decat atat, prin aparitia
unor legi asteptate cu mult interes de asiguratori: Legea pensiilor facultative ocupationale,
Legea asigurarilor private de sanatate, precum si Legea privind raspunderea
producatorilor.
Aparitia acestor acte normative corelate cu facilitatile fiscale prevazute in Codul Fiscal
(deductibilitatea in limita a 200 EUR a contributiilor la schemele facultative de pensii, precum si a
primelor aferente unei polite de asigurari private de sanatate sau a unei polite de asigurari de
locuinte), vor determina cu siguranta cresteri importante pe aceste segmente de piata.
Nu este de mirare ca multi specialisti in domeniul asigurarilor considera ca anul 2004
poate fi anul asigurarilor de locuinte, estimand ca, in urmatorii ani, ponderea locuintelor asigurate
va tinde spre 30-40% (fata de 10% cat este in prezent), iar numarul caselor asigurate va creste
anual cu 5-7%.
Mai mult, in contextul noilor acte normative, asigurarile de viata au toate sansele sa
creasca intr-un ritm mai alert. Trebuie sa luam in considerare ca pensiile private si asigurarile
private de sanatate sunt de abia la inceput in Romania, iar sperantele sunt ca o data cu crearea
cadrului legislativ, veniturile populatiei sa se indrepte catre aceste fonduri de pensii.
In primul semestru al anului 2004 a fost adoptata si modificarea Legii nr. 136/1995 a
asigurarilor si reasigurarilor. Noul act normativ asigura cadrul legislativ pentru unificarea
politelor R.C.A. si Carte Verde, cresterea gradului de cuprindere in asigurare a autovehiculelor,
liberalizarea pietei asigurarilor, protectia asiguratilor si acorda atributii sporite Comisiei de
Supraveghere a Asigurarilor.
Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana (U.E.), planificata sa aiba loc in anul 2007,
ridica noi probleme la nivelul pietei asigurarilor, carora jucatorii trebuie sa le faca fata in
perspectiva alinierii legislatiei la acquis-ul comunitar.
Lista provocarilor in fata carora societatile de asigurare trebuie sa se replieze nu este
lunga, insa implicatiile acestora sunt deosebit de puternice.
Specialistii spun ca, in perioada premergatoare aderarii tarii noastre la U.E., vom asista la o
reasezare a pietei asigurarilor. In 2007, la linia de sosire, se vor alinia numai asiguratorii care vor
face fata prevederilor legislatiei comunitare.
Exista 3 mari provocari carora piata trebuie sa le faca fata, intr-un orizont de timp care se
intinde pana la data aderarii:
- desfasurarea activitatii de asigurari de viata separat de asigurarile generale;
- liberalizarea asigurarilor de raspundere civila auto;
- intensificarea competitiei, inerenta deschiderii liberei circulatii a serviciilor.
Mai mult, acestora li se adauga:
- cresterea gradului de cuprindere in asigurare a autovehiculelor inmatriculate in Romania;

31

- intensificarea concurentei la nivelul intregii piete;

- indeplinirea cerintelor tot mai stricte privitoare la indicatorii de solvabilitate si lichiditate.
2.) Nu mai este nici un secret in faptul ca alinierea legislatiei in domeniul asigurarilor la directivele
europene, si mai ales, aplicarea acestor prevederi de catre societatile romanesti vor face viata
grea asiguratorilor romani in perioada pre si post aderare.
Opinia C.S.A.:
Suntem in momentul in care dorim sa intram pe o piata concurentiala care imediat te
scoate din joc daca nu esti pregatit, daca nu ai reglementari care sa fie compatibile cu piata
respectiva.
Piata asigurarilor din Romania se va inaspri pentru societatile nostre de profil, insa acestea
trebuie sa treaca peste etapa respectiva, trebuie sa se maturizeze.
Piata europeana este concurentiala, deja stabila, bine conturata si atunci trebuie sa ne
indepartam de anumite proceduri pe care le-am uzitat pana acum.
Liberalizarea deplina a pietei asigurarilor incepand cu 2007 va induce pe piata
romaneasca un plus de concurenta careia societatilor mai mici de asigurare le va fi foarte greu sa-i
faca fata. Solutia ar putea fi orientarea spre anumite segmente si nise de piata, servirea numai a
anumitor categorii de clienti.
Piata romaneasca de asigurare este o piata in crestere care se apropie in anul 2004 de 1
mld. EUR. Cu jucatori puternici, care cunosc bine legislatia, vom putea face fata concurentei care
va veni din strainatate si vom putea promova acest sistem catre consumatori.
32. Promovarea pietei, acum si la nivel regional
Cresterea interdependentelor dintre statele din centrul si estul Europei, fostele state
sovietice si Romania, a determinat necesitatea extinderii activitatii multor companii in afara
granitelor tarii.
In acest context, Media XPRIMM intentioneaza sa actioneze ca un instrument de
comunicare regional, care sa reprezinte industria regionala a asigurarilor si sa favorizeze schimbul
de informatii, promovand in mod special interesele pietei romanesti de profil.
33. GEN Re: Evolutii pozitive pentru asiguratorii romani
Legislatia europeana si un numar de conventii internationale vor cauza schimbari majore la
nivelul intregii piete romanesti a asigurarilor, conform opiniei GEN Re, referindu-se la momentul
integrarii Romaniei in Uniunea Europeana (U.E.).
GEN Re vede piata locala a asigurarilor ca fiind deosebit de competitiva, pe termen lung
previzionandu-se evolutii pozitive.
In ceea ce priveste criteriile de selectie a reasiguratorilor care preiau riscuri de pe piata
romaneasca, GEN Re a subliniat ca, odata cu aderarea Romaniei la U.E., asiguratorii locali vor
acorda mai multa importanta solvabilitatii si a ratingului de credit specifice unei companii de
reasigurare.
GEN Re lucreaza in prezent cu mai multi asiguratori primari din Romania. Preia riscuri in
sistem facultativ, oferind acoperire de tip non-proportionala. Compania monitorizeaza posibilitatea
preluarii riscurilor si in baza unor tratate de reasigurare non-viata.
In prezent, companiile de reasigurare care fac parte din Grupul GEN Re sunt cotate de catre
agentia de evaluare financiara STANDARD&POOR's cu ratingul maxim, "AAA" (Extrem de puternic).
34. SWISS Re: Tendinte in Romania
La nivelul Europei Centrale si de Est, cota primelor subscrise in Romania este relativ mica,
insa se asteapta, ca pe viitor, ponderea pietei romanesti in portofoliul SWISS Re sa creasca.
Romania detine un potential enorm pentru domeniul asigurarilor, intrucat valoarea acstora,
mai precis procentul primelor subscrise, de 1% din Produsul Intern Brut, este inca foarte scazut.
SWISS Re recomanda companiilor de asigurare din Romania sa isi modifice strategiile pe
termen mediu si lung si sa se orienteze mai mult catre obtinerea de profit din activitatea pe care o
desfasoara.
Oficialii SWISS Re sunt de parere ca operatorii romani sunt interesati mai mult de majorarea
cotei de piata pe care o detin decat de profitabilitate. Totodata, acestia avertizeaza asupra faptului
ca practicarea unor cotatii de prima reduse poate face ca asiguratorii romani sa nu isi mai poata
permite plata primelor de reasigurare.
Pentru sezonul de reinnoire care tocmai a inceput, SWISS Re estimeaza o evolutie
constanta a pretului reasigurarii impotriva riscurilor catastrofale.

32

In ceea ce priveste politica promovata de SWISS Re pe piata din Romania, se va urmari in

continuare subscrierea pe baze tehnice, calitatea si nu cantitatea. In acest moment, cuantumul
primelor subscrise de catre SWISS Re in Romania este relativ mic, insa oficialii reasiguratorului se
asteapta ca pe viitor ponderea pietei romanesti in totalul portofoliului sa creasca.
SWISS Re ocupa locul secund in topul reasiguratorilor mondiali si este cotat de catre
agentia de evaluare financiara STANDARD&POOR's cu calificativul "AA".
35. GE Frankona Re (Germania): Tendinte in Romania
O tendinta care se manifesta este cresterea importantei pe care operatorii din Romania o
acorda ratingului cu care reasiguratorii sunt cotati de catre marile agentii de evaluare financiara.
Pentru asiguratorii primari din Romania stabilitatea financiara a companiilor carora le transfera
riscurile (reasiguratorii) tinde sa devina din ce in ce in ce mai importanta.
GE Frankona Re este cotat de catre agentia de evaluare financiara STANDARD&POOR's la
categoria "A".
36. Studiul MARSH: "Managementul riscului in Europa Centrala si de Est"
Intr-un studiu realizat de compania MARSH denumit "Managementul riscului in Europa
Centrala si de Est" se arata ca aproape jumatate dintre companiile din regiune nu au o strategie
clara pentru incorporarea managementului de risc in activitatea lor.
Acest studiu prezinta modul in care companiile din Europa Centrala si de Est percep,
ierarhizeaza si gestioneaza riscurile cu care se confrunta. Studiul este insotit si de o comparatie
intre cifrele referitoare la Romania si cele regionale.
Raportul "Managementul Riscurilor in Europa Centrala si de Est", analizeaza raspunsurile
primite din 11 tari (Bulgaria, Cehia, Croatia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Romania, Slovacia,
Slovenia si Ungaria), de la 686 de companii cu o cifra de afaceri anuala mai mare de 5 mil. EUR.
In Romania au fost contactate 1.000 de companii si s-au primit 109 raspunsuri. In
majoritatea cazurilor, persoana care a furnizat raspunsurile a fost Directorul Executiv, Directorul
General sau proprietarul companiei.
Cele mai importante concluzii ale acestui studiu arata ca aproape jumatate dintre
companiile din Europa Centrala si de Est nu au o strategie clara pentru incorporarea
managementului de risc in activitatea lor. Majoritatea managerilor chestionati admit ca nu au
implementate proceduri robuste pentru managementul riscurilor strategice.
Participantii la studiu au fost rugati sa analizeze o lista cu 28 de riscuri, incadrate in 4 mari
categorii: operationale, strategice, financiare si de hazard. Riscurile cele mai semnificative, dar pe
care adesea companiile nu se simt confortabil sa le administreze, sunt:
- Cresterea concurentei (risc strategic);
- Intarzieri mari la plata din partea clientilor cheie (risc financiar);
- Scaderea cererii din partea clientilor (risc strategic);
- Pierderea de personal cheie catre concurenta (risc operational);
- Modificari ale cursului de schimb valutar sau ale ratei dobanzii (risc financiar).
In mod traditional, riscurile de hazard si cele financiare erau considerate ca fiind cele mai
ingrijoratoare pentru oamenii de afaceri. Totusi, majoritatea participantilor la studiu sustin ca au
deja masuri eficiente de administrare a acestor tipuri de riscuri, ei fiind mai degraba preocupati de
riscurile strategice si de cele operationale.
La nivel regional, aproape 90% dintre managerii chestionati au afirmat ca intensificarea
concurentei reprezinta cel mai important risc pentru compania lor, insa doar putin peste jumatate
dintre ei au afirmat ca au elaborat si adoptat masuri robuste de diminuare a acestui risc.
In Romania, numarul repondentilor preocupati de cresterea competitiei a fost de 84%,
numai 60% dintre ei considerand ca au luat deja masuri adecvate pentru a administra acest risc.
Participantii la studiu au fost intrebati daca firmele lor au suferit, in decursul ultimilor 3 ani,
o pierdere financiara importanta, ca urmare a producerii unuia dintre riscurile mentionate in
chestionar, si daca de atunci a fost implementat un plan de management al situatiilor de criza. La
nivel de regiune nu toate companiile care au suferit pierderi importante au implementat proceduri
adecvate pentru a preveni o noua aparitie a unei situatii similare. In Romania, 10% din companiile
care au afirmat ca au suferit o pierdere financiara importanta in ultimii 3 ani nu au implementat
inca un plan de management al situatiilor de criza.
In ceea ce priveste existenta unor procese formale de management al riscului in cadrul
companiilor chestionate, aproape una din 3 companii chestionate in Europa Centrala si de Est nu
realizeaza o analiza periodica a riscurilor - aceasta fiind efectuata doar dupa ce se produce o

33

dauna, sau chiar niciodata. 42% dintre societati trec in revista riscurile la intervale mai mari de 6
luni, iar 61% dintre ele trec in revista riscurile cu mai mare regularitate decat o faceau acum 2 ani.
O alta concluzie a acestui studiu este aceea ca firmele din Romania si din Europa Centrala
si de Est nu sunt inca preocupate de reglementarile ce intra in vigoare odata cu aderarea la
Uniunea Europeana, si de implicatiile acestora asupra activitatilor companiei. Pentru a evita
posibile sanctiuni, companiile din noile state membre trebuie sa se familiarizeze cu un volum
impresionant de reglementari si politici noi si sa se asigure ca activitatile lor se desfasoara in
conformitate cu acestea.
Cu toate ca oamenii de afaceri sunt constienti de faptul ca aceste riscuri ameninta in mare
masura supravietuirea si dezvoltarea viitoare a companiei, in cele mai multe dintre cazuri acestia
nu au incredere in actiunile intreprinse pentru administrarea respectivelor riscuri. Implementarea
unui proces eficace de management al riscului ar putea ajuta companiile sa identifice si sa
abordeze aceste riscuri. Directorii firmelor au obligatia, atat fata de angajati, cat si fata de
actionari, de a proteja compania lor impotriva riscurilor, in conditii economice dificile, combinate
cu provocarile aduse de cresterea concurentei si de aplicarea unor noi reglementari odata cu
aderarea la Uniunea Europeana. Managerii trebuie sa gaseasca solutii pentru a tine sub control
riscurile cu care se confrunta si pentru a putea asigura dezvoltarea viitoare a companiilor. Firmele
care sunt preocupate cu adevarat de administrarea riscurilor vor avea numai de castigat pe
termen lung.
37. Tendinte: Viziune asupra riscului
Rolul managerului de risc s-a schimbat de-a lungul timpului, in prezent axandu-se pe
riscurile economice si financiare pe care trebuie sa le infrunte companiile. In acest context tot mai
multe companii din Romania angajeaza manageri de risc.
La nivel european, companiile mari, in special cele multinationale, utilizeaza o noua
abordare in vederea continuarii activitatii, un plan menit sa asigure continuitatea chiar si in cazuri
in care se petrec incidente care produc disfunctii importante. Aceasta este concluzia la care au
ajuns specialistii revistei Global Reinsurance.
Chiar si la nivel international, organizatiile incep sa cuantifice amenintarea anumitor riscuri
in bugetele anuale si in bilanturile contabile. Pastrarea puterii financiare este, in prezent, una
dintre cele mai importante prioritati ale companiei, managerii de nivel superior devenind din ce in
ce mai constienti de faptul ca pierderile suferite de veniturile companiei sunt mult mai grave decat
daunele provocate unor proprietati.
Schimbarea este legata de o alta tendinta care se manifesta in domeniul intreruperii
afacerii, care tine in principal de modificarea perspectivei asupra riscului, ca urmare a cresterii
globalizarii, a dezvoltarii proceselor de management, dar si a amenintarii de atacuri teroriste.
Acesti factori contribuie la cresterea necesitatii de acoperire a riscului de intrerupere a activitatii.
Schimbarea perspectivei asupra riscului a ridicat probleme importante pentru multi dintre
asiguratori.
Una dintre cele mai importante tendinte care se manifesta este dezvoltarea eficientei proceselor
de management pe fondul accentuarii globalizarii.
Alt aspect care are ca efect schimbarea perspectivei asupra riscului este modificarea
modului de abordare a riscului de atac terorist.
In legatura cu acoperirea riscului de intrerupere a activitatii ca urmare a atacurilor teroriste,
se remarca unele particularitati. In principal, riscul de terorism international este neasigurabil, in
special din cauza dificultatii evaluarii acestuia, exceptand situatia in care acoperirea este oferita
pe o baza limitata si in schimbul unei prime suplimentare. De asemenea, capacitatea industriei de
asigurare este limitata, neputand oferi acoperire extinsa unor riscuri comerciale sau industriale,
decat printr-un parteneriat public-privat.
In acelasi timp, sunt necesare gasirea si dezvoltarea de noi modalitati de evaluare si control
a expunerii la amenintari teroriste, pentru a se putea stabili astfel un pret real pentru politele de
asigurare si de reasigurare.
Apare astfel, din ce in ce mai pregnanta, nevoia conceperii de produse specializate asigurarii
riscului de intrerupere a activitatii.
In Romania, asigurarea daunelor provocate de intreruperea afacerii este solicitata in special
de clienti mari, cu capital strain sau mixt, care au cultura asigurarilor deja formata din tara de
origine.
Cererea pentru acest tip de produse, desi in crestere este departe de potentialul real,
aspect care se va schimba odata cu integrarea Romaniei in Uniunea Europeana. De exemplu,
OMNIASIG a lansat un produs de asigurare, o varianta "taylor made" pentru piata romaneasca a

34

produsului Business Interruption. Produsul promovat de OMNIASIG imbraca o forma adaptata

conditiilor concrete din Romania, cu scopul de a oferi o baza practica in aplicarea continutului
acestei forme de asigurare, cat si de a facilita asiguratilor intelegerea continutului conditiilor de
asigurare.
Ritmul de crestere al cererii fata de aceasta acoperire va creste in continuare, la fel de lent
ca si pana acum. Dar aceasta pentru urmatorii doi ani. Odata cu intrarea in Comunitatea
Europeana, lucrurile se vor accelera. Intreaga economie romaneasca "va cupla" cu cea europeana,
iar domeniul asigurarilor nu va face exceptie.
38. MUNICH Re: Catastrofele naturale la nivelul anului 2003
La nivelul anului 2003, catastrofele naturale au cauzat moartea a peste 75.000 de oameni,
fata de 11.000 in 2002 si 25.000 in 2001, declara oficialii MUNICH Re.
Conform aceleiasi surse, cumulat, daunele inregistrate ca urmare a evenimentelor de acest
tip au depasit 65 mld. USD in anul 2003, in comparatie cu "doar" 55 mld. USD in 2002.
Ingrijorator este insa faptul ca, daca la nivelul statelor puternic industrializate 60% dintre
proprietati sunt asigurate, in tarile aflate in curs de dezvoltare acest procent nu depaseste 2%.
39. Studiul OECD (Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica): Riscul de
cutremure in scoli
Proiectarea necorespunzatoare precum si economiile facute in multe tari la constructia
institutiilor de invatamant expun elevii si profesorii la riscul de cutremur.
Aceasta este concluzia unui studiu realizat de catre 30 de experti in domeniul evaluarii
riscului in constructii la solicitarea OECD (Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica).
Astfel, se desprind o serie de concluzii si se fac o serie de recomandari pentru cresterea sigurantei
din scoli. Raportul recomanda in primul rand inasprirea standardelor in constructii.
40. Comisia Europeana: Riscul producerii de inundatii in Europa va creste
Peste 100 de inundatii majore s-au produs in Europa intre anii 1998 si 2002, cauzand
moartea a circa 700 de persoane si stramutarea a 500.000 de familii, sustin oficiali ai Comisiei
Europene.
Acestia sunt de parere ca defrisarile masive, stramutarea cursurilor apelor curgatoare,
efectul de sera si schimbarea conditiilor de clima la nivel planetar sunt principalii factori care stau
la baza cresterii frecventei si intensitatii de producere a acestor catastrofe naturale.
Mai mult, oficialii Comisiei Europene au declarat ca riscul producerii de inundatii va creste
in urmatoarele decade si ca reducerea urmarilor acestor fenomene catastrofale, precum cele
produse in Praga sau Dresda in urma cu 2 ani, poate fi realizata numai prin strangerea relatiilor de
colaborare intre natiunile Europei.
41. Cercetarile BENFIELD Hazard Research Centre (BHRC): Perspectivele schimbarii
climei la nivel global
Perspectivele schimbarii climei la nivel global sunt extrem de sumbre, potrivit unui studiu
aparut ca rezultat ale cercetarilor realizate incepand cu anul 2000 si publicat de BENFIELD
Hazard Research Centre (BHRC).
Conform studiului, exista dovezi clare ale unei cresteri rapide a temperaturii globale, ceea
ce inseamna ca fenomenele meteorologice extreme, cum ar fi inundatiile, seceta, incendiile
provocate de caldura excesiva, vor deveni din ce in ce mai obisnuite.
Acelasi studiu avertizeaza industria asigurarilor asupra pierderilor pe care le va suferi in
viitor din aceasta cauza.
42. Estimari preliminare realizate de catre analistii companiei de reasigurare SWISS Re
- evaluarea pierderilor in 2004
Conform unor estimari preliminare realizate de catre analistii companiei de reasigurare
SWISS Re, peste 21.000 de oameni si-au pierdut viata in cursul anului 2004 ca urmare a
producerii unor catastrofe naturale sau provocate. Pierderile economice au depasit 105 mld. USD,
in timp ce pagubele produse bunurilor s-au cifrat la circa 42 mld. USD.
Cele peste 300 de catastrofe naturale (95%) sau provocate inregistrate in cursul anului
2004, transforma 2004 intr-un an record in ceea ce priveste daunele provocate asiguratorilor.
Cele mai mari pagube au fost produse pe teritoriul Statelor Unite ale Americii si al Japoniei, in
special in lunile august si septembrie 2004. Analistii SWISS Re estimeaza ca pierderile

35

economice provocate de sezonul uraganelor s-au cifrat la peste 56 mld. USD, in timp ce pierderile
asigurabile s-au ridicat la 27 mld. USD.
43. Comit Europen des Assurances (CEA): Situatia afacerilor asiguratorilor europeni
in anul 2004
Industria asigurarilor din Uniunea Europeana (U.E.) va depasi, la finele anului 2004, 800
mld. EUR, conform expertilor CEA (Comit Europen des Assurances).
In acest moment, in Europa activeaza 5.126 companii de asigurare, peste 1,05 mil.
persoane fiind angajate in domeniu.
In ceea ce priveste structura pietei, asigurarile generale, care totalizeaza circa 60% din
total piata, sunt superioare ca pondere celor de viata.
Se estimeaza ca membrii CEA (Federatia Asociatiilor Asiguratorilor din 32 de state, dintre
care si cele 25 de state care fac parte din U.E.) vor subscrie pe intreg anul 2004, 860 mld. EUR.
44. Tendinte: Abordarea regionala a pietei serviciilor financiare
Globalizarea pietei serviciilor financiare si extinderea granitelor Uniunii Europene au facut
ca ultimii ani sa reprezinte o piatra de incercare pentru majoritatea companiilor de asigurare si
reasigurare din Europa Centrala si de Est (E.C.E.).
Caderea Cortinei de Fier si aparitia unor nuclee democratice in statele din fostul bloc
comunist au determinat modificari structurale si in strategiile operatorilor vestici, care au realizat
potentialul acestor noi piete.
La aproape 15 ani de la destramarea fostei Uniuni Sovietice, pietele de asigurari din Rusia (a carei
valoare se pare ca va depasi 20 mld. USD in 2004) si tarile membre ale Comunitatii Statelor
Independente (C.S.I.) anunta o dezvoltare viitoare care nu mai poate fi ignorata.
Asemeni majoritatii statelor aflate in curs de dezvoltare, domeniul pensiilor private a avut
parte de un inceput mai anevoios. Trecerea de la sistemele publice la cele private, adoptarea
legislatiei specifice domeniului, modul in care se face administrarea fondurilor private de pensii,
politica investitionala promovata de acestea si nu numai, au devenit subiecte care necesita
dezbateri. Caracterul acestor dezbateri nu mai este unul pur statal, ci regional.
Cresterea la nivelul pietelor financiar-bancare a interdependentelor dintre statele din E.C.E.
si C.I.S. si Romania a demonstrat ca aceste piete nu au inca un instrument de comunicare regional,
care sa le reprezinte si sa favorizeze schimbul de informatii.
Tendinta este ca, dincolo de integrarea in structurile europene, oficiale, sa se realizeze o
integrare la un nivel regional, al carei caracter sa fie eminamente neoficial.
45. Comisia Europeana: Riscul de terorism planeaza asupra companiilor aeriene
Planurile asiguratorilor de a exclude anumite tipuri de riscuri din politele impotriva daunelor
produse de terorism ar putea fi dezastroase pentru industria europeana de aviatie.
Actualele polite vor expira in aceasta toamna, iar societatile de asigurare intentioneaza sa
excluda din noile contracte riscul de atacuri cu materiale radioactive si cu agenti chimici si
biologici.
Fara o asigurare completa, companiile aviatice din Uniunea Europeana s-ar putea vedea
nevoite sa anuleze zboruri.
46. Studiu al cunoscutei companii de brokeraj AON: Terorismul, din nou in prim plan
Atentatele teroriste din 11 septembrie 2001 au pus numeroase companii din intreaga
lume in ipostaza de a se confrunta cu o serie de noi aspecte legate de gestionarea riscurilor
generate de astfel de evenimente.
Un studiu al cunoscutei companii de brokeraj AON a dezvaluit faptul ca 57% din numarul
companiilor chestionate au decis sa adopte diferite masuri de asigurare impotriva atacurilor
teroriste - in conditiile in care la inceputul anului 2004 procentul estimat al acestora era de doar
24%.
47. Studiul ACE European Group: Mai multe metode alternative de finantare a
riscurilor
Un studiu efectuat de catre ACE European Group printre risk managerii din Europa si
Statele Unite ale Americii a concluzionat ca, in urmatorii 5 ani, peste jumatate dintre companiile
de asigurare vor utiliza metode alternative de finantare a riscurilor, ca parte cheie a programului
de management al riscurilor.

36

Concluziile studiului arata ca, in ciuda avantajelor clare ale solutiilor de finantare
alternativa a riscului, risk managerii din Europa utilizeaza inca la scara larga solutiile de asigurare
traditionale.
Autorii identifica, de asemenea, o serie de provocari pentru asiguratorii europeni, mai ales
deoarece majoritatea celor chestionati considera ca piata asigurarilor este deficitara atat in ceea
ce priveste costul primelor, cat si din punct de vedere al capacitatii existente.
48. Studiul SWISS Re: Asigurarile impotriva pierderilor provocate de intreruperea
temporara a activitatii
Asigurarile impotriva pierderilor provocate de intreruperea temporara a activitatii
reprezinta tema celui mai recent studiu realizat de compania de reasigurare SWISS Re.
Aceasta clasa de asigurari a devenit din ce in ce mai importanta in ultimii ani, in special
prin prisma modificarii perspectivei asupra riscurilor datorita atacurilor teroriste de la 11
septembrie 2001.
Astfel, se considera ca intreruperea temporara a activitatii afecteaza veniturile companiei
intr-o masura mai mare decat pagubele suferite ca urmare a distrugerii bunurilor.
49. ALLIANZ AG: Asigurarile industriale - mai ieftine
ALLIANZ AG, cel mai mare asigurator din Europa, prognozeaza o scadere a veniturilor din
primele subscrise de catre clientii corporate. Acest aspect are drept cauza principala scaderea
cotatiilor de prima.
Se estimeaza ca volumul de prime subscrise la asigurarile industriale vor scadea cu circa
8%.
Preturile asigurarilor industriale vor scadea, dupa 3 ani de crestere.
50. S&P's: Perceptia asupra ratingurilor trebuie modificata
STANDARD & POOR's (S & P's) atrage atentia asiguratorilor asupra necesitatii schimbarii
modului in care acestia utilizeaza calificativele agentiilor de rating.
S & P's considera anormala aversiunea pe care clientii companiilor de reasigurare o au
pentru calificativul "BBB". Astfel, obligatiunile cotate "BBB" sunt acceptate de catre multi
investitori, in timp ce reasiguratorii cotati astfel, nu sunt acceptati.
51. SWISS Re: Increderea actionarilor - extrem de necesara
SWISS Re, s-a aratat optimista in privinta capacitatii industriei de a traversa cu bine ciclul in
care se afla. Aceasta atrage insa atentia asupra necesitatii ca reasiguratorii sa recastige
increderea actionarilor si investitorilor.
52. Agentia de rating FITCH: Industria reasigurarilor isi imbunatateste perspectivele
Agentia de rating FITCH a caracterizat perspectivele de evolutie ale industriei reasigurarilor
ca fiind stabile, dupa ce la evaluarile precedente (din 2001, 2002 si 2003), fusesera
considerate negative.
Aceasta modificare a perspectivei de evolutie se bazeaza pe faptul ca numarul declasarilor
pe care le-au suferit companiile de reasigurare a fost sensibil mai mic decat numarul de cresteri
ale calificativelor acordate.
FITCH previzioneaza ca rata combinata tehnica a sectorului de reasigurare se va situa la
valori intre 9598%.
53. Agentia de rating MOODY's Investors Services: Industria de reasigurare se
redreseaza
Agentia de rating MOODY's Investors Services a modificat calificativul asociat
perspectivelor de evolutie ale industriei de reasigurare, acestea fiind considerate "stabile", dupa
ce anterior fusesera apreciate ca "negative".
Aceasta este prima modificare pozitiva, incepand cu 1998, de cand MOODY's
monitorizeaza aceasta industrie.
54. ALLIANZ AG: Reasiguratorii isi mentin tarifele
Pretul acoperirii prin reasigurare nu va scadea in anul 2005, anunta oficialii ALLIANZ AG,
cea mai mare companie de asigurare din Europa.

37

Unul dintre principalii factori care contribuie la sustinerea nivelului actual al primelor de
reasigurare este evolutia sinusoidala a veniturilor din investitii realizate de catre companiile de
reasigurare.
"Avand in vedere actualul climat macroeconomic, nu credem ca reasiguratorii isi pot
permite sa scada tarifele", declara ALLIANZ AG.
55. Studiu companiei de brokeraj AON: Pretul reasigurarii va scadea
Aceasta este concluzia unui studiu realizat de compania de brokeraj AON in randul a peste
50 de companii de asigurare si brokeraj.
Clientii companiilor de reasigurare sunt preocupati de modul in care va evolua pretul
politelor de reasigurare in momentul reinnoirii contractelor aferente anului 2005, majoritatea
considerand ca acesta vor scadea.
AON, arata ca este evident, in urma studiului prezentat, ca marea majoritate a celor
chestionati (97%) se asteapta ca preturile politelor de asigurare sa scada in 2005.
56. Studiu GE Insurance Solutions (GEIS): Asiguratorii europeni sunt pregatiti pentru
viitor
Marea majoritate (85%) a asiguratorilor europeni se considera pregatiti sa faca fata unui
nou ciclu al pietei de profil, se arata intr-un studiu prezentat de catre GE Insurance Solutions
(GEIS).
Comentand asupra concluziilor studiului, GEIS a declarat ca numarul celor optimisti este
surprinzator de ridicat. Aproape toti asiguratorii chestionati se considera pregatiti pentru
provocarile noului ciclu, dar doar timpul va spune cine a avut dreptate.
Conform specialistilor GEIS durata medie a unui ciclu in piata (re)asigurarilor este de 5 ani.
57. Studiul agentiei de evaluare STANDARD&POOR's (S&P's): Asiguratorii europeni mai puternici
Conform unui studiu publicat de agentia de evaluare STANDARD&POOR's (S&P's)
calificativele acordate companiilor de asigurare din Europa au continuat sa se imbunatateasca in
anul 2004.
Doar 5 dintre cele 20 de companii care fac obiectul studiului mai au in prezent perspective
de evolutie negative", considera Hans WRIGHT, analist de credit la S&P's.
Rezultatele financiare obtinute de companiile de asigurare din Europa arata o imbunatatire
continua a performantelor comparativ cu anul 2003.
58. SWISS Re: Piata este puternica
Oficialii SWISS Re, au declarat, referindu-se la modul in care industria asigurarilor va evolua
in 2005, ca perspectivele de dezvoltare ale acestui domeniu raman in continuare puternice.
Profitabilitatea industriei de asigurari primare s-a imbunatatit substantial datorita utilizarii
unor tehnici de subscriere deosebit de performante", considera oficialii SWISS Re.
Piata de profil va trebui sa faca fata in 2005 unor provocari suplimentare, precum cresterea
riscurilor de atacuri teroriste", au subliniat, insa, oficialii SWISS Re.

II. DOMENIUL LEGISLATIE si REGLEMENTARI

1. Asigurari de viata vs. asigurari generale
Asiguratorii vor trebui ca pana la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana sa isi
scindeze activitatea, astfel incat sa practice exclusiv asigurari generale sau asigurari de viata.
Separarea obiectului de activitate ar urma sa se produca in 2006, termen pe care autoritatile l-au
asumat in cadrul negocierilor purtate cu reprezentantii Uniunii Europene.
Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, a subliniat in repetate randuri importanta acestei
actiuni numind-o chiar o provocare careia asiguratorii trebuie sa ii faca fata.
Separarea asiguratorilor in entitati distincte care sa practice exclusiv asigurari generale sau
asigurari de viata va conduce la o mai mare transparenta pe piata asigurarilor. Interzicerea
desfasurarii simultane a celor doua activitati se va face prin modificarea Legii nr. 32/2000
privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor, proiect ce se afla pe circuitul
legislativ fiind supus avizarii de catre ministerele implicate.

38

2. Garantarea fondurilor universale de pensii - o problema sensibila

Calitatea institutiilor si a persoanelor implicate in gestionarea fondurilor de pensii vor avea
un rol important in garantarea viitoarelor pensii suplimentare ce vor fi acordate pe baza infiintarii
fondurilor universale de pensii, conform precizarilor Consiliului de Administratie al Comisiei de
Supraveghere a Asigurarilor.
In acest sens sunt necesare prevederi legale concrete privind onorabilitatea si experienta in
domeniu a administratorilor, a managementului, a actuarilor si a auditorilor societatilor de
administrare si a depozitarilor de fonduri.
Potrivit C.S.A. la fel de necesare sunt si garantiile privind capacitatea institutiei de
reglementare si supraveghere in domeniu, sa actioneze in mod performant si fara influente din
partea factorilor politici, iar acest lucru s-ar putea realiza prin desemnarea de catre Parlament a
conducatorilor entitatii menite sa reglementeze si sa supravegheze activitatea opertorilor din
acest sector pe modelul institutiilor financiare similare din piata financiara (B.N.R., C.N.V.M.).
3. Legea nr. 212/2004 privind asigurarile private de sanatate
Companiile de asigurari de viata precum si furnizorii de servicii medicale asteapta cu
interes normele de aplicare a Legii nr. 212/2004 privind asigurarile private de sanatate.
Legea nu a fost primita cu foarte mare entuziasm de catre potentialii operatori pe aceasta
piata, desi actul normativ prevede deductibilitatea totala a cheltuilelilor ocazionate de cumpararea
unei polite private de asigurari de sanatate.
Este foarte posibil sa aiba intaietate dispozitiile Codului Fiscal care limiteaza la 200 euro
deductibilitatea primelor aferente unei polite private de sanatate.
Opinia operatorilor de pe piata asigurarilor:
- Legea, in sine, este foarte necesara si bine venita, insa, asa cum arata ea la ora actuala,
promoveaza mai degraba ideea de asigurare privata. Mai sunt necesare niste si norme de aplicare
coerente pentru ca aceasta sa devina functionala. Daca adaugam la aceste aspecte si faptul ca
aceasta lege si prin masuri fiscale corespunzatoare rezulta ca este o intentie laudabila dar,
deocamdata, doar intentie.
- Legea asigurarilor private de sanatate vine in completarea si dezvoltarea centrelor medicale
private, iar cu ajutorul unor asemenea produse, angajatorul isi poate fideliza angajatul, oferindu-i o
asigurare privata de sanatate fara ca aceasta sa intre in pachetul salarial drept beneficiu.
- Este foarte interesant ca, in sfarsit, si la noi, angajatul va putea face o evaluare a potentialilor
angajatori si pe seama beneficiilor medicale pe care acestia le asigura. Mai sunt inca multe
aspecte neelucidate cu privire la cine va putea incheia astfel de contracte de asigurare, asa ca, nu
putem decat sa asteptam normele.
Asigurarile de sanatate mai au de asteptat
Prevederile Legii nr. 212/2004 privind asigurarile private de sanatate nu pot fi puse
inca in practica.
Reprezentanti ai Uniunii Nationale a Societatilor de Asigurare si Reasigurare din Romania
(UNSAR) au declarat ca uniunea a transmis catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (C.S.A.) o
nota privind aceasta problema.
Textul Legii asigurarilor private de sanatate trebuie revizuit astfel incat sa poata fi
aplicabil si util, apreciaza oficialii UNSAR.
Companiile de asigurari au asteptat cu mult interes acest act normativ, insa absenta
normelor de aplicare a legii le aduce in imposibilitatea de a elabora produsele adecvate.
Legea nr. 212/2004 creeaza dificultati de aplicare de fond si dificultati de abordare in
vederea elaborarii de norme de aplicare, iar in ceea ce priveste dificultatile de aplicare de fond,
legea este restrictiva si discriminatorie. Actul normativ va crea dificultati si celor abilitati sa
elaboreze norme de aplicare, respectiv C.S.A. si Ministerul Sanatatii, se arata in nota adresata
C.S.A.
Piata asigurarilor private de sanatate s-a cifrat in anul 2003 la circa 165 mld. lei,
reprezentand circa 1% din primele subscrise la nivelul intregii piete. In schimb, potentialul de
crestere este foarte mare, avand in vedere serviciile nesatisfacatoare oferite de sistemul social de
asigurari de sanatate.
C.S.A. in dialog cu Ministerul Sanatatii

39

Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (C.S.A.) discuta cu reprezentantii Ministerului

Sanatatii si ai Comisiei pentru Sanatate si Familie din Camera Deputatilor in legatura cu intentia de
modificare a Legii nr. 212/2004 privind asigurarile private de sanatate.
Drept urmare s-au primit un set de norme din partea acestora si s-a inaintat deja o
scrisoare catre Camera Deputatilor, pentru ca legea are anumite bariere considerate
discriminatorii de legislatia europeana, declara surse din cadrul C.S.A.
Legea asigurarilor private de sanatate va intra in vigoare de la 1 ianuarie 2005. Desi
a fost asteptata cu mult interes, legea nu a fost primita cu entuziasm de catre potentialii operatori
pe aceasta piata. Contractele de asigurari private de sanatate pot fi incheiate numai dupa
indeplinirea cerintelor obligatorii ale asigurarilor sociale de sanatate, ceea ce ingradeste accesul la
asemenea produse al salariatilor companiilor cu datorii la stat.
Asigurarile private de sanatate sunt menite sa suplineasca oferta deficitara a statului in
materie de servicii de sanatate care sunt oferite in prezent prin sistemul public.
Asigurarile de sanatate - incotro?
Ce inseamna o asigurare privata de sanatate potrivit Codului Fiscal? Acesta este numai
unul dintre numeroasele aspecte legate de legislatia sistemului de asigurari private de sanatate pe
care reprezentantii companiilor de asigurare le doresc clarificate.
Normele pentru aplicarea Legii nr. 212/2004 privind asigurarile private de sanatate
sunt inca in curs de elaborare, desi potrivit normativului mai sus amintit, acestea trebuiau sa fie
finalizate in termen de cel tarziu 3 luni de la aparitia actului normativ in Monitorul Oficial, adica
pana in luna septembrie 2004.
Proiectul de norme elaborat de Ministerul Sanatatii, asupra caruia reprezentantii Comisiei
de Supraveghere a Asigurarilor (C.S.A.) si-au exprimat deja punctul de vedere, aduce clarificari in
ceea ce priveste obligatiile si drepturile companiilor de asigurari private de sanatate, cat si a
furnizorilor de servicii medicale.
Totodata, sunt aduse notificari cu privire la continutul contractului de asigurare privata de
sanatate, a conditiilor care trebuie indeplinite pentru a putea achizitiona o astfel de polita si a
principiilor care vor guverna functionarea sistemului de asigurari private de sanatate.
Opinia operatorilor din piata:
- Este necesar sa fie foarte bine clarificate drepturile si obligatiile aferente asiguratorului si
entitatilor spitalicesti. Totodata, trebuie clar definit ce inseamna pachet de asigurari private de
sanatate, care sunt aceste asigurari deductibile fiscal, care se vor deduce, incepand cu 1
ianuarie 2005, potrivit prevederilor Codului Fiscal.
Conform proiectului de norme, supravegherea sistemului va fi realizata de catre
Departamentul de Supraveghere a Asigurarilor Private de Sanatate care urmeaza sa fie constituit
in cadrul C.S.A.
4. Fondurile de pensii administrate privat ar putea deveni obligatorii incepand cu 1 ianuarie
2008, pentru persoanele cu varsta sub 35 de ani incadrate in munca si optionale, pentru cele
peste aceasta varsta.
Asigurarea unor fonduri banesti pentru anii de batranete ar trebui sa fie subiect de gandire
pentru fiecare dintre noi, mai ales acum cand este evidenta incapacitatea sistemului public de
pensii de a face fata numarului tot mai mare de pensionari.
Desi legislatia in materie a fost adoptata recent intr-o forma mai mult sau mai putin
controversata, autoritatile spun ca din 2005 vor incepe sa functioneze primele fonduri de pensii
private la care participarea va fi optionala.
Adevaratul pas inainte va avea loc, insa, atunci cand vor deveni operationale fondurile
obligatorii de pensii administrate privat, spre care se indreapta interesul investitorilor. Autoritatile
estimeaza ca, pana in 2008, aproximativ 700.000 de persoane ar putea contribui la aceste fonduri
de pensii, urmand ca, in anul 2020, numarul acestora sa creasca la 3,6 milioane contribuabili.
Primii clienti pentru pensiile private:
Prevazute sa fie infiintate de la 1 ianuarie 2005, fondurile de pensii ocupationale au deja
primii clienti. Sindicatele din industria petroliera si de constructii, doua dintre industriile cu ponderi
importante in P.I.B. Romaniei si-au declarat deschis interesul chiar pentru o implicare directa in
administrarea fondurilor de pensii ocupationale.
FSLI si PAS Petrom sunt implicate in afacerile cu petrol, banci, agricultura, mass-media, dar
si in domeniul asigurarilor prin intermediul firmei Delta Asigurari.

40

Pensiile private, in atentia specialistilor

Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR) atrage atentia
ca atat Legea pensiilor ocupationale, cat si Legea fondurilor de pensii administrate privat
nu promoveaza o reforma sanatoasa a pensiilor in Romania.
Reprezentantii APAPR identifica in cele doua acte normative un numar de 6 prevederi
importante care necesita modificari.
APAPR cuprinde ca membrii fondatori AIG Life, ARDAF, AVIVA, CERTINVEST, DELTA Asigurari,
GENERALI Asigurri, ING Asigurari de viata, INTERAMERICAN Romania, PETROAS, RAIFFEISEN
Capital & Investment, iar ca membrii titulari ALLIANZ TIRIAC, GARANTA si ASIBAN.
Legea pensiilor ocupationale a fost publicata in Monitorul Oficial, iar Legea fondurilor
de pensii administrate privat urmeaza sa intre in dezbatere.
APAPR apreciaza ca pentru a crea o piata a pensiilor private (atat in ceea ce priveste
pensiile ocupationale, cat si fondurile administrate privat) in care sa contribuie inca de la inceput
firmele - cu mare experienta si traditie - membre ale asociatiei, pentru dezvoltarea unei industrii
sanatoase, functionale si competitive, este necesar ca punctele de mai jos sa fie modificate atat in
Legea pensiilor ocupationale, cat si in Legea fondurilor de pensii administrate privat.
Administrarea privata a pensiilor inseamna crearea unei piete private in care firmele private
sa poata functiona in mod eficient. Pentru moment firmele private nu au fost consultate si
ascultate suficient si nu au fost implicate in redactarea unor legi in concordanta cu practica
internationala. Din acest motiv aceasta reforma nu creeaza premisele unei administrari sanatoase
a pensiilor deoarece firmele private importante, prezente acum in Romania, nu vor participa la
aceasta piata, asa cum se prefigureaza acum.
In lipsa acestor schimbari legislative, principalele societati de asigurare de viata din
Romania, care sunt si participanti activi la sisteme de pensii din intreaga lume (a se vedea
experienta AIG, ALLIANZ, AVIVA, ING, INTERAMERICAN sau GENERALI in acest domeniu) precum si
administratorii de fonduri de investitii cum ar fi RAIFFEISEN sau CERTINVEST, precum si ceilalti
membri ai asociatiei considera ca actualele prevederi legale nu constituie bazele unui sistem de
pensii private asezat pe baze sanatoase si functionale si nu considera oportuna participarea la
acest sistem.
Principalele prevederi care necesita modificari sunt prezentate in continuare:
1.) Reforma pensiilor prin fondurile de pensii administrate privat (pilonul 2) trebuie
sa reprezinte o alternativa viabila a sistemului de pensii de stat. Pentru aceasta, numai o
participare cat mai larga la acest sistem va avea un impact social benefic, prin majorarea
veniturilor dupa pensionare. Prin sistemul de pensii administrate privat fiecare cetatean contribuie
in
mod
direct
la
acumularea
pensiei
proprii.
Proiectul de Lege a fondurilor de pensii administrate privat (pilonul 2) prevede participarea
obligatorie in acest sistem numai a persoanelor in varsta de pana la 35 de ani, care devin pentru
prima data asigurati obligatoriu si contribuie la sistemul public de pensii. Astfel se creeaza o
participare obligatorie de aproximativ 100.000 de salariati pe an. Prin urmare foarte putini dintre
salariati vor fi inclusi automat in sistem, beneficiind de avantajele generate de sistemul de pensii
administrate privat.
Propunerea APAPR vizeaza includerea obligatorie in sistem a tuturor angajatilor de pana la
35 de ani, care contribuie la sistemul public de pensii.
2.) Pentru a asigura venituri decente la pensionare este esentiala o contributie pe
masura.
In ceea ce priveste contributia individuala catre fondurile de pensii administrate privat, proiectul
de lege prevede o schema graduala care incepe de la 2% din salariul brut si ajunge la 6% in
termen de 8 ani. Aceste procente sunt parte din contributia actuala catre bugetul asigurarilor
sociale de stat.
APAPR propune cresterea acestei contributii pana la 8% intr-un termen de 8 ani. Aceasta
contributie este similara cu cea din tari care au introdus aceasta reforma, cum ar fi Polonia, Cehia,
Ungaria, Slovacia si permite acumularea unor sume care vor permite obtinerea unei pensii din
sistemul privat in concordanta cu asteptarile participantilor la acest sistem.
3.) In practica internationala veniturile unui administrator de fond de pensii provin in
principal din doua surse, un procent din contributiile primite si o taxa de administrare a activelor
fondului exprimata ca procent din valoarea acestora.
Actualele prevederi din proiectul de Lege al fondurilor de pensii administrate privat
limiteaza comisionul dedus din contributii la 3,5%. Cel de al doilea comision este exprimat ca
procent (10%) din profitul anual rezultat din investirea activelor fondului de pensii.

41

Veniturile astfel stabilite sunt insuficiente pentru administrarea unui fond de pensii privat.
Obiectivul principal al unui administrator este maximizarea pe termen lung a activelor aflate in
administrare, astfel incat definirea comisionului de administrare ca procent din profit poate duce la
speculatii pe termen scurt care sa nu serveasca neaparat intereselor participantilor la fond.
Stabilirea prin lege a unor nivele reduse pentru comisioanele de administrare nu
garanteaza existenta unei concurente reale intre administratorii de fonduri, acestia adoptand
nivelul
maxim
stabilit
de
lege.
APAPR propune urmatoarele:
- modificarea plafonului maxim al comisionului dedus din contributii la 8%;
- adoptarea unui comision din activele fondului, limitat la 1,2% pe an.
4.) Intr-un sistem de pensii cu contributii definite este necesara asigurarea unui nivel
minim al randamentului investitional. Acest nivel trebuie legat strict de o anumita politica de
investitii.
Proiectul de lege prevede garantarea de catre administrator a unui randament investitional de cel
putin 1% peste rata inflatiei in fiecare an.
Garantii de acest fel nu se intalnesc in sisteme similare de pensii si nu pot fi oferite, pe
termen lung, decat de catre stat sau de catre institutii care primesc un sprijin de la stat.
APAPR propune un nivel minim al randamentului investitional legat de randamentul oferit
de titlurile de stat pe termen lung.
5.) Conform proiectului de lege pentru pensiile administrate privat, cheltuielile fondului
de pensii (de intermediere, legate de investitii, cu activitatea de auditare, depozitare si
supraveghere) sunt suportate de catre administrator, incalcand astfel prevederile legii contabile,
cea privind fondurile de investitii si regulamentele CNVM.
Avand in vedere faptul ca activele fondului sunt evidentiate separat de bilantul
administratorului, aceste cheltuieli nu pot fi inregistrate contabil ca fiind ale administratorului,
conform principiilor contabile.
APAPR propune recunosterea acestor cheltuieli ca fiind cheltuieli ale fondului, in
conformitate cu prevederile legii.
6.) Proiectul de lege prevede formarea unui departament in cadru Comisiei de
Supraveghere a Asigurarilor pentru supravegherea fondurilor de pensii administrate privat.
Ulterior acest departament va forma un organism separat numit Comisia de Supraveghere a
Fondurilor de Pensii.
APAPR propune infiintarea imediata a unei Comisii independente, pentru supravegherea
pensiilor administrate privat. Infiintarea Comisiei inca de la inceput, separat de alte institutii de
supraveghere, cu rol de reglementare si supraveghere, nu face decat sa contribuie la transparenta
sistemului si la pregatirea conditiilor pentru inceputul reformei. Solutiile tranzitorii nu fac decat sa
creeze confuzie.
In concluzie, varianta actuala a proiectului de lege nu prezinta interes pentru un potential
admnistrator de fond privat de pensii in conditiile unei cerinte minime de capital de 5. mil. EUR,
unei piete potentiale reduse (vezi punctul 1), a unor contributii insuficiente (vezi punctul 2), a unor
venituri subdimensionate (vezi punctul 3) si a unui randament minim garantat (vezi punctul 4).
Modificarile propuse prin punctele 3, 4, 5 si 6 trebuie sa fie aplicate si Legii nr. 249 din
9/06/2004 privind pensiile ocupationale.
Pensiile universale sunt tot mai aproape de momentul reglementarii.
Deputatii au adus amendamente importante la forma initiala a proiectului de lege;
principalele schimbari propuse de deputati:
- s-au definit aspectele care tin de rentabilitatea fondurilor private de pensii;
- s-au schimbat decizia de retragere a autorizatiei administratorului fondului dupa 4 trimestre de
rentabilitate scazuta si nu dupa 2 trimestre cum era prevazut in forma initiala a proiectului;
- s-au definit ce inseamna pensie garantata, eliminand acel prag minim de randament anual
garantat de cel putin 1% peste rata inflatiei.
- capitalul social al administratorului fondului de pensii a fost diminuat de la 10 mil. EUR la 5 mil.
EUR. Calculul activelor se face zilnic de catre administrator si este certificat de depozitar. Fondul
de pensii nu poate fi declarat in stare de faliment;
- s-a stabilit ca actuarul si auditorul financiar sa nu mai fie autorizati de Comisia care va
supraveghea pensiile private universale.
Potentialul pietei pensiilor universale este apreciat, in primul an de functionare, la circa
750.000-800.000 de participanti, cu o crestere anuala de aproximativ 100.000 de persoane.

42

Aceasta inseamna ca, la un nivel al contributiei de 2% in 2008, valoarea totala a contributiilor la

fondurile de pensii se va ridica la circa 1.440 mld. lei.
Efectele functionarii pensiilor private asupra economiei se vor simti cam dupa 15 ani, insa
impactul asupra deficitului bugetar se va atenua dupa cativa ani. In primul an, deficitul din
sistemul public de pensii este estimat la 0,08% si va creste proportional pana ce nivelul
contributiilor va ajunge la 6%. In acelasi timp insa, prin efectele secundare ce se vor produce, in
speta banii obtinuti din investirea fondurilor, se asteapta crearea de noi locuri de munca si, deci,
cresterea contributiilor pentru asigurarile sociale.
Legea pensiilor universale va intra in vigoare de la 1 iulie 2006, insa colectarea contributiilor
va incepe numai de la 1 ianuarie 2008. Forma legii adoptata de deputati prevede obligativitatea
persoanelor cu varsta pana in 35 de ani care devin salariati pentru prima oara, de a contribui la
fondurile universale.
Amendamentele aduse de deputati nu au vizat modificari in privinta nivelului comisioanelor
care determina veniturile administratorilor fondurilor de pensii, in ciuda nemultumirilor exprimate
de companiile de asigurare interesate sa investeasca pe aceasta piata.
Poate ca din punctul de vedere al celor care investesc, pensiile private nu vor aduce, de la
inceput, incasari de anvergura. Dar, in conditiile unor costurile de administrare mari, pensia se
micsoreaza considerabil. Trebuie sa se gaseasaca un optim astfel incat sa ramana in sistem
investitori seriosi, dar si sa mentinem un nivel adecvat al pensiei.
Proiectul Legii privind fondurile de pensii administrate privat (Pilonul II) la care
contributia este obligatorie si care este menita sa produca adevarata reforma a sistemului public
de pensii a fost votat pe articole, de Camera Deputatilor. Actul legislativ mai are de primit votul
final al Camerei Deputatilor, dupa care urmeaza sa fie trimis la Presedintie spre promulgare.
Printre amendamentele aduse proiectului de lege de catre deputati se numara si
prevederea ca un fond de pensii sa nu poata fi declarat in stare de faliment.
Forma Legii pensiilor universale va intra in vigoare de la 1 iulie 2006, insa colectarea
contributiilor va incepe numai de la 1 ianuarie 2008. In forma adoptata de deputati se prevede
obligativitatea persoanelor cu varsta pana in 35 de ani care devin salariati de a contribui la
fondurile universale; contributia va creste anual cu 0,5 puncte procentuale, de la un nivel de 2%
din contributia individuala la asigurarile sociale (procent stabilit pentru primul an de colectare), la
6%, in termen de 8 ani.
Un fond de pensii universal este constituit de minimum 100 de membri fondatori si trebuie
sa aiba cel putin 50.000 de participanti.
Fondurile de pensii sunt legiferate
Legea nr. 411/2004 care va guverna activitatea viitoarelor fonduri de pensii private din
Romania a fost deja promulgata de catre Presedintele tarii si se afla spre publicare la Monitorul
Oficial.
Parlamentarii si-au dat votul final: Legea privind fondurile de pensii administrate
privat va intra in vigoare de la 1 ianuarie 2006, iar sistemul de pensii private va deveni
functional incepand cu 1 ianuarie 2008 cand vor fi colectate primele contributii de la participanti.
Legea nr. 411/2004 reglementeaza obligativitatea persoanelor in varsta de pana la 35
ani, care devin pentru prima data asigurati obligatoriu si care contribuie la sistemul public de
pensii, sa participe la aceste fonduri de pensii. Participarea este, insa, facultativa pentru celelalte
persoane cu varsta pana in 45 de ani.
Fondurile universale de pensii, cat si admnistratorii care vor gestiona aceste fonduri vor fi
autorizati de catre Comisia de Supraveghere a Fondurilor de Pensii, care urmeaza sa se infiinteaze
cel mai tarziu la 1 ianuarie 2007, prin desprinderea departamentului specializat in
supravegherea pensiilor ocupationale din cadrul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (C.S.A).
Un fond de pensii trebuie sa aiba minim 50.000 de participanti, iar resursele fondurilor vor
proveni din contributiile acestora si din sumele obtinute din investirea acestora.
Cuantumul contributiei este stabilit, pentru primul an de colectare la 2% din contributia
individuala de asigurari sociale, iar in termen de 8 ani, cota de contributie se majoreaza la 6%, cu
o crestere anuala de 0,5 puncte procentuale.
Activele fondului de pensii pot fi investite in principal in depozite bancare, titluri de stat si
instrumente financiare emise de B.N.R., in obligatiuni si alte valori mobiliare emise de autoritati
publice sau valori mobiliare tranzactionate pe o piata reglementata.

43

Administratorul unui fond privat de pensii trebuie sa constituie un capital social de minim 5
mil. EUR. Veniturile administratorului provin, in principal, din deducerea unui procent din
contributiile platite, dar nu mai mult de 3,5% si deducerea unui procent negociat de cel mult 10%
din venitul anual rezultat din investirea activelor fondului.
Autorizarea fondului de pensii si, separat, a administratorului se face in schimbul unei taxe
de 10.000 EUR, iar taxa pentru avizarea depozitarului insumeaza tot 10.000 EUR.
Sondajul MXP: Vot pozitiv pentru pensiile private
Potentialul pensiilor private, indiferent ca sunt facultative sau obligatorii, pare ridicat in
contextul crizei actuale cu care se confrunta sistemul public de pensii. Afirmatia este sustinuta si
de raspunsurile care s-au primit la intrebarea "Sunteti dispusi sa cotizati la un fond de pensii
administrat privat?"
Majoritatea repondentilor (84,2%) s-au declarat doritori sa participe la un astfel de fond, in
speranta obtinerii unor venituri suplimentare la batranete.
Alte opinii:
- Sunt dispus sa cotizez la un fond de pensii privat, dar unul in care statul sa nu poata interveni in
vreun fel.
- Cel mai important ar fi sa pot opta intre o pensie de la stat sau o pensie privata (eventual un mix)
la libera mea alegere, nu ca si cota impusa. Statul ar trebui sa se degreveze de aceasta povara a
pensiilor care oricum sunt controversate.
Intradevar, problematica pensiilor private (cu puternice implicatii sociale) este una destul
de controversata in conditiile in care miza este de ordinul a sute de milioane USD.
Pana acum, bancile si companiile de asigurare si-au manifestat interesul sa investeasca pe
o asemenea piata.
Legea fondurilor de pensii private este neatractiva
Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, votata de
Parlamentul Romaniei, nemultumeste companiile de asigurare - jucatori ai pietei care au aratat un
interes ridicat in administrarea acestor fonduri.
Actul normativ, in forma sa finala, nu a tinut cont de punctele de vedere exprimate de
companiile membre ale Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR) care au
evidentiat aspectele ce fac neatractiva implicarea investitorilor pe aceasta piata.
Opinii ale operatorilor din piata:
- Legea nr. 411/2004 privind fondurile private de pensii reglementeaza un cadru legal
suficient de atractiv pentru atragerea investitorilor - companii de asigurare sau societati de
investitii - in masura in care acestea nu cunosc business-ul respectiv. Acesta este si riscul
operational pe care-l introduce aceasta lege: participarea unor investitori lipsiti de experienta
administrarii unor fonduri de pensii.
- Fata de proiectul de lege, modificarile aduse prin Legea nr. 411/2004 sunt putine si fara
substanta, problemele ramanand aceleasi. Consideram ca este putin probabil ca o companie cu
experienta in domeniu sa fie interesata de piata romaneasca in conditiile date.
- Pentru un investitor cu experienta internationala, care are un rating international, actuala forma a
legii nu este atractiva: piata mica, contributii pentru pensii mici, venituri limitate pentru
administrator, in schimb garantii foarte mari (capital social, fonduri de garantie) si neclaritati
legislative. Ceea ce nu se intelege in Romania este faptul ca resursele unui investitor sunt limitate
si exista piete mult mai atractive decat piata romaneasca. Actuala forma a legii are o tenta de
protectie sociala oferita de stat si nicidecum de un investitor privat.
- Critici in privinta prevederilor acestui act normativ au venit chiar si din partea reprezentantilor
Bancii Nationale a Romaniei (B.N.R.). Reprezentanti ai B.N.R. atrageau atentia asupra faptului ca
Romania nu va putea sa recupereze decalajul existent fata de celelalate tari in care fondurile de
pensii private sunt deja functionale, in contextul in care nu se asigura o piata potentiala cat mai
larga. Romania este singura tara din zona Europei Centrale si de Est in care nu exista inca o piata
a fondurilor private de pensii.
- Actionarii companiilor de asigurari, ca si ai celorlalte firme internationale, sunt interesati de un
plan de afaceri care sa ofere, intr-un orizont de timp oarecare, o data la care veniturile
administratorului sa fie egale cu cheltuielile facute pentru aceasta afacere. Dar, dupa calculele
facute cu prevederile acestei legi, aceasta data nu exista.
- Cu o luna inainte ca actul normativ sa fie votat in Plenul Camerei Deputatilor, APAPR semnala
existenta unor prevederi in lege care, in opinia asociatiei, trebuiau sa fie modificate pentru a a
crea un sistem de pensii private asezat pe baze sanatoase si functionale.

44

Asociatia solicita, in scopul crearii unei piete potentiale cat mai mari, si includerea
obligatorie in sistem a tuturor angajatilor de pana la 35 de ani, care contribuie la sistemul public
de pensii.
Reprezentantii asociatiei (companiilor de asigurare) au cerut totodata si cresterea ponderii
contributiilor catre fondurile private de pensii, asigurarea unor venituri mai mari pentru
administratori, precum si eliminarea garantarii unui randament minim investitional.
5. Legea privind redresarea financiara si falimentul societatilor de asigurare
Legea privind redresarea financiara si falimentul societatilor de asigurare, va
urgenta procedura de despagubire a asiguratilor unei societati de profil declarata in stare de
insolvabilitate.
Perioada de redresare financiara si de lichidare a companiei declarata in stare de
insolvabilitate se va scurta semnificativ, mai ales datorita faptului ca administratorul special nu va
mai fi numit de catre Curtea de Apel, ci va fi desemnat de catre Comisia de Supraveghere a
Asigurarilor (C.S.A.).
C.S.A. poate dispune masuri prudentiale privind limitarea volumului de prime brute sau
nete subscrise, poate interzice reinnoirea contractelor de asigurare ajunse la scadenta si
subscrierea unor noi contracte de asigurare, pe perioada stabilita prin decizia de redresare
financiara.
Noua Lege a falimentului societatilor de asigurare atrage si raspunderea materiala a
conducerii companiilor de asigurare declarate in stare de insolvabilitate, a cenzorilor, auditorilor, a
organelor de control intern si a personalului de executie.
Proiectul transpune integral prevederile Directivei 2001/17/CE referitoare la
reorganizarea si falimentul societatilor de asigurare si reprezinta un angajament asumat de
Romania prin documentul de pozitie complementar II la capitolul de negociere 3 "Libera circulatie
a serviciilor", cu termen de adoptare semestrul II 2004.
Aprobarea acestui act normativ, dedicat domeniului asigurarilor, va permite progresul
institutional si legislativ, intrucat reglementeaza proceduri speciale care tin cont de specificul
activitatii de asigurare si introduce instrumente necesare suplimentare la indemana autoritatii de
supraveghere pentru o protejare si mai eficienta a creditorilor de asigurari.
Potrivit proiectului, creditorii de asigurari ai unei societati de asigurare sunt persoanele
asigurate, detinatorii de polite de asigurare, beneficiarii contractelor de asigurare, precum si
oricare alte terte persoane prejudiciate prin nerespectarea conditiilor de asigurare ale contractelor,
ale caror creante nu au fost onorate de societate.
Legea largeste atributiile Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor in sensul ca asigura
mijloacele necesare luarii masurilor admnistrative de restabilire a situatiei financiare a societatii de
asigurare, in scopul prevenirii starii de insolvabilitate a acesteia si a evitarii declansarii procedurii
falimentului.
In situatia in care procedura de redresare financiara impune administrare speciala,
administratorul va fi numit de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor si nu printr-o hotarare
data de instanta asa cum prevede legislatia la momentul actual.
Noile proceduri referitoare la redresarea financiara a societatilor de asigurare vor permite o
interventie mai rapida si mai eficienta a autoritatii de supraveghere astfel incat interesele legitime
si drepturile creditorilor de asigurari sa fie mai bine protejate.
In situatia in care societatea de asigurare nu se redreseaza financiar si este declarata in
stare de insolvabilitate, creditorii de asigurari ai acesteia au dreptul sa solicite, imediat dupa
publicarea deciziei de constatare a insolvabilitatii, plata sumelor cuvenite din Fondul de Garantare,
fara sa mai fie nevoiti sa astepte inchiderea procedurii de faliment.
Proiectul de lege contine si o sectiune care se refera la informarea si drepturile creditorilor
de asigurari, dupa deschiderea procedurii de redresare financiara sau, dupa caz, a falimentului
impotriva unei societati de asigurare, in scopul informarii corecte si complete a acestora cu privire
la procedurile respective si termenele legale.
Necesitatea adoptarii acestui act normativ nu reprezinta numai un angajament de
armonizare a legislatiei romanesti cu directivele europene, ci si o consecinta fireasca a dinamicii
puternic crescatoare a rolului asigurarilor atat in plan economic, cat si social.
Proiectul urmareste protejarea intereselor si drepturilor creditorilor de asigurari, si, in
acelasi timp, largeste atributiile Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor.
Dispozitiile noii legi nu vor fi aplicate si intermediarilor in asigurare, acestia fiind supusi
reglementarilor dreptului comun in materie de reorganizare financiara si faliment cuprinse in
Legea nr. 64/1995.

45

Legea privind redresarea financiara si falimentul societatilor de asigurare

reglementeaza procedura de redresare financiara a societatilor de asigurari, procedura
falimentului acestora, raspunderea organelor de conducere si informarea si drepturile creditorilor
de asigurari.
Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiara si falimentul societatilor de
asigurare a fost publicata in decembrie 2004 in Monitorul Oficial. Actul normativ reglementeaza
masurile prudentiale prin care Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (C.S.A.) poate interveni
pentru a preveni starea de insolvabilitate si in scopul evitarii starii de faliment a unei societati de
asigurare.
Legea prevede faptul ca o societate de asigurare intra in procedura de redresare financiara
in cazul in care valoarea marjei de solvabilitate scade sub limita minima reglementata de catre
C.S.A.
Pe de alta parte, actul normativ prevede ca efectuarea operatiunilor legate de majorarea
capitalului social sau a fondului de rezerva libera varsat sa fie propuse in cadrul unei adunari
generale extraordinare de catre administrator si ca efectuarea acestor operatiuni sa se realizeze in
maximum 30 de zile de la data instiintarii.
Legea include si un capitol de reglementare a raporturilor de drept international privat in
domeniul societatilor de asigurare.
Cu incepere din 15 ianuarie 2005, procedurile de redresare financiara si de faliment a
societatilor de asigurare se vor derula dupa reglementari noi, specifice acestui domeniu, care vor
permite o mai buna protectie a asiguratilor, detinatorilor de polite de asigurare, beneficiarilor sau a
oricaror
alte
terte
persoane
pagubite.
Aceasta este data la care va intra in vigoare Legea nr.503/2004 privind redresarea financiara
si falimentul societatilor de asigurare, publicata in Monitorul Oficial nr.1193/14.12.2004, si
care transpune integral prevederile Directivei 2001/17/CE.
Din punct de vedere al supravegherii prudentiale, de preventie a starii de insolvabilitate a
unei societati de asigurare, importanta acestui act normativ consta in faptul ca introduce
instrumente suplimentare la indemna Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (C.S.A.) care sa ii
permita interventii mai rapide pentru restabilirea situatiei financiare a unui asigurator, daca acest
lucru este necesar. Spre exemplu, in situatia in care procedura de redresare financiara a unui
asigurator necesita administrare speciala, administratorul va fi numit de catre C.S.A. si nu printr-o
hotarre data de instanta asa cum prevede legislatia in vigoare in prezent, ceea ce inseamna o
reducere a perioadei de reactie.
In situatia in care societatea nu se redreseaza financiar si este declarata in stare de
insolvabilitate, cei indreptatiti printr-un contract de asigurare sa incaseze sume de la societatea in
cauza indiferent daca este vorba despre asigurati, detinatori de polite de asigurare, beneficiari
sau oricare alte terte persoane prejudiciate vor realiza acest lucru direct de la Fondul de
garantare intr-o perioada considerabil mai redusa dect permite legislatia aplicabila la acest
moment.
Prin comparatie, trebuie remarcat faptul ca, potrivit legislatiei actuale, platile din Fondul de
garantare pot fi efectuate numai dupa inchiderea procedurii de faliment, procedura care poate
dura ani daca avem in vedere istoria sectorului financiar romnesc din acest punct de vedere. Prin
aplicarea Legii nr.503/2004, platile efective ale creantelor de asigurari catre persoanele
indreptatite se face de catre Fondul de garantare dupa momentul ramnerii irevocabile a hotarrii
judecatoresti de deschidere a procedurii de faliment a societatii de asigurare insolvabila. Momentul
efectuarii platilor nu mai este astfel conditionat de cel al inchiderii procedurii de faliment, ci doar
de cel al deschiderii, Fondul de garantare actionnd ca o interfata intre asigurati si pagubiti, pe de
o parte, si societatea in faliment, pe de alta parte.
Pentru primirea sumelor, persoanele indreptatite se adreseaza direct administratorului
Fondului de garantare, acesta urmnd sa faca plata creantelor in conturile personale ale
solicitantilor indicate de acestia, deschise la una sau mai multe societati bancare autorizate.
Sumele pretinse de aceste persoane de la Fondul de garantare nu se mai inregistreaza la masa
credala constituita in dosarul de faliment al societatii in cauza, Fondul de garantare fiind in drept
sa solicite inregistrarea acelor sume, in vederea recuperarii lor prin instanta, pe masura platilor
efectuate din disponibilitatile sale.
Legea contine si o sectiune dedicata informarii si drepturilor creditorilor de asigurari, dupa
deschiderea procedurii de redresare financiara sau, dupa caz, a falimentului impotriva unei
societati de asigurare, in scopul informarii corecte si complete a acestora cu privire la procedurile

46

respective
si
termenele
legale.
In aplicarea acestui act normativ, C.S.A. va adopta in cel mai scurt timp norme specifice prin care
va stabili regulile privind plata sumelor de la Fondul de garantare pentru acoperirea creantelor
creditorilor societatii de asigurare, inclusiv cu dispozitii speciale privind procedurile de faliment
declansate si aflate in curs de desfasurare la data intrarii in vigoare a legii.
6. Deductibilitate limitata sau integrala?
Cheltuielile ocazionate de cumpararea unei polite de asigurare privata de sanatate vor fi
deductibile in limita a 200 EUR. Cel putin asa prevede, in mod explicit, proiectul de ordonanta de
urgenta care va aduce noi reglementari la Codul Fiscal aplicabil in 2005.
Desi Legea nr. 212/2004 privind asigurarile private de sanatate reglementeaza
deductibilitatea integrala a cheltuielilor cu aceste tipuri de asigurari este foarte probabil ca
prevederile Codului Fiscal sa aibe prioritate.
7. Legea 403/2004
Proiectul de modificare al Legii nr. 32/2000 urmeaza sa fie publicat in perioada urmatoare
sub forma Legii nr. 403/2004, au anuntat surse din cadrul Comisiei de Supraveghere a
Asigurarilor (C.S.A.).
Practic, prin acest act normativ, impreuna cu Legea contractelor economice, Legea
privind reorganizarea si falimentul societatilor de asigurare si normele pe care urmeaza sa
se puna in aplicarea acestor legi se va crea un "Codex al asigurarilor". Modificarile aduse legislatiei
in asigurari vor conduce la transparenta si stabilitate pe plan legislativ, conditii care vor atrage
investitorii straini.
Prin modificarile aduse recent Legii nr. 32/2000 autoritatile au apreciat ca legislatia in
domeniul asigurarilor preia aproape in totalitate prevederile aquis-ului comunitar si se aliniaza
legislatiei comunitare.
Cu toate acestea, Legea nr. 403/2004 limiteaza, indirect, posibilitatea ca bancile,
companiile de leasing, sau alte entitati din mediul financiar sa vanda polite de asigurare.
Astfel, potrivit articolului 34, aliniatul 3, printre conditiile pe care agentul de asigurare,
persoana juridica, trebuie sa le indeplineasca se numara si prevederea "sa aiba ca obiect de
activitate numai activitatea de agent de asigurare".
Prevederea va provoca, cu siguranta, nemultumirea atat a companiilor de asigurare, cat si
a bancilor.
Opinia operatorilor de pe piata bancara:
- Am ramas surprinsi cand am citit in noua lege a asigurarilor ca agentii de asigurare trebuie sa
aiba ca obiect de activitate, exclusiv activitatea de agent de asigurare, ceea ce in mod automat
exclude implicarea bancilor. Nu credem ca este nici in interesul companiilor de asigurare, nici in
interesul bancilor. Suntem convinsi ca prevederea va fi modificata mai ales ca aceasta contravine
principiilor Uniunii Europene.
Parteneriatele strategice intre banci si companiile de asigurare nu mai reprezinta o noutate
pentru piata romaneasca. S-a putut observa cu usurinta, in cursul anului 2003, cum asiguratori
care au intretinut o relatie stransa cu bancile si-au majorat intr-un ritm exponential cifra de afaceri.
8. Masinile neasigurate ar putea fi radiate
Radierea autovehiculelor neasigurate ar putea deveni o realitate si in Romania avand in
vedere ca Guvernul a inclus aceasta masura in proiectul Legii Traficului Rutier.
Actul normativ va contribui la scaderea ponderii autovehiculelor neasigurate si, indirect, la
cresterea sigurantei in traficul rutier.
Radierea autovehiculelor neasigurate nu este o noutate in strainatate. In tari precum Cehia,
Ungaria, Elvetia, Germania, aceasta masura se practica de multi ani si, in consecinta, ponderea
masinilor neasigurate este, in aceste tari, mai mica de 2%.
In Romania, insa, gradul de cuprindere in asigurare al autovehiculelor inmatriculate este de
numai 60%. Asta inseamna ca pagubele accidentelor produse de cele 40% de autovehicule
neasigurate sunt platite din fondurile colectate de la asiguratori, deci tot din banii celor care isi
achita polita de asigurare auto.
Reprezentantii Politiei considera ca este exagerata estimarea la 40% a autovehiculele
inmatriculate fara asigurare. Nu tot parcul auto se afla in circulatie si foarte multe autovehicule
sunt in stare temporara de stationare, au declarat reprezentantii Inspectoratului General al Politiei
Rutiere.

47

Politia ar fi interesata sa colaboreze mai strans cu reprezentantii pietei asigurarilor, in

special cu Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din Romania (BAAR).
Radierea masinilor neasigurate
Poate fi considerata radierea masinilor neasigurate o masura mult prea drastica in
contextul in care, la finele anului 2002, numai unul din doua autovehicule cu numar de
inmatriculare erau asigurate R.C.A., iar in prezent gradul de cuprindere in asigurare al
autovehiculelor romanesti nu depaseste 70%?
Radierea masinilor neasigurate functioneaza cu brio drept masura coercitiva in scopul
cresterii gradului de cuprindere in asigurare a autovehiculelor in tari vecine precum Ungaria. Mai
mult, autoritatile din Marea Britanie au anuntat recent ca vor spori masurile pentru reducerea
numarului autovehiculelor neasigurate R.C.A., atributiile politiei mergand pana la a confisca si, in
anumite cazuri, chiar distruge vehiculele neasigurate.
In Romania, se pare ca sistemul de sanctionare a posesorilor de autovehicule neasigurate
(bazat, in principal, pe amenzi) nu a avut un impact prea puternic asupra acestora.
La ora actuala, eforturile autoritatilor (in speta, ale Comisiei de Supraveghere a
Asigurarilor) in directia cresterii ponderii masinilor asigurate R.C.A. s-au materializat prin Legea
nr. 172/2004. Actul normativ obliga posesorii de autovehicule sa prezinte dovada existentei unei
asigurari R.C.A. la data inscrierii in circulatie, la data efectuarii de modificari in certificatul de
inmatriculare, precum si cu ocazia efectuarii verificarilor tehnice periodice.
Mai mult, Legea nr. 172/2004 creeaza premisele constituirii unei baze unice de date la
nivel national care sa cuprinda toate politele R.C.A. emise in Romania astfel incat orice persoana
pagubita sa poata vedea in orice moment unde este asigurata masina vinovata de producerea
unui accident.
9. Transpunerea prevederilor acquis-ului comunitar in materie de asigurari
O data cu modificarea Legii 32/2000 se poate spune ca legislatia in domeniul asigurarilor
a transpus prevederile acquis-ului comunitar in materie de asigurari. Cu toate acestea procesul nu
este incheiat. Inca 10 acte normative urmeaza sa transpuna in totalitate, pana la data aderarii
Romaniei la Uniunea Europeana (U.E.), legislatia comunitara in asigurari.
Planurile Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (C.S.A.) urmaresc ca, in urmatorii 2 ani
si jumatate, circa 10 noi norme sa fie adoptate. Piata cere o reglementare riguroasa a activitatii si
a obligatiilor agentilor de asigurare si, in acelasi timp, necesita o transparenta cat mai stricta in
privinta informatiilor care trebuie aduse la cunostinta clientilor. Totodata, adoptarea metodologiei
de calcul a rezervelor tehnice si a marjei de solvabilitate conform normelor U.E. se numara pe lista
prioritatilor C.S.A.
Mai aproape de acquis-ul comunitar
Redresarea financiara si falimentul societatilor de asigurare sunt reglementate prin Legea
nr. 503/2004. Actul normativ urmareste protejarea intereselor si drepturilor creditorilor de
asigurari si, in acelasi timp, largeste atributiile Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor in sensul
ca asigura mijloacele necesare luarii masurilor admnistrative de restabilire a situatiei financiare a
societatii de asigurare.
In situatia in care societatea de asigurare nu se redreseaza financiar si este declarata in
stare de insolvabilitate, creditorii de asigurari ai acesteia au dreptul sa solicite, imediat dupa
publicarea deciziei de constatare a insolvabilitatii, plata sumelor cuvenite din Fondul de Garantare,
fara sa mai fie nevoiti sa astepte inchiderea procedurii de faliment.
Dispozitiile noii legi nu vor fi aplicate si intermediarilor in asigurare, acestia fiind supusi
reglementarilor dreptului comun in materie de reorganizare financiara si faliment cuprinse in
Legea nr. 64/1995.
10. Reglementari pentru brokeri
Conform unui proiect de norma a Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (C.S.A.),
intermediarii in asigurari vor trebui sa isi fundamenteze consultatiile acordate clientilor pe analize
obiective, bazate pe studiul unui numar reprezentativ de produse de asigurare similare existente
pe piata. In acest fel, intermediarii, respectiv brokerii, pot recomanda clientului, potrivit unor
criterii profesionale, contractul de asigurare care raspunde cel mai bine cerintelor acestuia.
Totodata, potrivit proiectului de act normativ, brokerii vor trebui sa comunice clientului
inainte de incheierea contractului motivele care au stat la baza recomandarii unui anumit produs.
Norma C.S.A. privind informatiile pe care brokerii sunt obligati sa le puna la dispozitia clientilor

48

face ca Romania sa se ralieze eforturilor depuse de autoritatile de supraveghere si control din

intreaga lume in ceea ce priveste cresterea transparentei relatiei client-broker-asigurator.
Recent, un scandal financiar de amploare in care mai multe companii importante de
brokeraj au fost acuzate de inselarea increderii clientilor, prin plasarea contractelor de asigurare la
anumiti asiguratori care ofereau comisioane atractive, a zguduit intreaga industrie a asigurarilor
din Statele Unite ale Americii si Europa de Vest.
Noi prevederi legislative pentru brokeri
Brokerii de asigurare si reasigurare au dreptul, potrivit Legii nr. 403/2004, sa plateasca
clientilor sai, despagubiri in numele asiguratorilor sau reasiguratorilor, numai cu imputernicirea
acestora. Noua prevedere legislativa face posibila scurtarea termenului de decontare a
despagubirilor, contribuind astfel la o gestionare mai buna a dosarelor de dauna.
Potrivit Legii nr. 32/2000, brokerii de asigurare erau indreptatiti numai sa colecteze
primele in numele asiguratorilor si sa emita documente de asigurare, cu acordul expres al
acestora.
Aceasta prevedere ar conduce la scurtarea termenului de decontare a despagubirilor, au
declarat reprezentantii de la Societatea Romana de Brokeraj din Asigurari.
Legea nr. 403/2004 care modifica Legea nr. 32/2000 aduce o mai buna definire a
statutului brokerilor si agentilor de asigurare si a conditiilor care trebuie indeplinite pentru a putea
desfasura activitatea de intermediere in asigurari sau/si in reasigurari.
Printre modificarile aduse se numara si prevederea potrivit careia brokerii de asigurare
trebuie sa aiba in vigoare un contract de asigurare de raspundere profesionala valabil pe intreg
teritoriul Comunitatii Europene si al statelor apartinand spatiului economic european.
Reprezentanti ai Global Accounts Executive, KaRo Asigurari, au declarat ca, in mod normal,
impactul extinderii la nivelul tarilor membre U.E. a valabilitatii asigurarilor de raspundere
profesionala ar trebui sa conduca la o majorare a primelor aferente acestor asigurari. Aceasta cu
atat mai mult cu cat pana la momentul aderarii Romaniei la U.E., limitele de raspundere ale
acestor asigurari trebuie sa creasca pana la nivelul celor stabilite prin directivele europene, de cel
putin 1,5 mil. EUR.
11. Leasing si asigurari - sectoare interconectate
Adoptarea proiectului de ordonanta de urgenta privind operatiunile si societatile de leasing
in forma actuala va creste costul achizitiilor in leasing, intrucat primele de asigurare vor deveni
purtatoare de TVA, au declarat reprezentantii Asociatiei de Leasing Bancar (A.L.B.).
Acestia au explicat ca articolul din proiectul de ordonanta potrivit caruia "costul asigurarii
se recupereaza odata cu rata de leasing de la locatar/utilizator" are o formulare care lasa loc
interpretarilor privind situatia societatilor de leasing.
In cazul in care societatea de leasing intermediaza plata asigurarii, in mod automat prima
de asigurare va fi urmata si de plata T.V.A., au subliniat oficialii A.L.B. Conform legii asigurarilor,
intermediarii in asigurari sunt doar brokerii si agentii de asigurare, prima de asigurare fiind
exceptata de la plata T.V.A.
Potrivit declaratiilor reprezentantilor A.L.B., categoria in care ar putea fi incadrata o
societate de leasing este cea a agentilor de asigurari care, insa, nu are dreptul sa intermedieze
decat pentru o singura societate de asigurari. Acest lucru ar duce la situatia in care o societate de
leasing va favoriza practic un asigurator, lucru care contravine interesului utilizatorului, au
subliniat acestia.
In cazul in care utilizatorul doreste sa-si faca asigurare la o alta companie, primei de
asigurare i se va adauga T.V.A. In actuala legislatie, utilizatorul are dreptul de a-si alege, cu acordul
societatii de leasing, compania care va asigura bunul. Asigurarea bunului care face obiectul unui
contract de leasing este incheiata in favoarea finantatorului, dar plata primelor de asigurare cade
in sarcina utilizatorului.
12. Reglementari legislative
Ca organism cu rol de reprezentare a industriei de asigurari si reasigurari din intreaga
Europa, CEA are drept scop primordial implicarea in procesul de realizare a noilor acte normative
in materie.
CEA doreste ca acestea sa ia in considerare si realitatile industriei, venind in sprijinul
asiguratilor si asiguratorilor deopotriva.

49

III. DOMENIUL OPERATIONAL

1. Autorizatia de functionare a societatii de asigurare CROMA a fost retrasa
Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (C.S.A.) a retras autorizatia de functionare a
societatii de asigurare CROMA si a constatat, totodata, starea de insolvabilitate a acesteia, in
conformitate cu prevederile legale.
Decizia nr. 3567/09.08.2004, de retragere a autorizatiei de functionare si de stabilire a
starii de insolvabilitate a societatii CROMA, a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr.762 din 20 august 2004, conform prevederilor Legii nr. 32/2000 privind societatile de
asigurare si supravegherea asigurarilor, cu modificarile si completarile ulterioare.
Societatea CROMA nu mai desfasura activitate de asigurari de la sfarsitul lunii aprilie
2004, aceasta fiindu-i interzisa temporar (prin Decizia nr. 3274/27 aprilie 2004) pentru
neindeplinirea masurile prevazute in planul de redresare solicitat de catre C.S.A. in vederea
restabilirii situatiei sale financiare.
In perioada urmatoare, CROMA va prezenta C.S.A. o lista a dosarelor de dauna deschise,
precum si evidentele tehnico-operative si contabile aferente acestor dosare, care sa permita
identificarea potentialilor creditori beneficiari ai sumelor cuvenite de la Fondul de Garantare.
Potrivit Legii nr. 136/1995, modificata si completata prin Legea nr. 172/2004, Fondul de
garantare este constituit in vederea protejarii asiguratilor, beneficiarilor asigurarii si tertelor
persoane pagubite si este destinat platilor de indemnizatii rezultate din contractele de asigurare
facultative si obligatorii n cazul constatarii insolvabilitatii asiguratorului.
2. OMNIASIG si ASIROM revin in UNSAR
Doua dintre cela mai importante companii de pe piata romaneasca de asigurare, OMNIASIG
si ASIROM, au decis sa revina in Uniunea Nationala a Societatilor de Asigurare si Reasigurare din
Romania (UNSAR).
Domnul Cristian CONSTANTINESCU, recent reales ca Presedinte interimar al UNSAR, a
declarat in cadrul celei de-a V-a editii a Galei Premiilor Pietei Asigurarilor: "Sunt convins ca vom
avea o colaborare buna cu noii membri UNSAR, cu care dorim sa cream intr-adevar o piata solida a
asigurarilor".
Cele doua companii detin, impreuna, o cota de peste 25% din piata romaneasca de
asigurari, conform rezultatelor la 9 luni 2004 publicate de PROFIL Asigurari.
OMNIASIG si ASIROM au infiintat impreuna cu AIG Romania, la inceputul lunii februarie
2003, Asociatia Profesionala a Asiguratorilor din Romania (APAR).
3. UNSAR: Este timpul deciziilor
In Sedinta Extraordinara a Adunarii Generale a Uniunea Nationala a Societatilor de
Asigurare si Reasigurare din Romania (U.N.S.A.R.), primul punct pe ordinea de zi a fost predarea
mandatului de Presedinte al Asociatiei detinut in prezent de ING Asigurari de Viata, reprezentata
de catre doamna Violeta CIUREL.
S-au discutat totodata propunerile OMNIASIG de modificare a statutului UNSAR si cererea
acesteia de a redeveni membra a Uniunii. Anterior, OMNIASIG si-a manifestat interesul si
disponibilitatea ca, in cazul acceptarii modificarilor propuse, sa se alature membrilor U.N.S.A.R.
La intrunire au fost convocati sa participe toti membrii asociatiei. Surse din piata
asigurarilor ne-au declarat ca s-a discutat si varianta alegerii unui Presedinte interimar pe durata a
6 luni.
Intrebata daca ar fi de preferat ca viitorul Presedinte al U.N.S.A.R. sa reprezinte o companie
cu capital roman sau strain, doamna Violeta CIUREL a declarat:
"Indiferent cine va fi ales - si acest lucru va trebui decis de catre membrii U.N.S.A.R. - este
important ca acesta sa fie o persoana cu reputatie foarte buna, dornic sa ajute piata asigurarilor si
a reasigurarilor din Romania, capabil sa comunice cu institutiile oficiale - Comisia de Supraveghere
a Asigurarilor (C.S.A.), Parlament, Guvern - si sa poata sustine interesele membrilor U.N.S.A.R. si
cresterea pietei".
Miza principala a existentei unei singure asociatii de profil este primirea Romaniei in C.E.A.
(Comit Europen des Assurances), federatia asociatiilor asiguratorilor din 32 de state europene.
Cele doua uniuni profesionale existente in Romania U.N.S.A.R. si Asociatia Profesionala a
Asiguratorilor din Romania (A.P.A.R.), au fiecare o pondere semnificativa in piata.

50

In momentul in care cele doua uniuni profesionale ale asiguratorilor se vor uni (sau va
exista o singura uniune) aderarea Romaniei la CEA va deveni doar o problema de timp.
Reprezentantii CEA au certitudinea ca restul detaliilor privind aderarea tarii noastre la aceasta
organizatie vor fi rezolvate fara mari probleme.
Domnul Cristian CONSTANTINESCU, Director General in cadrul companiei ALLIANZ-TIRIAC, a
fost ales in functia de Presedinte interimar al Uniunii Nationale a Societatilor de Asigurare si
Reasigurare din Romania (UNSAR). Durata mandatului sau este de 6 luni. Oficialul ALLIANZ-TIRIAC
a mai ocupat pozitia de Presedinte al UNSAR timp de doua mandate, intre anii 1997 si 2004.
Decizia a fost luata de catre Adunarea Generala a asociatiei, reunita intr-o Sedinta
Extraordinara al carei prim punct pe ordinea de zi a fost predarea mandatului de Presedinte de
catre ING Asigurari de Viata. Functia a ramas vacanta dupa ce doamna Violeta CIUREL, aleasa in
functia de Presedinte al Uniunii in luna aprilie a anului 2004, a fost promovata in cadrul
Grupului ING, urmand sa paraseasca Romania.
4. Mari afaceri pe piata romaneasca
TAROM, cea mai mare companie aeriana din Romania, va organiza licitatia pentru achizitia
de asigurari Casco aeronave si de raspundere civila pentru 2004-2005. Afacerea este una dintre
cele mai mari din piata pentru asiguratorii romani, prima de asigurare fiind de circa 6-7 mil. USD.
In anul 2003, licitatia a fost castigata de OMNIASIG, printre ceilalti participanti numaranduse ARDAF, ASTRA, ALLIANZ-TIRIAC Asigurari.
OMNIASIG a mai asigurat flota TAROM si in anul 2002-2003.
Pana in 2002, contractul de asigurare al TAROM a fost incheiat de societatea ANGLOROMANA, membra a grupului anglo-indian BALLI. Contractul cu TAROM ii asigura acestei companii
cea mai mare parte a veniturilor, iar de cand l-a pierdut, ANGLO-ROMANA si-a incheiat si
activitatea pe piata romaneasca.
5. Colaborarea cu brokerii - in agenda asiguratorilor
Tot mai multe companii de asigurari din piata romaneasca de profil mizeaza pe colaborarea
cu brokerii. ASIBAN, ASIROM si BCR Asigurari si-au exprimat deja intentia de a dezvolta si
consolida relatiile cu acestia. In cadrul intalnirilor cu brokerii, liderii companiilor de asigurari le-au
multumit pentru buna colaborare si au subliniat importanta parteneriatului asigurator-broker.
6. Asiguratorii europeni vin in Romania
Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (C.S.A.) a primit o notificare din partea companiei
italiene de asigurare TORO Assicurazioni prin care aceasta anunta ca doreste sa-si vanda
produsele in Romania.
Opinia C.S.A.:
- Avand in vedere libera circulatie a serviciilor, prevazuta deja de catre ultima modificare a Legii
nr. 32/2000, s-a primit o solicitare din partea unei societati italiene care doreste sa practice
asigurari pe teritoriul Romaniei. Este o noutate si pentru noi, care vine sa testeze angajamentele
asumate.
In baza liberei circulatii a serviciilor in spatiul Uniunii Europene (U.E.), o societate de
asigurari poate vinde produse si servicii in orice tara membra. Potrivit acestei prevederi unanim
valabile in spatiul UE, TORO Assicurazioni a notificat C.S.A., dorind sa stie daca valabilitatea se
extinde si in Romania.
Inca nu s-a luat o hotarare, in sensul ca nu s-a dezbatut in cadrul Consiliului CSA notificarea
primita de la societatea TORO Assicurazioni.
7. Unde investesc asiguratorii:

In promovare
Companiile romanesti de asigurari investesc din ce in ce mai mult in marketing si
publicitate.
Fuziunile, achizitiile, promovarea unor produse specifice sau, pur si simplu, a unei identitati
de marca, sunt doar cateva dintre premisele care stau la baza acestor campanii de promovare.

In branding & PR, adica in credibilitate si notorietate

Credibilitatea si reputatia unei companii se construiesc, se consolideaza si se mentin prin
efortul comun si continuu al componentelor de business si de comunicare. Acestea sunt obiective

51

care fac parte acum din planul de marketing al celor mai multe companii care activeaza in piata
asigurarilor.
De exemplu: Piata de brokeraj in asigurari este pe o panta ascendenta. Ponderea primelor
intermediate prin brokeri este de 20% in acest moment, iar prognoza pentru anii urmatori este
pozitiva. Putem vorbi deci si de o vizibilitate sporita a companiilor de brokeraj.
Vizibilitatea industriei asigurarilor in piata financiara
Daca pana in anul 2000 companiile de asigurari se intreceau pentru a le fi recunoscute
respectul si increderea clientilor, o competitie destul de dura, cu mari asteptari, si care era
castigata de firmele care dovedeau consecventa in actiune si obiective, astazi lucrurile s-au
schimbat. In vizibilitatea si promovarea companiilor de asigurari, pe langa respect si incredere, ele
interactioneaza si la un nivel superior, emotional cu clientii. In industria asigurarilor a ultimilor ani,
s-a putut observa faptul ca multe companii au inteles ca cea mai mare provocare cu care se
confrunta este aceea de a-si construi o identitate clara. Astfel, compania respectiva isi poate
intelege clientii mai bine, poate fi mai aproape de acestia si, revenind la conceptul enuntat mai
sus, optiunea lor se bazeaza si pe faptul ca alegi ceea ce cunosti si iubesti.
Intr-adevar, sunt ani de munca, daruire, pasiune si profesionalism. Pasiune si dedicare, spiritul
de echipa si profesionalismul sunt ingredientele retetei de succes a unei companii. Coordonatele
campaniei de comunicare pentru evenimente aniversare au fost tocmai acestea si au fost inspirate
de viziunea oamenilor care lucreaza in cadrul companiei, inspiratie benefica pentru brand.
S-a incercat sa se evidentieze acele atribute caracteristice care diferentiaza compania de
celelalte din bransa, pentru a conferi credibilitate si o pozitionare distincta. De asemenea, s-a
redescoperit si actualizat semnificatia si relevanta esentei marcii pentru publicul tinta, printr-o
noua exprimare plastica si vizuala, in vederea sustinerii beneficiilor pe care produsele si serviciile
le pot oferi.
Strategia de media a asigurat expunerea reclamei, dar si sustinerea mesajului, iar aici s-a
colaborat cu Media XPRIMM, in vederea unei promovari intense a campaniei, prin toate mijloacele
de informare de care dispune.
"Culca-te devreme, trezeste-te devreme, munceste pana nu mai poti si promoveaza-te"
... sunt ingredientele succesului, dupa Ted TURNER. Orice jucator de pe piata stie ca un brand
se sustine prin promovarea valorilor companiei, adica prin imagine. Imaginea este conceputa in
procesul de comunicare. Relatiile publice sunt cele care construiesc, de fapt, marcile. Publicitatea
este o componenta importanta in munca de consolidare a brandului, dar mai semnificativ este
mesajul mediatic, care da forta si genereaza interes din partea publicului/clientilor.
Ne promovam permanent, iar profesionalismul nostru este un generator de vanzare a
produselor si serviciilor noastre. La fel de importante sunt si recomandarile clientilor si partenerilor
nostri de afaceri. Se demonstreaza, astfel, ca oferim servicii de calitate si punem la dispozitie
experienta si cunoasterea noastra la un nivel superior.
Activitatea de Relatii Publice este inteleasa in mod profesionist si are drept rezultat rolul
important care ii revine in managementul companiei, in buna acceptie a conceptului "Integrated
Marketing Communication", respectiv integrarea si coordonarea activitatilor de marketing cu cele
specifice promovarii si relatiilor publice.
Se reitereaza importanta dezvoltarii activitatii de networking pentru sustinerea brandului;
crearea si intretinerea unei "retele de cunostinte" poate aduce noi parteneriate si mai multi clienti,
cat si printr-o prezenta mai activa in comunitatea de afaceri, organizarea de workshop-uri etc.

Investitiile IT - prioritate pentru asiguratori

In ce masura sistemele IT ale companiilor de asigurare raspund necesitatilor organizatorice
si de raportare este o intrebare al carei raspuns nu ne apartine. Cu toate acestea, merita sa
subliniem importanta implementarii unui sistem informatic performant care sa ajute asiguratorii in
gestionarea eficienta a portofoliului de polite, a riscurilor asumate, dar mai ales a cerintelor tot
mai stricte de raportare.
OMNIASIG, ASIRAG si BCR ASIGURARI se numara printre companiile care au investit, in
anul 2004 acesta, in modernizarea sistemului IT.
Potrivit reprezentantilor OMNIASIG, compania va investi in 2004, peste 1% din cifra de
afaceri. Sfaturi in directia majorarii investitiilor in sistemul informatic au venit si din partea
reprezentantilor pietei externe de asigurari. Reprezentanti ai Consiliului Birourilor Carte Verde, au
declarat cu ocazia vizitei lor in Romania, ca firmele romanesti de asigurare trebuie sa depuna
eforturi cat mai mari posibil in directia cresterii investitiilor in domeniul IT.

52

In instrumente financiare
In urma cu 2 ani, plasamentele realizate de societatile de asigurare in instrumente financiare
se cifrau la circa 7.300 mld. lei, potrivit datelor Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, iar
majoritatea erau orientate catre titlurile de stat. Multe, insa, s-au schimbat de atunci: oferta
bancara catre populatie si corporatii este intr-o continua diversificare, tot mai multe banci opteaza
pentru emiterea de obligatiuni si tranzactionarea lor la Bursa de Valori, companiile (de regula cele
cu capital strain) apeleaza cu timiditate, ce-i drept, la instrumentele financiare derivate iar
capitalizarea Bursei de Valori Bucuresti este in crestere.
La "momentul" 2002, titlurile de stat se clasau in topul preferintelor asiguratorilor in ceea ce
priveste instrumentele de investitii, detinand o pondere de 64,1% in totalul plasamentelor
financiare realizate pe piata interna. Erau urmate de depozite bancare (21,5%), actiuni cotate
(7,4%), actiuni necotate si obligatiunile municipale (6,8%, respectiv 0,2% din plasamentele la
intern).
Cu siguranta ca, dat fiind principiul prudentialitatii care guverneaza activitatea oricarei
companii de asigurare, titlurile de stat detin si in prezent, ponderea majoritara in portofoliul
instrumentelor de investitii ale asiguratorilor, insa putem vorbi de o reconsiderare a politicilor
investitionale din partea asiguratorilor in directia orientarii catre instrumente financiare precum
actiuni, obligatiuni corporatiste sau municipale.
8. Piata locurilor de munca in asigurari
Piata locurilor de munca in asigurari este permisiva tuturor celor care doresc sa inceapa
aceasta activitate, dar in acelasi timp filtrele (obiective - tinta, target, complexitatea produselor,
aparitia "clientilor educati"), impun restrictiile necesare.
Alinierea legislatiei la normele europene privind statutul consultantului de asigurari, care
presupune un atestat obligatoriu si reatestarea anuala, este absolut necesara si obligatorie in
acest moment. Acest lucru ar duce totodata la cresterea si dezvoltarea acestui domeniu de
activitate, ca performante si calitate.
9. Patronatele si asigurarile
De ce sa se implice patronatele pe piata asigurarilor? Un raspuns (pe care poate unii
il vor cataloga drept simplist) este pentru ca au un interes direct. Orice afacere este supusa unei
"game" variate de riscuri care ar putea fi acoperite prin diferite tipuri de polite de asigurare: de
raspundere civila fata de terti, pentru cladiri si bunuri, de raspundere a managerilor etc.
Cea mai recenta miscare in acest sens a venit din partea Asociatiei Salariatilor din SNP
PETROM care a achizitionat o participatie de 48,9% din actiunile companiei DELTA Asigurari.
Implicarea sindicatelor pe piata asigurarilor s-a concretizat totodata si prin achizitia unui
pachet de 10% din actiunile companiei CROMA (careia Comisia de Supraveghere a Asigurarilor i-a
retras autorizatia de functionare) de catre Blocul National Sindical (B.N.S.).
Opinii ale operatorilor din piata:
- Intr-un anumit moment al dezvoltarii economiei romanesti, entitatile patronale vor avea un
cuvant greu de spus in relatia cu Guvernul si cu Sindicatele.
- Situatia in care entitatile patronale ar putea sa fie foarte interesate sa activeze pe piata de
asigurari de pe pozitii de control, este privita cu un oarecare optimism.
Patronatele cer deductibilitati mai mari
Membrii Uniunii Nationale a Patronatului Roman (UNPR) cer Ministerului Finantelor Publice
(M.F.P.) modificarea plafonului de deducere a cheltuielilor pentru asigurarile private de sanatate si
pensie de la 200 EUR, in prezent, la 10% din salariul brut acumulat la nivel anual.
Prin mentinerea acestei masuri, angajatii cu salarii mai mari vor fi descurajati sa
investeasca mai mult in asigurarile private, au declarat reprezentantii UNPR.
10. Dupa ce criterii se aleg companiile de asigurare
Cresterea pietei asigurarilor din tara noastra este vizibila, volumul primelor brute subscrise
in primele 6 luni ale anului 2004 ajungand la 500 mil. USD. Tot mai multi romani isi incheie
diferite tipuri de asigurari.
Conform specialistilor in marketing si vanzari printre principalele criterii de alegere a unei
companii de asigurari se numara acoperirea oferita, calitatea serviciilor, notorietatea companiei si
marimea primelor practicate.

53

In opinia specialistilor exista, de asemenea, anumite prejudecati intalnite in luarea deciziilor

de asigurare. Astfel, acordarea unei importante exagerate criteriului pret, cu ignorarea aproape
totala a acoperirii aferente, este una dintre ideile preconcepute pe care specialistii in vanzari
incearca din rasputeri sa o combata.
De remarcat ca in asigurari, un criteriul esential ar trebui sa fie calitatea serviciilor si ca, in
anumite situatii, diferente relativ mici de pret putand ascunde mari diferente in eficienta.
Principalul criteriu in alegerea unei companii de asigurare se bazeaza pe calitatea serviciilor
oferite de catre asigurator. Asiguratii au inceput sa aprecieze din ce in ce mai mult calitatea
serviciilor oferite.
Calitatea serviciilor si notorietatea companiei reprezinta principalele criterii care stau
la baza selectiei unei societati de asigurare
73% dintre cei 260 de vizitatori ai site-ului www.1asig.ro care au raspuns la intrebare
apreciaza acesti doi factori drept determinanti in alegerea unei companii de asigurari.
Marimea primelor de asigurare este apreciata de numai 12,7% drept un factor important in
selectarea unei companii de asigurare.
Opinia operatorilor din piata:
- Sunt multe criterii dupa care clientul isi alege compania de asigurari, importanta este ierarhia si
ponderea criteriilor care stau la baza actului decizional. De asemenea, sunt segmente diferite de
clienti, criteriile variind de la o categorie de clienti la alta. La nivelul de dezvoltare actuala a
culturii din domeniul asigurarilor, pe primele locuri se afla criteriile legate de calitatea serviciilor si
pret.
- Din pacate pentru asigurati, raportul calitate-pret nu este primordial. Multi dintre acestia nu
cunosc avantajele pe care le ofera colaborarea cu un broker. Asiguratii incep sa aprecieze din ce in
ce mai mult calitatea serviciilor doar in momentul in care are loc un eveniment asigurat si au parte
de servicii de o foarte buna calitate.
Pretul - criteriu secundar
Optimizarea relatiei dintre asiguratori si asigurati, furnizarea de produse de asigurari care
sa raspunda cat mai bine asteptarilor clientilor companiilor de asigurari sunt preocuparile
constante ale specialistilor in marketing si vanzari din cadrul companiilor de profil.
Directorii de sucursale si agentii ai marilor companii din piata, aflati permanent in contact
direct cu clientii, au remarcat o schimbare a opticii clientilor:
- In prezent, asiguratul cunoaste mai bine societatea de asigurare, mizeaza foarte mult pe
notorietatea de piata a marcii, a inceput sa acumuleze notiuni tehnice despre asigurari si, in acest
context, factorul pret nu mai este singurul element determinant in alegerea asiguratorului.
- Pe de alta parte, o varietate de servicii oferite, o gama larga de riscuri asigurabile puse la
dispozitia clientilor a condus la formarea unui portofoliu diversificat, alcatuit din clienti din toate
clasele, chiar cu venituri modeste, indiferent de varsta sau profesie.
Sondaj MXP: Ar trebui sa imi aleg compania de asigurari dupa

- Acoperirea oferita - 12,3%

- Calitatea serviciilor - 38,1%
- Notorietatea companiei - 35,0%

54

- Marimea primelor practicate - 12,7%

- Alt motiv -1.9%
Cresterea pietei asigurarilor din tara noastra este vizibila, volumul primelor brute subscrise
in primele 6 luni ale anului 2004 ajungand la 441 mil. EUR. Tot mai multi romani isi incheie
diferite tipuri de asigurari.
Conform specialistilor in marketing si vanzari printre principalele criterii de alegere a unei
companii de asigurari se numara acoperirea oferita, calitatea serviciilor, notorietatea companiei si
marimea primelor practicate.
In opinia specialistilor exista, de asemenea, anumite prejudecati intalnite in luarea deciziilor
de asigurare. Astfel, acordarea unei importante exagerate criteriului pret, cu ignorarea aproape
totala a acoperirii aferente, este una dintre ideile preconcepute pe care specialistii in vanzari
incearca din rasputeri sa o combata.
De remarcat ca in asigurari, un criteriu esential ar trebui sa fie calitatea serviciilor si ca, in
anumite situatii, diferente relativ mici de pret putand ascunde mari diferente in eficienta.
Ce factori stimuleaza cel mai mult in achizitionarea unei polite de asigurare
Daca, in urma cu cativa ani, pe ecranele televizoarelor puteau fi vizionate numai
campaniile R.C.A. ale societatilor de asigurare, in prezent, tot mai multi asiguratori apeleaza la
publicitatea TV pentru promovarea asigurarilor CASCO, de locuinte, a asigurarilor de viata etc.
Intrarea capitalului strain pe piata romaneasca prin intermediul marilor grupuri
internationale de asigurare si a multinationalelor a facut acest lucru posibil.
Iar acum, atat companiile cu capital strain, cat si societatile de asigurare autohtone au
devenit tot mai active in domeniul publicitatii.
Mai multa vizibilitate si creativitate sunt obiectivele pe care si le-au propus specialistii in
marketing si comunicare din industria asigurarilor. Acestia sunt constienti ca lupta pentru
castigarea unei cote de piata cat mai mari inseamna mai mult decat un brand reusit, un mesaj
simplu si eficient, produse si servicii care sa iti starneasca interesul, campanii de comunicare si
evenimente de impact. Este vorba despre un efort continuu care implica intreaga companie si nu
doar departamentele de marketing si comunicare.
11. Cresc vanzarile online
Din ce in ce mai multe companii de asigurare promoveaza vanzarea politelor de asigurare
online, prin intermediul Internetului. Aceasta metoda ar avea ca principal efect o reducere a
primelor platite de cumparatori.
Desi in prezent acest tip de comercializare reprezinta doar o mica parte din vanzarile
companiilor de asigurare, se estimeaza ca pe termen mediu, acestea vor creste de aproape 5 ori,
pe masura ce pietele in curs de dezvoltare se maturizeaza, iar clientii devin din ce in ce mai
familiarizati
cu
aceasta
modalitate
de
cumparare.
"Deocamdata, insa, se constata o lipsa de investitii in promovarea acestui domeniu (al vanzarilor
online) printre potentialii asigurati", considera reprezentanti ai companiilor de asigurari.
12. Lobby pentru deductibilitate
Deductibilitatea primelor de asigurare este, deja, un subiect tabu pentru jucatorii de pe
piata de profil - companii, uniuni profesionale, clienti. Chiar si reprezentantii Comisiei de
Supraveghere a Asigurarilor (C.S.A.) subliniaza faptul ca numai printr-un tratament fiscal adecvat
va creste gradul de cuprindere in asigurare a populatiei.
Singura modalitate prin care asigurarile au putut sa ajunga la cat mai multe persoane a fost
acordarea de stimulente fiscale anumitor categorii de asigurari. Fara acestea, nu poti sa depasesti
un anumit nivel de cuprindere in asigurare, cu un anumit nivel de trai si cu niste venituri date,
oricat de sofisticate ar fi produsele de asigurare, au declarat reprezentanti din cadrul C.S.A.
S-au scurs deja cativa ani buni de cand specialistii din domeniul asigurarilor accentueaza
potentialul mare al pietei de profil si, cu toate acestea, pana in prezent nu s-a inregistrat un boom
in asigurari, desi trebuie remarcat faptul ca piata a crescut constant in ultimii ani, inregistrand
ritmuri de crestere peste rata inflatiei.
Cu toate acestea, gradul de cuprindere in asigurare este inca mic. Locuintele sunt asigurate
in proportie de numai 10%. Chiar si la capitolul asigurarii de raspundere civila a autovehiculelor
(care este obligatorie prin lege), ponderea in asigurare nu depaseste 60-70%.
Necesitatea deductibilitatii primelor pentru anumite tipuri de asigurari este subliniat si de
reprezentantii C.S.A. Desi persoanele fizice reprezinta marea masa a potentialilor asigurati,

55

suntem deficitari la acest capitol. Este posibil ca deductibilitatea primelor de asigurare sa poata sa
schimbe radical pozitia persoanelor fizice vizavi de asigurare.
Deductibilitatea - centrul atentiei
Noul Cod Fiscal va aduce modificari importante privind impozitarea primelor de asigurare,
deoarece devin aplicabile ambele deductibilitati - atat la angajator, cat si la angajat, au declarat
reprezentantii Ministerul Finantelor Publice (M.F.P.).
Oficialii M.F..P spun ca vor fi excluse din baza impozabila atat cheltuielile angajatorului cu
contributiile facute in numele angajatului la fondurile de pensii ocupationale cat si contributiile
angajatului, in limita a 200 EUR fiecare.
Mai mult, conform actului normativ, vor fi deductibile fiscal cheltuielile cu primele de
asigurare private de sanatate, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 EUR intrun an fiscal, pentru angajator si angajat.
Noutatea pentru persoanele fizice consta in faptul ca devin operationale toate
deductibilitatile privind contributiile la fondurile de pensii ocupationale si primele la asigurarile de
locuinte si sanatate. Pentru persoanele juridice si pentru persoanele fizice autorizate vor fi
deductibile primele platite la asigurarile de bunuri, de stocuri si de riscuri profesionale, au precizat
reprezentantii M.F.P. Acestia au tinut sa sublinieze rolul promovarii modului in care se acorda
aceste deductibilitati si a conceptului de asigurare in general.
13. Contract de asigurare va contine un plus de siguranta pentru asigurati
Rezilierea unui contract de asigurare poate avea loc numai cu notificarea prealabila a
celeilalte parti contractuale, in termen de cel putin 20 de zile inainte de denuntarea contractului.
Menita sa asigure protectia asiguratului, prevederea inclusa in Legea nr. 172/2004
elimina posibilitatea companiilor de asigurare de a denunta, in mod abuziv, contractul de
asigurare.
In situatia in care riscul asigurat se produce, dar partile contractante nu se inteleg asupra
cuantumului indemnizatiei, Legea nr. 172/2004 stabileste ca asiguratorul trebuie sa plateasca,
inainte de solutionare, suma care nu face obiectul litigiului.
Restul de plata urmeaza sa fie stabilit prin negocieri sau de catre instanta judecatoreasca.
14. Modificari in contabilitate

in Romania
Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a trimis spre publicare la Monitorul Oficial Ordinul
Nr. 3107/2004 pentru aprobarea Sistemului de raportare contabila la 30 iunie 2004 a
societatilor comerciale de asigurare, de asigurare reasigurare si de reasigurare, precum si a
brokerilor de asigurare.
Potrivit noului sistem, termenul limita pentru depunerea raportarilor contabile la
30.06.2004 pentru asiguratorii si brokerii de asigurare va fi 20.08.2004.

in U.E.
Reprezentantii C.E.E. (Comit Europen des Assurances) declara ca se vor face modificari
substantiale in domeniul standardizarii normelor de contabilitate, cu un impact deosebit asupra
pietei europene a asigurarilor.
Exista experienta in contabilitatea de asigurari in multe tari europene, insa mai este mult
de lucru. Exista insa solutii practice pentru standardizare, au raspuns acestia intrebarii referitoare
la implicatiile pe care adoptarea acestor norme le va avea asupra noilor si viitorilor membri ai
Uniunii Europene.
Reprezentantii IASB (International Accounting Standards Department), au atras atentia
asupra problemelor cu care s-a confruntat autoritatea de supraveghere din Marea Britanie, avand
in vedere ca modul de raportare contabila a produselor clasice de asigurari de viata cu o
componenta investitionala puternica s-a dovedit a fi neadecvat zilelor noastre. S-a subliniat
necesitatea modificarii tehnicilor actuariale atat in ceea ce priveste asigurarile de viata, cat si cele
non-viata.
15. Noi numere ale conturilor C.S.A.
Incepand cu 1 septembrie 2004 Comisia de Supreaveghere a Asigurarilor (C.S.A.) are
noi numere de cont pentru plata taxelor de autorizare si functionare.

56

Astfel, taxa de autorizare, taxa de functionare, contributia procentuala din valoarea

primelor brute incasate aferente asigurarilor obligatorii si alte sume datorate conform Legii nr.
32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor, modificata si
completata prin Legea nr. 76/2004, se vor vira in contul RO57TREZ7005025XXX000272.
De asemenea, de la aceeasi data, obligatiile privind Fondul de garantare se vor vira in
contul RO42TREZ700502501X000285. Ambele conturi sunt deschise la Directia Trezorerie si
Contabilitate Publica a Municipiului Bucuresti pe seama C.S.A.
16. Asiguratorii, administrati de Directia Generala a Marilor Contribuabili
Bancile, societatile de asigurari si cele de investitii financiare vor trece in gestiunea
Directiei de Administrare a Marilor Contribuabili din Bucuresti incepand cu 1 ianuarie 2005, prin
preluarea activitatii de la organele fiscale teritoriale, potrivit unui ordin al Ministerului Finantelor.
Astfel, de la acea data inceteaza activitatea de administrare a marilor contribuabili
organizata in cadrul Directiilor Generale ale Finantelor Publice Judetene. De asemenea, in aceeasi
categorie de administrare vor trece si societatile comerciale care au o cifra de afaceri raportata la
finele
lui
2003
mai
mare
de
532
mld.
lei.
In timp ce societatile nou-infiintate trec in categoria marilor contribuabili dupa ce au indeplinit
criteriul cifrei de afaceri, bancile si societatile de asigurare nou aparute raporteaza la Directia
Generala de Administrare a Marilor Contribuabili, in termen de 10 zile de la data inregistrarii sau
autorizarii.
17. Protectia datelor personale - din nou in centrul atentiei asiguratorilor
O delegatie romana a discutat cu expertii Comisiei Europene stadiul aplicarii legislatiei
europene in domeniul protectiei datelor personale. Delegatia romana, compusa din experti ai
Delegatiei Nationale de Negociere a Aderarii Romaniei la U.E., a prezentat un proiect de act
normativ prin care se propune infiintarea unei autoritati distincte, responsabila cu activitatea de
protectie a datelor personale, conform practicii din statele membre ale Uniunii Europene.
Totodata, pentru asigurarea unei aplicari adecvate a acquis-ului comunitar, a fost adoptat
un plan de actiune pentru protectia datelor personale in perioada 2004-2005.
Una dintre directiile principale pe care se axeaza acest plan este imbunatatirea nivelului de
constientizare a obligatiilor operatorilor de date personale, printre care se numara si companiile de
asigurari.
Un alt element important il reprezinta imbunatatirea nivelului de constientizare a
drepturilor persoanelor vizate, prin derularea unor actiuni de comunicare cu publicul, publicarea pe
Internet a deciziilor autoritatii de supraveghere etc.
Aplicarea Legii nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor privind prelucrarea
datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date a constituit subiectul unui
eveniment din ciclul Intalnirile Pietei Asigurarilor, gazduite de Revista PRIMM, desfasurat in luna
martie a anului 2004. Principala concluzie la care s-a ajuns este ca asiguratorii trebuie sa se
inregistreze ca operatori de date.
18. Specializarea actuarilor
Incepand cu 2007, conform Directivelor U.E., asiguratorii romani vor fi obligati sa aiba cel
putin un actuar autorizat. Deocamdata, in tara noastra, conform expertilor Comisiei Europene,
exista doar doua (!) persoane care detin o astfel de certificare.
Practic, exista doua solutii viabile: autorizarea unor specialisti romani, a caror pregatire
dureaza minimum 2 ani sau angajarea unor actuari din strainatate, ale caror salarii depasesc usor
5.000 EUR/luna.
n contextul modificarilor legislatiei din domeniul asigurarilor care se vor produce urmare a
armonizarii cu acquis-ul comunitar, dar si din necesitatea de continuare a procesului de
consolidare a acestui sector, rolul si responsabilitatile actuarilor vor fi din ce n ce mai mari.
Potrivit unui proiect de norme pentru modificarea Normelor nr. 2/2001 privind
informatiile si documentele cerute pentru autorizarea asiguratorilor si criteriile pentru
aprobarea actionarilor semnificativi si a persoanelor semnificative ale asiguratorilor,
functia de actuar este definita ca o functie de conducere de specialitate, cu atributii clar
specificate si anume:
- sa aprobe toate calculele actuariale ale asiguratorului sau reasiguratorului;
- sa certifice toate rapoartele privind rezervele tehnice;
- sa ntocmeasca si sa transmita Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor un raport anual care
certifica acuratetea si corectitudinea calculelor rezervelor tehnice;

57

- sa informeze conducerea societatii despre orice abatere de la principiile actuariale;

- sa notifice imediat Comisia de Supraveghere a Asigurarilor n situatia n care conducerea
societatii nu ia nici o masura urmare a problemelor semnalate.
Avnd n vedere responsabilitatile instituite n sarcina actuarului, normele prevad anumite
conditii pe care o persoana trebuie sa le ndeplineasca pentru a putea ocupa functia de actuar ntro societate de asigurare/reasigurare, respectiv:
- sa detina o diploma de actuar;
- sa aiba cel putin 5 ani de experienta ca actuar.
n raportul ntocmit de expertii Comisiei Europene urmare a misiunii peer-review de
evaluare a sectorului financiar din decembrie 2003 se arata ca nivelul de cunoastere n domeniul
actuarial este scazut, existnd doar 2 actuari atestati, Asociatia Romna a Actuarilor nu este
membru al International Actuarial Association (IAA) si, n consecinta, este nevoie de mbunatatiri.
Necesitatea cresterii numarului de actuari atestati deriva si din prevederile legale
referitoare la pensiile ocupationale, art. 65 lit. c) din Legea nr. 249/2004 stipulnd ca
autorizatia de functionare a administratorului poate fi suspendata sau retrasa de catre Comisie
daca acesta nu are angajat cel putin un actuar autorizat.
Se considera, prin urmare, ca exista suficiente argumente ca sa se ia n serios problema
instruirii, calificarii si organizarii actuarilor si, ct mai repede posibil, sa se caute solutii care
raspund la asteptarile Uniunii Europene, de conformare cu recomandarile si directivele acesteia.
n acest sens a fost identificata o solutie care vizeaza oferirea posibilitatii de obtinere a
diplomei de actuar de catre cel putin 30 de persoane, de preferinta practicanti ai actuariatului la
societatile de asigurare. Diploma, recunoscuta n Uniunea Europeana si de catre IAA, poate fi
obtinuta n cel mai scurt timp n urma absolvirii unui curs de specializare postuniversitar cu o
durata de circa 2 ani.
Budapest University of Economic Sciences and Public Administration, membru al
Community of European Management Schools, organizeaza specializare postuniversitara n
actuariat nca din anul 1994. n primii ani cursurile s-au tinut n limba engleza, majoritatea
profesorilor provenind din Anglia. La ora actuala se poate opta pentru predare n limba engleza sau
n limba maghiara.
Cursul este monitorizat n mod regulat de catre IAA, datorita faptului ca Asociatia Actuarilor
din Ungaria este membru cu drepturi depline a acestei asociatii internationale si membru asociat
al Groupe Consultatif.
Scopul organizarii acestor cursuri este formarea de actuari pentru firmele de asigurari si
aprofundarea cunostintelor economice, de asigurari si contabilitate care sa permita obtinerea unei
functii de conducere ca actuar la societati de asigurare.
Demararea cursurilor de pregatire ct mai repede posibil va permite atingerea unui alt scop
al strategiei de specializare a actuarilor din Romnia si anume nfiintarea Scolii Romnesti de
Actuari. Astfel, n mod normal, peste 2 ani am putea avea mai multi posesori de diploma de
actuari, care, mpreuna cu actuarii care termina studiile la Londra, pot constitui nucleul de cadre
universitare de specialitate, materiile generale putnd fi predate de profesori de la institutiile de
nvatamnt superior cu profil economic.
n acest mod, cel mai trziu n 2007 s-ar putea acredita o institutie romneasca de
specializare postuniversitara n actuariat care, n colaborare cu Asociatia Romna a Actuarilor si
IAA, poate oferi o pregatire si diploma de actuar recunoscuta n Uniunea Europeana.
Scopurile strategiei de perfectionare a actuarilor din Romnia pot fi atinse nsa numai
printr-o colaborare strnsa ntre autoritatea de supraveghere a asigurarilor si societatile de
asigurare, asociatiile profesionale din domeniu si Federatia Institutul de Asigurari.
19. Asiguratorii trebuie sa fie pregatiti pentru aderarea la U.E.
O parte a reglementarilor acquis-ului comunitar vor putea starni ingrijorarea unor operatori,
daca acestia nu se pregatesc din timp pentru a opera pe o piata extinsa a asigurarilor.
De aceea, se face in continuare apel ca atat operatorii de pe piata asigurarilor, cat si
comunitatea de afaceri, sa se implice cat mai mult pentru pregatirea companiilor pentru momentul
aderarii.
Conform angajamentelor asumate in urma negocierilor de aderare, piata romaneasca de
asigurari va trebui deschisa competitorilor externi imediata dupa intrarea in vigoare a tratatului de
aderare, asteptata pentru 1 ianuarie 2007.
Potrivit legislatiei actuale, companiile de asigurari din U.E. trebuie sa investeasca pe piata
locala intr-o societate pe actiuni si sa fie autorizate de C.S.A. pentru a putea vinde in Romania.

58

Dupa liberalizare insa, companiile din U.E. vor putea vinde polite oricarei societati sau persoane
fizice din Romania, fara sa mai fie necesara deschiderea unei filiale.
Piata romaneasca de asigurari este deja liberalizata, cu un mediu concurential din ce in ce
mai puternic, fiind prezente numeroase companii internationale.
Legislatia din asigurari va arata cu totul altfel ca urmare a negocierilor pentru aderarea
Romaniei la U.E. Cea mai importanta prevedere este posibilitatea companiilor straine de a
deschide birouri in Romania prin care sa vanda asigurari fara sa fie nevoite sa investeasca intr-o
filiala separata. Acesta va conduce la cresterea competitiei, mai ales in noile conditii prin care si
asigurarile obligatorii de raspundere civila auto vor putea fi vandute de catre companiile straine in
mod direct.
In negocierile de aderare pentru capitolul III Libera circulatie a serviciilor, unde sunt
incluse si negocierile pentru asigurari, Romania urmareste atat apararea interesului companiilor
romanesti, cat si interesul consumatorilor romani. Reglementarile U.E. in domeniul serviciilor sunt
destul de stricte, insa au scopul de a proteja consumatorii, astfel incat acestia sa nu se supuna nici
unui risc in momentul in care isi investesc banii intr-o asigurare, de orice fel ar fi aceasta.
Piata romeasca de asigurari este deja liberalizata, aici activand numeroase companii
internationale. Prin aderarea la U.E., Romania se va conecta la piata interna a acesteia, fapt ce va
spori atractivitatea tarii pentru companiile de asigurari din U.E.
Institutia de supraveghere a pietei asigurarilor s-a consultat permanent cu operatorii in
ceea ce priveste adoptarea si implementarea acquis-ului comunitar in domeniu.
Consultari privind domeniul asigurarilor
Pregatirea sectorului asigurarilor pentru aderarea la U.E. trebuie facuta treptat, inca de pe
acum, pentru ca piata romaneasca sa fie pregatita in 2007 pentru concurenta de pe piata interna
a Uniunii Europene (U.E.). Aceasta este una dintre concluziile discutiilor din cadrul Consiliului
Consultativ pentru Negocierea Aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, care a analizat, in 29 iulie
2004, la sediul Ministerului Integrarii Europene, aspectele privind evolutia domeniului asigurarilor
in contextul aderarii Romaniei la U.E.
In cadrul reuniunii au participat reprezentanti ai Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor
(C.S.A.), ai asiguratorilor, ai O.N.G. etc. si au fost discutate aspecte privind:
- concurenta pe piata asigurarilor in contextul liberei circulatii a serviciilor financiare;
- posibilitatea ca societatile romanesti sa intre pe piata U.E.;
- gradul de cunoastere a legislatiei comunitare de catre societatile de asigurare din Romania.
In cadrul negocierilor si a pregatirii pentru aderare, se doreste sa se asigure
predictibilitatea regulilor pe piata asigurarilor si sa se ofere o perioada de timp suficienta pentru
implementarea corecta si eficienta a regulilor comunitare, pana la data aderarii.
De aceea, adoptarea legislatiei primare care transpune acquis-ul va fi finalizata pana la
sfarsitul anului 2004, iar legislatia secundara (regulamentele emise de C.S.A. pentru aplicarea
legislatiei secundare) va fi adoptata pana la sfarsitul semestrului I/2005, chiar daca unele
prevederi vor intra in vigoare mai tarziu.
In negocierile pentru capitolul 3 - Libera circulatie a serviciilor, nici unul dintre noile state
membre nu beneficiaza de perioade de tranzitie la asigurari.
Opinia Consiliului C.S.A.:
- Nu trebuie sa ne temem de concurenta de pe piata interna a U.E., dar societatile romanesti
trebuie sa se pregateasca de pe acum pentru aceasta concurenta.
- Daca un asigurat doreste sa isi faca o polita la o societate din U.E., este dreptul lui sa o faca.
- Daca societatile romanesti vor oferi servicii bune, vor reusi sa isi fidelizeze clientii si este in
interesul lor sa o faca. Doar astfel se poate dezvolta piata.
- Ceea ce pot face societatile de asigurari este sa se pregateasca eficient pentru momentul
aderarii.
Opinia reprezentantii asiguratorilor:
- Nu ar trebui sa existe temeri in ceea ce priveste intrarea pe piata europeana, deoarece, in urma
concurentei, vor avea de castigat atat societatile de asigurari, care vor trebui sa fie mai inventive
si sa isi gaseasca nise pe piata, cat si asiguratii, care vor beneficia de servicii mai competitive. In
plus, dezvoltarea sectorului va duce la dezvoltarea economiei.
- Ar trebui luate masuri pentru dezvoltarea unei culturi a asigurarilor in Romania. Totodata, ar fi
utila realizarea coordonarii domeniului asigurarilor cu politicile sociale, a muncii, sanatatii si,
bineinteles, a celor fiscale. Astfel, s-ar sprijini demersul de clarificare legislativa si operationala a

59

domeniului asigurarilor care sa dea semnale clare privind sectoarele in care va trebui sa se insiste
pana in 2007.
- C.S.A. trebuie sa informeze mai bine in ceea ce priveste acquis-ul comunitar in sector, pentru a
se putea pregati cat mai bine.
Negocieri finalizate
Romania a finalizat, in cadrul Conferintei de Aderare Romania-Uniunea Europeana (U.E.),
desfasurata la Bruxelles pe 22 septembrie 2004, negocierile pentru capitolul 3 - Libera circulatie
a serviciilor, din care face parte si domeniul asigurarilor.
S-a considerat astfel ca legislatia in domeniul serviciilor bancare si a asigurarilor a fost in
cea mai mare parte armonizata cu acquis-ul comunitar, iar adoptarea intregii legislatii se va realiza
pana in primul semestru al anului 2005.
Astfel, in domeniul asigurarilor, a fost adoptata Legea nr. 172/14.05.2004 pentru
modificarea si completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in
Romania.
De asemenea, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (C.S.A.) a continuat implementarea
legislatiei secundare (normele care reglementeaza activitatea societatilor de asigurare si
intermediarilor in asigurari), a finalizat elaborarea actelor normative care transpun prevederile
directivelor U.E. in domeniu. C.S.A. deruleaza un plan de pregatire a personalului, pentru
supravegherea pietei asigurarilor.
Finalizarea negocierilor la capitolul 3 - Libera circulatie a serviciilor este esentiala, deoarece
pregateste sistemul financiar romanesc pentru competitivitatea de pe piata Uniunii Europene.
Alinierea la acquis-ul comunitar
Proiectul de modificare al Legii nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si
supravegherea asigurarilor, unul dintre cele mai importante acte legislative din domeniul
asigurarilor, a fost dezbatut in Plenul Camerei Deputatilor. Legea este supusa procedurii de
urgenta si trebuia fie votata pana la sfarsitul lunii septembrie 2004. Proiectul de modificare al
Legii nr. 32/2000 va fi adoptat in forma votata de Camera Deputatilor.
Comisia pentru Buget, Finante si Banci din Camera Deputatilor a dezbatut proiectul de lege.
Printre amendamentele aduse se numara si prevederea ca asiguratorii autorizati sa practice numai
asigurari generale de accidente si de sanatate, pot primi autorizatia de functionare pentru
categoria asigurari de viata.
O data cu modificarea Legii nr. 32/2000, vom putea spune ca legislatia in domeniul
asigurarilor este in mare parte aliniata prevederilor acquis-ului comunitar. Dupa ce prin Legea nr.
172/2004 pentru modificarea Legii nr. 136/1995 s-a instituit libertatea persoanelor fizice si
juridice romane sa incheie contracte de asigurare cu companii de asigurare din strainatate, acum,
prin modificarea Legii nr. 32/2000, este reglemententat dreptul asiguratorilor si a intermediarilor
in asigurari sa desfasoare activitatea de asigurare pe teritoriul oricarui stat membru al Uniunii
Europene.
Amendamentele si completarile aduse Legii nr. 32/2000 reglementeaza, totodata,
separarea celor doua categorii de asigurari - viata si generale -, introduce notiunea de fond de
siguranta care face posibila preluarea metodelor de calcul a marjei de solvabilitate si lanseaza
notiuni precum marja de solvabilitate minima disponibila si marja de solvabilitate ajustata. Actul
normativ elimina, totodata, barierele cu privire la obligativitatea pastrarii in Romania a tuturor
activelor unui asigurator si largeste atributiile Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor pentru
exercitarea supraveghererii prudentiale.
Modificarea Legii nr. 32/2000, care implica transformari de fond in domeniul asigurarilor,
reprezinta un pas important pentru piata romaneasca de profil.
Aplicarea noilor reglementari reprezinta, insa, o provocare careia trebuie sa ii faca fata, atat
companiile de asigurari, cat si brokerii si agentii de pe piata. La capitolul provocari, ne referim la
liberalizarea totala a pietei asigurarilor si instituirea dreptului asiguratorilor si a intermediarilor in
asigurari de a desfasura activitatea de asigurare pe teritoriul oricarui stat membru al Uniunii
Europene (U.E.), precum si la separarea celor doua categorii de asigurari: viata si generale.
Actul normativ introduce notiunea de fond de siguranta care face posibila preluarea
metodelor de calcul a marjei de solvabilitate, lanseaza notiuni precum marja de solvabilitate
minima, disponibila si ajustata si largeste atributiile Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor
pentru exercitarea supravegherii prudentiale.
Cerintele de solvabilitate privesc, mai mult, aspecte de stabilitate si garantare oferite
clientilor. Acesti indicatori se vor constitui si intr-un criteriu de atragere a investitorilor potentiali.

60

Legea va intra in vigoare la 3 zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial, cu exceptia

prevederilor care implica statutul de stat membru U.E., acestea urmand sa fie aplicate incepand cu
data aderarii Romaniei.
Asiguratorii nu vor avea o perioada de tranzitie pentru aplicarea legislatiei comunitare
in domeniul asigurarile
Adopatarea legislatiei primare din domeniu asigurararilor, care transpune acquis-ul, va fi
finalizata pana in decembrie 2004, iar cea secundara (regulamentele emise de C.S.A. pentru
aplicarea legislatiei secundare) va fi adopatata pana la sfarsitul semestrului I din 2005, chiar
daca unele prevederi vor intra in vigoare mai tarziu.
Actuala legislatie a a asigurarilor va suferi pana in 2007 o serie de modificari ce au in
vedere racordarea legilor romanesti la regulile comunitare.
In negocierile pentru Capitolul 3 Libera circulatie a serviciilor, nici unul dintre statele
membre nu beneficiaza de perioade de tranzitie la asigurari.
Trebuie
luate
masuri
pentru
dezvoltarea unei culturi a asigurarilor in Romania si pentru coordonarea acestui sector cu politicile
sociale, a muncii si sanatatii si a celor fiscale.
Se vor face multe modificari la actuala legislatie. De exemplu:
- Se intentioneaza ca in ceea ce priveste raspunderea civila auto, atat cea interna cat si cea
externa, sa se faca pe baza numarului de inmatriculare a masinilor.
- Se lucreaza la un proiect de lege privind falimentul societatilor de asigurare. Deoarece pana
acum falimentul se facea pe baza Legii nr. 64, nu se putea realiza, in cazul in care era nevoie,
plati din fondul asiguratorilor catre asigurati.
Societatile romanesti trebuie sa se pregateasca pentru concurenta de pe piata interna a
U.E. Daca ele vor oferi servicii bune, vor reusi sa isi fidelizeze clientii. Doar astfel se poate dezvolta
piata. Daca marile companii de asigurari romanesti vor trebui sa isi diversifice si sa isi
imbunatateasca serviciile pentru a face fata rivalilor straini, nu la fel stau lucrurile si in privinta
agentilor mici si mijlocii. In opinia specialistilor din domeniu, singura sansa de supravietuire a
acestora consta in specializarea lor pe un anumit segment de oferta.
Legislatia comunitara pentru domeniul asigurarilor face parte din Capitolul 3 Libera
circulatie a serviciilor, aflat in curs de negociere. Romania spera ca pana la sfarsitul anului 2004
sa finalizeze negocierile la acest capitol.
Capacitate si credibilitate
Modificarile aduse, in anul 2004, legislatiei in asigurari ofera companiilor noi perspective si,
totodata, noi coordonate pentru desfasurarea activitatii in viitor. Dincolo de obligatiile asumate de
Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (C.S.A.) privind transpunerea acquis-ului comunitar in
legislatia romaneasca, obiectivele de baza ale C.S.A. au urmarit intarirea capacitatii financiare a
jucatorilor si selectarea celor care pot face fata concurentei, dar, mai ales, si-au propus ca acesti
jucatori sa ofere credibilitate clientilor.
Reprezentantii Directiei de Reglementare in cadrul C.S.A., explica cum ca prin schimbarea
legislatiei s-a avut in vedere atat intarirea societatilor de asigurare din toate punctele de vedere
privitoare la puterea lor financiara, calificare profesionala, capacitate de a genera produse care sa
faca fata concurentei crescute, dar s-a avut in vedere si deschiderea pietei catre exterior.
Potrivit declaratiilor lor, punctul oficial de vedere al reprezentantilor Directiei Generale Piata
Interna din cadrul Comisiei Europene este ca legislatia noastra in materie de asigurari nu mai
intampina nici un obstacol sau bariera.
Noile prevederi legislative in materie de asigurari urmeaza sa intre in vigoare progresiv
pana la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.
Publicarea normelor care urmeaza sa fie adoptate de Comisie se va face in avans tocmai ca
societatile de asigurare sa constientizeze care sunt pasii urmatori care trebuie facuti. Din acest
punct de vedere, se crede ca societatile serioase de pe piata au sansa sa treaca granita 2007 fara
repercusiuni grave din punct de vedere al potentialului pe care il vor genera.
Normele (inclusiv cele care stabilesc modul de calcul al solvabilitatii dupa noua
metodologie) vor fi facute publice la jumatatea anului 2005, dar se vor aplica de la 1 ianuarie
2006.
20. C.S.A. - mai aproape de asiguratori
Necesitatea unui dialog cat mai deschis intre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor
(C.S.A.) si companiile de asigurari ar putea conduce la crearea unei baze de date care sa
reprezinte o interfata intre C.S.A. si asiguratori.

61

Surse din cadrul C.S.A., au declarat ca este un proiect indraznet care va da posibilitatea de
a fluidiza dialogul dintre C.S.A. si societatile de asigurari / brokeri de asigurare pe linia de raportari
financiare, indicatori (marja de solvabilitate, coeficient de lichiditate) precum si alte elemente.
La ora actuala ideea se afla in faza de proiect, iar o imagine definitiva a acestei baze de
dialog va putea fi creionata dupa integrarea tuturor datelor legate de necesitatea si rezultatele
care se asteapta de la aceasta.
21. Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (C.S.A.) si Autoritatea Federal de
Supraveghere
Financiara
din
Germania,
Bundesanstalt
fur
Finanzdienstleistungsaufsicht (BaFin), au incheiat un memorandum de colaborare,
document care reprezinta cadrul formal pentru asistenta mutuala si schimbul de informatii intre
cele doua autoritati.
Acesta este cel de-al doilea memorandum de colaborare incheiat de C.S.A. cu o autoritate
similara din alta tara, primul fiind semnat in aprilie 2004 cu Bulgaria.
Scopul acestui memorandum este sa protejeze asiguratii si potentialii asigurati ai
companiilor de asigurare si sa promoveze integritatea, stabilitatea si eficienta industriei de
asigurari prin promovarea cadrului de cooperare, incluzand cai de comunicare, cresterea
acordurilor mutuale, schimbul de informatii si asistenta in masura permisa de legislatie,
reglementari si alte cerinte.
C.S.A. devine astfel a doua autoritate de supraveghere din sectorul financiar din Romania
care a incheiat un memorandum de colaborare cu BaFin, alaturi de Banca Nationala a Romaniei,
obtinand astfel recunoastere internationala din partea unei importante tari membre a Uniunii
Europene.
BaFin este autoritatea federala independenta din Germania cu atributii in supravegherea
bancilor, companiilor de asigurare, societatilor de investitii si a pietei de capital.
In perioada imediat urmatoare, C.S.A. va incheia un astfel de memorandum si cu
autoritatea omoloaga din Austria, negocierile asupra continutului si formei documentului fiind deja
finalizate.
Incheierea de memorandumuri de catre C.S.A. reprezinta totodata si o transpunere in
practica a recomandarilor facute de Comisia Europeana, in cadrul misiunilor de evaluare a
sectorului financiar din Romania, cat si de Banca Mondiala.
22. C.S.A. - memorandum de colaborare cu autoritatea similara din Polonia
Colaborarea Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (C.S.A.) cu autoritatea similara din
Polonia a fost oficializata prin semnarea de catre cele doua parti, in decembrie 2004, a unui
memorandum de colaborare.
Scopul cooperarii instituite prin memorandumul incheiat cu autoritatea din Polonia consta
in schimbul de experienta, in special cu privire la activitatile de supraveghere a pietei de asigurari
si fondurilor de pensii, a implementarii unor reforme ale sistemelor de pensii si a proceselor de
adaptare a legislatiei nationale cerintelor acquis-ului comunitar. Cooperarea dintre cele doua parti
poate consta, printre altele, si in vizite de lucru, vizite ale expertilor, schimb de date statistice, de
informatii cu privire la reglementarile in vigoare si implementarea standardelor aprobate referitor
la activitatile desfasurate de entitatile supravegheate.
Comisia de Supraveghere a Asigurarilor si a Fondurilor de Pensii din Polonia a fost infiintata
in aprilie 2002, fiind subordonata Ministerului de Finante, si are ca scop principal protejarea
intereselor asiguratilor si potentialilor asigurati, a beneficiarilor unui contract de asigurare, precum
si a membrilor fondurilor de pensii si a membrilor programelor de pensii ocupationale.
Incheierea de memorandumuri de catre C.S.A. reprezinta totodata si o transpunere in
practica a recomandarilor facute de Comisia Europeana, in cadrul misiunilor de evaluare a
sectorului financiar din Romania, cat si de Banca Mondiala.
Acesta este cel de-al doilea memorandum de colaborare incheiat de C.S.A. cu o autoritate
similara dintr-un stat membru al Uniunii Europene, dupa cel semnat in august a.c. cu Autoritatea
Federala de Supraveghere Financiara din Germania (BaFin). Acestor doua state li se adauga
Bulgaria, C.S.A. si Comisia de Supraveghere a Pietelor Financiare din aceasta tara semnand un
memorandum de colaborare in aprilie 2004.
23. Aderarea Romaniei la CEA (Comit Europen des Assurances) - o problema de timp
In momentul in care cele doua uniuni profesionale ale asiguratorilor se vor uni, aderarea
Romaniei la CEA (Comit Europen des Assurances) va deveni doar o problema de timp.

62

Comit Europen des Assurances are certitudinea ca restul detaliilor privind aderarea tarii
noastre la CEA (federatia asociatiilor asiguratorilor din 32 de state europene), vor fi rezolvate fara
mari probleme.
Intitulata "Impactul noilor reglementari in domeniul asigurarilor asupra industriei de profil",
prezentarea CEA a dezbatut modul in care noul cadru legislativ, care reglementeaza piata
asigurarilor, va influenta bilanturile companiilor de profil de pe continentul european.
Exista numeroase propuneri de directive, care vor fi supuse spre aprobare organismelor
europene in scurt timp. Acestea vizeaza, in principal, o mai buna protectie a asiguratilor,
asigurarea unui climat de concurenta loiala pe piata, tratamentul nediscriminatoriu al clientilor
s.a.m.d.
24. Raportul C.S.A. - prezentat in Parlament
Domnul Nicolae Eugen CRISAN, Presedintele Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor
(C.S.A.), a fost invitat luni, 15 noiembrie 2004, in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si
Senatului, pentru a prezenta "Raportul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor privind activitatea
desfasurata si evolutia pietei de asigurari in anul 2003".
Raportul comun al Comisiilor Economice si Comisiilor pentru Buget, Finante si Banci ale
celor doua Camere ale Parlamentului, intocmit asupra Raportului C.S.A. si prezentat ieri in plen, a
fost favorabil, fiind apreciate actiunile intreprinse de C.S.A. pentru consolidarea pietei, in contextul
pregatirilor pentru aderarea la Uniunea Europeana, precum si dezvoltarea continua a pietei
autohtone de asigurari si a contributiei acesteia in economia nationala.
25. Fondurile de pensii ocupationale
Aparitia Legii nr. 249/2004 in Monitorul Oficial deschide calea crearii fondurilor de pensii
ocupationale, actul normativ reglementand constituirea, functionarea si supravegherea acestor
Fonduri.
Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, prin intermediul unui departament specializat,
este institutia care va supraveghea piata si va autoriza administratorii, fondurile de pensii
ocupationale si schemele de pensii.
Deductibilitatea contributiilor la aceste fonduri constituie un stimulent important pentru un
debut promitator. Cu toate acestea, Legea pensiilor ocupationale a fost votata de Parlament
intr-o forma care, potrivit companiilor de asigurare, nu tine cont de opiniile acestora. Astfel,
potentialul pietei este apreciat drept foarte mic (450.000 de contribuabili in primul an) in conditiile
in care numai salariatii au dreptul sa contribuie la aceste fonduri. Legea prevede, totodata,
cheltuieli si taxe initiale substantiale (estimate chiar la 10% din contributie de catre unii
asiguratori) si este neclara in ceea ce priveste calculul randamentului minim.
Dupa indelungate dezbateri, Legea nr. 249/2004 privind pensiile ocupationale a
trecut de Parlament si a fost publicata in Monitorul Oficial. Actul normativ deschide calea crearii
fondurilor de pensii ocupationale, atributiile privind reglementarea si supravegherea prudentiala a
Fondurilor intrand in sarcina Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor.
Desi deductibilitatea contributiilor la fondurile de pensii ar fi trebuit sa stimuleze
investitorii, acestia considera ca legea nu asigura suficiente conditii pentru dezvoltarea fondurilor
de pensii ocupationale.
Argumente:
- In primul rand, piata potentiala este foarte mica, estimarile indicand un numar de numai 450.000
de contribuabili, in primul an.
- In al doilea rand, administratorii unui fond de pensii trebuie sa suporte (pe langa cele 2 mil. euro
reprezentand capitalul social), plata unor taxe initiale pentru obtinerea autorizatiei de constituire si
infiintare, taxe pentru infiintarea fondului si a schemelor de pensii, precum si contributiile la Fondul
de Rezerva si la Fondul de Garantare a Pensiillor Ocupationale.
- in al treilea rand, legea nu este foarte clara in ceea ce priveste calculul randamentului minim si al
solvabilitatii.
Cand vom avea pensii ocupationale?
Desi Legea nr. 249/2004 privind fondurile de pensii ocupationale intra in vigoare
incepand cu 1 ianuarie 2005, nu este foarte clar momentul in care aceste fonduri vor deveni
operationale. Cu atat mai mult cu cat companiile de asigurari interesate de acest domeniu si-au
manifestat nemultumirea fata de principalele prevederi ale legii.

63

Reprezentantii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor apreciaza ca primele

fonduri de pensii ocupationale ar putea sa devina operationale cel mai devreme n trimestrul II al
anului 2005.
Teoretic, de la 1 ianuarie 2005 ar putea fi colectate primele contributii la fondurile de
pensii ocupationale si, dupa plata a minimum 60 de contributii lunare, deci peste circa 5 ani, se
pot obtine primele pensii ocupationale. Practic, insa, in aplicarea legii trebuie parcurse cateva
etape (autorizarea schemei de pensii, a fondului, a administratorului, avizarea depozitarului s.a.),
care vor face ca primele fonduri sa poata deveni operationale cel mai devreme in trimestrul II al
anului viitor.
Deocamdata, insa, companiile de asigurare asteapta sa vada normele pentru aplicarea legii
pensiilor ocupationale. Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania, care reprezinta
principalele companii de pe piata interesate sa investeasca in fonduri de pensii private, a precizat
ca societatile pe care le reprezinta nu se vor implica in reforma sistemului de pensii din Romania in
conditiile actuale prevazute de lege.
Capitalizarea pensiilor ocupationale
Fondurile de pensii ocupationale care vor incepe sa se constituie incepand cu anul 2005,
ar putea atinge o capitalizare de 200 mil. EUR in circa 2-3 ani, potrivit oficialilor Comisiei de
Supraveghere a Asigurarilor (C.S.A.).
Este de presupus ca intr-un orizont de timp apropiat (2-3 ani) numarul participantilor la
fondurile ocupationale se va ridica undeva in jurul cifrei de 500-550.000 si, avand in vedere o
contributie maximum deductibila de 400 EUR/an, acest lucru ar conduce la o capitalizare anuala
de circa 200 mil. EUR, au declarat reprezentantii Consiliului C.S.A.
Predictiile referitoare la atractivitatea viitoare a fondurilor de pensii ocupationale ne ofera
cifre sensibil diferite, dupa cum autorii lor fac parte din zona guvernamentala si legislativa sau din
randul potentialilor operatori. Astfel, numarul de participanti estimati variaza de la 200.000300.000, in variante pesimiste, pana la 800.000 sau chiar 900.000 in cele optimiste, subliniaza
oficialii C.S.A.
Un sondaj realizat pe tema pensiilor ocupationale arata ca peste 70% dintre subiecti doresc
sa participe la un asemenea fond. Sondajul indica, totodata, nivelul inca insuficient de cunoastere:
peste 60% dintre cei intervievati fac confuzie intre fondurile obligatorii si cele ocupationale.
Pensiile ocupationale la start
Anul 2005 se anunta a fi unul foarte important pentru piata romaneasca de asigurari inca
de la debutul acestuia. Practic, de la 1 ianuarie 2005, intra in vigoare Legea nr. 249/2004
privind fondurile private de pensii ocupationale. Importanta acestui act normativ este
generata nu numai de faptul ca societatile de asigurari par a fi principalii investitori in fondurile
private de pensii ocupationale, dar, mai ales, pentru ca, astfel, sunt constituite primele
instrumente alternative sistemului public de pensii care beneficiaza de facilitati fiscale din partea
statului.
Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a infiintat Departamentul Pensii Ocupationale
Comisia de Supraveghere a Asigurarilor are in structura sa organizatorica, cu incepere din
august 2004, un nou departament - Departamentul Pensii Ocupationale, acesta fiind infiintat in
conformitate cu prevederile art. 93 alineatul (2) din Legea nr. 249/2004 privind pensiile
ocupationale.
In functia de Director General al acestui departament a fost numit domnul Constantin MICU,
care lucreaza in cadrul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor inca de la infiintarea sa, respectiv
din anul 2001 si, anterior acestei date, in domeniul financiar-bancar.
Principala atributie a noului departament va fi, intr-o prima etapa, emiterea de norme in
aplicarea Legii nr. 249/2004, reglementari care vor sta ulterior la baza desfasurarii activitatii de
supraveghere prudentiala in domeniul pensiilor ocupationale.
In perioada imediat urmatoare, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor si Ministerul Muncii,
Solidaritatii Sociale si Familiei, urmare a consultarilor avute totodata si cu reprezentantii Bancii
Mondiale, vor incheia o conventie menita sa reglementeze raporturile, sarcinile si atributiile celor
doua institutii.
In ceea ce priveste necesitatea si oportunitatea infiintarii unui organism independent de
supraveghere, pot exista mai multe optiuni:
1. - supravegherea si reglementarea fondurilor de pensii administrate privat si a pensiilor
ocupationale de catre autoritatea de supraveghere in domeniul asigurarilor - Comisia de

64

Supraveghere a Asigurarilor asa cum se intampla in multe tari membre ale Uniunii Europene,
precum: Olanda, Spania, Polonia, Portugalia, Slovenia, Luxemburg, Cehia, Finlanda;
2. - printr-o institutie autonoma, cum se intampla in unele tari din America Latina (Chile);
3. - in cadrul unui organism consolidat de supraveghere a serviciilor financiar-bancare.
Atat in Statele Unite ale Americii, cat si in Canada, tari dezvoltate, membre ale Organizatiei
pentru Cooperare Economica si Dezvoltare, supravegherea pensiilor private este exercitata de
autoritatile de supraveghere a asigurarilor.
In aceste circumstante, in functie de hotararea legiuitorului - care, cel putin in prima faza,
respectiv Legea nr. 249/2004 privind pensiile ocupationale, s-a pronuntat pentru
supravegherea pensiilor de catre autoritatea de supraveghere a asigurarilor Comisia de
Supraveghere a Asigurarilor poate prelua si reglementarea si supravegherea pilonului II, respectiv
a fondurilor de pensii administrate privat.
Se considera ca experienta acumulata, de 12 ani in reglementarea si supravegherea
asigurarilor, poate fi determinanta in supravegherea prudentiala a unor astfel de fonduri, pentru a
nu avea loc nenorociri dupa cum au aratat unii analisti economici.
Deci, se poate observa ca nu exista un model unic al autoritatii de reglementare si
supraveghere, acesta fiind adaptat de fiecare tara la realitatile economice si politica acesteia.
Pensiile reprezinta probabil unul dintre business-urile cu cel mai mare potential de crestere
in urmatoarele decenii datorita problemelor cu care se confrunta sistemele nationale in cele mai
multe tari.
26. Pensiile private pot fi administrate on-line
CURA Business Solutions (CBS), companie elvetiana de IT&C cunoscuta pietei romanesti,
ofera unei companii romanesti de profil instalarea pilot, gratuita, a unei moderne solutii
informatice de management al fondurilor private de pensii.
Generic denumita Xplan, aplicatia va fi localizata in Romania si va contine un plan de
asigurare adaptat pentru piata si legislatia romaneasca. Specialistii CURA garanteaza ca nu vor
exista investitii suplimentare de hardware sau software pentru compania la care se implementeaza
aplicatia. Oferta este restrictionata la un an si cu o limita superioara de 1.000 de persoane
asigurate.
Xplan este o aplicatie destinata oricarui tip de sistem managerial al fondurilor de pensii,
asigurarilor de viata sau al economiilor unei societati in dezvoltare.
Cu Xplan, un administrator al fondului de pensii dintr-o companie va putea sa efectueze
schimbari si calcule ale beneficiului. Toate documentele relevante, ca de exemplu rapoartele de
asigurare sau rezumatele contributiilor, pot fi listate direct prin Internet. Persoana asigurata nu
numai ca are acces la datele personale dar, de asemenea, are posibilitatea de a efectua propriile
sale calcule.
Sindicatele vor pensii private
Fondurile private de pensii au intrat in sfera de interes a sindicatelor, chiar daca legile care
le reglementeaza au starnit nemultumirea potentialilor investitori si anume a companiilor de
asigurare.
Reprezentantii Blocului National Sindical (B.N.S.) au declarat ca sunt interesati sa participe
la fonduri private de pensii deoarece acestea reprezinta o alternativa la sistemul public de pensii.
B.N.S. intentioneaza sa se implice in construirea de scheme de pensii private, dar si in
monitorizarea modului in care sunt gestionate resursele fondului.
Potrivit declaratiilor acestora, B.N.S. nu este interesat sa participe la activitatea de
administrare a fondurilor private de pensii. Blocul National Sindical reprezinta interesele a peste
400.000 de salariati.
Sindicatele sunt interesate de pensiile private
Constituirea unor scheme de pensii ocupationale si administrarea lor reprezinta o
adevarata oportunitate de investitii pentru principalele formatiuni sindicale. Sindicatele din
industria petroliera si de constructii si-au exprimat in repetate randuri interesul si intentia de a se
implica pe aceasta piata.
Reprezentantii Casei Sociale a Constructorilor, arata ca in proiectul de Acord Sectorial, care
se negociaza intre partenerii sociali reprezentativi in ramura de constructii, unul dintre subiectele
de interes comun este cel legat de sistemele de pensii.

65

Pana la finalul anului 2004 se va decide de comun acord la nivel de parteneri sociali
modalitatile concrete de implicare in acest nou proiect social. Se estimeaza ca demararea
operatiunilor va avea loc cel mai devreme in partea a doua a anului 2005.
27. In ce se vor investi activele fondurilor de pensii?
Administrarea fondurilor private de pensii va necesita, in viitor, orientarea politicilor de
investitii spre instrumente financiare care sa imbine atat principiile prudentiale specifice
domeniului, cat si necesitatea investitiilor pe termene cat mai lungi.
Legea nr. 249/2004 care reglementeaza cadrul legislativ al fondurilor private de
pensii limiteaza la 20% investirea activelor in depozite bancare si alte instrumente ale pietei
monetare, la 70% in titluri de stat, la 30% in obligatiuni emise de autoritatile publice locale si la
50% in valori mobiliare tranzactionate pe o piata reglementata.
Cu toate acestea, potentialii administratori ai unui fond de pensii privat - asiguratorii apreciaza ca, in prezent, piata nu ofera instrumente financiare prudentiale adecvate.
Instrumentele existente pe piata noastra de capital nu sunt inca adaptate afacerilor pe
termen lung. Este necesara crearea unor instrumente adecvate in care sa se poata investi.
Indiferent cate instrumente financiare ar oferi piata nu exista inca investitori privati cu experienta
care sa poata oferi acel randament minim real garantat (peste rata inflatiei) stipulat de lege.
28. Asigurarile private de sanatate
Deductibilitatea primelor aferente asigurarilor private de sanatate ar trebui sa constituie un
stimulent puternic in favoarea unei cereri tot mai mari pentru aceste produse.
Cu atat mai mult cu cat asigurarile private de sanatate vin sa suplineasca oferta deficitara
a statului in materie de servicii de sanatate care sunt oferite in prezent prin sistemul public.
Potrivit Codului Fiscal cheltuielile ocazionate de achizitia unei astfel de polite de asigurare
sunt deductibile in limita a 200 EUR pe an.
Politele de asigurari private de sanatate vor completa, suplimenta si, in ultima faza, vor
substitui serviciile medicale publice.
Asigurarile de sanatate de tip suplimentar vor aduce un plus de beneficii fata de cele
oferite prin sistemul public de sanatate. Spre exemplu, daca in pachetul standard de asigurari
sociale de sanatate, exista o lista de medicamente care pot fi achizitionate prin decontare partiala,
lista poate fi largita prin oferta unei companii de asigurare care practica asigurari private de
sanatate. Cat priveste asigurarile de tip complementar, acestea sunt menite sa completeze
asigurarile sociale de sanatate, in special acolo unde apar co-plati.
Companii precum AVIVA, INTERAMERICAN, ASIROM sau OMNIASIG Addenda si-au anuntat
deja intentia de a oferi si dezvolta asigurari private de sanatate.
29. Principalele motive pentru care nu se incheie asigurarile de viata
Majoritatea specialistilor in vanzari si training sunt de acord asupra principalelor obiectii
carora consultantii sau agentii care vand polite de asigurare de viata trebuie sa le faca fata. Cum,
in vanzari, orice intrebare isi gaseste si raspunsul potrivit si obiectiile pot fi cu usurinta demontate.
Desi ultimii ani au marcat o crestere a pietei asigurarilor de viata (aceasta apropiindu-se la
finele anului 2003 de 6.200 mld. lei) ponderea primelor subscrise in total prime subscrise la
nivelul intregii piete ramane inca scazuta.
Practic, analistii sunt de parere ca valoarea actuala a subscrierilor pe sectorul asigurarilor
de viata este scazuta fata de capacitatea reala de absorbtie a pietei.
Diferenta dintre potential si valoarea reala a subscrierilor se datoreaza, in parte, lipsei unei
mult-mediatizate culturi a asigurarilor dar si anumitor temeri si obiectii: incapacitatea de a sustine
financiar un plan de asigurare de pensie privata, lipsa increderii in institutiile financiare din
Romania, credinta faptului ca evenimentele nefericite ii vor ocoli cu siguranta s.a.m.d.
"Care sunt motivele pentru care romanii nu ar incheia o sigurare de viata?" este
intrebarea adresata uneia dintre cele mai importante companii de brokeraj in asigurari din tara
noastra, specializata pe sectorul asigurarilor de viata. Raspunsul acesteia:
- Oamenii nu au inteles inca pe deplin ca cea mai buna capitalizare a banilor lor o reprezinta o
asigurare de viata, care le ofera protectie in timp, beneficiind si de un confort social si financiar de
care se pot bucura dupa o perioada de timp stabilita chiar de acestia.
30. Statul contribuie la asigurarea culturilor

66

Deoarece numarul producatorilor care isi asigura culturile este, in continuare, relativ redus,
cei care vor contracta credite pentru asigurarea culturilor si a plantatiilor impotriva efectelor
daunatoare ale factorilor de risc natural, precum si pentru asigurarea efectivelor de animale,
impotriva factorilor de risc natural, boli si accidente, vor primi o alocatie bugetara de 10% din
valoarea creditului.
Executivul a aprobat, printr-o hotarare, nivelul fondurilor publice care se vor acorda in anul
2005, conform prevederilor Legii nr. 150/2003 a creditului agricol pentru productie. Potrivit
hotararii, beneficiarii de credite pentru productie, contractate in conditiile acestui act normativ,
care fac dovada utilizarii lor conform destinatiei si ramburseaza creditele si dobanzile aferente la
termenele scadente prevazute in contractele de imprumut primesc alocatii bugetare. Aceste
alocatii bugetare, conform legii, reprezinta un procent calculat din volumul creditelor acordate,
cuantumul fiind diferit in functie de destinatia creditului. Cei care vor contracta credite pentru
asigurarea culturilor si plantatiilor impotriva efectelor calamitatilor naturale sau pentru asigurarea
efectivelor de animale impotriva factorilor de risc natural, boli si accidente, vor primi o alocatie
bugetara de 10% din valoarea creditului.
31. Asigurarile de tip R.C.A.:
R.C.A. se scumpeste
Tarifele de prima vor creste treptat in urmatorii 3 ani, pana la integrarea in U.E. In 2007,
masinile romanilor vor trebui sa fie asigurate la fel ca ale oricarui vest-european.
Romania a cerut C.E. o perioada de tranzitie de 5 ani pentru a-si adapta tarifele politelor
R.C.A., insa a fost refuzata. Ceea ce inseamna ca pana in 2007 piata romaneasca va trebui sa
functioneze dupa reglementari identice celor occidentale. In U.E., acestea ridica nivelul primelor
de asigurare obligatorie de raspundere civila auto pana aproape de 1.000 de euro pe an, in cazul
unei masini de clasa medie.
Modificarile aduse Legii nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile au
reglementat schimbarile principale ce vor avea loc in regimul R.C.A. Aspecte dintre cele mai
importante vor fi stabilite insa prin norme. C.S.A. a elaborate deja un proiect al acestora, pe care la transmis spre consultare si societatilor de asigurari.
O prima cerinta de integrare unificarea politelor R.C.A. si Carte Verde, astfel incat
asigurarea sa aiba valabilitate atat pe teritoriul Romaniei, cat si in U.E., va fi indeplinita chiar din
anul 2005. Tot in 2005 vor creste si limitele de raspundere ale asiguratorilor, pana la cele din U.E.
Scumpirile vor fi determinate si de cresterea contributiei la fondul victimelor strazii, a carui
utilizare a fost deblocata recent prin schimbari legislative.
C.S.A. nu va lasa insa asiguratorii sa stabileasca singuri prima de asigurare decat in anul
integrarii. Pana atunci liberalizarea se va face cu 2 trepte mici, tabelul primelor aprobate de C.S.A.
continuand sa aiba cea mai mare greutate.
Incepand din anul 2005, companiile de asigurari vor avea libertatea de a stabili tarifele
pentru asigurarile R.C.A. cu 10% in plus sau in minus fata de tabelul aprobat de Comisia de
Supraveghere a Asigurarilor (C.S.A.), astfel incat intre doua societati vor putea exista diferente de
pret de 20%.
Din 2006, tarifele vor fi modificate liber in limita a 15%, iar in 2007 companiile vor stabili
singure pretul asigurarii.
Cresterile de tarife vor fi totusi mai blande pentru soferii cu un cazier rutier curat, in
conditiile in care din 2006 va fi introdus sitemul bonus-malus de diferentiere a primelor. In anii
urmatori, diferentele ii vor avantaja si pe soferii cu autovehicule inregistrate in comune si orase
mai mici, precum si pe cei cu experienta.
Etapele liberalizarii:
200
5
200
5
200
6
200

In 2005 tabelul tarifelor R.C.A. va fi aprobat tot de C.S.A., asiguratorii avand libertatea
de a le misca in sus sau in jos cu cel mult 10%. Intre 2 companii, diferenta ar putea
ajunge astfel la 20%.
Pentru anul 2005, scumpirea primelor din tabelul aprobat de C.S.A. nu va fi mai mare de
40-45%.
In 2006, libertatea de stabilire a tarifelor va fi extinsa pana la 15% din nivelul aprobat de
C.S.A.
Abia in 2007 companiile vor putea decide singure cat trebuie sa solicite la incheierea

67

unei polite R.C.A. (cu acoperire si pe teritoriul altor tari).

Tarife liberalizate, incepand cu 2005

Incepand cu 1 ianuarie 2005, companiile de asigurare vor putea sa isi stabileasca singure
pretul de vanzare al politelor obligatorii de raspundere civila auto fata de terti (R.C.A.). Acesta va
putea varia cu maximum 10% fata de prima tehnica stabilita de catre Comisia de Supraveghere a
Asigurarilor (C.S.A.).
In perspectiva aderarii la Uniunea Europeana, limitele de despagubire vor fi majorate
treptat, pentru a ajunge in 2007 la 100.000 EUR pentru pagube materiale si 350.000 EUR pentru
vatamari corporale, fata de 50.000 EUR in prezent si, respectiv, 80.000 EUR.
Liberalizarea tarifelor R.C.A. - o noua provocare
Liberalizarea tarifelor la asigurarile auto de raspundere civila fata de terti ar putea fi
aplicata politelor R.C.A. valabile in anul 2005, potrivit unor surse din piata asigurarilor.
Reprezentantii Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (C.S.A.) au declarat in repetate randuri ca
aceasta liberalizare va fi una treptata care va presupune (pentru inceput) ca tarifele la R.C.A.
oferite de asiguratori sa fluctueze intr-o anumita marja fata de un tarif stabilit de C.S.A. Surse din
piata spun ca aceasta marja ar putea fi in jurul a plus-minus 10-20%.
Liberalizarea treptata a tarifelor R.C.A. a fost aplicata si in alte tari care au trecut deja prin
procesul de aliniere la prevederile acquis-ului comunitar, precum Cehia, Ungaria. Insusi
Presedintele Consiliului Birourilor Carte Verde le-a comunicat reprezentantilor pietei romanesti de
asigurari ca este indicata adoptarea unei liberalizari treptate a tarifelor R.C.A.
Este bine sa se adopte o liberalizare treptata a pietei, altfel competitia poate fi foarte
stransa si toata piata va pierde. Asa s-a intamplat in Germania unde, in 6 ani, au existat pierderi
de 8 mld. EUR.
Liberalizarea partiala a tarifelor la asigurarile R.C.A. este programata sa debuteze in iarna
2004-2005, cu o intarziere semnificativa (spun specialistii in asigurari) avand in vedere termenul
apropiat cand Romania va adera la Uniunea Europeana (U.E.).
Ideea liberalizarii tarifelor este corecta, cu conditia aplicarii unor tarife prudentiale de catre
toti jucatorii din piata.
Oficialii Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (C.S.A.) au anuntat ca aceasta "liberalizare
partiala" a tarifelor R.C.A. va presupune fluctuarea tarifelor calculate de asiguratori intr-o anumita
marja fata de un nivel impus de C.S.A. Pe piata asigurarilor se vehiculeaza o marja de plus-minus
10%.
Liberalizarea totala a tarifelor la asigurarea R.C.A. este un proces de lunga durata, insa
piata trebuie liberalizata pana la data aderarii la U.E. Instituirea unui cadru legislativ corelat,
inclusiv elaborarea unor norme metodologice care sa rezolve aceasta problema pe plan juridic, cer
timp.
Mai este foarte putin pana cand asiguratorii se vor alinia din nou la linia de start in cursa
pentru castigarea cat mai multor clienti pentru asigurarile de Raspundere Civila Auto (R.C.A.). Spre
deosebire de anii precedenti, anul 2005 aduce cu sine mult asteptata liberalizare (partiala) a
tarifelor R.C.A., asa cum deja au anuntat reprezentantii Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor
(C.S.A.).
C.S.A. sustine ca liberalizarea tarifelor R.C.A. nu poate avea un impact negativ asupra pietei
de asigurari din Romania atat timp cat se va propune un sistem bazat pe o perioada de tranzitie
controlata si o eficienta verificare periodica a prudentialitatii subscrierii pe aceasta linie de
business.
Potrivit asiguratorilor, piata ar putea fi afectata daca unele companii vor practica prime la
cote inferioare primei de risc, ceea ce ar determina constituirea unor rezerve necorespunzatoare
fata de riscurile asumate.
Cu cat vom plati mai mult in anul 2005?
Necesitatea cresterii treptate a limitelor de raspundere la asigurarea R.C.A., astfel incat la
momentul aderarii tarii noastre la Uniunea Europeana acestea sa atinga valori similare celor din
spatiul comunitar, impune majorarea continua a primelor aferente acestor polite. Cu ce marja si in
ce procent, este insa greu de apreciat. Normele R.C.A. sunt inca in atentia Comisiei de
Supraveghere a Asigurarilor (C.S.A.).
Unii asiguratori estimeaza ca, in lipsa unificarii politelor R.C.A. si Carte Verde (care potrivit
unor surse din piata nu va avea loc in anul 2004), cresterea primelor nu va depasi 20-30%.

68

Alte opinii apreciaza ca tarifele aferente politelor R.C.A. cu valabilitate in 2005 ar putea
inregistra un salt de 40-45% fata de acest an.
Dincolo de considerentele privitoare la majorarea limitelor de raspundere, inflatia
prognozata sau rata daunei din anul precedent, la stabilirea tarifelor R.C.A. valabile in 2005 ar
putea fi introduse noi criterii precum: varsta asiguratului, localitatea sau aria geografica unde
acesta isi desfasoara activitatea de baza.
In principal, criteriile sunt cele actuariale, ce tin de statistica: rata daunei, frecventa daunei,
natura daunei (materiala sau vatamare corporala) care conduc la aflarea primei de acoperire
necesare. Alte criterii de calcul includ si modul de acoperire a daunelor (intern sau/si extern,
respectiv limitele despagubirii), costul reasigurarii etc.
Asteptari pentru final de an 2004
Pe o piata romaneasca dominata de asigurarile auto, finalul fiecarui an sta sub semnul
asigurarilor R.C.A. Intrucat liberalizarea partiala a tarifelor la asigurarile de raspundere civila auto
va demara din anul 2004, companiile de asigurare implicate pe acest segment de piata au
inceput,
deja,
sa
isi
faca
socotelile.
In ecuatie sunt luate atat majorarile implicite ale limitei de raspundere pentru care autoritatile din
asigurari s-au angajat in procesul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, inflatia, dar si
masurile pe care le implica liberalizarea partiala a tarifelor R.C.A.
Opinia operatorilor din piata:
- In primul rand vom asista la o crestere a primelor (impusa prin norme ale C.S.A.) o data cu
cresterea limitelor raspunderii si apoi la o scadere a lor la maximum permis de catre norme,
probabil cu 10% fata de nivelul de referinta al tarifelor R.C.A. normate pentru 2005. Multe societati
de asigurare autorizate R.C.A. vor practica o politica de subscriere concentrata doar pe incasari
care, din pacate, va ignora obligatiile asumate in schimbul incasarii primelor.
In asteptarea normelor
Modificarile necesare a fi aduse legislatiei in domeniul asigurarilor de raspundere civila auto
au facut ca, in anul 2004, consultarile dintre reprezentantii C.S.A. si cei ai companiilor de
asigurare sa fie mult mai intense.
Chiar daca a fost luata in discutie problematica extinderii teritoriale a acoperirii politelor
R.C.A. la nivelul spatiului comunitar sau cea a prelungirii automate a contractelor R.C.A.,
reprezentantii C.S.A. cred ca piata nu este inca suficient de asezata. Trebuie sa se parcurga
anumiti pasi care sa permita intarirea capacitatii financiare a pietei de asigurari in privinta
asumarii riscurilor.
Oficialii C.S.A. afirma, pe de alta parte, ca se are in vedere ca pe viitor sa se procedeze la
incheierea politelor R.C.A. pe an de asigurare, nu pe an calendaristic asa cum s-a procedat pana
acum.
Lipsa unei baze de date care sa prezinte cu claritate situatia pietei asigurarilor de
raspundere civila auto si a numarului de autovehicule asigurate ingreuneaza, poate, in cea mai
mare masura unificarea politelor de asigurare R.C.A.-Carte Verde. Aceasta baza unica de date la
nivel national, care va cuprinde informatii privind incheierea asigurarilor obligatorii de raspundere
civila ar urma sa devina functionabila incepand cu luna iunie 2005, potrivit C.S.A. Acum suntem
aproape de finalizarea procesului de achizitionare a componentelor hardware si software pentru
aceasta baza de date.
Noi criterii de autorizare pentru R.C.A.
Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (C.S.A.) va introduce conditii mai stricte de
autorizare a companiilor care comercializeaza asigurari auto obligatorii incepand cu 2005.
Una dintre restrictii va limita ponderea pe care o detin aceste polite in totalul incasarilor. Se
vor inaspri criteriile de autorizare pentru R.C.A., mergand, daca este cazul, chiar pana la a impune
o anumita structura a portofoliului si tinand cont de modul in care societatile de asigurare si-au
onorat obligatiile fata de pagubiti.
Se vor controla, totodata, veridicitatea tuturor documentelor si situatiilor depuse de
asiguratori pentru anul 2004, respectiv modul in care acestia au respectat criteriile de autorizare.
Limitele de despagubire la R.C.A. vor fi majorate
Pentru anul 2005, limitele de despagubire la asigurarea obligatorie auto de raspundere
civila fata de terti (R.C.A.) vor atinge, cel mai probabil, valorile de 70.000 EUR si 120.000 EUR

69

pentru daune materiale si, respectiv, vatamari corporale, au declarat reprezentantii Consiliului
Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (C.S.A.).
In perspectiva aderarii la Uniunea Europeana, limitele de despagubire vor fi majorate
treptat, pentru a ajunge in 2007 la 100.000 EUR pentru daune materiale si 350.000 EUR pentru
vatamari corporale, fata de 50.000 EUR in prezent si, respectiv, 80.000 EUR.
Totodata, oficialii C.S.A. au declarat ca ponderea autovehiculelor asigurate R.C.A. in total
parc auto a crescut pana la peste 61%, comparativ cu 60% in anul 2003.
Nu trebuie trecut insa cu vederea faptul ca multe dintre autovehiculele inmatriculate sunt
practic retrase din circulatie, ceea ce ar conduce la o pondere reala a masinilor asigurate R.C.A. de
peste 70%.
Prelungirea automata a politei de raspundere civila auto se numara printre
initiativele care ar putea fi adoptate, cel mai probabil in anii urmatori, si care ar avea un efect
pozitiv asupra eforturilor C.S.A. de crestere a ponderii autovehiculelor inmatriculate.
Masura presupune practic ca valabilitatea politei R.C.A. sa se prelungeasca automat pe
durata a inca un an, in cazul in care asiguratul nu si-a exprimat in timp util dorinta sa se asigure la
alta
companie.
Prelungirea automata a politelor ar usura, totodata, si modul de contractare a acestei asigurari si
ar economisi, vizibil, timpul conducatorilor de autovehicule (mai ales ca perioada campaniei R.C.A.
coincide cu sarbatorile de iarna).
Masura nu este agreata, insa, de companiile de asigurare, intrucat, prelungirea automata a
politelor ar conduce la "conservarea" portofoliilor de clienti pe acest segment de piata, ceea ce ar
reduce semnificativ sperantele asiguratorilor care doresc sa isi majoreze cota de piata.
Inca o taxa pentru asiguratori?
Companiile de asigurari din Romania care vand asigurari de raspundere civila auto (R.C.A.)
ar putea plati 0,5% din incasarile din prime la aceasta clasa pentru Crucea Rosie, conform unui
proiect pentru modificarea Legii Societatii Nationale de Cruce Rosie.
Fondurile, care ar putea ajunge la 500.000 EUR, ar urma sa fie folosite pentru finantarea
cursurilor de prim ajutor, in vederea acordarii serviciilor de prim ajutor si pentru diminuarea
consecintelor accidentelor rutiere.
Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (C.S.A.) a afirmat ca nu este de acord cu
introducerea acestui fond, deoarece s-ar crea un precedent: ar putea cere constituirea unui astfel
de fond si pompierii sau alte categorii profesionale.
C.S.A. are mijloace de control prudential
Programata sa debuteze din iarna anului 2004, liberalizarea partiala a tarifelor R.C.A. este
o masura fireasca in contextul alinierii si integrarii Romaniei in spatiul comunitar.
Desi lideri ai pietei asigurarilor R.C.A. sustin faptul ca liberalizarea, chiar si partiala, a
tarifelor R.C.A. ar induce anumite riscuri pe piata, reprezentantii Comisiei de Supraveghere a
Asigurarilor (C.S.A.) spun ca masura induce un risc semnificativ in conditiile in care institutia
dispune de toate mijloacele de control prudential care ii pot sesiza din timp eventualele probleme
pe care o societate de asigurari le intampina in onorarea obligatiilor asumate.
Reprezentantii C.S.A. au declarat ca este firesc, intr-o economie de piata, sa existe si
societati de asigurare care sa urmareasca, contrar regulilor de prudentialitate a subscrierii,
castigarea unei pozitii importante in piata prin practicarea unor tarife nefundamentate tehnic si
care sa nu poata asigura indeplinirea obligatiilor asumate de societate prin contractele incheiate.
Activitatea de supraveghere desfasurata de C.S.A. se va axa pe eliminarea cazurilor de
acest gen prin inducerea unui sistem de control permanent a obligatiilor asumate de societate, a
capacitatii de acoperire a acestora, a masurilor prudentiale de subscriere.
Sondajul MXP: Sunteti multumit de modul de solutionare a dosarelor de dauna
R.C.A.?
Corectitudinea, rapiditatea si eficienta ar trebui sa fie coordonatele politicii de solutionare a
dosarelor de dauna pentru orice companie de asigurari, cu atat mai mult atunci cand vorbim
despre asigurarile auto: R.C.A., CASCO sau Carte Verde.
Despagubirea prompta si corecta este, cu siguranta, cea mai eficienta publicitate adusa
unui asigurator, avand efecte mult mai puternice decat orice campanie de promovare.
Solutionarea eficienta si corecta a dosarelor de dauna R.C.A. poate oferi unei companii de
asigurare, perspectiva unei cresteri constante si durabile a cotei de piata.

70

Pe de alta parte, si cumparatorii unei polite de asigurare R.C.A. care se asigura astfel fata
de eventualele pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule, ar trebui sa acorde o mai
mare atentie in procesul de cumparare a unei asigurari RCA. Iar atentia ar trebui concentrata
asupra unor detalii precum emitentul politei, locul de achizitie etc.
La fel de importanta este si transparenta in relatia asigurat-asigurator, astfel incat clientul
sa fie informat inca de la incheierea contractului de asigurare, asupra conditiilor contractuale.
Asigurarile R.C.A. - incepand de la sfarsitul lunii decembrie 2004
Normele privind aplicarea legii in domeniul asigurarilor obligatorii de raspundere civila
pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule (R.C.A.) si autorizarea operatorilor
care vor practica acest tip de asigurare in anul 2005 vor fi publicate la sfarsitul lunii decembrie
2004.
Asiguratorii nu par ingrijorati de data de aparitie a normelor, fiind pregatiti pentru
inceperea campaniei R.C.A. Experienta anilor trecuti a aratat ca persoanele fizice isi incheie
asigurarea R.C.A. in ultimele zile ale anului. Specialistii mai sunt de parere ca luna decembrie este,
in orice situatie, o luna aglomerata pentru operatorii care practica R.C.A.
In ceea ce priveste textul normelor, aceleasi surse ne-au declarat ca se pare ca nu va fi
interzisa in mod explicit organizarea de tombole si concursuri cu premii.
Asiguratorii se vor inscrie intr-o noua cursa R.C.A. Potrivit Comisiei de Supraveghere a
Asigurarilor (C.S.A.), normele privind aplicarea legii in domeniul asigurarilor R.C.A. au fost adoptate
deja de organismul de supraveghere si vor intra in vigoare in momentul aparitiei in Monitorul
Oficial.
Politele valabile in anul 2005 vor fi mai scumpe cu 35% comparativ cu anul 2004, iar
tariful va putea fluctua cu o marja de plus-minus 10% fata de o prima de referinta stabilita de
C.S.A.
Potrivit C.S.A., tariful de referinta pentru autovehiculele cu o capacitate cilindrica de 1,2-1,4
centimetri cubi (cmc) va fi de 1,68 mil. lei. Costul cu asigurarea va creste la 1,92 mil. lei pentru
autovehiculele cu o capacitate cilindrica de 1,4-1,6 cmc si la peste 2,16 mil. lei, in cazul masinilor
cu capacitatea cilindrica de 1,6-1,8 cmc.
Totodata, limitele de raspundere se vor majora in anul 2005 la 3 mld. lei pentru daune
materiale si la 5 mld. lei pentru vatamari corporale.
R.C.A. 2005 prin SMS?
Cele mai eficiente campanii de promovare si colectare de informatii din intreaga Europa se
deruleaza, acum, prin intermediul telefonului mobil. Acesta reprezinta la ora actuala canalul
perfect pentru un feedback prompt, deoarece se poate interactiona oricand si oriunde cu clientii
sau potentialii clienti. Incercand sa atraga cat mai multi clienti, asiguratorii pot utiliza acest
instrument in cadrul campaniilor de promovare R.C.A. 2005. Sistemul de SMS Marketing a fost
utilizat cu succes la noi in tara in campaniile PHILIP Morris, GILLETTE sau PHILIPS.
Sistemul ofera o noua dimensiune promovarii serviciilor furnizate de societatile de asigurari
prin intermediul unuia dintre cele mai eficiente instrumente de comunicare: telefonul mobil; exista
companii care desfasoara cu succes acest tip de campanii.
Peste 8 milioane de persoane detin in Romania, in prezent, un telefon mobil.
Promovarea serviciilor de asigurari pe baza promotiilor prin SMS constituie cea mai
eficienta solutie de marketing direct utilizata in prezent in piata europeana de profil. Practic, este
vorba atat despre o campanie de promovare, cat si despre una de colectare de informatii.
La finalul campaniei se obtine o baza de date cu informatii de contact, date referitoare la
asigurarea incheiata, adresa de e-mail, telefon mobil etc. Aceste informatii, obtinute cu costuri
minime, pot fi utilizate cu succes in campaniile ulterioare de marketing direct.
In piata romaneasca, exista companii care dispun de logistica si suport tehnic pentru a
realiza astfel de campanii de marketing direct prin SMS.
Compania de asigurari MAAF din Franta a inceput, inca de anul trecut, testarea unei
modalitati inedite de a comunica cu clientii: prin SMS.
Un serviciu accesibil pentru cei aproape 41 milioane de utilizatori de telefoane mobile din
Franta si in acelasi timp, o modalitate eficienta de comunicare datorita interactiunii directe cu
clientul si a caracterului de simultaneitate intre trimiterea mesajului si receptionarea acestuia de
catre client, Serviciul de Mesaje Scurte (SMS) a devenit in prezent o metoda curenta de
interactiune
intre
compania
MAAF
si
clientii
sai.
In perioada septembrie - decembrie 2003, au fost lansate doua tipuri de campanii prin SMS,
campanii care au fost reinnoite in fiecare luna.

71

Promovarea noilor servicii, precum si posibilitatea clientilor MAAF de a beneficia de

optiunea de reamintire a datei urmatoarei inspectii tehnice a autoturismelor personale sunt doar
unele dintre multiplele posibilitati pe care acest sistem le presupune.
In spatele succesului acestor campanii inovative s-a aflat platforma tehnica de trimitere a
SMS-urilor furnizata de PHONEVALLEY. MAAF priveste utilizarea SMS ca pe un mediu atractiv pentru
promovarea de noi servicii catre clientii sai, pentru confirmarea unei informatii furnizate telefonic
de catre un consultant sau pentru trimiterea de informatii dedicate clientilor anumitor agentii. De
asemenea, compania MAAF utilizeaza sistemul implementat si pentru comunicarea interna, in
interiorul companiei si in cadrul retelei de sucursale si agenti din teritoriu.
R.C.A. 2005
Normele de aplicare a legii in domeniul asigurarilor R.C.A. au fost publicate in Monitorul
Oficial. Astfel, s-a dat startul intr-o noua campanie de promovare a asigurarilor de raspundere
civila auto, poate cea mai importanta campanie pana in prezent, luand in considerare recentele
schimbari legislative. Campania R.C.A. care va debuta in cursul saptamanii viitoare se anunta deja
una extrem de competitiva, mai ales in conditiile prelungirii automate a politelor de asigurare.
Acest fapt va determina o "conservare" a portofoliilor de clienti pe segmentul de piata al
asigurarilor R.C.A. In aceste conditii, am putea vorbi de o reasezare a pietei asigurarilor de
raspundere civila auto?
Ingrijorarea care se simte in randul actorilor acestei piete este amplificata si de faptul ca,
odata cu posibilitatea fluctuarii primelor de asigurare incepand din 2005, asiguratorii ar putea fi
tentati sa se indrepte spre limita inferioara a primelor de asigurare, tocmai in dorinta de crestere a
cotei de piata.
Opinia operatorilor din piata:
- Va fi o concurenta foarte dura in campania R.C.A, iar cei care nu vor lua masuri din timp, vor avea
de pierdut deoarece rata daunei a crescut foarte mult, de doua ori si jumatate. Pe de o parte ca
urmare a majorarii numarului dosarelor in caz de vatamari corporale si, pe de alta parte, pentru ca
s-a schimbat structura parcului auto in sensul cresterii ponderii autovehiculelor mai scumpe.
Potrivit noilor norme, proprietarii de autovehicule sunt obligati sa incheie contract de
asigurare R.C.A. pe durata nelimitata si sa mentina valabilitatea acestuia prin plata primelor de
asigurare pe perioade de cate 6 sau 12 luni. De asemenea, asiguratii sunt obligati sa anunte
asiguratorul R.C.A. de intentia de a denunta contractul de asigurare, cu cel putin 30 de zile inainte
de expirarea perioadelor de valabilitate a politei de asigurare.
- Cred ca am putea vorbi de o reasezare a pietei asigurarilor R.C.A. in conditiile concurentei
stranse care sa anunta. Consider insa ca tombolele si premiile care se acorda la finalul fiecarui an
compromit ideea de asigurare. S-a format deja un reflex in randul clientilor care se asteapta sa
primesca premii sau bonusuri la incheierea oricarui tip de asigurare.
Incepand din 2005, autorizatia de practicare a asigurarii R.C.A. are valabilitate pe perioada
nedeterminata, putand fi retrasa sau suspendata de catre C.S.A.
- Avand in vedere prelungirea automata a politelor de asigurare, se considera ca piata asigurarilor
de raspundere civila auto incepe sa se reaseze. Se va `relaxa` acest varf de subscriere de la
sfarsitul anului 2004 si se spera sa asistam, in viitor, la campanii R.C.A. mult mai civilizate.
Campania R.C.A. 2005
Incepand din anul 2005, autorizatia acordata asiguratorilor pentru practicarea asigurarilor
de raspundere civila auto are valabilitate pe perioada nedeterminata, putand fi retrasa sau
suspendata de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (C.S.A.), in conditiile legii.
Cat priveste conditiile de autorizare pentru R.C.A., noutatea in anul 2004 a constituit-o
cerinta C.S.A. ca asiguratorii sa dispuna de dotare cu tehnica de calcul si software care sa permita
tinerea unor evidente detaliate privind politele R.C.A., cat si capacitatea comunicarii prin Internet a
acestor informatii catre baza unica de date.
Potrivit unui comunicat al C.S.A., este posibil ca, Consiliul C.S.A. sa aprobe lista societatilor
de asigurare care vor fi autorizate sa practice asigurarea obligatorie de raspundere civila auto.
Pentru a fi autorizati sa vanda polite R.C.A., companiile de asigurare trebuie sa dispuna de o
retea teritoriala formata din cel putin o unitate, in fiecare judet, cat si de personal specializat in
activitatea de constatare si de lichidare a daunelor auto pentru fiecare unitate. Totodata, la cel
putin una dintre sucursale sau agentii din fiecare judet trebuie sa se poata efectua plata
despagubirilor.
Spre deosebire de anul 2003, C.S.A. nu a mai impus asiguratorilor, printre conditiile de
autorizare, sa practice de cel putin 4 ani asigurarea facultativa de autovehicule.

72

Surse din piata au declarat ca in anul 2004 ar putea fi autorizate mai multe companii
pentru a vinde polite R.C.A. fata de cele 15 autorizate in anul 2005, avand in vedere ca normele in
vigoare reglementeaza prelungirea automata a valabilitatii politelor R.C.A.
11 companii autorizate pentru R.C.A. 2005
Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (C.S.A.), reunit in sedinta din 20
decembrie 2004, a autorizat sa practice asigurarea obligatorie de raspundere civila auto cu
valabilitate pe teritoriul Romaniei (R.C.A.), in conformitate cu prevederile normelor puse in aplicare
prin Ordinul nr. 3108/2004, urmatoarele 11 societati de asigurare: ASITRANS, OMNIASIG,
ASIBAN, ARDAF, ASTRA, UNITA, ALLIANZ TIRIAC, BCR Asigurari, INTERAMERICAN, CARPATICA Asig,
ASIROM.
Numarul total de cereri de autorizare primite a fost de 17, restul de 6 fiind amanate si
aflandu-se in diverse stadii de clarificare si solutionare a unor aspecte legate de criteriile de
autorizare.
Hotararile Consiliului C.S.A. s-au exprimat prin vot, toti cei autorizati intrunind unanimitate
de
voturi.
Deciziile de autorizare se elibereaza in aceeasi zi, urmare a hotararii Consiliului C.S.A.
Inca 6 companii autorizate pentru RCA 2005
In dupa-amiaza zilei de 20 decembrie 2004, Consiliul Comisiei de Supraveghere a
Asigurarilor (C.S.A.) s-a reunit din nou in sedinta si, clarificand o serie de aspecte legate de cele 6
societati amanate la autorizare pentru practicarea asigurarii obligatorii de raspundere civila auto
(R.C.A.), a hotarat in unanimitate de voturi autorizarea acestora, dupa cum urmeaza:
1. CECCAR ROMAS
2. OMNIASIG - AGI
3. OMNIASIG ASIRAG
4. AGRAS
5. BT Asigurari
6. ABC Asigurari - Reasigurari
S-au depus eforturi considerabile pentru analizarea documentatiilor depuse pentru
autorizare, personalul C.S.A. antrenat in acest proces lucrand inclusiv sambata si duminica dupa
publicarea normelor, ceea ce a permis Consiliului C.S.A., intrunit in sedinta de doua ori in aceeasi
zi, sa autorizeze intr-un timp foarte scurt societatile de asigurare care vor practica R.C.A. Acest
fapt reprezinta cea mai buna dovada ca scopul C.S.A. este acela de a proteja interesele
asiguratilor, fiind suficient timp pentru incheierea acestei asigurari, contrar temerilor vehiculate.
Miza este cota de piata
Majoritatea companiilor de asigurare autorizate de catre Comisia de Supraveghere a
Asigurarilor (C.S.A.) sa practice asigurarea obligatorie R.C.A. au ales sa vanda acest tip de
asigurare la tariful minim prevazut de lege, respectiv cu 10% sub prima de referinta anuntata prin
norme. Aceasta, in conditiile in care asiguratorii au avut de ales sa stabileasca ei insisi primele de
asigurare R.C.A. intr-o marja de +/- 10% fata de tariful de referinta calculat de catre C.S.A.
Tendinta se va pastra si in anul 2006.
Este o dovada in plus ca aceasta campanie sta sub semnul atragerii unei cote cat mai mari
de piata, in timp ce un alt obiectiv drag asiguratorilor - cresterea volumului primelor subscrise - a
fost
trecut
in
plan
secund.
Companiile au preferat sa "marseze" pe un tarif minim posibil, in conditiile unei concurente dure
conturata atat pe fondul prelungirii automate a contractului de asigurare, cat si al cresterii
numarului companiilor de asigurare autorizate sa practice R.C.A. pe o perioada nelimitata de timp.
Opinia operatorilor din piata:
- In conditiile unei competitii agresive pe aceasta piata si atat timp cat C.S.A. a reglementat o
marja de +/- 10% in care primele pot fluctua, era de asteptat ca societatile de asigurare sa se
axeze pe tarifele minime.
BCR Asigurari si ABC Asigurari sunt noii sositi pe aceasta piata extrem de disputata. Acestor
doua companii li se alatura ceilalti asiguratori care au fost autorizati si in 2004 sa vanda R.C.A.
- Companiile de asigurari tintesc anumite nise de piata si doresc, cel putin pentru anul 2005, sa
ofere clientilor actuali, printr-o politica prudentiala, asigurari de tip R.C.A. pentru parcurile proprii.
Bineinteles ca vor fi acceptate si alte cereri. De aceea, ca propunere pentru anul 2005 este
realizarea un volum de prime brute subscrise pe segmentul asigurarilor R.C.A. de peste 15-20 mld.
lei.

73

Primele 5 pozitii in topul asiguratorilor R.C.A., dupa primele 9 luni ale anului 2004, erau
detinute (in ordine descrescatoare) de catre ASIROM, ASTRA, OMNIASIG, ARDAF si ALLIANZ-TIRIAC
Asigurari.
- Cotele de piata de anul trecut se vor schimba, in aceasta campanie R.C.A. Important va fi sa oferi
clientilor servicii de calitate.
Se pare insa ca, potrivit calculelor asiguratorilor, pretul ramane factorul determinant in
perceptia populatiei si a agentilor economici. Iar tombolele si marile premii vor constitui, si in
aceasta campanie, factorul stimulator al deciziei de cumparare.
Plus de castiguri pentru brokeri si agenti
Brokerii si agentii de asigurare vor obtine, incepand cu anul 2005, venituri mai mari din
vanzarea politelor de asigurare R.C.A. Potrivit reglementarilor in vigoare, recent emise de catre
Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (C.S.A.), nivelul maxim al cheltuielilor de achizitie,
respectiv comisioanele, nu va depasi 15%, diferentiat pentru agentii si brokerii de asigurare si se
va aplica asupra primelor efectiv incasate.
Comisioanele pe care brokerii si agentii de asigurare le vor incasa in 2005 din vanzarea
politelor R.C.A. sunt sensibil mai mari comparativ cu cele din 2004, care au fost limitate la 5%
pentru agentii de asigurare si 8% pentru societatile de brokeraj.
Opinia operatorilor din piata:
- Majorarea comisioanelor este un lucru bun si cred ca s-a ajuns, astfel, la un nivel corect. Aceasta
crestere s-ar putea concretiza intr-o sporire a interesului brokerilor de a intermedia polite de
asigurare de tip R.C.A. si, implicit, la o majorare a competitiei pe piata de brokeraj. Circa 30%-40%
din primele subscrise pentru asigurarile R.C.A. sunt, in prezent, intermediate de companiile de
brokeraj. Perspectiva unor venituri in crestere i-ar putea determina pe unii brokeri cu un portofoliu
format preponderent din asigurari facultative sa manifeste un interes crescut si pentru asigurarile
R.C.A.
- Avand in vedere cresterea comisioanelor acordate brokerilor, s-ar putea ca si acele companii care
pana acum au intermediat majoritar polite de asigurare facultative, sa fie interesate sa practice
R.C.A.
- Totodata, un interes crescut ar putea veni si din partea companiilor de asigurare care vor fi
interesate sa atraga si sa lucreze cu cat mai multi agenti si brokeri de asigurare. Este posibil ca
societatile de asigurare sa incerce sa atraga cat mai multi brokeri de asigurare si agenti pentru a
castiga si a mentine o cota cat mai mare din piata asigurarilor de R.C.A.
32. Unificarea R.C.A. - Carte Verde amanata pentru 2007
Proprietarii de autovehicule vor plati separat, in continuare, politele de asigurare de
raspundere civila auto obligatorie (R.C.A.) si politele Carte Verde necesare in afara spatiului
Romaniei, unificarea celor doua tipuri de asigurari urmand a avea loc abia in 2007, potrivit
normelor Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (C.S.A.).
Nu va exista nici o diferentiere a tarifelor de prima intre mediul urban si mediul rural, iar
unificarea R.C.A. cu polita Carte Verde nu va avea loc nici in 2005, nici in 2006, au declarat
reprezentantii Consiliului C.S.A.
33. Inmatricularea autovehiculelor va trece de la Politie, la Prefectura
Inmatricularea autovehiculelor va fi transferata de la Politie la Prefectura, existand
posibilitatea ca, ulterior, aceasta activitate sa fie externalizata catre companiile private, potrivit
unei hotarari adoptate de catre Guvern.
Masura ar putea sa ii avantajeze pe asiguratorii care practica R.C.A., in conditiile in care
exista posibilitatea sa intermedieze o astfel de activitate. Inmatricularea si asigurarea unui
autovehicul in aceeasi locatie poate fi o afacere de viitor.
Opinia operatorilor din piata:
- Trecerea activitatii de inmatriculare a autovehiculelor de la Politie la Prefectura nu va avea o
influenta semnificativa asupra pietei asigurarilor auto. Este important, insa, ca institutia care va
prelua aceasta activitate sa aiba o baza comuna de date care sa cuprinda toate masinile
inmatriculate si care sa fie comparata cu baza de date a asiguratorilor pentru a identifica
autovehiculele neasigurate.
- Acest transfer poate constitui o oportunitate daca se va realiza o "curatare" a bazei de date, in
sensul eliminarii acelor autovehicule inmatriculate care au iesit deja din circulatie, dar care inca
figureaza in evidentele Politiei.

74

Sistemul inmatricularii autovehiculelor de catre companiile de asigurare este practicat in

Austria.
34. Primaria plateste
Companiile de asigurare care platesc despagubiri clientilor in baza politelor Casco pentru
accidente produse datorita gropilor si, in general, a administrarii deficitare a drumurilor din
Bucuresti, ar putea fi despagubite, la randul lor, de catre Primaria Municipiului Bucuresti si de catre
Administratia Strazilor.
Reprezentantii Administratiei Strazilor Bucuresti (A.S.B.) au declarat ca exista pe rol
numeroase procese intentate de companiile de asigurare, iar pana in prezent instantele
judecatoresti au dat castig de cauza asiguratorilor la 10% dintre aceste procese.
Problematica accidentelor de circulatie cauzate de gropile existente pe strazile Capitalei
este binecunoscuta in principal de soferii-victime ale acestor accidente, dar si de asiguratorii ale
caror "buzunare" resimt puternic impactul despagubirilor achitate in baza contractelor de
asigurare Casco.
Pana in prezent A.S.B. trebuie sa plateasca circa 1,3-1,7 mld. lei companiilor de asigurari
care au avut castig de cauza in instantele judecatoresti, suma variind in functie de faza in care se
gasesc procesele. Dintre cele 11 companii de asigurare cu care Administratia Strazilor Bucuresti
are procese, ASIROM si ALLIANZ TIRIAC Asigurari au inregistrat castig de cauza in instanta.
Desi instanta judecatoreasca a dat deja castig de cauza unor companii de asigurari care au
intentat procese Administratiei Strazilor Bucuresti pentru daunele provocate autoturismelor de
starea drumurilor publice, nu se stie inca daca acestea isi vor recupera banii. Se pare ca Primaria
Capitalei sau Administratia Strazilor Bucuresti nu poate plati aceste despagubiri atat timp cat in
buget nu este prevazuta aceasta destinatie.
Reprezentantii ALLIANZ TIRIAC Asigurari au declarat ca pe rolul instantelor din Romania
exista, intr-adevar, dosare in care ALLINAZ TIRIAC Asigurari, in calitate de reclamant, a solicitat
administratorilor drumurilor publice si/sau Primariilor recuperarea sumelor acordate sub forma de
despagubire clientilor companiei, in urma avarierii autovehiculelor acestora din cauza starii
arterelor din tara noastra.
In ceea ce priveste situatia de fapt a dosarelor de regres, acestia spun ca pana la
momentul actual, ALLIANZ TIRIAC Asigurari nu a obtinut nici un titlu executoriu pentru recuperarea
sumelor reclamate de la institutiile publice in cauza, drept urmare neincasand vre-o suma in
dosarele de regres amintite.
35. Fondul Victimelor Strazii este putin cunoscut
Victimele accidentelor de circulatie auto soldate cu vatamari corporale sau decese pot
primi, conform Legii nr. 172/2004, despagubiri de pana la 700 mil. lei de persoana, dar nu mai
mult de 3,5 mld. lei, indiferent de numarul persoanelor accidentate.
Cu toate ca legea a intrat in vigoare inca din luna mai 2004, nu au existat pana acum
solicitari de plata. Probabil lumea nu stie inca de aceasta lege, declara oficiali ai C.S.A.
36. Asigurarile de tip renta
Sondaj: Ati cumpara o asigurare de tip renta pentru copilul dumneavoastra?"

Da - 92,8%
Nu - 7,2%

75

Nu mai este un secret pentru nimeni faptul ca adolescentii si copiii au intrat deja in atentia
institutiilor financiare, in special a companiilor de asigurari si a bancilor pentru care acest segment
de piata constituie un potential de crestere semnificativ.
Majoritatea companiilor care practica asigurari de viata includ in portofoliul propriu produse
de asigurari destinate copiilor, asa-numitele asigurari de tip renta.
Orientarea spre acest segment rezida nu atat in capacitatea financiara a potentialilor
clienti, cat mai ales in scopul de acomodare si fidelizare de la varste cat mai fragede cu sectorul
financiar si, in particular, cu cel al asigurarilor. Putem vorbi chiar de incercarea de a crea o cultura
in spiritul protectiei prin asigurare.
Romania este o tara in care se acorda o atentie deosebita conceptului de unitate familiala.
De aceea, managerii de produs apreciaza ca institutiile financiare care se vor adresa acestui
segment de piata vor avea de castigat. Aceste instrumente financiare asigura suport financiar
pentru plata studiilor, achizitionarea unei case, cheltuielile de nunta s.a.m.d.
37. Veniturile salariale venite prin asigurarile de persoane
Asigurarile de persoane vor fi mult mai putin utilizate de catre angajatori ca mijloc de plata
a salariilor.
Legea nr. 172/2004, care aduce modificari de substanta Legii asigurarilor si
reasigurarilor, prevede ca orice plata, indiferent de forma sub care este facuta de catre
asigurator, diferita de indemnizatia de asigurare sau de suma reprezentand restituirea rezervei
urmare a rezilierii, nu va putea fi efectuata mai devreme de 2 ani de la data incheierii contractului
de asigurare. Numai dupa trecerea acestui termen, retragerile partiale din rezerva sunt posibile la
intervale de minimum 6 luni.
Beneficiind de conditii de fiscalitate mult mai blande, folosirea asigurarilor de persoane ca
mijloc suplimentar de plata a angajatilor explica in mare masura cresterea impresionanta a
asigurarilor de viata care s-a inregistrat la nivelul anilor 2001-2002.
Schimbarile survenite pe plan fiscal au limitat, insa, in 2003, utilizarea acestora ca mijloc
de retributie salariala, miscare care a afectat substantial incasarile companiilor de asigurare care
detineau o cota de piata apreciabila pe acest segment de piata.
38. Beneficii aditionale pentru salariati
Asigurarea privata de sanatate ar putea deveni, in viitor, un mijloc la indemana
angajatorilor pentru atragerea, selectionarea si chiar stabilizarea personalului angajat.
Legea asigurarilor private de sanatate ofera conditii in acest sens si reglementeaza
chiar deductibilitatea integrala a primelor de asigurare.
Angajatorii pot sa incheie contracte pentru angajatii lor, individual sau in grup, acordate ca
beneficii aditionale la drepturile salariale ale acestora.
39. Transferarea riscului de nerambursare a creditelor din sectorul bancar pe piata
asigurarilor
Cifrele oficiale ale Bancii Nationale ar trebui sa-i puna pe jar pe bancheri, intrucat, de la
luna la luna, creditele restante ale populatiei tind sa creasca tot mai mult. Se poate vorbi, astfel,
de aparitia primelor semne negative in urma cresterii exponentiale a imprumuturilor acordate
populatiei in cursul anului trecut.
Cresterea creditelor restante ar putea conduce, concomitent, la majorarea riscurilor pe
piata asigurarilor. Asigurarile de credite si garantii au reprezentat pentru bancheri o adevarata
supapa prin care au putut evita conditiile restrictive impuse de Banca Nationala.
B.N.R. a obligat bancile sa solicite achitarea unui avans minim sau prezentarea unor
garantii persoanelor fizice care contracteaza un credit bancar. Desi, la momentul respectiv,
bancherii sustineau ca persoanele fizice sunt cei mai buni platnici, se pare ca absenta unui Birou
de Credit care sa reflecte, in mod real, gradul de indatorare si capacitatea financiara de
rambursare a persoanele fizice au condus la acumularea unor riscuri mari pe piata bancara.
In aceste conditii, se ridica din nou problema transferarii riscului de nerambursare a creditelor din
sectorul bancar pe piata asigurarilor.
40. Riscurile catastrofice
Cutremurele - in centrul atentiei
Compania de brokeraj in reasigurari BENFIELD a lansat la Bucuresti un model probabilistic
de estimare a daunelor provocate de cutremure.

76

In acest moment (in Romania), nu exista un model unanim acceptat la nivelul pietei prin
care sa se determine programul de reasigurare a riscului de cutremur al unui asigurator privat.
Generic denumit GAPQuake Romania (GAP - Geographic Analysis Project), modelul este
construit in jurul a 3 module: de risc, expunere si vulnerabilitate. Conform specialistilor BENFIELD,
GAPQuake Romania imbina datele referitoare la riscuri cu expunerile existente, estimand pierderile
probabile maxime (PML) si pretul reasigurarii. Se pot astfel determina expunerea fata de aceasta
categorie de risc a unei comune sau a Municipiului Bucuresti. In acest caz, modelul permite si
parametrizare, evaluand impactul miscarilor seismice asupra unei zone si in functie de
particularitatile solului.
Oficialii BENFIELD au subliniat ca companiile de asigurare din Romania investesc circa o
treime din primele brute subscrise pe clasa asigurarilor de tip 'property' in reasigurari de
catastrofa exces de dauna. Acoperirea contractata la nivelul intregii piete depaseste de 14 ori
totalul primelor brute subscrise la aceasta clasa de asigurari, de 3 ori mai mult decat in orice alta
tara din Europa Centrala si de Est.
Modelul a fost creat de catre inginerii si seismologii BENFIELD in colaborare cu
Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti si Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in
Constructii si Economia Constructiilor (INCERC).
Asigurarea riscului seismic: obligatorie sau optionala?
In cadrul Forumului Central si Est European al Riscurilor Catastrofale - The CEE CAT
Insurance, specialistii de referinta din domeniul riscurilor catastrofale au discutat subiecte diverse
pe tema "Cutremurul - risc asigurabil", folosind surse de documentare bune.
Prezentarile au abordat problematica cutremurelor in Romania, atat din perspectiva
obligativitatii asigurarilor de locuinta, cat si a masurilor care conduc la o solutionare eficienta a
acestui risc.
Posibile solutii pot fi oferite atat de piata de asigurari, cat si de parteneriatele stabilite intre
industria de asigurare si ingineria seismica.
Orice scenariu privind caracterul obligatoriu precum si implicarea companiilor de asigurare
intr-o schema obligatorie de asigurare presupune luarea in considerare a unui complex de factori.
Ne referim la faptul ca mai mult de 50% dintre proprietatile private sunt localizate in zona urbana,
precum si la existenta unor cladiri cu grad ridicat de vulnerabilitate sau a unor constructii realizate
fara autorizatia necesara.
De asemenea, trebuie avut in vedere existenta unei protectii prin reasigurare suficienta si
adecvata si, in acelasi timp, stabilirea unor prime de asigurare adecvate.
Aceasta ofera, totodata, 3 scenarii alternative in privinta obligativitatii asigurarilor de
locuinta. Un prim scenariu ia in considerare implicarea Guvernului numai pe plan legislativ. Cel deal doilea scenariu presupune implicarea exclusiv financiara a statului, in timp ce al treilea scenariu
presupune implicarea directa a Guvernului in procesul de asigurare.
T.C.I.P. (Turkish Catastrophe Insurance Pool)
Ajutorul dat de Banca Mondiala in implementarea T.C.I.P. (Turkish Catastrophe Insurance
Pool) a insemnat mult pentru Turcia. A avut astfel oportunitatea de a beneficia de experienta
acumulata in programele demarate anterior de aceasta institutie, precum cele din S.U.A.
(California Earthquake Authority) si Noua Zeelanda (The Earthquake Commission).
Implementarea T.C.I.P. a reusit cresterea gradului de cuprindere in asigurare a locuintelor
din Turcia pana la aproximativ 20%.
Totodata, obligativitatea asigurarii locuintelor a fost utilizata si ca un instrument de
verificare si apoi incurajare a respectarii standardelor din constructii (constructiile neconforme nu
sunt cuprinse in asigurare).
Functionarea T.C.I.P. se bazeaza pe un parteneriat public-privat si implica numeroase
externalizari pe partea de administrare (realizata de catre MILLI Re, cel mai mare reasigurator din
Turcia), ajustare a daunelor, IT&C, marketing si relatii publice.
Pe scurt, companiile de asigurare din Turcia care vand, direct sau indirect, polite de
asigurare a locuintelor, cedeaza toate primele si riscurile catre acest pool, in schimbul unui
comision (intre 12,5-17,5%). Daunele sunt platite direct de catre pool, care acopera doar daunele
materiale directe produse ca urmare a unui cutremur (incendiu, explozie, alunecari de teren).
Riscurile catastrofice

77

Asigurarea riscurilor de catastrofa naturala a constituit subiectul principal al Forumului

Central si Est-European al Riscurilor Catastrofale - The CEE CAT Insurance Forum, care s-a
desfasurat intre 1-5 octombrie 2004 in Antalya, Turcia.
Necesitatea initierii in Romania a unor masuri imediate care sa conduca la o gestionare
eficienta a acestor riscuri este principala concluzie care s-a evidentiat in urma dezbaterilor.
Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (C.S.A.) si-a exprimat sustinerea in special, fata de
problematica asigurarii riscurilor de catastrofa naturala.
Romania are o lupta importanta de castigat in contextul aderarii tarii la Uniunea Europeana
in 2007, iar in momentul de fata completarea legislatiei in materie de asigurari trebuie sa
cuprinda si aceste riscuri catastrofale.
Discutia despre mult polemizata problema a obligativitatii asigurarii locuintelor. Opinia
reprezentantii companiilor de asigurari:
- reactia populatiei fata de aceasta impunere ar fi una negativa, percepand-o ca pe un alt impozit;
- Guvernul trebuie sa gaseasca solutii pentru aceasta problema, iar o posibila masura in acest sens
ar fi ca primele pentru asigurarea locuintelor sa fie achitate din impozitele care deja sunt platite
statului;
- va trece timp pana cand populatia se va obisnui si va apela la produsele de asigurare. Insa este
clar ca Guvernul nu poate sa acopere pe scara larga pagubele cauzate de aceste riscuri
catastrofale.
Pool romanesc de catastrofe
Implementarea unei solutii de gestiune a riscurilor catastrofale prin asigurare in Romania
similara cu cea din Turcia (T.C.I.P. Turkish Catastrophe Insurance Pool) a fost subiectul principal al
prezentarii sustinute de catre reprezentantul Bancii Mondiale.
Intitulata Catastrophe risk pooling in Romania a business necesity or a luxury
prezentarea oficialului Bancii Mondiale a fost punctul culminant al primei parti a Conferintei
desfasurate in cadrul Forumului Central si Est-European al Riscurilor Catastrofale - The CEE CAT
Insurance Forum.
Cu un nivel al pierderii probabile maxime (PML Probable Maximum Loss) in ceea ce
priveste riscurile catastrofale estimat la peste 1,4 mld. EUR, piata asigurarilor din Romania are, in
mod cert, nevoie de capacitate suplimentara, respectiv aport de capital.
Multe dintre companiile de asigurare nu vor supravietui unui seism major. Una dintre
solutiile existente este implementarea unui pool de asigurare a riscurilor catastrofale, a carui
denumire ar putea fi R.C.I.P. (Romanian Catastrophe Insurance Pool).
Oficialul Bancii Mondiale este de parere ca acest pool nu poate lua nastere decat in baza
unui parteneriat dintre asiguratori, reasiguratori si Guvernul de la Bucuresti, posibil sub forma unei
companii de reasigurare a carei finantare sa implice toti asiguratorii primari din piata romaneasca,
si nu printr-o entitate controlata in mod unilateral de catre stat.
Acest reasigurator cu capital romanesc poate utiliza retrocesiunea pentru a plasa riscuri
(exces de dauna) pe piata internationala de reasigurare. Se pot utiliza mai multe paliere sau nivele
de acest tip.
Prin statutul sau, Guvernul Romaniei, alaturi de ajutorul sustinut al Bancii Mondiale poate
prelua parte din aceste riscuri, incasand in acelasi timp in mod direct proportional parte din
primele
de
reasigurare
asociate.
Deosebit de important este insa aspectul legat de managementul acestui pool in sensul
administrarii sale de catre sectorul privat.
Asigurarea locuintelor - abordari cheie
Crearea in parteneriat public-privat a unui pool de asigurare care sa gestioneze, la nivel
national, programul de asigurare a locuintelor a fost identificata drept cea mai eficienta solutie
prin care sa se asigure protectia populatiei impotriva riscului seismic si de inundatii. Aceasta este
una dintre concluziile care s-au evidentiat in cadrul Forumului Central si Est-European de
Catastrofe NaturaleThe CEE CAT Insurance, care s-a desfasurat in perioada 1-5 octombrie 2004
in Antalya, Turcia.
Solutia nu reprezinta o noutate pentru piata asigurarilor. In anul 2001, autoritatile romane
impreuna cu reprezentantii Bancii Mondiale au analizat initierea unui program de cuprindere
obligatorie in asigurare a populatiei, politele de asigurare a locuintelor urmand sa fie emise de
catre o companie nou creata.

78

Variantele luate in discutie pentru infiintarea acestei companii au fost o societate de

asigurare detinuta de stat, un pool de asigurare creat in parteneriat public-privat sau un fond de
administrare al asigurarilor de locuinta.
Si reprezentantii companiilor de asigurare apreciaza ca infiintarea unei companii de
asigurare in parteneriat public - privat reprezinta solutia optima.
Dincolo de aceasta masura, atat autoritatile guvernamentale, cat si reprezentantii pietei
asigurarilor considera ca se impune luarea de masuri in directia cresterii constientizarii populatiei
asupra necesitatii asigurarii locuintelor. Parteneriatul public-privat si cresterea gradului de
constientizare sunt cuvinte cheie in abordarea acestei probleme.
Asigurarea locuintelor - perspective de crestere
Cutremurele care a avut loc in anul 2004 au convins multe persoane sa isi asigure locuinta.
Aceasta este principala concluzie a sondajului realizat pe site-ul www.1asig.ro, care a fost votata
de mai mult de jumatate dintre cei 265 de repondenti.
Cu toate acestea, un numar semnificativ de persoane (26%) au declarat ca evenimentele
seismice nu au avut nici o influenta asupra lor. Pe de alta parte, aproape 8% dintre repondenti au
apreciat ca fenomenele seismice i-au speriat, insa nu isi permit o asigurare de locuinta.
Asigurarea impotriva dezastrelor naturale
Evaluarea, finantarea si asigurarea dezastrelor naturale a fost tema Workshop-ului care a
deschis a doua zi de dezbateri din cadrul Forumului Central si Est-European al Riscurilor
Catastrofale-The CEE CAT Insurance Forum.
In contextul in care Bucurestiul a avut parte din nou, intr-o singura saptamana, de un alt
eveniment seismic, peste pragul de avertizare, subiectele dezbatute au atins in mod special
domeniul asigurarii riscului de cutremur si dezvoltarea acestuia in Romania.
Opiniile participantilor:
- La nivel mondial doar 30% dintre catastrofele naturale sunt asigurate, iar costul acestora a
crescut in ultimii ani cu 400%.
- Turcia a subliniat importanta asigurarilor private de locuinte. Cu toate ca implementarea
sistemului T.C.I.P. in Turcia este apreciata ca fiind un succes, in acest moment, doar 20% din
populatia turca si-a asigurat locuinta. In plus, nu toate politele acopera si riscul de cutremur.
- Dimensiunile zonelor de cutremur este comparativa intre Turcia si Romania, a precizat
reprezentantul Seismic Risk Assessment and Disaster Prevention Laboraty, INCERC. Diferentele
constau in faptul ca in Turcia, cutremurele sunt de suprafata, iar in Romania de adancime (zona
Vrancea), pentru ca in cazul celor din Banat si Transilvania acestea sunt tot de suprafata. Situatia
constructiilor este de asemenea, similara.
- Au fost prezentate procedurile de urgenta in managementul riscurilor de catastrofa.
Populatia trebuie informata de catre asiguratori
In contextul in care tara noastra prezinta o expunere foarte mare la riscurile catastrofale
precum cutremurul, inundatiile sau grindina, asigurarile si reasigurarile devin o alternativa tot mai
viabila pentru a oferi protectie fata de aceste fenomene.
Numai din perspectiva asigurarii locuintelor situatia pare ingrijoratoare in conditiile in care
numai 10% din locuinte sunt asigurate. Explicatia poate fi pusa si in seama lipsei unui program
concentrat din partea asiguratorilor pentru promovarea si informarea populatiei asupra necesitatii
asigurarii locuintelor.
Cu toate acestea, reprezentantii tot mai multor companii de asigurare si-au exprimat
intentia sa sustina un program de promovare a asigurarilor impotriva riscurilor catastrofale.
Uniunea Nationala a Societatilor de Asigurare si Reasigurare (UNSAR) a declarat in cadrul
Forumului Central si Est-European al Riscurilor Catastrofale - The CEE CAT Insurance, ca demararea
unui program de promovare intensiva a necesitatii asigurarilor de locuinte se numara printre
solutiile care ar conduce la solutionarea riscurilor de catastrofa naturala. Totodata, infiintarea unui
pool de asigurare sau de reasigurare pentru riscurile catastrofale care sa acopere pierderile
potentiale si crearea unei imagini pozitive asupra pietei asigurarilor, ar contribui la solutionarea
acestei probleme.
Imprumut pentru consolidarea cladirilor
Romania este expusa mai mult in fata calamitatilor comparativ cu alte zone, iar Bucurestiul
se numara printre primele zece capitale din lume cu un grad sporit de vulnerabilitate, au declarat
reprezentantii Bancii Mondiale in Romania.

79

Pagubele produse de cutremure, inundatii si alte calamitati pe teritoriul tarii noastre se

ridica, in medie, la circa 150 mil. EUR pe an. Numai pierderile provocate de seismul din 1977 s-au
ridicat la peste 2,5 mld. USD, au declarat reprezentantii B.M.
Calculele expertilor au demonstrat ca investitiile in prevenirea dezastrelor sunt mai mici
fata de pagubele produse in urma acestora. Un dolar investit in prevenirea riscurilor scuteste 7
dolari cheltuiti pentru combaterea efectelor unui dezastru, au declarat reprezentanti din cadrul
Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului.
In cadrul strategiei de aparare impotriva calamitatilor, Guvernul a obtinut sprijinul Bancii
Mondiale pentru finantarea "Proiectului de diminuare a riscurilor in cazul producerii calamitatilor
naturale si pregatirea pentru situatii de urgenta". Costul total al proiectului este de 203,65 mil.
USD si va fi finantat printr-un imprumut de 150 mil. USD de la BIRD, asistenta financiara
nerambursabila prin Facilitatea Globala de Mediu (FGM) de 7 mil. USD si fonduri de la bugetul de
stat in valoare de 46,6 mil. USD.
Proiectul are mai multe componente, printre care reducerea riscului seismic a infrastructurii
prioritare din punct de vedere tehnic si social (spitale, cladiri de pompieri, primarii, scoli),
reducerea riscului de inundatii si alunecari de teren prin lucrari de indiguire si imbunatatirea
barajelor mici si mari. In cadrul proiectului se vor consolida peste 80 de cladiri publice de
importanta vitala din toata zona seismica Vrancea si din Capitala, cu rol esential in raspunsul la
situatii de urgenta. Printre acestea se numara spitale, universitati, corpuri de pompieri, sedii ale
comandamentului de protectie civila, centre de plasament, primarii. Acesta este primul proiect
finantat de Banca Mondiala in Europa dedicat diminuarii riscurilor unor calamitati, alte trei proiecte
fiind derulate in America de Sud si in Africa.
Consolidarea cladirilor cu bulina: 150 EUR/mp
Pretul mediu de consolidare a cladirilor cu risc seismic este cuprins intre 120 si 150
EUR/mp, reprezentand jumatate din pretul mediu de proiectare si construire a unui metru patrat
de cladire noua, au declarat reprezentantii Centrului National pentru Reducerea Riscului Seismic
(CNRRS).
In Bucuresti exista 123 de imobile care fac parte din clasa I de risc seismic, construite
inainte de anul 1940.
41. Riscul de inundatii va fi identificat cu precizie militara
Locuintele cu risc mare de inundatii vor fi in curand localizate cu precizie militara.
Tehnologia de realizare a hartilor a fost dezvoltata de unul dintre cei mai importanti asiguratori NORWICH UNION, iar unul dintre principalele efecte ale acestui procedeu de clasare este faptul ca
va duce, pe de o parte la majorarea primelor in unele cazuri, iar pe de alta parte la reducerea
primelor in cazul celor mai putin expuse la risc.
Acest sistem de monitorizare utilizeaza radare, in scopul producerii de harti digitale, prin
care se indica pozitia si nivelul deasupra marii al cladirilor, fiind similar cu tehnologia utilizata de
armata americana. Aceasta modalitate de evaluare a riscului de inundatii al cladirilor va fi
finalizata in toamna, NORWICH UNION planuind sa vanda tehnologia si altor asiguratori.
42. Riscul profesional al magistratilor asigurat
Magistratii vor beneficia de asigurare pentru risc profesional, pentru viata, sanatate si
bunuri, conform Legii nr. 303/2004 privind statutul magistratilor. Primele de asigurare vor fi
platite din fondurile bugetare ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ale Ministerului Justitiei sau,
dupa caz, ale Ministerului Public.
Actul normativ, publicat in Monitorul Oficial din 29 iunie 2004, a intrat in vigoare la data
de 27 septembrie 2004.
Ramane insa de vazut cum se vor pune in aplicare aceste dispozitii legale, avand in vedere
ca prevederi similare, mai vechi, cuprinse in Legea nr. 92/1992, nu au fost respectate.
43. Avocatii vor fi asigurati obligatoriu
Conform noului statut al avocatilor, care va intra in vigoare in 2005, fiecare avocat va
prezenta baroului, la inscrierea anuala in tabloul celor cu drept de practica, o copie dupa polita de
asigurare de raspundere profesionala. Aceasta asigurare acopera prejudiciile materiale provocate
clientilor din culpa prin neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a obligatiilor asumate de
avocat prin contract.

80

De asemenea, pot fi acoperite si cheltuielile de judecata efectuate de clientul prejudiciat si

de avocat in procesul civil, sanctiunile de natura fiscala aflate in sarcina clientilor din cauza unei
erori imputabile avocatului s.a.m.d.
Incheierea asigurarilor de malpraxis pentru avocati este o cerinta prevazuta si de actualul
statut, dar in lipsa unor sanctiuni stricte, a fost trecuta cu vederea in cele mai multe cazuri. Suma
minima ce va trebui acoperita de asigurarea de malpraxis nu a fost inca stabilita. Actualul statut
prevede 6.000 EUR pentru avocatii definitivi si 3.000 EUR pentru stagiari.
44. Riscuri neasigurabile pentru companiile aeriene
Cei mai importanti asiguratori intentioneaza sa reconsidere anumite clauze din contractele
de asigurare ale companiilor de transport aerian, printre care cele care acopera riscul de atacuri
chimice, biologice sau cu materiale nucleare, mai ales datorita faptului ca se considera ca un atac
terorist care ar utiliza mijloacele enumerate anterior ar produce pagube cu mult peste capacitatea
de acoperire a industriei de asigurari.
Specialistii au redactat noile propuneri de contracte, acestea fiind deja trimise tuturor
partilor implicate. Se asteapta ca noile clauze de excludere sa intre in vigoare incepand cu
ianuarie 2005.
45. Asigurari mai scumpe pentru femei
Femeile vor trebui sa plateasca sute de euro in plus pentru asigurari, conform legii
impotriva discriminarii sexuale, care va fi aprobata de Parlamentul European.
Masurile propuse de Comisia Europeana obliga piata de servicii financiare sa trateze in mod
egal clientii de ambele sexe.
Astfel, in prezent, doamnele platesc cu pana la 30% mai putin decat barbatii pentru
asigurarea obligatorie de raspundere civila auto, considerandu-se ca acestea provoaca mai putine
accidente. De asemenea, femeile platesc mai putin si pentru asigurarile de viata, deoarece durata
medie de viata a acestora este mai ridicata.
Unele tari din Uniunea Europeana, precum Suedia, Polonia si Olanda au interzis deja
asiguratorilor sa faca diferentieri intre sexe la stabilirea primelor de asigurare.
Egalitate intre sexe nu si in asigurari
Dupa luni de negocieri, Consiliul pentru Munca si Politica Sociala al Uniunii Europene (U.E.)
a ajuns la un consens asupra proiectului directivei privind accesul egal la bunuri si servicii.
Daca acest compromis este acceptat in mod formal, statele membre U.E. vor putea sa ia in
considerare sexul unei persoane ca factor in stabilirea cotatiilor de prima.
Subiect controversat pe plan international, eliminarea discriminarii sexuale in stabilirea
cotatiilor de prima poate constitui motiv de discutie si la nivelul pietei romanesti de asigurari.
Este bine cunoscut un principiu de baza al asigurarilor, care presupune stabilirea cotatiilor
de prima in functie de clasa de risc, diferita in anumite cazuri intre femei si barbati. Acest principiu
se aplica, in unele state, in stabilirea cotatiilor de prima la asigurarile auto, de viata, de sanatate
sau de pensie privata.
Subiectul acceptarii sau interzicerii discriminarii sexuale in stabilirea cotatiilor de prima a
constituit, luni de zile, subiect de disputa la nivel european. In cele din urma, Consiliul pentru
Munca si Politica Sociala al Uniunii Europene a ajuns la un consens asupra acestei probleme.
Astfel, daca acest compromis este acceptat in mod formal, statele membre U.E. vor putea sa ia in
considerare sexul unei persoane ca factor in stabilirea cotatiilor de prima. Proiectul de act
normativ a fost puternic combatut de catre companiile de asigurare din spatiul european. Acestea
au sustinut faptul ca interzicerea discriminarii sexuale in stabilirea cotatiilor de prima va conduce
la cresterea primelor de asigurare pentru toate categoriile de consumatori.
In contextul procesului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, subiectul eliminarii
sau aplicarii discriminarii sexuale la stabilirea cotatiilor de prima ar trebui sa trezeasca interesul si
din partea companiilor de asigurari romanesti.
DA pentru diferentierea primelor
Un principiu de baza al asigurarilor presupune stabilirea cotatiilor de prima in functie de
clasa de risc. El se aplica in stabilirea cotatiilor de prima la asigurarile auto, de viata, de sanatate
sau de pensie privata. Cu toate acestea, acceptarea sau interzicerea discriminarii sexuale in
stabilirea cotatiilor de prima a constituit, luni de zile, subiect de disputa la nivel european.

81

Stabilirea primelor de asigurare in functie de diverse criterii care influenteaza riscul

asigurabil, cum ar fi varsta, sexul, starea de sanatate, zona geografica, etc., este un lucru normal
si face parte din procesul de evaluare a riscului asigurabil condus de catre orice asigurator.
Institutiile Uniunii Europene (U.E.) au ajuns, in cele din urma, la un consens asupra acestei
probleme. Astfel, daca acest compromis este acceptat in mod formal, statele membre U.E. vor
putea sa ia in considerare sexul unei persoane ca factor in stabilirea cotatiilor de prima.
Stabilirea unor prime diferentiate pentru acelasi produs in functie de diverse criterii are la
baza principiul echitatii, conform caruia pretul platit trebuie sa fie in stransa legatura cu riscul
asumat de catre asigurator.
Decizie amanata
Comisia Europeana, autoritatea executiva a Uniunii Europene (U.E.), a amanat dezbaterea
proiectului de lege privind interzicerea utilizarii unor criterii de natura sexuala in stabilirea pretului
politei de asigurare. Aceasta initiativa legislativa, deosebit de controversata, a aparut pentru prima
data in decembrie 2003. Adoptarea masurii ar afecta in principal pretul politelor la asigurarile de
viata si la cele auto.
Reprezentantii Asociatiei Britanice a Asiguratorilor au declarat: "Salutam hotararea
Consiliului de Ministri al U.E. care a recunoscut criteriul sexual in stabilirea pretului primelor, desi
luarea unui decizii finale a fost amanata."
46. Evaluarea riscului de atac terorist
Ca reactie la cresterea numarului si intensitatii activitatilor teroriste la nivel global in
ultimii 3 ani, compania RISK Management Solutions (RMS), lider mondial in furnizarea de servicii
pentru managementul riscului de catastrofa, a lansat o noua gama de produse concepute pentru a
ajuta asiguratorii si reasiguratorii in gestionarea riscurilor de atac terorist in afara Statelor Unite
ale Americii.
Piata de profil are nevoie de instrumente analitice pentru a putea gestiona mai bine
procesul de subscriere a acestui tip de risc. Produsele pe care le ofera RMS se adreseaza
satisfacerii acestei necesitati, furnizand asiguratorilor si reasiguratorilor echipamentele necesare
evaluarii riscului in orice tara a lumii.

Intocmit,
Marius Cozma

82