Evoluții si implicații generate, în contexte de criză, la nivelul

companiilor de asigurări si soluții viabile de revenire rapidă a

acestora pe un trend ascendant

Piața asigurărilor din România a suferit schimbări profunde în cei 30 de ani de la revenirea la
o economie de piață. La fel ca și alte sectoare ale industriei financiare, industria asigurărilor a
trecut prin vremuri favorabile și nefavorabile, dar de-a lungul timpului s-a consolidat și a devenit
stabilă financiar. Cu toate acestea, România se află în continuare pe ultimul loc în UE în ceea ce
privește accesul la asigurări. Având în vedere că aceasta este o formă acceptată de protecție
financiară și o necesitate globală, ce se poate face pentru a stimula consumul de asigurări?

Evoluția industriei este indiscutabilă, de la transformarea ADAS la 3 companii private, la

peste 70 de companii de asigurări la începutul anilor 2000, urmată de o perioadă de consolidare
cu achiziții, fuziuni, dizolvari și chiar faliment. Există mai puțin de 30 de companii pe piață. În
același timp, legislația a fost îmbunătățită, inclusiv prin transformarea normelor europene în
acest domeniu, conducând la stabilitate financiară în industrie și la reguli mai clare privind
protecția consumatorilor de asigurări.

Cu toate acestea, deși parametrii financiari ai companiilor de asigurări arată astăzi mult mai
bine decât în urmă cu 20 de ani, mai este mult de lucru pentru a dezvolta interesul românilor
pentru această formă de protecție.

Din primele trei societăți private înființate, doar una mai este în piață

Revenind la evoluția pieței, primul pas în înființarea industriei moderne de asigurări este
considerat a fi împărțirea ADAS de stat din epoca comunistă în trei companii private, și anume
Asirom, Astra și Cargo. Dintre aceștia, doar unul a trăit 30 de ani, așa că am multe de învățat!

Pentru o perioadă care a urmat, asigurătorii au funcționat fără legislație specifică și fără
supraveghere specializată. Aceste probleme au fost rezolvate la începutul anilor 2000, când a
apărut Legea nr. 32/2000, în baza căreia a fost înființat Comitetul de Supraveghere a
Asigurărilor, ca organ de pe lângă Parlament.

Activitatea de brokeraj în asigurări a crescut și la începutul anilor 2000, deși prima firmă de
brokeraj înființată în România după decembrie și-a sărbătorit recent cea de-a 25-a aniversare.
Numărul unor astfel de companii a crescut la câteva sute de-a lungul timpului, dar chiar și pe
această piață concurența și reglementarea au pus lucrurile pe o bază mai stabilă. La sfârșitul
anului 2018, în piață activau 342 de brokeri autorizați, însă concentrarea primilor 10 jucători era
foarte mare, în jur de 50%.

De la extazul european, la agonia crizei

Prin urmare, îmbunătățirea cadrului legislativ și mediul economic favorabil înainte de 2008
sunt propice dezvoltării industriei asigurărilor, îmbunătățirii indicatorilor de solvabilitate, dar și
integrării pieței, prin eliminarea jucătorilor răi. În plus, aderarea României la UE a adus noi
reglementări în acest sens, în special în domeniile stabilității financiare și protecției
consumatorilor.

Totuși, criza financiară și-a pus amprenta și în acest domeniu, companiile întâmpinând
probleme specifice, iar industria este direct dependentă de veniturile economice și ale populației.
În acest context, în vederea relocarii pieței, în anul 2013 a fost înființată Autoritatea de
Supraveghere Financiară, preluând responsabilitățile Comisiei de Reglementare în Asigurări,
precum și ale Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (CNVM) și ale Comisiei de
Supraveghere a Sistemului. Pensii (CSSPP).

În anii care au urmat, piața a fost zguduită de falimentul Astra Asigurări, care a deținut
supremația în domeniu aproape întreaga perioadă de activitate, ocazie cu care s-a pus tot mai des
în discuție sustenabilitatea sistemului de asigurări obligatorii auto (RCA), care domină și astăzi
industria. În acest caz, este de menționat și gradul ridicat de concentrare. În prezent, primele
două companii dintre cele autorizate să vândă astfel de polițe regrupează 70% din piață.
 Falimentul Astra a fost urmat de cel al Carpatica Asig, cu impact mai redus în piață,
proporțional cu dimensiunile societății, de planuri de redresare financiară instituite de ASF la alte
companii de asigurări, dar și de o reașezare a politicii de tarifare pe RCA, de departe segmentul
cel mai mare al pieței.

Asigurările generale au dominat piața în toți acești 30 de ani, în timp ce segmentul

asigurărilor de viață, deși departe de situația din anii ‘90, nu reușește să depășească prea mult
pragul psihologic de 20% din piață.

O atenție deosebită a fost acordată, în ultimii ani, asigurărilor pentru locuințe, în urmă cu 10
ani fiind adoptată o lege specială care obligă toți proprietarii de imobile să le asigure împotriva
riscurilor naturale. Polițele sunt emise de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale
(PAID). Însă, deși preturile au fost stabilite astfel încât să fie accesibile populației, respectiv 20
de euro/an pentru locuințele cu structură de rezistență solidă și 10 euro/an pentru cele mai puțin
rezistente, din motive care pornesc de la nivelul redus de educație financiară și până la probleme
legate de actele de proprietate, gradul de acoperire prin asigurare rămâne undeva la 20%.

Câți bani alocă românii pentru asigurări comparativ cu vecinii

Așadar, din punct de vedere financiar, sistemul de asigurări din România este stabil,
companiile din domeniu înregistrează indicatori de solvabilitate ridicați, însă, cu toate acestea,
comparativ cu țările din regiune, gradul de penetrare a asigurărilor, calculat ca pondere a
primelor brute subscrise în PIB, rămâne foarte redus.

Potrivit celor mai recente date publicate de ASF, în 2017, România avea un grad de penetrare
de doar 1,13% din PIB, comparativ cu Polonia - 3,2% din PIB, Cehia - 3% din PIB, sau Ungaria
- 2,5% din PIB. În 2018, indicatorul pentru România chiar a scăzut la 1,08% din PIB.

Și în ceea ce privește densitatea asigurărilor, ca raport între valoarea primelor brute subscrise
și numărul populației, țara noastră se află în urma țărilor vecine. Raportând densitatea
asigurărilor la salariul mediu brut anual, ponderea în cazul României este de aproximativ 1,3%,
în timp ce țări ca Ungaria sau Polonia înregistrează valori de aproximativ 2,6% - 3,1%.

Românii au alocat, în 2017, doar 0,5% din cheltuieli pentru achiziția polițelor de asigurare,
fapt ce clasează țara noastră pe ultima poziție în clasamentul european, alături de Lituania, reiese
dintr-un studiu publicat recent de Eurostat. Media europeană este de 2,5% (din consumul țărilor
UE-28 destinat asigurărilor), respectiv 2,9% în cazul locuitorilor zonei euro.

Țara noastră este depășită la acest capitol și de Cipru - 0,9%, dar și de Bulgaria și Estonia -
0,7%.

Diferențele observate exprimă gradul diferit de maturitate a piețelor și arată potențialul

semnificativ de dezvoltare al pieței de asigurări din România. Cum poate fi acesta fructificat?
Prin stimularea dezvoltării economiei, care generează venituri mai ridicate atât pentru companii,
cât și pentru populație. Astfel, companiile vor avea nevoie de protecție suplimentară pentru
activele acumulate, iar populația de venituri disponibile pentru asigurări de viață, sănătate etc. În
plus, sunt necesare măsuri pentru creșterea încrederii consumatorilor și pentru sporirea nivelului
de educație financiară, iar industria și-a luat acest rol în serios, derulând numeroase campanii de
educație financiară.

UNSAR, alaturi de intreaga industrie de asigurari, lucreaza pentru a-si adapta operatiunile si
modul de raspuns in contextul pandemiei provocate de coronavirus (COVID-19). In acest sens,
atat noi, cat si membrii nostri suntem in contact cu ASF – Autoritatea de Supraveghere
Financiara si cu alte autoritati publice, astfel incat sa fie implementate masurile adecvate actualei
situatii.

Membrii UNSAR fac demersuri importante pentru a limita riscul de imbolnavire atat in
randul angajatilor, cat si in cel al clientilor; se iau masuri necesare astfel incat operatiunile sa
continue intr-un ritm cat mai apropiat de cel normal. Prioritatea industriei de asigurari este aceea
ca persoanele care se confrunta in aceasta perioada cu producerea riscurilor asigurate sa
beneficieze de compensatiile aferente in cel mai scurt timp posibil, pentru a putea trece mai usor
peste instabilitatea creata de pandemia de COVID-19.
 Fiecare companie de asigurari ofera polite care acopera riscuri diferite, in functie de politica
fiecarei societati.

Serviciile medicale de urgenta in sistemul public sunt oferite in mod gratuit tuturor cetatenilor
si rezidentilor tarii, asa cum este precizat expres si in decretul pentru instituirea starii de urgenta
pe teritoriul Romaniei.

Politele de asigurari de sanatate vor acoperi in continuare financiar riscurile si serviciile

mentionate in contractele dintre parti. Daca nevoia de servicii medicale este generata de
pandemia de COVID-19, serviciile medicale respective vor fi decontate daca polita de asigurari
acopera explicit riscul de pandemie, prin termenii si conditiile contractului de asigurare sau daca
compania decide sa extinda acoperirea si pentru acest risc. Daca nevoia de servicii medicale nu
are legatura cu pandemia de COVID-19, decontarea se va face ca si pana acum, in baza
termenilor agreati in contractul de asigurare.

Politele de asigurare pentru companii ofera, in general, acoperire pentru o gama larga de
riscuri specifice activitatilor comerciale, care se impart in doua categorii: polita de tipul „riscuri
numite”, care acopera exact riscurile mentionate in capitolul riscurilor asigurate si polita de tipul
„toate riscurile”, care acopera toate riscurile, mai putin excluderile, care in general este mai
acoperitoare.

Clauza de intrerupere a activitatii (BI-Business Interruption) acopera, in general, pierderea de

profit brut, precum si alte cheltuieli suplimentare necesare reluarii activitatii desfasurate cauzata
de un risc acoperit pe polita de asigurare de bunuri. De principiu, intreruperea activitatii
comerciale in urma luarii unor masuri extraordinare privind limitarea/atenuarea raspandirii
virusului COVID-19 nu este acoperita printr-o clauza de intrerupere a activitatii. In orice caz,
avand in vedere complexitatea subiectului si evolutiile actuale, recomandam companiilor care
detin o astfel de polita de asigurare sa verifice sfera acoperirii lor, si sa solicite informatii
personalizate de la asiguratorul sau intermediarul in asigurari cu care colaboreaza.
 Evoluțiile recente ale piețelor, ale cadrului legislativ și ale comportamentului consumatorilor,
în ansamblu, conduc la apariția unor riscuri emergente, care evoluează la rândul lor, direct

proporțional cu modificările existente la nivel politic și social.

Bibliografie:

 https://op.europa.eu/webpub/eca/special-reports/eiopa-29-2018/ro/
 https://unsar.ro/evenimente/asigurarile-in-contextul-covid-19-intrebari-si-raspunsuri.html
 https://www2.deloitte.com/ro/ro/pages/tax/articles/asigurarile-in-romania-la-30-de-ani-
un-sistem-solid-in-cautare-de-noi-oportunitati.html
 https://www.asfromania.ro/uploads/articole/attachments/602bd5bc861c5687157094.pdf
 https://www.grawe.ro/fileadmin/grawe_ro/Downloads/situatii_financiare/
rapoarte_anuale_sfcr/2019/Raport-Evolutii-semnificative-COVID-19--SFCR.pdf