Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprins
Scurt istoric al companiei....................................................................................................................3
Strategii de dezvoltare și implicațiile companiei................................................................................3
Povestea care a dus către faliment......................................................................................................4
Sinteza sancțiunilor impuse de A.S.F. la City Insurance...................................................................7
Studiu de caz.......................................................................................................................................13
Bibliografie.........................................................................................................................................17
2
Scurt istoric al companiei
3
Ca parte a strategiei sale CSR, City Insurance sprijină cu mândrie programe
comunitare care aduc o contribuție semnificativă pentru un viitor stabil și sigur al comunității.
De exemplu, în 2018, compania a semnat un parteneriat cu scopul de a sprijini activitatea
Fundației Hope and Homes For Children, o organizație care are ca misiune prevenirea
instituționalizării și separării copiilor de familiile lor.
Succesul de care s-a bucurat City Insurance a confirmat eficiența modelului său de
business de performanță, permanent orientat către strategii de dezvoltare sustenabile, investiții
pe termen lung și creștere financiară stabilă.
Dar, toata ascensiunea a încetat în anul 2021, City Insurance avea afaceri de aprope
500 mil. euro, şi o cotă de piaţă de 45% pe piaţa RCA., moment în care a intrat în insolvență
și i s-a retras autorizația de funcționare de către ASF.1
O serie de decizii mai puțin curajoase ale Consiliului ASF și ale președinților săi,
indecizia unor Direcții importante din instituție , o lungă perioadă de tăcere sub conducerea
penultimului președinte, decizii judecătorești uneori surprinzătoare dar și un context
extraordinar de favorabil companiei au condus către un rezultat istoric(City a fost de departe
cea mai mare companie de asigurări in istoria României) încheiat cu o prăbușirea zgomotoasă.
Prezentarea unor presupuse falsuri menite să o ajute să își demonstreze capacitatea de a achita
daunele este doar partea penală a cazului City Insurance, de care se ocupă deja procurorii de
la Parchetul General și DIICOT. Până acolo, însă, au existat alte momente care, gestionate
altfel, ar fi putut schimba istoria.
Suntem în 2016, după falimentele Astra Asigurări și Carpatica Asig- două societăți
care pe atunci erau considerate giganți ai pieței RCA, dar care în 2021, nici măcar împreună
nu s-ar fi apropiat de cota de piață a City Insurance- prețurile RCA explodează. În ciuda
numeroaselor întâlniri și a clamatelor înțelegeri, ASF nu reușește să convingă firmele de
asigurare aparținând grupurilor internaționale să vândă RCA la prețuri care să nu provoace
mici revolte. Drept urmare, Guvernul Cioloș decide să plafoneze prețurile RCA. Protestele
1
Autoritatea de Supraveghere Financiară
2
Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din Romania
4
transportatorilor scoși în stradă de triplarea prețurilor asigurării au convins autoritățile că altă
metodă nu există. Dintr-o firmă mică spre medie, care începuse să scoată capul pe piața RCA
de circa un an , City devine brusc vedetă. Este singurul asigurător care vinde sub tarifele
maxime impuse de lege și singurul care oferă brokerilor un comision suficient de mare încât
să îi convingă că ei sunt prima opțiune.
Este primul moment în care o abordare mai fermă a Autorității de Supraveghere
Financiară (condusă atunci de Mișu Negrițoiu) ar fi putut opri drumul spre stele al City
Insurance și căderea zgomotoasă a companiei. Aceasta pentru că societatea de asigurări a
activat pur și simplu încălcând deciziile Autoritățiii de Supraveghere Financiară, iar
Autoritatea nu a făcut nimic pentru a opri acest lucru. Motivația principală adusă atunci, arată
datele și informațiile consultate de Economica.net, a fost una care ține de interesul național,
adică a existat teama că, dacă este oprită și City Insurance nu va mai avea cine să vândă RCA
ieftin în România și prețurile o vor lua iar razna. Așa că, în ciuda faptului că ASF impusese
City Insurance într-o procedură de redresare să nu vândă mai mult de 75% din RCA-ul
vândut cu un an înainte (adică în 2015) , compania explodează, sub ochii Autorității.
Pe fond, problemele de atunci ale City Insurance sunt fix cele care au condus la
falimentul companiei, mai puțin cele de natură penală (cel puțin nu se știa atunci de o astfel de
latură). Doar dimensiunile erau mai mici. Și în 2016, ca și în 2021 și ca mai tot timpul. City
avea o solvabilitate sub minima impusă de norme (0,84 față de 1) și un nivel ridicat de
subadecvare a rezervelor, adică, în termeni simpli, nu avea banii cu care să garanteze că poate
achita daunele. La fel ca acum.
În mai 2017, rămas fără sprijinul politic al lui Victor Ponta și presat de transportatorii
ieșiți în stradă, Mișu Negrițoiu este revocat de către Parlament. Înainte să plece, însă, mai
acționează o dată în legătură cu City Insurance anunțând că a bătut palma cu un investitor
strategic, care va prelua compania. Era vorba despre profesorul elvețian Max Roesller. Deși
era prezent prin multe Consilii de Administrație ale unor companii din întreaga Europă și Asia
apropiată și avea dețineri în firme din diverse domenii, de la construcții la chimie, Roesller nu
avea profilul unui antreprenor care să dezvolte o companie ci mai degrabă al unui speculator
care caută oportunități sau al unui reprezentant al intereselor altor persoane.
Pe cât de glorios a apărut, pe atât de misterios a dispărut Roesller din schema City
Insurance. De ce este Roesller relevant? Pentru că de la relația cu el pleacă prima majorarea
de capital pe care City Insurance a făcut-o doar pe foaie. după cum spune ASF într-u
document publicat în Monitorul Oficial. Atunci, informația era că Roesller a venit cu
respectiva majorare de capital. Se pare că nu s-a întâmplat astfel, iar City a încercat diverse
formule pentru a demonstra că are banii necesari pentru a garanta plata daunelor. Foarte
interesant, una dintre aceste formule a fost prezentarea unor bonduri emise de statul german,
aceleași pe care ar fi încercat să le folosească și International Insurance Corporation (un alt
investitor misterios care a vrut să ia Carpatica Asig și apoi LIG, ambele ajunse în faliment).
În final, însă, City Insurance a venit cu un extras de cont și, defapt, cu un întreg dosar
bancar( oferte pentru cont, conditiile de comisioanare etc) prin care a arătat că deține 50 de
milioane într-o bancă din Elveția, bani luați printr-un împrumut subordonat. Este momentul
primului fals clamat acum de ASF. Trebuie subliniat că asupra formei în care au existat cei 50
de milioane de euro majorare de capital au planat suspiciuni încă de la început, iar Autoritatea
de Supraveghere Financiară din acea vreme nu a răspuns niciodată întrebărilor presei în acest
sens.
Nu a răspuns, dar a decis, în iulie 2017, de acum sub noul președinte Leonardo Badea,
în prezent viceguvernator BNR, să scoată de sub planul de redresare compania City Insurance
și să certifice majorarea de capital anunțată.
5
Practic, până la începutul lui 2019(un an și jumătate), sub Leonardo Badea președinte și
Cornel Coca Constantinescu vicepreședinte pe asigurări- timp în care City își dublase PBS 3,
concomitent cu dublarea dosarelor de daună gestionate și creșterea explozivă a numărului de
reclamații pe numele său, dar și a numărului de dosare din instanță- nu s-a luat nicio o decizie
care să conteze, nu s-a efectuat niciun control la City Insurance. De altfel, City Insurance nu
se afla în planul de control nici pe anul 2019. Decizia de a introduce compania în planul de
control a fost promovată de Cristian Roșu (vicepreședinte pe asigurări și în prezent și cel care
a semnat nota de aprobare privind respectivul plan), după ce l-a înlocuit pe Cornel Coca
Constantinescu. Astfel, în primele luni din 2019 a început un control la City Insurance. De
menționat și că Direcția Supreveghere din ASF începuse să elaboreze noul plan de control
încă din timpul lui Constantinescu, însă Roșu este cel care a dat semnătura finală.
Controlul a durat mai bine de 8 luni- unul dintre motivele întinderii mari fiind și
celebra metodă City Insurance de a nu furniza documentele cerute de Autoritate, un altul chiar
reticența nu neapărat scuzabilă a oamenilor din control (presați constant de City Insurance)- și
s-a finalizat cu mai multe concluzii nefavorabile City. S-a decis, abia în februarie-aprilie
2020, printre altele, că societatea trebuie să aducă o nouă majorare de capital pentru a își
acoperii obligațiile și că trebuie să reanalizeze nu mai puțin de 100.000 de dosare de daună,
pentru că existau suspiciuni că nu constituiau corespunzător rezervele.
Suntem deja în iunie 2020 și o instanță acordă City Insurance încă un răgaz pentru a
aduce capitalul cerut de ASF. Mai trece, așadar, un an și jumătate de la controlul din 2019,
care oricum lua în calcul datele pe 2018 cel târziu și care, oricum, era primul de la ieșirea nu
foarte bine susținută din redresare. Evident că, între timp, City Insurance își mai dublase o
dată PBS, iar numărul dosarelor de daună gestionate crescuse substanțial.
Este momentul în care se ia o primă decizie care, în final, va duce la descoperirea
adevăratei situații de la City Insurance și la trimiterea spre faliment a companiei care avea un
deficit uriaș de rezerve. Un auditor independent urma să analizeze toate cifrele City Insurance
și ale celorlalte companii de pe piață și să vadă dacă există suficiente rezerve pentru a garanta
plata daunelor.
Deja începuseră să apară primele indicii că ar fi unele probleme inclusiv cu contractele
de reasigurare, City fiind singura firmă din țară care ceda 85% din PBS către reasigurători
care își asumau plata a 85% din daune. O întrebare formulată de ASF către autoritățile din
Statele Unite ale Americii, în legătură cu reasigurătorul declarat de City, rămâne fără un
răspuns concret, deci nu era clar dacă banii scoși din City aveau chiar destinația declarată,
adică acoperirea daunelor prin reasigurare. Mai târziu, City Insurance avea să declare că și-a
mutat reasigurătorul în insulele Cayman și apoi în Belize. Toți asigurătorii indicați aveau
rating peste A+, deci erau acceptați de regulile europene de solvabilitate. Și totuși, s-a
constatat, după corespondențe cu autoritățile din respectivele insule, că acordurile între City
Insurance și respectivele firme erau unele mai degrabă formale, iar banii care ieșeau din firmă
nu se mai întorceau. De aceste aspecte se ocupă acum procurorii.
La câteva luni vin și primele sancțiuni pentru City Insurance, iar în 2021 companiei i
se impun două majorări de capital, una pentru acoperirea solvabilității și una pentru acoperea
nevoii de lichiditate, fiind o a altă măsură esențială în descoperirea situației de la City, pentru
că, grăbiți să facă dovada plății celor 50 de milioane de euro necesari pentru a se menține în
normele legale, cei de la City încep să facă greșeli. Compania se prezintă cu două extrase de
cont de asemenea suspectate acum de a fi false și aflate în cercetarea procurorilor. Mai multe
indicii, cum ar fi o adresă de mail care nu corespundea cu cea a băncii, conduc către ideea de
fraudă.
Poate mai important decât atât, însă, auditorul, cu ajutorul diviziilor sale specializate
din lume, obține primele dovezi că City Insurance sau acționarii săi nu erau clienți ai băncii pe
3
Primele Brute Subscrise
6
care o indicau ca depozitară a capitalului cu care garantau plata daunelor. Ba, mai mult, se
constată că adresele de e-mail indicate pe documentele false prezentate de City Insurance nu
corespundeau cu adresa băncii elvețiene respective și că aceste adrese de la care au fost
trimise răspunsuri către ASF erau create în afara Elveției și închise apoi rapid. Altfel spus,
întrebările pe care cei de la ASF credeau că le trimit către banca elvețiană ajungeau defapt
către cineva în legătură cu City, care garanta că totul este în regulă. Asta s-a întâmplat nu o
singură dată, ci de mai multe ori, iar faptul că la ultimul mail s-a răspuns în doar 30 de minute
a ridicat alte semne de întrebare. Metoda seamănă cu un sistem de fraudă informatică deja
banal, cunoscută ca ” prințul nigerian”, prin care cineva solicită bani de pe adrese de e-mail
care aduc cu cele ale unor instituții financiare importante și folosind date care au legătură cu
realitatea, însă nu în contextul respectiv.
7
directoratului;
8
Decizia 87/25.01.2021 450.000 lei amendă d-lui Rossler Max Walter,
vicepreşedinte al Consiliului de Supraveghere;
Decizia 494/10.04.2017 30.000 lei amendă d-lui Cristian Pascale, membru CA;
Decizia 2315/21.12.2016 10.000 lei amendă d-lui Dan Odobescu, director general;
9
director adjunct;
Decizie 910/19.04.2016 50.000 lei amendă aplicată d-lui Dan Odobescu, director
general;
Decizia 2307/29.12.2014 20.000 lei amendă aplicată d-lui Muşat Nicolae, director
general;
Ce vor face cei 3 milioane de clienți activi ai City Insurance și sutele de mii de
păgubiți care au de încasat daune de la City Insurance? Legea le garantează plățile.
Din punctul de vedere al clienților și terților păgubiți (șoferi loviți de mașini cu RCA
la City Insurance), procedura de faliment de la City Insurance nu va diferi cu nimic de cea de
la Astra Asigurări și Carpatica Asig, celelalte două firme cu mari vânzări RCA ajunse în
faliment în 2015, respectiv 2016. Mai precis, clienții cu polițe active le pot denunța și pot
solicita FGA plata părții din asigurare rămase valabile. Mai clar, dacă ați încheiat o asigurare
pe un an care expiră, să zicem, peste șase luni, FGA vă va plăti jumătate din prima pe care ați
achitat-o. Rămâne de văzut dacă FGA va denunța automat toate polițele City Insurance,
pentru că și aceasta este o variantă.
Conform legii, toți cei păgubiți în aceste dosare au dreptul să fie despăgubiți de către
FGA. Procedura va fi însă una de durată. Un prim pas va fi ca FGA să preia toate dosarele
City Insurance, lucru care se va întâmpla foarte rapid având în vedere că, spre deosebire de
cazurile anterioare da faliment, acum FGA a fost chiar administrator al companiei, deci știe
10
bine situația. După ce preia dosarele, FGA va putea începe să primească cererile de
despăgubire. Cererile vor putea fi formulate de către păgubiți la FGA, pe o procedură
asemănătoare cu cea normală, desfășurată cu firmele de asigurare. Se sună la call center,
urmează constatarea, apoi evaluarea, avizarea și plata daunei. Diferența dintre firmele de
asigurare și FGA este că Fondul va trece toate daunele printr-o comisie specială care să decidă
valoare plății.
Până la plata efectivă a daunelor, însă, vor trece luni de zile sau poate chiar un an.
Aceasta pentru că FGA nu poate începe plățile până când instanța nu constată definitiv starea
de faliment la City Insurance. La Astra, procesul a durat sub un an, însă la City Insurance,
având în vedere dimensiunile mai mari, dar și abilităție deosebite arătate de firmă în a
contesta orice și oriunde, s-ar putea să dureze mai mult.
Pentru cei care își permit, varianta la îndemână va fi să plătească dauna din propriul
buzunar, pentru a își repara mașina și să se înscrie ulterior cu această sumă la FGA.
Ieșirea din piață a City Insurance este resimțită puternic de transportatori care
beneficiau de cele mai mici prețuri pe un an de la acest asigurător, circa 7.000 de lei. În
prezent, doar 4 din cei 8 asigurători RCA mai transmit oferte de preț către brokeri, iar
prețurile trec de 14.000 de lei. Asigurații se pot duce să ceară personal oferte de la ceilalti
asigurători, dar prețurile sunt oricum și mai mari. În aceste condiții ASF a cerut marți
brokerilor să-și informeze clienții că dacă fac parte din categoria cu risc ridicat pot să ceară
ofertă de la Biroul Asigurătorilor Auto.
„Sunt mai multe motive pentru care această zonă este mai afectată. În primul rând,
City Insurance vindea la prețuri care, s-a văzut în final, nu îi permiteau să acopere daunele,
dar îi permiteau să „măture” mare parte din camioane. Circa 70% din totalul camioanelor
înregistrate în România (adică cel puțin 170-180.000) era asigurate la City Insurance. La acest
nivel s-a ajuns în condițiile în care City a făcut, încă din 2018 un partenriat cu mai multe
organizații reprezentantive ale transportatorilor prin care le vindea acestora RCA la un preț fix
indiferent de categoria de bonus-malus (flat) și mult sub concurență. Inițial, City a vândut cu
4000 de lei, iar ulterior a crescut la 5.000 de lei și apoi 5.900 de lei.
11
asigurare calculată pornind de la tariful de referință și îi va aloca acestuia un asigurător RCA
în vederea încheierii contractului RCA, astfel:
BAAR soluționează cererea asiguratului cu risc ridicat în ceea ce privește încheierea
contractului RCA în termen de maximum 20 de zile de la depunerea completă a documentelor
solicitate de BAAR.
Polițele RCA s-au scumpit între 60% și 100% din cauza falimentului City Insurance.
Șoferii sunt nemulțumiți de creșterile de preț, mai ales că mulți au mașini cumpărate la
mâna a doua tocmai pentru că sunt ieftine. „Dacă ești tânăr și îți iei mașină ești automat
afectat. Este anormal să dai 1.000 – 2.000 de euro pe o mașină și să te coste RCA-ul un sfert
din valoarea mașinii”, spune un șofer furios. Potrivit Profit.ro, România avea la final de 2019
un număr total de 8,79 de milioane de vehicule înmatriculate. Dintre acestea: 2,5 milioane
aveau o vechime între 11 și 15 ani 2,2 milioane între 16 și 20 de ani 2 milioane erau mai vechi
de 20 de ani doar 1,9 milioane de mașini aveau până în 10 ani vechime.
Studiu de caz
12
Bibliografie
1. https://www.cityinsurance.ro/
2. https://www.asfromania.ro/
3. https://www.baar.ro/
13