Sindromul Down (trisomie 21) reprezinta o afectiune cromozomiala (o afectiune din nastere, care este

prezenta la copil nca din momentul conceperii) cauzata de prezenta unui cromozom21 suplimentar.
Cromozomii sunt particule microscopice care sunt prezente in fiecare celula din fiecare tesut al
organismului. Ei poarta planul tuturor caracteristicilor pe care le mostenim. Acest plan este purtat sub
forma un mesaj codat prezent ntr-o substanta chimica denumita ADN. Exista 23 de perechi de
cromozomi n fiecare celula, 46 n total. O pereche se mosteneste de la tata iar cealata de la mama.
n 1959, geneticianul de origine franceza, profesorul Jrme Lejeune, a descoperit ca sindromul Down
era cauzat de prezenta unei copii suplimentare a cromozomului 21, rezultnd astfel un numar de 47 de
cromozomi. Un "Sindrom" reprezinta o colectie de semne si caracteristici. Denumirea " Down" provine de
la medicul englez, John Langdon Down, primul care a descris acest sindrom n anul 1866, cu aproximativ
100 de ani nainte ca acest cromozom suplimentar sa fie descoperit. n fiecare zi n Regatul Unit al Marii
Britanii se nasc ntre unul si doi copii cu sindrom Down, ceea ce nseamna ca un copil dintr-o mie sufera
de acesta afectiune. n Romnianu exista o statistica, dar avnd n vedere faptul ca la nivel modial
incidenta este de aproximativ 1-800 nasteri, se poate estima ca sunt n jur de 30,000 de persoane cu
trisomie 21.
Hemofilia este o boala hematologica genetica care afecteaza cu precadere barbatii. Aceasta apare cand
sunt mosteniti factori ai coagularii anormali, facandu-i inacapabili sa functioneze normal. Factorii
coagularii sunt utili in oprirea sangerarii in urma unui traumatism si in prevenirea hemoragiei spontane.
Gena hemofiliei poate sa prezinta mai multe erori, care pot produce diferite anormalitati ale factorilor
coagularii. Deoarece este o boala ereditara, hemofilia nu poate fi prevenita. Daca unii dintre membrii
apropiati ai familiei au hemofilie sau sunt purtatori sanatosi, se va cere sfatul genetic al unui specialist in
bolile transmise genetic (genetician medical), in cazul in care se doreste un copil, inainte de aparitia
sarcinii. Un consilier pe probleme genetice va spune cat de probabil este sa se nasca un copil cu
hemofilie si cat de severa va fi aceasta.
Daca aceasta boala exista deja, se va mentine o stare cat mai buna de sanatate, o greutate constanta,
limitarea stresului in articulatii, lucru care poate produce hemartroza. De asemenea, se va consulta
medicul specialist in crearea unui model de exercitii fizice pentru persoanele cu hemofilie. Exercitiul fizic
zilnic creste forta musculara si ajuta la prevenirea hemoragiei.
Este importanta prevenirea sangerarii articulare intrucat poate conduce la incapacitati severe.

Alecu Donici (Alexandru Donici) (n. 19 ianuarie 1806, Bezin, azi Donici, Orhei - d. 21
ianuarie 1865, Piatra Neam) a fost un poet fabulistbasarabean.

Alecu Donici pe un timbru romnesc

Este primul din cei patru biei ai clucerului Dimitrie Donici i ai Elenei, nscut Lambrino. i-a
nceput n tineree cariera militar fiind trimis la liceul de profil din Sankt Petersburg, alturi de fratele
su Petrache. n 1825 este trimis ca sublocotenent n regimentul Ekaterinburg, n Sudul
Basarabiei. Invocnd motive familiale, revine la batin i activeaz la nceput n Chiinu, apoi
la Iai i Piatra-Neamt

Activitate literar[modificare | modificare surs]

El era inspirat de fabulele lui La Fontaine i Krlov. n 1835 este evideniat ca traductor n revista
moscovit Teleskop, traducnd fabule de Pukini Krlov. n cooperare cu Constantin
Negruzzi traduce i public Satire i alte poetice compuneri de Antioh Cantemir, traduce poemul lui
Pukin iganii (scris de poetul rus dup vizitarea Basarabiei), mai traduce Torentele i oamenii
deMihail Lermontov, Tunsul de Aleksandr Veltman i alte creaii ale clasicilor literaturii universale.
n anii 1840 i 1842editeaz dou cri de Fabule cu opere proprii i traduceri. Donici a avut un
deosebit spirit de observaie, criticnd n fabulele sale, pe exemplul unor animale, moravurile
proaste n societatea uman. n creaia sa sunt populare fabulele:Antereul lui Arvinte, Musca la
arat, Racul, broasca i tiuca, Doi cini .a.
La Iai, deine o funcie n Epitropia colilor, apoi - cea de asesor al curii de apel, activeaz i ca
membru al divanului obtesc. Se altur iniiativelor culturale legate de dezvoltarea nvmntului
public, a presei periodice, a teatrului naional. ntreine legturi strnse cu aproape toi literaii
moldoveni, colaboreaz la Albina Romneasc, Dacia literar, Propirea i la alte publicaii
periodice. n afar de fabule, a compus poezii i piese de teatru. Creaia lui Donici a fost nalt
apreciat de Mihail Koglniceanu, Grigore Alexandrescu, Vasile Alecsandri i ali contemporani.
nsui Eminescu l situa printre scriitorii care i-au ncuscrit talentul individual cu geniul poporului...,
numindu-l, n poezia Epigonii - Donici, cuib de-nelepciune[1].
A murit la 21 ianuarie 1865 la Iai, n Principatele Unite.