Imperiul roman a fost unul dintre cele mai puternice ?

i mai mari state ale lumii

antice. Cea mai veche perioad? din istoria Romei este cunoscut? ?n istorie sub
denumirea de ,,perioada regalit??ii , care ar fi durat, potrivit tradi?iei, aproxi
mativ dou? secole ?i jum?tate (753-509 ?.C.). La sf?r?itul secolului al VI-lea ?
.C. (potrivit tradi?iei romane ?n anul 509 ?.C.), la Roma s-a instituit republic
a, autoritatea regal? fiind ?nlocuit? prin aceea a doi magistra?i, numi?i la ?nc
eput praetori, iar apoi consuli, ale?i dintre patricieni, de c?tre adunarea popo
rului.
Spre sf?r?itul secolului I ?.C. Roma devenise unul dintre cele mai mari ?i mai p
uternice state ale lumii antice.
Constantin cel Mare (306-337) a continuat reformele sociale ?i politice ale lui
Diocle?ian; el a ?mp?r?it imperiul ?n patru prefecturi (Galia, Italia, Iliria ?i
Orientul), a mutat capitala la Constantinopol, ora? cl?dit de el. ?n anul 313 a
dat edictul de toleran?? ?n favoarea cre?tinismului. Dar, sf??iat de luptele in
terne pentru putere, de cre?terea luptei de clas?, de atacurile popoarelor din a
far?, Imperiul roman nu mai putea s? revin? la vechea lui str?lucire. La sf?r?it
ul sec. al IV-lea, Theodosius (379-395) a realizat ultima reunire a imperiului s
ub o singur? autoritate. Dup? moartea sa, imperiul s-a ?mp?r?it definitiv ?n for
ma?iunile politice cunoscute sub numele de Imperiul roman de apus ?i Imperiul ro
man de r?s?rit.
?n anul 410 Roma a fost ocupat? ?i jefuit? de vizigo?i, condu?i de Alaric ?i ?n
455 de vandal,i condu?i de Genseric. ?n anul 476 ultimul ?mp?rat roman, Romulus
Augustus, a fost detronat de Odoacru, comandantul mercenarilor germani.Pe terito
riul Italiei s-a constituit primul regat barbar. Imperiul roman de r?s?rit, adap
t?ndu-se, datorit? unor condi?ii speciale, dezvolt?rii istorice, s-a transformat
, ?n urma unor procese complexe, ?ntr-un stat feudal cunoscut sub numele de Impe
riul Bizantin, care a continuat s? existe p?n? ?n secolul al XV-lea.
Imperiul Roman de R?s?rit (Bizantin) a continuat s? existe, de?i ??i mic?ora ?nc
et-?ncet teritoriul p?n? la dispari?ia sa efectiv?, ?n 1453, c?nd Constantinopol
ul a fost cucerit de otomani. Statele succesoare din vest (Regatul Franc ?i Sf?n
tul Imperiu Roman) ?i din est (?aratele ruse) au folosit titluri preluate din pr
acticile romane chiar ?i p?n? ?n perioada modern?.

?ncep?nd cu Augustus, sistemul intr? ?ntr-o perioad? de stabilitate care va dura

dou? secole. Aureus-ul, moned? din aur, cu valoarea 25 de denari de argint, est
e emis ?n mod regulat, ?ncep?nd cu Iulius Caesar.
Termenul aureus provine din sintagma latin? nummus aureus[22], moned? de aur , ban de
aur [20], prin schimbarea categoriei morfologice a adjectivului aureus, ?n substa
ntiv.
?mp?ra?ii se ?ngrijesc ?n mod deosebit de portretele lor gravate pe aversele mon
edelor ?i care servesc de propagand?. Sester?iul din alam?, care valora un sfert
de denar, este, cu diametrul s?u de 33 cm, moneda regin? a epocii.
Aversul (fa?a monedei) reprezint?, de cele mai multe ori, efigia ?mp?ratului care
domne?te ?n epoca de emisiune a monedei. Reversul (spatele monedei) constituie oca
zia de a face propagand?: imaginile ?i textele celebreaz? victorii ?i cuceriri a
le ?mp?ra?ilor, reprezint? zeit??i, alegorii simboliz?nd calit??i asociate ?mp?r
atului, monumente, provincii personificate, animale. Pot fi num?rate uneori mai
multe sute de reversuri diferite pentru un singur ?mp?rat, printre care unele su
nt de o importan?? istoric? deosebit?. ?mp?r?tesele ?i copiii familiei imperiale
sunt reprezenta?i, uneori.