Relief[modificare | modificare surs?

]
Peisaj din zona S?ngereiului
?n Republica Moldova se eviden?iaz? urm?toarele forme de
i, coline, v?i, canioane. Cu excep?ia acestora din urm?,
eliefului este pu?in contrastat, cu forme rotunjite de o
m?, datorata at?t slabei pluviometrii, c?t ?i geologiei,
ele recente orizontale .

relief: c?mpii, podi?ur

caracterul general al r
eroziune relativ unifor
?n care domin? sediment

Resursele naturale sunt : lignitul, fosforitele, ghipsul, terenul arabil.

Substan?e minerale utile[modificare | modificare surs?]
De?i s-au descoperit mici minereuri de metale, substan?ele minerale metalifere n
u pot fi exploatate din nerentabilit??ii. ?n raionul Soroca, l?ng? V?r?nc?u, s-a
descoperit minereuri de fier constituite din piroxen, magnetit ?i cuar?. Con?in
utul mediu de magmatit este de doar 30-35%.[1]
Clim?[modificare | modificare surs?]
Clima Republicii Moldova este temperat continental?. Verile sunt lungi ?i c?ldur
oase cu temperaturi medii de peste 20 C, iernile sunt s?race ?n precipita?ii iar
?n ianuarie temperatura medie este ?n jur de -4 C. Cantitatea de precipita?ii c?z
ute variaz? drastic, perioadele de secet? sunt dese, dar mediile multianuale de
precipita?ii se ?ncadreaz? ?ntre 400 mm ?n sud ?i 600 mm ?n nord. Majoritatea pr
ecipita?iilor cad ?n lunile martie ?i octombrie atunci au loc ?i majoritatea inu
nda?iilor ?i viiturilor. Minima absolut? : -36 C, maxima absolut? : 41 C.
Iarna ?ncepe odat? cu intrarea maselor de aer rece ?n ?ar? : ?n nordul republici
i temperatura medie ?n ianuarie este de -5c , iar ?n sud de -3 C. Stratul de z?pad
? este forte sub?ire ?i se p?streaz? deobicei numai dou? luni ?i jum?tate ?n nor
d ?i o lun? ?n sud.
Verile sunt forte c?lduroase ?i uscate. ?n luna iulie temeratura medie ?n nord e
ste de 20 C , iar ?n sud de 22 C. Deseori, mase de aer tropical aduc temperaturi d
e 30 - 38 C. Precipita?iile sunt rare, majoritatea acestora cad ?n timpul furtune
lor ?nso?ite de grindin? ?i desc?rc?ri electrice. Secetele sunt foarte frecvente
.
Prima parte a toamnei se aseam?n? cu vara, ?n a doua parte a toamnei temperaturi
le ?ncep s? scad? iar ploile devin mai dese.
Hidrografie[modificare | modificare surs?]
Teritoriul ??rii este traversat de peste 3200 r?uri, r?ule?e ?i p?raie permanent
e, 90% din care au o lungime mai mica de 10 km ?i numai 9 de peste 100 km. Cele
mai mari r?uri ?i principalele surse de ap? - Nistru are o lungime de 1345 km, P
rutul cu o lungime de 967, izvor?sc din mun?ii Carpa?i din Ucraina ?i pentru Mol
dova sunt r?uri de frontier?. ?n grani?ele sale actuale, Republica Moldova are 5
69 m din malul st?ng al Dun?rii la confluen?a sa cu Prutul. Cel mai important cu
rs de ap? intern este R?utul ce are o lungime de 286 km ?i un bazin hidrografic
de 7.760 km?. Pluviometria slab? ?i neregulat? determin? perioade de etiaj sau c
hiar de desecare total? a majorit??ii cursurilor de ap? cu debit mic.
Vegeta?ie[modificare | modificare surs?]
Peisaj natural din raionul H?nce?ti
Flora cuprinde 2300 specii de plante s?lbatice : din acestea circa 13% sunt spec
ii rare. Printre arbori, stejarul, fagul, jugastrul ?i teiul domin?. Republica M
oldova este situat? ?ntre dou? zone de vegeta?ie : p?durea ?i stepa, care ?n tre
cut au fost acoperite de plante ierboase ?i vegeta?ie forestier?. Cea mai mare p
arte din teritoriul Republicii Moldova este acum modificat de activitatea uman?.
Stepa a fost arat?, sc?z?nd semnificativ suprafa?a de p??une, cea mai mare part

e a p?durilor a fost t?iat? ?n secolul XIX, iar mla?tinele au fost drenate.

Suprafa?a de p?dure-verde aflat? ?n rezerva?ii naturale ?i a zonelor protejate e
ste de 428,5 mii de hectare (2005). P?durile ocup? o suprafa?? de 12,5% la sut?.
V?rsta medie a p?durilor este de 40 de ani. P?durile seculare care s-au mai p?s
trat ocup? suprafe?e mici 6000 ha (2% din suprafa?a p?durilor). Predomin? p?durile
foioase specifice Europei Centrale. Componen?a lor floristic? este destul de di
vers? ?i num?r? peste 100 de specii de arbori ?i arbu?ti.
Faun?[modificare | modificare surs?]
Fauna cuprinde 68 specii de mamifere (bun?oar? vulpea, c?prioara, cerbul ?i mist
re?ul), 270 specii de p?s?ri ?i zeci de mii de specii de nevertebrate. Varietate
a condi?iilor de mediu din trecut ?i abunden?a de alimente a contribuit la forma
rea unei faune s?lbatice felurite ?n Moldova. Cu toate acestea, datorit? cre?ter
ii utiliz?rii terenului pentru agricultur? ?i datorit? extinderii ora?elor, faun
a este ?n prezent mult mai sarac?. Peste 45 de specii de mamifere (ur?i, bouri,
zimbri, elani, tarpani, biberi etc.) ?i numeroase specii de p?s?ri au disp?rut ?
n secolele trecute. ?n pofida acestui fapt, fauna din prezent are mai mult de 40
0 de specii de vertebrate. Preponderent specii care apar de asemenea ?i ?n Rom?n
ia ?i Ucraina, ?i ?n Balcanii de Est.
?n p?duri tr?iesc : cerbi, jderi, veveri?e, ?oareci de p?dure, pajure, vulturi p
le?uvi, ciufi de p?dure, huhureze, ulii, cioc?nitori pestri?e, pi?igoi, cinteze,
codobaturi, gai?e, co?ofene, cuci, dumbr?venci, porumbei ?i sitari.
Stepa are o faun? alc?tuit? mai ales din roz?toare, dintre care cel mai reprezen
tativ este pop?nd?ul. Mai apar: h?rciogul, ?oarecii de c?mp ?i c??eii-p?m?ntului
. Animalele mai mari sunt: lupul, vulpea, viezurele, dihorul de step?, dihorul p
?tat. Dintre p?s?ri se ?nt?lnesc: cioc?rlia de c?mp, cioc?rlia mare, prepeli?a,
graurul, dumbr?veanca, cioara, st?ncu?a ?.a.m.d. Dintre reptile apar: n?p?rcile,
?erpii de cas?, ?op?rlele agile, gu?terii, broa?tele ?estoase. Este de remarcat
prezen?a unor insecte caracteristice, cum sunt r?da?ca sau c?lug?ri?a.