Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ETIMOLOGIE
- denumirea actuala dateaza din 1338 Mare Nigre si pe urma din turca
Kara Deniz
- in Evul Mediu timpuriu Mare Maggiore
- in Antichitate Pontus Euxinus (Marea ospitaliera) diferit de Pontus
Axeinus (mare neospitaliera), Marea Marmara (Marea cu marmura)
- culoare verde inchis datorita incarcarii cu fitoplancton si sedimente
- Gh Bratianu: in MN sunt mai multe furtuni decat in M Egee desi valurile nu
sunt mai mari
Subiectul 6
-
Subiectul 6
-
EVOLUTIA CUATERNARA A MN
- In pleistocen au existat circa 15 transgresiuni si regresiuni, din care cele
mai importante corespund glaciatiunilor RISS si WURM
- Fiecare dintre glaciatiuni prezinta 2 maxime (per de racire intensa)
- Cele mai ample osiclatii s-au desf intre niv 0 actual si adancimile de 100-110 m
- Deoarece in timpul regresiunilor MN devenea izolata de restul Oc Planetar,
ev nivelului era controlata doar de bilantul hidrologic local
- Acesta este motivul pt care muchia SC din MN se gaseste la -100 - -110 m
- In ultimul max glaciar LGM, atins acum 18 mii ani, nivelul MN se gasea la
-110120 m
- Urmeaza un interval cu oscilatii reversibile, per in care MN este izolata de
orice alt bazin
Exista 2 teorii:
1. Teoria potopului
- Aceasta pp invazia catastrofala a apelor meidteraneene, acum cca 7600
ani, prin prabusirea pragului nordic al str Bosfor
- Exista un decalaj de cca 90 m intre baz M Marmara si cel al MN, care a
determ aparitia unei casacde in dreptul actualei stramtori
- Egalizarea niv s-a produs in cca 1 an, ceea ce inseamna o crestere medie
de cm/zi
Este o teorie noua, fundamentata pe mai multe argumente:
a) Criteriul geologic
- S a constatat existenta unei discordante stratigrafice pe SC
- Apare un orizont E cu varsta de cca 7600 ani, la adancimi diferite cu
aceeasi varsta, suprapus unor varste mai vechi de 20 000 ani
b) Argumentul geomorfologic
- Consta in depistarea unui con de dejectie, in fata str Bosfor, pe selful
turcesc, de natura eroziv- acumulativa
c) Argumentul arheologic
- S au descoperit blocuri selfuite, presupuse a fi elem unor constructii
d) Argumentul anthropologic
- Existenta variantelor diferite ale potopului lui Noe in mai multe mitologii
2. Teoria clasica
- Prevede o crestere graduala a nivelului
- Dupa egalizarea nivelului aceasta a crescut relativ constant de la -15 m
(7600 BP) la 0 actual (5500)
- In ultimii 5500 ani, niv cunoaste variatii minore, asociate episoadelor de
racire si incalzire climatica
- In ultimul mileniu au existat doua perioade climatice importante:
a) Optimul climatic medieval OCM 1000-1350 AD
3
Subiectul 6
-
TEMPERATURA AERULUI
-
PRECIPITATIILE
-
Cea mai amre parte a bazinului dispune de un regim pluvial modest, avand
un bilant hidric negativ
Aprox 260 kmc de pp se inregistreaza, in timp ce evaporatia se duce spre
330 kmc
Pe tarmul romanesc avem 360-390 mm/an (polul ariditatii din RO)
Pe coasta caucaziana, pp ajung la 1400-1500 mm/an
TEMPERATURA APEI
-
Subiectul 6
SALINITATEA APEI
- Salinitatea medie la suprafata in bazinul adanc oscileaza intre 15%o in NV
si un max de 20-20.5 %o in central MN
Val medie 17.5-18.2 %o
- In domeniul costier valorile sunt mai mici, intre 5 si 10 pt Coasta Deltaica
Danubiana
Pe verticala salinitatea este f ferma, marcanta si reprezentata de 3 orizonturi:
- Orizontul de amestec: 17.5-18.2 %o intre 0-30 m adancime
- Haloclina: intre 30-200 m adancime unde salinitatea migreaza de la 1821.5 %o
- Profund: de la 200 m pana la Campia abisala, unde valoarea urca a 22 %o
pe la 800 m si 22.2-22.3 %o la 2000-2200 m
5
Subiectul 6
DENSITATEA APEI
- Densitatea apei este controlata de temp si salinitate si presiune (cu rol
minor)
- Stratificatia prezenta in repartitia pe verticala a salinitatii induce o
distributie asemanatoare si pt densitatea apei
- La supr bazinului densitatea este scayuta, intre 1010- 1012 kg/metrii cubi
- Chiar in timpul celor mai intense raciri ale apei, densitatea apei la supr nu
depaseste val de 13 kg pe metru cub
- In general, intre 0-15 m, valoarea este de 10-12 kg pe metru cub
- La adancimi de 15-150 m se extinde picnolina
PICNOLINA
- Intre 150 m si f marii se extinde stratul profund - > 15-17 kg pe metru cub
- Aceasta distributie a densitatii, dar mai ales prezenta unei picnoline
determina amrea stabilitate a maselor de apa din MN in profil vertical
CURENTII DIN MN
- MN nu este conectata la circulatia general-oceanica
- Modelul actual privind curentii din MN a fost dezvoltat de OGUZ (19901993)
El pp:
- Existenta unei circulatii ciclonale in MN manifestata concentrar in zona
periferica (costier si self continental)
- Acest curent este numit curentul principal de bordura al MN
Debitul curentului de bordura este variabil sezonier, dar prezinta o val medie
anuala de 5.8 mil metrii cubi pe sec (5.8 Sv) , 1 Sv egal cu 1 ori 10 la a 6a
metrii pe sec
Valori medii:
- Iarna: 6 Sv
- Primavara 8 Sv (datorita vantului si aportul de apa)
- Vara 4 Sv
- Toamna 5 Sv
Curentul de bordura are o latime medie de cca 50 km si afecteaza amsa de
apa la adancimea de 150 m, vit medie 15-20 cm pe sec
Astfel, prezenta unor vanturi in sens contrar poate determina blocarea
curentului in centru si chiar inversarea lui, sau nu se desf 100%. Un ex de
blocaj apare in lunile de primavara maritima (apr- iun)
Exista cca 9 circuite periferice anticilonale care se dezv intre curentul de
bordura si linia tarmului, unde aceasta prezinta sinusiozitati marcante
Gire: Sevastopol, Kaliakra, Bosfor, Sinop, Batumi
CIRCULATIA SUBBAZINALA
Este controlata de 3 factori:
6
Subiectul 6
1. Regimul valurilor (vantul cu dir si vit lui plus orientarea liniei de coasta si a
tarmului )
2. Relieful costier
3. Interactiunile fluvio- maritime
- Astfel, atunci cand valurile se sparg sub un unghi fata de linia tarmului iau
nastere curentii longitudinali de tarm CLT
- Acest curent isi schimba directia in lungul liniei tarmului, fenomen ce
poarta numele de refractie
- In apele de tarm, valurile isi schimba directia, se curbeaza si tind sa devina
paralele cu linia tarmului
- Curentii longitudinali de tarm de pe coasta romaneasca sunt puternici si
orientati de la N spre S
- La Sf Gheorghe, curentul longitud de tarm orientat NS transporta de 3 ori
mai multe sedimente decat cel orientat SN (1.5 mil m cubi pe an)
- Procesele de uo-welling se asociaza pe tarmul romanesc cu curentul
longitud de tarm orientat SN
OXIGENUL DIZOLVAT
- Sursele oxigenului dizolvat determina o stratificatie pe verticala cu
tendinta de reducere drastica catre adancime
- Concentratia in O2 dizolvat, depinde de timp, concentratia in fitoplancton,
de gradul de agitatie al apei
- In primii 5 m apa este suprasaturata in O2 intregistrandu se valori 350-380
u cu codita Mpe litru
- In orizontul 5-35 m este stratul de amestec cu concentratii mari 300-350 u
cu codita Mpe litru
- Oxiclina (35-60 m) reducerea concentratiei de O2 (10-300 u cu codita Mpe
litru) , datorata oxidarii materiei organice si a sulfurilor
- Stratul suboxic se dezvolta intre 60-180 m , unde O2 dizolvat poate
disparea complet intre 120-180 m (sub 10 u cu codita Mpe litru) de aici
apare si H2S (hidrogenul sulfurat)