Sunteți pe pagina 1din 3

Tema 1 Fenomenul urban baza de studiu pentru economia urbana.

1. Forme de organizare spatiala a populatiei


2. Economia urbana- ramura a stiintei economice.
Inca din fazele primare ale dezvoltarii sale, societatea umana a remodelat cadrul natural creand mediul
denumit de catre specialisti drept artificial. compus din multiple echipamente ce deservesc cerintele curente
ale populatiei. Forma cea mai sintetica de concretizare a meditilui artificial o reprezinta localitatile,
optimizate ca marime, structura, inzestrare si infatisare, astfel incat sa poata raspunde exigentelor sociale.
Primul tip de asezare umana 1-a constituit satul, realizat ca urmare a primii mari diviziuni a muncii sociale,
desprinderea agriculturii de sfera pastoritului, dand astfel omului posibilitatea de a se emancipa de
constringerile cadrului natural. Acest tip de asezare se caracterizeaza
printr-un numar relativ limitat de locuitori,
suprafata redusa si ocupare extensive
inzestrare restrinsa cu dotari de interes colectiv
In contrapartida aglomeratia urbana reprezinta un spatiu caracterizat prin:
incadrarea populatiei in ramuri ecomomice si sectoare de activitate neagricole,in care: munca se
desfasoare cu ocupare permanenta, fara intreruperi sezoniere si cu un inalte nivel de productivitate;
transferarea populatiei ocupate, in ponderi tot mai mari, din sectoriul productiei nemijlocite in sectorul
serviciilor;
modificarea structurii vietii sociale, a conceptelor si mentalitatilor indivizilor: interesul crescind pentru
cultura , ocuparea timpului liber;
intensificarea mobilitatii, cresterea contactelor sociale, amplificarea circulatiei informatiilor;
impartirea teritoriului in zone specializate din punct de vedere al profilului social si economic;
preocuparea deosebita pentru calitatea fondului construit si pentru aspectul spatiilor libere;
prezenta si dezvoltarea unei retele de comunicatie cu mijloace perfectionate de transport pentru categorii
de trafic differentiate
dezvoltarea suprafetelor spatiilor verzi si a zonelor pentru sport si recreere.
Desi la prima vedere conceptul de oras (centru urban) pare extrem de clar, in realitate exista o serie de
elemente ce trebuie luate in considerare. Definirea orasului difera de la tara la tara in functie de criterii
diferite: - numarul locuitorilor; dotarea cu echipament tehnico-edilitar,(considerandu-se asezare urbana acea
localitate care dispune de o dotare corespunzatoare privind confortul si igiena locuitorilor: alimentare cu
apa si canalizare, alimentare cu energie electrica,telefonie, strazi etc.; - dotarile social-culturale care trebuie
sa asigure satisfacerea intereselor publice de odihna si recreere; - importanta in teritoriu; - criterii
administrative. Cu toate ca la nivel international demersul de stabilire a unor criterii de clasificare a
asezarilor omenesti este extrem de dificil se contureaza totusi cateva criterii general valabile:
criteriul numeric are in vedere marimea demografica a centrelor (de exemplu de la 250 locuitori in
Danemarca, 300 in Islanda, 1.000 in Canada, 2.500 in SUA la 10.000 de locuitori in Spania, Elvetia si pana
la 20.000 in Olanda);
criteriul numeric asociat cu nivelul de dotare edilitar-gospodareasca sau cu criteriul administrativ,
criterii hotarate de guvern in cazul unor tari ca Romania, Republica Moldova, Ungaria, Polonia, Bulgaria,
Suedia, Japonia, etc. Unde orasele sunt decretate prin acte normative ce au la baza cerinte legate de pozitia
geografica favorabila, dimensiunea demografica, potentialul economic diversificat, structura urbanistica,
organizarea intravilanului, gradul de dezvoltare a serviciilor.
In lumea contemporana problema asezarilor umane sta sub semnul a doua mari fenomene, proprii lumii in
care traim: -pe de o parte expolzia demografica, cresterea numarului locuitorilor planetei la cote
necunoscute in decursul istoriei,- iar pe de alta parte, -desi in stransa legatura-explozie urbanistica, aparitia
si profilarea la scara planetara a marilor aglomeratii urbane, exodul unor mase impresionante de populatie
rurala catre oras, cu toate consecintele care decurg. Prognozele Bancii Mondiale:
-catre 2050 popuatia globului va atinge 10mlrd locuitori in conditiile in care in tarile lumii a treia se nasc
aproximativ 240 nou nascuti pe minut, in timp ce in Europa si tarile desvoltate numarul de nou nascuti se
situiaza la aproximativ 26. Daca acesta tendinta se va mentine si in urmatoarele decenii este de asteptat ca
populatia Asiei sa adinga 5,8-6 mlrd, Africa -2mlrd,America Latina 810mln, Australia si Ociania 46 mln.
Europa 720m1n -numarul urbanilor va creste de la1,5 mlrd la 3,5 mIrd, iar din 3 oraseni, aproximtiv 2 vor
locuitori ai lumii a treia. Pentru a cuprinde dimensiunea acestui proces este de retinut ca pentru cazare in
orase a unei populatii suplimentare de aproximativ 1.7 mlrd locuitori, specialistii estimeaza necesitatea de a
construi in fiecare zi un oras pentru 200 mii locuitori.

De retinut:
Aglomeratia urbana Aglomeratia urbana este formata in jurul unui oras mare ,iar conurbatia ,din mai multe
orase comparabile intre ele ca dimensiuni. Conurbatia reprezinta un sistem teritorial constituit din mai
multe orase mari (orase satelit) care graviteaza in jurui unui oras important economic (oras polarizator).
Ideea de conurbatie este bine ilustrata prin concentrarea teritoriala de orase a zonei Rurh din Germania,
orasele principale (dintre care Essen este situat central) fiind comparabile intre ele ca dimensiuni. Alte
conurabatii europene clare sunt Randstadt Holland (care reuneste principalele orase olandeze). Katowice
(sau Silezia Superioara, in jurul orasului industrial Katowice), Donetk(suprapusa zonei urban-industriale
Donbass). Aspectele sunt diferite in cazul regiunii Tokyo ,care poate fi interpretata ca o aglomeratic urbana
(Tokyo fiind mai mare decat orasele din jurul sau), dar si ca o conurbatie (aceste orase fiind, la randul lor,
foarte mari),In mod similar zona Osaka-Kobe s.a. In multe cazuri insa aspectul de aglomeratie urbana este
foarte evident (Ciudad de Mexico, Londra, Paris, Moscova, Calcutta, Seul ). Aglomeratiile urbane au si
functii de metropole , de diferite dimensiuni functionale si teritoriale (mondiale, continentale, nationale,
rezionale). Metropola = oras mare atat ca nr. de locuitori (depaseste 1 milion) cat si ca extindere teritoriala.
Pe glob exista 315 orase milionare . Metropola imdeplineste rol de capitala la nivel regional sau national.
Cele mai mari concentrari urbane 1995 (populatia - in milioane locuitori):
1.Moscova 2. Londra 3. Paris 4. Istanbul 5. Roma 6. Berlin 7. Madrid 8. Viena 9. Amsterciam
10. Bruxelles 11. Bucuresti
1 Tokyo (Japonia) 27,0 2 Ciudad de Mexico (Mexic) 16,6 3 Sao Paulo (Brazilia) .16.5 4 New York (SUA)
.16,5 5 Mumbay (India) 15,1 6 Shangay (China) 13,6 7 Los Angeles (SUA) 12,4 8 Calcutta (India) .11,9
9 Buenos Aires (Argentina) 11,8 10 Seul (Rep.Coreea) 11,6 Cele mai mari orase europene
Acestei perspective nu i se poate opune decit o politica globala a cresterii, care sa include in stategia sa b)
problematica folosirii rationale a spatiului si protejarea mediului ambiant; c) economia spatiilor amenajate,
in principal a spatiului urban, plecand de la teza ca economia viitorului va fi economia marilor ansambluri
urbane. In acest cadru, inca de la sfirsitul celui de-al doilea razboi mondial, inclusiv din ratiuni legate de
refacerea centrelor urbane distruse si din necesitatea remodelarii oraselor pentru a le adapta din punct de
vedere al folosirii spatiului si asigurarii cadrului de confort urban, evolutiei sociale pe plan tehnologic,
economic si comportamental, a aparut si s-a dezvoltat un nou domeniu al stiintelor economice- economie
urbana- al carui obiect de cercetare pleaca de la recunoasterea orasului ca agent economic al carui continut
este dat de sistemul unitar de functiuni specifice care concura la asigurarea cadrului de afirmare a ceea ce
numim indeobste confortul urban.
Putem, asadar, intelege orasul ca fiind un sistem unitar de functiuni pentru asigurarea de servicii specifice
pentru populatie si pentru agentii economici ce isi desfasoara activitatea pe teritoriul orasenesc. Cu privire
la conceptul de sistem unitar de functiuni al orasului se evidentiaza drept functiuni caracteristice
urmatoarele: -functia rezidentiala-locuinte -servicii comunale -timp liber -functia economica-industrie
-agricultura -comert- cu marfuri echipament hotelier si de primire.
2. Economia urbana- ramura a stiintei economice.
Economia urbana apare astfel ca fiind:domeniul de preocupari privind analiza si organizarea orasului ca
sistem complex de functiuni economice si sociale, prin care se urmareste utilizarea rationala a spatiului
ocupat prin amplasarea si dimensionarea activitatilor economice si sociale in conditii de cost
corespunzatoare pentru satisfacerea cererii de servicii specifice, valorificarea resurselor naturale si umane
in conditiile mentinerii nealterate a mediului si asigurarea gradului de confort colectiv, pentru populatie si
agentii economici.
-dotari publice educatie -sanatate -administratie -loisir -transport-bunuri -persoane-public, individual
-energie-electrica -termica - gaze Informatii si comunicare- radio-TV -telefonie -presa, etc.
In functie de impactul asupra spatiului distingem zone functionale, acestea reprezentand teritorii , echipate
si amenajate, in care se desfasoara cu preponderenta aceeasi activitate.
Zonele functionale cu profil dominant dintr-o localitate urbana sunt:
a) Zona industriala care cuprinde totalitatea firmelor si regiilor industriale si de depozitare, iar in
localitatile rurale, unitatile agricole, agro-industriale sau industriale. Amplasarea zonei industriale constituie
o problema fundamentala de amenajare a teritoriului deoarece, daca este realizata in mod corect, se asigura
localitatii o functionalitate normala, mentinandu-se un mediu ambiant echilibrat, favorabil desfasurarii
normale a vietii.
b) Zona de locuit care cuprinde terenurile destinate cladirilor de locuit, a dotarilor si a cailor de circulatie
aferente. Aceasta zona este structurata sub forma unitatilor urbanistice complexe (cartier, sector). Unele

unitati economice, cu specific industrial (filaturi, textile, confectii) sau de deservire (fabrici de paine,
ateliere de reparatii) pot fi amplasate iri zona de locuit.
c) Zona dotarilor social-culturale care include terenurile pe care sunt amplasate dotarile aflate in folosinta
intregii populatii din localitatea respectiva. Zona centrala a localitatii, denumita in literatura de specialitate
si centrul civic, contine cele mai importante dotari orasenesti.
d) Zona de spatii verzi care este formata din terenurile destinate parcurilor, gradinilor, scuarurilor, zonelor
plantate de protectie sanitara, etc. Aceasta zona are o importanta deosebita in mentinerea echilibrului
ecologic urban, a sanatatii publice, a esteticii orasului si in imbunatatirea microclimei.
e) Zona de circulatie si transport care include terenurile destinate principalelor artere de circulatie, parcajele
si garajele publice, spatiile destinate transportului in comun, constructiile si instalatiile destinate
transportului exterior (gari, autogari, aeroporturi, porturi, etc.).
Drept domeniu de afirmare a economiei urbane il constitue aplicarea concluziilor in baza cercetarior de
marketing in determinarea oportunitatilor sau a planului strategic de dezvoltare si remodelare
urbana.Principiul da baza fiind:-recunoasterea faptului ca limita economica a dezvoltarii urbane este
determinate de costurile si fezabilitatea serviciilor publice. In general se urmareste limitarea consumului
irational de spatiu, evitarea proliferarii arhaice a mahalalelor, evitarea cresterii necontrolate a costurilor
legate de infrastructura si lucrari edilitare.
Aportul economiei urbane, la scara nationala, zonala sau comunala consta in avansarea de solutii
argumentate prin costuri cu privire la: -valorificarea rationala a spatiului si a resurselor naturale ale solului
si subsolului; -valorificarea cadrului geografic si a altor factori de atractie turistica, -analiza dinamicii si
structurii populatiei si a resurselor de munca; -dezvoltarea si modernizarea infractructurii tehnico-edilitare a
teritoriului; -armonizarea dezvoltarii asezarilor umane la scara zonala si interzonala; -reabilitarea, protectia
si valorificarea mediului inconjurator.
Pentru a raspunde acestor obiective, cercetarile de economie urbana se bazeaza pe doua categorii de
informatii
caracteristici demografice si economice ale spatiului studiat(zona, municipiu,oras, comuna)
a) populatia
-evolutie
-migratii (imigratii-emigratii)
-structura(socio-profesionala, grupe de varsta etc)
-densitate
b) economie
-resurse
-baza tehnico-materiala
-factori stimulatori ai dezvoltarii
-nivel regional
-pozitie ocupata la scara regionala si nationala
c) grad de urbanizare evolutia comparata in interiorul arrnaturii urbane -structura si pozitia ocupata in
cadrul zonal si in ansamblul economiei nationale
Studiul zonei de influenta a orasului
a) Deplasari de populatie de la /catre
b) Raportul populatiei diura/nocturna
c) Directii principale de deplasare
-circuite izocrone(30, 60. 90, )
-frecventa deplasarii
motivatii