Sunteți pe pagina 1din 2

Povestea lui Harap-Alb

de Ion Creang
-caracterizarea personajului principal
Povestea lui Harap-Alb, cel mai reprezentativ basm al lui Ion Creanga a fost publicat in revista
Convorbiri literare. Tema basmului o reprezinta lupta dintre bine si rau, cu triumful binelui. Cu
alte cuvinte, eroul lupta pentru impunerea unor valori morale si etice: corectitudine, onoare, iubire.
Titlul basmului evidentiaza dubla personalitate a protagonistului, reprezentata printr-o
identitate reala (de tanar print) si una aparenta (de sluga a Spanului); totodata, acesta reflecta,
prin contrastul cromatic negru-alb, armonizarea defectelor si a calitatilor umane.
Personajele (oameni, dar si fiinte himerice cu comportament omenesc) sunt purtatoare ale
unor valori simbolice: binele si raul in diversele lor ipostaze. Conflictul dintre bine si rau se incheie
prin victoria fortelor binelui.
Harap-Alb asemenea oricarui Fat-Frumos din basmul popular este: personaj principal,
fiind prezent in toate momentele subiectului, pozitiv, protagonist, real si nu fabulos.
Este de asemenea un personaj rotund; nu este doar fiul de imparat si mezinul mai
inzestrat decat ceilalti, ci o fiinta complexa, cu defecte si calitati, de asemenea este un personaj
tridimensional, care iese din tipar.
nc din prima parte a aciunii, mezinul se dovedete foarte sensibil la reprourile
tatlui, dezamgit de eecurile celor doi fii mai mari. n timp ce bieii mai mari rmn indifereni la
reprourile tatlui, mezinul plnge ruinat, lovit n adncul sufletului de mustrrile printeti.
Reacia mezinului relev o psihologie aparte se comport omenete cu btrna care era
Sfnta Duminic. Cu toat nencrederea, i d mtuii un ban, de mil i, de aceea, are acces la
un plan magic pe care fraii mai mari l rateaz, prin atitudinea orgolioas i dispreuitoare. Mezinul
pleac n cucerirea lumii.
Naivitatea, una dintre trsturile morale definitorii pentru tnrul aflat la nceput de
drum, este reliefat prin gestul de a-l accepta pe Spnul ntlnit n pdure drept nsoitor. nelat
de aparene, fiul craiului, boboc n felul su la trebi de aieste, face un pact cu diavolul care va
conduce la pierderea condiiei iniiale de fiu al craiului i potenial motenitor al mpratului Verde
i la dobndirea unei condiii noi de slug a Spnului. Acest pact dobndete, n Povestea lui
Arap-Alb, o semnificaie aparte, pentru c, datorit robiei Spnului, eroul va contientiza propriile
slbiciuni i va putea evolua.
Din momentul n care fiul craiului dobndete un nume, prin intervenia Spnului, ncep
muncile protagonistului, care sunt tot attea trepte de iniiere, de la vrsta naivitii pn la a doua
natere, ca stpn al mpriei unchiului su. Probele pe care le parcurge sunt echivalente, n
plan simbolic, cu maturizarea fizic, psihic i afectiv. El este un tnr harnic, omenos,

ndatoritor, milostiv, virtui consacrate n sistemul etic popular. El i demonstreaz


altruismul, oferindu-i ajutorul dezinteresat chiar i celor mai umile vieuitoare ( albinele, furnicile ).
Portretul su se contureaz treptat, n special prin mijloace indirecte de
caracterizare,

deoarece

majoritatea

trsturilor

reies

din

fapte,

aciuni,

limbaj. Dac portretul fizic este aproape absent, ca n cazul eroului tipic de basm, preciznduse doar calitatea de cel mai tnr dintre fii, portretul moral se definete treptat, prin nsumarea
trsturilor. Experiena de via se dobndete treptat, prin confruntarea cu forele malefice mai
mult sau mai puin declarate ( Spnul, Cerbul, Ursul, mpratul Ro ). Cucerirea unor spaii din ce
n ce mai largi grdina Ursului, pdurea Cerbului, teritoriul peste care stpnete mpratul Ro
se asociaz cu maturizarea progresiv a eroului, capabil s-i asume responsabiliti din ce n
ce mai mari. nvestirea eroului ca mprat, dup moartea simbolic i renvierea cu ajutorul
obiectelor magice, marcheaz cucerirea deplin a sinelui.
Moartea violent este urmat de o renatere spiritual, totul integrndu-se ntr-un ritual
care amintete de miturile originare. Renaterea lui Harap-Alb st sub semnul iubirii: Dormeai tu
mult i bine, Harap-Alb de nu eram eu, zise fata mpratului Ro, srutndu-l cu drag i dndu-i iar
paloul n stpnire. Spnul prsete scena, ndeplinindu-i menirea: iniierea ia sfrit, tnrul
crior devine om ntreg la fire.
Maturizat de experienele dramatice, dup ce nvinge dificulti care preau insurmontabile,
eroul primete nvestitura binemeritat de mprat. Cu alte cuvinte, depete obstacolele inerente
oricrui proces de maturizare n ansamblul ei, Povestea lui Harap-Alb devine un roman de
formare cu subiect fabulos, ilustrnd, de fapt, povestea destinului uman. n acest sens, tema
basmului lui Ion Creang devine, mai mult dect confruntarea convenional dintre bine i ru din
basmul popular, procesul de maturizare a unui erou care sintetizeaz toate trsturile omului
universal.