Tema .

2 MASA MONETARA SI CIRCULATIA MONETARA

2.1. DEFINIREA MASEI MONETARE
2.2. INDICATORI DE STRUCTURARE SI AGREGATE MONETARE
2.3. CONTRAPARTIDELE MASEI MONETARE
2.4. CIRCULATIA MONETARA

2.1. DEFINIREA MASEI MONETARE

Masa monetar
reprezint un indicator care desemneaz totalitatea mijloacelor bnesti existente n economia
unei tri la un moment dat, sau ca medie pe o anumit perioad;
este un indicator static, care se cuantific pe baza bilantului centralizat al ntregului sistem
bancar dintr-o tar, dup deducerea operatiilor duble dintre bnci.
Detintorii de moned apartin att sectorului bancar, ct si celui nebancar. Sectorul bancar al
economiei este reprezentat de bncile comerciale care detin rezerve n moneda bncii centrale
(bilete de banca si depozite n cont curent), iar sectorul nebancar al economiei este constituit din
agentii economici si populatie, care detin bancnote, moneda metalic si depozite n conturile
curente la bncile comerciale.
Rezult ca masa monetar este constituit dintr-un stoc de creante asupra bncilor, creante aflate
n posesia utilizatorilor de moned.
Msurarea masei monetare se poate realiza prin dou modalitti:
1) prin nsumarea cantittilor de moned care figureaz n activul bilantului participantilor din
economie;
2) prin nsumarea datoriilor care figureaz n pasivul bilantului bncilor comerciale si n pasivul
Bncii Centrale;
Identitatea contabil care se manifest ntre aceste componente demonstreaz c, la nivelul
economiei, creantele monetare asupra bncilor sunt egale cu datoriile, respectiv cu
angajamentele acestora.

2.2. INDICATORI DE STRUCTURARE SI AGREGATE MONETARE

Din punct de vedere statistic, pentru msurarea masei monetare se recurge la structurarea
acesteia, ceea ce permite calcularea indicatorilor si a agregatelor monetare.
Delimitarea componentelor masei monetare din circulatie se realizeaz dup criteriile utilizate n
statistica monetar international.
A. Din punct de vedere al sferei pe care o serveste masa monetar poate fi analizat ca
moned scriptural (bani de cont) si numerar. Aceste sume apar ca solduri n conturile
bancare si numerar aflat in posesia agentilor economici sau populatiei;
B. Din punct de vedere al detintorilor de moned, se disting:

 Mijloace bnesti (monede) ce apartin sectorului public;

Mijloace bnesti ale sectorului privat.
C. Din punct de vedere al rotatiei si al importantei, se disting:
Mijloace bnesti cu circulatie curent;
Mijloace bnesti economisite;
Alte mijloace bnesti.
D. Din punct de vedere al lichidittii avem:
Lichiditti primare;
Lichiditti secundare;
Lichiditti tertiare.
Agregatele monetare sunt stabilite de ctre autorittile monetare, tinnd seama de trei criteri
principale:
a) eficienta agregatelor monetare;
b) caracterul controlabil;
c) disponibilitatea statistic.
a) Eficienta agregatelor monetare se apreciaz n functie de capacitatea acestora de a se
constitui n obiective intermediare ale politicii monetare. Acestea trebuie s ofere informatii
complexe si s evidentieze evolutia comportamentului agentilor economici.
b) Caracterul controlabil al agregatelor monetare exprim influenta pe care o poate exercita
autoritatea monetar atunci cnd se constat c evolutia unui agregat nu este corespunztoare
si se ncearc corijarea acestuia.
c) Disponibilitatea statistic desemneaz calitatea agregatului monetar de a fi rapid disponibil
si n msur s permit autorittilor monetare o reactie rapid. In general, se recomand
agregate mai restrnse, mai usor de calculat.
Operatiunile de armonizare monetar european au debutat prin definirea unor agregate,
denumite M,M si M.
M = bancnote si piese metalice + depozite la vedere;
M = M + carnete de economii exigibile la vedere;
M = M + titlurile organismelor de plasament colectiv + certficate de depozit cu scadente de
maxim 2 ani.
La modul general se poate aprecia c:
- agregatul M regrupeaz toate mijloacele de plat efective si depunerile n conturi curente,
deci toate mijloacele bnesti cu circulatie curent;
- agregatul M este mai cuprinztor si include n afar de M ansamblul plasamentelor la
termen n vederea economisirii, posibil a fi transformate n lichiditti, ntr-un anumit interval
de timp;
- agregatul M include pe lng M active cu diferite grade de lichiditate, in structura crora
se afl certificatele de depozite si bonurile de cas.
Dac se utilizeaz criteriul lichidittii, se poate construi agregatul L, care nglobeaz toate
celelalte componente precedente, la care se adaug titlurile pe termen mediu si lung, care pot fi
transformate mai lent n lichiditti.
Indiferent de numrul agregatelor utilizate, componenta M a masei monetare este cea mai
activ, n sensul c intermediaz cel mai mare numr de acte de vnzare-cumprare din
economie.

Analiza elementelor privind masa monetar n circulatie si structura acesteia, pe baza datelor
publicate de statistica monetar international, pune in evidenta faptul c:
mijloacele bnesti, sub form de lichiditti (M) detin aproximativ 60% din masa monetar n
Asia; 40% n trile din America Latin; 27-28% n trile industrializate.
obiectivele n domeniul politicilor monetare din tarile industrializate includ si evolutia
agregatelor monetare. In anul 1990 n SUA s-a urmrit o crestere de 3-7% a agregatului M,
n Japonia o crestere de 10-12%, n Germania de 4-6%, iar n Olanda o crestere de 5%.
Utilizarea agregatelor monetare ca obiective intermediare ale politicii monetare poate fi
demonstrat n cazul Romniei, n contextul situatiei monetare a anilor 1991 1994. In aceast
perioad, BNR a utilizat M ca obiectiv intermediar, urmrind prin program o crestere a cantittii
de moned mai mic dect a PIB nominal, cu scopul de-a comprima presiunile inflationiste.
Desi cantitatea de moned a crescut mai lent dect PIB n expresie nominal, lichiditatea din
sistem nu a reprezentat o constrngere pentru cresterea preturilor.
2.3. CONTRAPARTIDELE MASEI MONETARE
Stocul de moned aflat la detintorii nebancari apare n pasivul bncilor comerciale, ca moned
scriptural si n pasivul bncii centrale sub forma de biletelor de banc.
In acest mod, banii reprezint titluri de creant ale posesorilor lor asupra bncilor emitente.
Contraposturile sau contrapartidele masei monetare, care figureaz n pasivul bilanturilor
bncilor emitente sunt reprezentate de elementele de activ din bilantul acestora.
Masa monetar n circulatie are drept contraposturi n activul bncii de emisiune:
- Metal monetar;
- Valutele si titlurile exprimate n moned strin (devize);
- Creditele acordate statului;
- Credite acordate bncilor comerciale si altor institutii financiare.
Statisticienii monetari regrupeaz n categorii semnificative contrapartidele si consider
esentiale:
A contrapartida exterioar;
B creditele interne.
A. Contrapartida exterioar reprezint expresia contabil a influentei relatiilor economice
internationale asupra masei monetare. Astfel, soldul balantei de plti exercit o influent
direct asupra nivelului masei monetare. Un import de mrfuri antreneaz o diminuare a
ncasrilor n moneda national, ntruct ntreprinztorul care realizeaz operatiunea
transform aceast moned n valut. Exportul conduce la cresterea ncasrilor, ntruct
sumele primite n valute sunt convertite n moneda national. In acest mod se poate explica
influenta pe care deficitul sau excedentul balantei de plti, o exercit asupra masei monetare
si asupra lichidittii interne.
Asa se intelege modul n care contrapartida exetrioar constituie expresia monetar a soldului
balantei de plat. Variatia masei monetare este nsotit de o variatie de aceeasi mrime a
detinerilor de aur si devize ale bncii centrale.
B. Contrapartida credite interne
Sub aceast denumire sunt regrupate:

Creditele acordate statului (sub forma achizitiei de titluri publice si care reflect creantele
asupra Trezoreriei);
- Creditele interne acordate de bnci economiei (sub forma creditelor acordate agentilor
economici si a obligatiunilor emise de ntreprinderi si detinute de bnci).
La modul general, atunci cnd o banc acord un credit unui client, se produce o sporire a
dimensiunilor sumelor att n activul, ct si n pasivul bilantului. Astfel, bncile ndeplinesc un
rol monetar atunci cnd acord credite, ntruct la volumul existent al masei monetare se adaug
o nou cantitate.
In concluzie, masa monetar nteleas ca totalitatea mijloacelor de plat din sectorul nebancar,
are acoperire n metale pretioase, valute si devize, creante asupra trezoreriei si credite acordate
economiei.
2.4. CIRCULATIA MONETARA
Importanta monedei n economie este dat de msura n care aceasta circul si finanteaz
tranzactiile economice.
Potrivit relatiei lui Irving Fisher, ecuatia cantitativ a monedei permite msurarea cererii de
moned din economie:
MV = PQ
n care:
M = masa monetar;
P = nivelul preturilor;
Q = volumul bunurilor si serviciilor;
V = viteza de circulatie a monedei.
Din aceast relatie rezult c viteza de circulatie a monedei, V, depinde de volumul
tranzactiilor si nivelul masei monetare.
V= Px Q
V = volumul tranzactiilor
M
Astfel, viteza de circulatie a monedei se stabileste n functie de numrul de acte de vnzarecumprare pe care le mijloceste un semn bnesc, de o anumit valoare, ntr-o anumit
perioad de timp.
Viteza de circulatie micsoreaz sau amplific volumul masei monetare, dup cum aceasta
cunoaste o accelerare sau ncetinire.
In practic este dificil s se msoare cu exactitate numrul circuitelor efectuate de moned, din
acest motiv calculndu-se un alt indicator, viteza de rotatie.
Aceasta arat frecventa cu care banii se rentorc la banc, si poate s fie determinat sub form de
coeficient sau n numr de zile.
Sub form de coeficient, viteza de rotatie arat numrul de rotatii pe care le realizeaz masa
monetar pentru a servi un anumit numr de acte de vnzare-cumprare. Pentru a cuantifica
operatiunile de vnzare-cumprare se calculeaz rulajul bnesc, respectiv ncasrile si pltile
realizate n decursul unei perioade.
Relatia vitezei de rotatie devine, astfel:
Vr = Rulaj bnesc
= R
Masa monetar
M
Numitorul fractiei reprezint masa monetar calculat ca medie (trimestrial sau anual). Cu ct
rulajul bnesc este mai mare, cu att un semn bnesc efectueaz mai multe rotatii.

Ca durat n zile, viteza de rotatie se poate exprima astfel:

dz = Dp = M x Dp
Vr
R
unde: Dp = durata perioadei de analiz (90 zile sau 360 zile);
Vr = viteza de rotatie sub form de coeficient.
Pentru a rspunde necesittilor curente ale circulatiei monetare, semnele bnesti aflate n
circulatie prezint diversitate, att din punct de vedere al valorii, ct si al numrului.
Astfel, prezint important structura numerarului, ca principal component a masei monetare,
M si a crui emisiune se afl n sarcina BNR.
Pentru determinarea vitezei de rotatie a monedei se calculeaz indicatori pentru diferitele
componente ale masei monetare, astfel:
- miscarea bancnotelor este msurat prin analiza vrsmintelor si retragerilor efectuate la
ghiseele bncii centrale;
- rata de rotatie a depozitelor la vedere se calculeaz ca sold mediu al conturilor la vedere,
pentru o anumit perioad de timp;
- rata de rotatie a altor forme de moned se determin gradul de variabilitate al diferitelor
mijloace bnesti (cu miscare lent).
Asupra vitezei de rotatie a monedei pot actiona anumiti factori, diferiti n functie de forma de
existent a masei monetare ca numerar sau bani de cont.
In cazul numerarului aflat n circulatie, factorii de influent direct, se prezint astfel:
- pe msur ce cresc veniturile populatiei, se nregistreaz o diminuare a vitezei de rotatie;
- cu ct frecventa obtinerii veniturilor este mai mare, cu att viteza de rotatie sporeste;
- sporirea dimensiunilor procesului de economisire antreneaz scderea vitezei de rotatie;
- existenta unui decalaj de timp mare ntre momentul obtinerii veniturilor si al cheltuielilor,
diminueaz viteza de rotatie;
In acest mod, autorittile monetare pot analiza gradul de activitate al stocului de moned,
fluctuatiile acesteia n timp, si pot adopta msurile necesare pentru o corect dimensionare n
raport cu alte variabile macroeconomice.