Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Verșuri

    Încărcat de

    Andreea Ilinca
    69 vizualizări9 pagini
    Dumitru Lupu Grad

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Dumitru Lupu Grad

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    69 vizualizări9 pagini

    Verșuri

    Încărcat de

    Andreea Ilinca
    Dumitru Lupu Grad

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 9
    memoria ethnologica = Anul | = nr. |= 2001 DOCUMENT Diacul DUMITRU LUPU GRAD din Saligtea de Sus (1855 - 1940) La sfirgitl soe. al XIX-lea, prin eregrea ASOCIATIUNIT PENTRU CULTURA POPORULUI ROMAN DIN “MARAMURES (13 dee. 1860) gi a Proparandiel din Sighet, ‘mare parte din fil Aranilor avens acces In gcol,Personalitaj lustre sau deafaqurat activitaten in aoea vreme: Ioif Man de ‘Siow (1817 - 1876), Petru Mihalyi (1838 - 1914), Dr. oan Iihalyt de Apga (844 1914), Mia! Pavel (1827 - 1902), Die ‘Marig (7 1916) #alf. Acestora li eau al&turat Tit Bud (1846 1817, Artemle Andereo (1858 - 187), Ioan Blrlea (1868 - 1966), Gavrla Tuga (1880 - 1940), Alexandra Piples (1584 Gheorghe Bilagcu (1863 - 1926), precum g1 daselit do ara otra Billu Dancup din Toud (1863 - 1907), Dumitru Chi din ‘Saligten de Sus (1855 - 1927), sau, mal devreme, Florian anti, loan gi Basliu Dorog, Basil Michnea, Grigoriu Vlad, Gavril Timig, Petra Mihufiu, cunascufi gi culegatori de flelor| pe care publicd in revstale vemii Familia’, “Seaatoares”, ‘Gutinur" “Lurinatorul” ete). Acestelimat a favorizat aplocares inspre cultura popular nu numal a invapatorilor preojilr, el gia unor fran! diet de pe sate, imag necunoscuft pant ast, ‘Familia Grad din Saligten de Sus era un neam de f8rani ‘custare mijlocie, Ful lat Dumitru Lupa Grad, Simion Grad (ala, dupa schimbarile de nume ale vremit, Simon, n- 1906 -m, 1072), ca gl nepotul acestuta, Lazar Grad (n. 1916), gf ‘trdnepotal acestora, Lazieica Diaculul, a fost gh sat diet ‘esti fo tal siuat la poalele dealurilor Cetajeaua, Bunce, Grui, Sec, CApifana gi Patinig Dumitru Lupa Grad s-aniscut in Seo! in anul 1855 gla trait pdnd in lanuarie 1940. Dintee multele cateta alo sale cum ‘ne marturiseqte strhnepotal stu, invapatorul Tapa Grad), a mas unul format A 5, cu fle groase, cris cu penta, eernealt ”, ‘Manuseriaul este pasteat fragmontar: de la pag. 43, pana 1s pag. 140. Confinut: verpur (p. 43 - 64), orajiune de manta (p. 66567), poeall poporala (p86 -128) dar gi versuri sealaatic (p. (68 86 g{ 128 - 140) (cu titlur edificatoare pentru un observatar al rispndiii acestora in opocd: “Asti fraflor omni", "Horea Ardealuut,“Horea Munteanulu!, ‘Degteaptt te rome, “Patria remind”, “Buclumul’, “Hora de la Oltenifa", *Cntocal ginttlatine, “La arm”, ‘Torea de Ta Grivifa, “Aria ralltard” (a vinttorilor de munte), “Hora de la Plevaa’, "3a ‘ergem, fai, la qcoala, "Limba romanoaset"(Matccvi!-n. pete). in coon co privegte flclorul,eulegerte sunt, oarecum, diverse, Dac Petru Biljiu Dancug, sau mart eulegatori Tit ‘Bud, Toan Birlea f Alexandru Pipiea e-au opr ntimai asupra Maramuregului, diacal Dumitra Lupa Grad face culegeri 9 in finuturiletavecinate Bistrija, Chioar, Salve), ‘Vergurile. 43-64) sunt compat (corplla}) originale Cadaptate lace! desedat, dar care aveau 51 un conjinut eneral§ se cfntau de flecare data. Lipsese vergurilo special dedicate: La pag. 65-67 : Oratiuno la muni ar In pag, 86- 128 elntece poparale (i: Nuctuapi ale denumirit possi poporale,dotne poporale, doine # hor, doine). Catal se Conatitula intr-un “side mémoire", nu de pufine ori notind rafrenul (Ia versurile “scolastic'), chiar bis-urilo respective ‘Caictul mss. aro o limba limpede, chiar interessant pentru a urmil silinja de a reda pronunfia populars tn ‘conformitate cu ortogafia epoct PPbliedm, mal ales pentru interosul coreatatorilr, toate ‘materiale foleiorice, pastrénd, cu adaptaroa normelor actual, “ortografiaoriginala (de ex. vom serie zinloe de det, € 1 vom serte sau 8 gi 6a, 8; w fnal fl vom red numal end se iginie yi, spre fnel, neagra, datat din 9 martie 1896 pana Ia 18 impune ete) ‘octombrie 1896, Un serisframos, caligrafi, intligibil DUMITRU TUGA, LUPU GRAD 1 ‘Care suntu nenumarate ‘$i lumina cunoscingtt, Versu Ia judecata de obsee Cum i Gheana inpufita, eolo st loeuizau (rma parie Lose Paganilor e gaits. ‘Si in veci s8 ne veselimu Maw pitratinecpe la pag, $8) De esci, omule, in pheatu, Cu ingerii din preund Micar de eset gi bogatu ‘Sa ne facem voia bunds In imparatia mea ce buna Din munei nu te va scoate De acumu pana in vecie a mugaee nee Coin vec! in munct cumplite Mila Domatulai #8 Be Jas poor va ce Ciba setae eS ee aad oe ‘De o ieu rudeni streine, (p. 49-48, 1896, 9/9), aoe eens Sau de rimane la fratio eee asta miele bine, ‘Nu dau nemiou peatra tine, 2 ana Saude vimdne a al tsi Ri Vora tut Adamu edad an rane ca‘seviate of [-ai folosu nemicu de ei. pa gi J-au scosu din raiu Plange-va ceriulu atunci pa imparreal sresita gi Ingen ines vere liege = ——— SEavutia o impairs. Sede Adana tnainte raul Vasdnd indula cum ts Side vei A fheutu pacate Sigu plange gresala ii, eiudigitelersnin ‘Toate in iadu te voru bigate, Gu amaru se tingule Geot't dock in mun eumpltt, 2 arate vel mune Sifoare rau i prea abs taint ae Si nu a fi cine-{i folosi, Graia cu tainuire De tota ate as ee Vei striga gi te vei vaeta De a raiului despartire: Ci ilor li-su gitate Gi ma fi cine-fi ajuta, = Vai! de mine, dulce raiu, hieta — ‘De D-zeu te vei depirta ‘Cum de tine ma setipaiu Paturi de arama infocat Coloru lacomi li-su gatifi iin zadaru te vei ragga Pre acest pamantu blastimatn, Ga nate asculta Din eare fai luatu. erm cat noadarmi: Pentru licomia ta ‘Cum am fosta ingraditu de tine vein Ponte aoe, Doane sate, Devs raiul mare bine, Aedoetesia Gi de noi fi-ada aminte, Binele colu eu odichneala ee tie De ptcate ne feresce Luan intoras in otteneala Fils mare pigs oz itn rai ne sélagluesce ‘Si vai a mea multa darere, Unde i apa viepit ‘Mancdndu pane eu sudoare memoria ethnologica « Anul | « nr. | = 200% ra do toate par, Thera tote rata Visa oa cn natu Bu pre moarteoschimbais Pffena prank nia data Siturand» am g cleat, Sek nur am soto rs De Eva am atulata Si forte ad a ingeatu Gea acel pomu opis, {a damm deck an venta Diner ela dene at gata Gol ca pan sn ats Bi dence ean tgolat Fate sy mit inet Frunse de smochin asi Sipe tapas abr, Botan fark md coe, To umes en patton $i snoop a tang, Binte elu bina, Ca ao aera nats, Niel smbraefunoa do moarta . ‘omtet) 2 nt oat pile ra banat Dench soca amino De nae de mal tnatnts Mi eprind gre dere Manca pane eu sudoae, ‘Aflac Cen gps Borer yen iat west etl copiers Slama endiora Gamers vara gf tnflorece Fpeioeesaent te 2a iega von chia finals te vin inure ‘ian de plows no tout ‘bois dana a ape ake, Ce va face mantaire Sti vada lost de caste Tears on facta el te, In ain cea roo gest Care itis fot date ‘cio ok odenence, in ecleh oolesl, Alun, aia, pio, 3. Pentru pocdinfa omului pacitos ‘Omalu cela ce 9e invajit Intru spureata vieas De petrece fir de cinste Ca cela ce n-are minte, Nici de moarte nu géndesee, De rat nu se pitrasesce $i se duce la perire Cu totulu la pigubire. Pare cf i in méngéiore Si-i face mare seadere, ‘De bine cine-tu Invafa Ar jubi af nu-lu mai veaza, De ru cine-lu sfatuesce El de acela se lipesce Si asculta cu dulecapa, Face rau fara de grea, Ol tu omule, amarite, (Cel nu fi aduel aminte 0! de ceasulu elu de moarte Ca atunci le vei lisa toate, ‘Cae de lume te lipseses {iintru ea pupinu traiesei Cici n-ai oragiu statitoriu {$i nu cauyi eel venitariu Gare este eu duleeats ‘Si irk sfryitn viewpa, 1 edict nu to nevoiosei Pentru raiulu si-lu gisesch Gare in veci lumineaas, Ingeril dorese si-lu vez {$1 Intru sine poarta strimta Pana la cotatea sfainta Ca tot omulu ee viaza Intra spurcata vieafa Este ca unu pomu sAditu, i de viforu ne elatity Soarele de-In gi palesce, Bl totu nu se vesceziosce; ‘Miacaru gi vantulu de-lu bate, Bard frunza lui nu eade Ce bund roada va aduce Intra vieafa ea cea dulee. Omulu cu credinga mare are nici otate mare - Candu trupu Tut se sdrobesce Sufletu lui se innoiesce, Cine ar ribda pind in sfiryitu Acola ar fi mintuity; Rogati-vai tof’ Ia Domnulu, Plang& cu lacrem! totu omulu, Rogaji-va eu eroding’ $ieu mare umiling Gregitu-am tofi fara eale i ne rogiimu fie, Doamne, Rogamu-ne demineaja, Gu ruga gicu duleeata Ca esci Induratu gi mare Si mila ta efirgitu n-are. Prea maresce totu pimantuly Ce-lu ai ficutu eu (ewvantulu $inol aduoom efntare Ca mila ta este mare. Alii. (4951, 895, 98) 4 Versulu pres frumosului Tosifi Cand se vaziu Iosifu legatu Cu amaru s-a suptratu, De friea amaru au tremurata Sicu glasu mare au strigatu: “'Tatalu meu celu eu dora multu Cauta gi veri cum ma dncu ‘Tivanii cei fara mila, Ma legara pre eai (772) 88 mi duel inte-a loru fear Ga sa le fim de ocara. Vino acumu tata de te induri de mine Ca sa iu fra de tine Ca vou muri de dorulu tau, Ob tata sufletului meu. ae ‘Aga Tosi se jluta $icu amara mare planges, $i ducandu-tu fit mil Suspina dela inima, In toate laturle se vita i nime nui ajuta, Bora a Jui Tosify moma Ce-i zicu Rachila pre mame ‘Au fosta moarta gi Ingropata, In cale nu prea departe. ‘Candu era lacobu pre cale Venindu din Mesopotamia In pamantul Ini savrafta (722) Ajungandu togma in isfrafta (77?) ‘Au ingropatu-o pre dinsa Find dela Domnulu 2isa, Tosifu ajungandu aproape Ochi i se implu de lacremi, Elu cu glasu mare au strigatn, Mumei sale au cuvantatu: = Oh maicufa, mama dulee, Cutt veri eum ma voru dice; Vezi maiea cu ocii tai Co-mi ficura fray met Ca ma dtidura legatu Ca de ei si mé desparts. Vind maich de mf seoate Din ménile cele prosate, Din gura loru cea vicleana Co spre mine o cliscard. Amar mie celui ce suntu Aicoa pre acestu pamantu (Ca neam pro nime smi seoata Din manile cole proaste De acumu pana in vecie Mila Domnului si fie. Aliluia, (52-54, '505, 198) 8. Din Viftania (Betania) Viftania frumosu nume Poate si lauda in lume (Ci au dobainditu unu mare bine Cu trei razd dintru sine, Ca sunt trei fraji din doi pirinyi (Ca au nume inpodobitu: Facindu Domnulu ¢ minune Luanda pre Lazaru din lume Surorile lteramandu, Foarte tare suspinanda Si dueandulu la mormantu ‘Lu au ingropatu fn pimantu. Kara dupa patru zile Domaulu ficitoriu de bine Calatorindu eale buna Cu toenicii din preund In satulu Viftania La Marta gi Maria, Fara ele denca-lu varura La picioarele lui e&zura $i a eri aga incepura: “Ol Tsuse Domnult nostra, ‘Au muritu fratele nostru, ‘Tu alel de ai fi fost [Bra vin fratele nostra, Barf Isusu cuvantandu $i intra acesta chipa zicindu: Rratele vostru n-au murita Ce numai aw adormita Flindu foarte ostonitu. Lazarn se va scula ara Intru aceasta lume amard. Bara ele nu crede Pani ee nu-iu voru vedo. i strigandu cu versu curandu: “Ducepi-ma la mormantu $ieu-la voiu invia Gat tof se voru minuns, ‘$i mergindu cu Isus la mormanta Unde Lau pusu in pamant, Bara Isusu ingenunchiends Citra tata euvéntind, Ochi eatra cerin radicaindu - Parintele meu cereseu, Bu fie ma cucerescu ‘Simi (plee-n.n.) eu umilint Pentru a poporului credina, Pentru poporul costa de ft’, Diiruiesce iui Lazaru vica. ‘Atune! fu minune mare, C¥ totu de pre morméntu sare, Mortulu se ridica in masa Dupa vorbe lui Isust, Bard surorile-u desfigurard ‘Stn fayad sarutara, Patrazeci do ani treeind Suspindindu gi tremurdindu, ‘Apoi de acolo s-at haat ‘Unde domnulu kau chematu, La raiu cu duleeaja, La mult dorita vieajt Unde tofi se veselescu, ‘colo tn vee! se fericese. De acumu pain in vecie Induratu domnulit 8 fie. (p67, 06,108) 6 Versu Ia oameni morfi Plangu gi ma tangueseu foarte ‘Candu stau gi gandescu de moarte (C8 vieaja mi se seurta ‘Si lele mi se ciunta ine trocemu din vient Ga roua de demineasa; ‘Sheu bine nu pots spune G4 sum cuprinsu de minune Si gricocu de aceasta lume Si de me ingeldciune Gi pentru alui Adam picats Cu moartea ne-amu injugatr $i mergem in stricdciune $i ne facoma putregune. fan wi meryeme la mormante, SA ne vitima in paméntu Sa vedemu omulu unde jace $i trupulu Tul ee se face. Nu vedemu alta mai muta De eatu faraa, praft gi lutu $l oase de omu useate, Roose de vermi i méneate, TRoase de vermi gi de broasce, ‘Nimo nu-lu ar ma esnoaseo, memoria ethnologica @ Anul | « nr. | 2001 ‘Muere au fostn seau birhatu, (Omu sirae sau impiratu. Ca lumea e ingelitoarie, De suflete perzatoarie Rise art arc duly i pre tofi in groapti duce Siedte so vaidu pro lume Toate suntu ingeliciune. . 5738, 396, 103) 1 Alt versu la morft Inte-o 21 mandra de peimavard ea aceasta Céndu pimantulu totu e inverzitu ‘Armea floare rupti ea o eieoare De a morfiG) gern s-au vescezitu. 95 de ani, Oh! foarte pre scurtu numai, A viefi() mele numaraiu. Nu te sbate dorite barbate (muiere), Ciaiuta floare de a o lécrima. Floarea deaed i rupta i se cade Cu topire de a se usuca. Ca de ai plange eft o mare Preste a ta dulce floare Sofia ta mai multu n-a reinvia, Ca pre ea (elu) eu o tristé sirutare Moartea sie gi lau logoditu, La tret zie ca pre unui now mire Cu piméntulu s-au etsétoritu, In casa ce s-au nfscutu, La ai sti ce La avutu In ce mormanta seurtu au inetiputu. Co strigayi tata gi mama duleo, Frafi gi surori dulci, Ei atatu doru acum din pamantu, Nomai unalu alu vostru fiu (fied) Nu aude alu vostru dulce cuvantu, Veri, vere (oh parinfi) dorerea meat Pre voi pentru voi prea grea, Rupt-ai inima de maica mea. Cinstifi unchi, gogori gi gogorif, Candu vefi aurii caderea mea, Pentru mine iubitulu vostru fate Sufletulu nu vise tulbure, Oh, floare ee am fostu gi eu ‘Rumpeji pe morméntului mew {$i apoi riimfnefi cu D-zeu. Go 001, 98,14) 8 Versu la prune! morfi Sositd au oara mea, Bu astizi lasu lumen Cu ingelaciunea ei, ‘Lasu gi parinfii mei, Ot jute am fnseratu ‘Viafa mea tinere, Adultu de abia am ajunsu Steaua mi-au apusu, ‘u primaverile ‘Frumost ereseu florile, Verdeaja cu mirosu, ‘Totu cémpulu raiu frumosu. Numai eu aga am clzutu ‘Sa nu ma seolu mai multu, ‘Si aga sum adormitu Sa nu fiu in veei trezitu, Frunsiele zileloru mele Ca umbra sboru, Ca umbra nuorulul, Ca visulu somnulus, Floarea mea n-au apueatu Si fie inmugurata Ce cade la pamantu Rupa de a morfil vantu, In loeu si fle aprinste Facia mi s-au stinsu; Vieaja mi este lutn $teu nu sum mal muliu, Ramai o lume rea, Ce mulfi i amagea aici ete le amu speratu De tonte me am seapatu, Cu stinatate Bf Tubifi al mei parinti, Ramadi tatueulu meu Voiosu eu D-zeu. (01 dulce maica mea Co m-ai datu pre lume ‘Astupa-ma cu lutu, Si nu ma vez! mai multu. Dar eu ma voi ruga, Pre domnu lu voi chema Si vai dete ajutoriu, SSA aveti la toate sporin 0 dulee maiea mea, Ce duci dorere grea, Tobitu mogueult meu, Rami cu Dumnezeu. Moartea aga me a seosu, Din lume tiedlosu. Cu tofii ma eantapi ‘Sin Voc! af nu ma uitapi (6264, 305, 14) 9%. Orafiune Ia nunfi Ascultafi, cinstifi paring gi frapi Si domnoavoastra tmprogiurati muntag Pre care vit au adusu Induratulu Dumnezen La aceasta onorata vesclie Jaro ave noi tf mare $i noi inea ne vommu smert $31 toate pre randu vomu gra, $i nol ined ne vou raga. Si domneavoastra pre fi fi ierta; Ca nu suntu fi $8 creased Si parinjiloru sa nu gresnsca Asipderea pring malta se Pani fil) st gi) eroseu Si de toate relele gi i ferescu. Dara domneavoasta cinstiti paringi Care suntofi de D-zeu randuifi Ca gi pomif eet roditori Ce dau roada ramurilor sale Din racoarea rAdacinilor sale; Ca dupa aceste dup& toate Ca D-zeu calu ce poate A fieutu certulu gi pimdntula memoria ethnologica = Anul | « nr. 1 = 2001 ‘Nomai cu cuvantulu, ‘Marea gi toate cate suntu Intrinsa Numai ev zisa, $i au facutu D-zeu migurile, Intra care locuescu fierele ‘edmpilora; Osebitu de acestu pimantu la stirita Au ficutu D-zeu ratule, 31 au voitu D-zeu si fack pre omu. Din cuvantu, gi nu Iau ficutu. iu luatu farna din pamantula Madiama {$i au ziditu pre striimogulu nostra pe Adam ‘Din care ne tragemu gi noi neamu, $i au socotitu D-zeu Ca nu este bine sit fle omul Sangura pre pimantu Ce si fae sof, ‘Au déruitu D-zeu somnu lai Adamo ‘$i ludndu una din coastele lui ‘Adame $i au luata fama din pamantul Madiamu, {$i au tnchipuitu pre Eva Care we tdleuesee Si seuldndu-se damn din somnul su ‘Au vitaut pre Bva 18 prorocitn gi au zisu: Aceasta este trupu dia trupulu ‘meu, Cars in carne ea, fcueia ova chema mie uere Gain brats bo Tuts Pentru acta ise ome Pro tata oq pro mum sa cova ipt de turer sa Sifonrn andndot ana ups, Sie tan! teagan ae ot $i ajungdndu gi pand la acostu fiu Alu domnilor voastre umilitu ea ‘it blagoslovigi. Ca blagoslovenia parinfiloru Intaresen easele filora, ard blistemulu parinjilor Rasipescu casele filloru Agadara cinstifi pains $i fiulu acosta alu domneavoaatra Se roagi ea si fio intaritu 31 Dlagosiovitu, Aminu. (6547, 06, 14) Cantece poporale. Din Chioaru 10. Frunzi verde earba deasa Zis-au badea eh mi lass, Frunza verde lemnu efinoseu - Lise-ma, nu-mi bainueseu. 11 Busuioca cu tret eraingint Badea-i manioau de ters Busuioeu de celu de vears Badea-i maniosu de a sears; Busuioeu eu bueiulie, Numi pasa de a Tui manie Dae& nui de omenie, 12 Pastirucd canta in enrba, ‘rece adea, nu ma intreabi Gandesel edu iam fst droga. Pastries emt in it, ‘Trece badea domolita Gaindesei cn ne-am fubita, Pissed eu cunun’, Anima in badea nui buna, Nu as vente la nol de o lund Dar acum edndu a vent ‘Mio nn mi-atrabui, Doamne rau gia bana. 13, Cate cute, cto mute, ‘Toate au barbatu de frunte, ‘Numat alu meu slg la eurte Badigoru ea paru negruju, La mle le a fost drag Fina bade tu gi mie De ai mai de omenie. La drift din vecini Arde-iagu och x spin, la draguyula de deporte Sidi ntru una merou ag face parte Mai hacia struf de road, [Nu finea calea la doa, Tine ealea ta una Cu eare te vei cununa, 14 ‘Tu bade agaci ginditu 4 mart modru pre mnt 4 pice intre not uratu. Dat-au Dou una bine De ai cat ara pre tine $i nu trebuese la nie, ‘oar aves sot cum sci (ama) N-am avuta am perde somes: imo am euleata de vreme, Nu ardenm atatea lemne ‘Aduse cu umirw ist incione cu hid, 15. ‘Mandrulied ca gi a mea Nici vadu nici oi vedea Ca de mare lucragif& Face eocogi la guri. 16. Binele gi alu mou norocu Luau fipatu eu elupa in focus Binelo gi a mea tigneala Luau fipatn eu elupa afara. {p.8688, 05), a. Sa seit c& me-ag duce in rain ‘Ma ag sui in earu cu cai, Insa seiu ea nu mit dice Ca mi-au placutu gura dulee, ‘Si mA scie eodru da Cu multe mi-ar eapata, Codrulu s8 mA scle spune Cu multe m-ar da la lume i eu bune gi cu rele, ‘Tainele inimii mele. ‘Toatai, lee, vina ta Ca au pascutu boii carba Sioile otava, eee 18 Dusmd Doamne fa sat eu soare Ca am o méndra ea 0 floare, Ln murguf i dd ovdsu, Mie gura si scoverz, La margut gragd maturaty, ‘Mie patu imperinatu. 18. Suplirate-su fetele Ca trocu chiglegile; Nu fifi, fete, supiirate Ca or veni gi celelalt. (p. 94-98, 205) Poosti poporali de pe la Ascileu 20. ‘Sub tuft de rusmalina ‘Sede badea gi bea vinu. ‘Blu ma chiamé s4 i inchinu: = Nu pot, bade, de suspinu Maghereanu de Inga gur’, ‘Trece badea ma ineunjura, $i cu trocu gi nu-tu thtrebu. Dar en ochii-lu tatu petzecu, ‘Magereanu de colu tufosu, Drdguyu mii maniosa, (Ca merge seara la boi $i sure gardulu Ja noi Sia striga dela fereastra “'Slobozi-ma mindr in cass, Slobozi-ma mandra mea (Ca atunei me-oi desmania. 21 Mandra mea de preste vale, Duce m-agu dar apa-i mare, Po earare inct-i tina, Duce m-agu dar mi Ci) rugine, [Lag porunei n-aim pe cine, ‘Juewi bumbulu din ureche $i gurija cand e sete, 22 ~ Badigorulu meu eel dragu, Invaja-ma, ee sa facu? = Eu, mandra, te-oiu invaija, Ieqi hainele gi haida. Eu, mandra, te invafu bine, Tei hainele, hai cu mine! 23. Cine au fheutu eatunia Mance-i pruneit saracia, SA n-aiba pit pre mas, Nici sdinitate in oase, Sti umble copii( i) a cere Ca catancle-n cortele, Si umble eu foeu in poo. Ca eatana in golbocn. “ip. 80:90, 505) Din fienutul Bargéului 2 Spusu-fi-amu, maicuy’, bine Si pil alle pentru mine, ‘Sama dai in satu eu tine; [$1 fieama spun, maicups, foarte a fii posture toate, Si scap de streinitate. $i. finutsile vrestate Sereda ete, Rapa avant in Baminel pore ae ditties, eae ates eae, Pee ad tet Boece al tnt ree fame roe: ae Piers fe cal tae Sea a en. Retna ma ae Garactaactoen Hina ea, Sew inge Ft st Saee renee aes panne Hecate ne oun, Sees ean cee tera sate cilia e Inet puesta Cae ee cata ens Anima putregiioasi ee ia: ee Pie en oti weer, uae ee pipiens peerage ape oe omar an oe 7 Postlnen ahs ee Se eee ice eens pe ee oe nal De le Galafil mari in Ardealu 27. Zius nova i noaptea noru, "Mi potrocu lumea eu dora, Ziua nora gi noaptea stele, "Mi petrocu lumea eu jele, ‘Aga aa fostu zilele mele. 28, Se au dusu badifa catand, Beau rimasu clopa si peana, Poana cine o a porta Badija deaca a inturna, memoria ethnologica = Anul | a nr, |= 2001 Peana cine o a taveehi - Badifa deaca a veni. ‘Sa geiu pe eandu a vent ‘Dramula i la-ag varai, Sa aciu pe edndu a faturna Dramula i Lagu matura, 29. ‘Asa miCi tn Tume de bine (Cum stau hainele pre mine; ‘Aga mie lumea de dragh (Cum mi(i) etimoga de alba. Dorulu badei vinde-Iu voiu, Dragoste cumpara-te -oiu. 20. Bade, de dragostea noastra, ‘Rasirit-au pomii in coasta. ‘Tatalu tau de multu au zis Cia tia pomit din coasta Sa strice dragostea noastra; ‘Tatalu tau ar putea face La pom sa le date pace ‘$i maica ta ar potea zice Dragostea s& nu ne o strice, 92.9, 835), Doine gi hori de pre la Vigeu aL Mandra, mindrulifa mea, De ag sci cu cf to-ag alla ‘Mi-ag face unu fluturagu ‘$i-ag sbura pnd in oragu Si-ag sbura, to-ag chuta and edndu eu te-ag alla, Gura a fio saruta, Dorulu a mi-lu stampira, 22, Sosera, soaerd, pane acra, De to-ui coace edt te-ai coace Ca maicuya nu tes face, De te-ai conce unt an gio vearé ‘Totu fi ramdne amara. 33, Maied, unde mi due eu Nichi vale, nici pardu, Nici omu din satulu meu, Nici pomu eu trei mlidije, Nici (om) dinte-a mea vif. m4. Cucule, eu de-ofu muri Inveapé-fi pula eiript Si a sbura din creanga tn creang’, Doar le-a fi lumea mai draga; Assbura din fagu in fagra i 8 canta in codru cu dragu. 36, Codrule, frunzi rotund’, Slobozi-mi ticara de-a umbr Sa mf umbrese cn-a mea mandra, Codrule, ta umbra ta Cu mandra ma-ag legtina Si-ap dormi panieag muri $i nimica nu mi-ar fi. Codrule, codrufule, Deschide- eararile Sami duel supararilo Caci scasd nu ma last Dorulu mandrel arzitoriu Ce ma face ealatorin, 36, ‘De jelea inimi(i) mole Piling petrile pre valecle ‘Si fngit la dosurele. De mila traiulul meu Plangu potrile pe parau i fotole din Vigaw - Dupa ele plangu gi eu. (9.9799, 905) Poesii poporale de pe la Runcu Galvel) 37. Pentru mandra eare-mi place ‘Nici parinfiin-au co-mi face, Nici birduln satului, ‘Nici mai mari satubai Candu mai mari sfatuescu Eu eu andra ma iubescu. Vail mandruja, cum te-ag bate Dar mi-su manile legate Cu un firu de matasd neagr’, Nu te potu bate de draga 38, De-ar fi dorulu eu dreptate ‘Sa mai am gi cu o parte Bu ma-ag face unu negufatorin ‘ag vinde din acel doru ‘3 pune gatra la pragu. $i ag vinde din doru gi drag, Ag pune gatra la poarta $iag vinde la lumea toata, 39, Magheranu eu frunza rar Dragu mie mandru de seara, Maghereanu cu frunza rupts mie dragu cum mi strut Saruta-ma, pulgoru, Ga de nu ma strufi morin, Struli-nd, puleu} dragu, Ca de nu mai sirufi zacu. 40. Mandra, pre obrazulu tau Rumeneala de una zlotu rau. Dar eci(), mu sci cum ai puss Ca pe nasi nu fi-a ajunsut i fi-a rimagu nasa gol Cat o anuche de toporu, 41 Pana suntu fetele fate Nu le vezi la erigms bete, Deaet punu eonciulu pe eapu La erigma nu mai ineapu, Tots inchind cite odats: - Sa traiegti, drag surat, Pe barbatn Vinereaclu bata Ca.eu beu de suparata. 42. Cate gute, cite mute, ‘Toate-su cu bargon pe frunte Lelea cu bargoanele Nu seli mulge vacile. Frunzi verde negurele Cate feto-su eu petele Sila gramaz cu margele ‘Toate-su strambe de spinare Ca edrligulu la c&ldare; Dar fata cu zadia Eoabla ea lenia (?- linia) “90:01, 55), ‘memoria ethnologica = Anul | = nr, | = 2001 Doine poporale. Altele, (Din Salistes de Sus) 43. ‘Socotitu-am si ma insoru ‘Sa adue maicei ajutoriu; ‘Socotitu-am #8 mai Iau ‘Sa nu-mi facu bai gi nécazu, Celu ce marita gi tnsoaré Nu-lu lisa, Doamne, si moar Ci traiasea multu gi bine SA milu veaza gi alu meu bine ‘$1 unu copilu tanaru ea mine. 44. Saracile dragostile Ciripescu ea paserile Pe sub toate streginile, 45. ‘Spune-mi, Doamne, ee 6 facu, Care-mi place, eu nui placu; Spune-mi, Doamne, ce #8 fie, Cul placu'eu, nu-mi place mic. 46. Gura de fata spalata Eca mierea stricurats, Gura de fata urita Nici hidu mu o strut, 1.95, 95) Possii poporale (in Saisten de Sus) a7 nd eramu ne insuratu ‘Ma dueomu seara prin satu, ‘Ma ducemu seara pre lund Cu fluieragula in mand; Candu zicomu ou fluerula De rasuna totu satulu Cite fete ma auziau Luminile aprindeau, Ferestrile deschidest $i pe mine ma numeau: Spate late de voinieu, Buze dulci de copitu micu, Dar de eandu m-amu fnsuratu Cand mergoamu ziua prin satu Cate fote ma vedeau Ferestrile iuchideau $i pe mine m numeau: Spate late erligate, Buze reci gi dablate, (e102, bos, we) 43. Dela noi a treia casa Esto o feat gto nevasta: ‘Cu nevasta ma iubeseu, ‘Duplifeaté ma topeseu. 49. Crest, codrule, gi te indeast Numai locu de casd-mi las ‘$i ogoru, #4 mi seaman dora Fro seume dagualor ‘opal lolea incinsa bine Cu curele dela mine, Cumpérate din cetate (Cu tres zlofi gi jumatate, oh. ‘Juowi, bade, ochit tai Ca seaman’ cu ai me. Ochit mandrei ca mura, ‘Treoul este Tulia Mers-amu seara pe ulifa Talnii pe lelea in poi, Seara bund nus dadwi, Pismé mare ef mi feu. 52. Oare ee au zisu gura mea De sa 0 méniatu badea? Gora mea n-o zisu nomic Ga zu hades de nimics Oare zitw picat mi a Pentru ee-am dat gurt hadi? ‘Acara pacatu, acar ba, La badea gura oiu da (0X de pacata mi-au trecuta (Ca jam datu gura demultu. 53. ‘Badigor departigoru Co-mi trimapi ata dora Si pe luna gi pe nora, gurile tuturoru? Ving tu cu gura ta (C8 doaré mf-oiu stdmpara, 5. Fam, Doamne, ee mili) face, Fa-ma trestia pe balta Si eroseu subfire gi nalts, ‘Vantulu mare s& m8 bata, Soare pripitu sa ma ard, Si mf cosased eosagit $i sh ma strings cldcagii, Ciacagii cu furcile, Fete mari cu groblile Sd mf facd cldigoare, Sa ma bata vintu eu soare, Si ma arunce in fzvoare - Cine a bea apa s& moara. 55. Dragostea de feats mare E ea m(erea din caldare ‘Candu o manci eu lingura $i nu te mai pofi situra, Firai, mandra, nal mai 6 (Ca mA invafagi a iubi, Ma invajagt gi mi lisagt Side altulu te apueagi 56. Eu mora, méndra, gi ma aprindy (Cand te vadu pre drum trecindu, Din cismuje tropotindu Si din poale flugturandu, 87. Sula vantulu, nu inceata, Dorulu mindrei nu se gat’ ‘Si din luna gi din nora Eu eotescu numai totu dora, Gine in dragoste nu erede Nu mai calee earba verd ‘Nici verde, niet useat, Numa tota in casa gada. 58. Doralu meu ¢ numai dor, Nu-lu pota spune tuturoru, [Last la seli oarecine Careclu trage ca gi mine Ca totu dintr-amu locn ne vine. Rae! 50, Dragostile de demultu ‘Nu sa pot uita curdndu, Dragostele noastre, lele, Ga gi foculu de surcele: Deasupra se potolesce, Dedesupta se bobotesce, 60. Ochi mei cu-a mandrei mele ‘Numai nu-gi potu da inele. éL Caring a isvora ‘Tueu-4i ochi, baidigora, Ochii $i sprincenile, Chuntd-ai mie silo, 62, Frunzii verde trei smicele Bu cu doru, méndra cu jelo $i amandot cw animi rele, 63 ‘Mandrati strupu de flori, Numa blastaima sf moriu Ca miCA) pune gi-oi musi ‘poi tu fis baa. 6. lange pamantulu sub mine, Unu copil tindru ea mine; $1 eu plngu doasupra Iul Be banat osrect ‘Tad, inima, ta stnulu meu $i nu spune ef fice ra, FRG, inim, rabdatoare ‘Cum i tina sub picioare, Rabd® anima st tact Ca paméntule céndu-t calc 65. Pelinu beu, pelinu méndneu, Pre pelinu seara ma euleu; Deminenfa edndu m& seal ‘Totu cu polinu m(a) spall Arda-te foculu, peline, Vesced’inima in mine, Cum suntu Morilo pro tine Ager gi inima fn mine, Precumu e tuleuhs ti ‘Agari gi sufletul meu. 66. Streina streinatate ‘Nu ma instreina departe Ca n-amu frate si ma eato, Survrile mi-su departe, Frafit nusmisu eu dreptate Pasiried din alacu ‘Nu ma blastama sa jac & neamu pre nime eu dragu Si-mi pue ména la eapu, Sa ma intrebe de ce zac. Pasaricd din ogoru Nu ma blistama si moriu Ci n-amu pre nime ex dora ‘Si ma intrebe de ce moriu. ‘Jelui-m-agu jel, Telui-m-agu gi n-amu cul, Solui-m-agu codralu; Codrulu e tafloritu gi verde De ag spuno nu m-a crede, Jelui-m-agu la streima Dar pe mane satu plinu;

    S-ar putea să vă placă și