www.referat.

ro

ELALUARE UNEI SOCIETATII CU ACTIVITATE BANCARA

RAIFFEISEN BANK

CUPRINS

Cap.1 Definirea misiunii de evaluare

Pag.3

1.1 Baza de evaluare

Pag.3

1.2 Proprietarul participatiei evaluate

Pag.4

1.3 Scopul si utilizarea raportului de evaluare

Pag.4

Cap.2 Cunoasterea obiectului supus evalurii

Pag.4

2.1 Scurt istoric

Pag.4

2.2 Tipul ntreprinderii

Pag.4

2.3 Situatia juridic a activelor

Pag.4

2.4 Produse si servicii

Pag.5

2.5 Piata bancar

Pag.6

2.6 Concurenta

Pag.7

Cap.3 Diagnosticul strii actuale

Pag.8

3.1 Bilantul contabil consolidat pentru ex.financiare 2009 si 2008

Pag.8

3.2 Evaluarea indicatorilor de profitabilitate

Pag.10

3.3 Analiza comparativ a acestor indicatori

Pag.11

Cap.4 Alegerea metodelor de evaluare

Pag.14

4.1 Activul net contabil

Pag.14

4.2 Activul net corectat

Pag.14

4.3 Discounted Cash-Flow(DCF)

Pag.16

Cap.5 Diagnosticul strii viitoare

Pag.18

Cap.6 Concluzii

Pag.22

E TAPE LE
REALIZRII PROCESULUI DE EVALUARE A UNEI SOCIETTI
COMERCIALE CU OBIECT DE ACTIVITATE BANCAR
2

RAIFFEISEN BANK ROMNIA

Cap.1 Definirea misiunii evalurii.

Serviciile evaluatorului pot fi solicitate fie pentru evaluarea unor bunuri sau active
individuale din patrimonial societtii evaluate, fie pentru determinarea valorii globale a
entittii ca intreg, sau pentru determinarea valorii activelor societtii.
Misiunea evalurii unei societti comerciale cu obiect de activitate bancar este acela
de a stabili valoarea global a ntreprinderii ca ntreg prin punerea n evident a pozitiei
financiare a societtii date de valoarea unor indicatori precum:

mijloacele fixe, terenuri, cldiri, utilaje si mijloace de lucru (rentabilitatea

economic a acestora , uzura fizic si moral);

gradul de ndatorare fat de clienti, fat de alte institutii bancare si fat de alti

agenti economici;
nivelul disponibilittilor bnesti, nivelul rezervei minime obligatorii;
capacitatea de amijloci activitti economice si fluxuri de numerar;
modalitti de finantare, actionariat, capitalul propriu.
1.1 Baza de evaluare
Situatiile financiare consolidate au fost ntocmite pe baza costului istoric cu exceptia
urmtoarelor elemente semnificative din situatia consolidat a pozitiei financiare:

instrumentele financiare derivate sunt evaluate la valoarea just;

instrumentele financiare la valoarea just prin contul de profit sau pierdere sunt

evaluate la valoarea just;

activele financiare disponibile pentru vnzare sunt evaluate la valoarea just;
datoriile aferente aranjamentelor de plat pe baz de actiuni cu decontare n
numerar sunt evaluate la valoarea just.

Lucrarea opereaz n mare parte cu elementele de active ale bncii, n care o pondere
deosebit o au si imobilizrile financiare,ca important

element de active al Bncii

Raiffeisen. De asemenea,la acestea se mai adaug si situatia fluxurilor de trezorerie,care

vor fi evaluate n perioada de previzionare explicit.

1.2 Proprietarul participatiei evaluate

99,49% Raiffeisen Bank International AG;
0,51% peste 17.500 de actionari persoane fizice si persoane juridice.
Banca Raiffeisen Romnia este condus de Adunarea Generala a Actionarilor
Raiffeisen Bank S.A.
1.3 Scopul si utilizarea raportului de evaluare
Scopul raportului de evaluare este acela de a stabili valoarea global a societtii bancare.
Utilizarea raportului de evaluare este

destinat pentru scopul si numai pentru uzul

Adunrii Generale a Actionarilor Raiffeisen Bank S.A.

Cap.2 CUNOASTEREA OBIECTULUI SUPUS EVALUARII

2.1 Scurt istoric

Raiffeisen Bank Romnia este subsidiara Raiffeisen International Bank- Holding AG, care la
rndul su este subsidiara integral consolidat a Raiffeisen Bank sterreich AG(RZB) cu sediul la
Viena. Fondat n 1927, RZB este a treia cea mai mare banc din Austria si entitatea principal a

Grupului Bancar Austriac Raiffeisen, cel mai mare grup bancar al trii din punct de vedere al
activelor totale, avnd cea mai vast retea de distributie local.
RZB si Raiffeisen International au confirmat n repetate rnduri reputatia de promotori n
Europa Central si de Est, nfiintnd prima subsidiar bancar n Ungaria nc din 1986, cu trei
ani nainte de cderea Cortinei de Fier. n cei peste 20 de ani de prezent pe piat , au fost fondate
10 bnci si cumprate alte 10. Reteaua astfel format acoper regiunea cu bnci universale, care
deservesc peste 15 milioane de clienti n peste 3.000 unitti bancare, pe 18 piete internationale.

2.2 Tipul ntreprinderii

Raiffeisen Bank Romnia S.A. ocup pozitia de oligopol pe piata din Romnia, situatie n
care riscul privind talia ntreprinderii este de maxim 2%.

2.3 Situatia juridic a activelor

Raiffeisen Bank S.A si-a nceput activitatea la data de 01 iulie 2002 n urma fuziunii prin
absorbtie a Raiffeisen Bank Romnia S.A. de ctre Banca Agricol Raiffeisen S.A. prin
emisiunea de actiuni. Fuziunea dintre cele dou bnci s-a finalizat la 30 iunie 2002, cu scopul de
a alinia operatiunile Grupului Raiffeisen si n Romnia.

Banca este autorizat de BNR s desfsoare activitti bancare. Activittile de baz

ale Grupului sunt reprezentate de furnizarea de servicii bancare pentru personae fizice si
persoane juridice, activitti de brokeraj, leasing si gestiunea activelor financiare.
2.4 Produse si servicii:
MyBanking ofer informatiile financiare privind contul bancar personal si cursul

valutar si cu ajutorul su se pot efectua transferuri intra si interbancare;

Prin Raiffeisen Direct, banca este mai aproape de client, far ca acesta s fac cel

mai mic efort si far sa plteasca comisioane si taxe suplimentare;

Serviciul Sweep, existent n cadrul Raiffeisen Bank, ofer posibilitatea de a
transfera automat sumele care depsesc un nivel prestabilit n alt cont indicat de

ctre client;
Serviciul SmartTel ofer informatiile despre cont, disponibile 24 de ore din 24, 7
zile pe sptamn, direct pe ecranul telefonului mobil, sub forma unor mesaje text

de tip SMS.
Programul Asigurarea ta n caz de incendiu presupune o asigurare pe viat
titularilor de conturi curente n lei, deschise la Raiffeisen Bank.
5

Prin Plti directe furnizor, Raiffeisen Bank va plti clientului, din contul curent,

toate facturile pentru telefonul fix si mobil, la gaze, la lumina si altele.

De asemenea, Raiffeisen Bank mai ofer: credite de prefinantare a exporturilor si
finantarea comertului cu bunuri fungibile.

n acord cu legea bancar, obiectul de activitate al bncii include:

2.4.1.1 atragere de depozite si de alte fonduri rambursabile;

2.4.1.2 contractare de credite, incluznd printre altele: credite de consum,credite
ipotecare;
2.4.1.3 finantarea tranzactiilor comerciale;
2.4.1.4 operatiuni de factoring, scontare, forfetare;
2.4.1.5 servicii de transfer monetar;
2.4.1.6 emitere si administrare de mijloace de plat, cum ar fi: crti de credit,
cecuri de cltorie si alte asemenea, inclusiv emitere de moned electronic;
2.4.1.7 emitere de garantii si asumare de angajamente;
2.4.1.8 tranzactionare n cont propriu sau n contul clientilor, n conditiile legii, cu:
instrumente ale pietei monetare, cum sunt: cecuri, cambii, bilete la ordin,
certificate de depozit; valut;
2.4.1.9 contracte futures;
2.4.1.10
instrumente avnd la baza cursul de schimb si rata dobnzii;
2.4.1.11
valori mobiliare si alte instrumente financiare;

2.5 Piata bancar

Raiffeisen International deserveste mai mult de 13 milioane de clienti, cea mai mare
retea de distributie dintre grupurile bancare occidentale prezente n Europa Central si de
Est (ECE) - 3.000 de unitti bancare; amplu program de extindere de unitti; sucursalele
rman canalul principal de distributie n regiunea ECE, prezenta este puternic n trile cu
crestere economic rapid.
Raiffeisen International Bank-Holding AG, subsidiar a Grupului Raiffeisen
Zentralbank sterreich AG (RZB), a deschis oficial unitatea cu numarul 3.000 n Europa
Central si de Est (ECE). Sucursala este localizat n orasul Tyumen din Rusia, resedinta
provinciei Tyumen Oblast din Districtului Federal Urals (oras aflat la aproximativ 2.100 km
est de Moscova).

Tyumen este un important centru pentru extractia si prelucrarea gazelor

naturale si a petrolului din Rusia si are peste 500.000 de locuitori.

6

Ca orice unitate din cadrul Raiffeisenbank, sucursala din Tyumen va oferi o gam larg
de servicii pentru persoane fizice si corporatii, precum si servicii ale altor companii ale
grupului Raiffeisen: Raiffeisen-Leasing, Fondul de Pensii Private Raiffeisen si Raiffeisen
Capital Asset Management.
Sucursalele reprezint cele mai importante canale de distributie de pe piata bancar in
regiunea Europei Centrale si de Est (ECE), deoarece clientul apreciaz relatia personal cu
banca sa.
Raiffeisen International este lider n ceea ce priveste numrul de unitti bancare ntre
grupurile bancare internationale din cinci piete ale ECE (Albania, Kosovo, Belarus, Ucraina
si Rusia). Cresterile sunt spectaculoase, n special, pe piata bancar din Rusia. La aceast
crestere a contribuit si dezvoltarea rapid a Raiffeisenbank Austria, Moscova.
Raiffeisen International detine cea mai important retea bancar din Europa Central
si de Est, fiind prezent n 18 piete din regiune prin unitti bancare, companii de leasing,
dou reprezentante si alti furnizori de servicii financiare.
RZB este cea mai mare banc corporatist si de investitii din Austria si institutia central
a Grupului Bancar Raiffeisen din Austria, cel mai puternic grup bancar din tar.

2.6 Concurenta
Dei consider c piaa bancar romneasc numr prea muli actori, analitii spun c
nu se poate vorbi de o concuren strns ntre acetia, n condiiile n care peste 75% din
activul bancar este deinut de primele cinci bnci printre care se afl si Raiffeisen Bank
Romnia.
Urmtorii ani nu anun schimbri semnificative la nivelul sistemului bancar, ntruct
bncile mari au poziii consolidate n pia, iar cele mici nu sunt n ceea ce privete
concurena ntre bncile care activeaz n Romnia, prerile sunt mprite.
Gradul de concentrare a activului bancar e de natur s mpart lupta bancherilor pe dou
fronturi. Pe de o parte, primele instituii de credit clasate n topul activelor i disput cea
7

mai mare parte din "felia bancar". De cealalt parte, lupta se d ntre bncile mici, cu o cot
de pia sub 1% .

Cap.3 DIAGNOSTICUL ECONOMICO-FINANCIAR

3.1 Bilantul contabil consolidat pentru exercitiile financiare 2009 si 2008
Tabelul nr.1Bilantul contabil 2009 si 2008
2009

2008

Ron 1000

Ron 1000

Numerar si echivalente de numerar

4.738.926

5.947.596

Active financiare detinute

pt.tranzactionare

99.874

44.806

Derivative detinute pt managementul

riscului

59.230

52.077

Active

Credite si avansuri acordate bncilor

505.818

359.973

Credite si avansuri acordate clientilor

10.599.623

10.960.548

Titluri de valoare

3.578.080

1.197.530

Participatii

50.356

44.099

Imobilizri corporale

337.399

373.703

Imobilizri necorporale

102.746

104.758

Creante privind impozitul amnat

4.650

6.864

Creante privind impozitul pe profit

70.438

747

Alte active

170.715

276.354

Total active

20.317.855

19.369.055

Datorii financiare detinute

pt.tranzactionare

3.185

3.306

Derivativedetinute pt.managementul
riscului

24.810

105.386

Depozite de la bnci

2.455.175

767.514

Depozite de la clienti

14.386.296

14.614.094

Datorii

Credite de la bnci si alte institutii 440.745

financiare

772.040

Datorii subordonate

380.262

351.694

Provizioane

40.494

49.026

Datorie privind impozitul amnat

4.204

70.188

Datorie privind impozitul pe profit

165

517

Alte datorii

390.724

494.936

Total datorii

18.126.060

17.228.701

Capital social

1.196.259

1.196.259

Rezultatul reportat

914.373

879.885

Capitaluri proprii

Alte rezerve

81.163

64.210

Total capitaluri proprii

2.191.795

2.140.354

Total datorii si capitaluri proprii

20.317.855

19.369.055

Sursa: Prelucrare proprie dup Situatiile Financiare Consolidate din Raportul

anual 2009/2008;pag.62 respectiv, pag.52 al Bncii Raiffeisen Romnia.

Contul de profit si pierdere consolidat pentru exercitiile financiare la

31.12.2009 si 31.12.2008
Tabelul nr.2 Contul de profit si pierdere
2009

2008

Ron 1000

Ron 1000

Venituri din dobnzi

1.809.265

1.581.454

Cheltuieli cu dobnzile

(975.395)

(664.091)

Venituri nete din dobnzi

833.870

917.363

Venituri din speze si comisioane

813.857

836.800

Cheltuieli cu speze si comisioane

(80.033)

(68.579)

Venit. nete din speze si comisioane

733.824

768.221

Venituri nete din tranzactionare

316.549

409.758

Venituri/(cheltuieli) nete din alte 51.220

instrumente fin.la val.just prin CPP
10

(39.449)

Alte venituri operationale

52.640

46.640

Venituri operationale

1.988.103

2.102.533

Cheltuieli operationale

(705.695)

(662.182)

Cheltuieli salariale

(525.257)

(506.223

Cheltuieli nete cu provizioanele pentru (431.476)

deprecierea valorii activelor financiare

(193.357)

Cstiguri/(pierderi) din participatii n 10.161

entitti asociate

Profit nainte de impozitare

335.836

728.154

Cheltuiala cu impozitul pe profit

(45.719)

(114.149)

Profitul net al exercitiului financiar

290.117

614.005

Alte elemente ale rezultatului global

Modificarea net a valorii juste a 570
activelor financiare disponibile pentru
vnzare

Total
rezultat
exercitiului
impozitare

614.005

global
aferent 290.117
financiar,dup

Sursa: Prelucrare proprie dup Situatiile Financiare Consolidate din Raportul

anual 2009/2008; pag.61 respectiv, pag.51 al Bncii Raiffeisen Romnia.

3.2 Evaluarea indicatorilor de profitabilitate

Rezultatele activittii bncii trebuiesc determinate att sub forma unor valori
absolute ct si sub forma unor valori relative , pentru a realiza comparatia cu
concurenta.
n evaluarea indicatorilor s-au utilizat valorile relative ale rezultatelor activittii
Raiffeisen Bank Romnia S.A.
11

Pentru a calcula indicatorii specifici de apreciere a performantelor activittii

bancare se impune a se cuantifica veniturile, cheltuielile si a stabili situatia
rezultatelor financiare.

Tabelul nr.3 Principalii indicatori utilizati n aprecierea performantelor bancare

DENUMIREA INDICATORULUI

FORMULA DE CALCUL

Indicatorii profitabilitii:

1. Rata marjei nete de dobnd

(Net Interest Margin)

(Venituri Cheltuieli ) cu dobnda

Active rentabile

2. Rata profitului

Pr ofit net
Venituri totale

3. Rata de utilizare a activelor (RUA)

Venituri totale
Active totale

4. Rata rentabilitii economice (Return

of Assets)

Pr ofit net
Active totale

12

5. Efectul de prghie (multiplicatorul

capitalului)

Active totale
Capital propriu

6. Rata rentabilitii financiare (Return

of Equity)

Pr ofit net
Capital propriu

Tabelul nr.4 Situatia principalilor indicatori ai profitabilittii

-1
000 Ron DENUMIREA

FORMULA

INDICATORULUI

DE

VALORI ANUALE RELATIVE

CALCUL

2009

2008

505.818
4.56%
11.105.441

917.363
8.11%
11.320.521

Indicatorii profitabilittii:

RMD

VD CD
AP

13

RPN

PN
VT

290.117
9.50%
3.053.692

614.005
2.13%
2.874.652

RUA

VT
AT

3.053.692
15.03%
20.317.855

2.874.652
14.84%
19.369.055

RRE

PN
AT

290.117
1.43%
20.317.855

614.005
3.17%
19.369.055

EP

AT
CP

20.317.855
9.27%
2.191.795

19.369.055
9.05%
2.140.354

RRF

PN
CP

290.117
13.24%
2.191.795

614.005
28.69%
2.140.354

Sursa:Prelucrare proprie dup formule.

3.3 Analiza comparativ a acestor indicatori
Pentru vedea corectitudinea calculrii indicatorilor de performant bancar, putem
ntocmi si analiza corelatia ntre indicatorii de rentabilitate bancar.
Corelatia ntre indicatorii de rentabilitate este urmtoarea:
RRF = RRE EP

; 13,24% = 1,43% 9,27%

; pentru anul 2009.

28,69% = 3,17% 9,05%

; pentru anul 2008.

RRE = RPN RUA ;

1,43% = 9,50% 15,03% ; pentru anul 2009.

3,17% = 2,13% 14,84 % ; pentru anul 2008.

14

Pentru o mai bun exemplificare a evalurii indicatorilor profitabilittii am ntocmit

fig.1.

15

70

60

50

40

RRF

EP

RRE

RUA

RPN

RMD

30

20

10

0
2009

2008

1. Rata rentabilittii financiare este un indicator a crei marje normale se situeaz

ntre pragurile semnificative de 10% si respectiv 30%. n cazul Raiffeisen Bank, rata
nregistrat n anul 2008 de 28.69% nu a depsit valoarea considerat optim pentru
acest indicator.

16

Pentru anul 2009 valoarea ratei nregistrat a fost de 13,24%, se cunoaste c a

sczut semnificativ din cauza efectului crizei care ncepe s se simt si la noi n tar.
Pe seama indicatorilor calculati si lund n considerare relatia dintre acestia:
RRF = RRE x EP, putem concluziona urmtoarele:
n cazul n care eficiena reprezentat de rata rentabilittii economice scade,

banca trebuie s-i asume riscul de ndatorare n aa fel nct s-i mulumeasc
acionarii;
cu ct efectul de prghie este mai mare, datorat creterii activelor profitabile,

cu att rata rentabilittii financiare este mai mare.

2. Efectul de prghie (EP) nregistreaz niveluri de peste 20% pentru bncile mari, n
vreme ce bncile mici le este caracteristic nivelul de 10 20% al levierului.
n cazul de fat, nivelul multiplicatorul capitalului se ncadreaz aproape la limita
nivelului minim optim (9,05% n 2008 si n 9,27% n 2009). Pentru a putea ajunge la
nivelul optim considerat pentru bncile mari, se impune atragerea de clienti si poate
cresterea numrului de unitti teritoriale.
Acest indicator nregistreaz valori optime, ca urmare a faptului c bncile opereaz n
principal pe seama resurselor atrase. Cu ct gradul de ndatorare a bncii este mai mare, cu
att rentabilitatea capitalului propriu este mai mare.
3.

Rata rentabilitii economice (Return of Assets) reprezint cea mai cuprinztoare i

perfect msur contabil a performanei globale a unei bnci. Ea msoar pentru
Raiffeisen Bank profitabilitatea cu care sunt folosite toate activele din patrimoniu.
Pragul de variaie a indicatorului este de 0,5 1,6%. Bncile de dimensiuni foarte mari
nregistreaz rate mai mici de 1%.
4. Rata utilizrii activelor (RUA)
Mrimea acestui indicator depinde de mrimea dobnzii active pe pia i de
structura activelor bancare. Indicatorul arat veniturile totale ce se obin din utilizarea
activelor (venituri din dobnzi, comisioane, taxe).
Rata utilizrii activelor calcult pe baza rezultatelor obinute la finele anilor analizai
este n crestere 2009 comparativ cu anul 2008, ca urmare a creterii activelor totale cu n
ultimul an.
17

5. Rata profitului net (RPN) reprezint principalul indicator de analiz cnd se are n
vedere reducerea costurilor cu activitatea bncii.
Pentru anul 2008, rata profitului se ncadreaz sub valoarea minim normal (3050%), datorit profitului minim realizat (cheltuieli mari de funcionare, investiii n
infrastructur). n anul 2009, rata profitului crete cu 7,37 %.
6. Rata marjei nete de dobnd (Net Interest Margin)
Recurgnd la exemplificare, bncile de detaliu nregistreaz marje nete de dobnzi mai
ridicate, n timp ce bncile mari unele mai sczute, datorit costurilor mari ale fondurilor.
n cazul de fa, marja net de dobnd a sczut n anul 2009,comparativ cu 2008,
cu 3,55% este expresia managementul putin defectuos n cadrul elementelor de activ i
pasiv, dar poate fi i expresia unui plasament n active foarte riscante.

Cap.4 ALEGEREA METODELOR EVALUATE

18

n general nu exist reguli specific pentru alegerea metodelor de evaluare si nici nu

se poate utilize o metod universal. Metodele de evaluare se diferentiaz n general prin
importanta care se d unor elemente ca: patrimoniul ntreprinderii, rentabilitatea, cifra de
afaceri .Valoarea unei societti poate fi dat de relatia:
V Px + Ry + CAz ,

unde x, y, z sunt coeficienti de pondere.

Ponderea alocat fiecrui element determin metoda de evaluare aleas, dar

ponderea este diferit de la un caz la altul, n functie de conditiile specifice ale
ntreprinderii evaluate.
n cazul nostru este vorba despre metoda activului net corectat(ANC) care este o
metod patrimonial si de metoda discounted Cash-Flow(DCF) care este o metod
bazat pe venit.
De asemenea se poate aplica si metoda patrimonial a activului net contabil care
este considerat de specialisti ca fiind cea mai usoar metod patrimonial de evaluare.
4.1 Activul net contabil
Reprezint metoda cea mai rapid de estimare a valorii unei entitti. Determinarea
activului net contabil, n optica evalurii rapide a sociattilor comerciale pe baza unui
raport de evaluare simplificat, se face pe baza relatiilor dintre indicatorii ultimului bilant
contabil.
Calcularea activului net contabil, presupune efectuarea unor corectii care
afecteaz cteva din elementele activului si pasivul bilantului.
4.2 Activul net corectat
Necesitatea corectrii bilantului contabil si constituirii unui bilant economic, care
s reflecte mai aproape de realitate patrimoniul net al unei societti, rezult din
necesitatea depsirii inconvenientele metodei activului contabil.

19

Activul net corectat reprezint mrimea capitalului necesar pentru a reconstrui

patrimonialul existent al societtii la nivelul valorii reale de utilitate al acestuia.
Metoda activului net corectat reprezint o fotografie clar a patrimoniului net al
unei ntreprinderi la data evalurii, dar nu exprim pretul la care poate fi cumprat o
societate, n mod direct pentru c aceast valoare trebuie corectat cu o alt valoare
calculat la o alt metod de evaluare.
Elementele de activ sunt corectate dup cum urmeaz:

Activele considerate non-valori nu sunt luate n considerare;

Pltile anticipate nu se includ n evaluare;
Avansurile primite si nici cele acordate nu sunt luate n calcul;
Disponibilittile bnesti sunt evaluate la valoarea lor contabil, iar cele
exprimate n valut sunt convertite n lei la cursul BNR din ziua evalurii.

Ajustarea creantelor se corecteaz dup cum urmeaz:

cele mai vechi de un an cu probabilitatea mare de nencasare si de vechimea

lor;
Creantele a cror lichiditate depseste 1 an nu sunt luate n considerare;
Creantele cu o lichiditate cuprins ntre 6 luni si 1 an se diminueaz cu 2530% n functie de riscul de nencasare si de rata dobnzii practicat la creditul

comercial;
Creantele exprimate n valute se evalueaz la cursul BNR din ziua evalurii.

Imobilizrile corporale sunt evaluate n functie de natura lor:

terenurile se evalueaz la pretul pietei;

cldirile, constructiile speciale si mijloace fixe se evalueaz, n mod specific

fr a se tine cont de amplasarea lor,uzura lor fizic si moral;

investitiile n curs se evalueaz dup aceleasi metode ca si investitiile.

Imobilizri necorporale sunt formate din titluri de participare, titluri imobilizate ale
activittii de portofoliu, alte titluri imobilizate si creante imobilizate.
Pltile anticipate nu se includ n evaluare.
20

Avansurile primite de la furnizori nu se includ n evaluare.

Disponibilittile bnesti n lei se preiau la valoarea lor iar cele n valut sunt
transformate n lei la cursul de referint al BNR la data evalurii.
Cheltuielile de repartizat pe mai multe pe mai multe perioade nu se includ n evluare.
Corectarea pasivelor:

datoriile se evalueaz la valoarea probabil de piat;

creditele pe termen lung se evalueaz dup aceleasi principii ca si

imobilizrile financiare acordate de ntreprindere;

includerea n datoriile totale a sumelor de natura

provizioanelor a cror

estimare este posibil.

4.3 Discounted Cash-Flow (DCF)
Aceast metod este cea mai evoluat dintre metodele de evaluare. Metoda DCF sau
metoda fluxurilor nete de trezorerie sau metoda fluxurilor financiare are ca baz teoretic
determinarea eficientei economice a investitiilor.
Din punct de vedere cantitativ notiunea de cash- flow se ntlneste sub dou forme si
anume:

cash- flow brut format din: profitul net corectat

-amortizare
-provizioanele cu caracter de rezerv.
Cash- flow net disponibil care se compune din trei agregate clasice:
-cash- flow operational(sau de exploatare);
-cash- flow pentru activitatea de investitii;
-cash- flow din activitatea de finantare.

Etapele obligatorii pentru asigurarea unei abordri corecte a principiilor si ipotezelor

specifice metodei DCF sunt:

Proiectia

cheltuielilor(ct.CPP);
Estimarea evolutiei necesarului de fond de rulment(NFR);
Stabilirea valorii investitiei necesare pentru functionarea eficient a societtii si a

profitului

net

pe

baza

evolutiei

previzibile

veniturilor

si

impactului lor economic asupra evolutiei CA(cifrei de afaceri) si elementelor de ch.

21

Calcularea valorii reziduale;

Stabilirea ratei de actualizare;
Calcularea valorii financiare a ntreprinderii;
Corectarea valorii finale cu prima de control si cu diminuarea pentru lipsa de
lichiditate

Tabelul nr.5 Situatia activelor si datoriilor la Raiffeisen Bank 2009

Valoare
contabil

Elemente
patrimoniale

Corectii

Valoare

Ron000

corectat

Ron000
Numerar
echivalent
numerar

Ron000
-

4.738.926

financiare 159.104

159.104

Credite si avansuri 505.818

acordate bncilor

505.818

Credite si avansuri 10.599.623

acordate clientilor

10.599.623

Titluri de valoare

3.578.080

3.578.080

Participatii

50.356

50.356

+60.000;35.000

362.399

-10.000

92.746

4.650

Active
detinute

si 4.738.926
de

Imobilizri corporale 337.399

Imobilizari
necorporale:
-cheltuieli
dezvoltare

de

102.746

-alte
imob.necorporale
Creante

privind 4.650
22

impozitul amnat
Creante
privind 70.438
impozitul pe profitul
curent
Alte active

170.715

TOTAL ACTIVE

20.317.855

70.438

170.715
+15.000

20.332.855

27.995

2.455.175

Depozite de la clienti 14.386.296

14.386.296

Credite de la bnci si 440.745

alte
institutii
financiare

440.745

Datorii subordonate

380.262

380.262

Provizioane

40.494

40.494

Datorie
privind 4.204
impozitul amnat

4.204

Datorie
privind 165
impozitul pe profit

165

Alte datorii

390.724

-700

390.024

TOTAL DATORII

18.126.060

-700

18.125.360

Datorii
detinute

financiare 27.995

Depozite de la bnci

2.455.175

Sursa: Prelucrare proprie cu date din Situatiile Financiare ale Raiffeisen Bank
Activul net contabil 20.317.855 lei 18.126.060 lei 2.207.495 lei
Activul net corectat se calculeaz ca diferent dintre activul contabil corectat si datoriile
totale corectate (pe termen scurt, mediu si lung).
ACTIVUL NET CORECTAT ACTIVUL CONTABIL CORECTAT DATORII TOTALE
CORECTATE

Activul net corectat 20.332.855 lei 18.125.360 lei

2.207.495lei
ACTIVUL NET
CORECTAT
2.207.495lei

ACTIVUL NET CONTABIL 2.207.495

23

Informatii suplimentare privind evaluarea prin metoda activului corectat, acestea sunt
urmatoarele:
1. n categoria altor imobilizri necorporale este inclus un program informatic pentru
baza de date a bncii, achizitionndu-se n urm cu 2 ani la pretul de 10.000 lei,
care nu mai este utilizat n prezent n societate si pentru care aceasta nu detine
licent de vnzare.
2. Valoarea contabil a unui teren intravilan detinut de banc, este de 56.000 lei, iar
suprafata de teren detinut este de 800 m.p. Pretul de tranzactionare pentru terenuri
similare la data raportului este de 145 lei/ m.p.
Evaluarea terenului se realizeaz prin comparatie cu valoarea de piat si anume:
Valoarea de piat 80 m.p. 145 lei/m.p. 116.000 lei;
Valoarea contabil
56.000 lei
Diferenta de pret este urmtoarea
+ 60.000 lei
3. Pe parcursul anului, n sedinta AGA, s-a hotrt la achizitionarea unei case de
vacant din lemn, n valoare de 35.000 lei. Fiindc asemenea case sunt
achizitionate numai pentru protocol, acestea nu se evalueaz.
includerea n datorii a provizioanelor.

Cap.5 DIAGNOSTICUL STARII VIITOARE

O societate poate fi evaluat prin lichidittile pe care urmeaz s le genereze n viitor.

Valoarea ei este dat de fluxurile de trezorerie(cash flow-ul) previzionale susceptibile a fi
obtinute n urmtorii ani. Pentru un astfel de demers, n primul rnd, trebuie s definim
metoda de msurare a fluxurilor de trezorerie. Cele dou metode, cea direct si cea indirect
care pot fi utilizate cu acest scop, fac distinctia ntre fluxurile din activitti de exploatare,
activitti de investitii, activitti de finantare.

24

Metoda indirect porneste de la profitul net nainte de impozitare la care se adaug

amortizrile, cheltuielile si pierderile financiare si se scad veniturile din investitii financiare,
se ajusteaz (+/-) stocuri si datorii sau creante pentru obtinerea fluxului din activitti de
exploatare la care se adaug sau scade fluxul din activittile de investitii si finantare.
Fluxurile de trezorerie determinate prin metoda direct se bazeaz pe ncasrile de la
clienti din care se scad pltile ctre furnizori, angajati, comisioane bancare, impozit pe profit
la care se adaug sau scade numerarul rezultat din activitti de investitii (achizitia de cldiri,
echipamente sau vnzarea lor) numerarul rezultat din activitti de finantare( emisiuni de
actiuni).
Dup alegerea metodei de determinare a fluxurilor de trezorerie ncepe munca de
constructie a unei proiectii a activittii societtii n urmtorii ani pe care dorim s-i
previzionm. Prin realizarea unei astfel de situatii, se ncearc s se estimeze nevoia viitoare
de investitii(corporale, necorporale), posibilittile operatiunilor financiare(achizitii sau
vnzri de actiuni, operatiuni de leasing), necesarul pentru asigurarea functionrii curente a
societtii care s asigure o dezvoltare constant a activittilor.

Metoda discounted Cash- Flow (DCF)

Estimarea valorii societtii prin metoda DCF se bazeaz pe urmtoarea relatie:
n

CFi
VR
+
(1+
i
a) (1+a)n
i=1

, unde

a rata de actualizare; i numrul de ani ai perioadei de previziune explicit;

25

VR valoarea rezidual; CFi cash flow pentru fiecare an al perioadei de previziune

explicit.
Ipotez de lucru:
1. Profitul net(PN) estimat se stabilizeaz la 24,5% din cifra de afaceri(CA).
2. Necesarul de fond de rulment (NFR) se estimeaz stabil ca mrime relativ la 35%
din cifra de afaceri (CA).
3. Investitiile se estimeaz la 11.500 lei /an.
4. Amortizarea se consider stabil la 6.600 lei/an.
5. n perioada de previziune explicit (3 ani) are loc rambursarea unui credit cu rate
egale de 12.500 lei /an.
6. Necesarul de fond de rulment(NFR) anul de baz(anul n care ncepem calculele)
este de
1.068.792 lei.
Tabelul nr.5 Dinamica cifrei de afaceri(CA) pentru 3 ani
Indicatori

Anul

de

baz- 2010

2009(1000 Ron)

2011

2012

(1000 Ron)

(1000 Ron)

(1000Ron)

Cifra de afaceri

3.053.692

3.206.378

3.527.016

4.056.068

Cresterea CA

5%

10%

15%

Profitul

785.562

864.119

993.736

1.122.232

1.234.455

1.419.623

53.440

112.223

185.168

net(24.5% din
CA)
NFR(35% din 1.068.792
CA)
NFR

Tabelul nr.5 Dinamica cifrei de afaceri(CA) pentru 3 ani

Sursa: Prelucrare proprie dup ipoteza de lucru si CCP
Tabelul nr.6 Ipotez de lucru pentru perioada de previziune explicit(2010,2011,2012)
26

Agregate clasice

2010

2011

2012

(1.000 Ron)

(1.000 Ron)

(1.000 Ron)

Cash-flow operational 738.722

profit net
785.562
+ amortizarea
+ 6.600
crest/descrest.NFR
53.440

758.496

815.168

864.119

993.736

+ 6.600

+6.600

112.223

185.168

Cash-flow investitii

11.500

11.500

11.500

11.500

12.500

12.500

achizitii mijloace fixe

11.500
11.500
0

+vnzri de mijl.fixe

Cash-flow finantare

37.500

+majorare cap.social

+50.000

rambursri credite

12.500

12.500

12.500

CASH-FLOW

764.722

734.496

791.168

TOTAL
TOTAL GENERAL = 2.290.386
Sursa: Prelucrare proprie

Estimarea valorii societtii prin metoda DCF se bazeaz pe urmtoarea relatie:

(1.000 Ron)

27

CFi
VR
+
(1+
i
a) (1+a)n
i=1

, unde

a rata de actualizare; i numrul de ani ai perioadei de previziune explicit;

VR valoarea rezidual; CFi cash flow pentru fiecare an al perioadei de previziune
explicit.

Din formula valorii calculm mai nti al doilea termen adic:

din acest termen calculm VR(valoarea rezidual)
profit net anul 2010
ag

VR
n
(1+a)

, mai departe

si atunci vom avea: VR

, unde

(a) este rata de actualizare si( g ) este rata de crestere, atunci VR

785.562
994.382
,
0,840,05
Deci,

VR
(1+a)n

994.382
( 1+0,84 )3

994.382
3
1,84

159.586, acest rezultat reprezint al

doilea termen.
Acum vom calcula CFi (cash-flow pentru fiecare an al perioadei de previziune explicit.
CF1(2010)

CF2(2011)

CF3(20 12)

CF total (2010)
1+ 0,84
1+ 0,84

CF total (2011)

CF total (2012)
3
(1+0,84)

764.222
1,84

734.496
1,842

791.198
1,843

28

415.338 ;

216.947 ;

126.996 ;

 CF

CF1+ CF2 + CF3 415.338 + 216.947 + 126.996 759.291.

CFi
VR
+
(1+
i
a) (1+a)n
i=1

deci, cu ajutorul acestei formule vom calcula valoarea

societtii si va fi n felul urmtor:

V 759.291 + 159.586 918.867, deci V 918.867 si reprezint valoarea societtii prin
metoda fluxului de trezorerie redus.

Cap.6 CONCLUZII CU PRIVIRE LA UTLIZAREA METODELOR DE EVALUARE

PENTRU O SOCIETATE CU OBIECT DE ACTIVITATE BANCARA
29

Metoda DCF
Societatea comercial cu obiect de activitate bancar este o societate comercial pe
acsiuni al crei obiect de activitate este acla de finantare a activittilor economice, de a
mijloci circulatia fluxurilor de bani n economie, de a sprijini financiar att pe agentii
economici productori, ct si pe cei consumatori (populatia), prin oferirea de credite si
constituirea de depozite, alte activitti ntreprinse de o societate bancar tin de domeniul
pietei de capital, mai precis pe piata primar, prin plasarea pe piat a titlurile
financiare(actiuni si obligatiuni). ntr-un cuvnt, activitatea inei societti bancare presupuse
exclusiv circulatia fluxurilor de bani n economie.
Metoda DF este cea mai complex metod de evaluare, ce presupune actualizarea fluxurilor
viitoare de venituri.
Alegerea acestei metode de evaluare pentru o societate bancar presupune scoaterea n
evident a eficientei a unei investitii indiferent de naturaei. La nivel global, prin luarea n
considerare a tuturor investitiilot efectuate de agentii economici, se poate, determina gradul de
eficient a investitiile la nivelul ntregii economii.
Metoda activului net contabil
Ca orice metod de evaluare patrimonial, aplicarea ei presupune efectuarea unor
corectii la nivelul indicatorilor din ultimul bilant ncheiat, att n cazul activelor ct si n
cazul pasivelor unei societti. Ajustrile efectuate la nivelul bilantului au ca scop aducerea la
zi a unei valorii unei ntreprinderi.
Ajustarea acestei metode de evaluare patrimonial are ca scop scoaterea n evident a unei
valori ct mai actuale a societtii, prin:
Ajustarea valorii activelor prin eliminarea unor active asa-zise nonvalori, cum ar fi
cheltuielile de constituire, cheltuieli de cercetare- dezvoltare ce au sanse minime de a se
transforma n inovatii.

30

Toate aceste ajustri au scopul de scoate n evidenta valoarea ntreprinderii prin prisma
capacittilor sale de eficientizare a investitiilor( faptul c s-au efectuat cheltuieli de
cercetare- dezvoltare, dar sansele acestora de a se concretiza n inovatii sunt minime, nu
garanteaz dezvoltarea entittii economice si deci, nu putem vorbi de o eficient a unor
investitii n produse noi.
Luarea n considerare a cldirilor, a terenurilor si a altor constructii la valoarea lor de
piat, fr a se tine cont de amplasarea lor, implic ignorarea caracterului speculativ n
functie de zon, al valorii imobilizrilor.

BIBLIOGRAFIE

31

1. Mitic Pepi, Evaluarea afacerii, Editura Ex Ponto, Constanta, 2006.

2. Marin Preda, Initiere n evoluarea ntreprinderilor ,Editura Ceccar, Bucuresti,
2009.
3. Basno Cezar, Nicolae Dardac, Management bancar, Editura Economic,
Bucureti,

2002;

4. Gust Marius, Management bancar, Editura Independent, Bucuresti, 2004.

5. Manolescu Gheorghe, Management bancar Analiza rezultatelor financiare,
Editura Fundaiei Romnia de mine, Bucureti, 2001;

Rapoartele anuale 2007, 2008, 2009 ale Raiffeisen Bank;

www. Raiffeisen.ro;

www.bnr.ro;

32

33