Produsele alimentare poseda un ansamblu de proprietatei senzoriale, specifice si variabile ca

numar si intensitate, ce constituie pentru masa de consumatori unul dintre criteriile importante in
decizia de cumparare. Astfel se explica participarea acestor proprietati cu 60% (medie) in
coeficientul de calitate general (KG) al produselor alimentare.
Istoria alimentelor este un domeniu interdisciplinar care se ocup cu istoricul alimentelor
din punct de vedere cultural, economic, impactul alimentelor asupra mediului nconjurtor i
asupra societii. Istoria alimentelor este o disciplin nou aprut, care nu se ocup doar de
originea unor alimente sau de istoricul unor reete culinare, dar i de alimente ca elemente
culturale care reflect structura economic i social a societii.
Alimentele pe care le consumam pot fi impartite in trei grupe: alimente acidifiante,
alcalinizante si acide.
Primele doua grupe sunt stabilite in functie de efectul pe care alimentele le au asupra corpului
(efect acidifiant sau alcalinizant) in timp ce in a treia grupa este stabilita in functie de
caracteristica insusi a alimentului, adica de gustul sau acid, fara a se lua in considerare efectul
asupra organismului.
Caracteristicile produselor alimentare ar trebui sa fie, pe cat posibil, stabilite mai degraba in
functie de efectele lor asupra organismului, caci efectele sunt cele care intereseaza persoanele
preocupate de propria sanatate. Un aliment poate avea caracteristici alcaline, generand insa un
efect acidifiant. Este cazul zaharului alb, folosit pentru a diminua gustul foarte acidulat al
fructelor, de exemplu coacaza. Daca aceasta neutralizare este reala la nivelul gustului, nu la fel se
intampla la nivelul organismului. Atunci cand este metabolizat, zaharul alb produce numerosi
acizi, este deci foarte acidifiant.
Cunoasterea efectelor alimentelor asupra organismului este asadar fundamentala. Primele
doua grupe, cele ale alimentelor acidifiante si alcalinizante, includ produse clasificate in functie
de efectele lor asupra organismelor vii (bolnavi sau oamenii ce consuma aceste alimente).
In schimb, a treia grupa contine alimente al caror efect nu poate fi stabilit clar si definitiv, asa
cum se intampla in cazul primelor doua grupe. Acesta variaza efectiv in functie de prezenta sau
absenta insuficientei metabolice la acizi. Aceste alimente, in special fructele, zerul si otetul, sunt
alcalinizante pentru un organism care metabolizeaza corect acizii slabi, dar acidifiante pentru
organismul care sufera de insuficienta metabolica la acizi. Neputand fi clasificate prin efectul lor,
alimentele sunt clasificate prin caracteristicile lor proprii, prin gustul lor acid, pe care fiecare il
poate constata cand le consuma.
In general, alimentele din aceasta a treia grupa sunt asociate cu alimentele alcalinizante, caci
acesta este efectul lor asupra majoritatii oamenilor. Dar am gresi daca am adopta o astfel de
clasificare, pe de-o parte pentru ca nu aceasta este realitatea si, pe de cealalta parte, pentru ca
persoanele care se preocupa de echilibrul lor acido-bazic au de cele mai multe ori o insuficienta
metabolica la acizi. Pentru ei, cunoasterea acestei a treia grupe este fundamentala.

Funciile produselor alimentare

Produsele alimentare sunt constituite n marea majoritate a cazurilor dintr-un
complex de substane organice i anorganice necesare organismului uman, alturi de care se
gsesc substane indiferente i uneori substane antinutriionale i duntoare, aspecte
ce se repercuteaz asuprafunciilor. Prezena nutrienilor n compoziia chimic i
confer o serie de proprieti ce sedeosebesc fundamental i calitativ de cele ale produsului
nealimentar.
Prezent zi de zi n toate etapele formrii i dezvoltrii personalitii umane,
produsulalimentar ocup un loc primordial ntre factorii de via ai omului, ndeplinind funcii
specifice,distinctive fa de funciile produsului nealimentar. Funciile produsului alimentar i au
originean valoarea de utilizare (consum) nsi, fiind o manifestare a acesteia; rolul produsului
alimentar n hrnirea i starea de sntate a populaiei se realizeaz printr-o
palet larg de funcii care semanifest pe mai multe planuri i n strns interdependen cu
structura, compoziia chimic i proprietile produsului.
Funciile produselor alimentare sunt urmtoarele:
-funcia nutritiv;
-funcia plastic;
-functia energetica
-funcia catalitic;
-funcia de protecie i de sanogenez;
- f u n c i a terapeutica;
- functia psiho-senzoriala si estetica;
-funcia igenico-sanitar;
-funcia simbolic.
Funcia nutritiva este data de ansamblul de substante din compozitia produsului alimentar ce
asigura hranirea organismului.
Functia plastica se manifesta prin aportul pe care l au unele substante din produsul
alimentar la refacerea tesuturilor uzate sau distruse din organismul uman, precum si la
formarea tesuturilor noi la copii.
Functia energetica se manifesta prin furnizarea energiei ce rezulta prin arderea n
organism a trofinelor calorigene.

Functia terapeutica este exercitata de acele produse alimentare (cereale, legume, fructe,
etc.) ce intervin ca adjuvanti n tratamentul unor afectiuni.
Functia psihosenzoriala si estetica se manifesta prin forma, marime, culoare,
limpiditate, consistenta, aroma, gust.
Functia igienico-sanitara este data de proprietatea indispensabila de sanatatea sanitara
(inocuitate) pe care trebuie sa o ndeplineasca produsele alimentare.
Functia simbolica este data de mesajul pe care l transmite consumatorului un produs
alimentar. Ea este legata de functia nutritiva si de cea psihosenzoriala si estetica.
Tipuri de produse alimentare:
Alimente ecologice sunt produse diversificate, sanatoase, libere de boli si daunatori, lipsite de
reziduri nocive, cu un continut echilibrat in substante bioactive si minerale.Sunt rezultate din
tehnologii ecologice, tehnologii care nu utilizeaza ingrasaminte chimice si pesticide. Toate aceste
tehnologii bio-ecologice au rolul de a pune la dispozitia consumatorului si industriei
prelucratoare produse naturale lipsite de reziduuri chimice.
Alimente usoare reperezinta o categorie de produse alimentare in care una sau mai multe
componente din compozitia produsului sunt diminuate cu 30% fata de produsul conventional. O
margarina light re valoarea energetica diminuata cu 30% fata de margarina obisnuita . Exemplele
pot continua cu sormtimente light de apa minerala, Coca-cola,etc. Termenul light se refera fie la
valoarea nutritiva fie la cea energetica . La obtinerea acestor produse se recurge la folosirea mai
multor aditivi alimentari ,la substituienti ai grasimilor, a zaharului.
Alimente noi Din categoria alimentelor noi fac parte alimentele care pana in momentul
respectiv erau necunoscute consumatorilor dintr-un anumit areal (lacuste, larve, fructe de mare) ,
cele care provin din alta zona de cultura (legume si fructe exotice), cele obtinute printr-un
procedeu special (sterilizate prin presiune sporita),cele rezultate in urma unui proces clasic de
ameliorare (triticale), alimentele modificate genetic, care au dobandit gene noi prin transferul de
gene (tomate, rapita, soia, porumb), alimente rezultate din organisme modificate genetic (zahar,
ulei, amidon ).
Alimente modificate genetic au aparut in urma cu 20 de ani gratie geneticienilor si,
biotehnologilor care au reusit prin transfer de gene sa obtina o noua categorie de produse
alimentare (tomate, porumb, rapita, soia etc,) sa induca capacitati sporite de pastrare, transport si
depozitare ( la legume si fructe proaspete) , sa sporeasca rezistenta plantelor de cultura la
erbicide, la atacul bolilor si daunatorilor,sa foloseasca microorganisme transgenice de mare
randament in scopul prelucrarii alimentelor (iaurt, vin, bere), sa imbunatateasca compozitia
chimica (cresterea continutului in proteine, amidon, reducerea continutului in substante nocive
solanina -) si implicit calitatea unor produse agroalimentare.
Alimente industriale au aparut din dorinta de a economisi timp si efort la prepararea
mancarurilor. Cuprind un sortiment foarte diversificat oferind consumatorilor preparate din

intreaga lume. Alimentele industriale prezinta un anumit grad de prelucrare; este vorba de
produse deshidratate sau uscate (pentru supe, sosuri), produse congelate, produse instant,
semiconserve si conserve. Convenience food sunt considerate si delicatesele , produse care vin sa
satisfaca cele mai rafinate preferinte si gusturi. Sortimentul cuprinde salate fine, sosuri, alimente
pretioase (homar, caviar), specialitati din crustacee, peste, vanat, conserve de legume
(castraveciori, porumb zaharat).
Alimente traditionale - aceasta grupa de alimente cuprinde o gama larga de produse
( condimente, bauturi, mancaruri preparate) specifice unei tari sau a unei zone turistice. inceputul
in domeniu, apartine italienilor cand in anii 50 au deschis primele pizerii. Specialitatile diferitelor
zone geografice cu care oamenii au facut cunostinta in calatoriile lor, publicitatea, reclama si
experientele proprii au contribuit la cunoasterea, aprecierea si repetarea lor.