Incredibil

Ou false fabricate manufacturier

n China exist coli false si chiar clase care predau o varietate de
tehnologii de fraud flagrant; chiar i oule pot fi fabricate din
materiale chimice, care se pot chiar prji.Acesta este n prezent cel
mai popular curs de falsificare.

Pasul 1: procurarea de materii prime

Folosind 7 tipuri de materiale chimice, a se vedea poza de mai jos

Oule false se fac din carbonat de calciu, amidon, rin, gelatin, alumin
i alte produse chimice.

Pasul 2: producerea de ou
Oul crud se formeaz n form plin cam 2/3, se pun clorur de calciu,
colorani, oul ncepe s capete forma cunoscut.

Glbenuul de ou se formeaz n matria rotund. Se folosete "ap

magic", adic clorur de calciu.

Prin adugarea unui pigment galben culoarea devine cea de glbenu de

ou crud ..

Pasul 3: Forma de ou
n matri se pune alb brut de ou la nivel de 1/3, la fel ca prima turnare,
glbenuul de ou se introduce la fel ca glutele n sup, totul se spal n
ap magic, iar jumtatea de ou ncepe ncet s se formeze. Forma de ou se
las s se usuce 1 or, iar dup splarea cu ap este gata.

Pasul 4
Liniile de cuplare a jumtilor de ou se estompeaz prin cufundare n
parafin i carbonat de calciu, pentru formarea cojii n aceast soluie,
care se repet de mai multe ori, pn cnd coaja se ntrete puin. Dup
cltirea n ap rece, linia de cuplare se estompeaz, iar n acest moment oul
a cptat forma final.

Coaja tare este format prin imersarea lor n parafin, apoi se las la
uscat.

Da! Oul este gata. Coaja artificial de ou este foarte fragil i se sparge
uor, dar cui i pas!
Uit-te ct e de real

n timpul prjirii se formeaz multe bule mici, dar muli oameni nu

remarc diferena.
Oul arat exact la fel, are gust mai bun dect cel adevrat, dar astfel crete
statistica persoanelor cu toxiinfecii alimentare.

De ce se falsific oule?
Din cauza banilor.
Costul oului fals e de doar 0.55 Yuan/kg, n timp ce oule adevrate cost
5.6 Yuan/kg.

Cazurile de alimente cu probleme i toxiinfecii

alimentare sunt raportate pe scar larg n China
continental n decursul ultimilor ani. n anul 2001, au
existat 185 de cazuri de intoxicaii alimentare, care
afecteaz aproximativ 15715 de oameni i cauznd 146
decese. Numrul de cazuri s-a dublat n 2002. n 2003,
numrul de cazuri raportate a fost de zece ori mai mult
dect n anul 2001, precum i numrul de persoane care
au suferit a fost de 29..660, inclusiv 262 decese Acum, n
septembrie 2008, aproape 53.000 de copii chinezi s-au
mbolnvit din cauz de lapte contrafcut; 4 au murit.
http://www.vindecator.com/msg-aroma-care-te-imbolnaveste/

MSG Drogul din alimente

Te-ai intrebat vreodata
De ce alimentele cumparate sunt mai gustoase decat cele de casa ?
De ce mancarea de acasa n-o egaleaza niciodata la gust pe cea de la
fast-food ?
De ce sunt atat de gustoase mezelurile, desi sunt facute doar din
cateva resturi de carne?
De ce sunt atat de bune unele alimente, incat atunci cand le
manaci, pur si simplu NU te mai poti opri ?

Raspunsul este simplu:

Producatorii mezelurilor/cipsurilor/supelor la plic/condimente-lor si
alimentelor de la fast-foodadauga intentionat un E care sa ne
pacaleasca papilele gustative si creierul.
Despre ce E este vorba ?
Monoglutamatul de Sodiu (MSG) sau E621
Monoglutamatul de Sodiu(E621) face ca un salam, obtinut din fie
ce resturi de carne pe care oricine le-ar arunca la gunoi, sa fie un aliment
atat de gustos incat sa nu pe mai poti opri din mancat. Ti se pare ca acel
aliment este irezistibil de bun.
Mai mult decat atat, te face sa iti doresti sa mananci acel aliment si
maine si poimaine si apoi in fiecare zi ITI DA DEPENDENTA.
Aroma din MSG se numeste Umami sau Al cincilea gust.
Odata ce papilele tale gustative simt acest gust, transmit creierului o
sensatie de placere si euforie, motiv pentru care incepi sa mananci din ce
in ce mai mult si simti ca nu te mai poti opri.
Oamenii care consuma regulat alimente care au MSG adaugat,
ajung sa dezvolte o asa mare dependenta de alimente, incat mancatul
devine pentru ei principala satisfactie in viata.
Paradoxul este ca acesti oameni sunt nevinovati pentru starea lor.
Ei sunt doar victimele unei manipulari la nivel biochimic, care are printre
scopuri imbogatirea producatorilor si indobitocirea consumato-rilor.
Partea si mai proasta este ca acest E nu numai ca
da dependenta, ci este si extrem de DAUNATOR pentru organismul uman.
Vorbim despre efectele daunatoare dupa ce vizionezi reportajul de
mai jos, ca sa intelegi mai bine cum stau lucrurile:
Stiintific vorbind MSG-ul este un aditiv alimentar (potentiator de gust)
format din 79% Acid Glutamic si 21% Sodiu.

Daca sodiul NU reprezinta un pericol pentru sanatate, acidul

glutamic sintetic este, asa cum spune Dr Russell Blaylock, o otrava mai
rea decat nicotina si alcoolul, dar care se gaseste din abundenta in
bucatariile fiecaruia dintre noi .
Acidul glutamic e un aminoacid necesar omului care se gaseste in
mod NATURAL in organism: in sange, in creier sau in laptele mamar, dar
si in unele alimente: in oua, rosii, soia, in seminte, ciuperci, in branza, in
peste etc.
Pana aici nicio problema, INSA cand acidul glutamic este SINTETIC obtinut de oameni prin procese chimice - el devine otrava
curata pentru organism, dar in special pentru creier. E de inteles ca in
MSG se gaseste 79% Acid Glutamic SINTETIC (deci daunator).
Ce boli provoaca ?
Desi
se
fac
eforturi
imense
pentru a
ascunde si a
minimaliza efectele daunatoare ale MSG-ului, studiile arata CLAR ca
aceasta substanta este una deosebit de daunatoare pentru sanatate.
Conform oamenilor de stiinta, Monoglutamatul de Sodiu poate provoca o
multime de boli:

* Creierul principalul organ afectat

Ne prajeste neuronii
MSG ul e clasificat ca excitotoxina sau neurotoxina, deoarece
excita neuronii atat de tare incat ii distruge si de aici deriva o serie de
boli si dezechilibre ale creierului:
- Bolile Alzheimer si Parkinson
- Hiperactivitatea si deficitul de atentie la copii(ADHD)
- Autismul si Epilepsia
- Atacurile de panica si Migrene
- Oboseala cronica, si nu in ultimul rand

- Depresia si tuburarile de comportament: Dr. Blaylock a demostrat in

cartea Exitotoxinele: Gustul care ucide ca MSG-ul, nu numai ca
provoaca o gramada de boli de creier, dar are si un efect devastator in
comportamentul de zi cu zi al oamenilor, din cauza ca creeaza dezechilibre
puternice in hipotalamus.
Asadar, ai toate sansele sa devii o persoana deprimata, iritata, stresata si obosita cronic, daca in dieta ta zilnica se gaseste
MSG (si se gaseste garantat daca mananci la fast-food si consumi
alimente procesate) .

* In ce alte moduri te afecteaza MSG-ul?

- Afecteaza Glanda Pituitara - care este responsabila pentru buna
functionare a celorlalte glande din organism. Astfel ca, MSG-ul
deregleaza intreg echilibrul hormonal al organismului: si de aici o
reactie in lant care va afecta sanatatea intregului organism.
- Duce la OBEZITATE: din doua motive:
1. Strica echilibrul hormonal al organismului deoarece afecteaza glanda
pitulara.
2. Creste cu 40%-50% apetitul - cel putin asa arata studiile. Pofta de
mancare creste deoarece se dezechilibreaza mecanismele naturale care ne
dau pofta de mancare. Astfel ca, MSG-ul te va face sa-ti doresti sa
mananci din ce in ce mai mult, chiar daca nu ai nevoie.
- Afecteaza vederea: studiile arata ca un consum excesiv de MSG duce in
timp la scaderea vederii la distanta - Miopia
- Provoaca hipertensiune deoarece are un efect vasoconstricor asupra
sistemului cirulator (ingusteaza vasele de sange).
Mai mult decat atat
Pe langa ca este foarte periculos pentru sanatate si provoaca atatea
boli, MSG-ul da si DEPENDENTA. Acesta este si unul din principalele
motive pentru care producatorii il introduc in alimente.
Cum ne ferim?

Probabil acum te intrebi, cum ai putea sa te feresti de efectele

daunatoare ale acestui E621 ?
Foarte simplu:

Citii eticheta!!!
Daca obisnuiesti sa nu citesti eticheta, este timpul sa-ti faci un
obicei nou cand mergi la cumparaturi.
Pentru a te feri de efectele daunatoare ale MSG-ului si a nu deveni
dependent de alimentele procesate,este ESENTIAL sa citesti
eticheta alimentelor pe care le cumperi.
Partea proasta este ca producatorii de alimente nu sunt prosti. Ei
nu au niciun interes ca TU sa stii ca alimntele pe care le cumperi
sunt injectate cu un E care pe langa ca te imbolnaveste, iti da si
dependenta. Din acest motiv producatorii folosesc denumiri alternative
pentru MSG prin care incearcasa ne ascunda faptul ca alimentele care ei
le vand contin acest aditiv.
Partea buna e ca poti afla mai jos denumirile care mascheaza faptul
ca un aliment contine MSG:
Alimentele care au inscrise pe etichete urmatoarele ingrediente
contin INTOTDEAUNA MSG:
- Glutamat
- Glutamat de sodiu
- Aroma de fum
- Potentiator de aroma
- Gelatina
- Extract de drojdie
- Acid Glutamic

- Potentiator de gust
- Glutamat Monosodic
- Proteina vegetala hidrolizata
- Cazeinat de Sodiu
- Arome naturale
- Cazeinat de calciu
-Proteine texturate
- E621
- Aroma naturala de pui, vaca sau porc
Si eu ce mai mananc ?
1. Cea mai buna alegere o reprezinta intotdeauna HRANA VIE.
2. Alege intotdeauna alimentele de casa in locul celor din comert!
3. Citeste eticheta si alege alimentele fara E-uri si cu termen de
valabilitate scurt.
4. Consuma cat mai putine alimente procesate: dulciuri, supe la plic,
cipsuri, mezeluri, sosuri cumparate, condimente procesate si sucurile
racoritoare.
5. Renunta pentru totdeauna la Junk-Food:
Mancarea de tip Fast-Food are de obicei un continut ENORM de
MSG, de aceea este si atat de buna incat iti da dependenta !

Sntate!
ecretele industriei carnii

Acesta este un mesaj care intr-adevar ar trebui raspandit, oamenii trebuie sa stie la ce se
expun mancand toate porcariile (la propriu si la figurat) de prin magazine. Si dupa aceea
ne miram de ce nu ne este bine sau de ce ne imbolnavim...
Chiar si daca doar o parte din ceea ce se scrie in mesajul de mai jos este real, pericolul
este suficient de mare pentru a ne determina sa actionam pentru a ne proteja.

Secretele industriei carnii: chimicalele din salamuri

Aditivii sintetici din semipreparatele din carne rmn n organism chiar i zece
ani, pentru c tubul digestiv nu le poate digera. Consumul anual de mezeluri n
Romnia este de aproximativ zece kilograme pe cap de locuitor, ceea ce nseamn
c, n fiecare zi, un romn mnnc cam 28-30 de grame de produse din carne.
Anul trecut, media rilor europene mergea ctre aproape 100 de grame consumate
zilnic. Totui, diferena este dat de calitatea semipreparatelor romneti din carne,
care este printre cele mai slabe din Europa, asta i pentru c romnii nu se arat
preocupai de ce pun n farfurie.
Slnin mult i injecii cu ap
n unitile de producie mari i n abatoarele tehnologizate, sacrificrile de animale
sunt rare. Dup tranare, 80% din carne se folosete pentru specialiti, iar restul intr
n producia salamurilor, a crnailor, parizerului i a crenvurtilor.
Cantitile sunt ajustate cu mult slnin tare, dar i cu soia sau alte grsimi
hidrogenate. Malaxarea se face ntr-un recipient mare de metal, n care se pun la tocat
carnea, apoi slnina i oriciul. Din saci de rafie se adaug fina de soia, i, potrivit
fiecrui reetar, se adaug aditivi sintetici i colorani. Omogenizarea se face n cteva
minute, iar pasta prinde gust i aspect de carne. Ambalarea se face n membrane de
plastic, care, uneori, ajung s coste mai mult dect compoziia produsului.
De cealalt parte, produsele
"premium", ca pastrama, muchiul sau cotletul, sunt injectate cu saramur i fosfai,
compuii care rein cea mai mult ap.

Injectarea se face cu o main special cu ac, iar vidarea mascheaz c produsul e

umplut cu ap. Saramura, care trage foarte mult din greutatea produsului, are ca efecte
secundare hipertensiunea arterial i diabetul.
E-urile sunt importate i, n cele mai multe cazuri, condimentele precum ceapa sau
usturoiul sunt prafuri obiunite prin deshidratare.
Departe de "mncatul sntos"
Gheorghe Mencinicopschi, directorul Insitutului de Cercetri Alimentare din
Bucureti, spune c absolut toate produsele din magazine, mai puin cele "eco", sunt
pline de chimicale.
Cel mai mult, ns, atrage atenia asupra intoxicrii cu reclame: "Mezelurile i
sntatea n-au nimic n comun. Copiii n-ar trebui s consume niciun gram. De aceea,
publicitatea este agresiv pe segmentul celor mici"..
Chiar dac au fost silii de legi s treac pe etichete toate componentele reetei,
productorii din Romnia se feresc s dezvluie cantitile adevrate de carne dintr-un
produs.
Dintr-o list de aproximativ 20 de ingrediente, doar unul singur este carne. Restul sunt
fosfai, nitrii, nitrai, arome sintetice i colorani, mult sare i mult ap.
Medicii spun c efectele acestor aditivi nu apar de pe o zi pe alta. n schimb, pe timp
ndelungat, efectele sunt dezastruoase. "Romnii s-au obinuit s cumpere ap la la
pre de carne. n ultima vreme, au aprut tot soiul de aditivi care n-au fost testai
toxicologic, dar pe care productorii au nceput s-i foloseasc intens. Dintre cei mai
periculoi sunt fosfaii, care, n exces, mpiedic fixarea calciului n oase. Imaginai-v
ce nseamn asta pentru copii", spune Gheorghe Mencinicopschi.

SCUMP. 80% din carnea tranat merge pentru specialiti, ca pastrama i

cotletul

Etichetele fr valoare
Specialistul n sntate alimentar atrage atenia c poteniatorii de arom, care se
regsesc chiar i n specialitile mai scumpe din carne, provoac un apetit ridicat i
dau de penden: "Glutamatul monosodic d un gust foarte bun. Stimuleaz pofta i te
face s mnnci ncontinuu. Efectul nu-i imediat, dar mncnd i mncnd, duce la

obezitate".
Din lista lung de compui chimici alimentari, coloranii sunt bombe pentru organism.
"Roul carmin se extrage dintr-o insect. n procesul chimic de extracie, se folosete
aluminiul. Consumul distruge celulele nervoase i riscul cel mai mare l reprezint
Alzhaimerul", explic Gheorghe Mencinicopschi.
Aspectul de "delicios" al mezelurilor este dat, n mare parte, de fina de soia sau de
amidonul de cartofi, care au chiar 40% din compoziia unui parizer ieftin sau a unui
salam.
"Soia n stare pur, nemodificat genetic, a ajuns s fie cel mai sntos ingredient
dintr-un salam. Amidonul, n schimb, chiar n-are ce cuta ntr-un produs din carne.
Pentru c nu vor s fie scrupuloi, productorii promit s-l treac pe lista
ingredientelor", spune Mencinicopschi.
AMENINRI
Bolile care ne urmresc
Fosfaii din mezeluri mpiedic fixarea calciului n oase. Afecteaz creterea copiilor,
iar n 20 de ani, femeile vor suferi de osteoporoz. Brbaii vor scdea la btrnee mai
repede n nlime i, n multe cazuri, vor fi obezi.
Semipreparatele mai conin gume de omogenizare, care, pe lng faptul c rein ap,
au rolul de a omogeniza.
"Nu pot fi digerate de tubul digestiv, dect n zece ani. Efectul imediat este apariia
gastritelor i a ulcerelor, dar i a celei mai urte forme de cancer
- cel colonorectal", spune Mencinicopschi.
44% CARNE
Crnai Cabanos

Conine: carne de porc inferoar - cu slnin i orici - 44%, carne de vit - 16%,
fain de soia - 40%. Se adaug usturoi, condiment universal, coriandru i agent de
afumare.
Aditivi: stabilizatori: (polifosfat de potasiu, caragenan), antioxidant (acid ascorbic),
poteniator de gust, glutamat monosodic (aditiv care provoac apetit mare i
dependen), zaharuri - dextroz, lactoz, colorant natural
: carmin, conservant - nitrit de sodiu si nitrat de potasiu.

Pentru omogenizare se mai folosesc grsimile vegetale. Se ambaleaz n intestine

subiri de oaie. Se las la fiert 20 de minute, la 75 de grade C. Zvntarea se face ntr-o
camer frigorific, timp de 2-3 ore.

60% CARNE
Crnai de porc

Conine: carne de porc 60%, cu slnin i orici, protein vegetal din soia
nemodificat genetic, ap 20%, sare, condimente i arome naturale, stabilizatori (dipolifosfat de sodiu i potasiu), antioxidani (acid ascorbic, izoascorbat de sodiu), nitrit
de sodiu, poteniator de gust (glutamat monosodic), zaharuri (lactoz, dextroz),
colorant natural - carmin, conservani: nitrit de sodiu i nitrat de potasiu.
Nitritul de sodiu previne creterea bacteriei ce cauzeaz botulismul, mrete timpul de
valabilitate al produsului, stabilizeaz culoarea roie a crnurilor procesate i d o
arom specific.
60% CARNE
Cotlet de porc

Conine: cotlet de porc, un strat de slnin de 0,5-1 centimetri. Carnea, tiat uvie,
se injecteaz cu saramur 20%- 40%. Injectarea se face manual sau cu o main
special cu ac.
Se puneapoi ntr-un sos condimentat cu usturoi, boia de ardei, piper i coriandru, unde
se las timp de mai multe ore. n sos se mai adaug antioxidani, poteniatori de gust.
Se las ase zile la rece, apoi se afum industrial. 14 porii de mezeluri pe lun cresc
cu 78% riscul apariiei unei forme de boal pulmonar obstructiv cronic, care este
foarte grav.
Afeciunea reprezint una dintre primele cinci cauze de deces n Vest. Se manifest
prin scderea capacitii organismului de a menine o concentraie normal de oxigen
n snge.
62% CARNE

Lebrwurst

Conine: carnea capului de porc n proporie de 62%, slnin tare 7%, organe - inim,
rinichi, splin 15%, ficat 16%. Se adaug supa de la fierberea capului, mixul de
condimente, ceap fiart, zahr i sare. n malaxor se adaug aditivii - colorantul
alimentar - carmin, antioxidani, amidon de cartofi.
Compoziia se ambaleaz n membrane sintetice i se fierbe la 75 de grade C.
Un lebrwurst "tradiional" trebuie s conin mai puin de ase grame de sare la 100
de grame de produs i, n principiu, s aib cel mult trei aiditivi sintetici, iar termenul
de valabilitate s nu depeasc zece zile.
Un produs mai puin conservat i schimb culoarea la deschiderea ambalajului.
80% SLNIN I ORICI
Parizer de porc

Conine: 80% slnin i orici de porc, 10% carne de pasre dezosat mecanic (n
care intr oase mcinate), fain de soia, protein vegetal, amidon, condimente - sare,
usturoi, coriandru, boia de ardei, poteniatori de gust, colorani (carmin).
Dup amestecare, compoziia se fierbe timp de 20 de minute n ap, la 75 de grade C.
Din cauza amidonului i a fibrelor din soia, confer starea de saietate.
n schimb, este greu de digerat. Carnea dezosat mecanic este pasta rezultat din
dezosarea carcaselor de pasre, care este prelucrat cu utilaje speciale. Aceast past
poate conine i resturi de piele, chiar i oase.
60% SLNIN I ORICI
Salam de var

Conine: 60% slnin i orici, 17% carne de calitate inferioar - adic ceea ce se
poate prelucra din picioare, gt - mix de condimente - sare, boia, piper sau extract de
condimente - aditivi care imit gusturile condimentelor, fin de soia 20%,

antioxidani, colorant - carmin, glutamat de sodiu (E 261), nitrii, nitrai, past de

usturoi, zahr.
Toate acestea se amestec n malaxoare, apoi se ambaleaz n membrane artificiale (de
plastic), se zvnt i se afum industrial ntr-o camer unde, teoretic, ar trebui s stea
cel puin patru-cinci zile.
n alte cazuri, se adaug agent de afumare.
40% SARAMUR
Pastram

Conine: carne dezosat de la pulp, spat i muchiul de pe spate.

Se taie n uvie, se sreaz, dup care se trece printr-un sos condimentat cu praf de
ceap i de usturoi, antioxidani, colorani, ageni de afumare i poteniatori de gust.
Carnea st n sos timp de trei pn la cinci zile, apoi se scoate i se leag cu sfoar. Se
injecteaz cu o soluie de saramur de 20-40%, apoi se ambaleaz n pungi de plastic,
n vid.
Afumarea se face cu fum lichid, care conine cele mai cancerigene hidrocarburi - cele
policiclice aromate.
70% SLNIN I ORICI
unc de porc

Proporiile de carne difer n funcie de reet. unca rneasc conine: 70% carne
procesat mecanic (are n compoziie slnin, urme de oase, orici) - proteine din soia,
toat gama de antioxidani, colorant - carmin.
Carnea se injecteaz cu o soluie de saramur, apoi trece n malaxoare de trei ori.
Prima malaxare se face la o or dup injectarea cu saramur, a doua la 24 de ore dup
depozitarea la frig i nc o dat la 48 de ore dup maturare.
Apoi, compoziia se pune n forme metalice care se i
poi, compoziia se pune n forme metalice care se in la un tratament termic de 75 de