CERCETARE STIINTIFICA

-PROCESUL DE VOPSIRE AL AUTOMOBILELOR-

STUDENT: FLEANCU CRISTIAN-PAUL

COORDONATOR: CONF.DR.ING. DANIEL IOSZA
MASTER: SIOAM

Cuprins
1.Introducere
2.Procesul de aplicare al stratului prin imersiune
2.1. Curatirea
2.2.Clatirea
2.3.Conversia si baile de fosfat
2.4.Bai E-coating si operatorii
3.Procesul de uscare(coacere) si de echilibrare
4.Operatiuni cabina vopsire

1.Introducere
In procesul de vopsire se aplica diferite straturi necesare asigurarii caroseriei brute o buna
rezistenta la coroziune. Acesta nu include doar aplicarea straturilor de vopsea pe caroseriea
automobilului dar si asigurarea etanseitatii, precum si aplicarea de ceara.
Diferitele activitati ale liniei de vopsire se pot observa in figura urmatoare:

Figura1. Activitati ale liniei de vopsire[1]

2. Procesul de aplicare al stratului prin imersiune

Primul proces in succesiunea vopsirii este cel de conditionare si de curatire a caroseriei
brute(body in white) venita de pe linia de sudura. Procesul de curatire are rolul de a curata si de a
indeparta toate uleiurile siderurgice, lubrificatori de la procesul de stantare, si alte resturi din
urma sudurii. Acesti contaminanti afecteaza adeziunea si integritatea straurilor de vopsea,
deoarece contaminarea poate afecta energia suprafetei panourior.
Al doilea pas al procesului este procesul de conditionare, ce ajuta la adeziunea straturilor
si reduce reactiile dintre metal si vopsea, in mod particular cu suprafete galvanizate si apoi
imbunatateste rezistenta la coroziune.

Procesul de conditionare este format din urmatorii pasi functional:

-Curatire
-clatire
-conditionare
-stratul de conversie
-clatire
-clatire cu apa deionizata

2.1. Curatirea
Poate fi realiat folosind diferiti agenti de curatire. Cea mai des solutie este cea compusa
din apa si detergent, avand anumite concentratii de acizi sau alcaini. Aceasta metoda nu are
emisii de solventi si poate fi aplicata usor diferitelor materiale ale panourilor, fiind si foarte
eficienta impotriva diferitelor tipuri de uleiuri si contaminatori.
Aceasta curatire apoasa in doua moduri: curatirea prin pulverizare sau imersiune.
curatirea prin pulverizare: panourile sunt pulverizate pentru a inlatura mecanic
uleiuril si contaminanti. Acest process este rapid, dar nu este potrivit in cazul
geometriilor complicate, din cauza zonei de actiune limitata
curatirea prin imersiune, caroseria bruta este scufundata intr-o baie cu agenti de
curatire, unde solutia apoasa acopera toate panourile si ajunge in toate cavitatile si
toate colturile. Totusi acest process este mai lent si necesita monitorizarea constanta a
compozitiei chimice a baii.
Procesul de curatire este format din urmatorii pasi:
1.Procesul de udare, ce reduce tensiunea din panouri folosind agenti tensioactivi, astfel
uleiurile si contaminantii dispar de pe panouri datorita tensiunii de suprafata ridicate
2.Emulsificare: procesul prin care uleiurile si contamintantii se ridica de pe suprafata
panourilor
3.Sapunificare: constituie reactia dintre agenti de curatire alcalini si uleiurile sau
conaminanti, rezultand sapunuri.
4.Solubilizarea: ajuta in disolutia uleiurilor solubile
5. Pocesul de inlaturare a straturilor de ulei, sapunuri si materilelor solide
6.Agitatie: procesul presupune pulverizarea pentru inlaturarea contaminantilor inca aflati
pe panouri
7.Sequestration: procesul de dezactivare a sarurilor ce ar putea reactiona cu agentul de
curatire
O alta solutie des folosita este cea cu detergent alcalin, ce este folosita pentru curatirea
mutlor tipurilor de metale si plastice.

2.2.Clatirea

Este realizat pentru inlaturarea agentului de curatire de pe caroseria bruta, dupa ce

procesul de curatire este complet
Este realizara de obicei prin recircularea apei deionizate DI/RO rinse, cu un debit de 5
cm3 pentru fiecare 0.1 m2 de panou. Apa deionizata este preparata prin folosirea schimbatorilor
de ioni reincarcabili, folositi pentru inlaturarea incarcarilor pozitie .

2.3.Conversia si baile de fosfat

Caroseria bruta va trece printr-o baie de fosfati, unde primeste un strat de conversie
insolubil ca o sare ,dupa conversie. Stratul de coversie se numeste conversie deoarece stratul
de fier este convertit prin ajutorul unor reactii chimice din interiorul bazinului, intr-un strat de
fosfat de fier sau fosfat de zinc anorganic. Stratul de fosfat de fier sau zinc actioneaza ca un scut
intre substratul proaspat de metal si substantele electrolite, pentru a preveni coroziunea pe
suprafetele panourilor.
Stratul de fosfati asigura si o suprafata aspra pentru a ajuta adeziunea straturilor de
vopsea pe aceasta.
Majoritatea producatorilor auto prefer procesul de fosfatare a zincului datorita
performantelor cu toate ca este mai scump decat cel de fosfatare a fierului.Stratul de conversie
este de obicei descris in termini de aplicare a greutatii pe unitatea de suprafata datorita profilului
aspru, ce complica masuratorile grosimii. Greutatea obisnuita pentru fosfatii de iono este de 160645 mg/m2, pentru stratul de zinc este de obicei 1076-3764 mg/m2.
Pocesul de fosfatare incepe cu o reactive/atac a acidului fosperic in baie, pe suprafata
curate a ulelului. Acidul fosforic oxideaza atomii de fier si apoi ii face solubili. Solutia obtinuta
solubila de fier reduce puterea acidului fosforic, micsorand concentratia in zona apropiata
panourilor.

2.4.Bai E-coating si operatorii

Este proesul in care un current electric converteste o solutie de rasina polar ionica intr-un
non-polar pe suprafata panourilor, astfel depozitand pelicula de vopsea pe acestea.

Tot curentul electric ce trece prin baia de E-coat va descompune apa in ioni de hidrogen
si oxigen(gaz)anod, ioni de hidroxid si hidrogen(gaz)catod.
Combinatia acestori cationic si anioni va produce un polimer insolubil, facand ca
vopseaua sa se depoziteze pana ce este suprafata devina insulativa, ce se produce la aproximativ
13-45 m.
Limita de grosime poate fi marita prin marirea curentului de trecere. Procesul E-coating
este urmat apoi de vaporizare pentru curatirea reziduurilor de pe panourile caroseriei brute,
process descries in figura urmatoare:

Figura2.Poces E-coatig

Procesul E-coating este considerat efficient in aducerea si depozitarea vopselei pe

diferitele panouri ale caroseriei brute. Poate rezulta dealtfel un strat foarte uniform de vopsea.
Datorita dependentei de current electric, cao cale de a depozita vopseaua, spatii
restranse si canaleacesti factori pot reduce eficienta curentilor datorita efectului Faraday.

Baie de E-coating:

3.Procesul de uscare(coacere) si de echilibrare

Procesul de uscare este necesar pentru solidificarea lichidului si pentru tratare a stratului
de vopsea. Stratul lichid de vopsea are tendinta de a colecta impuritati si contaminanti din zona
de vopsire.
Zona de vopsire are o varietate de cuptoare dedicate diferitelor straturi de vopsea si
izolanti. O zona de vopsire are un cuptor pentru stratul de E-coat, unul pentru primer si unul
vopseaua
Opreatiune cuptor primar: Cuptorul incepe cu o zona de radiatie; aceasta zona are rolul
de a solidifica straturile superioare de vopsea, astfel aceasta va colecta namolul si impuritatile,
dealtfel zonele adiacente includ un current ce curge de-a lungul caroseriei, astfel incat stratul
superior se va solidifica neavand distorsiuni. Un grup de panouri de radiatii vor fi aliniate si
orientate astfel incat vor furniza o incalzire uniforma a caroseriei brute. Celelalte doua zone se
bazeaza pe un mod de convective de transfer a caldurii, unde caldura este suflata in camera
cuptorului pentru a ridica temperature caroseriei brute.

Uscare cu raze ultraviolet(UV)

Sistemul UV aplica o raza UV de lumina asupra vopselei ce este impregnate in pigmentii

ce absorb UV, astfel incat incalzirea interioara este initiate. Uscarea cu UV este eficienta si poate
fi controlata prin modificarea intesitatii sursei de UV, sau prin modificarea concentratiei
pigmentilor UV.
Are doua modalitati de implementare:
-fixa :

-robotizata :

Schematica sistemului:

4.Operatiuni cabina vopsire

Cabina de vopsire este un mediu aten controlat, une straturile diferite sunt aplicate
manual sa cu ajutorul bratelor robotizate. In ambele, aerul trebuie configurat in termini de
temperature, curatenie, flux de current, caldura de radiatie. Toate acestea sunt necesare pentru a
asigura grosimea necesara, culoarea necesara, caracteristicele fluxului.
Cabina de vopsire este impartita in diferite zone, cu diferite functii; Zona
superioara este echipata cu cu sisteme de flitrare si controlare pentru a asigura un flux de aer
controlat in cabina. Conditiile tipice sunt: temperature 22-24 c C , umiditate RH de 40-60 % .
Cabina include o zona in care opereaza vopsitorii robotici, cat mai ingusta pentru a
reduce manipularea aerului.
Zona inferioara contine o zona de amestecare, unde excesul de vopsea este amestecat cu
apa pentru colectare.
Cabina de vopsire, reprezentata 3D.

5.1.Aplicarea vopselei
Fiecare bucta de caroserie primeste multiple straturi de vopsea, pe masura ce avanseaza
in diferite cabina de vopsire. Primul strat este primer-ul, ce poate fi aplicat manual sau robotizat.
Primerul este conceput sa aplice rugozitate panourilor astfel incat sa imbunatateasca adeziunea.
Primer-ul este aplicat 30-40 um, cu 2-3 variatii ale culorii. Primerul este apoi uscat iar apoi
vehiculul trece prin cabin ace aplica straturile superioare.

O pelicula normal de vopsea are in medieu: primer-ul 20-40 m, stratul de culoare solid
30-40 m, strat metallic 15-20 m, si stratul transparent 30-40 m. Aceasta grosime inseamna 57 kg de vopsea adaugate greutatii automobilului.

Bibliografie:

1.
2.
3.

The Automotive Body Manufacturing Systs. and Processes - M. Omar (Wiley,

2011) BBS
Google.com
Wikipedia.org