V.

TIINTA $I SPECIFICUL
IERURGIILOR

Sfintele Taine comunic[ omului harul dumnezeiesc in

mentele principale ale vielii sale, ins6 ele nu constituie singu
mijloace sfinlitoare. Biserica a rfinduit gi alte slujbe religioas
lucr[ri sfinte, de folos credincioqil or, atit penku cffgtigarea
torului dumnezeiesc in diferite impreiurlri ale existeu,tei acest
cf,t qi pentru binecuv6ntarea qi sfinpirea lor qi a lucrurilor in
pensabile intreiinerii viefii.
Aceste sluibe ss nurnesc ierurgii (de la gifrd'6fi466 * luc
sf6nt[). Deci, ele sunt acte, lucrdri sau slufbe bisericegti instit
qi s[v6rgite de Bisericd pe temeiul puterii qi incredinldrii date e
Domnul nostru Iisus Hristos, in vederea sfinfirii vielii credin
gilor in diversele ei ipostaze , a binecw6ntedi qi sfinlirii na
inconjurdtoare qi a diverselor obiecte sau lucruri folositoare o
lui. Ele stau in legdturl cu Sfintele Taine qi cu Sffinta Litur6
fiind sivflrgite ori inaintea acestora, ca o preg6tire a lor (cum
ierurgiile dinaintea botezului, in legEturi cu nagterea orrurlui)
in timpul lor (cum ar fi sfrnlirea Sf6ntului Mir la Liturghie qi r
lirea apei la Botez), ori dupfl ele, ca o incoronare sau deslv$rq.
lor (cum ar fi, spre exernplu, dezlegarea cununiilor in a op1
dup[ nunt[ qi slujba parastasului dupi Sf. Liturghie).
Pentru c[ aceste lucriri sfinlitoare se s[vdrqesc prin rug[c
gi de prosllvire a lui Dumnezeu, transmilend h
mulpumire
de
prin binecuvtntare, curifind gi sfinlind pe cei clrora li se ar
nistreazd, ele se impart in patru categorii, dupl scopul qi efer
lor: exorcisme, curifiri pi dezlegiri, binecuvfintari qi sfinflri.
Exorcismele * sunt rugdciuni sau rinduieli pentru eliber
fiinlei umane, a naturii gi a lucrurilor de sub influenla qi pul

l7('

t.

SFINTilLETAINE 8I IER(\RGII iN RITUL LITURGIC ORTODOX

nefast[ a divolului sau a duhurilor rele. ,,ilntrucflt tiranul nea*

mului omenesc a robit pe om, stf,pinul intrcgii firi gi impreunfr
cu el gi lumea ceavfizuti, toati, intocmai cum se intimpl[ gi cu
curtenii regelui cfizut prizonieri pentru aceasti pricini inainte
de a alege vreo materie pentru una sau alta din Sfintele Taine,
trcbuie s[ o scoatem de sub putorea celui rlu printr*o slujbi
nnumitf,. Apn, de pildf,, inainte de n incepe sfi boteze tu apf,y
preotul o curfldegteo prin rugf,ciuni de orite puter* n relui rfiu.
Trt apa, pentru a*eeagi pridnf,, arhiereul (la sfin{irea sffintului
locnp) spnlfi rnni fintfli altnnul cu apfr turfrfitoare de toatf, rflutaten, urfitflndu-se lf,murit calen pe care trebuie sf, mergem
sprc bine, al clrei inceput este tocmni sfi ne scufurf,rn intffi de
cel rf,r"32s, care, in urma picatului str[mogesc qi-a extins inrf;urirea gi puterea malefic[ asupra omului gi naturii neinsuflelite.
Bineinfeles ci diavolul, fiind fiin!fl spiritual6, m6rginit[, nu poate
exercita asupra omului pi a flpturii inconiur[toare o influenf6
absolut[, ci numai c0t ii permite Dumnezeu (Iov,I, I2), iar o,Dumnezeu in infeleapta Sa purtare de griji a ingf;duit ca oamenii
si se lupte cu diavolul, spre a fi incununafi prin biruin(I, iar
diavolul si fie fficut de rugine, fiind biruit fls samsni."326
Dup[ invierea din mo4i a M6ntuitorului, puterea diavolului
limitfindu-se numai la posibilitatea de a seduce, adicfl
zdrobit,
s-a
de a ispiti, inqela qi a atrage pe oameni in cursa picatului, fiari a
putea s[ le induplece voinfa. Exorcismele tocmai acest rol il au, qi
anume de a indep[rta din sufletele gi din viafa oamenilor putereu
gi lucrarea cea potrivnici a diavolului, prin rug[ciune pi invocarea
ajutorului lui Dumnezeu. Aceste ruglciuni se fac din partea Bise,
ricii, in numele lui Dumnezeu gi in special in numele Domnului
nostru Iisus fkistos ,,Cel ce a venit in lume gi S-a sfllf,gluit intre
oameni, ca si surpe tirania diavolului gi pe oameni s[-i izbfiveasci..", Care a zdrobit cu moartea pe moarte gi a surpat pe
cel ce avea stf,pffninca morfii, adici pe diavol." (Rugiciunea n
doua din rflnduiala facerii catehumenului).
325 51i"o1o" Cabasila, Despre viata..., p.229.
326 51 g51r;1 al lerusalimului. Cateheza a VIIt-a..., p.203

Deci scopul exorcismelor acesta este: s6-l sustrag[ pe om

lucrurile lui de sub st[p6nirea qi influenfa diavolului gi s[ nir
ceasc[ uneltirile lui cele viclene (inspiimtntarea, ingrozir
otr6vurile, farmecele gi descAntecele) qi toat6 puterea lui cea c
nuitoare, pentru a da loc ln schimb ,puterii lui Dumnezeu
nemtrsuratei Lui milostiviri g harului Lui, care zdrober
toate flncerile de rfiu" celo diavolegti.szz
Thate rugficiunile ecsstse urmflresc s[-l slobozeascfl pe om
lucrurile lui din legltura cu caro l-* legnt diavolul, cu voia sau f;
voia lui Dumnezeu (ndic* din proprie adeziune). ,r... Tu Doaml
lntf,rirea celor ce-gi pun nf;dejdea fn Tine, zidul cel tare
celor ce gi-nu pus incrcderea in Tine, d*pfirteazfl, izgonegte
imprfigtie toati lucrarrca diavoleascfi, tontI nIvilirei satan
toatl bAntuiala puterii celei potrivnice de la casa aceasta gi
la cei ce locuiesc in ea, carc poartf, semnul Crucii Tale ce

biruitoare gi infricogitoare impntriva demonilor gi ca

cheamfl numele Tilu cel *16rr1...f32s - rostegte preotul asul

celor bflntui$ de duhuri necurate, iar c6nd citegte rug6ciunea

sfin$re a apei la Botez, spune: ,rSI se depf,rteze de ia noi to:
nllucirile cele din vlzduh gi nearitate gi sI nu se ascundl
apa aceasta duhul cel intunecat, rugf,mu-ne fie, Doflmnq n
sI se pogoare Ia acesta ce se boteazfl duh viclean, rarc adu
intunecarc gindurilor gi tulburare cugetului.r, Rugiciun
acestea au de obicei form[ imperativ{ de porunctr, de impreca
sau de blestem: ,,Vfi blestem pe voi ntotvicleniloq tncepEto
rflutfi{ilor, blestemrfilor pi urfflilor dinvolio de oriunde sunt
pi odcAt nuntedi, pe voi carc otr.f,vifi qi frrmerafi locurile
cnsele oamenilor, ale robilor lui Dumnezeu (X)o pe voi lucr
torii rfiutf,filor, impreunf, cu cel ce s-a dat pe sine vor
vicleanul om, ca sn fi{i adupi casei acesteia si o supf,radi gi
rele nlluciri gi cu bintuielile voastre str supirafi pi sI neclj
pe cei carc locuiesc in ea gi imprejurul ei.'32e
327 Rugtrciunea a doua din

Rlnduiala c&re se face la

casa

$urt $upnrate de farmece sau de desc0ntece.

328 Rugf,ciune pentru casx ce este supitrnti
de duhuri rule.
329

Rug[ciunea a doua din Rffnduiala ce de face la cnsa,,.

rau Ia locul

SFINTELETAINE $I IERURGII

TN

RITUL LITURGIC ORTODOX

179

.ii:r!

In afar[
*al tut,

menfiode exorcismele clasice de la Botez de.cefe

ierurgi
qi
alte
exista
in .uttoinir"ii.ii Ottodoxe mai

femei4 Molitfa femeii la 40 de zile dupd na$tere) gi anumite rug6ciuni de curipire care se citesc atunci cind se int8mpli s6 cadl
ceva necurat in f&rtf;na, la sfinlirea vaselor spurcate sau c6nd cade
ceva necurat in vasele cu alirnente, slujba preotului care se
ispitegte in vis qi Ruglcirmea care se citegte noilor cls[toripi in
ziua a opta dup[ cununie, pentru a se invrednici si intre in
Biseric6, a se imp6rt[$i fdr6 de prihanfl cu Sfintele Taine gi apfui
nezdruncinatd unirea Nunlii.
in toate rug[ciunile unintite mai sus, Este solicitatf, intervenfia
directl a M0ntuitorului nostru Iisus llristos, ca s[ cur[geasc[ gi si
sfinfeasc6 prin venirea Sfhntului Duh at6t fflptura umanfi cAt gi ele-

.;

duhurilor r6utefii
^ut
cu asemenea a"stirratii uai"e pentru inl[turarea
cl]m ar fi Molitfele
;t ;;* ;terpir"" ;at6i"r;[tlmitoare,
Ioan Guri de
lfiit"f"i Vasite .et fvfar* qi cele ale Slhntului
(la data.de t lTlTt)
Art','il u* ,itru, in ,o"ti"i*taprimelor
neputinfa qi Motitfa
qi
la
toat[
;;;;; ** pati**r*-A* t, al""of

ogi'i'
Slhntului Trifon p;;i;.ea't*tu d6unltorilor (vierml
holdele'
disfiug
caxe
s8ndaci. l[custe, #;t.d'dfe, molii)'
iarinile
si recoltele viilor'
t*"'A*["1"
stil declamatoriu,
;,il de rug6ciuni folosesc unreutelii-gi
chemAnd
aruncand blestem i*ffI;; ;ricinuitorilor
celor ce
a
rele
de
izbi,v:rrea
pentnr
;"b"i; aiutorul drmo"reietc
Pe tile' i":tpe;ilffi-ffi;i*t..-i"te, a* pifda: ,,Te blestem
imporrivirii
9i urzitorul
t*f;"ietilr" pi Jiriei, cipetenia infricoqltoarca
9i nesuvicleniei...". ,rDumnezeiasca 9i sfffnta 9i
potrivnice;
il6 numire $ cfremare facem sprtizgonireata'
diavole"'" (Din
apijderea gi ce.tal i""u* spre.pierderca ta'
obicei,l ca
fri.ifitfa" riinlitor aminiili mai sus). in practic6' aintrat
in ziua
posteasc[
aceste rugiciuni' s[
familia cregtini t;;;ii;i;
a se
pentru
p.$l!E'
acee4 s6 si roage gi si faci mrJo{91iq d"pq
in
pi"eili-*fl"ie$6 d vederea primin! ajutorului lui Dumnezeu Sf'
i*p"iti"" al*ottrt'i, iar preotul sl oficieze

mentele naturale gi obiectele materiale, care sunt absolut necesaxe

viefii omenegti. ,rlnsu{i Stipfine, Iubitorule de oameni, prin

insemnarea chipului Crucii TaIe, curi{e$te apa aceasta de
toatl necuri{ia gi sfin(e;te-o cu Duhul TIu cel Sfiint, spre a fi
curati celor ce vor bea din ta" * se spune in rugiciunea de

sfinfre a fhnt6nii. Aproape ci nu exist6 ierurgie care sE nu mijloceasci celui ce o primeqte, un hm sfinlitor, adici o lucrare a Sfhntului Duh, care il int6regte qi il ajuti (pe cel cdruia i se impdrtiqegte
prin credin!6) si progreseze in intreaga lui lucrare pentru dob6ndirea mflntuirii, sporindu-i in felul acesta sttrea de har. Iat6, de pilda,
o astfel de rugiciune: ,rDoamne, Dumnezeul nostru, Cel ce egti
Unul sfint, slin{epte vasul acesta cu venirea Th cea sfin(itoare
pi-l curlfegte ca si fie nespurcat sprc trebuin(a robilor tli; qi
ne di noul pururea in sfinfenie si ne ruglm in Sfintele TaIe
Biserici, ca prin Tine tofi fiind pnzi{i, fie slavfi 9i inchinIciune
sil-li inf,l{im, Thtilui pi Fiuluigi sff,ntutui Duh, acum 9i pururca gi in vecii vecilor.ttJso
Din ciclul dezlegflrilor, fac parte urm[toarele rugiciuni: cea
pe care o citegte arhiereul sau duhovnicul pentru iertareapicatelor
(de reguli in cadrul molitfei penhu spovedanie), cea care se citeite
celui cdzut in blestem sau pe sine insugi cu jurimAnt s-a legat, cea
pentru dedegare de blestern $ cea pentru impicarea celor inwejbifi. Scopul sau efectul acestor rugEciuni este eliberarea cre-

i"pi,
"""-.*e
in acea zi.
Liturghie
-friiiltirile
pi dezngnriler

strnt ruglciuni 9i r6nduieli

ltt1n:lu.
de intinlciunea sufleteasci qi trusiversite Dentru
ar fi cele
ilEirpr"re "omise f"arr de voie, cum(necur[lia
a; ianauiut"si,nJ"*r"uiologrc6 a firii omenegti
ffi;"i fi necuralia in ti*p"r somnului), fie prin
"91g.:1:il-slrueaza
plcate
sourcat Deoarece asemenea acte involuntare sau
ori spirituala,.Biserica a
.i"1#r"
Pu,ii#,'" ,i*"" a" """*arre materiali
sb redea fiilor ei
i. i"*igii prin care urm'rege.harului
dumnezepi"rJ"ti iar prin.transmiterea
,"n"i"qri
Biserica.
cu
leg6tur6
",rrafu
in
iesc s[_i i*olas"a ti ,i:i p*ia din nou
Botez
Genarrr.ia" ierurgii ffit;i"i;gate de Taina Sfflntuluicffnd leap6dl
Rug6ciunea
l[uza,
fernei-a
ir
intai
duiala in ziua

;ffiil;;;;
il;"

.rr!frffiIiui

*:::l

;;;

..,'
'irl
'r

I
;

,a

330 RrrgE.i.rre la s{infirea

:'

,',,*'...3.ii.

vasulti spurrat

rl
i

iili
Ll
clinciosului de ,rBtgfitura jurf,mf,ntului pi a hlesternului eu care
s-& [egat'e, inriddcinarea dragostei qi stingerea vrajbei gi a tuturor
indemnurilor spre dezbinare.33l
Sf;me-$lvemt{rile * srmt rug&ciuni sau rf,nduieli in care, mai
ales prin semnul Sfintei Cruci, se invoc6 harul gi ajutorul dumnezoiesc asupro unei persoane $au fl unui lucru cur&t, menit pentru
hruna, fotrosul gi rn&rtuirea omului, trn ncext s*ns, Biserica a
tntocmit rug&ciuni psntru binecuvfrntarea roadelor pf,mf,ntului: a
salcisi (ln Florii), a c&murilor, a br$nzei qi a oulelor (la Pagti), a
coliv*i, a strugurilor (la 6 August) gi a primiliilor, adicfi a primelor
roade ale p&m8ntului fuoame, fructo) nduso spre binacuv&ntart, c*
Durnnezeu s[ le d[ruiascl credinciogilor ,;irnbelpugatfi desfiltare
a bcnnfitfi{iBon Sale dim aceasti lumeo impreunl cu toate eele cei sunt de folos" (I-iturghier, ed, 1987, p. 360). Ea a mai alcltuit gi
rugiciuni pentru satisfacerea tuturor trebuinfelor ryi nevoilor m*te*
rial-spirituale legate de imbun[ttr[irea condiliilor climatericc 6i u
necesitl1ilor viegii gospodilreqti a omului, cutn lr fi: rugirciuni lu
weme de neplouare gi foamete, Ia vrenre ele necontenirc a ploilor;
penku cei bolnavi, pentru cei ct: cfilfitoresc, penlru cei invririhili,
pentru cei intemnigafi, pentru holi rnolipsitrnre, pentru inmullirea
dragostei gi dezrid6cinarea urii gi a toatd rhutntea, pentru cigtigarea celor de trebuinf[ gi de folos sufletelor 6i trupurilor gi pentru
izb6virea de orice primejdie omeneascfl (Ibidem, p. 369-alQ. tn
aceastfi. categori* de ierurgii mai fac parte gi alte rug6ciuni, cum ar
fi, de pild6: molitfa ce se citegte la lmpfirpirea hainelor gi bucatelor
ce se lmpart de pornani pentru pomenirea qi iertarea pficatelor
celor adorrnili; Rugfrciunile pentru binesuvdnterea rnesolor gi a
pornenilor; Rug[ciunea pentru temelia casei Ei rinduiala sfin$rii
casei noi; Rug[ciune la slparea gi terrninarea fflnt6nii; Rugiciuni
la ingrozirea de tunete, qi fulgere gi la izbivirea de cutremure;
Rugiciunea la binecuvintarea mrejelor pescarilor gi pentru cei ce
c6lltoresc; &"6nduieli de slujbe care se fac la vreme de seceti, [a
necontenirea ploilor gi la bdntuiala rnolimei (ciumei, holerei), q.a.
331 p666"3n6c, ed, a V-a, Bucureryti

"

1992, p.332-333.

frrYry,f

!::tlNt

/Rl(;rr iN

Rrrut t,tT{tl;r{-t oRToDot

[liserica binesuvinteur"l,
.ir] sfirgit, prin slujb*, r0ndui
rugflciuni speciare, toate inereretnic#ir*
casnice gi forrne)
munc$ prin care omul igi agonis.egte ccle
l
necesare

!g { pentru indesrulsreu
R'dnduiala

uiig*E ii

i**iiiisie

materiale. Ea are a
binecuvantErii ogoarer;r iu irrr*p*r*a sern6niturii
gpiyne la arie, la s[direa frei, la
,i-i til_-ni*._rd,
vinului nou; R"ugdciune pentrubine*uoanmr*u
"ri**"f
a hokle

larinei_
a-,grfidinilor; Rug6ciuni pentru binecuvf;ni***
torauiii
armetor la vreme de rdzboi gi pentm
rf,rfii_,,ii
ITT:1?:*$1 "
rt:t
ysftes_c Ar a grupdrii de meseriaqi, foate acesre ir*i"1,
rinduieli de srujhfi-ie g[sesc in cartia --*l*e
naril*il?Ji.,
cuprindc iltuatui SfinteLr r*n" qil;;rgii.
kin #;i;;;;
,slujbc,

Biserica depl;egte sfera

*gi.i;;;t il;
;;;
;;;
f*-D;;:
ffiil
ii;;;;;iJ;
*
;;i;iS;l;

lotagulril"

in vrate social[, ca-snicfl qi.gospodIreasca

u nr*&n"iotil;,
ipp4rlaqiqr aici haru! gi binecuvdnt**alui
O"*n*#,r";
sfinlirii obiecteJor" arimenteror qi pieocuperiror
zilnice ale om
Tot din cadrul binecuvdnt5rilor, **.-ii* p"rt
$i
6i poliluoniul, adicfr rugiciunile
inoor*." soorurui si
torului dumnezeiesc asupla perslanelor
inaugurarea gi binecuvAntarea ir"eputului;";;111l_p:11*
ura,rr sau aI unur aqezimint.oarecarg
,urr, fi, ,pr*
Te-Deum-ul Ia sarb,torile nagionale, iu i""*putrf
"o",
bisericesc, la Anul Nou,-la anivr;;*i;i;"ornastici,
erc.
. unele din binecuvantlri sunt inGrcarate in ,anJ*iuru
slujle mai extinse, eym q fi: binecuvfiniarea
tdm6iei, a anafu
:van*rea

(co

:.Lo.1

vei

n ct

use

i,

ri tuar

ib

fi

},il;di iJ'i;

^ll,::."T untderemnurui 6i a vinurui Ia l.itie,"t"

a apei
i
tHlui tsotez gi a mrtdelen rutoi
h
d
vintarea casei noi) 9i binecuvf,nt*"- prir*rf*
duiala Tainei Cununrer.
$frn{irile sau consacrlrile sunt ierurgii prin excelentl
secrationes), adic6 cele care, prin efecteG-"rl';;;;;;#i,
apropie cel mai mutt de Sfintele ran", p;A#il;Ti"i#,"0'i
rea sfinpitoare a acestora. prin ele,
persoane sau lucrr
uurnai ci sunt binecuventate, ci sunt gi
.o.r.""rrte, adicE afie
s*u destinate unor scopuri gi intr*uuirm

tilr*t"
6** ;;ui'-fiffir_
t;

ffi-;d$;;

*u*li"

*rrntriln;rfi';

S|-TNTELE TA\NE

i.l

fiind scoase cu totul din intrebuinfarea profan[ zilnicS sau obiqnuit[. Dintre aceste slujbe, cea mai des practicat[ este sfegtania sau
aghiasm4 adic[ slujba sfin$rii apei. Termenul este de provenienl6
greacl (aytaopoq) gi inseamn[ deopotriv[ qi lucrarea de sfinfre a
apei qi rezultatul ei, apa sfinlitl. Apa este elementul natural cel mai
necesar pentru intrefinerea qi dezvoltarea viefii organice, fiind
absolut necesar[ at6t omului, cet $i intregii firi inconjur[toare.
$criptura spune ca ,,plmfintul s-a inchegat la cuvintul Dommului, din api pi prin apil." (II Petru m, 5). Tot cu ajulorul apei
,,pi prin api" care este gi materia Tainei Botezului, Dumnezeu a
creat din nou lumea, care s-a regenerat, s-a nlscut de sus din ncu,
,rdin api gi din Duht'(I Ioan III, 3, 5). De aceea aghiasma este cea
mai frecventd ierurgie in Bisericfl gi in activitatea pastoral-liturgici
a preotului. Aghiasma este de dou6 feluri: mic[ gi mare.
Aghiasma mare are o putere tlmiduitoare gi sfinlitoare mult
mai mare decdt cea mic5, deoarece se face in cadrul unei slujbe
mai ample, care cuprinde trei rugflciuni speciale de binecuvdntare
gi dou[ formule de invocare a SfHntului Duh pentru sfinflrea apei.
Ambele invoc[ri se adreseazi direct Mintuitonrlui ("Tu insu{i
darr lubitorule de oameni..." gi rrinsuli gi acum, Stipine...'), ca
prin trimiterea Sfintului Duh s[ sfin,teasci apa respectiv6. Aceasti
sfinlire mare se face in ziua Bobotezei, ca sI ne aminteasci de
Botezul Mantuitorului lkistos, Care a venit la Iordan ,rsi sfin{easci apele" qi s6 rrinnoiasci prin apl pi prin Duh firca noastrfi cea invechitfi prin plcat", &go cum spune una dintre cele trei
rugflciuni. Intnrctt in practici s-aincetdgenit obiceiul de a se stropi
casele credincioqilor cu aghia:rni mare in amintirea acestui mare
Pramic gi a botezului premergbtor al Sf6ntului Prooroc loan, s-a
simlit nevoia de a se slv6rgi slujba aghesmei mari gi in ajunul
praznicului, dimineala dup[ citirea Ceasurilor qi Liturghia Sfantului Vasile cel Mare, c6nd ulterior, preofii se deplaseaz[ pe la
locuinfele enoriagilor, pentru a-i boteza cu aceastl apI sfin1iti.
Paremiile care se citesc din Proorocul Isaia (XXXV l-10; LV,
l-13; XfI, 3-6) in parteq introductivl a slujbei, prevestesc qi pream6resc roadele binefEcltoare ale mlretului eveniment de la

il

rER[nGrI iN R|TUL LTTURGIC ORTODOX

Iordan, invitdnd credinciogii

,,sf, scoatl api cu veselir
izvoarele mffntuirii.,, (Isaia X{ S)
BotezAndu-se
apa lordanului, Mentuitorul a sfintit.
in.
numai pe ea, ci insEi
firea apelor A" pr"r"r"a"ri;m.#;;
un izvor de purificare pi de sfinfire prin
energia divin[ introdr
ulu
precum spune insu$ roparul din rdnduiala
l:r9Tului,
sh
,fs{nzi firea apetor se sfin1egte...,rr2
zflndu-Te Tu Doamneo inchinarea sfintei
rfeimi s-a arxt
ne amintegte nu numai c5 Mantuitorul
s-a botezat ** ,e ,.
copere sffinta Treime pi s[ fie El arfitat
qi mftrturisii a, r"
insugi Fiul Lui, ci gi pentru ,u prin
**u*iA apa snntit; _;;
noi ne botezim gi gusthm din ea * rtnstos
s[ actualizeze
moment, iar noi s[ il retr[im impreunE
cu El in fi;"E;;
in care am fost botezafi. agl se ,nri*;,*
puterea,
lucrarea gi prin pogrrd.*, sraotur"i6uh,,, ,rprin
care, in acest ca
g t ?ti" purificatoare, gi anume, sA sloboz"*.e rrut*u a"
inr,urirea puterii demonice, p..#*;
invioreaz, totul,
izvor.de viali pentru intreg',niverrui, ;a
p"*" care omul a fost
duit^si stlpdneasci.
lnsemndtatea acestui rit de exorcizare
se rerevi chiar in tr
rugiciunii de sfintire a apei:
,rfu, trimi|ffnd din ;_; D;h;i
ai sfinfit apele lordanutui gi caperele batauritor
::tffali
se
rncuibaserl acolo le_ai zdrobitrr, iar in
continuare, ac
rugdciune evidentiazi efectele ha.ice'Je
apei: ,,$i-i dI ei Ir
izbf,virii gi binecuvffntarea rriJ**mi.
re-o pe df,nsa izvr
nestriciciune, dar de.sfinlenie, Oezlegare
de picate, vindr
pi ei re,
u te rit o r cer o r p o tri
1,", _1.,
1 l]:_l lt:.
1n !;rnrtare'n
ingerenscfi.',In
loc de a f izvor de putei. a.
lr:":::-trterrc
rca,
natura pnmegte acum harul rdscumplririi,
iar toli
s
stropi.sau vor gusta din aceast[ apa
"*ru
snniiiI Ie va fi d; fid;;;
curlfirea sufletelor gi a trupurilor, ,p"*
,irrO"."""u pofi,
sprc sfintirea caselor gi sprc tot fofosul
de trebuinfi.r,

i6;i;i";ffi;l

t.

. .l']VI[,
tului",

Ioan Petreufi,
195g. nr.l_3, p. 142.

tqi -

practica religioastr, in rev. ,.Mitropolia

eNriltrutNq$r

I O.'

*oRToDo.\.

ln f*elul acesta, prin puterea Duhului Sf6nt se reface legitura

inilial[ paradisiac6 (adeviratul raport) dintre Dumnezeu, om qi
creafie, anticipindu-se deslvdrgirea finalh, c6nd Dumnezeu va fi
,rtoful in toatet'333.
Avdnd o putere sfinlitoare aqa de mare, aghiasma mare se
pistreazfl vreme indelungatl fEri a se altera De aceea are gi cea
mai mare intrebuinfare: la botezul copiilor, la botez grabnic, la
curlfirea vaselor sau a fintf,nilor spurcate, la binecuvdntarea
inceperii semindturilor, a holdelor, viilor qi gr[dinilor bfrntuite dn

j#i,

ill #*#:;
o$il acest

cr

],

l6custegig6ndaci,etc.Deobicei,aghiazmamaresebeapenemffn-

cate,timpdeosapt[mAn[dup[Boboteaz[precum9iinzileIedn
ajunare sau la anumite s[rbfltori mari, iar celor care nu li s-a det ,].
voies[seimp5rt6geascI,liseing[duies[beadintr.insacarr
mingiiere, dup[ ce iau anafura. Cei ce se implrti.qesc o pot lrl* :.,:,
dupi impirtigire, iar in caz de boal6pot gusta din ea cu credinlE. . 'l'"
Aghiasma mic[ sau Sfeqtani4 cum i se mai spune in popor, t;+"
sivirqegte tot cu scopul de a vindeca neputinlele sufleteqti ryi' .$
trupegti ale credinciogilor, servind drept mijloc Ai simbol al puturtt'.;ii
divine gi al purit[1ri frzice 9i spirituali. Prin sfingirea de c[tie tlu ,'
-----r""
iitori, i se comunic6 o deosebit[ putere haricS, cu efecte curflfit(rltts.ir:iiai,

aai1:r,.d:,,

r".,

d;ffi

;:'r"'t*Tit
1i n li"i"lJrx,T::']

[,Xl*1,y,:.1
nices";.t
ffiil}ia:Tx''

i"

anin scdldatoare
si ml_
;ac1 harur o*urui

de c6te

lra,'
;r;;;..10,,
"'i

_,ry

:o:].Ii.,

m::[u,ik*Lilf#
soi*, ssr
pil;;;;ililifl 3r:oficiasnintutui
slujba aghesmei

**?u

de sfinlenre a celor
reniscuti
in p'acti"i ,-"
,- prima
_
zi a fiecrrei

.
:$ !

ill;itu;1}i"oll-t"

T:iff#.J;,0:J.:*,i'ilfrffH*a
L:::::iflT,
ce,x1i:s{;f,1;"::lJ;'ffi
*,g1_: i:IH'
, cesc, in ori

J$:f#

ffi,rt}l:i;

;,mbrie
iiLt*tfiX,il'tT#'*,'f ii"",:,".il),'iffi$ineri
in

sipt[mdna r",rru1ata)
sau in

*u*iroo11-Iiftoy,ni
,L
di : r a h ram uri
r_
j.
iflJ;lTi:?t
',;ru al Te
Deum_ului:11
tr,X;fl:
qi cu prilejui,i*f,,r1
casei noi, ori
mutare in
1, i

i. d#:i

$.

gi sfinfitoare, pentru tntirirea s6ndtlfii, vindecarea bolilor qi drryhtrj,l.ffi

tarea duhurilor rele, aga cum reiese din confinutul ruglciunil &trid
h{1ffiff
sfinfire: ,r$i prin gustarea gi stropirea cu apa
patimilol',
noui binecuvfintarea Th care spali intinficiunea"."uJ",
ne rugf,m, cerceteazl neputin{a noastrl Bunule gi tFmf,du
cu mila Th bolile noastrt sufletegti pi trupegti..." In ctt;rt
aceleiagi ruglciuni, se precizeaz[ in mod indirect ryi fuptul
M0ntuitorul, prin atingerea de firea apei a f[cut din ea urr r*iil
de curilire qi sfinflre pentru om. ,rCf, pentru aceasta ni v*lt$:
chip de rob, nu cu niluciri infricogflndu-ne pe noin ci rlfrnC
viratl timfiduire trupului gi zicind: iatl te-ai flcut s*rt
inci gi din tini ai ficut ochi slnitogi gi poruncind sri na
prin cuv6nt ai lIcut sI se sf,ligluiascl lumina." Tentr:tul
turistic al aghesmei il consemneazd inslqi pericopt cvnrrg{l

q.

,,-^-Y"T"qrea fieptatd a sfinfirii apei mm dp cri-+i_^^

;_" fr cut dintr_;,";il,h'ly,j::,

i.

333 1o6n Meyendortl, op. cit., p.228.

lBs

care se citegte Ia
sfe$tanie (f.oan V,
l_4). Lucrarea pe
rngerul Domnului
care o f,cea
c11.se.co.boru o

ffi

;,;liH:Llo".tp.ir"v ";;;;;;;;dar

sd se sevargeasca

ei sru_

I;';T*r**j,f#sj*11;"::3*t::rH,::ffi
;:::ffi u""trft 3;,"il", ;i;:#nt.,,*,tt1 "'fi T;mt
.,,,,'.'o.n i p*.ur",
,

ri

ii,uJilil,

ll.

1111-"1

"y

s,fi n

rrtlact c are

I
:::ii:{o' Jxff rr;;,l; trm:}:i{;jmil;:m ;;
,iilii!.T,:';,;[*:*tr#,:x,,f ffi:x',:lJ#"n':,:,"fi:r
r'rr

ritlteu, cand a intrat

]].1
' ,'

r"o-irr""rrl:""ilr: i_'ffi

t.ebedev. op. cii.,

p.430
I'r. Samuil Andrievici.
Liturgica

Hristos casei

cal.e

curr
scurta tfllcuire
-- """ litur.gice
r"urgrce dupr
rdrsurre fl tutufi)l
i.,'tirt'lrrinlitrl'
oupl tipicul
tutun)r.
tinicul Bisericii
Bisar.i..i; drp
::111"
1!',ii'iulr lt{{i{).
ptmlritoare
p.

105.

a Risiritului,

sFtM',Er,ETA\NE $r rnRuRlirt

l)eci, aglriasm& se intrebuinfeazI in toate momentele gi intimplarile deosebite din viala f'amiliei sau eventual a parohiei, cum ar
ti: binecuvAntarea, gi sfinfirea locuinfelor, a bisericii, a ogoarelor,
a f'6ntinilor, a obiectivelor de folos obqtesc gi in primul rind a
obiectelor de cult, care se sfinlesc prin rug[ciune qi invocare speciald a SfenduiDuh. [n acest sens, avem sluibe speciale pentru
sfinfrea locaqurilor de cult, a cimitirelor, clopotrileloq toilelor qi
a obiotelor liturgice: sfinte vase, vegminte, chivot, procovete, acoperfiminte, antimise, icoane, cruci, prapuri, clopote, cristelnipe, etc.
Aceste obiecte devin prin sfrngire proprietatea sacr[ a Bisericii,
zestrea ei indispensabil[ administrdrii lucrdrilor s{infitoare, adorlrii lui Dumnezeu gi cinstirii sfinpilor prin obiectele respective gi
chemarea sfinpilor in ajutor. Pentru consacrarea acestor obiecte
bisericegti existi la fiecare in parte cf;te o r6nduiali speciald in
Molitfelnic iar utilizarea lor in cult ca qi a t[m0iei, a lumf,nirillor
aprinse qi a omamentelor bisericegti este legatd de latura misticl a
cultului, de sentimentul prezenpei reale a lui Dumnezeu in Biseric[, care se face tot mai simtilI in sufletele celor care se roagi cu
credinil[. Chiar textele rug6ciunilor de sfinfire ne descoperi
aceast6 fafi a lui Dumnezeu indreptati spre lume in lisus [Iristos
prin Duhul Sfhnt, in scopul readucerii lumii in agezarea haric[ primordiall" ,rPe fine Te sfrvim, Soarele adevdratei zile gi lumina
Ta cea neinseratfl. Cel ce prin FiuI Tiu ai poruncit noui a
innoi firea noastrl prin Sffintul Tiu Duh, ca gi prin darul acesta, drep{ii si strdluceascl ca soarele, iar zidirea toatl sI-gi
primeascil innoirea sa. Pe Tine Te rug[m qi fie ne curerim,
Pirintele Cuvfintului, Domnul gi Dumnezeului nostru, cautl
cu ochi milostivi spre noi pIrItogii pi nevrednicii robii Tii care
locuim in aceastl casi cereascfl, adevlratul jertfelnic al ne"
grlitei slavei TaIe gi trimite pe PrcaslBntul Tiu Duh peste noi
gi peste toati mogtenirea Th. Duh drept innoiepte in inimile
noastre qi cu Duh stlpinitor intirrcgte-ne pe noi", spune arhiereul atunci c6nd citegte prima rugiciune de la inceputul ritualului
sfinprii bisericii, iar dupi inconjurarea acesteia, cind se ageazl in
genunchi in fafa uqilor de la intrare gi citeqte ultima rugiciune,
spune: ,ASa StIpflne, Doamne Dumnezeul nostru, nldejdea

ix

nrur

LITURGTC ORTODOX

187

tuturor marginilor plmAntului, auzi-ne pe noi plcitopii,

rugflrlu-ne T,e $ trimite pe Sfflntut Duh cet'inchd;
ii "i"iprt".nic pi sfinfegte locagul acesra. si fie ochii rri o"..rriti
.it*
ziua gi noaptea gi urechile ThIe luf,nd aminte rp."
"r
celor ce cu frici gi cu smerenie intri in et gi.["u*e1'*u"i"",reI.iu.it.
stitul 9i de mare cuviinfi numere Tiu.,'i'i.*qt", u""iirilntur
gigtarrl gi dispozilia spre rugdciune se nasc ai rpo."s, ,irntrto. i,
rala srrnteror lcoane care impodobesc sfbntul locag
sau casere
ngastrq cre$tine. Ele ne dau senzagia prezenfei
aivinurui, pent u ca
sfingenia unei icoane pome$t in prnnul ,eirA
a- i- p-r$*, ,*
scena_religioasi reprezentarfl pe ia"
,,Fiindcfi ;-i;;;;t
este
plll-f: har, participfi pi icoanele ia
har, in *,Xr,i, .LOir_
tei.'trsa; spune un Phrinte bisericesc, iar pentru c[ ,,sfintii incl
de pe cind erau in yia{r-1u-fost prinide ri"r,risiili,l"'i'#a"o
de la-moartea lor, harur sfintuiui Duh se afli in
crrip neiipsit
in sufletele lor gi in sfintere lor icoane, nu in chip substanfar,
'
ci prin har gi lucrare.rrr3i
Aceasti lucrare"sfingtitoare devine evidenti gi rodnic6,
mai
ales dupi actul sfingirii ei, cici atunci cend;fi;fl$e
p;J*f
,.
roagi ,,ca prin ea si se rucreze puteri gi minuni'perit*
ilterirea drrcptei credin{e gi pentru
i*, rinecreainciosutui
popor", iar celor ce rrcu credin$ -ent
se vor ruga inaint* ui, .f n"
vindecrtoare de neputin(ere cere sufletestiii t*p"iri
ii"iin"r3r
puternic de toate fantuieliie ;;f,jr"r_
^$_^acoperlmflnt
gilon"338

1,,
.::);.

_ ?u aceea ingenunchem inaintea icoanei, ne inchinlm gi o

s[rutim, pentru c[ ea este purt[toare de har, d. ,nn1*niu-$i"il
*
simplu obiect material
incrrclturi
harice'o
priL"r,
gi
celelalte obiecte de cult {ieqasi
sfinfte prin rugici*" si ,*odr. ."'rpe
336

sf' Ioan Damaschin, curtur stinteror icoane, trad. din grecegte

de D.
Fecioru, Bucuregti, 1937, p.42.
337

lbidem, p.22.

338

Prima rug.ciune din RAnduiara srinfirii icoanelor.

,Iisus Hristos
gi

a doua rugtrciune din R0nduiala

N{scitoat'e de Dumnezeu.

Domnului nostru

slinfirii icoanelor prea sfintei

SFTNTET.ETAIN\, $t TERURGil

sfintit&. file se sfinfesc inainte de a intra in uzul liturgic, aga dup[

cum biserico cu picturfl interioari gi tot ce exist6 intr-insa se
sfingegte inainte de a se da in folosinll, pentru a o cur6]i de orice
eventualE profanare sau intin[ciune gi a-i conferi calitatea de
obiect sfinlit. Cinstind sfintele icoane qi cerfind mijlocirea s{inXilor
zugr6vili pe ele, noi Il preamlrim pe Dumneaeu, Cel ce este ,rminunatintru sfinfii Sf,i'', rug$ndu-L s[ r,fie ascultfitor, milostiv gi
d&tfltor dmrric de tot hinele" celor ce vor chema in rugf,ciunea
c&tre El pe sfAntul respectiv, ,rmffntuindu-i de toatfr supflrarna pi
nevoin pi de toate durrrilo sulletepti pi trupepti", aqa cum se
spune in rugflciunea de sfingire. Pe de altl parte, icoana devine un
obiect de sfinfire qi prin sf,rutarea qi contemplarea ei. ,rNoi ne
inchinfrm icoanei acelora cane au triit cllcind pe urmele lui
Hristos qi zugrivim biruinfele pi patimile lor, pentru ci prin
ele ne sfindim gi ne aprindem de rffvna de n le imita."33e
Din cadnrl sfinlirilor sau consacrflrilor mai fac parte gi hirotesiile in treptele premergfltoare preolei (citeX sau ipodiacon) sau
cele prin care se acordfi" clericilor anumite ranguri onorifice precum qi r6nduialatunderii in monahism qi sfinpirea Marelui Mir.
Toate aceste sfinte slujbe pentru binecuv6ntarea gi sfinfirea
credincioqilor, a naturii inconjur5toare gi a diferitelor lucruri de
care ne servim in viafa materiall gi spirituala, pregitesc, anticipeaz[ sau prevestesc flptura ceanoul care va si fie, sau mai bine
zis sfinfesc qi pXstreaz[ pe om gi natura intreagfl in puritatea originarE gi in vocalia ei transfiguratoare spre ,run ccr nou gi pf,mffnt
nou", pe care le aqteptflm dupn sfarqltul veacului acestuia, pohivit
fHglduin]ei divine (II PetruIII, l3). [n acest sens, binecuvflnt[rile
gi sfin$rile scot in evidenf6 caracterul de daruri dumnezeiegti ale
tuturor lucrurilor qi viet6$lor, pentru a le p6stra curate qi a le folosi
ca daruri intoarse lui Dumnezeu qi oferite semenilor noqtri, aga
cum gllsuim la Sfinta Liturghie: ,,Ale Tale dintru ale tale, fie i1i
aducem de toate gi pentru toate,"
Deci, prin ierurgii, puterea gi acfiurea cur[litoare a Duhului
Sffint se revarsi nu numai asupra flinlei credinciosului, ci qi a
-131)

Sf. Ioiln Damaschin,

cultul sfintetor'...,

p.23.

iN

RIT'{.fi,

LITUR1IC ORTODOX

189

intregii crealii, pentru a o primeni gi a o face favorabil[ omului. In

aceast[ adfincl intimitate ryi comuniune de vial[ tntre om qi cosmos, materia (apg pAineq vinul gi untdelemnul) devin prin sflnfire
un sacrament, un vehicol al harului, al energiilor dumnezeieqti,
pentru c6 rrorice fIpfurfl a lui Dumnezeu este bunfl pi nimic nu
este de lepf,dat dacf, se ia cu mul{umire, tfrci se sfin{epte prin
cuvflntul lui Dumnezeu ;i prin rugf,ciuno" - spune SfHntul
Apostol Pavel (I Timotei IY 5).
Sfinfiren naturii sau n materiei este dsci o condife prielnicd a
sfinlirii sufletuluilao, cfrci omul nu efie numai suflet ci gi trup. El
este o fiingfl legatd de p[m6nt, de lumea inconjurfltoare gi de intreaga fire vf,zutd, adicd veqnic solidar cu ea qi de aceea sfintrirea se
impltflqegte qi firii sensibile, in mijlocul c[reia omul triieqte extr[g6ndu-gi din ea hrana gi izvoarele fiinfei sale fizice. Cosmosul
(natura) triiegte deci in om, face parte din structura intimi a fiirrlei
umane gi trebuie deci sfinft ca gi sufletul omului, cd.ci Hristos nu
este numai Mfintuitorul sufletelor, ci ryi al trupurilor qi tn consecinfd al lumii intregi. Cind consum[m o substanf[ sfin1itf,, noi
ingine ne sfingim qi, {impotrivl, daci m6nc[m ceva necurat noi
inqine ne intinlm. ,,in SfAnta Euharistie materia lumii este
sfinfiti, devenind trup gi sflnge al Mflntuitorului gi ne este datl
si Iim in comuniune cu EI. Dar aceasti materie este a lumii
intregi gi aceasti sfin{ire a materiei prin intruparea lui Dum*
nezeu, cnre se implinepte, ca s[ spunem astfel, incf, o datf,
imptitl toate sfin{irile prealabilen carc sunt cn nipte trtpte inferioare.t'341

Sfinlirea naturii nu este identicl cu sfinfirea omului, iar

sfingirea qi mf,ntuirea omului se face in mijlocul naturii care este
sfinlit6 qi ea, c6ci creqtinul simte ;i are nevoio sE tr[iascl in mediu
haric. El simte permanent nevoia ca lumea in care viefuiegte, aerul
pe care il respir[, hrana su care iqi imbraci trupul, p6mAntul pe
care il plqegte gi pe care il lucreazl, locuinla in care iqi ad[postegte
familia sau in care igi desf*aqoari activitatea, pe toate acestea el le
340 3"1*5"1 Bulgakov.
341 16idsm.

ortodoxia...,

p.138.

190

vrea sfinEite gi binecuvfintMe. Deci universul acesta material ni se

impune stringent ca mediu purtltor al hanrlui divin. Aceasta este
lumea in care ne-a fost datl posibilitatea de a ne lucra mf,ntuirea
prin harul divin, in care ne int6lnim cu Dumnezeu. Fiecare materie
indic[ de fapt prezenla lui Dumnezeu. De aceea, Duhul Sfffnt care
a creat-o lucreazi mereu asupra ei, penetrfind-o qi umplAnd-o de
putere spiritualf,. Acesta este de fapt gi scopul ierurgiilor gi anume
acela de a trece materia de sub influenla nefastfl a rlului, sub obl[duirea bineflcfitoare a harului, fiindcfi p[cahrl primilor oameni a
atras dup[ sine blestemul asupra pflmfintului gi asupra naturii,
fficf,nd-o s[ sufere impreun[ cu omul (Facere, tII, 17-19). Coruptfl
din cauzapicatului (Efeseni II, 2), natura a clzut sub inrffurirea gi
puterea celui r[u, devenind ,domeniul pi instmmentul lui Satilrf't4z qi suspinind impreun[ cu omul dupi izb[virea din striclciune, precum spune Sf. Ap. Pavel: ,rCf,ci fEptura a fost supusi
degertflciunii, nu de voia ei, ci din cauza aceluia care a srpus-o, cu nldejde, pentru ci pi fiptura insigi se va izbfrvi din
robia stricficiunii, ca sil fie plrtapf, la libertntea mlririi liilor
lui Dumnezeu. CIci gtim ci toati fEptura impreuni suspinl gi
impreunfl are dureri pflnI acum." (R.omani, VIII, 20-22).
Aceastl convingere este exprimatE qi de cugetarea patristicI.
,rPrin faptele lor necuviincioase * spune un sfant pirinte * oamenii au intinat pimintul, aerul, cerul gi toate cele de sub el.
Cici nimic din toate celelalte nu murdiregte pimintul aga de
mult gi nu face apa de necurat lucrul curat al lui Dumnezeu, ca
faptul de a-l indumnezei gi de a-i aduco inchinare intocmni ca
lui Dumnezeu."36
Soarta naturii a fost de altfel strf,ns legatfl de aceea a omului.
Dec5zuti din cauza picatului, ea igi aEeapt[ vindecarea sau reabilitarea tot prin el, iar aceasti posibilitate s-a oferit odatl cu intruparea M0ntuitorului, Care, ludnd asupra sa adevlrata umanitate,
qi-a legat viala Sa intreagd de naturl, pentru a-i reda cur6,fia qi fru342
343

;o5, Meyendort! op. cit., p.180.

5L 5i*"un Noul Teolog, Cuvfintarea I-a moralii,

vol.Vl, Bucuregti. 1977, p.130.

cap.2,

in "Fitocalia",

musetea originari. [n acest.scop,.er qi-a petrecut

toat[ viala p[mdn-

in mijlocur oameniror^gi a'naturii, aa"iu-t"'

f*ffi.ti.ru
insln6toqirii gi transform[rii lor continue, pentru
a putea inainta pe
calea asemlnirii tot mai reale .u au**r.ir;",
il":et
din opera^creafiei n-a r[mas striin omenitatii sale gi
:l*11*r
nrmlc n-a rflmas in afara harurui SfEnturui
nuh,
pirt'"" p. a""supra apelor la crearea lumii (Facere I,
"*"
2).
In mod concret, tlrislos a'vindecai qi restabirit
armonia si frumuselea narurii ruinat[ de picat prin
minunir" e*;;;;*$fi p"
care le'a s[vfrgit intr-6nsa. a rost u"tr*tl"ldJ
lit*"i"""ln"rit
apele, a binecuvantat.apa latotez, atunci
.a"al-" rr"arii o.
nici cum s[ boteze (tor
zi; ii,'-z), a binecuvairtai
(Matel XIX, t3; MarcuX, [I,
tr; rucaxffii, t5), i;a;u;Jmlinite
"opiii
peste bolnavi pi ii t{1!yia (Marcu
fU, f o), atungi a'r,.*_i nir_"i
cu cuv6ntul (Matei VIII, 16; Marcu iX,'23),
pitof"u furtur" p,
mare (Matei Vm, 26), invia-mor,tri (Luca
ViU, Si;
Xf ++t,
teasce

fid.prr"

,.*

binecuvAnta

i"*

piinile qi'p"itii6nf"t, XIy lr); ;:

sfinfind El insuqi firia omeneascd pe care gi_a
improinmul,tea

^r^.1t{:,1
pnat-o,
gr rzbdvind neamul omenesc
din robia ia"utufrip.i"
qi Invierea sa din mo\h, plantuitoiul
a transmis Sfinlilor Apostoli
gi pnn ei Bisericii, pui"rea de a
sfinfi gi-transfigura natura, de a o
elibera de sub robia-diavorurui gi de a Ji""au".
sub sfera de influenf[ a harului divin- frcdnd-o in acest fer
util[omurriii .rp"um
de a sluji spre slava lui numnezeu n*-u.*"a
Biserica binecuvinexterioard, a cirei coroand esre omut toate
n:il?::ig]fiotury
si
rucrunte drn ea, ca $t toatg activitilile
omului: munca cu inceputul
qi
ei, indeierricirile
,,ilfl, ,li"__
-sf,reitul
plarile
"uil;i i;t viala noililal*urgi imprejurdrire cere n u, i,,portunte'din
curdtoare sau intristitoare,. etc.
cuvint, tlut* J"rrr*t"r"

i;.n

';d;"

.,

irtr-*

n_re-ocuperile- nobile fi- ,onrt*"tive ale omului,

lT::-1,,,:?1",
Incepand
de la leagdn Si qfiry_la
loarte, sunt ocrotit" gi

sub bolta de har a Bisericii Sfingnd

apa, hr*a pi*i"i., "aa*it"
domestice ca gi rezurtatere creativitatiffiprii
nirlr,"u
Ie reageazi pe toate in relalia fo, iniliafi
giadevnrat{

f"rlf,f.

il

iJ.;;iri;
n;n;;; ,,

Dumnezeu ci gi cu omul,
DJil;;;"Ji'ilru"u." *up.u
"rt" ,,.rriJ.ur
rind astfel stdp6nirea acestuia
iofl*ior cosmice. in acest fer,

natura neinsuflegta, care, in urma blestemului strdmoqesc aiunsese

ostil[ omului, devine acum un auxiliar prelios pentru existenla 9i

mdntuirea lui. in acest cadru, intreaga existen;[ umani 9i intreaga
fire inconjuritoare, urc[ spre Dumnezeu ca o ofrandl sfflnta, ca un
omagiu adorator, pream[rind neincetat pe Ziditorul lor ceresc.
ierurgiile iniliaze qi pregEtesc frptura dar o 9i incadreazi
intr-o ordine noue, in ordinea divinl. Prin sfinlirea ce o comunici,
ele dau credinciosului noi puteri morale pentru ca in toate s['L
preamireascl pe Dumnezeu; ele sunt for[e de innoire. duhovniceasce, de luptf impotriva pflcatrlui qi de proplgire in virtute'

VI. IERURGII REFERITOARE

LA PERSOANE

Ca lucr6ri dumnezeieqti, ierurgiile posedl o putere sacramen

tal[, intrefinAnd qi sporind via[a in Hristos, inceputl prin Taine sa
,,viada de haro'. Baza doctrinard gi premisa acestor slujbe sfinli
toare este puterea acordatd de Hristos Bisericii de a birui, ir
numele lui Dumnezeu, puterile intunericului qi de a impirtiqi aju
torul dumnezeiesc, prin enumite binecuvflntlri qi daruri unor per
soane sau lucruri. Deci, dupl obiectul sau destinagra lor, ierurgiil
se impart in dou[ mari grupe:
gi
ierurgii care se refer6 la persoane
- ierurgii care se aplicil lucrurilor, adicl natwii neinsuflefite ;
diferitelor obiecte.
Acestea din urm6 mijlocesc harul qi binecuvfintarea lui Dum
nezeu tot ?n favoarea credinciogilor, c[ci atunci cf,nd se adrn:
nistreazd flrii inconjurdtoare, aceasta se curifeqte gi se sfinleE
spre folosul omului, care intr6 in contact cu ea 6i care r[mdne i
centrul aten[iei Bisericii qi al planului m6ntuirii. in felul acest
Biserica mijlocegte ridicarea intregii creaturi la Dumnezeu. f
aceea Biserica se roagl pentru om gi pentru intreaga zidire a I
Dumnezeu. Daci ni se pare ci ruglciunile Bisericii se raportee
in cea mai mare parte, in mod direct la om, aceasta numai pent
c[ intrarea creaturii, a adirii vIzute in imp[rilia lui Dumneze
este posibil[ numai prin intrarea omului. Dup[ ce l-a pldsmuit
om, Dumnezeu ,rl*a pus in rai si stipffneascf, peste toate ffi
turile Sale" (idiomela a VII-a din slujba inmormdntirii), in
dupi ciderea sa in picat, omul a pierdut frumuselea cea dinti
sufletului, iar natura s-a pustiit, suport6nd qi ea impreund cu om
urmirile plcatului care s-au rlsfrAnt asupra intregii firi. Prin r;
cumpirarea omului de cdtre Mintuitorul Hristos, s-a gters p[ca
r

sFrNrELE,r,4rNE-{jr (ERURG{I tN Rrl\!r.

':::rl:

.'t:lit'

::iiri'i

,ilJ,i:ri.

!1ti.'
i],irr.

;ij::'l:,

tiliit::

:1i.:ij
,ia.r::
41,|.::t.

lll'l''

dii
rlti
'.?ai.

iflj i

-,.dlruiiusc $l s-e dat Bisericii posibilitatea de a chema binecuvdntarea qi sfinflrea dumnezeiascl at6t omului cit qi firii inconjur[toare. Prin des[vArgireq luminarea gi intrarea lui in imp{r61ia
lui Dumnezeu, va intra gi intreaga creaturl. Aceasta este menirea
Bisericii. De aceea Biserica se roagi pentru nevoile qi striduinlele
onnrlui ca 6i pentru intreaga {Epturfl vlzut[. Aqa cum MAntuitorul,
cflt timp a vieluit pe p[mflnt a tflm[duit ,,toatfi hoaln gi tootfr
neputinla in popor" (Matei IX, 35), tnt astfel 6i Bisericn innoirryie qi imbundt[fepte viafa credincioqilor prin $fintele Taine qi
ierurgii, binecuvf,ntflndu-i qi sfinlindu'i in orice imprejurare. Molitfelnicul este plin de asemenea slujbe frumoase gi in[l$toare, tn
care preotul vine intru intflmpinarea credincioqilor s6i impliniud
trebuinfele qi nevoile lor religioase, incep6nd de la naStere qi pfin6
la sff,rpitul vielii.
Ierurgiile privitoare la viala individual[ a credinciosului se pot
impirp astfel: ierurgii legate de nagterea qi botezul pruncului; ierurgiile sEv&rgite in decursul viepii, incepf,nd din copilirie qi p0n[
la bitrf,nege qi ierurgii legate de sf6rgitul omului qi dupl aceea.
Biserica a intAmpinat totdeauna cu bucurie venirea pruncilor
pe lume, consfinlind gi rostul cisiltoriei, care este tocmai naqterea
de prunci. De aceea, Biserica are ierurgii pentru femeia l[uz[ in
ziui int8i dupi naSterea pruncului, pentru insemnarea pruncului in
ziua a opta dup[ naqtere pi pentru imbisericirea pruncului 9i a
cwefirii femeii l[uze in ziua a 40-a dupi na$tere.
Rug6ciunile qi riturile din prima zi a naqterii pruncului sunt
concentrate in jurul sfin$rii apei. in aceastfl ri moaqa sau dtfl
femeie din cole care au ajutat la narytere, vine la Bisericfi cu un vas
cu ap[ pe care preotul o sfinlegte, dup6 rfinduiala arltat{ in Mohtfefnic, adicl: binecuvdntarea mic[ , rugficiunile mici cele trei

tropare de umilinli gi rug[ciunea de sfingire a apei. In aceastE

rug[ciur", preotul se roag[ ca apa sfinptl prin puterea Duhului
Sfdnt s[ fie ,rcelor ce vor husta din ea, sau o vor lua, sau se vor
stnopi, spre alinarea duhurilor, sptt iertnrea pf,catelor, spre
depflrtarea tuturor rrclelor, spre tirieo vindecare Pi sfin{ire a
caielor." Potrivit spuselor Sf0ntului Simeon al Tesalonicului,
aceasti ap6 sfinlit[ este o preinchipuire sau chiar o anticipere a

botezului.saa Cu ea se strope$te casa, femeia lduzL,pruncul, moa$a

qi tofi ai casei.3ls De fapt, sfinfirea apei constituie descoperirea

unei laturi esentiale a misterului baptismal, fiind o pregfltire a
acestuia. Acordfind acestei ape sfin$te un oarecare caracter de ap6

;r1':;

:i-'' 1.:

::.::1..:t1

:ar.',t
'itili::

i:

Li:i:' :i

li:

;:,.

lustral[ (curfllitoare), prin cflre se spal[ orice necur6lie fizicf, ce ar

rezulta in urma na$terii pruncului, nu inseamnfl a-i restrflnse caracterul ei sfingitor, limitfludu-i efectsle numai asuprf;r trupului,
cflci acenstfi ap{ este pusfl in legfiturfl nernijlocit6 cu lucrarea de
preg6tire a pruncului nou nfrscut pentru botee, iar ritul botezului
priveqte rfinduiala naqterii pruncului in intregimea ei: trupeascfi qi
sufleteascfi. ,,St5pAne a toate, aratfi apa aceastao apfr de izhflvire, apf, de sfinfire, curfr{ire trupului gi sufletului.r, * spune
preotul atunci cfrnd sfintegte apa in cadrul rAnduielii Thinei Sf6ntului Botez.
Ruglciunea de sfinlire a apei din prima zi a naqterii pnrncului
incepe chiar cu formula de invocare a $fAntului Duli. ,oDurnnezeule Cel cu nume marq Care faci minuni firi de numfiri
vino Stf,pflne la robii Tfrio carc se roagi {ie gi prin trimiterea
Sfflntului T[u Duh sfin{epte apa aceasta.r, Referirealaminuni in
aceast6 epiclez6 este profund semnificativ[. Minunea nu priveqte
doar sfinlirea apei, ci prin ap6, sfinfirea casei,

mamei, ca gi aceea

a pruncului ei. Orice minune este o mdrturie a existentei lui

Dumnezeu pi o dovadl deosebiti a prezenfei Sale in lume. Astfel,
prin stropirea casei cu ap[ sfinfta, acest locag devine t*mplu al

':,l:tlr:.

l,l;ii

ti:.ii,i:ji;

i:ri;:11'9

lri:lil

::itiil$

,,;..p,,-i'
:1,li::t-s
lr-i'ti'.G
::i.,+

prezenfei gi lucr6rii divine, similar cu locul in care $-a nfiscut

Mfintuitorul gi cu ieslea in care S-a sfllagluit. Cu alte cuvinte, devine o lume a lui Dumnezeu, p[trunsfl de puterea qi iubirea Lui.
Faptul c6 Biserica este profund interesat6 s6 intiplreasc6 in noul
niscut sigiliul sfinleniei, reiese gi din obiceiul practicat in unele
locuri de a se tuma din aceast[ ap6 sfinflti in baia copilului in
primele trei zile dup[ nagterd{, pentru a-i fi curlfitoare gi izb[vitoare sufletului gi trupului gi izgonitoare de toati puterea cea

::..4 i'iii1

344 Despre Sfintele Taine, cap.59in trad. rom. cit., p.71.

345 pr, 1.
$t. Popcscu, Nofiunt liturgice, lagi.1922^p.131-133.

I ,i'l,'irE

346 lcr:nom I" C. Beldie.

irii..i'iti
'.ni.{:
,

t:ir-tl.r1

trl:'i:i

trrlilc.{C ORTAbOX* tgs

rr;:n;ii{
' a.l:1i11:9.

.;,ir;li4

i*ilrg

Sfinfirea apei. Contritru{ii lfturgice, Gala}i, 193?. p.29

j
*GIC ORTO>)OT'

potrivnic[. Pentru c[ pruncul este n[scut sub osAnda p6catului

str[mogesc, ,rBiserica lui Hristos cea sfflnti gi flri prihani,
curdlegte nagterea lui cea trupeascd gi picitoasSrtaT, spil6ndu-i blestemul p[catului qi preg[tindu-l pentru a deveni adev6ratul
ei fiu spiritual, prin baia botezului. Deci, sluiba binecuvfintlrii
apei, prin care are loc de fapt sfinfrea mamei gi a pruncului, este
o lucrare prin care se pune temeiul preg[tirii botezului.
Din ciclul acestei preg[tiri, fac parte 6i rugflciunile la femeia
lluzi, care se citesc de obicei tot acum, in prima zi de la ne;tere,
dupd stropirea cu ap[ sfingtfl, sau in zilele urm[toare. Aceste
molitfe unite cu rdnduiala din ziua intii, reprezint[ primul pas in
pregfltirea pentru botez. In aceasti etapl premergitoare s6v6rqirii
Tainei, prezenla mamei are un rol bine definit. Fir[ mama nici nu
putem concepe aceasti pregltire. Inima ei arzhtoare se aseam[nii
cu aceea a Maicii Domnului. Dupi cum Maica Preacuratl a ftrst
vasul alegerii in care s-a preg6tit s[ligluirea Cuvfintului lui Dumnezeu in lume, tot astfel qi mama pregttegte pe copil pentru tililla
nagterii din apd gi din Duh, iar Biserica, mama noastri spiritutlfr.
desivirqegte ambele napteri: cea naturalI gi cea supranaturolE snu
duho'rmiceascd prin Taina Botezului. Troparul qi condacul Naqt*rit
Domnului, care se citesc dupi binecuvAntarea mic[, sunt griiloarn
qi sugestive din acest prmct de vedere, ca gi rugdciunile
:::l :!::. .

I :j. llir'

l i'

.,i:r :r4,.:j:,

r: ':;:j :

iri .iil li
:ll1:
i;li

il!.i-i:;lli! r:i:.'

liiir,t'r-fjlr

'i

:i.t.:;:ir:i:

.,-.::.
.rliir'iri'i

il/

--l{i
t:-- :".-:

;,iiirr.i.ri.:,,r:,
;1:riaii::tlt:r,:

iiiriijr,i,

urm[tour:., :

in care se face aluzie la curlfia Sflrntei Fecioare gi se evidenliar$,,.iii

gnja Bisericii pentru curifirea 6i intirirea mamei gi pentnr trrr:g,
terea qi luminarea pruncului. In pnmele trei rugdciunt ciur. !*c
citesi pentru femeia liuzfl, preotul se roagft pentru grabnicll ru]*;,.ii
care a mamei din patul nEterii, pentru iertarea pacatelor ri" 1*rrut'u ,,
ocrotirea ei qi a pruncului qi mai ales pentru curdlirea ei rh intnr&, ::
ciunea trupeasc[ pricinuit[ de nagtere, fiindc6" aga cullr
turiseqte gi Psalmistul (Ps. L, 6), ,,intru fflridelegi me-ant rsrnle,
Iit gi in pflcate ne-am nlscut,'.
, ,. ,;.i;
Aceeagi conceplie este reliefat[ qi in celelalte ruglcirurr
sc citesc pentru moa6[ gi pentru femeile care au ajutat lir u,]*tdrd,'

rtl p,"

l;1. Sirrrcon al Tesalonicului. Despre Sfintele Taine, cap.60 ir, trorl

197

intrucit atingerea

sv t/r
prunc
urr este socotitf, ca
r- de
- 5i
trupeascd (Levitic $-e-rduza
o intinare
)ilI, l)

In conditiile a.t aie, cerd

naStente au loc in marea
tate Ia maternitSti
lor majori_
practic{ obiceiur ca aces_
te rug[ciuni s[ se 1y;"i"i,_r1ti;;#;;"
crteascd dupi un anr

guri de ra e zrre,g:r

Ge+ilffi11:'ffirj:,tT,i;,fi,i;

h,olitfelnicele mai.noi
se rnenponeare ce
,:jid;; f, ,r_ _
nu in ziua int6i de l_
qi
r"$r;;;$;i",ffi
,p".inca
vechite cirh"ro
tual' Important este
de ri_
casa
mama gi pruncul nou_rir.ut
;;i;;drare
$i
in ristimpul celor 40
de zile ale curfitiei, inal;;
l;t'.'"r_*ea
-.
pruncului. De reguld,
preofi i unesc acest;_
rlqici unr r'.i" irirf a insemnini
pnrn c ut ui,
care se slvdrgeqte in
ziua a opta dupa nagtere,
cdnd i Je pune gi
,,i* $r
i,lTff Jf 'J,;{,?
fljui."u
ln ambele cazuri,
acasd, fie in prid_
vorur Bisericii (cind pr*"rr--rr*
"di; fi; c[ se oficiazE
a" moaqa), r,nduiara este
aceea$r. Ea constd
j1L,l.**:ti-"i]ii*r, rroparut zitei, binecu_
v,ntarea preoturui prin.insemnarea
pruncurui cu semnur
sfintei
la frunte (pentru

rd;;iii;"ffii.in

;f.f,:;;rul[-i",,

il;;:,ste$te

ffi ffi

"i*
r;#;;"*#

[T.-,

ff #:';H:mfurr,1u-trrffi{*-.:g;,ti":h,i,il?
i u r.
r rffi'il, f*1 [T"J
"*i i,$it"a
lrnpiriresei cerurui
Hujr?,rrH:
".*
i".hr;;"""rril"-r,
, u mel

icoana Marcii Domrrului' timp in care r".*iJ""p"*i

*"ixlro*rr tntflmpin'rii, dupd
r;lre se face otpusturmc'
eqa.ru*i."iou"rvr, aceast' r^nduiara
r':ite o preg'tire
gi anticipar* u uotrruirl,
cici atunci c6nd
;t' ro&gd lui Dumnez.u
ie r*p.r^.-r"'i,i"r" in inima preotul
,li4:ul lui Dumnez* y
pruncurui
..o*i"ir,iiliri*rlui5iHristos, ,p,rr*,-,,se
s(" rnsemneze
rumina f_"l"i
3t_
.rrn(E numete)...
.t.i,rge
tumii gi de toati
",
-6il,:
a
mirur ut ;*""a. #tu," p orun
"'''
cire rhre...,,
uvrrl
,,,,,
*frt"ni
----' v*rv rraurrrsti aceasta z pentru
",t" curfilircnt

G;;;;;ii;;'r."J,rlfr,il ,*;;i;J#l,,rr"u

;:iiiil
v;;;ib:u#;
H["#iii,1,j#::1r,i

;;;

STINT'ELETAINF:

*- *v oe^ rrarDate$c, cflnd erau tiiali imprejur qi li se punea

numele (Levitic XII, 3l), Acestei r6nduieli s-a supus 9i Mdntuitorul (Luca il, 2l ). Dfindu-i numele unui sf6nt, Biserica arat6 ci
noul nlscut este sfinlit de sus, cici sffintul al cirui nume il poart6,
devine din acel moment patronul gi ocrotitorul lui p6nil la sf0rqitul
viefii. Prin numele primit, pruncul dobAndeqte un reprezentant in
cer, un mijlocitor inaintea lui Dumnezeu, un inger p*zitor al vielii
sale p[mAnteqti, care il va sprijini in lucrarea mentuirii lui.
Potrivit tradifiei ortodoxe, numele cflre $e di la botez este de
obicei al nagului, al sfintului zilei in care s-& nfiscutpruncul sau al
oric[rui sf6nt pe care familia l-a ales ca patron qi ocrotitor al copilului. E bine si se pun6 numai nume de sfin1i inscrigi in calendarul ortodox iar sfdntul ales capatron s6-i serveascEpruncului qi
ca model de aleasd vietuire creqtineasc[ qi totodat[ un indemn spre
a inffiptui acest lucru" In acest sens, preotul va trebui s6-i conving[
pe credinciogi (in lecliile de catehezfl) c[ numele acestor atlefi 9i
eroi ai credinlei, care &u primit in cer rHsplata biruinlei 1or, sunt
reprezentate pe pImfint de noi, care le primim de la Biserici gi ca
atare, trebuie si ne aret5m demni de numele care le purtim34e,
dacl vrem s[ caqtig[m ,,fericirea celor aleqi in implrlfia Cerurilor". Aceasti expresie preluatd din textul rug[ciunii, ne arat[
ci in ziua a opta, Biserica intimpin[ copilul ca pe o flpturd creat[
in vederea vegniciei, clci numlrul opt este simbolul etemitlfii.
Primind in ziua a opta de la nagtere un nume, pruncului i se confer& un statut de persoani cu rEspunderi proprii, corespunz[toare
modelului divin inscris in f[ptura sq c[ci cei ce se boteazi primesc numele pe crlre Dumnezeu [-a scris incl de la intemeierea
lumii in cartea viegii (Apocalipsa XIII, 8). La acest lucru se referea Ivlfintuitorul cAnd a spus ucenicilor S6i: ,,Bucurafi-vi, cf,
numele voastre sunt scrise in ceruri!" (Luca X, 20).
tn felul acesta, sub forma sensibil[ a acordErii unui nume,
Dumnezeu transmite unei persoane chemarea Sa, deschizAndu-i
349 loun

L Belcull. Convorbiri asupla legiturilor Bisericii cu credincioqii

pe baza Moliftelnicului, Sibiu, 1922^ p.7-8.

it

IER{.IRGII IN RITL]L LITURGIC ORTODAX

calea spre prezenfa Sa, Ei, in acelaqi timp o integreazS in no

ordine de vial[.
Cur[firea femeii l6uze se incheie cu aducerea pruncului la I
seric[, loc de sfin[ire qi de dobdndire a mantuirii. La 40 de z
dup[nagtere, ea se prezir$6,cupruncul in pridvorul bisericii, un
preotul il insemneazi deasupra cu semnul Sfintei Cruci, atr
punf,nd epitrahilul pe cregtetul lor, rosteqte formula de bine<
vdntare qi dup6 inceputul obignuit, citegte molitfele de cur6fi
rug6ndu-se intii pentru mamfi ca Dumnezeu sd o cur[1eascfl ,,
tot pflcatul gi de toatfi intinflciunea (lehuziei), ca venind
Biserica cea sffintfl, sf, se invredniceasci lhrfl de osSndfr a
impf,rtflpi cu Sfintele Thine.'o Dupd aceasta, preotul se roag[ pr
tru prunc, ca Dumnezeu sE-l creasc6, s[-l binecuvinteze gi s
sfinfeasc[. ,rDoamne Dumnezeul nostru, Cel ce prunc {iind,
patruzeci de zile ai fost adus la Templul t egii de Maria, r
neispititl de nuntE 9i de Sfdnta Maica Ta 9i in bra{ele drept
lui Simeon ai fost {inut, Insufi StIpffne Atotputernice, pi
acest prunc, cane a fost adus *n sf, fie inffi{ipat fie, FfrcItoru
tuturor, binecuvinteaz&l pi spre tot lucrul bun pi bineplir
fie, crepte-l, depirtfind de la dflnsul toatf, puterea potrivn
prin insemnanea chipului Crucii tale c[ Tu egti Cel ce pizr
pruncii Doamne."
Aqa cum reiese gi din confinutul rugiciunii, rdnduiala in
sericirii pruncului botezat gi a curilirii leuzei, dupi implinirea
menului de 40 de zile de la naqtere este mogtenitl din Vec]
Testament, fiind prescris[ de Moise (Levitic XII, 1-8). Ace
datinE a respectat-o qi Maica Domnului, aducdnd pe dumneze
cul ei Prunc la templu, unde a fost int6mpinat qi |inut in bra!,
b[tr6nul Simeon (Luca 11,22), fuilercuv6nt6nd pe Dumnezeu
vdzut mintuirea aqteptati de Israel. [n amintirea celor petrecu
Ierusalim in acele clipe se slvirqegte astf,zi procesiunea inl
pruncului in Biseric6 p6nd la a$ezarea lui in fala uqilor implr[r
Mama qi pruncul inchipuie in acest moment pe Maica Domr
cu Pruncul lisus in brafe in templul din lerusalim.
DupS terminarea rugiciunilor citite in pridvor, preotul im
pe dreptul Simeon, care a purtat in bralele sale pe Domnul [Ir

&&ii'ri1n:::f illi-ilirililr:r:'iir:r

:,:r,1 .': . liirt:

: ::..' .:,: i,l:i:..
::l'irt.lr::rrilr'r

::l:L,:.':,,ii.
,lt.:-.;l:l':,lr.,i'r'

t.':,:

:.1+:

::i:. tt.al:l::

,t;i'.)j:

:,:,\

'll:llji.i.ii ::ii.:,.':.
la.

:il :i..il: 'il::l' i

Iitli::,rta: l':i. :l:i:i:iritl

t.
itl

ii..:i.:ltlt t.irr;,
: l:li:
t:' ..:Jr.:!i::Jl:, ,
:

trrll:fli: ,jti,: it itit: i :

::::tiir:t:,i:

ll{i.
:,,t::::ll:;:.j-li'"
i ir:l-ra:/i:,..,

itlri:r.
1J.iL*r:: ri!i!l: i:
:;i!.il:'llr.: l:t," 1i-4. :

i;::ia,ii, i:!:i,1i-!+i:l

,it:lllrir.rl.iir,+.t.:.

^.

l.l'

,iiili.i:ll',]i,,i

t-

200

STryNTELE'tArNE $t TERURGII iNRIT',UL LIT'.URGIC ORTODOX

ia pruncul cu ambele mfiini gi il introduce in sffintul locag, fficdnd

cu el semnul Sfintei Cruci, mai intfri in fala uqilor bisericii, apoi in

ofrandfi lui Dumnezeu, inchinf,ndu-l la altar. Aducflnd pmncul I

altar gi inchin6ndu-l la icoanele imp[r[teqti, preotul arat[ ci not
nlscut a dobf,ndit calitatea qi menirea de a deveni pe viitor ,riert
fil vie, sff,ntfl gi bineplficutl lui Dumnezeu" (Romani XII, 1).
Deci ceremonia imbisericirii pruncului are insemnitatea
valonrea unei consfingiri. Din clipa aceasta copilul nu-qi mi
aperline siegi sau familiei sale, ci se predfl lui Dumnersu, se angi
jeazfi sf; rlmdnh in slujba lui Dumnezeu toatfl vinfa sa $i sA tr6ias(
pentru Hl. Ceea ce se s[vtrqegte acum in chip simbolic, ca o fEgi
duinlfi, trebuie implinit intocrnai in decursul viepii. Do aceea B
serica ne indeamnfl necontenit in rugficiunile sale ca s[ ne dEruil
,,pe noi ingine gi tonti via{a noastrl lui }flristos Dummeeeu'
pentru c[ noi adesea uitilm ci avem marsa datorie moralfl de a far
cflt mai simlit qi lucr[tor harul Sf6ntului Botez, prin tr[irea un,
viefi neprihfinite, in deplinl curfltrie gi nevinov[9ie. Pentru a r
menfine in aceasti stare 6i n ne ajuta s[ smulgem din noi neghine
patimilor pi ale pficatelor, Biserica ns pune la dispozilie miiloace
harice ale sfin1irii, remediile divine ale mf,ntuirii gi ale unirii r
Dumnezeu, ori de cf;te ori credincioqii solicitl ajutorul dumnez
iesc. In acsst scop, Biserica a alc[tuit rug6ciuni pentru izblvirr
credinciogilor ,,de tot necazul, minia, pnimejdia gi nevoia"
special pentru tdm[duirea neputinfelor qi slibiciunilor trupeqti
sufletepti, care constituie adev[rate piedici in calea m6ntuir
Pentru asemenea situalii, Molitfelnicul cuprinde urm[toarele ierurg
a) pentru cazul cind femeia leap6dil pruncul, ca Dumnezeu
o fereascfi de toate uneltirile diavolului qi s6 o curilleasci de toa
intinflciunea;
b) pentru felurite neputinle qi boli, ca Domnul Dumnezeu
intindd braful S[u cel plin de timiduire qi de doctorie ;i s6 ridi,
din patul durerii pe cei stlp6nifi de duhul neputinfei;
c) rug[ciune ,rla toati Litiat' pentru incetarea calamit{il
naturale gi ferirea de toate prirnejdiile cumplite;
d) pentru dureri de cap qi pentru cei ce nu pot dormi sau i
somn agitat;
e) pentru cei b6ntuili de duhuri necurate sau pentru cei
sunt suplrafi de farmece qi de descf,ntece;

mijlocul bisericii qi in cele din urm6, in fafa uqilor imp[r6tegti,

zicfind de fiecare dat[: ,rSe imbisericeryte robul lui Dumnezeu
(numele) in numele Tntfilui..." apoi il inchin[ la sfintele icoane
(zicf,nd troparele obiqnuite) ca Domnul qi Maica Domnului s6-l
ocroteascfi in via1fl. Dac[ pruncul este b*iat, preotul il introduce in
altar, unde il inchin[ tn cele patru laturi ale Sfintei Mese (rostind
cuvintele de imbisericir*), apoi il pune jos pe solee in fala upilor
implrfiteqtr, in semn c[ este inchinat Domnului. De aici il ridicfl
m{rma (sau naqa), inchinf,ndu-se de trei ori, timp in care preotul
rosteqte rugiciunea ,Acum slohozegte, ca pruncul sfi se slobozeasci de picat gi sf, vadil lumina lui Hristos, descoperirea
gi slava Noului lsrssl."sso
Ritualul imbisericirii pnrncului are o deosebitfl semnificalie.
Din clipa in care a fost hotezat qi ulterior imbisericit, pruncul este
introdus intr-o lume nou[, in universul pe cilre insuqi Hristos lisus
l-a creat, pentru a doua oat[, riscump[rflndu-l cu sfingele S[u.
Tot ceea ce se petrece in sff,ntul locag, poartd ampreRta acestui infeles. Rostind formula de imbisericire, preotul ia pruncul in
brale qi intrfind cu el in interiorul bisericii, spune rug[ciunea
,rlntra-voi in casa Th, inchina-mi-voi f,n sfflntI Biserica Ta...".
Cu aceste cuvinte, pruncul este primit intre aleqii lui Dumnezeu qi
numlrat in ceata, ruoqtenirii Sale, care neincetat slivesc numele
S6u cel sf6nt; ,oin mijlocul Biseridi Te voi lf,udn" * rostegte
preotul in^mijlocul naosului, amintind astfel de preuenla cetelor
ingeregti. lncredinfarea pruncului in mfiinile preotului pentru fl-l
inchina in Biserica cea sffintfl a lui Dumnsueu: a"rs qi alt inpeles,
dac[ il punem in analogie cu actul aducerii Pruncului Iisus la
Templul Domnului. Dupi cum Fiul lui Dumnezeu, prin prezentarea Sa la Templu s-a predat pe Sine cu totul voii Tat6lui Sdu, aqa
qi noi creqtinii, avem datoria supreml de a ne inchina viala lui
Dumnezeu. De aceea mama care a dat viafl copilului vine in
locagul de inchinare gi in numele familiei aduce pe noul-n6scut

.i]..

:
).1

:.

350 51-.

i;ijjii,;rrljtrl:r::ti.i.,

::;i!.]..,'

1a[.i;::I:ii,' j]l:

r',

irii::ri.il;ti

;;i:ilri::l,i,t ,ri.
;ii::!:i:t:,i:;rl..

a*,s**in.

51*"on al Tesalonicului. Despre Sfrntele Taine, trad. rom. cit ^ p.?2

20

l-1,

'.li;

rir
,.:t
:']:

:.|

StryNTELEl',AINE $t tERURGil iN RITUL r,rTu-RGI(: ORTODOX

pentru cei ce cilitoresc;

cuv6ntarea ,rSlav[ Sfintei...rr, un psalm, ectenia mare cu cereri

speciale, o serie de trei tropare, dou[ lecturi biblice (Apostol gi

g) pentru inceperea anului qcolar gi pentru infelep$rea qi

lurninarea minpii celor ce se striduiesc si invele carte;

h) pentru indepirtarea bolilor molipsitoare qi a molimei;
pentru incetarea ri.zboaielor gi aplrarea patriei;
dezleg[rile de blesteme gi jurlminte gi Molitfele cele mari,
pentru alungarea duhurilor necurate despre care am amintit mar
inainte;

i)
,)

k) sluiba logodnei qi rug[citurea din niu* a opta

dup[

cununie, etc.
Din categoria ierurgiilor care se oficiaz$ in diferite momente
din viafa cregtinului (incepflnd de la naqtere qi pflnfl la moarte), mai
fac parte gi rughciunile de mulpumire pe care credincioqii le

adreseazi lui Dumnezeu pentru binefacerile qi darurile Sale.3sl

intre acestea se num[ri, cfierurgie mai nou5" sl,uibaTe Deum-ului
oficiat6 in anumite momente mai importante sau zile festive din
viala sociall a Bisericii sau personali a unui membru al Bisericii.
Denumireaprovine de la vechiul imn ,,Te Deum laudamus... (Pre
Tine Dumnezeule, Te liudflm...)" al Sfentului Niceta de
Remesiana, imn inclus in partea final[ a rinduielii slujbei. in locul
acestui imn se poate c6nta Doxologia rrSlavl intru cei de sus lui
Dumnezeu..." pentru care fapt Te Deum-ul s-a mai numit pi
Doxologie (cuvf,nt de sl6vire), pentru cI insdgi confinutul slujbei
are un pronunfat caracter doxologic exprimdnd sentimentele noastre de recunogtinf4 de mulpmire qi de laud6 fap de Dumnezeu
pentru ,,toat[ darea cea bunl qi tot darul cel desflvflrpit" de care
ne-&m invrednicit ds la El. ,rDe binefncerile gi dnrurile Tale, ca
nipte robi netnnbnici invrednicindu-ne in dar, Stlpffneo cu
nevoinff, alergf,m la Tine, mul(umire i1i aducem dupfl putere
gi, slfivindu-Te ca pe un ditf,tor de bine gi a toate fEcitor
striglm: Slavfl !ie, Dumnezeule, intru tot-indurate" * se spune
intr-unul din troparele slujbei.
Structura r0nduielii este aceeqi pentru toate cazurile in care
siv6rgim slujba Te Deum-ului, adicd: tnceputul obiqnuit cu bine351

6 r"

vcdea

Liturghierul, ed.

1987" p.40&409.

203

ri

Evanghelie), ectenia intreiti, Doxologia sau imnul

,rp* Tirr*
DI nur:T1e...,,, otpustul zil ei, alo cufi unea (c uvdntare i festiv6) gi
f
polihroniul cu cele trei formule de urare. cu excepfia polihroniului gi a Doxologiei (sau a imnului sfBntului Nicetai,'toate celelelte
elemente sunt variabile, adaptAndu-se ra specificul s[rb[torilor
respective" Altul este textul, formularul liturgic pentru s[rb[torile
comemorative gi altul pentru zilele onomastiie aie chiriarhilor sau
penfiu diferite inaugurdri: inceputul anului civil sau a anului liturgic, deschiderea sesiunilor sfdntului sinod gi a adun[rilor bisericeqti,. inceperea anului gcolar, etc. Rugitiunea principalfl a
fiec6rui Te Deum este corespunz[toare momentului festiv in ,**
se oficiazr stujba. La inceputul Anului Nou ne rug6m ca Dumnezeu sI binecuvinteze ,rcu bunitatea Sa
anului ce a
"urr,rc"
sosit" gi si d[ruiascn
sus ,,bunIti(ile Sale
la
tot
poporul:
-de
sinitate, mfintuiru gi intru
toate buni sporire',; Ia deichiderea
Eparhiale qi a celei Nafionale Bisiricegti, ne ruglm ca si
f{un}rii
indeprrteze de la noi ,otoatil vrijmrgia 9i patlma .*uL,
intuneci sufletele" qi ,rsr trezeasci in inimi cucernicia gi rflvna
"u."
citre invr{iturite cele mffntuitoare aduse pe pEmflnt de
Domnul nostru lisus Hristos" iar la s6rb6torile iomemorative (l
Decembri_e) cerem ca Dumnezeu rrsf, ne invredniceascr pe to{i
a
spori in faptele cele bune, care fac pe oameni dupf chipui gi
asemf,narea Sfl."
in afar[ de aceste imprejuriri, Biserica noastrfi ortodoxi, a
mai alc6tuit qi un Te Deum de mulpmire pentru toat6 facerea de
bine primit[ de la Dumnezeu. Acest Te tieum se face in casele
credinciogilor la diferite evenimente aniversare sau momente deosebite de bucurie din viafa lor, cum ar fi, spre exemplu, la binecuvantareacelor25 sau 50 de ani dec6s6torie, adicaaga-zisacununie
de argint sau de aur. Textul rug[ciunii speciale este aproape iclentic cu cel din slujba Te Deum-ului oficiat la ziua onornastici a
chiriarhilor Pupe cg se elprimd cuvenitul prinos de mulprnrir*r
pentru toate bunitftile gi darurile pe care Dumnezeu le-a revilrsar
asupra celor in cauz[, se cere ca gi de acum inainte c:ci srir.triitoritr

sllN7',yr:E,TA,rNli $r TERURGTT rN RrrtrL L|TURGrc

s[ sporeasc6in dreapta credin![, in dragoste creEtineasc[qi in toate

faptele cele bune gi s5 fie izbivili de toat[ reaua intimplare.
tlltimele ierurgii administrate fiinlei urnane sunt cele in leg[tur[ cu sf6rgitul ei gi rdnduielile tradilionale de dup[ inmormfintare. ,rBiserica nu-i uitfi pe credinciogii ei mici dupf, ce au tnecut
pragul rnorrnfintului, ci ii 0nso{egte cu binecuvfintf,rile sale
pinfl in casa Pf,rintelui lor ceresc, flga curn pe pflmfint gi-a
ruanifestat neincetat purtarea de griifi fa{fl de ei}'3s2, fiind
prezentfl cu harul qi binecuvffntflrea cereascfl in toate momentele qi
imprejurilrile mai importante ale vielii lor.
Potrivit invif[turii ortodoxe, Biserica este alc6tr.lit6 din comu*
nitatea credincioqilor care m[rturisesc aceeagi credin!6 in llristos,
Capul ei nevizut (Efeseni I, 23; Coloseni I, 18) qi se impSrthqesc
de aceleagi Sfinte Taine. Ea are doua laturi. Cea dintdi este Biserica luptItoare a credinciogilor care igi duc existenla pe acest
p6m6nt, infruntAnd picatele gi ispitele din lumea aceasta" pentru a
dob6ndi flrnuna mentuirii gi ceata celor adormifi intru n[dejdea
invierii qi a vielii celei veqnice, iar cea de-a doua latur[ este Biserica triumfrtoare sau Biserica ajunsi in patria cereasch, reprezentatd de sufletele drepfilor qi ale sfinlilor care urau a{lat izvorul
vie(ii gi uga Raiului", mogtenind orirmp6rXlia cea preghtiti lon de
la intemeierea lurmii" (Matei XXY 34). Intre aceste doui stadii
nu existS nici un separatism, deoarece at6t noi cei vii, cit gi cei
adormipi, form[m laolalt[ marea familie spirituall a Bisericii sau
membrele Trupului tainic al Domnului Hristos, fiindc6 impreuni
pflstr6m unitatea credinlei qi a iubirii, rug6ndu-ne unii pentru al;ii
gi sl5vind pe Dumnezeu. Deci, degi moartea ne desparte de cei
dragi, ea nu poate desfiinla legitura dragostei c&re ne unegte unii
cu alfii qi cu [Iristos, iar dragostea, a$a cum spune Apostolul, ,,nu
cade niciodatiD (I Corinteni XIII, 8). Sentimentul comuniunii
neintrerupte intre cei de aici gi cei de dincolo se intemeiazd, in
Biserica Ortodox6, pe credinla in dumnezeirea Domnului nostru
352 ptrrix1.1" Mitrofan, Viafa repausafilor noStri qi viafa noastrfr dupi
moarte, vol.I. trad. din lb. tiancez[ de Mitropolitut Iosif Ghiorghian, ed. a II-a,
Bucuregti, 1993,

p.

87-1 88.

oRTop).y

205

Iisus F{ristos. ,,Cel ce crede [n Fiul are viafl vegnicl, iar rel ce
nu ascultfl de FiuI nu va vedea via{a.'o (Ioan III, 36). El este
,rlzvorul vie{ii, gi dira acest izvor ne tragern seva viefii noastre
vremelnice qi vegnice, a$a cum frnsugi a sprs: Cel cL crede in
Nline, chiar daci va muri, va tn6i." (Ioan XI, 25). Deci, cei rnorli
in [Iristos fac parte impreunfl cu cei vii, din aceeagi Bisericd a lui
llristos, care are stapAnire 6i peste cei vii gi peste cei morfi
(B"omani XIV 9). A6adar, ,rfio cE trfiirn, {ie cfi rnunirn, ai $omnului sunterm" (Romani XIY 8).
Din acest nnotiv, Biserica nu poate r6m8ne nepflsltoare fa[[ de
membrii ei rlposafi, ci se str[duiegte in continuare s[ le poarte de
gnj[ in nddejdea m6ntuirii lor, r6nduind in acest scop lrn adevlrat
cult pentru ei, prin care se intreline vie leg[tura nevlzut[ intre cei
de aici gi cei ce au pa5it in latura vegniciei.
Aceast6legitur[ este numiti in limbaj teologic ,,comuniunea
sfin{ilor", adic[ rugiciunile celor vii pentru cei adormili gi mijlocirea celor adormili in dreapta credin$ pentru cei ce trliesc inc[ in
viafa aceasta, pentru c[ ,rsufletele dnep$ilor sunt in rnffna lui
Dumnezeu pi nu se va atinge de ele chinul" (Inlelepciunea lui
Solomon, III, 1). Obiectivul principal al acestor rug[ciuni este
sufletul, pentru c6 de mintuirea gi fericirea lui depinde gi cea a
trupului, c6ci qi trupul este deopotrivi cinstit ca qi sufletul, fiind
sfingit prin Sfintele Taine qi prin ,,via{a in fdnistos" (Galateni II,
20),iar la judecata de apoi vor primi amtndoi dreapta rlsplfltire(II
Corinteni V l0) pentru faptele bune sau rele s[vf,rqite in viafd.
Odatfi lamurit acest adevilr, se subfinfelege clar de ce in viala
popoarelor ortodoxe gi in special la poporul nostru, cultul morliilor
este aqa de dezvoltat, constituind una din trlsdturile esengiale ale
manifestirii vielii lui religioase.
Pomenirile celor plecali dintre noi gi rugEciunile pe care le
facem pentru aceqtia in cadrul Sfintei Liturghii qi al ierurgirlor
instituite special in acest scop, cum sunt: panihidele, slujbele
inmormdntlrii, parastasele qi ridicarea panaghiei, ca gi faptele de
milostenie slv0rqite pentru ei sunt fundamentale qi evidenliate dar
in cele doufl cii de transmitere a Revela$ei:
Sf. Scriptur6 Ei $f,
'sebazeazd"pe
Tradilie. in primul rAnd, aceste ruglciuni
conce6ia

Vit,r.

cre$tin6 despre moarte qi nemurirea sufletului, exprimati in termeni preciqi in Sf6nta Scripturd. Moartea ilu inseamni o distrugere

'r

|::a:

completfl a omului, ci numai o despi4ire temporar[ a sufletului.

Dupa moarte, ,rtrupul se intoarce in pimintul din care este
luat, iar sufleful la Dumnezeu care l-a dat." (Eclesiast, Xtr, 7),
pAni la obqteasca inviere, cfind se va uni iarl;i cu trupul, c[ci
,ratunci mor{ii vor auzi glasul Fiului lui Durnnezeu $i cei cart
vor nuzi vor invia" (Ioan Y 25). De aceea, atunci cfind ne referim
la cei morli, spunem c[ sunt adormili, cici in sens creqtin moartea
s$te un $omn, ,ro tnecere de [a rmoal'te ln via{frt' (Ioan V, 24), de
la cele trecdtoare la odihna cea veqnic6, Hristos fiind ,rodihna
sufletelont' (Matei XI, 29). Pentru aceasta, Biserica se roag6 astfel
pentru cei plecafi dintre noi: ,oCi intnr lumina fe{ei Thle [h'istoase gi intru indulcirea frumuse(ii Tale, pe cel pe cal'e l-ai ales
odihnegte-l, ca un iubitor de oameni." ,rCel ce egti Stipinul
sufletelor gi al trupurilor, in a Cfirui mfinf; este suflarca noastr[, mflngfiierea celor intrista{i, odihneqte in latura dreplilor
pe aeesta pe care l-ai mutat.1"353
in mod obiqnuit, prin moarte, noi inlelegem ieqirea sufletului
din trup (c6nd ne referim la moartea trupeasci), ins[ in sens spiritual moartea inseamn[ desp[rfirea de Dumnezeu sau rrciderea din
har" (Galateni Y 4) prin trdirea in pical.rs+ Aceasta este 'rmoartea cea de-a doua" (Apocalips[ II, 11; XX, 6) sau ,,moartea cea
vepnicf,", de care ne-a izbivit Fkistos prin jertfa qi invierea Sa din
morgi, deschizfindu-ne calea la ceruri, ,rcf, din moarte ln via{f, 9i
de pe pfimflnt la ceri Hristos Dumnezeul ne-a trecut pe noi"
(irmosul Cent6rii I a Canonului Paqtelui). Ap cum spun Pi Sfinlii
P[rinfi, ,,moartea adevf,ratfi e in inimf, gi e ascunsf,. Omul cel
din liuntru moare."3ss, cdci ,rboldul morlii este pf,catul, pe
care primihdu-l Adam a fost izgonit de la pomul vie{ii 9i din
tntfli a Sf. Ioan Damaschin ,si Stihira a VII-a a Fericirilor din
Slujba lnmormfrntnrii.
354 p1. Dr. Haralambie Rovenfa- Epistola intiia c6tre Tcsnloniceni a
Sffintului Apostol Pavcl, Bucureqti^ i93?, p.126.
353 14iomg1s

355

lirlrl:l

,.il'r.i:

iA*ie,}&*a

ci

Macarie Egipteanul. Omilia

XY

39,

in trad. xrm' cit.. p.99.

rittue

TERLTRGII

iN RITUL LITURGT:

oRToDox

207

rai gi de la Dumnezeu. Acestei morfi i-a urmat in chip necesar

gi moartea trupului. Cf,ci via{a este Hristos, Cel ce a zis: ,,f,u
sunt via{a." Acesta coborfrndu-se in moarte, l-a adus pe cel

omorit (prin picat) iarf,gi la viati."3s6 Conceppia cregtinl

despre moarte este foarte expresiv redar[ in Rugflciunea de dezle-

gart: ,rDumnezeul duhurilor pi a tot trupul, Care ni cilcat

moartea gi pe diavol ai surpat gi ni dflruit via![ lumii Tale,
Insudi, Doamne, odihne;te sufletul adormitului robulrri Tdu
(X), in loc luminat, in loc de verden(f,, in loc de odihnfl, de unde
a fugit tontf, durerca, intristarcn pi suspinnrea,.,"
In afari de scopul principal - cel soteriologic - c6nt6rile gi
rug[ciunile din cuprinsul slujbei inmorm6ntlrii gi a altor rffnduieli
tradifionale legate de aceasta, mai au qi un rol catehetic gi pedagogic. Prin ele, Biserica urmireqte nu numai si indulceascfi starea
sufletelor dupd moarte, ci si aducl gi o raz[ de mdngAiere in s6nul
familiilor indoliate, alinAnd durerea celor rtrmaqi in viafa, amintindu-le de vremelnicia lucrurilor p[mAnteqti qi invfl1fldu-i si se
preglteasc[ pentru viafa vegnici prin credinli qi fapte bune. ,oCu
adevlrat degerticiune sunt toate pi via{a aceasta este unrbril gi
vis; cI in depert se tulburl tot plminteanul, precum a zis
Scriptura: cflnd dobfindim lumea, atunci in groapi ne sEIIgluim, unde impreuni sunt impirafii gi sfiracii. Pentru aceasta,
Hristoase Dumnezeule, pe robul Tiu acesta mutat de Ia noi
odihneqte-l, ca un iubitor de onmeni" (Sedealna dup[ Cdntarea
a III-a din Canonul slujbei inmormflntlrii].
De fapt, la fiecare slujb[ religioasi, Biserica se roag[ c6 fiii ei
si dob6ndeasc6,rsfffrqit cregtinesc viefii, fIrf, durere, neinfruntat in pace", ca si intimpine ceasul morfii, imp[cati cu l)umnezeu qi cu oamenii qi liniqtili la cuget qi la suflet, ins6 nu tofi au
parte de aceasti stare cumpdnit[ gi mulf pleac[ din aceasti via!6
cu sufletul ingreuiat de plcate.
355 51. Maxim Mdrturisitorul, Cele patru sute de capete despr.e dragoste,
trad. in rom. de Protos. Stavr. Dr. Dumitru SUnilone. in "Filocalia". r,ol. II" Sibiu.
1947. cap.93. p.75.

lrtxrmt
Pentru cei ce nu s-au ingrijit in timpul vielii de mfinturrea
sufletului lor, sfflr;itul le este adeseori cumplit, c[ci se lupt[
ingrozitor cu moartea filrd s[ dea speranfe de insin[toqire qi nici
nu-qi pot da sufletul. Asemenea cazuri sunt socotite, de obicei,
urmlri ale unor pdcate grele (nemirturisite sau neisp6qite), care
apash greu congtiinla muribundului qi nuJ lasi s[ moard pdn[ c6nd
nu-gi va descfrrca sufletul prin spovedanie gi c6in[e.3s7 In astfel de
situalii, familia este indatorat6 sil cheme preotul psntru a-l impf,rtaqi dacfi doreqte qi mai este congtient sau eventual sil-i oficieze
Taina Sffintului Maslu. Cu acest prilej ii citeqte Slujba la iegirea cu
greu a sufletului, alcltuiti din inceputul obi;nuit, Canonul Sf6ntului Andrei Criteanul, in care muribundul este infrfigat ca mir-

::tr:

i:i

i.:;i'

turisindu-gi lumii intregi p[catele sale, tf,nguindu-se gi pocdindu-se pentru ele qi dou[ rugdciuni: una pentru sufletul os6ndit in
care preotul cere de la Dumnezeu dezlegarea din legltura blestemului qi a doua intitulati Rugflciune pentru cel ce se luptf,
greu cu moartea, in care se roagi psntru iertarea phcatelor lui
(care il fn legat de trup) sffirqit ugor qi grabnic gi odihn6 netulburat[ dup[ moarte.
Fiecare preot este obligat s6-gi pregiteascl sufleteqte enoriaqii, indemnf,ndu-i s[ se ingrijeasci din vreme atunci c6nd igi
simt sf6rqitul aproape pentru ca nu cumva s6-i surprindd ceasul
mo(ii nespovedili, neimplrtiqili gi ffir[ lum6nare. Spovedania
aduce iertarea p[catelol u$urare sufletului qi impicarea cu Dumnezeu qi cu semenii pe care intdmplitor i-a sup[rat sau nedrept[Eit
cu ceva, iar Sff,nta Impfirtaqanie, fiind arvuna vielii veqnice qi
chezEqia invierii (Ioan VI, 54) reprezinth merindea cea mai scump[ qi mai de pe urm[ pe care repausatul o ia cu sine in drumul cel
lung a veqniciei, pentru a o avea scut gi apir[tor in fala tronului
Judecdlii. Sfinlii Pednti au accentuat in repetate r6nduri importanfa acestui lucru. ,,DacI pleaci cineva din via(I, sI nu fie lip
sit de merindea cea mai de pe urml gi cea mai trebuincioasi"
- spune hotirdrea canonului 13 al Sinodului I de la Niceea.
357

g,l

astfel de caz este istorisit de Pr. N. M. Popescu in lucrarea sa Prcofi dr

nrir adnrmi{i in Dornnul, Bucureqti, 1942, p.121 .

r,ttiyr

il mnrnou

iw ntr(./L LrntRGrc oRToDo.y

249

,rNumai spovedit gi impIrffigit iqi poate

agtepta creptinul moar_
tea cu deplin curaj gi ,*n;n5121g.'[ii
Din acest motiv, imp6rtaganiu .ur".
qd pe patul mo4ii,
poart[ in popor pe numele de
Crijanieladicd:."grija cea mai de cdpe_
tenie gi mai de pe urmi pe care
," .r"in" si o avem, aici pe p6m6nt
pentru mdntuirea sufletului
nostru. Iait ecer*a cuiva dinviala frra
spovedanie qi fErS grijanie este
socotiir, pe drept cuvant, nu numai
o mare pagub[ pentru sufletul celui
rflposat, ci gi un mare p6cat
pentru cei ai lui ,r1pi in
via14 aaca acest'Api _-" prt *rut
Oin
nepurtarea lor de grijd.
Dupi ce cregtinul qi_a dat obqtescul
sfbrgit, se trag clopotele
ingtiinfa pe ceirarg rn**b.i ai parohiei,
P*nTi
cE unur dintre ei
t-a pdrisit, s[-i indemne Ia rug'ci,ne
pentru iertarea picateror rui
(de aceea rofi zic:
,,orr-r,"r*i}Ji"i*r,,) 9i sd ne aducd aminre
ci toli suntem, muritori. cta:rt-;il",uf*;;;dr""p6
il,iaur fu
trimbila cea de apoi, cu care ingerui"u
u.rti
sf,rgitur
lumii
gi scularea trupurilor din
;
a se prezenta la judecata uni_
6"t
S:Trinl*,
versali (Matei
:t; r corinteni xv, si; r r"ruloni"eniru rel
Dup[ darea sufletului, ,,t.upri .eposatului
este spilat in
apr curati gi apoi .,rr
un
muiat in untdetemn,

xxy

pe

u*t"
"r,r"ig ""
fafi gi la incheieturile
,""f"1"i pentru

ci, precurn la
intrarca in viata aceasta r-a p.o."aaiaga
Ia
botezrtot
astfer gi
la moarte se cuvine
f1-ce ,pil;; trupului pi
ungerea
3
1e
cu
untdetemn pentru viafa viitoJ;;;;
spitarea inchipuie

rrfia, iar untdere-n,ri *ut*

r**l"i.ir.i

cu-

gi ar induririi rui
Dumnezeu asupra cerui arror*ii.l"ir'H^rnere
noi qi curate cu

care glr.nbracd trupur adormituru,

inchipue vegm,ntur cer nou ar
nestricdciunii cu care
ii
jrq.c61ii (r Corinteni XV,
42-44) iar panza arbi cu care
este invdruit in momentur aqezErii
in
srcriu' simborizeazd

LTIril

+
veqm^ntur
dob'ndit
prin Taina sfhnturui Bot"r,
"*ti;i; ar neprihdnirii,
uJi.Jtliiuiu*inoura
;;fi"triri, p*
care suntem datori

si

*, ;;; X1#;:'al
359

resalonicului' Despre srarlitul

nostru, in h'ad. rum. cii..

o p[str,m neintinaia p6n5 ra

Pr. Sarnuil Andrievici. op.

n.".,;,i,.,",".!.":aa)ra!ini@ffi.Weilffi

8&iRfu?ffi ffi

cit,

p.106.

sf'rgitul viefii.

,\fl\"{lil,|i7;1lL'I: $l Ilillt'{l(ilt l,\' lYl'('{.

la botez' care
De regul[. aceast[ p[nz[ trebure s[ fie criima de

,,!i

ri

sau fficlia
mffnt[rii qi ln parasta*rcr, si6661iz*azilcandblele aprinse
la
firistos
pe
Mirele
,o intflmpina cr*Stinul
faptelor bune, cu
-"1'
"*r*
f*cioarelor inplepti (MateiXXV']
iuclecata de obqte,
'- Acas[ pi in bisericl
"t"**n*o(cflnd este dus), TofuJ *t"1*- l?T't *l
a ventt
pti"i*'up* rls[rit ca qi ia BoL?', pentru cd de la r6s[rit
udlnitatio' 6i iot de acolo va veni la iudecaHristos ,,lumina
"uu
pentru aarilta
ta viitoaie. Pe piepi i se pune o icoan[ sau o cruce'
Care crede
intru
.6 ,epouatrrf qi-a dat Aufrul in mainile lui Hristos'
gi Chruia i ** in.r*aiil*u*n i, *o"ttg361, iar Cl'utt?,I-T
-::" :ia'*l
t'
zugravit pe icoanfl e scut 5i armi irnpotriva ingerrlor.rtu] :1'*
in
*-nI"*t**J asupr& lui i,, ***r.,1 morlii^ Toate aceste rituri scot

fuptut ce ria1a pflrnfinteascl a cregtinului ninceput"cu-Hristos

lflng[ El'
gi se sfdrgeqte tot.* gt, pentru a.se.prelungi in-ceruri
Lui'
poruncile
iu.a i, viall pamAnteasc{ a indeplinit

,0,

*--rii-"r,,aLrio,r" irrm,,rmflnturcn

995. p.98-99.
362

rf

cimc(ryr

la t'nmffni.

studiu elnogratic' I.iucureqti

cit" p'244lll "fcsulr.rnicului. op. cit., urp.36]. in trad. nrm'

?ll

se numeqte

cauza persecu;iilor".

Panihid* ,*ste

* *nti*ipili*

a slujh'*i inmormtniftrii, ins[, spre

fiinrl uleituitil
clin rugficiunile irrcep;'rtoare ilbiqirrlrit*, trul:arele morlilor {,rCu
aiuhurlle r$n'*il{{lor,..'i 6i e*l*lnltc}, e*t*niu intreit[ psntru morli,
rug5ciuneu ,,IhrN'nm*zearl riutrurilrrr' ;i *r tot trupu$"."", otpustul
special al slujbelor i'unei:re {,,C0{ q:e x! imyiat din umox"{:i.".e'),
cfintarea,,\regrnica pomemire", <lhignuita binecrLvflntare (,r0urnruezeu sfi-l ierte pi sX-tr or!ihne*sci1") gi lncheierea: ,,Feertr.u r.ugficiunile...".
Cu prilejul oficierii slujbei panihidei in zilele premergiltoare
inrnorm0nt[rii, preotul mai obiqnuiegte sE citsascfi aqa-numilii
,,st6[pi'r, adic[ cele ll Evnnghelii a]e invierii cal"e se cites*: Duminica la Utrenie, tip[rite in Molitfelnicele rnai nni snh titlul de
,,Evanghelii ce se citesc la stfilgri". Citirea pericopelor evanghelice se face spre adeveriroa mdrturier c[ cel rflposat gi-a conformat
viala potrivit inv61[turii Sfintei Evanghelii. [n unele loculi, ,,cffmtf,retii (sau in lipsn lor sirnplii credirrciopi) citesc Fsaltir"ea qi
flnume totdeauna noaptea, adicfr in decurswl priveghiuluio la
capul rnortului, gi in patru rf,stimpwri, fiare de flserne&er se
deosetrirs r.i* p*ra,utas. t:a rlii{e tr uiujh& uriii scurtd,

.:1

I
irl.

.lll

l:4,:.,.

:i:llti:.i

numesc $ifilPi."3or

[ii*f

360 15i,1o*,
0.1117.

OtlT(}l)O"\

Prima slujlrfi pe care o l'ace Biserira la rapat6.iul celui adormit

panihitlh, nufite oare prcvine de la termenul grecesc
clAiio:ifi, care inseamn[ prir.eghere sau slujba de tontd noaptea.
deaorece panihida ?nlacuieqte privegherile" adicf, rugflciunile gi
cf,nt6rile din timpul nr:plii, pe care credirici*qii le flceau odinioar[
in biserici, in ajumul praznicelor mari sau in case, ia c[p[tfiiul
celor repausali, pe vremea cfincl a.c,:;tia *rrum ingropali noaptea. din

a-l
in urod niir*rt ,,u*"*rrvio,* n o pf,strn qlnd lo rnoarte- Ei
acoperi pc cel mort cu a!finsa", aqa oum qi lurndnare".d:ll^lot*'
tr*l*i* iilstrati pini la ultima rflsuflare a ornulut cano "se
aprinde'ca sfi ardfl pfinfl la inmorrnffntare"str'
inchipuie
I_umflnarea .*r*'-r* uq*az[ in mfrna muribunclului,
vialn cea nouft cu care sufletul il intAmpini pe Hristos:,TT.T11-"**i *i*Uofizeaz[ qi pe Hristos tnsuqi, crr care cregtinul s-a imbrac[ci El
roi i, .fip* not*u*tuiqi pe care I-a avut.c[[[ur[ toatflviatr*'
Lumina
sunt
Sn:
----p-t' ,f!*pt* $ine ii'de.pre I'vanghelia
''fi'u
ci vfl
lurnii. {-d cs.*Mi o.i***oi{ NIlo nu vn urnbln in intrtneri*,
avea Ittmina vie{ii" (loan Vtll, l2)'

cealalt[
Avffnd deci lumanareain mdiniie sale, omul plqeEtein
avAnd cu
dimensiune a vielii (in eternitate), impreuni cu Hristos'
lu
in:i. 1*lu,,ru*irro vielii" celei veqnice, pe care a primit-o
sicriului 9i
Botez. Lurninile din sf*qni**i* .ut* ard impreiunrl
slu;b-a,tnmor'
la
iau-parte
ce
mfln&rile aprinse care se dau celor

Ll1't.11.(1ft"

;ri1]r:!,

.l*.li

'r:*-i!
,.::ltji 1
:.:1'i:::l

Rinduiala slujbei inmornrfint[rii se face a tr:eia zi dup[

moarte, cffnd, potrivit tradiliei crerytine, sufletul celui rfrposat
p6-r'[seqte pentru totdeauna p[rnfrntul rii k:curile pe unde a trait,
pentru a se inhlfa Ia cer gi a sllr,i pe Creatorul unlv*l'snlui. ,.rtq*.darr luflnd exernplu pe Domnul nostru Iisus FIl istos, inviat din
mor{i n treia zi, se fac rugiciuni pentru cel repausat, cn gi el,
363

i{ lrl. lvllrirrn. op. r:it,, p.ldi-l4S

SFINTELI

la rindul lui, sd invieze a treia zi la o via{i vegnicl pi glorioasi

in inso(irea Mfi ntuitorului.'364
Rfinduiala propriu-zish a slujbei inmorm6ntlrii are loc in bisericfl, pentru ci aici se adundl obqtea credinciogilor care insofesc
r[posatul pe ultimul drum qi tot aici, in locaqul sfdnt a fost el
botezat, cununat, impirtflqit gi induhovnicit, prin participarea la
sfintele slujbe.
Dupfl cum a primit in biseric6 botezul gi imbisericire4 adic[
inceputul vietrii sale in Hristos, se cuvine ca tot aici s6 i se facfl qi
cea din urmfl slujbX, care binecuvinteazfl sffirqitul vielii sale p[mflntegti gi intrarea pe ponrta vegniciei.
La casa mortului se face serviciul Panihidei, iar in drum spre
Biserica se cAntl ,rSfinte Dumnezeule.."'o funebru, ca sufletul
celui rlposat si se invredniceasc6 a cinta impreun[ cu ingerii
imnul de laudi al Sfintei Treimi, pe care el a mlrturisit-o in decursul vielii sale. in Bisericl mortul este Eezat pe catafalc, cu fala
spre rishrit, iar dupl obignuitul inceput se aprind lumAnirile gi se
c6nt[ stihurile Psalmului CXVIII (,,Fericifi cei firf, prihanl in
cale care umbli in legea Domnului...") precedate de Aliluia....
Acest psalm elogiazl pe implinitorii Legii lui Dumnezeu qi subliniazd faptul ci singura cale pe care se ajunge la moqtenirea viefii
vegnice este pdzirea poruncilor: ,rFericifi cei ce plzesc poruncile
Lui gi-L cauti cu toatE inima 1or...", ,rTir ai poruncit ca poruncile Tale sf; {ie pf,zite foarte. 0, de s-ar indrepta clile rmele, ca
s[ plzesc poruncile Thleloo (stih. 2,4-5).
Slujba prohodirii celui r[posat este cea mai duioasf, 6i mai
impresionanti dintre toate slujbele Bisericii. Aceasta se datoreazE
at0t confinutului cdntlrilor gi rugflciunilor bogate in idei dogmatice qi simfiminte evlavioase, c6t qi cadrului solemn in care se executi aceste celebre crealii lirico-religioase qi anume atmosfera de
addnc[ gi pioasi t6cere gi duhul de reculegere qi rugiciune care
pulseaz[ qi ii anim6 pe tofi laolalti, clerici qi credincioqi, ce se
adreseazi unii altora cu formula rug[toare ,rDumnezeu si-l odih364 p5r1n1"1"

ti&:s&*;#;

Mitrothn, op. cit., p.29"

TATNE

$t IER,]RGII

iy nlr,t. LIT,RGI(: oRToDo].

neascfl!", ,rDumnezeu sr-r ierte!rr, sau

cu rf,spunsul: ,rDumnez
si te audf,!,,.
Dup[ psalmul CXVII, urmeaz' c,ntarea
Binecuv,nt[ril
inmormflntdrii, Canon ul mo'rgrloi,,Oi
o,o"f
*f
Fericirile combinate cu stihiiile iurp*rt,r"."i* "r' rpigti""
Toate aceste subrin
c3nt6r1 qi rug'ciuni, conlin cereri
de
umilinl[
pentru i".tu.]
pdcatelor, u$urarea sufleteror qi
saagiuire;
I"nrril""ir",
cereryti, unde,osfinfii gi
.*iu*inatorii-riieir__r_,,.
.drepiii
;
acest scop, este invocat ajutorur
Maicii ogqJlri, uirnr'ril", gi
ucenicilor care au umalaf pe carea ,*u'*t
a*ta gi cu chiuuri. lu6.
crucea 9i jugul lui Hristos cu credinpi
.;;';a;*_'il.lrrl,"
,,cununile ceregti,'. Fje qa mijlocesc rertarea
picatelor. fie c
exprimd durerea qi am'rf,ciun"u'ro4ii
qi a_despd4irii de cei dral
sau aratd scurtimea gi depert,ciunea
vielir pim,ntegti, aceste nestr
comtri ale poeziei.imnografice au un
1]1"
deosebit rol edr
catrv-moral, pentru cd ne duc ., gandul
f" pa"", iri".iai,, _if
lui Dumnezeu qi ra viala viitoar",T*i.i]ror-ne
credinfa 9i nddejde
dobindirea veenicitor Uunataf- iirJ.*Jira,
11, lemufri u, in
mrntea de la cele p*m,ntegti la cele
;";;;;';,.i'1,'1]^ll--'
6
ri?J""parur :,, o d ihneete,'",ilx;ff [#i, ti
"r,"robut TIu
Jill,
drepfii pe
9i-t .ilesr$.ii" in cu4ile Thle...,, sau cor
dacul: ,,Cu sfingi odinr,"gte H;"r;;;_,
sufletul adormitu.
robului rru..." sunt grii-toar. in
pentru
JJns.
n6dt
jdii invierii qi a credin-,tei in
".*t irlegi ,eqnice,intdrirea
oobendi;
ne este de u
real folos gi cuv,ntur de invdf,tura
.r ap"o"rurui (r Tesaronice
IY" 13. r 7)r care ne indeamnd sa
irintnstagi ca cei care nu i
nddejde, fiindc[ cei.- ce au adormit'i*r,
"u
Iisus orii va adu,
irnpreun{:u
i;;l;;;#rea
Domnutui,,
.?:pr:rgu
Tr',
tori vo
invra,,intru porunci, la glasul
A.tran

il;';

**;

ii

ghel;rri ilil; r"hf ,

se iitf,mpin;;;; Domnut in
,ca
vfrzduh,,
3t.P^T.T:-.:eu',,
sa vreturm pururea impreuna cu
Ddnsul. Sfdnta ril*h;;Ji"
j0) ,,e vorbegte-despre ..[;;;'morti, sufleteasci
Y,^?a
si tr
peasci
qi de ludeca"jT]3 sau cea
q" ;b$J;^iil;...I"J"ti.,
r6splata faptelor- Ea ne asigurd totodata
ci cer ce ascult' cuv6n
lui Dumnezeu, nu vor-fi-iupusi
irJ_.afri,
moarte Ia viarr." Dupi obignuita'e"t*nie ;i ,;;;;#;
a mor.tiror

$i-;;r;rf.

fqf irrirr{r*:"iitii

tiiri:i

SI

I,,llirl

NT'fr:!!:

7 :,1

ti $ l

I F-t t (

t!l( i l l I N Rt 7' { : lJ I!'

t .; 1.t,( } l

(' o R'lgl) 0.\'

^i

(r,Durnnezeul duhurilor'".."), preotul citeqte rugficiuni le

de iertare (rr0oarnne, Sunanezeul nostru, Ce[ ce cu in{elepciunea Ta cea negrilitfi ai zidit pe om dim 1frrflnf,..." qi celelalte), in
care se roegl ca Dumnezeu s[ dezlege sufletul r[posatului de orice
blestem sau afurisanie qi s[-i ierte p[catele sulleteqti gi trupepti, ca

s[ invieze intru nestricIciune. Du{uile qi

ingredientele care intr6 in compozilia colivei, simbolia*virtufile sfinlilor sau ale r[posalilor pomenifi.:6r psu5ul ful) qi
pAinea de gr6u sau colacul intrebuinfate la sluybele funSnernnificd trupul qi sufletul r6posatu1ui, iar prin analogie, indr.Bfhntul Trup gi Sf;nge al MSntuitorului din Sfintele Taine gi dpipreinchipuirea nemuririi snu a invierii pentru viala cea vdS, pe
care o n[df,jduim, potrivit cuvintelor Milntuitnrului: ,,Avhrat
zic noufl, dacfi nu veti mfincn trupul Fiului Omului giuveti
bea sfingele Lui, nu ve{i avea vin{f, fin v*i.t, (loan VI, }3Gustarea din aceste prinoase ests expresia dragostei fr{fu6qi a
p[rt[piei cu cel adormit at6t la moarte cflt qi Ia inviere.s6rl
Turnarea vinului amestecat cu untdelemn peste trdpcelui
r[posat qi rostirea cuvintelor: ,rStropi-mil-vei cu isop...'rsffimul
L, 8) (dupd depunerea decedatului in monnAnt) este xml al
slvfirpirii nevoin{elor viefii qi sernn cfl mortul s-a nut(il untdelemnul harului pi al indurXrilor dummezeiegti"3ee, filiuns la
botez gi apoi mirturisit ryi impdrtdqit. Dup[ ce se acopffiriul,
preotul aruuc[ peste el crucig cea dintdi lopatl de Fr0rdp6nd:
,rAl Domnului este pfimfintul gi plinirea lui,lumea gi ltgi ce
locuiesc intr-insa" (Ps. XXMI, l). Prin acest act se fltinesc
cuvintele Domnului rostite c[tre Adam, ca sentinlb perng{cat:
,rCi pfrmflnt eqti gi in pirnflnt te vei intoarcet, (Facefl,Il9);
dar, totodatd se caul6 a mffng*ia pe cei rflma4i in via16 credin{a
c[ chiar in p[m6nt, trupul mortului r[mfrne tot sub pffia gi
ocrotirea lui Dumnezeu, C&re este Stflpinul uerului gi alrpfuiturlui, Dup& acoperirea sicriului cu p[m$nt, la capbt0iul lu{lnfige
Sf. Cruce, care strljuieqte morm&ntul creqtinului, aritflnd cel
adapostit sub scutul ei a adormit intru Hristos qi cu n[dejdc6 se
va scula impreunl cu El la invierea cea de obgte, ,rcfrntr.u

putrezegte, pentru ca

dezl egare

sufletul lui ,rs6 se a$ezs im ceata drep{ilodo, iar u,trupu} sfi se desfacfi in pfiruflmtul elim care a fost nlcf,tuitro, Acurn se c&nt[ frumonsele poclobii ale giasului 2: ,,Veni1i f'r'a{ilor, sff dfirn mortului
sf,rutar"*n **n mai de p* urmfi."," 6i cel*lnlte, in cnre Biserica ne
zugrilveEte d*ryertflciun*a. vielii om*negti, indemnffnclu*ns, ca
affum, la despfirfirea do cel ce pleaci dintre noi, prin $flrutare, care
este semnul dragostmi ryi ul imp[cfuii-165] sil ne lu[m rhmas bun,
rugdndu-ne pentru el,
Slqba se incheie cu apolisul qi cuvf,ntul de inv[[6tur[ qi de
mffngffiere pentru fainilie, in care preotul relev6 calit[file celui
deceelat qi subliniaefi sensul rnorlii creqtine, ca ,rrnutare de Ia cele
triste la cele bume 6i vesele')3tr. Dup[ aceasta se cAnt& intreita
,rVegnirn pomenirt", iil care noi cei vii, ne rug6m lui Dumnezeu
s[-l odihneascfi pe cel r[posat in impirfl{ia cerurilor gi ne exprimlm consimfimentul de pdsffare a neintreruptei leg6turi spirituale cu el, pomeninduJ neincetat in rugficiunile noastre. Semnul
nevizut al comuniunii cu cel adorrnit este actul ridiclrii colivei de
c6tre preot, rude qi prietenii mortului, care se prind de mAini in
acest moment.

.:]
::l:,
.::,,:l

?.,

Coliva inchipuie insugi trupul mortului pi este totodatfl m[rturi* credinfei noastre in inviere gi nemurire, deoarece este fficut6
din boabe de gr6u, ps cars insuqi Domnul le-a inf[1igat ca pufifrnd
in ele icoana sau asemhnarea trupurilor inviate (Ioan XII, 24; I
Corinteni Xy,42-44) 6i dup[ curn bobul de grtu, ca s5 incolleascl
qi sd aduci rod, trebuie s[ fie mai int6i hrgropat in pirn8nt ca si
putrezeascd, tot astfel gi trupul omenesc, mai intii se ingroap6 gi
365 91. 51666n al 'l'esalnnicului, Despre sfirlitut nostru, cap.367 pi 368, in
trad" rom" cit., p.247-248. Obiceiul acesta este t'oarte vechi; vezi qi la Pseude
Dionisie Ar*opagitul. op. til., Vil.2,3,in tl'*d, rrrrn. cit., p.144, 149.
'166 pil, Rug{ciuner { $acct dc la Vecemia speciaki ,Jin Duminiea Rusaliilor.

Zls

357 Juvenal Stef'anelli, op.

rit., p.149-150: Va*ile Mitrotanovici giabc. op.

cit., 905-906.
368 pr. go*r11 Andrievici" op. cit., p.110.
.:,

369 Protosinghelul hrlelchiseder":

$tcllnesou" op,

cit., p.17?.

SFTNTELE TA\NE $r TERURGTT fN RITUL

aceasta a murit gi a invint Hristos, ca sf, stipineascf, gi peste

mor$ $i peste vii" (Romani Xry 8-9).
Ingrijirea gi cinstea acordati trupului prohodit este intemeiatfl
pe datele Revelafiei, cici aqa cum se qtie, trupul este flptura lui
Dumnezeu, zidit spre a fi locaq sufletului gi a deveni impreunl
lucrltor cu el, la opera m6ntuirii qi apoi, acelagi trup sfinfit prin
Botez gi prin Sfintele Taine este ,,templul lui Dumnezeutt (I
Corinteni In, 16) Cel sllvit in Treime, iar la obsteasca inviere va
lnvia gi trupul, cflnd se va uni iarfi.qi cu sufletul, pentru a primi
impreuni (dupi judecata generalfl) r[splata de{initiv[.
Iln alt temei al rugdciunilor pentru cei adormili il constituie
deci invif[tura ortodox[ despre judecata viitoare (Evrei L7',27)
care se desfrgoar[ in dou6 etape: judecata particular[ pe care
Dumnezeu o face fiecirui suflet in parte, dup[ moarte gi iudecata
obqteasc[ sau universali, care va avea loc dup[ invierea morfilor
gi ea va pecetlui soarta tuturor oamenilor trlitori pe acest p[mdnt.
La judecata particularl sau individual[ ii sunt inflgiqate sufletului
toate faptele sf,virqite in viafl qi, in funcfie de aceste fapte, el este
repartiz.at in starea de fericire sau de chin, pe care i-o va rdndui
dreptul judec6tor. In aceastI stare provizorie va r6mine pdni la
judecata generalE, c6nd va primi risplata deplin[ (at6t sufletul cit
qi trupul) pentru veqnicie. ,rSufletul cel dintii trebuie si incerce
judecata lui Dumnezeu, ca unul care a fost pricinuitorul tuturor celor ce le-a flcut; dar el trebuie sX aptepte pi trupul silu
(cflnd va invia) ca sI primeascfi risplata gi pentru ceea ce a
ficut cu ajutorul trupului, care s-a $upus poruncilor lui.'r370
In intervalul de timp care se scurge de la judecata particularl
p6n[ la cea obgteasci, sufletul nu mai poate lucra absolut nimic
pentru m6ntuirea sa (Ps. XI, 5), ins[ starea lui de suferinfl (dac[
se afl[ la loc de chin) poate fi ameliorati sau schimbat6 prin rug[ciunile celor vii qi prin faptele de milostenie pe care le sdvirgesc
aceqtia in numele celor adormitri, pentru ulurarea plcatelor lor. Cd
rug6ciunile Bisericii qi milosteniile gi faptele bune de orice fel pe
370 1"6u1i^r, Despre invierea
Canev. op.

cit,, vol.V, p.94.

trupului, cap.l?, la Silvestru, Episcop

de

LITtRCit9

OITODOX

217

care le putem face pentru cei morfi sunt deosebit de necesare qi

folositoare indrept[rii lor, ne-o confirmi at6t merturiile Sfintei

Scripturi, c6t gi operele Sfinlilor P[rin1i. ,rDaci voim si ugurim
muncile riposafilon picitopi, si dim milostenie * spune Sf.
Ioan Gur[ de Aur - gi degi ei nu sunt vrednicio Domnul ss va
indurn, se va milostivi asupra lor... Pune in jurul mormffntului
pe vlduve pi pe orfani pi ffl-i pe aceptia sf, invefe rugficiuni pi
cereri pentnt riposat 6i prin aceasta se v& milostivi Dumnezeu."3?l intr-o alt[ lucrare, acelaqi SfAnt P[rinte ne spune c[
practica pomenirii mo4ilor provine de la Sfin$ii Apostoli. ,,S[ ne
rugim pentru cei mor.ti, punflnd gi pe al{ii sf, se roage gi df,nd
slracilor milostenii pentru sufletele lor: Cici nu degeaba s-a
rfinduit de cltre Apostoli, ca si se faci pomenirea la sfintele gi
infricogatele Taine, pentru cei muta{i de Ia noi; au gtiut ei cI
mult folos vor avea' mult folos vor cIpIta. Pentru ci atunci
cflnd intregul popor sti cu miinile ridicate cltre Dumnezeu,
cfind clerul intreg se roagi 9i cflnd infricogata Tainfl st[ de
fa{I, cum sI nu imblinzim pe Dumnezeu rugffndu-l pentru ei?
Aceata insl se face pentru cei ce au murit in credin{i.rrz2 in
felul acesta ,rrepausa{ii vor locui totdeauna in sulletele noastre
gi noi, cei vii, putem sl-i vedem 9i si-i uzim prin credin{I. Cu
cit iubirea pi ruglciunea noastri pentru repausat este mai
aprinsl, cu atfft noi ne apropiem de el. Ruglciunea gi credin{a
au puterea de a ne apropia de repausat pfrni in acel putt in
care noi putem simfi suflarea sufletului siu in iurul nostru.'r37s
Aceast[ conceplie cregtin6 este concretizatfl practic in slujbele
qi rinduielile noastre litr*rgice tradifionale s[vf,rgite de Bisericl
aproape zilnic in cadrul serviciilor divine gi in special la soroacele
r6nduite.

tn aceste zile, odati cu oficierea parastasului, care este o prescurtare a slujbei inmormfint[rii, se aduc qi se binecuvinteazl (intru
371 Sf. Ioan Hrisostom, omilie la Faptele Apostolilor', P.G.,I.X. col.3tt9.
372 16"*, Omitia IV la Filipeni, trad. in rom. de Arhim. l'co&rsie Alhrnasiu.

Bucureqti, 1903. p,37.

373 p511n1sls Mitrofan, op.

cit,

p.59-6().

SIryI'|T'ELETIINT:

pomenirea celui r6posat) coliv4 piine, mdncdruri gi bauturi, dupl

care se impart haine qi alimente sdracilor qi se organizeazi o mas[
de pomenire pentru cel adormit, numiti in popor ,rpomanf," sau
,rpraznicul mortului", a;a cum se procedeaz[ in ziua inmormin-

tlrii.

practici de cult

este preluatd

din Vechiul Testament,

evreii f[ceau plAngeri la
mormints, liueau po sturi, rosteau rugiciuni qi impir,teau milosteni i
(Facere L, l0; Ieremia XIII, 6-8; Tobit tY I7). R&nduielile acestea s-au transmis din generalie in generafie, Ele erau intemeiate pe
convingerea c6,rDumnezeu nu va lipsi de mila Sa nici pe cei vii
qi nici pe cei mordi" (Rut II, 20), fiindcl ,rmilostenia izbivegte
de moarte 9i curdli orice picat" (Tobit XII, 9), iar ingerul
Domnului ,rduce pomenirea ruglciunilor" inaintea lui Dumnezeu qi-i aduce la cunoqtinli milosteniile (cf. XII, l2-15).
Iat[ qi citeva exemple tipice de ruglciuni adresate lui Dumnezeu pentru u$urarea plcatelor celor adormili: ,rDoamne Atot{iitorule, Dumnezeul lui Israel auzi rugiciunea celor ce au
murit ai lui Israel... Nu i{i aduce aminte de nedreptl{ile
pirin{ilor nogtri." (Baruh III, 4-5), sau: ,,$i intorcflndu-se la
ruglciuni s'au rugat pentru picatul ce s-a ficut, ca de tot si se
gteargE, ci sfint gi cucernic gind a fost, ci au adus jertffi de
curllie pentru cei mor(io ca si se slobozeascl de pIcat." (I
AceastE

in scrierile cf,ruia, se menlioneazh

Macabei

c6.

XII, 42, 46).

Noul Testament ne oferi numeroase mlrturii despre binefacerile pe care le-au avr,rt rug[ciunile unora pentru alpi. Mintuitorul
insuqi a tfimlduit pe anumili bolnavi, datoritb intervenliei altora.
Astfel, El a vindecat pe fiica cananeencei la rugflciunea mamei
sale (Matei X*V,22-28), a t[miduit sluga sutagului la rug[mintea
qi credinfa stipdnului siu (Matei Vru, 5-10), a ins[nltoqit pe
sl6bdnogul din Capemaum pentru credinla prietenilor lui (Marcu
II, 3-13) qi pe fiul cel indrlcit l-a salvat la ruglmintea st[ruitoare
a tatilui s6u (Marcu lX,17-27). Domnul a frcut minuni qi asupra
celor morpi, inviindu-i la rug[mintea gi intervenlia altorq a;a cum
r; l irrtflmplat cu fiica lui iair qi cu Lazhr din Betania (Luca XI,
r I {:1)
lii Sfinfii Apostoli, cu puterea lui Dunmezeu, au readus la
li+rfi
ir:]ii;r:r

IIiR(IRGII IN RITUT, LIT.{ I(GIC ORT,ODO\ _ 219

via![ pe mrumili r[posali. SfAntul Apostol Petru inviaz6 pe Tavita

la insistenfele credinciogilor din Iope (Fapte IX, 40-41) iar Sfintul
Apostol Pavel il inviazi pe t6nirul Eutihie din Troa (Fapte XX,
10). Acela5i Apostol ne indeamn[ sd facem ,,cereri, rugiciuni,
mijlociri gi mulfumiri pentru tofi oamenii" (I Timotei II, I ), aga
cum ne povi.fuieqte gi MAntuitorul: ,rCere{i 5i vi se va da, ciuta{i
qi ve{i afla; bateti gi vi se va deschide." (Marcu Vtr, ?). Daci
rugilciunile noastre folosesc celor vii, pentru ce n-ar folosi qi celor
desp&rliti cu trupul, de vreme ce ei continu[ sd triiascf, cu sufletul
(Romani XIV 7-8) pe alt plan de existen!fl, fhcfind parte din
Biserica lui Hristos, Care ,,S-a dat pe Sine pre{ de riscumpflrare
pentru tolio' (l Timotei [, 6) gi ,rvoiegte ca to{i oamenii sil se
mintuiasci" (I Timotei tI, 6)? Sf. Apostol Pavel ne previne in
acest sens, invdtAndu-ne si rrnu nidljduim in Hristos numai in
via{a aceasta", ca sh nu fim ,rmai de plfins decfft toli oamenii"
(I Corinteni XV, 19).
Niclieri in Sf6nta Scripturl nu ni se spune ch rugiciunile
noastre ar avea putere numai pentru cei vii, fiindc6 puterea Si
iertarea lui Dumnezeu sunt nem[rginite, iar mila gi dragostea Sa
sunt atit de mari, incAt El poate muta sufletele os6ndite din iad la
fericirea vielii vegnice, dup[ cuvdntul psalmistului: ,,Dumnezeu
va izblvi sufletul meu din mflna iadului, cind mi va apuca'
(Psalmul

XLVII,

16).

Fundamentatl pe aceste temeiuri scripturistice, Biserica i

intocmit multe rugiciuni pentru cei decedali, izvor6te mai ales dir
evlavia Sfrnlilor P[rin1i, cum ar fi: rugflciunile din partea final[
Miezonopticii zilelor de rind (rrPomenegte Doamnee pe cei c,
intru nildejdea invierii pi a vie{ii vegnice..."), stihirile canoanelo
de la Utrenia zilelor de simbitl ale celor opt glasuri de la Octoil
sau ale simbetelor mo4ilor din Triod, Litia micl pentru mor!
slujba ridic[rii Panaghieirz4, g.a. Insf,, ffiri indoialil, cea mai ir
r

374 y"ri Iacob Antonovici, Rinduiala ridicdrii Panaghici, Carnica,7924

Rlnduialu ridic'irii Pnnaghiei pentru cei riposa{i, in Panihidi, cuprinzffnd slu
bele

inmorm6ntirii,

a" 1980. p.162-1"70.

9i alfe slujbe shvirgite de preot pentl'u cei rflpusati, ed. a

SFTNTELETATNE $r rERURGIr rN RIT(il. LII'-(|RGIC ORTODOX

sernnate gi mai folositoare

slujbl slvflrgit[ pentru odihna,

uqiurarea

gi iertarea picatelor sufletelor celor adormili rlmdne Sfdnta

I-iturghie fiindci in ea actualizim roadele jertfei lui Hristos din
care se implrtiqesc atflt cei vii cAt qi cei morfi.
CAnd preotul ia prescura a cincea (la Proscomidie) gi scoate

din ea pe SflAntul Disc miride pentru n,pomenirea gi iertarea

picatelor tuturor celor din veac adormili intru buna credin{i"
rimas cu picate nemirturisite, neiertate qi necanonisite, fie
din amf,nare continufi, din nep6sare, din felurite morfi nlpraznice
sau din neqtiinf[ sau uitare, el ii pune in legfituri duhovniceascfi cu
lkistos, incredin$ndu-i ocrotirii qi purtirii Sale de grijfl, iar cf,nd
toarn[ aceste fEr0mituri in Sf6ntul Potir zicf,nd rugflciunea: orSpall
Doamne pf,catele celor ce s-au pomenit aici cu cinstit Sfingele
Tiu."." el aratd c[ aceste p[rticele se aduc ,rintru pomenirea gi in
Jertfa Domnului", pentru p[catele celor morfi, pentru care oreste
vinsat Sffngele Mintuitorului lumii gi despre a ciror pomenire
se roagf, Biserica."szs Dup[ sfinlirea Darurilor, in decursul rug6ciunii de mijlocire generald pentru vii qi pentru morfi, preotul
pomenegte in taind pe toli repausafii, cu cuvintele: ,rPomenegte
Doarnne, pe tofi cei adorrni{i intru nidejdea invierii 9i a vielii
celei vegnice gi-i odihneqte pe dflngii, Dumnezeul nostru, unde
strilucegte lumina fe{ei Tale."
in cadrul slujbelor bisericegti noi ne ruglm pentru toli cei
adormili din veac, sfingr gi negtiuti, clci numai Dumnezeu ii
cunoa$te pe fiecare in parte, dupl numele gi viala pe care a tr[it-o,
iar cf;nd ii ,rpomenegte", datorit[ rug[ciunilor Bisericii, inseamn[
c[ ii ajutl, impfutaqindu-le mila Sa cea bogat[. insuqi Sf6ntut Ioan
Guri de Aur, care ne-a l6sat Liturghia ce-i poarll numele, comentdnd capitolul 15 din Epistola I c[tre Corinteni a Sf. Ap. Pavel, ne
spune c6 rrrugilciunea, milostenia pi jertfa euharisticf, pot ugura
rnult soarta plcitosului dincolo de mormint."s16, iar Fericitul
Augustin, atrlgAndu-ne atenfia asupra insemnit[ti i j ertfei euhariscare au

tice, ne spune cd ,rrrimeni nu trebuie sf, se indoiascl

22t

ci rugici-

unile Bisericii, jerfa cea mflntuitoare gi rnilosteniile fhcute pentru sufletul mor{ilor nu ajutl foarte mult ca Domnul s6 fie rnai
milostiv decflt cum nreritau ei, dupf, pflcatsls 16r."177 Cd jertfa
liturgici poate indulci starea sufleteasci a celor mutali de la noi,
ne-o spune qi Sf. Gherman: ,rin Sfflnta Liturghie, facem pornenirea mor(ilor, ca Cel ce are putere asupra celor rnor{i gi a
celor vii gi domnegte gi peste cele ceregti pi peste cele pimffntepti sf,-i adune la Sine gi si vadfi fn{a Lui sfr s[ audi
glasurile laudei Lui gi ca toate sufletele din iad sf, se dezlege de
ciltupele lor prin moarten gi invierea 1ui 11o1s16s.rt3?ff
Aqadar, dupl consensul unanim al Sfinlilor F[ringi, poarta
Raiului nu este inchis6 inainte de judecata din urma, ins6 in
aceasti conjuncturi se pune intrebarea, pentru care anume credinciogi, mutafi de aici, existi posibilitatea izbivirii din chinurile
iadului, ci intr-una din primele scrieri apostolice se spune cd,rcel
ce a fost dugman al lui Dumnezeu in aceastf, viaflo este vEdit
c[ tot duprnan va fi gi in via{a viitoare."37e
Pentru cei sfinfi, consacrafi, Biserica nu se roagi, ci ii roagi
sE mijloceascEla Fkistos Durnnezeu pentru viii gi moryi ei. ,rDaci
a plecat (din via(a aceasta) cu plcate, si se ierte plcatele, iar
daci a plecat drept, sI-i fie adaos de plati gi risplaffi."rm
Biserica nu se roagl pentru cei mo4i in pficate impotriva Duhului
Sfent: hulitorii gi profanatorii de cele sfinte, sinucigaqii, ateii,
ereticii, apostazialii (I Ioan Y 16; Matei Xll, 32) sau pentru cei ce
prin invfl][turile qi practicile lor sunt vrfljmagi declarali ai creqtinismului cum sunt: spiritiqtii, teosofii pi antroposofii, ocultigtii,
etc. care neagl insaqi divinitatea qi opera mAntuitoare a Fiului lui
Dumnezeu, n6scocind noi mAntuitori, propagtnd metempsihoze
sau refrncamarea qi t[giduind invierea trupurilor, judecata faptelol
377

5".

o 172- w.2 in PL." XXXMII. col.936.

61r".*an al Constantinopolului. op. cit, in P.G., XCVIII, co1.440.
Constituliile Apostolice, cartea a VI-a. cap.30, in trad. rom. cit., p.119'. l

378 51'
375 14.

6.

Calnev. Combaterea sectelor ra{ionaliste, in Brogura IV, Desprt

rugSciunea pentru morfi, Chiqiniu. 1925, p.48.

376 6*11i6 XIII la I Corinteni, in tlad. lom. cit.. p.5tl9.

379

se vedea qi Silvestru de Canev. op.

380

cit., vol.V. p.337.

51 16nn 6ur{ dc Aur. Omilia XXXI la Matei, cap.IV in tratl. rorn. cit., p.38i

STUNTELE T:4r^/E $t IERURGII rN RIT.U{. t,rTURGrC ORT',ODO.y

gi existenfa vielii veqnice. Potrivit acestor relatiri o,Bisericn inva{i indeobgte cf, ea se rongi pentru cei adormi{i in treelin{I,
care n-au fost vrijmapii lui Durnnezeu qi care rnurind pocii{i,
n-au putut si-qi dea roada pociin{ei sau care nu s-au pocf,it
deplin aici pe pImflnt. Deci aceste suflete merg toate in iad 9i
prin ruglciunile Bisericii, unele sunt salvate de acolo, iar altele
ugurate de acolo."3*l Deci, Biserica se roagl pentru cei ce nu au
izbutit s[ se pocfiiascl deplin aici pe p6m$nt, adic6 ,,pentru cei
care au nvut in ei cfltupi de pu{in aluat de virtute dnr n*nu
njuns s[-l prefncfi in pfrine cu toatf, dorin{n lor, fie pentru cil
n-au putut, fie pentru cfl au fost impiedicn{i de lene sau neglijengf, sau fie pentru cE au tot amf,nat de pe o zi pe o116.r:182
De aceea, in mod clar ,rBisedca se roagil pentru cei din iad,
dar care se afli acolo pentru picate uioare. Pentrtt cei ce au
murit cu picate de moarte gi nici in ultima clipi a vie(ii lor nu
gi-au regretat trecutul, nu s-au pociit, pentru aceia Biserica nu
se roagf,."3tl3
Cfrt priveqte soarta acestora, care nu au dovedit

nici un chip de

indreptare, eliberarea lor de osflnda iadului este imposibil[, iar

rugiciunile qi actele de binefacere siv6rqite pentru aceqtia, nu pot
dec6t sE le uqureze suferinlele gheenei.
Dac[ in urma ruglciunilor Bisericii se poate opera aceast[
transformare sau modificare a stirii sufleteqti a celor adonnili,
aceasta se datoreazl numai milei qi indurdrii lui Dumnezeu gi
nicidecum lucr[rii sufletului, cflci dupfl moarte nu mai exist[ vreme de pocain!fl. Rughciunile de mijlocire ale celor vii pentm iertarea p[catelor celor adormili (adic[ parastasele qi panihidele) care
se oficiaza in continuarea Sfintei Liturghii, se fac, de regulfl, la trei
zile, in cinstea Sfintei Treimi, pentru c6 a treia zi Mf,ntuitorul a
inviat din mor,h; la9 zrle, pentru ca sufletul s[ se invredniceasc[ a
locui impreund cu cele noui cete ceregti 5i in amintirea ceasului al
381 I'r" Ioun Gh. Chirvase.

Pentru carc picltngi se rotrgi Biscrica'], in lcvista

,,Studli Teologice", anul X (l95tt)- nr'.9-l I. p.562.
382 Hristu Andrutsos. op. cit., p.453.
3tl'] 1n^,1 l)etreutil. Rugrrciunile pcntlu nror'{i, oladea. 1937. p.14.

22"

nouilea, cdnd Mdntuitorul a frg[duit pe Cruce tdlharului raiul

pentru care fapt ne ruglm ca 6i raposatul s[-l dobtndeascd:la 4l
de zile, in amintirea inilf[rii la cer a M6ntuitorului Hristos, pentrr
ca sufletul celui adormit s[ se sildqluiasc[ in locaEurile cere;l
(clci potrivit tradiliei, abia acum se prezinti la judecata particu
lar[); la 3,6,9?uni sau laun an in cinstea qi slava SfinteiTreim
6i dupl pilda cregtinilor primelor veacuri, care mergeau in fiecar
an la mormintele martirilor, pentru a sflvf;rgi Sfdnta Liturghie intrr
pomenirea lor, deoarece ziua mor,tii lor era socotitl ziua renaqteri
lor pentru viafa ve6nic[. Pomenirile continuau din an in an, p6n
la al VII-lea an care simbolizeazi cele gapte zile ale creagiei lumii
ln unele p5r1i, in afar[ de soroacele indltinate pentru pome
nirea morlilor se mai face gi pomeflirea nominali a unui rnort (sa
a unui pomelnic intreg de morli) la 40 de Sfinte Liturghii in gir
indeosebi in primele 40 de zile dup[ moartea cuiva, aga cum n
indeamnl Sfflntul Simeon al Tesalonicului s[ facem.384 Acest fe
de pornenire se nume$te in popor orsirindar", de la cuvdntul gre
cesc ocrpovrclplcl, care inseamnfi pomenirea celor r[posali I
patruzeci de Liturghii gi parastase oficiate consecutiv in diferit
perioade ale anului gi in mod normal indatl dupi inmormintarr
timp de 40 de zile. Potrivit tradiliei (de origine monahal[), in acer
interval de timp, sufletul celui decedat strlbate vlmile v[zduhuh
insopit de ingerul pSzitoq care, indati dupi ce ii aratil fericirt
raiului qi chinurile veqnice ale iadului, il infEliqeazh inaintt
judecdlii MAntuitorului pentru a-i rflndui soarta provizorie pAna
judecata final[.3ffi Odat[ cu pomelnicul, credinciogii aduc in ace
te zile gi prinoase: prsscuri, vin, untdelemn, lumflnfiri qi tdmS
3tl4 St' qimeon al Tesalonicului. Despre sffirqltul nostru, cap.372- in tlr
lurn. cit. p.250 cornp. S1-. Maoaric Alexandrinul. Cuvffnt pcntru ieqir'era suflrtul
apud Macarie. Teologia Dogmaticl, partea a II-a, trad. in rorn. de Arhirn. Ghcrar
'l)mu;- Buouregti. 1886. p.778 5i P[rintele Mitrol'an. op. cit., p.29-3t). 32.
385 ys2i Pnrvila cea Mme a lui Matei Basarab (inrJreptarea Legii). gl
CLXII. p.157. in acest capitol se specilir:[ 9i pelioar!cle r.lin r:ulsul nnului ]Siseric
in cale rtu se tac parastuse.

SFTNTELETANE $r

t:lr 'l' rr
iil:i:.r :r: r',

pcuuu sru1ua rar ra lncnelerea celor 4U de ztle cdnd se expirl

pomelnicele, preghtesc qi masa de obqte.
in afarh de aceste zile, indatinate pentru pomenirile individuale, Biserica a mai instituit in cursul anului bisericesc qi anumite
zile pentru pomenirea generali (de obqte) a tutwor mo4ilor.
Astfel, fiecare sflrnblt[ din cursul s6ptlm6nii este inchinati amintirii tuturor sfinlilor qi rlposalilor, pentru cd insuqi cuvflntul sflmb6tfr (adic[ sabat) inseamn[ odihnf,; e ziua in care Dumnezeu S-a
odihnit dup* zidirea lumii, in care, deci, qi noi cerem odihna celor
rhposali dupfl ostenelile gi nevoinlele din aceastft viat[.386
Pentru pomenirea generall a tuturor rf,posafilor, sunt rf,nduite
in cursul anului anumite simbete speciale, numite Sfirnbetele
morXilor', qi anume:
a) SAmbEta dinaintea Duminicii ldsatului sec de came, numiti in popor Mogii de iarnI, deoarece a doua zi fiind Duminica
infricoqatei Judec[1i, ne ruglm penffu cei adormili ca Dumnezeu
si se indure de ei la dreapta judecatl.
b) Semb[ta dinaintea Duminicii Rusaliilor, numiti Moqii de
vari este r6nduit[ tot in acest scop, pentru ci a doua zi fiind
PogorArea Sf0ntului Duh, ne rugim ca harul dumnezeiesc s[ se
rEsfr6ngi gi asupra sufletelor celor riposafi cu picate neiertate gi
si le aducd m6ng6iere, u$urare gi izbivire din striciciune.
c) in unele p6rli s-a format obiceiul de a se face pomenire
generali morEilor qi intr-una din stmbetele dinaintea inceputului
Postului Nagterii Domnului, pentru c[ recolta adunat[ toamna,
oferfi credincioqilor posibilitatea de a face fapte de milostenie qi
ajutorare a sdracilor
d) in Joia inilprii Domnului se face pomenirea general[ a
eroilor neamului care gi-au jertfit viala pentru ap[rarea patriei.
Pomeniri individuale pentru mo(i se fac in Stmbita a doua, a treia
qi a patra din Postul Mare, insl ele nu au caracterul de pomenire
generalI, ci se fac pentru faptul c[ in celelalte z'le nu se s[vArgegte
Liturghie qi deci nu se pot face nici parastase pentru cei riposagi.
386

"g vedea Sinnxalul din SAmhnta lflsatului sec de cat'tre in Triod.

\ERUN!! lN

RTTUL LTTURGIC OR1'ilr u rt

Toate aceste soroace gi slujbe speciale

de pomeRrril

!t nri,i
repre.anti pentru noi cregtinii ortodoc$i,
cUil
dE;il,;';
cleS-tine gi de vie comuniune cu cei
,pro,iiuri'ui *r,,,"',,,,.' ,,
per6si1,. De acee4 tot ce facem p"nil,iia"i[ ilIu:,;,,:,' ,:'
losrenlt) nu srmt altceva decat acte de iubire
gi _i;tt,u.,, ,,,,,,
cerem de Ia Dumnezeu iertarea p'catelor
si ii"U*Ai,ri,,_i' ,,,,
lor viitoare. Este cea.mai:+ili
$i
,,:;
care ne-o putem exprima fafa de ei,
deoarece. niiA rl*+rtirrrrr
hupurite, le simfimiotusi prLenp_
__,i..,-.i,'
dovedim cE ii iubim in mod$ncer
sii-iiuraoo*i;*;;;;,';,;,
pe Dumnezeu, Care ,rse milostivegte
mai
rlsc roagi gi luireazl
ru*"i pentru mf,ntrir*n **t'"
1a1r{
"u
tului sIu, ci;i pentru- mAntuirea
Deci, cultul mo4ilor 1ine de.inslgi nln,ta iisericii.
l.l n*,
inr[dncinati in
9i spiritualiiut"u no*tiii,,,i,,,i
-credinfa
$ramo$eascd, aducandu-ne mereu aminte
de obstescul ,.:Jrrr r
-antul
t,;are,
ui G, t. ;i,"J;;"JJl,
Ysrv ::; i;l ;
Ita filosofie',
_d1gi _expresi a Sf
'r"ulrr5
(Condacul 9 din Acatistut Sfe"t ilrI
Tortg rugiciunile peTF.mo4i int[rer.
drn r*l
adormifl, cu.mogii gi strdmoqii nogtri
"o*i*itato*
pfu"ugi-J,,,i,"",
:y
"."i
d6ndu-ne
qtfel prilejur se cuhivam r*aing" in viaga ie a,,,,-,,t,
.lyyUo"r nEdejdea necrintita
ournnezelesc. Dumnezeu, spune Sffutul
Ioan Damaschiri, rrvri$
ca to(i r^I
ajulali.de ceitatgr at6t
moarte, iar cel ce lupti pentru'mf,ntuirea
losepte in primul rflni siegi, upoi aprr"pelui.rriss
"p*"pJ*i'foi

il-#;;f;,,il,

id;,td;;i_
*rt J;;il;;
rfi;pJ;.;'s;-'-"'"

TF

i; *h il'il;;
il;;ix,;;;:t;;

Tl*:L:j

fi-

3E7

Sf. Ioan Damaschin, Desprc cel ce au

murit ln credinfft, I,

de Canev, op. cit, vol.V, p.352.

388 Hrirtu

Andrutsos, op.

cit,

p.462.

H,,

lp

r*r*+

SFIYTET,NTAINE $I IERURGIT fN RITUL LITURGIC ORTODOX

vII.

DEOSEBIRILE ESENTTAI-,E
DINTRE SFINTET,E TAINM $T TERURGIT
Agadar, ierurgiile sunt instituite gi sfivfir'qite de Bisericfi tot tn
vederea mfrntuirii credincioqilor" Prin toate aceste sfinte slujbe,

Biserica este prenent6 in viaXfi religioas[ a credincio9ilor el,

binecuvflntind qi sfinlind toate lucrurile de care ei au nevoie 9i
toate momentele gi imprejurfirile decisive din viafa lor casnic[
gospodireascfl qi cet[feneasc6, pentru a o face mai bun6, mai
nobilE qi mai pl6cuth, spre binele lor vrernelnic qi veqnic qi spre
slava lui Dumnezeu.
Prin aceste lucrlri sfinte gi sfinlitoare, lucreazd in chip tainic
acelagi har mfrntuitor qi in acela;i scop ca qi prin Taine qi sunt oficiate, caqi Sfrntele Taine, de aceleagi persoane consacrate canonic:
episcopii gi preolii. Deci, harul ce se implrt[;eqte prin ierurgii, nu
se deosebeqte de cel transrnis prin Sfrntele Taine, c6ci el este unul
dupi natura sa. El se impirt[qeqte ins[ in chipuri deosebite 9i cu
rosturi deosebite, prin cele doul categorii de lucrbri sfinfltoare,
fapt care face s[ se deosebeascfl unele de celelalte' Aceste deosebiri constau in urmfltoarele caracteristici:
a) Sfintele Tnine sunt intemeiate de c[tre Mflntuitorul insuqi
gi se refer6 exclusiv la persoana qi vialn noastr&, sfinpind momentele sau impreiurlrile cele mai importante din cursul ei, pe
cdnd ierurgiile sunt orinduite de Bisericfi 9i au un cflmp de inr0urire mai larg, adic6 efectele lor se aplic6 nu numai la viafa omeneasc6" ci gi la natur[ gi la ffipturile necuvAnt6toare. De aceea
unele se gi sfiv6rgesc in afara locaqului bisericesc, in case qi in
mijlocul naturii. Fiind instituite direct prin voinfa Mantuitorului
llristos, Sfintele Talne rim6n pentru totdearura neschimbate in Bi-

227

s?n9i pe cfind ierurgiile pot fi adaptate dupfl trebuinfele gi nevoile

vielii bisericeqti.
b) Sub_ raportul gradului sfingitor, ierurgiile apar numai ca
-lucrrri
auxiliare gi facultative, pe c6nd sfintele Taine apar ca lucr[ri esenfiale gi indispensabile sau absolut necesare mantuirii.

Ajutorul dumnezeiesc primit prin ierurgii upureaed doar, sau inlesnepte dobfindirea mflntuirii, fncilitflnd des[vfirqirea vielii morale a
credinciosului, ffirfi s[ fie insfl nesesar, pentru m$ntuire^ Deci, ele
$usfit S ,1*f* *r*din-ciosului harul ryi sfinXenia pe caf,$ le cflpdtflm
prin sfintele Taine, frcandu"le mai vii 6i'mai lucr6toare. Aleasta
nu inseamnfi ins[ cil harul tufuror T'ainelor este absolut necesar
pentru mantuirea {iecrrui credincios, c[ci nu tofi sunt obligapi sl
primeasc{ harul Preofiei gi nici acela ce se impirtlsesti orin
sfinta TainE a cun,niei sau a Maslului, ins6 fErd harul'pL care-I
imp[rtngege Sf. Tain[ a Botezului, a Minurgerii, a Euharistiei gi a
Pocdinlei, nu este cu putinffl dohf,ndirea m6ntuirii.
_ c) ,Sfintele Taine_ lucreaz{ prin ele insele, ex opers operato,
adic6 efectele lor nu depind de vrednicia celui ce le administreaze
qi nici de a celui ce le primegte, pe cand efectul ierurgiilor depinde
de credinfa qi de vrednicia moral[ a primitorurui. pJntru primirea
ierurgiiloq este necesard o bunfl dispozigie sufleteasc5, concretizat[ in cuget curat, credinp neindoielnici, acte de binefacere gi fapte
vrednice de pociinfi. Mdntuitorul insugi sprme cE binecuvantarea
are ef,ecte binefEcltoare asupra celor ce sunt vrednici de ea, iar de
la cei nevrednici li se retrag aceste efecte. ,r$i dacf; estl casa
aceea vrednicflo sf, vinfi pacsfl vonstrfl peste en. Iar dacfl nu este
vrednicfl, pacea yoastrfi intoarcfl-se la voi.r, (Matei X, l3), $eci,
,,lucrarefl ierurgiilor *t113 rclafie cu conptiinla gi voinia persoanei care le primegls.ttstl
cu toate acesteq intre sfintele Taine gi ierurgii existd pi similitudini. in primul rdnd ambele pomesc din aceeagi surs6 glnerald
care este puterea de sfinpire haric6, primit[ de Bisericl de la
Mintuitorul tkistos. Deosebirea esenliall const[ in faptul ci sfin389 Pr. Dr" Isidor Todo*n, $fintele
Taine qi ierurgiii,
Ardealului" anul X (1965), nr.1-3. p.106,

in

rev. ,,Mitr*poria

SFINTELETAINE $I IERURGil iN RITUL LITURGIC ORTODOX

--_-_-.-:-

iij:

tele Thine transmit credincioqilor cu necesitate harul sfinfitor sau

mentuitor, pe cend ierurgiile imp[rtf,qesc un aiutor dumnezeiesc
sau asisten![ dumnezeieascl, care poate fi numitfl har numai in
sensul cel mai general, in anumite ocazii gi imprejurari, fie in legitur[ cu sufletul, fie cu trupul, fie cu semenii sau cu natura inconjur[toare.3eo
Atfrt Sfintele Taine c6t gi ierurgiile, au un pronunfat caracter
eclesiologic gi hristologic, cdci rughciunea gi invocarea Sffntului
Duh, flcutfi de sivf,rgitorul lor (episcopul sau preotul) este in
acelagi timp rugiciunea gi invocarea intregii Biserici, a cfrrei for![
harici mereu prezenti qi activ[ prilejuiegte venirea gi lucrarea Duhului Sf*ant. Ambele categorii de slujbe opereazi desflvirgirea personali a credinciosului: Sfintele Taine il transformi liuntric pe
om, modeldnduJ dupl chipul lui Hristos gi incorporflndu-l in trupul SEu - Biserica, iar sfintele ierurgii inten;ioneaz6 sl lucreze o
innoire prin sfinlire, atdt a omului c6t qi a elementelor naturii cu
care omul intr[ in contact. Ambele lucrdri sfinte au ca scop ultim
qi menire, realitatea eshatologici in care ,rDumnezeu sI fie toate
in to{i" (I Corinteni XY 28). Dacd Sfintele Taine realizeazl
aceasti dimensiune eshatologici inl Eunrul credinciosului, i erurgiile sfinlesc legitura cu lume4 cu flptura neragionall. Gradul calitativ ryi lucr[rile sunt felurite, dar ,rl)uhul este acelagi... gi este
acelagi Dumnezeu cnru lucrcazi toate in to(i." (I Corinteni XII,
a-6). in &cest sens, lucrarea Sfintelor Taine se sincronizeazh su cea
a ierurgiilor in efectul lor asupra persoanelor umane pi asupra
lumii. Chiar daci nu sunt cu totul necesare pentru mdntuire, cum
sunt Sfintele Taine, in sensul ci lipsa lor nu pericliteaz[ m6ntuirea,
prezenfa qi primirea lor cu vrednicie ad6ncesc lucrarea gi roadele
harului impit[git prin Sfintele Taine.
15i4u-, p.107; Vezi gi Arhid. Dr, loan Zfigrean, Sfintele Taine, in
Ardealului". anul XVI, 197 l, nr.3 -4, p.282.
Mitropolia
"
390

rev.

d) O alt6 insugire proprie a ierurgiilor

este gi faptul gtr

indeplinesc un rol mediator intre Taine gi rugiciunile indivi6u,

ale credincioqilor, pentru cd se refer[ la multiplele trebuinte
;c
crete ale acestor4 ca gi ruglciunile lor individuale. Fiind
de preot, ele aduc o implinire mai sigurl a celor cerute, cSii
rug[ciunea preotului este prezenti gi Biseric4 in numele .u.,,lu
se roag[ gi face rugtrciunea pentru credinciogi, in baza unei
tin
teri speciale l lui }kislss.set
Prin urmare, scopul final al ierurgiilor este lntflrirea credi
ciogilor in starea de tnfiere, ajutflndu-i qi stimulflndu-i
gresul continuu spre des[vf,rgire qi indumnezeire, concoqi"
cu innoirea firii inconjur[toare qi a cosmosului.

rru(

inll

391 Pr. Prof. Dr. D. Stnniloae.

Sfintcle Taine gi
"Ortodoxia", anul XXXWI (1985), nr.3, p.453.

ierurgile triseriegq

rn