_V/

../07

oc E

Lu.

PITOLiTICAiff,
EXTERN:Lk'
A ROMANILI
19 PRELEIGERI PUBLICE

OR G ANIZ A TE DE
INSTITUTUL SOCIAL ROMN
M1RCEA DJUVARA / DEM. NEGULESCU
D. IANCOVICI / V. N. MADGEARU / GR.

L. TRANCU-1A$I / 011. TASCA / GR. L.

ANTIPA / VINTILA BRAT1ANU

A. COR-

TEANU / EUGEN P. BOTEZ / C. DIAMANDY / IULIU MANIU / ERIK COLBAN / N. IORGA / AL. VAIDA-VOEVOD
DR.

G. MARINESCU / E.

PANGRATI

ALBERT THOMAS / D. GUSTI

CU 0 ANEXA DE DOCUMENTE CUPR1NZAND

TRATATE, CONVENTII, SI ALT MATERIAL IN LEGATURA CU SOCIETATEA

NATIUNILOR $1 PROBLEMELE DE PO-

LITICA EXTERNA A ROMNIEI

(TEXT FRANCEZ)

www.digibuc.ro

PREFATA
Sub titlul de Politica Externei Institutul Social Romn puMica conferintele tinute in 1923-1924 asupra acestui subiect,
precum i documentele corespunzAtoare.

Volumul cuprinde cloud prti distincte, fiecare din ele cu o

-valoare special. Prima parte aduce o .expunere de ansalmblu, de
-uncle se desprind spiritul, metoda i tendirrtele, adic doctrina
politicii externe contimporane, iar a doua, un inventor al actelor

textelor ce ilustreaz i rezuni aceast, politick grupate in

opt categorii: 1) Societatea Natiunior, 2) Tratatele de Pace,
3) Reparatii, 4) Chestiunea Minorittilor, 5) Chestiunea StrAmtorilor, 6) Chestiunea Dunmi, 7) Frontiere i 8) Aliante.
Ineoronarea prtii doeumentafe o formeaz un tablou al tratatelor, conventillor i aranjamentelor internationale ale Romalatuit de d-1 consul general C. B. Tiulescu o incercare,
te nu poate fi indeajuns pretuit, de a pune ordine in lumea
ispozitiilor internationale ce privesc Romnia, clasificndu-le
dup categorii inteun anumit repertoriu i indi'cndu-le apoi locul lor cronologic.

In acest f el volurnul de fat e o contributie la cunoaterea

ideilor directive i a faptelor inedite de politic extern; el urrete In spiritul Institutului Social Romn, a reactiona att
simpotriva ideologiei pure, ea i impotriva simplului empirism,
scotnd in evident interdependenta totdeauna sincer i adnch
dintre idee i fapt. Volumul va formA deci o cAluz sigur i
tlarA care precizeazA metoda i jurisprudenta i arat activitatea

mecanismul politicii internationale de azi. El va fi de mare

-utilitate nu mimai lumii politice si diplomatice dela noi, dar i
amenilor politici din strain Atate, cari vor gds.' in textele publicate in limba francez, prin excelent, diplomatick documentele neeesare privitoare la politica externA romn.
www.digibuc.ro

IV

Lucrarea a dutat, prin partea documental* sA pun la punct

pan in Maiu1925, faptele i problemele asdpra drora conferin-

tele nu s'au putut referi, and au fost tinute in 1923-1924.

Textele s'au publicat, unele in intregime, allele fraginentar

lor a fost actualitatea si valabilitatea
international, dar mai ales, legtura lor cu politica extern a
Romaniei. Ask bunoar, din tratatul fundamental dela Versailles nu s'au publicat "deck prtile lui principale, cu trimeteri
la articolele corespinzAtoare din celelalte tratate de pace si la
criteriul selectionrii

acele conventii internationale, ce intereseaz Romania, incheiate

ulterior ; aceeas metod a fost urmatA in redarea tratatelor

dela St. Germain, Trianon si Lausanne.

0 atentie deosebit s'a dat, fat de importanta ei capital,.

categoriei de texte privitoare la oranduirea international& a,
lumii noui, ce se resfrange in organizarea i activitatea din ce in
ce mai variat i mai multipl a Societtii Natiunior. Volumut
capAtA, in aceast privint, un interes care iese din obisnuit,

prin conferintele unde se intalneste opinia autorizat a d-lui

Albtrt Thomas, directorul Biuroului International al Muncii,
aceea a d-lui Erik Colban, directorul sectiei minorittior in
Secretariatul Societtii Natiunior.
Partea teoretic a volumului se termin cu un adaus la conferinta Origina i Fiii4a Societ4ii Natiunior: Sistem de bibliografie tiintifid a Societtii Natiunilor.
In sfarsit, partea documentar privitoare la S. N. mai cuprinde,
in afar de textele fundamentale, si manifestarea ce s'a produs
la Geneva cu ocazia vizitei istorice pe care eel dintaiu cap ificoronat , M. S. Regele Romaniei, insotit de M. S. Regina, a fcut-a
la Secretariatul S. N. si la Biuroul International al Munch; iar
pentra a cunoaste o interpretare autenticA a rostului i scopului
unnrit de S. N. s'a publicat discursul d-lui E. Drummond, secretarul general al S. N., cu ocazia vizitei sale in Romania.
Publicarea documentelor luand proportii prea mari a fost nevoie
s se restrang partea dat problemei Reparatillor numai la cele
mai importante date, ce servesc la intelegerea drepturilor legitime ale Romaniei.
Informatii bogate in aceast privint se pot gs in urmtoarele lucrAri oficiale: Mmoire sur le rle de la Socit des Nations,

de la commission des rparations et des &tarts d'Occident dans

www.digibuc.ro

le relvement de l'Europe orientale expos d'aprs l'exemple de

la Roumanie, 1924 ; Mmoire exposant le point de vue du gou-vernernent roumain au sujet de l'obligation de l'Allemagne de
rembourser la couverture de l'mission des billets de I. banque
znrale roumaine, 1925 ; Anexe referitoare la Reparatiuni, 1925
(cuprinde 47 de Anexe)
Din aceea lips de spatiu s'a renuntat la publicarea
internationale privitoare la Transit i Comunicatii*, i anume : Conventia internationala asupra regimului eilor navigabile dela Barcelona, 20 Aprilie 1921 ; Conven-tiile asupra libertatii transitului, asupra regimului cailor navigabile de interes
"international, asupra dreptului pavilionului al Statelor lipite de
litoral maritim dela Geneva, 1 Decemvrie 1921 ; Conventia international relativ la transportul caltorilor, bagajelor i marfurilor dela Berna, 24 Noemvrie-1 Decemvrie 1924 i Conventia

_privitoare la reglementarea navigatiei aeriene dela 9 Februarie 1925.

Colectionarea i selectionarea materialului a fost anevoioasa.

IMaterialul documentar publicat nu este o simpl reproducere

fomoda de texte, cci ele nu se gaseau nicairi adunate la un loe,
ci trebuiau cautate, descoperite, luate din diferite izvoare (Monitorul Oficial ; publieatiile Societatii Natiunilor, mai ales: Recueil des Traits, Journal Officiel i Communiqu aux Conseil
.et aux Membres de la Socit* ; publicatii variate speciale ori
manuscrise inedite). In sfarit unele texte au fost adnotate, iar
-toate grupate pe probleme, pentru a prinde i reflecta astfel,
ca inteo oglind fidela, momentul istoric prin care trece azi Romania in lumea internationala.
In opera intreprinsa, grea mai ales pentruc se face pentru
India oara,---i s fie ingaduit a adauga, nu numai in Romania,
am fost ajutati de autoritati si de membrii Institutului Social
_Roman. Le multumim pe aceast cale tuturor cu o caldura, coxespunzatoare. insemnatatii operei rezultate.
Impreun cu volumele aprute: Noua Constitutie a Romaniei
Doctrinele partidelor politico 1), aceasta ultim lucrare a In-stitutului Social Roman, de Politica externdo, formeaza un ade1) Noua Constilutie a Rornniei, 23 de prelegeri publice, cu o anexi cuprinznd nouile
Constitutii europene. Bucuresti 1922, 536 pag.; D3ctrinele partidelor politice, 19 prelegeri publice. Bucuresti 1923, 303 pag.

www.digibuc.ro

VI

vArat Tratat de Politica romdneasca, izvolit totodat51 din preocupri ffintifice i din nkuinta de a stimullt interesul natiunii
pentru cunoaterea problemelor ei Nita le de politicA intern i:
extern.

Deviza Institutului Social Roman, ce a inspirat i cluzit

dela inceput activitatea sa, a fost si rmne: Pro Scientia et
Patria.
DIMITRIE GUSTI
Pmedintele Institutului Social Ronu mat

www.digibuc.ro

CUPRINSUL
TABLE DES MATIRES

Pag.

I. CONFERL117 TE
Conferences

PREEATA de DIMITRIE GUST!, preedintele Institutului Sodal Romin .

)ft,

Preface par D. Gusii, president de l'Institut Social Rot main

P RINCIPIILE $1 SPIRITUL ULTIMELOR TRATATE DE PACE de MIRCEA
DJUV ARA, deputat.
Les Principes et l'Esprit des derniers traits de paix par Mircca Djutara, depute
CURTEA PERMANENTA DE JTJSTITIE INTERNATIONALA de DEM. NEOULESCU, profesor universitar, membru al Curtii permanente de justitie international dela Haga.
La Cour permanente de justice internationale par D. Negulescu, professeur l'Universit, de Bucarest membre de la Cour permanente de justice internationale
de la Haye
TREI ANI DE ACTIVITATE A SOCIETATII NATIUNILOR de D. IANCOVICI,
expert pe
Societatea Natiunilor.
Trois annes d'activit de la Societe des Nations par D. lancovici, expert de
la Societe des Nations
IMPERIALISMUL BCC NCI0 IC $1 LIGA NATIUNILOR de V. N. MADGEARU,
profesor la Academia de Inalte Studii comerciale i industriale, deputat
L'Imprialisme kconemique et la Socit des Nations par V. N. Madgearu, professeur l'Acadtmie des Mattes Etudes Cormerciales et Irdustrielles diput

ORGANIZAREA INTERNATIONALA A MUNCH de GR. L. TRANCU-LAA

fost ministru al Muncii.
L'organisation internationale du Travail par Gr. L. Tlancu-lcqi, ancien ministre
du Travail
SITUATIA FINANCIARA INTERNATIONALA DE DUPA RASBOIU de OH.

TAKit, profesor universitar.

La situation financiere internationale d'aprs guerre par Oh. Tami, professeur
l'Universit de Eucarest
CHESTIUNEA DUNAREI de GR. ANTIPA, membru al Aeademiei Rorpme.
La question du Danube par Gr. Antira, membre de l'Acadbmie Rot maine. . . .
SITUATIA ECCNOMICA PEAT& ROMANIEI NOUI DUPA RASBOIU de
V1NTILA BRATIANU, ministru de finante.
La situation conomique cre it la Roumanie nouvelle apres la guerre, par Vintil
13rdtianu, ministre des Finances
CONFEDERATIA DENAREANA de A. CORTEANU, fost secretar general al

III
1

35

45

53

85

109
127

165

ministtrului

La confederation danubienne par A. Corkanu, ancien Seel-Claire gintral. du Minist(re de l'Interieur

DUNAREA $1 COMISHLE EI de EUGENITI P. BOTEZ.
Le Danube et ses Commi.ssio, s rar Eugcniu P. roicz

www.digibuc.ro

177
195

Inh
Par.

13ROBLEMA STRA.MTORILOR DE C. DIAMANDY, ministrul Romniei la

Paris.

Le problme des Dtroits par C, Diamandy, ministre de Roumanie Paris. . .

PROBLEMA MIlTORITATILOR de IULIU MANIU, fost presedinte al Consiliului Dirigent.
Le problme des minorits par I. Maniu, ancien prsident du (iConsiliul Dirigent.
LA SOCIT DES NATIONS de ERIK COLBAN, directorul sectiei minorittilor In secretariatul Societtii Natiunilor
La Socit des Nations par E,i't CAban, directeur de la Section des minorits au
secrtariat de la SociSt6 des Nations
PROPAGANDA IN STRAINATATE de N. IORGA, membru al Academiei, profesor universitar, fost presedinte al Camerei deputatilor.

La propagande l'tranger par N. lorga, membre de l'Acadmie, professeur

l'Universit de Bucarest, ancien prsident de la Chambre des dputs . .
PROBLEMA FRONTIERELOR ROMANE$TI de AL. VAIDA-VOEVOD, fost
prim ministru.
Le problme des frontires roumaines par Al. Vaida-Voecod, ancien premier ministre
COOPERATIA INTELECTUALA NATIONALA. I INTERNATIONALA. de Dr.

G. MARINESCU, profesor universitar, membru al Academiei Romne.

La coopration intellectuelle nationale et internationale par le Dr.G. Marinescu,
professeur l'Universit de Bucarest, membre de l'Acadmie Roumaine . . .
OPINIA PUBLICA. I SOCIETATEA NATIUNILOR de E. PANGRATI, Presedintele Asociatiei romne.pentrn Societatea Natiunilor, rectorul Universittii
din Bucuresti, senator.

205

223

245

259

277

293

L'opinion publique et la Socit des Nations par E. Pangrati, Prsident de l'Association

roamaine pour la Socit des Nations, recteur de l'Universit de Bucarest,

snateur
325
LE BUREAU INTERNATIONAL DU TRAVAIL de ALBERT THOMAS, directorul Biuroului International al Muncii
Le Bureau international du Travail par Albert Thomas, directeur du. Bureau International du Travail
33 9
ORIGINA I FIINTA SOCIETATII NATIUNILOR (eu 2 Adause: I. Protocolul,

H. Sistem de bibliografie stiintific, a Societtii Natiunilor) de DIM.GUSTI,

presedintele Institutului Social Roman, profesor universitar, membru al Academiei Romne.

L'origine et la nature de la Socit des Nations (avec 2 Annexes: I. Le Protocole,

II. Systme de bibliographie scientifique de la Socit des Nations) par Dim
Gusti, prsident de l'Institut Social Roumain, professeur l'Universit
de Buearest, membre de l'Acadmie Roumaine

34

//. DOCUMENTE
Documents
I. SOCIETATEA NATIUNILOR
La Socit des Nations
1. PACTUL
Le Facto
2. AMENDAMENTE RATIFICATE DE ROMANIA
Amendements ratifis par la Roumanie

3. PROTOCOLUL PENTRU REGULAREA PAMICA A NEINTELEGERILOR INTERNATIONALE (2 Oct. 1924)

www.digibuc.ro

397
397
403

XI
Pag.

Protocole pour le rglement pacifique des diffrends internationaux

404

(2 oct. 1924)

4. DISCURSUL D-LUI JAMES ERIC DRUMMOND, CU PRILEJUL

VIZITEI SALE IN ROMANIA (25 Octomyrie 1923)
Discours de M. J . E. Drummond, it Poccasion de sa visite en Roumanie
(25 octobre 1923)
5. VIZITA MM. LL. REGELUI SI REGINEI ROMANIEI LA GENEVA
(9 Maiu 1924)
Visite de Leurs Majests le Roi et la Reine do Roumanie a Genve
(9 mai 1924)
6. COOPERAREA INTELECTUALA INTERNATIONALA
La coopration intellectuelle internationale

409

419

a) Crearea Institutului International de cooperare intelectuali.

Oferta guvernului francez.
Raportul d-lui de Jouvenel i
rezolutia adoptatil de Consiliu in 9 Septemvrie 1924.
Fondation d'un Institut international de coopration intdlectuelle.
Offre du gouvernement franais.

Rapport de Mr. de Jouvenel

et rsolution adopte par le Conseil le 9 sept. 1924

1. Lucrarile Comisiei de cooperare internationala
Travaux de la Commission de coopration internationale . . . .
2. Raportul d-lui de Jouvenel i rezolutia adoptatiti de Consiliu la 9
Septemvrie 1924 si de Adunarea in sedinta din 23 Septemvrie1924
Rapport de M. de Jouvenel et rsolution adopte par le Conseil le 9
sept. 1924, et par l'Assemble dans sa sance du 23 sept. 1924 .

413
413

417

3. Crearea Institntului international pentru unificarea dreptului privat.

Oferta guvernului italian
Fondation d'un Institut international pour l'unification du droit
priv.

Offre du guvernement italien

419

4. Propunerea d-lui Sestil Pugariu privitoare la imprumutul cultural (17 Sept. 1924) la sedinta VIII-a a Comisiei a II-a
Proposition de M. Sestil Pupartiu relativement i un emprunt

d'aide au dveloppement intellectuel faite a la VIII-me sance

de la II-erne Commission, le 17 sept. 1924
7. CURTEA PERMANENTA DE JUSTITIE INTERNATIONALA

La Cour permanente de justice internationale ......

419

1. Statutul primit de Adunarea Societatii Natiunilor la 13 Dec. 1920

Statut adopt par PAssemble de la Socit des Nations le
13 &in. 1920

421

2. Regulamentul primiikde Curte la 24 Martie 1922

Rglement. adopt par la Cour le 24 mars 1922
3. Competenta Curtii in 'ban tratatelor si a conventiilor internationale semnate de Romania

Comptence de ,la Cour d'aprs les traits et les conventions

sign& par la Roumanie

426

434

8. ORGANIZAREA MUNCII
Organisation du travail

1. Partea XIII a Tratatului din Versailles

Partie XIII du Trait de Versailles

www.digibuc.ro

434

X
2. Amendament /a art. 393 din Tratatul din Versailles, primit de
Conferinta internationala a Muneii la 2 Noemvrie 1922
Amendement l'article 393 du Trait de Versailles, adopt par la
Confrence internationale du Travail le 2 novembre 1922. . . .
3. Avizul Curtii permanento de justitie international asupra cornpetentei organizatiei internationale a muncii in materie de munca,
agricola (12 August 1922)
Avis consultatif de la Cour permanente de justice sur la question
de la comptence de l'organisation internationale du travail en

matire de travail agricole (12 add 1922)

Pag.

441

442

4. Opinia separata, a d-lui Dem. Negulescu asupra chestiunii muncii

agricole

Avis de M. Dem. Negulescu sur la question du travail agricole.

452

5. Mersul ratificarilor, Sept. 1922 (afara din text)

Le progrs des ratifications, sept. 1922 (hors-texte)
9. RECONSTRUCTIA AINTRIEI (4 Qct. 1922)
Reconstruction de l'Autriche (4 oct. 1922)
10. RECONSTRUCTIA FINANCIARI A UNGARIEI
Reconstruction financire de la Hongrie
II. TRATATELE DE PACE
Les Traits -de Paix
1. Tratatul dela Versailles (28 Innie 1919)

Le Trait de Versailles (28 juin 1919)

2. Tratatul dela St. Germain (10 Sept. 1919)
Le Trait de St. Germain (10 sept. 1919)
3. Tratatul dela Trianon (4 Iunie 1920)
Le Trait de Trianon (4 juin 1920)
4. Tratatul dela Lausanne (24 Iulie 1923)
Le Trait de Lausanne (24 juillet 1923)

HL REPARATII
Les Rparations
1. Acordul dela Spa (16 Inlie 1920)
L'accord de Spa (16 juillet 1920) .
2. Pagubele de risboiu ale Rorninici (11 Februarie 1921)
k valuation de dommages de la Roumanie (11 fvrier 1921).
3. Memoriul guvernului roman catre Comisia Reparatiilor
Mmorandum du gouvernemant roumain concernalit la position actuelle
de la Roumanie vis-k-vis du problme gnral des rparations. . .
4. Declaratia i memoriul d-lui N. Ttitulescu (Conferinta dela Londra din
28 Julie 1924)
Dclaration faite au nom de la Roumanie A. la Confrence de Lordres

le 28 juillet 1924, par M. N. Tituleseu

5. Memoriul ministrului de Finante roman catre guvernul francez (1924)
Mmorandum du Ministre des Finances roumain adress au gouvernement francais (1924)
6. Planul Dawes (Iulfe-August 1924)
Le plan Dawes (juillet-aot 1924)
7. Situatia creata Romniei de evolutia problemei reparatiilor (16 Sept.

457

462

468
509
510

536

559
564
567

573

580
581

1924)

Situation cre a la Roumanie par l'volution aCtuelle du problme

.
des rparations (16 sept. 1924)

www.digibuc.ro

586

XI
Pag.

8. Protocolul dela Paris. Acord privitor la repartizarea armititilor planului Dawes (14 Ianuarie 1925)

Protocole de cl8ture. Accord relatif h, la rpartition des annuli&

du plan Dawes Paris le 14 janvier 1925

IV. CHESTIUNEA MINORITATILOR
La question des minorits

588
597

1. Tratatul dela Paris (9 Decemvrie 1919)

Trait de Paris (9 dcembre 1919)
2. Conventia dela Roma (6 Aprilie 1922)
Convention de Rome (6 avril 1922)
3. Rezolutia Consiliului dela Bruxelles (25 Oct. 1920)
Rsolution adopte par le Conseil (25 octobre 1920 i Bruxelles) 2
4. Rezolutia dela Geneva (dela 17 Main 1922)
Rsolution de Genve (17 mai 1922)
5. Rezolutja dela Geneva (dela 21 Septemvrie 1922)
Rsolution de Genve (21 septembre 1922)
6. Rezolutia dela Geneva (dela 5 Septemvrie 1923)
Rsolution de Genve (5 septembre 1923)

597
601
.

V. CHESTIUNEA STRAMTORILOR (24 Iulie 1923)

La question des Dtroits (24 juillet 1923)
VI. CHESTIUNEA DUNAREI
La question du Danube
VII. FRONTIERE
Les Frontires
1. Bulgaria
La Bulgarie
2. Ungaria
La Hongrie
3. Tratatul dela Sevres
Le Trait de Svres
4. Cehoslovacia
La Tchcoslovaquie
5. Jugoslavia
Le royaume des Serbes. Croates et Slovnes
6. Ada-Kaleh
Ada-Kaleh

601

602
602

603
604
609

616

616

618
620
621

625

7. Tratatul privitor la Basarabia

Le Trait concernant la Bessarabie

625

V I II. AL IANTE
Les Alliances

1. Polonia
La Pologne
2. Cehoslovacia
La Tchcoslovaquie
3. Jugoslavia
Le royaume des Serbes, Croates et SlovInes
1X. TABLOU DE TRATATELE, CONVENTIILE SI ARANJAMENTELE INTERNATIONALE ALE ROMANIEL ACTUALMENTE IN VIGOARE,
alcatuit la 21 Maiu 1925 de Const. B. Tiulescu, consul general
Tableau des Traits, Conventions et Arrangements internationaux de la Roumanic, en vigueur actLellement, rdig le 21 mai 1925 par C. B. Tiulescu,
consul gnral

www.digibuc.ro

627

628
627

MI
Pag.

1. Conventii dd cii Nate i cdmunleatil In general

Conventions relatives aux voies et communications en gnl al
2. Conventii comerciale
Conventions commercialet
3. Conventii consulare
Conventions consulaires

4. Tratate si conventii de extradare

Trait& et conventions d'extradition
5. Conventii sanitare

642.

644

647

........

10. Conventii religioase

Conventions concernant les questions religieuses
11. Conventh juridice
Conventions juridiques

12. Conventii industriale, stiintifiee, literare si artistice

Conventions industrielles, scientifiques, littraires et artistiques.
13. Conventii de delimitare
Conventions de &limitation
14. Conventii vamale
Conventions douanires .
Index cronologic
Index chronologique.

638.

643.

Conventions sanitaires
6. Conventii telegrafice
Conventions tlgraphiques
7. Conventii postale
Conventions postales

8. Conventii privitoare la navigatit

Conventions relatives i la navigation
9. Tratate si conventii politicb
Traits et conventions politiques

635

649
653.
655.

669

669
673
676

678
683.

www.digibuc.ro

PRINCIPIILE *I SPIRITUL

ULTIMELOR TRATATE DE PACE

MIRCEA DJUVARA

INSTITUTUL Social Roman, in efortul pe care-1 face de cativa ani, de a

starni cugetarea publicului no stru asupra chestiun;lor mai inalte de ref orma

sociala, a organizat intaiu un ciclu de conferinte in legaturh cu pregatirea nouii constitutii a Romaniei; in al doilea rand, in anul urmtor, dupa ce
a studiat astfel organizatia juridica a Statului, a incercat, printeun alt ciclu
de conferinte, s expun, inteo forma deasemenea cat mai obiectiv 0 tiintifica, marile doctrine politice, care pot prezida la organizarea Statelor. In
al treilea rand, infine, anul acesta, vroete sa atingh o chestiune Inca mai
delicata: aceea a politic internationale.

In aceast materie, in conformitate cu traditiile Institutului nos tru, va

trebui s', facem abstractie de orice susceptibilitti, de orice. dorinte, de orice

interese, chiar ale noastre, oricat de mari sau respectabile ar fi, 0 sa pornim cercetarea numai pe calea obiectifa i numai cu metode tiintifice.
Acesta inteadevr poate fi rolul unui Institut Social.
Pornind cu aceasta observatie preliminara, este bine trite les ca prima
conferirrta care se impunea atentiei Institutului era studierea, In marile
principii care le determin, a nouilor tratate de pace, tratate care au schimbat atat organizatia politica, cat 0 organizatia juridica a lumii, in timpurile noastre.

Am spus Ca' aceste tratate au schimbat organizatia politica a timpurilor noastre. Dar ce este politica i in special eea inf ernationala?
Problema e destul de grea. Unii o arata ca o lupt . de interese care ar
sta fn contrast cu dreptul international, al dud obiect ar fi dimpotriva idealuri straine de vieata real. Domnilor, nu se va putei afirma niciodat, cu
prea multa insistenta adevrul profund ca politica nu este numai o lupta
de interese. Politica reprezint vieata activa interna 0 externa a unor anumite grupuri sociale, in special a grupurilor care apar sub forma organizata
de State. Politica reprezinta cu alte cuvinte, pentru acele grupuri, ceeace
vieata fiecruia din noi, cu patimile, suferintele, aspiratiile, cu interesele
fiecruia din noi in activitatea noastra, reprezinta fat de drept. *i in tocmai
cum In vieata privata nu se poate concepe vieata fail drept 0 far& morata,

orkare ar fi conceptia de drept 0 de morala care ar domina-o, tot ase-

menea 0 in materie politica nu se poate concepe o politic, care sa nu fie

subsumata unui ideal juridic 0 moral superior i indrumata de el. Evolutia progresiva a omenirii tocmai in aceasta consista ea, In schimbarea
continua care se face In istorie a conditiilor sale concrete de vieata atat
din punctul de vedere privat cat 0 din punctul de vedere public, 0 in genere

www.digibuc.ro

MIRCEA DJUVARA: PRINCIPIILE I SPIRITUL ULTIMELOR TRAT ATE DE PACE

politic, ea se conduce de un ideal din ce n ce mai perfect pe care

rege in ceeace prive0e dreptul i morala.
Tot asemenea, domnilor, acesta este punctul de vedere din care tiebuie
s judedm, caci acesta este singurul adevdrat, i aitiunea i rezultatele tratatelor de pace care au incheiat rtaboiul mondial.
Din aceasta vedere initiala putem acum arum& o privire asupra victii
reale politice dinainte de rdzboiu.
Spre deosebire de ceeace se intampla in vieata particular', unde, de bine
de ru, un ideal de justitie si de moralitate, ash, cum II concepe fiecare epoca
se impune prin mijloace juridice; In vieata politica In timpul din u-m, pdna

in ajunul rasboiului mondial aproape nu s'a mdrturisit im asemenea ideal.

Cel putin aceasta este adevdrat despre conducerea politica, dad nu despre
marea miscare care clocote& inuntrul popoarelor. Guvernele, domnilor,
spre deosebire de avntul idealist, care de multe ori se manifest& In OWrile miri ale poporului i cte odat 0 din partea intelectualilor guvernele nu se gdndeau cleat numai la interesele tdrii kr respective. Nu este
locul aici ca si studiem dad' li se poate face o villa din aceasta. A fost insa

de sigur i poate va mai fi Ind mult vreme conceptia care a dominat

Intreaga noastra vieat' politicd, internationala In special.
Gad, conform unei conceptii, a c'rei formulare mai puternich
gsit locul mai ales poate in Germania, ideea de patrie se considera de o
esenta superioar i deei subordoneaz pe toate celelalte. Sacrificiul individului pentru patrie este sacrificiul suprem. Un alt ideal, mai Malt, nu are
0 tut trebuie sii aib individul.

Nici chiar un ideal moral, ma veti intreba? N'are datoria patria sa se

supuie unei conceptii superioare de moralitate 0 de dreptate?
Aci este problema.
0 conceptie
si din nefericire aceasta a dominat In politica internationala sustine ca aceasta datork morala superioari nu exist. Inspirat
probabil In mare parte In Germania de conceptia hegelian a Statului, precum 0 de un complex de evenimente istorice, Germanii iau Statul ea ultim
scop al activittii. Nu emista o valoare mai Malta cleat Statul, adica patria
din care facem parte.
Domnilor, simpla enuntare a acestei conceptii este menit s rscoleasca un add= caz de con0iinti In sufletele noastre. Inteadevr, simtim
ca totii ct de determinant este datoria noastr MO de tara noastr, dar
iarks nu ne putem Impedica s simtim crt deasupra acestei datorii trebuie
si existe o alta: aceea de a ne Indrumh tara pe cile idealului de dreptate i
de echitate, pe care epoca noastra II concepe ca cel mai inaintat. Atunci
cand Ora noastrd, fati de un asemenea ideal, greeste, trebuie si o recunoa0em, s tragem consecintele i sa o Indrumdm pe ealea cea bund.
Domnilor, este sigur ci problema este foarte grea, dar este sigur, iard,
ci conceptia care face din Stat seopul suprem al activitr tii oniene0i,

este conceptia care In cele din urma confunda dreptul cu forta, 0 con0iinta noastr a tuturor simte indat ci asemenea confuzie, mai ales In urma

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERIVA

celor intamplate In anii din urma cu prilejul marelui rasboiu, nu.poate

se admin..
Daca aa stau lucrurile, Intelegem ce grozava incoherent& morala a dominat In vieata politica, In toate relatiile internationale inainte de fasboiu.
Datoria unui Stat s'a conceput, totdeauna, ca datoria ultim, avnd In
vedere numai i mimai interesele acelui Stat. Chiar daca populatia ar
fi nenorocita, chiar daca alte State ar fi lovite in interese sfinte i vitale,
datoria fiecarei organizatii de Stat era s, desvolte puterea i actiunea sa
proprie In toate privintele In awl de orice Ma' consideratie.
Aceasta este conceptia care, din cauza puterii germane, a dominat
Intreaga vieata politica cu o fort& din ce In ce mai mare In timpul dinainte
de rAsboiu. Ea a dus la o politic& de forta, la o politic& de viclenie din par-

tea tuturor In contra tuturora.

aducem o Invinuire cuiva din aceasta? Este inutil. Era poate un ideal,
eu anume laturit moral& aa cum a fost condeput de un mare popor, inteligent, cum este poporul german, 0 a, cum, din nefericire, am convingerea
ca-1 concepe Inca drept ideal 0 astAzi, In vieata lui

Domnior, aceasta era deci coneeptia germana, rezultata dintr'o In-

treagA, evolutie politica, i In acela sens mergea conceptia care a determinat Intreaga politic& mondial& Inainte de rAsboiu. Este conceptia

In virtutea careia, dupa marele publicist francez Ren Pinon care o imbatia, tratatele sunt simple notatiuni provizoril ale unui echilibru de forte,
iar actiunea politica n'are alt scop dect acela de a da ct mai niult putere
prin ori i ce mijloace legale sau nelegale Statului respectiv.

Domnilor, fata de aceasta conceptie a Germaniei, sta alaturi conceptia austro-ungarA, asupra careia n'am nevoie sa insist, pentruca, dac5,
Germania avea o scuza prim extraordinara desvoltare cultural la care ajunsese, Austro-Ungaria nu reprezent

decat numai o administratie 0 nu

lega populatiile ei dect numai prin efectele unor legaturi materiale, nu

morale i politice mai Mahe.

E foarte interesant cum nu departe de aceast conceptie a -Prior centrale st conceptia ruseasca, care i dnsa a contribuit In mare parte la
determinarea politicii dinainte de rsboiu. In eadrele aceleea idei, ca cea
germanA, mai intervine insa ceva: din punct de vedere rusesc intervine misticismul special al sufletului rus care atribue imensitatii puterii imperiului

rus o misiune, o menire supranaturala a putea spune, In intregul Orient

european, misiune care consist& In cucerirea i absorbirea tuturor popoarelor din aceasta parte a Europei. Prin mijloace blajine, sau cu forta, prin
orice rnijloc, In orice fel, politica ruseasca spre aceasta tintea.
Doninilor, in tirnpul rAsboiului am avut ocazia sa-mi cad In mAna o
carte, foarte interesantA, a unui mare publicist rus, din a doua jumatate a
veacului al XIX-lea, Tiutcev. Opera lui completa a lost editata de Bicov,
la Petrograd, In 1913. (Ed. Marks). Autorul a fost foarte mult gustat de cercurile politice i intelectuale ruseti. lat un pasagiu care este foarte interesant, In aceasta privint5, pentrucA el simbolizeaza intreaga politich ruseasca. Vi-1 dau In limba francezA, pentruc aA, a fost scris chiar In original.

www.digibuc.ro

MIRCEA DJUVARA: PRINCIPIILE ?I SPIRITUL ULTIMEIDE TRATATE DE PACE

Dnsul arata mai Intlu e Rusia reprezinta o lume intreg deosebita de occidentul Europei, cu menirea ei proprie, 0 care n'are nimic comun cu cul-

tura accidentala: este lumea rasaritului. Dupa ce arata aceasta, autorul

continua:
Un pais nuage enveloppait cette lente elaboration d'un monde. Mais
enfin, quand les temps furent accomplis, la main d'un gant abattit le nuage
et l'Europe de Charlemagn6 se trouva face A face avec l'Europe de Pierre

le Grand. Iata cele doua coneeptii. Ceci une fois reconnu, tout devient
clair, tout s'explique: on comprend maintenant la veritable raison de ces
rapides progrs, de ces prodigieux accroissements de la Russie, qui ont
tonne le monde. On comprend pie ces prtendues conqutes, ces prtendues violences, ont t l'oeuvre la plus organique, la plus lgitime que jamais l'histoire ait ralise. O'tait tout bonnement une immense restauration
qui s'accomplissait. On comprend aussi pourquoi on a vu successivement
prir .et s'effacer sous sa main tout ce que la Russie a rencontr sur sa route de
tendances anormales, de pouvoirs et d'institutions infidles au grand principe qu'elle reprsentait, pourquoi la Pologne a d prir, non pas Poriginalit de sa race polonaise, Dieu ne plaise, mais la fausse civilisationda fausse
nationalit (? I) qui lui avaient 6-0 imputes. C'est aussi de ce point de vue
que l'on apprciera le mieux la veritable signification de ce qu'on appelle la
Question d'Orient, de cette question que l'on all ecte de proclamer insoluble,
prcisment parce que tout le monde en a depnis longtemps prvu l'invitable
solution. Il s'agit en effet de savoir si l'Europe Orientale, dj aux trois quarts
constitue, si ce vrituble empire de l'Orient, dont le premier, celui des Cesars
de Byzance, des anciens empereurs orthodoxes, n'avait t qu'une faible et
impa'rfaite bauche, si l'Europe Orientale recevra ou nou son dernier, son

plus indispensable complement, si elle l'obtiendra par le progrs naturel

des choses ou si elle se verra force de le demander la fortune par les armes, au risque des plus grandes calamits pour le monde I
Aceasta incercare a soartei cu armele a 0 fcut-o Rusia In 1914.
Jn documentele secrete ale Ministerului de Externe rus, publicate de
bo4evici i reproduse de Emile Laloy (Ed. Bossard, 1919 pg. 77 etc.), se
arata dealtfel anteeedente !carte instructive ale evenimentelor care au deslantuit rasboiul in 1914. In Noemvrie 1913 ministrul de externe rus a expus
Tarului necesitatea de a lua din vreme masuri spre a lua In stapnire Constantinopolul daea Imperiul Turc se prbumte. Sasanov scria la 23 Martie
1914 suveranului sau, Problema noastra istorica privitoare la straintori
sta in aceea c trebuie s le luam. 0 alt solutie nu s'ar putd, da, deat
daca ea ar duce la o pierdere de forte defavorabila pentru progresul nostril.
Numai in acest caz neutralizarea lor ar deveni
Ministrul de externe are chiar o conferinta la 8 Februarie 1914 cu autoritatile civile
litare competente spre a determina in amanuntime conditiile militare ale
expeditiei.

In legatur cu aceste preparative, care sunt Inca mult mai vechi, Rusia
incheie o conventie militara cu Bulgaria iridreptata in contra Rom&niei,
ea prilejul conflictului nascut prin asasinarea la noi in 1900 'a profesorului

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

Mihaileanu. Se Incheie tratatul din 1902, despre care d-1 Ghesoff observa
e Inca in vigoare In 1912. Iar In Decemvrie 1909 Rusia Incearch sa-I
geasca tot mai mult.

Iata politica ruseasca: cele mai mari ealamitati nu sunt obstacole In

calea realizarii idealului pan-rus In intregul orient european.

Cu toata obiectivitatea, asadar, trebuie sa recunoastem i aceasta tendinta In politica europeana.
Pe de alta parte, in fata politicii tuturor acestor taxi, mai stau politici,
ca a Frantei, care, dupa Incercarea de idealism, de pang la 1870, cu aplicatii
mai ales la principiul nationalitatilor, Incercare foarte ludabila, se marginise in timpul din urma la un camp mai restrans si mai egoist. Teama de
Germania, de agresiunea germanti, a fost, cum este dealtfel i astzi, In mare
parte resortul din urma al Intregii politici externe franceze. In fata acestui
resort nici un principiu n'a putut sa reziste, nici chiar alianta cea mai putin
dernocrata, nici chiar filgaduinte, ca cele care alum principiile chiar cele
mai drepte.
Anglia, pe de alta parte, se afla in situatia ei cunoscuta de izolare
geografica, prin care se bucura de securitate miitar i inteo situatie
economica, In care, avand nevoie de produsele straine, se simtia Inteo solidaritate mai stransa cu lurnea intreaga, creindu-si un larg ideal umanitar.
Pe laturile din afara ale politicii sale, recunoscuta chiar de autori englezi,
ca o politica de egoism sfant, Anglia a putut astfel, prin pub1ieitii sai,
si de multe ori chiar i prin lumea ei politica, ,spre deosebire de celelalte tari
continentale, sa manifeste tendinte de idealism si de dreptate, pe care nu
le gasim aiurea. Insa i aceasta aproape totdeauna numai acolo unde ele se
potriveau cu interesele supreme ale imperiului britanie.
Domnilor, In fata spiritului, care, dupa cum vedeti, domina Intreaga lume
internationala politica dinainte de razboiu, nu se poate concepe cleat un
singur sistem international, acel al echilibrului. Data nu exista nici o forta
mai Malta decat forta materiala, atunci fortele materiale trebuie sa, se Intruneasca intr'un manunchiu din ce in ce mai puternic, in grupuri distincte,
antagoniste, care prin puterile lor respective sa se tina In respect unele pe
altele. Alta conceptie nu putea sa iasa, prin natura Insas a lucrurilor, din
conceptia despre politica pe care State le o practicau. i, in masura In
care aceasta conceptie traeste Inca i astazi, ea duce de sigur la aceleasi
rezultate.
Astfel, fata In fata cu Trip la Alianta', a trebuit sa, se nasca Antanta, ca
un corelativ necesar.
Iata situatia In momentul and s'a declarat rsboiuL

Declararea razboiului ridica o problema de foarte mare gravitate: a

cui e vina? Domnilor, In privinta aceasta va dau ca un simplu document
cateva acte din vremea aceea, cad de sigur, din partea guvernelor,si In special a guvernelor centrale, a fost o foarte mare vina. Jac& ceeace von Wiesner,

agentul trimis la Serajevo, ca sa fad, o ancheta asupra circumstantelor asasinatului mostenitoruluitronului austriac, scria deacolo la 28 Iunie 1914, adica

www.digibuc.ro

MIRCEA DJUVARA: PRINCIPIILE I SPIRITUL ULTIMELOR TRATATE DE PACE

exact cinei ani Inainte de ziva semnrii pcii dela Versailles, .0 trimite ea
informatii ministerului de externe din Viena: Nimic nu probeaz i nimic nu permite -85, se brinuiasca c guvernul srb a cunoscut proiectele asa-

sinului sau a participat la erimii fie ajutdndu-i pregtirea, fie furniznd

arme. Sunt chiar indicatii care dovedesc contrariul.
Iar contele Szoegeny, ambasadorul austro-ungar la Berlin, telegrafiazg

ministrului sau in ziva expirrii ultimatului adresat Serbiei, adia la 25

Julie 1914: Suntem situiti cu insistent ad (la Berlin) s, mergem Inainte
vi S punem lumea intreag in fata unui fapt implinit.
(Din Report of the Commission of Responsabilites of the Conference of Paris

on the Violation of Laws and Customs of war, lucrare publican de Fundatia Carnegie pentru pacea international, 1919 pg. 61-62).
lath deasemenea ceeace ministrul Bavariei la Berlin expuned la 18 lie,
dou s'Apt'mni inainte de declararea rsboiului, ca un plan al guvernelor
centrale:
oDemersul pe care cabinetul din Viena s'a decis s-1 intreprind la Belgrad i care va consta in trimiterea unei note, se va face la 25 curent. Arndnarea parth la aceast data se explicit' prin faptul eh se a0eaptii plecarea la
Petersburg a d-lor Poincar i Viviani, spre a face mai greu, pentru puterile
Antantei, un acord in vederea unei contrapropuneri. Pdn atunci, la Viena
se vor afectd sentimente pacifice. In acest scop vor fi pui in concediu simultan atd,t ministrul de Rsboiu ct o ef ul Statului Major. 0 actinne
eficace s'a exercitat de alai parte asupra jurnalelor i a Bursei (vezi: Andr

Tardieu, La Paix, Payot, 1921 pg. 27).

In sfdrit iat. i piirerea lui Kautsky, asupra documentelor germane, pe

care le-am ,reprodus mai sus i pe care le-a studiat obiectiv: Aceste telegrame au fost cunoscul e de Comisia guvernelor aliate i asociate format in Ianuarie 1919 pentru a determind rspunderile rsboiului i a pronuntd, sanctiunile. Ele au fost publicate in raportul sac, care (lei despre originile rdsboinlui o vedere corectei in ansamblul ei (Din Karl Kautsky: Wie
der Weltkrieg entstancl. Dargestellt nach dem Aktenmaterial des Deutschen Aus-

wiirtigen Amts, Berlin 1919, pg. 86).

Mentalitatea afipth de paterile centrale se vildete inteun mod caracteristic in renumita carte publicat de Friedrich Naumann in cursul rashoiului,
Mittcleuropa, care reprezinn tendintele quasi-oficiale ale Germaniei imperiale: Beligerantii au c4tigat sentimentul absolut ch," Statele mici i mij-

locii nu vor mai puted jucd vreun rol politic de prim ordin. Conceptiile
noastre despre proportii s'au modificat profund. Singure nurnai Statele
foarte mari mai au o semnificare proprie; micile State exploateaz5, discordia celor mari (este de sigur povestea lupului care acuzil pe miel) sau trebuie s cear, acestora autorizarea pentru orice micare deoarecare insemeste azi centralizat numai in ateva puncte
ratate. Suveranitatea
ale planetei. Ziva este nc indeprtatil, e adevdrat, in care nu va fi cleat
o turmei eu un pastor, dar vremurile au trecut in care un mare numr de
pristori, mici i mijlocii, impingeau turmele lor in dezordine prin pilunile
Europei.

Spiritul de exploatare in mare, de creatie a unor organisme

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

'7

auperioare State lor, a cuprins In intregime politica (v. Cap. I despre Rsboiul

in comun i urmrile sale).

Acest pasagiu ne arata cu limpezime i fr, putint de replica, in afar

0 mai mult cleat tratatul dela Bucure0i ce s'a incercat in 1918 sa se impuna Romftniei, care erau adevaratele teluri de rasboitt urmrite de lumea
responsabila a Germaniei imperiale.
Domnilor, cred c5, nu poate s fie nici o discutie in aceast privint
ca o vina a existat in provocarea rasboiului 0 in telurile urmarite aceasta
este interesant de retinut pentru ceeace voiu expune mai departe a existat
o vina, in special, din partea guvernelor centrale.
Dar, domnilor, problema nu se pune a4. E foarte uor s asimilm, in

materie de politica international 0 de drept international, categoriile de

drept privat cu categoriile de drept public. Deat, astazi incepe s se recunoasca de publici0ii cei mari ai dreptului, ca, aceste categorii liT drept public

nu sunt ace1ea0 cu cele din dreptul privat. In materie de drept public international asimilarea cu categoriile dreptului privat este poate 'MCA mai
greu de facut, caci, domnilor,, de sigur nu totdeauna o natiune poate s fie
fcut raspunzatoare de faptele guvernului sau. 0 intreaga populatie
gndesc mai ales la cea germanti a incercat in timpul rasboiului
facil datoria i
facut-0 cu grele sacrificii, o datork de care era convins
ca este sfnta, pe care era convinsti ca trebuie sa
indeplineasc in virtutea celor mai inalte idealuri culturale. Eu nu ma gndesc la aceia cari au
falsificat opinia publica germana 0 au dus-o la aceste concluzii, dar m

gndesc la credinta care era in fundul sufletului tuturor in tara aceea.

Poti s solidarizezi actiunea unui guvern cu actiunea unui intreg popor?
Nu dau aci solutia intreag, dar de sigur c chestiunea nu este uor de
rezolvat.
Astfel s'a deslantuit rsboiul. In fata calamitatii extraordinare a rsbo-

iului, astfel deslantuit, de o parte i de alta a frontului, o con0iint de drept

se agit in felul acesta. Conceput inteun fel de o parte, conceput intealtfel
de alta parte, er un ideal jridic la ambele grupuri incerate. Groaznica
tragedie, tocmai din cauza elementului acesta moral care intr. In joc !

Populatiile, mai ales cele ale popoarelor Antantei, lovite In sentimentul

kr de echitate, i ca drept cuvnt, lovite In interesele kr cele mai sfinte,
crunt supuse suferintelor din timpul rsboiului i de toate calamitatile lui,
incep din ce in ce mai mult srt simta nevoia din ce in ce mai clara in sufletul

kr, de dreptate, dreptate care sa duca la repararea relelor facute injust,

dreptate care sa due& la gezarea pe principii de moral mai inalta a Europei
viitoare. Aceste principii s'au manifestat mai ales, din cauza imprejururilor
in care s'a deslantuit rsboiul prin atacarea Statelor mici ca Serbia 0 Belgia, prin proclamarea principiului nationalitatilor i a necesittii respectrii Statelor mici.
-

Daca nu ar fi existat un asemenea ideal moral 0 juridic de sigur c

suferintele rasboiului n'ar fi putut fi

infruntate. Numai cu un ideal

a0, de 'Malt a putut srt se mentie incordarea in care spiritele au stat atta
vr eme.

www.digibuc.ro

MIRCEA DJUVARA: PRINCIPHLE J SPIRITTIL ULTIMELOR TRATATE DE PACE

Din acest punct de vedere un element nou, din ce in ce mai puternic intervine in politica mondiala: aspiratia, imboldul maselor spre un ideal
mai inalt de organizare politica internationala.
Cum au raspuns guvernele la acest imbold de jos spre justitie i echitate? In forma, guvernele s'au supus ori de ate ori s'a putut 0 au proclamat necesitatea realizarii principiilor de dreptate; In fond, de multe ori au
ovait, caci vechile traditii traditii de politica realiste, cum se spune, nu
ae puteau i nu se pot lei:a&

astkl vedern cum guvernele si de ad inainte ne vom ocupa mai

mult de guvernele Antantei, in timp ce fdceau proclamatii c riisboiul
se duce pentru principiul nationalitatilor, au consinitit fra, remurari la
cunoscutul compromis cu Rusia prin care an renuntat, mai mult sau mai
putin la independenta Poloniei 0 au dat Constantinopolul i Orientul pe
mama Rusiei imperialiste. Dealtfel inainte de rasboiu, din 1913 si inca dina-

inte Rusia fcuse planul de cucerire imediata a Constantinopolului, dupa

cum am artat din documentele secrete pe care le-au publicat bolevicii
care, eu cel putin, nu stiu s fi fost desmintite.. Pe de alta parte-- ca s vorbim de noi marik guverne aliate, cu toate tratatele care le legau cu noi,
s'au simtit delod obligate de ele. Astfel sunt indicii c guvernul Briand,
la un moment dat, ar fi fost dispus s incheie pacea cu Austria Mil satisfacerea legitimelor noastre aspiratii; deasemenea Wilson, In faimoasele 14
punete ale sale, vorbete numai despre autonomian Ardealului, si a spus-o
categoric ca nici nu s'a gandit atunci la deslipirea Ardealului si la desfiintarea Austro-Ungariei, ceeace socotea el cum rezulta din ancheta .facuta
de expertii
ca ar fi fost o adevarata calamitate pentru lume. A trebuit
o spun chiar expertii lui Wilson o adevrata catastrofa de fapt,
desmembrarea Austro-Ungarki, pentru ca, in fata faptului implinit, el sa se
Incline impreuna cu ceilalti aliati
Iata ce scrie un expert american de importanta d-lui Sidney Edward
Mezes in aceast privinta:
In aceast imprejurare (prablqirea Monarhiei habsburgice), coloneelul House nu a mai cerut ca cele 14 puncte si celelalte principii politice ale
prqedintelui Wilson sa fie primite la incheierea armistitiului, mai ales ca
punctul care privia Austro-Ungaria (a110-a punct) nu mai era aplicabil ; caci

nu mai era ceruta autonomia, ci era ceruta i chiar realizata in fapt indeopendenta Austriei si Ungariei de Slavii dela Nord 0 dela Sud, de Romani
de Italieni. (vezi: Ce qui se passa rellement Paris en 1918-1919, Payot,
1923 pg. 19).

lar un alt expert american, d-1 Charles Seymour, dupri ce arata de ce

daca Austria nu ar exista, ar trebui inventath, scrie:
Dar oamenii de Stat dela Conferinta Pacii s'au aflat in fata unui fapt
i nu in fata unei teorii; devi intelegeau in mod limpede primejdiile clisolovarii Austro-Ungariei, ei n'au avut ce face. Chestiunea era deja regulata
de diversele nationalitati care formau Imperiul: in ultimile saptamani ale
orasboiului, ele au constituit spontan guvernele kr proprii maturand frui
respect 0 fail menajamente traditiile seculare. Austro-Ungaria, ca entitate

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

s'a prabusit ca un castel de carti de joc i cea mai solemna

dintre Conferintele de Pace ar fi fost Iii neputint de a o
mai departe :
politica,

In timpul rasboiului desvoltarea actiunii revolutionare a fost inceat

Dealtfel aliatii nu se aratau la Inceput doritori de a fomenta revolutia,

pentrudi distrugerea Austriei nu intra bine in planurile lor diplomatice*
(Vezi op. cit.: Ce qui se passa... etc. pg. 81).
Wilson proclama la 8 Ianuarie 1918 In cunoscutele 14 puncte, la, No. 10:
Popoarelor Austro-Ungariei, al carei loc dorim sa-1 salvam printre na-

tiuni, trebuie sa, li se dea cat mai curand (?) putinta unei desvoltri auotonome.

Iar la No. 11:

Romania, Serbia, Muntenegrul trebuie evacuate ; li se vor restitul acele
teritorii care au fost ocupatev.
In aceste enuntari de sigur Wilson a cantarit cu multa greutate interesele
politice fatti, de principiile mari de justitie De sigur !net' ca oamenii de Stat
europeni au dat acestora din urma Inca mult mai putina insemniltate practic.a.

Iata dar, domnilor, ca nu se poate afirm cu seninatate stiintifica, cum

eh' traditia de realism, ca s zic as, a politicii dinainte de rdsboiu, a

disparut odata cu calamitatea rasboiului, i cu imboldul extraordinar spre
dreptate, care venea de jos, dela popor. i nici nu puteau s dispara aceste
traditii.
Vedem astfel douti elemente in lupta: pe de o parte elemente de idealism politic, reprezentate prin opinia publica, prin massa populatiilor
din tarile democrate, iar pe de alta, parte realismul crud dictat de nevoile
imediate, reprezentat mai ales prin traditiile politice, i practicat de guvernele respective.

Din lupta ackstor doua elemente nasc principiile care s'au intalnit fata
in fat la Conferinta pacii si au dat nastere tratatelor care au incheiat r5sboiul.

Domniloi, la Conferint avem astfel avantul acela spre ideal si dreptate, vag, neprecizat, al populatiilor, avem inses traditiile as de putin
ideale ale guvernelor respective. Dela inceput s'a vazut ca, in mare parte
traditiile realiste ca sa le spun astfel vor invinge, si de unde trebuia sa fie o conferinta generalli, a fost numai una a aliatilor ; dar in realitate s'a asezat ca o conferinta nu intre toti aliatii ci numai intre trei State,
se poate chiar spune nu intro trei Sate, ci numai intre trei oameni, sefi politici i quasi-dictatori ai lor.
Acesti trei oameni au decis singuri de soarta lumii intregi pentru o vreme
care nu se poate prevede .
Rezultatul a fost ea ei au impus inamicior un tratat irealizabil si pe care
dela inceput nu s'au gandit serios a-1 respecta. Clauze ca acelea referitoare
la controlul militar, spre pilda, au fost puse parca inteadins spre a fi dispretuite. Era mult mai leal i chiar mai politic a se formula adevarul si ad. Reparatilie au fost organizate contrar simtulni comun. Aliatii cei mici au

www.digibuc.ro

10

MIRCEA DJUVARA: PRINCIPMN VI SPIRITIIL IILTIMELOR TRATATE DE PACE

fost maltratati, mult mai rau decal neutrii, cari rrtmai intacti, se bucura
e toata consideratia. Li s'a impus sau s'a incercat a li se impune conroluri de tot felul, militare, economice, politice (cum e pentru minoritati);
ba chiar au fost pui sa' plteasca, in locul invin01or, indemnizatii de rasboiu,

sub pretexte dcghizate (de ex. sub forma unor plati pentrti ajutorul dat lor
in rasboiu, etc. etc.). Infine, cei trei, ei intre ei se suspectau i cautau a se
prinde cu toate mijloacele unei diplomatii condamnabile. Lloyd George
Militia astfel mereu imperialismul francez (vezi op. cit. Tardieu pg. 189).
Ca da vedeti cum se apreciau intre ei, dati-mi voe sa va amintesc de

o vorba spusa, se zice, de Clemenceau, care il descrie 0 pe el 0 pe ceilalti doi protagoniti: Lloyd George se crede Napoleon, iar Wilson Damnezeul Aceasta era. situatia, acetia erau oamenii cari statea fata In fata.
Bine Inteles, toate interesele imediate, mrunte, au intrat in conflict
chiar intre cei trei g aceasta _a facut ca un antagonism puternic s se
manifeste Inca dela inceput intre Anglia, reprezentata prin caracterul fluid
al lid Lloyd George, 0 Franta, reprezentat prin caracterulmasiv i putin maleabil al lui Clmenceau. Acest conflict initial, altoit pe o intreaga situatie istoricrt a celor doul State, dainuete Inca' astazi 'in aceleai forme.
Anglia, dela inceput, dup ce a luat tot ce putea ha mai important pentn.' dansa, colonii, flota germana, s'a opus ca Franta s poata sa incheie
pacea as cum contiinta publica franceza incerca s'o realizeze.
E poate interesant, tocmai pentru a judeca tratateie de pace, sa judecam
0 oamenii cari sunt autorii lor, caci este adevarat ca fortele istorice,
pe care am cutat s vi le schitez pna, acum in scurte cuvinte, determina
actele mari istorice, dar nu e mai putin adevarat ca 0 oamenii acela cari
sunt la punctele de raspundere contribuesc mult la determinarea mersului
istoriei. Deaceea, sa-mi fie ingaduit, nu cu aprecieri de ale mele, ci cu aprecieri ale lor intre ei, sa caracterizez putin aceti oameni. Cred ca aceasta
este absolut indispensabil fata de dezorientarea care domina In genere la
noi in aceasta materie.
Lloyd George s'a impus In timpul rasboiului, s'a impus de sigur printr'o
capacitate politica extraordinar in Anglia. A luat msuri la un moment
dat contra paniciei financiare care cuprinsese piata englez, coordonandu-le
in m'ainile Bancii Angliei. Era cancelar al Eichierului. Ca ministru al munitiilor, de indat ce a luat raspunderea, s'a simtit 0 aci o schimbare 0

poporul englez a prins astfel o incredere deosebita In acest um. A luat puterea apoi ca ef de guvern In conditii asupra carora un expert american
spunea di e mai bine sa nu ne intrebam cum, dar a luat-o i a dus rasboiul
cu energia, cu puterea, cu priceperea care i-au dat popularitatea justificata
de sigur, de care se bucur in Anglia 0 recunotinta pe care i-o datoreaza
In aceasta privinta toate popoarele aliate.

Ce fel de om e Ina et In caracterul sau?

Thomas "Wiliam Lamont, un expert american, zice despre el ca era
miraculoasa la el celeritatea de a se adapta circumstantelor noui, calitate
care de sigur ca este de foarte mare folos in timp de rsboiu. Acela expert
mai adauga: niciodata Lloyd George nu era surd la consideratii politice

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

de

necesitate imediata,

oricare

ar fi

11

fost consideratiile ideale care

ar fi intrat In joc. El era passionnment amoureux des solutions rapides,

impatient des longs efforts zice Tardieu, care lucra cu dansul. Nu-i placa
eforturile lungi, Ii placea s dea imediat solutiile, se intelege chiar data
ar fi lost superficiale. Ce-1 determina? Numai interesul Angliei. Nici o alti
consideratie nu era decisiva In actiunea sa. E un tip de politician realist.
E caracteristic mornentul cand s'a pus In conferinta chestiunea Dantzigului.
Se discuta sub ce forme Dantzigulsui tread, la Polonia. Lloyd George sta
impasibil 0 nu asculta ca i cum s'ar fi vorbit de lucruri care nu-I interesau
In nici un fel. Deodat o scanteiere a trecut prin ochii sal spune un expert american
adus aminte, In urma unor cuvinte rostite, de rnarea
importanta economica a Dantzigului ca debuseu i punct de scurgere a petrolului si industriei polone. Dintr'o data a luat o atitudine agresiva, brusc

a cerut sh se suspende desbaterile si a impus apoi o solutie a sa aceea

care s'a i adoptat, a portului liber Dantzig. Enigma nu s'a explicat cleat
in urma, cand s'a aflat ca a impus un comisar englezla Dantzig. Era un control pe care in felul acesta Anglia Incerca sa-1 exercite asupra debuseurilor
poloneze (Vezi op. cit.: Ce qui se passa.... pg. 134-135.
Domnilor, David Miller, un alt expert american, cu prilejul Societatii
Natiunilor, vorbeste 0 de Lloyd George 0 se intreaba: Lloyd George se
interesa, oare de Soeietatea Natiunilor? lN'as putea spune.
Rezultatele politicii sale? Nu le-a asteptat, ci i le-a Mat singur i imediat: !Iota si imperial colonial german au fost distruse dela Inceput.
Acesta ar fi, din descrierea celor ce I-au apropiat, Lloyd GeoEge.

Clmenceau, cum am mai spus. era un orn de un caracter masiv. Cu vointa sa de fier a stiut s dud, rasboiul; la momentul de desnadejde al aliatilor, el, se poate spune, a salvat victoria. In felul acesta ct vene la conferinta cu o aureola extraordinara, era Parintele victoriei, cum II botezase
cu recunostinta poporul francez si cum Il priviau i popoarele aliate. Din
nefericire, cultura so politica, i, In ori ce caz, interesul pe care-1 avea pentru chestiunile politice dupa afirmatia iaras a unui expert american
nu se Intinda mai departe cleat Rinul. Aceeas hipnoza care a determinat
toat politica Frantei inainte de rasboiu, a determinat-o i in momentul
confectiunii picii. Toate celelalte chestiuni au fost lasate sa fie solutionate
de comisii, Clmenceau Impreuna cu ceilalti doi protagonisti, s'au ocupat,
in special el, aproape numai de chestiunea gerrnan.
A fost omul rasboiului; nu a putut fi Insa omul pcii. S'a aratat la confe-

ring in multe chestiuni Ingust, brutal si brusc.

Iata ce spune despre el Isaiah Bowman, unul din expertii araericani:

pas un jour trait le prsident Wilson de germanophile et

n'avait-il pas l-dessus quitt brusquement le Conseil des Quatre dans
un ace& de colke?.... Son visage avait cette expression agressive de leader
N'avait-il

victorieux I

un alt expert american, Thomas William Lamont, zice despre el:

L'affaire du bassin de la Sarre fut l'occasion d'une attaque violente et perosonnelle de M. Clmenceau contre le Prsident Wilson.

www.digibuc.ro

12

MIRCEA DJUVARA: PRINCIPIILE SI SPIRITUL ULTIMELOR TRATATE DE PACE

Domnilor, dad se purta astfel cu Wilson, intelegeti cum se purt& crt ai

lui, cu Pichon, pe care-1 plange unul din expertii americani, i chiar cu Foch 1),

fauritorul victoriei. Ce s mai spunem in asemenea conditii despre modul

cum Statele mici i In special noi cand i-am rezistat am fost tratati de acest
presedinte al conferintei.
Wilson, e marele prezident al Statelor Unite, el este Muritorul celor 14
puncte In toga abstractia i vagul kr. Ignorant al realittior europene,
pe care le cunostea numai de departe, reprezenta ins& figura cea mai senina i cea mai frumoasa de sigur !litre toate celelalte care au aprut la Conferint. Cci In cutele comtiintei sale, dupa toate probabilittile, n'a intervenit altceva cleat dragostea de justitie si ideal, desi bine inteles numai
ma cum o concepea dansul. Din acest punct de vedere el a fost un factor
determinant si foarte util al Conferintei pAcii. Veti vede& cum se explica

numai zeprezentantul Arnericii a plant venl cu aceste tendinte.

CA el nu cunostea chestiunile europene, reiese dintr'o serie de fapte

observatii: mai intaiu, in Septemvrie 1917, a fost instituita o comisie

de aneheta in frunte cu colonelul House care sa studieze chestiunile europene. E foarte bine c s'a fcut aceasta comisie care a dat in urm aproape
pe toti expertii americani; se intelege ins c chestiunile europene, atat
de grele, care reprezint prinderea unor nuante sufletesti atat de delicate
la diferitele popoare ale Europei, In politica kr respectivk nuante cateodata
de ascundere a adevrului, altdata de imbolduri semi constiente care rezulta
dintr'un Intreg trecut de traditiivechi,toate aceste chestiuni nu se pot cunomte
si solution& in mod serios prin studierea la distanta timp de un an sau doi ;
ar fi trebuit oameni cari sa cunoasca rea litatile de aproape, cu un contact
direct si mai vechiu ca vieata i cultura din partile respective ale Europei.
lea ce zice unul din expertii americani, Sidney Edward Mezes: L'isolement des Etats-Unis, le peu d'intrt qu'ils avaient jusque-la port & ces
questions, leurs relations peu troites avec la plupart des pays trangers,
surtout ceux de l'hmisphre Oriental, laissaient notre gouvernment sans
documentation utile, sans informations relles sur les questions, avec ui
personnel trop peu nombreux, trop dispers, et trop peu instruit pour runir
les renseignements ncessaires.

mai departe, colonelul Edward Mandell House, maim dreapta a lui

Wilson, zice: Avant de venir en Europe, Wilson ignorait la gravit et la
profondeur de ses blessures et jusqu'a quel point elles nous atteignaient.
Avant d'avoir vu par lui-mme, ne pouvait raliser.
1) In discursul tinut la 24 Noemvrie 1923 In Camera francez ca Presedinte al Consiliului de Ministri, vorbind despre Tratatul de Pace si despre furitorii si, Raymond
Poincar a spus :
aVoilb, quatre annes entires que la majorit late pniblement pour tirer d'un
otraitea incomplet le meilleur parti posiblen (Applaudissements).
Et quand le trait() de Versailles a t ngoci, je n'ai point b. faire connatre ici
emais je le ferai connatre quand on le voudra, que sur un gramd nombre de points, le
prsident de la Rpublique s'est trouv en dsaccord avec les ngociateurs, et que,
de mme, les ngociateurs se sont trouvs en dsaccord persistant ayes M. le Maarchal Poch.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

13

Pe de alta parte Thomas William Lamont zice despre Wilson: Le prsident Wilson n'avait pas un secretariat bien organise... Il ne savait pas utiliser ses collaborateurs.... par dfaut d'aptitude savoir dlguer la besogne.
Iata dar un orn care, el nestiind, a instituit imprejurul sari o serie de ex-

perti, de cari insa n'a stiut a se folosi. E un fapt constatat chiar de anturajul lui.
In sfarsit acela Wilson, la un moment dat, In consiliul celor patru, de
awl ca lucrarile doivent etre essentiellement exempts de formalisme car
il voulait pouvoir changer de point de vue, deelara expertul sau David
Hunter Miller.

Asa a fost posibil ca delegatia americank in lucrarea recentk din

care am scos toate aceste citatii 1), sg vrobeasca de Dobrogea asa cum a
vorbit, ca de o provincie care atunci trebuia sg fie determinata in statutul
ei politic:
Lrs pertes territoriales de la Bulgarie, ziee expertul Isaiah Bowman, peu-

vent paratre minces, mais la stabilit politique du pays s'en trouve seorieusenent affecte. Par la perte dfinitive de la Dobroudja, les commercants

eroumains de Braila et Galatz contrlent un quart du commerce extrieur

bulgare passant par le Danube.
lag un regret care e dat s ne surprinclai
Aceiasi experti, de sigur din necunoasterea situatiei reale, vorbesc mereu
de egeneroasa frontier%) care s'a acordat Romniei in spre Ungaria.
In ceeace priveste pe Wilson ling, este sigur, cu teate aceste defecte,
el era un orn animat de eele mai frumoase idealuri, cum observa Thomas
William Lamont: Pendant toute la conference M. Wilson ne se conduisit
jamais en politicien... Son ideal tait toujours trs lev et il s'y cramponnait
avec courage et tnacit. Beaucoup de prtendus libraux anglais ont re-

proche amrement M. Wilson d'avoir trop de fois cede a leur Ministre

Lloyd George ou a M. Clmenceau.
Iat cele mai frurnoase calificative ce se puteau da unui politician In asemenea momente.
Domnilor, acest Wilson, convins de Insemnatatea ideii de dreptate In
numele cgreia venea, declara el ROM, inteun rezumat pe care singur l-a fcut
asupra principillor tratatelor de pace 2), ca a intrat In numele Statelor
1) Op cit.: Ce qui ce passa . . . etc.
2) (Am intrat in rizboiu, spune Wilson in largul expozeu cu care a prezentat Senatului American la 10 Iulie 1919 tratatul de pace (vezi Times din 16 Iulie 1919 si
Rev. politique et parlementaire, din 10 Aug. 1919, p. 124 et s.) nu pentru ca interesele
unoastre materiale erau direct amenintate sau pentru ca s'ar fi violat clauzele vreunui
tratat particular in care eram participanti; dar pentru ca vedeam c suprematia Dreputului i chiar si valoarea sa erau puse in pericol si pentru c democratiile erau ameonintate prin agresiunea intolerabili a unei puteri care nu respecti nid dreptul nici
udatoria si al card sistem de guvernimnt socotea de dispretuit drepturile cettenilor

in fata puterii autocratice a Statului. In regularea pcii, nu am autat nici o repaoratie particularl pentru noi, ci numai restaurarea dreptului
garantarea libertatii
pretutindeni unde aceasti regulare putei s aibl efect. Am intrat in rclzboiu ca campion dezinteresati ai dreptutui; nu am intervenit in discutiile relative la pace de

www.digibuc.ro

14

M1RCEA DJUVARA: PRINCIPIILE $.1 SPIRITUL IILTIMELOR TRATATE DE PACE

Unite Americane in

n'avem nici un motiv sh nu-1 credem

.numai i numei spre a face s triumfe acea, idee. lath' o actiune care de sigur

trebuie s, fie relevata si care rhmane spre cinstea noului contiaent in istoria omenirii.
Cu aceste elemente conferinta se intruneste.
Charles Seymour descrie una din sedintele tipice dela Quai d'Orsay in
cabinetul d-lui Piehon:
In centru, la spatele unei mese empire, masiv, impasibil, cu fata in((timecard, cu mainile linitit tncrucisate rnereu inmilnusate in cenusiu,
sedea Clmenceau, inteo atitudine de toleranta plictisit. In intelepciunea
esa cinic, nu crezuse nieiodata ca sfarsitul rzboiului va readuce vaxsta de
oaur i tGate certurile acestea nationale (n. b.: printre acestea erau i pretentille teritoriale ale Romaniei) i se pareau foarte naturale, desi fastidioase
Humoarea sa arida i sarcasmul su muschtor se rcvelau prin rare Etcoregrtri i coutrastau cu rhdAtoarea sihnta a presediotelui Wilson, asezet
la dreapta sa,
e interesant de notat toti cei ce cereau ceva aveau
aerul sh i se adreseze ca omului de dreptate, in eare-si puseserh toata ndejdile. Laugh. Americami: Lloyd George si Balfour, contrast izbitor. Premieaul britanic, consurnat parca de o energie electric', seznd intotd'auna
pe marginea scaunului, intreband i intrerupand; Balfour, cu picioarele
intinse, cu capul rzimat pe spatele fotoliului, inchizand uneori ochii, fidozof cu totul la adpostul izbucnirior entusiaste care uneori ridieau pe
seful shu. Apoi, tot la dreapta, Japonezii cu figura nemiscata de sfinx. Iii
fata lui Clmenceau, Italienii: Orlando, elocvent i inflorit, i Sonnino cu
profil de vultur cu nasul puternic.... La spatele sefilor, atasatii i expertii
cu hrtille j statisticile lor, murmurnd Meet corectiuni la afirmatiile
eemise de delegatii nationalitatilor. Printre acestia din urm, venit st apere
drepturile thrii sale, s lumineze ignorantele neinchipuite, s desvlue rele1e
credinte i in cazul cel mai bun s scuture constiintele si sh miste indiferentele masive i impenetrabile pentru tot ce privia exclusiv numai puterile
cu interese limitate, era i delegatul Romaniei. Dar sa high' pe Seymour
sut continue descrierea sa: E usor de inchipuit in ce perplexitate erau oaat in aceea.s calitate . . . Prin intmrea noastra in fazboiu . . . o mare fort& morall
intervene/J.. . . . Tinerii nostri s ldati duceau in inima lor nobilele idealuri ale unui
apopor liber si aceasta viziune l face& de neinvins . . . Ei se artau ca niste cruciati.
.
. Natiunile, gratie autorului nostru, au recstigat libertatea lor. Eat datoria
noastril de a face totul ce er cu putinta pentru ca triumful liberttii i al dreptului
us, fie o victorie durabil. Obstacole felurite erau In cale: promisioni mutuale po care
si le daser guvernele in zilele acelea cnd forta i dreptul se confundau i cind puterea
lgiblueli care priveau distributii de teritorii si exsinvingatorul ii erh nelimitat,
tensiuni de suveranitate, care favorizau interese . . . WA a tine socoteal de dorintele
avantagiile popnarelor interesate (printre aceste filgdueli Wilson face& aluzie si
la Tratatul aliatilor cu Romania, de care nici o data nu a vrut sit stie)
Nu erh

in totd'auna usor de a altol o ordine de fapte noui pe toate aceste precedente .

. .

Am- avut privilegiul de a formulh principiile care au lost acceptate ca ba74 a pcii. . .
Ele exprimau constiinta moral& a lumii intregi, in acelas fel cum exprimau constiinta
Americii. Si Wilson sirse expunerea sa spunind Senatului
Singura chestiune

este de a sti acum dad putem refuza suprema(ia morald care ni se oferi

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

15

menii de Stat ai marilor Puteri aliate and ascultau aceste pledoarii. Soarta
unor anume districte, de care auziserci vorbindu-se vreodatei in mod vaq sau
poate chiar niciodatcl, era discutatii ca i cum twig securitatea viitorului ar
fi depins numai de atribuirea lor I Erci vorba de Banat, Teschen, Klagenfurt....
Uncle sit se gseasca vremea spre a aprofundi chestiunile? Inevitabil, consi-

diul a ajuns s adopte sugestiunea propus mai de mult de colonelul House

si aprobat de presedintele Wilson care-si da seama de timpul pierdut in
discutii zadarnice. S'a decis ca cererile nationalittilor mostenitoare ale
imperiului Austro-Ungar s se expun inaintea unor comisii compuse

din experti aliati.... La 1 Februarie 1919 consiliul numi prima comisie

teritoria16:... eea pentru frontiera romaneasct.. Aceste comisii au fost

factorii decisivi in privinta aceasta: cei trei nici nu se mai ocupau de chestiu-

nile de resortul kr, de cate ori rnu interesau direct trile pe care le repre-

zentau si au irnpus in tratate intocmai filr.1 a mai primi vreo discutie

solutiile date de ele. Comisiile care au fixat nouile frontiere erau com-

puse din reprezentanti ai Frantei, ai Marei Britanii, ai Italiei i ai Statelor

Unite, si anume ate doi delegati de fiecare putere, lmureste mai departe
Seymour (vezi op. cit.: Ce qui se passa... etc. pg. 85-86.
Mai intaiu plenar, Conferinta nu poate astfel s lucreze ; apoi se reduce
la cei 10 prim rninistrii i ministri de externe. Se gseste c i acestia sunt
prea multi Conferinta se reduce la 4 si in realitate la 3. Micile State aliate

nici nu existau in aceste decizii. Cei trei san patru determinau anume
solutiile care-i interesau, cum era chestiunea reparatiilor sau cele referitoarc la Germania, restul tuturor celorlalte chestiuni, in special toate
cele care ne interesau pe noi Romanii, au fost hotrite de comisii i cei
patru au refuzat a schimba o iot din hotririle kr.
Conferinta s'a transforruat astfel intenn simplu dietat de multe ori
hiar
de formele elementare de curtenie
al sefilor atotputernici ai
elor trei State mai mari. Conferinta dela Paris a ajuns astfel a reprduce
intocinai, chiar pan in miei amnunte, cele ce se petrecuserti cu un veac
inainte la conferinta dela Viena! Micile State aliate ajung a fi socotite ca
suverane de un al doilea rand. i presedintele Wilson a incereat a explica
aceast tutel fortat prin ideea c marile puteri le-au. creat si tot marile
puteri singure le pot mentine: dar pentru a lu o asemenea rspundere sfaturile kr trebuie ascultate (v. Protocolul stenegrafic al sedintei Plenare
din 31 Maiu 1919, publicat in Trebuie oare s scmnam tractatul cu Austria?
de Mircea Djuvara. Imprimeria Independenta, 1919; vezi i articolele pn-

'plicate de acelq in Democratia din 1919 asupra conferintei dela Paris).

Rezultatul a fost c in dreptul nou international a ptitrans in mod oficial, In chiar preambulele tratatelor incheiate, deosebirea intre Statele mari
Statele mici, consacrand-o printr'un text international, ceeace niciodata

nu s'a mai intamplat. S'a intrebuintat inteadevr in tratate formula:

Les Etats-Unis d'Amrique, l'Empire Britanique, la France, l'Italie et le

Japon, puissances dsignes dans le prsent trait comme principales Puissances allies et associes, spre deosebire de celelalte puteri contractante
desemnate ca Puissances intrts limits. i este de observat c toate

www.digibuc.ro

16

MIRCEA DJUVARA.: PRINCIPME I SPIRITUL IILTIMBLOR TRATATB DB PACE

State le mici care au ramas neutre 0 nu au intrat in rilsboiu nu au suferit

nici un fel de asemenea capitis diminutiones.

Este bine inteles in asemenea imprejurari, c nvinii i in special

Germania, care interesa mai de aproape pe marile puteri, nu au luat
parte la deliberari 0 la decizii. In ceeace privete celelalte State invinse, in unele privinte, and interesele Statelor mari se potriveau, ele
au fost tratate in mod avantagios i chiar mai cu simpatie cleat unii
din midi aliati.

Domnior, o problema ilisa se punea, problema mare 0 foarte grava.

Singura misiune marturisita a Conferintei era 0 nu putea fi decal de a face
dreptate. Cad toti aceti oameni i toate guvernele care se adunau la Paris
nu puteau sa mrturiseasca altceva in urma efortului i sacrificiilor Matte
de popoare in cursul acestui rsboiu. Se punea astfel intrebarea: trebuia o
conferinta politica sau un tribunal?

Am impresia, vorbind cu toata obiectivitatea de care se poate vorbi

in asemenea chestiune, ea aceasta confuzie, care sta in pretentia de a
realiza dreptul printr'o conferinta politica in care una dirt partile interesate,
unul dintre justitiabii, sa hotamsch i s judece, apasa, cu toate calitatile pe care le veti vedea ale Pactului la care s'ajuns, asupra incheierii acestui Pact i asupra principiilor care 1-au determinat.

Domnior, ce reprezinta tratatele de pace cu aceste antecedente i cu

aceti oameni cari le-au faurit?
Mai intairt de toate, tratatele de pace sunt de sigur o incercare de realizare, in sensul unei politiei realiste, a prineipiilor, din nefericire, aa de
vagi, pe care le-a enuntat Wilson in faimoasele sale rnesagii.
In acele mesagii, in special cel dela 8 lanuarie 1918, cuprinde renumitele 14 puncte, se exprim mai intaiu vointa de a se inlatura diplomatia
secreta, adic toemai politica aceea realista de care vorbeam adineauri, politica traditionala a Europei, cu care nu se impacau ultimele progrese ale politicii americane. Deaceea a 0 trebuit ca un American sa vie sa introduc
in politica europeana un nou principiu idealist i sa aduca noua organizare
a lumii.
In al doilea rand, natural, Wilson cerea mai departe liberta tea mhrilor
ruperea barierelor economice intre State. Pornind dela ideea abstracta
a egalittii intre oarneni3O deci intre natiuni, cati principiul e acela, Wilson
a ajuns la concluzia, naturala la el, ca toate natiunile trebuesc puse pe
picior de egalitate prin libertatea marilor 0 a comertului, aa Meat vreuna
s nu fie mai favorizata decal alta i fiecare sa poata sa ajunga cat mai liber la realizarea destinelor proprii. Ce deosebire intre aceasta ideologie
practica de toate zilele a politicii internationale! In aplicarile ei practice,
atatea contingente au venit sa altereze puritatea principiului!
In al treilea rand, in cele 14 puncte, Wilson cerea, reducerea armarnentului. In desbaterile dela Paris el a cautat a impune de multe ori cu o adevarat candoare dezarmarea natiunilor mici aliate.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

17

Natural, toate calamittile puterilor Europei i rzboiul deriva din abuzul fortei. Forta sunt azi armele si armele trebuiau luate din mama celor cari
uzau de ele cu atata cruzime i lipsa de respect fata de toate idealurile cele
mari. Ideea In sine este cat se poate de generoas. Ea exercita azi o foarte
puternica sugestie asupra foarte multor din oamenii de Stat anglo-saxoni.
In al patrulea rand mesagiul cere restaurarea tuturor relelor aduse prin

rzboiul cel mare de catre puterile centrale. Rusia trebui sa-si capete un
guvern liber, Alsacia trebui redata acelora dela cari fusese smulsa, AustroUngaria trebui reorganizat prin (lautonomiao populatiilor sale, Romania,
Serbia, Muntenegru trebuiau avacuate; Belgia restaurat4; Po Ionia trebuia

sa fie constituita o natiune independent.

In sfrsit o Societate a Natiunilor trebuia O. se organizeze pentru a face
domine justitia In relatiile dintre popoare si a garant aplicarea nouilor
tratate ce se vor Inchea.
Prin mesagiul din 12 Februarie 1918, In alte 4 puncte suplimentare, A ilson insista deasemenea asupra principiului de origin kantiana, al autodeterminarii popoarelor; popoarele i provinciile nu pot fi object de targ, ele nu
pot fi trecute fr vola si fr interesul lor de sub o stpanire la alta printr'un simplu targ ca niste simple bunuri materiale; orice hotrke care s'ar
luk trebuie s aib., In vedere interesele populatiei respective si aspiratiile nationale bine definite.
Infine, In mesagiul din 17 Septemvrie 1918, el insista asupra unei justitii
impartiale, distribuit i organizata in interesul tuturor si care va trebui
sa domine In organizarea noului concert al natiunilor.
Spiritul, textele si de multe ori actiunile marelui presedinte dovedeau
o adevarata desfacere evanghelic de toate realitatile lumeti. Un asemenea
idealism poate fi uneori foarte util pentru progresul general, dar a pus de
sigur la o grea incercare pe oamenii politiei europeni, chiar i pe cei cari urmreau satisfacerea unor interese legitime, pe care Wilson uneori nici nu
le intelegea.
Domnilor, acestea sunt antecedentele. Este controversa dacil texiul mesagiului lui Wilson, In special cele 14 puncte, formeaza un element integrant
al tratatelor de pace. Americanii i Germanii l-au sustinut, puterile europene

In parte au derogat dela aceasta interpretare, sustinand ca armistitiul i in

special textul tratatului este singurl care leaga puterile centrale. Dar discutia aceasta nu ne intereseaza pentru moment.
Ce au reprezentat tratatele astfel incheiate?
In-Wu de toate, cu toate contingentele, eu toate traditiile, cu toate relele
trecutului care apasa i azi cu atata tragick greutate asupra prezentului,

aceste tratatergrezint o mare afirmare moraM. In aceasta sta una din

cote mai mari semnificatii ale lor: o affThiilui punct de vedere moral

propriu zis. Imboldul acela de care va vorbeam, venind de jos in sus, dela

populatii la guverne, spre un ideal de moralitate care trebuie sa se realizeze si care trebuia sii evite relele din trecut, imboldul acesta gaseste de
sigur o expresit puternica In tratatele de_p_age
www.digibuc.ro

18

KIRCEA DJUVARA: PRINCIPME I SPIRITUL ULTIMELOR TRATATE DE PACE

Reprezintg aceasta oare o noutate, fiind numai in tratatele acum inche-

iate? De sigur cg nu. In trecut s'au ineheiat conventii pe ban unor idei
de moralg internationalg, cum a fost aceea dela Geneva din 1864 pentru
rgniti, s'au incheiat conventii referitoare la sclavia negrilor, etc. Despre
aplicarea principiilor dreptului international ag cum rezultg din exigentele
con0iintei publice, se vorbe0e si in preambulul conventiei dela Haga din
18 Octomvrie 1907, 0 la fel se vorbe0e in mai multe alte tratate.

Iatg, aluzii strgvezii la ideea de moralitate 0 echitate in politica internationalg.

In tratatele dela Versailles ggsim deasemenea inspiratia mgrturisitg 0

continua* a aceleea idei, ca un puteniic imbold i izvor sentimental al lor.
Ea se manifest intre altele in mod expres in art. 277, in care e vorba de pu-

nerea sub acuzatie a Kaiserului pentru ofensg, supremg contra moralei

internationale.

Domnilor, tratatele de pace, in leggturg ell aceasta, m ai reprezintg ins

treva: ceva care trebuie sg, ne fie sfant tuturor pentrud, e singura pavAzil

ocrotitoare a noastrg ca Stat mic 0 totdeoclatg singura pavgzg ocrotitoare

a fiedrui om in parte, anume cg justitia, chiar i cea irternationalg, nu
.)oate fi strging de ideea moralithtii.
Justitia pozitivg internationalg, dreptul gintilor, derivg din aceast g. mo.alg internationalg, i se interpreteazg prin ea ; ea este o incereare de realizare necesar a ideilor de moralitate internationalg; ea deci existri. Dreptul
gintilor nu e o sireplil speculatie a unor savanti eari meritit a fi luati in
deriziune ; el trebuie sg se aplice in politica de toate zilele ea un indreptar
al acestei politici, cci altfel am ajunge la conceptia care se nume0e germang,
la confuzia dreptului cu forta.

Domnilor, in aceast privint eunoa0eti faimoasa deshatere care a avut

loc referitor la cuvintele lui Bethmann Ilollweg: Not kennt kein Gebot
necegitatea nu cunea0e lege. Aceasta er afirmarea, poate nu tocmai a inlturgrii dreptului international, dar a inlgturgrii lui in anumite cazuri,
este afirmarea dreptului de necesitate in materie internationalg
Dar existg acest drept de necesitate TJn mare savant german, Kohler,
in timpul rgzhoiului la 1915, a publicat o carte asupra acestei ehestiuni 1).
El aratg cum stringtatea adicg Antanta contestg existenta dreptului de necesitate ; Germanul se grilbe0e sg atribuie savantilor Antantei
din cauza aceasta eine hohle Ignoranz (o ignorantg goalg) 2) Acei cari
nu recunose dreptul de necesitate, spune marele jurist Kohler, sunt vinovati
de ignorantg! Strginii, zice el, nici nu pot sg inteleagg un drept de necesitate,
cci el reprezintg ceva prea subtil pentru ei, Unterscheidungen die viel zu
fein sind als dass wir sie etwa in franzsischen oder italienischen Gesetze
1) Not kennt kein Gebot: Die Theorie des Notrechtes und die Ereignisse unserer Zeit
von Josef Kohler, Berlin 1915.
2) Loco cit. v. Vorwort.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

19

suchen diirften! (Stint nuante mult prea subtile ea sh poath fi gsite in legislatia italieneasch sau frantuzeasch).
lath pnh la ce punct poate patima sh orbeasch pe un mare cugetritor
cum este Kohler.
De sigur c i Loysel vorbeste si el de cazuri anumite de necesitate 1)
spune cit in instituiia coutumierh erh formula ncessit n'a point loi
cum si: Besoin ou ncessit et volont du roi n'ont loi. Deasemenea i dreptul
canonic recunoaste dreptul necesithtii: Necessitas non habet legem (c. 11 D

1 de consecr., e. 4 X de reg. jur. 5.41).

Scoala dreptului natural cunoaste dreptul necesitatii ca o intoarcere dela

starea de civilizatie la starea naturalh.
Hegel, ace! faimos Hegel care reprezinth teoreticianul conceptiei realiste
pe care am relevat-o a politicii contimporane, pune inch mai multa insemnhtate pe ideea necesith-tii. El Ii d un lustru non, caci introduce ideea de
valoarn; vieata in sine reprezinth valoarea ultimit care se manifesth prin
ideea de Stat. Ori de cate ori ne aflrtm in fata unei ierarhii de valori, trebuie,
conform conceptiei lui Hegel, s sacrifienn pe cele inferioare celor superioare. Din acest punct de vedere ori de Cate ori este In conflict o valoare
ntai inalth eu una inferioar ei, trebuie st sacrifichm pe cea din urntb' (a se
vedea si art. 904 din codul civil german care consacrh aceast conceptie
inteo anurne spell). Se puteh astfel concepe curn Germanii au sacrificat spre
pild Belgia in virtutea dreptului de neeesitate pentru realizarea i scripared
culturii lor, care reprezinth o idee i o valoare superioarg. lath aplicarea
acestei conceptii.
Cine judech insh scara valorilor?
apoi, nu-i oare adevrtrat c cea mai inalth valoare sth tocmai in respectarta drepturior tuturor, adich In practicarea moralei i justitiei?
Ca sh vedeti printi la ce punct a mers Kohler cu exagerarea in privinta
aphrhrii pe care o face dreptului de necesitate, imi voiu permite s cetesc
numai inch cteva rrInduri din scrisul lui:
Alle kennen das Bild von Gricault von den Schiffbriichigen, die erschpft und schon beinahe vernichtet, vergebens nach Bettung die Tticher
schwenken. Hier kommt es min mitunter vor, das die Notleidenden den
einen tten, damit die anderen ihn vereehren und sieh so ihr Leben erhalten.
ha, un exemplu de drept de necesitate. lath, prth unde poate sh, meargh

exagerarea, cnd alunectim pe o panth periculoash.

El mai citeazh dealtfel i alte cazuri: Doi naufragiati au in fath o schn; dect s piara ambii mai bine numai unul; deci unul are dreptul sh-1
infhture pe cell-daft. Asemenea dad, unul st dejh aghtat de schndurh: aut
ego aut tup. Alt caz caracteristic este al conduchtorului de automobil care
dinviteza mainii id seamh cri ueide pe toti cei din masinh vise ucide i pe
sine dach nu calch grupul de oameni ce-i stau in
(pg. 20-21).
Domnilor, eu am impresia ch, acela care a dat, in aceasth privinth ca
in attea altele, solutia definitivh care se impune i in dreptul nostru,
') Institutes Contumires No. 870, 913.

www.digibuc.ro

20

NIRCEA DJUVARA: PRINCIPLILE I SPIRITUL (JLTIMELOR TRATATE DE PACE

este marele cugettor Kant, and a fcut deosebirea, care a rmas, intre
fapte inculpabile i unele impuniabile.

Sunt fapte care nu se pot pedeps, dar aceasta nu inseamn ca nu sunt

vinovate.

Din acest punct de vedere Intreg dreptul de necesitate cade dela sine.
Marele savant Mercier, profesor la Lausanne, scrie in 1919, inteo lucrare

a sal):
11 n'y a pas de droit de ncessit. Cette conception implique contradiction. La neassit serait la contrainte sans droit. Ce serait un droit
contre le droit... Ce serait confondre le fait avec le droit.
Aci este, domnilor, adevratul pullet sensibil, cheia intregii chestiuni.
A admite dreptul de necesitate, este a confunda in realitate dreptul cu forta.
Ei bine, tocmai contra acestei conceptii trebuie s se revolte intreaga
lume contimporan i de aceea, contra acestei conceptii, s'a inscris i s'a
recunoscut, de tratatele de pace, c'a' dreptul international exist i nu poate
fi suspendat nici chiar pe baza unui drept de neeesitate.
Dealtfel, in America, aceasta se enuntase mai de mult in faimoasa declaratie dela Washington, a clrepturilor i datoriilor natiunilor proclamata
de Institutul American de Drept International in 1916. In art. 1, primul lucru
ce se face este s se afirme existenta i obligativitatea dreptului internationa,
condamnand categoric dreptul de necesitate.
Cu aceste principii a venit astfel i 1vVilson i a gsit terenul preparat,
pentruc In urma evenimentelor rzboiului nimeni nu s'a mai gandit s afirme
dreptul international nu trebuie s se aplice si nu exist.
In tratatele de pace gsim astfel expresia acestui din urm,' punct
de vedere i prin aceasta ele desigur sunt un eveniment foarte important
in istoria modern& o afirmare, precum am spus, cat se poate de categoric&
a principiului moral care st la baza dreptului insu.

Revolutia francez, rupand eigazurile istorice care se opuneau nouilor

conceptii, a pus bazele dreptului public intern ; ea a formulat si a proclamat principiile juridice care stau la baza democratiei in organizarea luntricti

a unui Stat. Tratatele din 1919 au organizat in acelas fel dreptul public
international; ele au proclamat principiile pe care constiinta public de pretutindeni le cerea cu Bete In aceast privint,. S'a proclamat astfel ideea fa'spunderii Statelor i oamenilor din fruntea lor pentru daunele ilegale ce aduc
altor State ; s'a conturat ideea personalittii in dreptul gintilor, prin afirmarea
principiilor de autodeterminare intemeiate pe acela al nationalittilor, s'a facut

din democratia intern a unui Stat conditia pozitiei sale internationale,

s'a intins aceasa democratic pang, la organizarea noua social pe care nouile
vremuri o cer, s'a incercat a se da in mod generos tuturor cetatenilor unei
tri, chiar celor eterogeni prin rass, limb sau religie, putinta de a trl liberi.
Din nefericire pasiunea din sufletele corifeilor europeni ai Conferintei
lipsa de experient a celui american, au impiedecat recunogterea marelui
ly Sances et travaux de l'Union juridique internationale, 2-e Session, 1919, p. 37.

www.digibuc.ro

POLITICA =ERNA

21

6rincipiu al egalitatii de drept a Statelor intre ele. Rezultatul acestei

pasiuni, ca si al Imprejurrilor extrem de nefavorabile din Europa, a fost

dealtfel ca mai malt ca jumatate din lumea europeana, Germania si Rusia,

sa rmn, in afar& de noua organizare internationaM. si vrsmase ei. Aceasta

situatie poate duce la incalculabile complicatii.

Domnilor, pornind dela cadrul general, pe care-I reprezint prineipiile

expuse, ce au facut astfel tratatele? Au Mcut mai Intaiu o opera de restabilire si apoi o opera de constructie nourt.

0 opera de restabilire, pentruca, pornind &la ideea ca Germania e viovata de toate relele cauzate prin razboiu, trebui& s readuca pe cftt poibil lucrurile la starea dinainte, sa se presteze reparatiile necesare.
Ideea initiala pe care se Intemeiaza toata aceasta opera, este evident
aras o notiune juridica: notiunea de respousabilitate, notiune care conirma Inca odata cele ce spuneam odinioar.
Responsabilitatea poate fi de doua feluri: responsabilitate penala si una
atrimonial. Ce a hotarIt Conferinta In aceste dou privinte ?
In ceeace priveste responsabilitatca penala, contrar tuturor uzantelor internationale de pna acum, care introduce& In tratate principiul amnistiei,
tratatele cele noui au cerut darea In judecat a vinovatior din Germania.
Cine sunt acesti vinovati?
Intdiu Kaiserul. Chestiunea sa este foarte grea ca chestiune de drept.
Mai Intaiu suveranii se bucura de imunitate. Cnd te ridici In virtutea unei

conceptii juridice cad pe baza unei idei de drept cauti sa impui aceste
tratate Invinsilor trebuie sa te supui tuturor consecventelor juridice care

se pot trage din prindipiile de drept. Daca suveranul se bucura de imunitate,

cum II atingi? Apoi este un principiu elementar de drept, &A nu poate fi pedeapsa fail s, se determine mai Intiu elementele infractiei.
Care er& legea care determina infractia pe care o comisese Kaiserul?
Nu a existat o asemenea lege pozitiv.
Care e apoi ofensa la moral, ofensa suprema la morala internationala ?
Att se spune In tratat. Dar, domnilor, aiei e o mare confuzie Intre drept
si morala, caci nu se poate judeca cineva pentru ofensa adusa moralei;
D-v. stiti, din Intreaga istorie a omenirii, ce funest poate fi si la ce consecvente

de intolerant salbatica poate duce confuzia Intre drept si Intre moral.

SA institui un tribunal special pentru judecarea lui? i aceasta este iars
nepotrivit cu principiile dreptului.
Problema ell deci destul de grea. Wilson si Japonia all fost contra oricgrei punere cub aeuzatie a Kaiserului. Popoarele europene, prinse de vrtejul patimei rasboiului, nu paean sa nu aduea Invinuiri In aceast privintil.
Astfel s'a ajuns la textul hibrid din punct de vedere juridic, care se gseste
.
In tratatul de pace.
.
Expertii americani au invocat preeedentul faimos al procesului Hud-

son din 1912 judecat de Curtea suprema a Statelor-Unite, In care s'a stabilit,
di autoritatile legislative ale Uniunii trebuie Inthiu Ea determine ce act este

www.digibuc.ro

22

MIRCEA DJUVARA: PRINCIPIILE

l SPIRITUL ULTIMELOR TRATATE DE PACE

crima, s. fixeze o pedeaps determinata i sh declare ce tribunal este cornpetent. Aeestea au i fost motivele pentru care, cu (kept cuvnt, expertii
americani au refuzat sh se pronunte pentru darea In judecat a Kaiserului.

Dar Kaiserul a fugit din Germania ca sh evite dificulttile inerente situatiei In tara lui. S'a dus in Olanda. Cum a judecat Olanda ehestiunea?
I s'a cerut extrdarea Kaiserului i Olanda a refuzat-o. Peut-tre,
aprs tout la Hollande soupconnait-elle clue M. Lloyd George tait au
fond satisfait des dispositions insres dans le trait relativement au procs
du Kaiser et qu, un refus rpondrait h. son secret &sir, observa cu finete
expertut american Jamea Bann Scott (op. cit. ).

Este de notat c' Lloyd George contribuise in coa mai mare msur la
condamnarea Kaiserului.
Chestiunea modului cum a lost dat in judecat impriratul Germaniei, s'a
prezentat i In fata Societtii Natiunilor care, la 18 Decemvrie 1920, a declarat categoric: Nu existti Ina vreo lege penal international recunoscuth
de toate natiunile. Dad), nu exista, nu se pot aplica pedepse In dreptul international. Societatea Natiunilor recomandh insh eventuala infiintare a unei
legislatii, i chiar a unet seetii speciale a Curtii Internationale de justitie pentru represiunea unor delicte similare in viitor.
Domnitor, in ceeace privete ceilalti vinovati, _s'au prescris dispozitii
mai conforme cu principiile de drept.

In aceasth privinth mi-aduc aminte, cu expertul american, de o exclamatie a lui Shakespeare: 0! e excelent s ai putere de uria, dar e odios
sh te foloseti de ea ca uria.
apoi principiul c invinghtorul ar puteh pe cale de horarlre politia
determine vinovtiile i s deslntue represiunea ar fi un regres i o foarte
mare primejdie pe viitor. Ar deschide calea tuturor violentelor eventuale
din partea invinghtorilor In viitoarele rtizboaie.

Chestiunea responsabilittii penale prezinth i alt latur. Am spus odi-

nioarrt: categoriile de drept privat, nu se aplia i In materie publia. Tot

asemenea ideea de responsabilitate e toarte greu s, fie aplicath intocmai ea
intre particulari In materie de drept al gintilor. Chiar daa ar fi putut s fie

chemat imphratul german In justitie, sh nu uithm a el erh reprezentantul

unui popor, care concentrase In el aspiratiile sale morale la un moment
dat. Orice lovitur dath unei anume persoane reprezentative in dreptul public, reprezinth o loviturh dat contiintei morale a unni intreg popor. Deaceea nu zic c' nu trebuie s existe ruponsabilitate, dar categoria juri-

dia trebuie studiat deosebit, immldiind-o duph nevoie; nu poate fi

aplicath ca dreptul penal obinuit.

Domnilor, nu trebuie s existe responsabilitate international? Nu spun
aceasta, dimpotrivh, i am convingerea a, dach asupra mijloacelor cu care
s'a Incercat realizarea ideii, Conferinta a greit, In ceeace privete principiul
are dreptate. Dar trebuie sii, se stabileasch intnt o lege penal international,
un tribunal competent. Atunei desigur c ideea resposabilittii persoanelor

cari au comis o infractie la dreptul gintilor este o idee care trebuie s se

aplice i din punct cte vedere penal. Daa efii guvernelor ar ti cii anumite
www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

23

infractii s'ar pedepsi, desigur c multe din abuzurile grozave care s'au
intamplat si se vor mai intampla in vieata publica,' a Statelor, vor fi infranate.

Chestiunea e mare deschisa nu poate fi discutata, atat in dreptul public

intern cat si In dreptul international, cu multe argumente pro si contra.

Arn convingerea ca o responsabilitate trebuie organizat. Din acest punct
de vedere tratatul de pace desigur a adus un element non, a accentuat o
tending care desigur exista Inainte, dar care a lost introdus In dreptul
international prin mijlocirea acelui tratat.
Aceasta in ceeace priveste responsabilitatea penala.

Trecem la responsabilitatea patrimoniaM. Germania e recunoseuta vinovata, de tot ce s'a intamplat i trebuie sa, repare.
S'a introdus principiul general al reparatiei integrale.
Din acest purict de vedere iaras tratatele acestea reprezinta o mare
noutate, cad se renunta cum Meuse dealtfel si Germania prin tratatele,
incheiate en noi la Bucuresti, la 1918, i cu Rusii la Brestlitowsk
a indemnizari de rasboiu. Desigur ca este un progres real In dreptul gintilor i reprezinta exeluderea acelei asimilari care se face cam pripit intre categoriile de
drept public si intre categoriile de drept privat, intre ideea responsabilitatii
cum se prezinta si se realizeaza In relatiile dintre particulari si cum se
poate aplica In relatiile clintre popoare.
S'a redus dealifel i principiul eh' plata reparatiilor va fi chiar numai
pentru daunele suferite de populatia civila. S'a discutat daca trebuie aclangate pensiile si in 4le din urma s'a hot5rIt c i pensiile trebuesc pMtite ca reparatie civila, Intrucat nu reprezinta, o &ling propriu zisa a militarilor, ci o dauna cu caracter civil.

Dar pentru organizarea reparatiilor astfel hotrite, s'a ajuns, din cauza
tendintei de politica realist de care am vorbit, la o conceptie curioasa'.
0 comisie de reparatie avea sa determine in ce consista aceste reparatii si cum sa se plateasca, o comisie in care numai anumite popoare,
3, 4 sau 7 aveau s hotarasca pentru toti. Primejdia se arata Ca' acea comisie avea sa hotarasca impinsa de nevoile zilei i de traditiile politice
realiste: era vorba iar de o Conferinta politica i nu de o instant5, care sa
aib, autoritatea si irnpartialitatea unei instante de judecat. Astfel s'a ajuns
la conceptia extraordinara a unui control economic care sa apese asupra
vrjmasului timp de decenii. Sa ajuns la conceptia si mai extraordinara
a icleii cit aliatii cei mici de multe ori, In lipsa vrajmasului, trebuie sit plateasca despagubiri aliatilor celor mari. Asa s'a intamplat ea aliatii cei miei,
Intre cari si noi, sit fim constrnsi de comisia reparatiilor la plata a diferite sume Statelor vrajmase, nu ca s ajutam Statele vrajmase, ci mai ales
pentru ca acele sume s intre In patrimoniul Statelor mari, Ca, se desptigubeasca cu alte cuvinte ele dela noi, In lipsa vrajmasilor.
Tot Inauntrul acestei idei generale a r6sponsabilitiltii s'a facia i restitutiuni teritoriale, pe care le cunoasteti, cum a fost aceea a Alsaciei-Lorena,
cum In parte s'a recunoscut si pentru noi, In special pentru Bucovina si tot
asemenea pang, la un pullet pentru Basarabia.

www.digibuc.ro

24

MIRCEA DJUVARA: PRINCIPIILE I SPIRITUL ULTIMELOR TRATATE DB PACE

Domnilor, din toate aceste consideratii reiese un lucru: intAiu ideea sniitoas a unei rAspunderi care trebuie organizat in materie de drept public; al doilea ideea c aceast rspundere nu poate fi organizat dup tiparul rspunderii unor particulari, chid in materie de drept public avem alte
categorii cleat in dreptul privat. In sfrsit trebuie s retinem di un popor
nu poate fi condamnat ca un particular, nu poate fi condamnat la moarte
si la incetarea desvoltArii sale. Dreptul de propgsire al unui popor e un drept
primordial, drept care nu poate fi desfiintat, cum poate, pe cale de condamnare, s fie desfiintat la un particular.
In ceeace

r' ta ?

priveste constructia

pentru viitor,

ce

facut Confe-

Cel mai mare titlu de glom al rzboiului acesta, si de sigur si al Conferintei

d n Paris, este ch s'au asezat bazele organizatiei internationale land drept

p incipiu principiul nationalittilor. S'a incercat a se stabill Statele pe ct
p sibil conform 6u principiul national. Ideea e veche si se deduce din aceea
d suveranitate a poporului. Ea se poate legh astfel desigur cu revolutia
francez si cu evolutia anterioarg. Principiul nationalitAtii, dela revolutil francez incoace, s'a afirmat si In dreptul public international. Il gsiqi pentru prima datti afirmat in tratatul dela 1827 pe care Anglia, Franta
i usia l-au incheiat in favoarea Grecilor la Landra.
Teoreticianul care l-a formulat sub o form interesant la 1854 a fost
lancini, in faimoasa sa lucrare Della nazionalit cope fondamento del diritto delle genti. El socoteste a nationalitatea este fundamentul dreptului
gin-tilor. Poate fi discutie in aceast privint. Problema e in tot cazul alta:
este oare principiul nationalittii o directiv esential care s se impun politicii internationale? Este vorba de o directiv, din acest punct de vedere
ca ideal juridic, care srt se aplice politicii.
In aceast privint nu trebuie s ascundem el multi publicisti si autori
au fost contra prineipiului. Astfel, in afarA de alti autori ca F. de Martens,
Holzendorff, Padeletti, Thiers, in sedinta corpului legislativ din 14 Martie
1867, s'a pronuntat contra principiului nationalitgtior. Obiectia care se
aduce este ca s'ar face sau State prea mari sau o pulbere de State mici...
Intelegeti cA fat de modul de realizare a principiului nationalittilor
,in tratatele recente, asemenea obiectii cad dela sine.
Dar un principiu nou, in afarg de principiul propriu zis al nationalittilor,
'a grefat peste el, anume acela al autodetermingrii popoarelor. Aceasta este
noutate in dreptul international, introdus iargs de Wilson. In cinci meagii din 1915, 1917 si 1918 dnsul a afirmat acest principiu.
Inspiratia principiului autodeterminrii popoarelor este mai indepr-

tan. 0 putem gsi in actul de independent al Statelor-Unite del& 4 Iulie

1776; o gAsim si in declaratia drepturilor omului din timpul revolutiei
franceze.

De sigur cg, o aplicare a acestui principiu poate s degenereze in anarhie,

deaceea el trebuie temperat cu alte principii.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

25

Nu se poate concepe act de autodeterminare dect la gruparile sociale

care constituesc nationalitatile. Nu se poate deasemenea autodeterminare cleat la acele grupuri majore care au guverne libere si care recunosc principiile
dreptului international. Ad Oste un element nou si loarte interesant pe care
tratatele de pace 1.l afirma si care, ce e drept, cere si el antecedentele sale.

Mai ales in organizarea imperiului britanie si a lumii americane nu se pot

socoti ea guverne majore, cu drept de conducere proprie, intoemai ca la particulari, cleat natiunile care sunt deja organizate in fapt si care au aceast
organizare pe baza de guvernamnt democratic, astfel Meat s se recunoasc
prineipiile mari de dreptate care conduc intreaga vieat publics. Acestea sunt
iaras influente de ale idealismului american: in America, spre deosebire de Eu-

ropa, si in special in Statele-Unite, acolo unde diferentele nationale nu se

aratA, criteriul diferentierii ramne in mod normal expresia vointei li-

bere a fiedruia.
Cum se va afirm principiul autodeterminarii? In materie de drept public nu exist anumite forme de afirmare cum exist& in materie privata.
Istorie, instant de judecat, plebiscit, revolutie, orice afirmare de drept
sub orice forma prin puterea vointei fiecarui popor, determina recunoasnrea .

lui din acest punct de vedere.

Vedeti dt de delicata si de grea e chestiunea.
Domnilor, cu aceste temperamente, ca s se evite o spulberare a organizatiilor de Stat in organizatii mai mid, arbitrare, sau anihilarea unor
organizatii autonome inauntrul altor organizatii mai mari, cu aceste
temperamente, care sunt foarte greu de precizat, de sigur ca principiul autodeterminrii vine, prin nouile tratate i prin autoritatea idealistului american, O. faca parte integranta din ncrul drept general european, combinndu-se cu principiul mai vechiu pe continentul nostru, al nationalitatilor.
In ceeace priveste modul cum tratatele au organizat principiul nationalitatii, de sigur ca trebuie sa relevam ca un progres in anume privinte
organizarea minoritaflor. E incontestabil ca aceste minoritati trebuesc proteguite, dar principiul mare care trebuie sa fie recunoscut i afirmat de delegatia romneasca cu deosebita autoritate la Conferinta din Paris, este
ca principiul minoritatii, daca se introduce in tratate, trebuie introdus deopotriva pentru toti si nu numai pentru alialii cei mici.
Din acest punct de vedere de sigur ca un progres s'a facut In dreptul
international public, desi mitijat cu anume consideratii egoiste ale puterilor mari fata de cele mici.
Sunt oare minoritatile din fiecare Stat ocrotite de noul statut cu drepturi
care se atribue membrilor lor ut singuli, sau sunt recunoscute de drept minoritatile ca atare, ca organisme vii colective? De sigur ca prima solutie
confirmata dealtfel de hotariri recente ale Societatii Natiunior este cea ade-

vrata: nu a putut fi in intentia autorilor pactelor celor noui sa creeze

in fiecare Stat puteri colective cu tendinte centrifuge ca niste adevrate
State in State, care ar aye& in orice caz tendinta de a face din orice organi-

zatie de Stat un Stat polinational, atunci cnd nu ar ave intentii iredentiste.

www.digibuc.ro

26

MIRCEA DJUVARA: PRINOIPIILE I SPIRITUL ULTIMELOR TRATATE DB PACE

In realitate marele progres a stat in proclamarea necesittii noui a unor

principii vechi: la realizare aliatii cei mari au refuzat a trage toate consecventele. Vedem astfel, ca s luam un singur exemplu, cum Austria a fost
condamnat a nu se mai un niciodat cu Germania.

Dar problema mare era alta: problema organizrii comunittii interinationale a Statelor intemeiate pe acest principiu national. Solidaritatea de

fapt intre State de sigur a a existat intotdeauna. Sully vorbd, de dependenta dintre State in raportul pe care-1 fcei stilpanului sau Henric al IV-lea.

pependenta aceasta poate fi econrnnic i politic, chci. State le au nevoie

lunele de altele sub toate formele ; dependenta e i intelectual i constituit
dinteun curent intreg de civilizatie.
In felul acesta State le toate care stau In aceast dependent, formeag
un sistem politic de sine stttor. De acest fel este sistemul Statelor civilizate. Ca dovad ch la baza sistemului st tocmai aceast idee de curent de
civilizatie comung, este ch din acest sistem au fost excluse dealungul istoriei State le, care nu II reprezint. Atta vreme nu s'a admis in comunitatea
Statelor civilizate cleat State cretine. Turcia a fost exclus, png la tratatul
incheiat in urma rzboiului din Crimeea la 30 Martie 1856, care in art. 7 prevede : Sub lima Poartiti e admis a participh la avantagiile dreptului public i ale concertului european. Japonia, China, Siamul, Persia abi in
urm, au fost admise la fel in sistemul de drept international.
Lord Lorimer, marele profesor din Edimburg, publich la 1885 ideile sale
in aceast privint, in general admise de publiciti, imprtind in trei grupurile

mari politice de drept public international:

1. Grupul civilizatilor, al State lor europene, al coloniilor mari de sine
satiltoare, al State lor americane, grup din care se exclude Ins Turcia.
2. Umanitatea semi-barbar in care intra Turcia, State le Asiei musulmane care se deosebesc de conceptia creOin, a Statelor europene.
3. In sfqit umanitatea slbatich din Africa, Oceania, etc., careia i se
aplica numai idei de umanitate.

Nouile tratate confirm ateasth conceptie atunci cnd constituesc

principiile lor pe baza ideii unui fel de majorat de drept public, instituind
,chiar mandate asupra popoarelor minore.
Organele de drept ale comunitiltii internationale au fest : conferintele
yongresele.

Afar de acest sistem general, mai exist din alt punct de vedere o organizare care reprezina comunitatea propriu zis european, cu o infittiare
eriginal a ei proprie. Exist de vreme indelungat. In toath istoria Europei
am puteA constat o asemenea realitate ; o putem vdi cu mai mult
rint, dad, cercetm istoria Europei dela 1815 incoace, dela Sfnta Alianth
pn astzi. S'a constituit in acest rstimp, a numitul Concert european
compus din 3-7 puteri mari care formau astfel organul de conducere al intereselor europene. Acest organ, pe care in 1919 d-1 Clmenceau Il mai pomenete Inch expres adresndu-se d-lui Paderewski, a impus totdeauna dealungul acestui veac vederile sale politicii europene, fir s tin searna de

www.digibuc.ro

POLITICA =ERNA

27

vointa popoarelor mici; a luat intotdeauna decizii pentru ele, desi fceau
si ele In drept parte din comunitatea european in numele dreia se luau

deciziile. Iatrt dar un grup de State care, prin mijlocirea acestui organ
special si prin practicarea unui sistem de echilibru politic, intre puterile
mari uncle fat de altele, ajunge s dea o fizionomie proprie concertului

Statelor europene in veacul din urmg.

Concertul european s'a lrgit din ce in ce mai mult dela 1815 pn azi.
Efortul Statelor mici a fost in timpul din urmrt de a se emancip de sub tutela de fapt a marilor puteri. Astfel marele efort al diplomatiei noastre in
1913 a fost de a provoca un reglement al chestiunior balcanice Mil interven-

tia marilor puteri. Iar in 1916, in tratatul de aliant cu marile puteri,

s'a trecut, in urma cererii noastre, 0, la Conferinta pacii, Romnia va fi
tratat pe un picior de egalitate de drept cu celelalte prti contractante.
Mare le principiu al egalittii Statelor in comunitatea juridica international6,

rincipiu care pluti in atmosfera juridica a timpului 0 care numai in fapt

usese Ora atunci contrariat prin rolul efectiv si autoritatea de fapt ce 10
sumau marile puteri in regularea afacerilor comunitritii europene, se vedei

[stfel consacrat. La conferintele dela Haga deasemenea State le mici au revendicat cu putere aceast egalitate de drept. Din nefericire in aceast pri-

vint tratatele din 1919 au inversat situatia, cel putin referitor la Statela mici aliate, dad nu si la celelalte: s'a proclamat textual in tratate deosebirea de insemntate in drept intre State le mari (principalele puteri aliate
si asociate) si cele mici (puteri ea interese secundare). Pentru prima dat,
precum am mai relevat, o asemenea clasificare a Statelor deplin suverane
apare Inteun text legislativ international si aduce astfel o deosebire de drept
intre State. Nita aici, deosebirea era mai mult in fapt, respectndu-se prin-

cipiul juridic al egalitatii Statelor.

In realitate comunitatea european a fost condusg, de fapt in tot cursul
veacului al 19-lea prin organul sau, concertul european, de marile puteri.
Acestea in hotAririle luate au avut in vedere in prima linie intotdeauna
interesele lor egoiste. State le mici reprezentau mai ales cmpuri de interese ale pttterilor mari. Scopul mare al Politicii europene a fost prevenirea
complicatiilor prin inarmri, prin intimidri si prin stabilirea cu incetul
a unor aliante sau intelegeri care sit se Vila In echilibru unele pe allele.
Principiul echilibrului, asezat astfel la baza organizrii politicii europene,

este dealtfel un principiu vechiu. El s'a manifestat ind dela tratatul din
Westfalia si corespunde, de sigur, inteo mare mrisurg, unei realitti de fapt

de care nu se poate face abstractie.

Dar in dreptul public european astfel definit existrt si subimprtiri. Astfel

avem subimprtirea Statelor scandinave si alta, pe care o cunoastem mai

deaproape, Mica Antantri.
In afar de dreptul european avem un drept asiatic care reprezint si el

un drept international public cu regale particulare; Japonia e pe cale de a

face,un fel de Monro-ism al srtu. Oceania pe de alt parte inceard s tritemeieze o comunitate proprie; Hughes, primul midistru al Australiei, la 1921,
duprt incheierea pactului Anglo-Japonez, a incercat si el un fel de Monro-ism,

www.digibuc.ro

28

IJIRCEA DJUVARA: PRINCIPIIL

I SPIRITUL ULTIMELOR TRATATE DE PACE

&rand ca acest pact sa nu se Indrepte In nici un fel In contra Statelor-Unite

americane i ca Australia s fie rezervata numai rassei albe.

In sfar0t, elementul cel mai interesant pe care trebuie s-1 relevam

astzi este comunitatea original de drept public american. Dreptul
public american se manifesta Inteadevar printeo conceptie proprie
pornit dela Monroe, 6At se poate de interesanta i care merit& sa fie putin
adncit.
Conceptia lui Monroe, manifestata In 1823, consista 1) in interzicerea
colonizrii teritoriului american, 2) apoi, In interzicerea oricarei interventii
europene In America 0 3) In fine, chiar interzicerea oricarei interventii
americane In afacerile europene.

Ultimul punct este interesant de relevat pentruca conceptia aceasta

se manifesta pang azi, chiar i dup.& ce Wilson a impus la Conferinta picii

Pactul natiunilor. Aceasta conceptie a comandat In America repudiarea

Pactului din Versailles din partea Senatuhii american. Ideea lui Monroe fusese emish dealt fel la 1796 i de Washington In adresa sa de adio : recomandase
atunci o politica de reculegere 0 de izolare.

Doctrina lui Monroe a fost provocata de mai multe cauze, printre care
se noteaza teama: 1) pe care o face Statelor-Unite expansiunea incercata de
Rusia In America, apoi 2) amenintarea care veni din partea Angliei i 3)

In cele din ulna amenintarea venit' din partea Sfintei Aliante europene,
care tocmai se infriptuise i care manifestase veleitati de a readuce colcniile
spaniole in suveranitatea spaniol.
Monroe a profitat, pentru a impune teoriile sale, de faptul ca Anglia era
favorabila In acel moment.
In realitate toata teoria porne0e dintr'un principiu egoist, 0 are de obiect
Inainte de toate linktea Statelor-Unite. Deaceea se poate spune ca America
a vzut chiar i razboiul prin prisma acestor traditii mai vechi, intemeiate
pe interesul propriu american. Contrar afirmatiei lui Wilson, sinceri de si-

gur, c immixtiunea Americii a fost pornit numai din dorinta realizarii

idealului pur de justitie, e sigur ert interventia Americii s'a fcut i din
cauza unor interese americane care se simtiau din ce In ce mai amenintate
prin dainuirea rzboiului i prin victoria eventuali a Germaniei.
Doctrina astfel schitati a suferit o lungi evolutie. Este foarte interesant de vzut cum.
Mai Intaiu dela orice colonizare s'a ajuns sa se interzici orice tel de achi-,
teritoriale in America. (Polk la 1845 i 48 i Grent la 1870). S'a interzis
nu numai guvernelor, dar chiar i oricirui particular de aiurea sii aibi twice
intreprindere In America (1879). Senatorul Lodge o proclam In mod categoric la 1912, iar la 27 Octomvrie 1913, Wilson zicea c trebuie interzisi:
orice concesiune capitali0ilor straini: interesele str4ine pot ajunge sei domine
afacerile interne ale Prii care le primote, stare de lucruri intotdeauna periculoasei 0 care poate deven

lati astfel ultima faza pe care a luat-o punctul doctrinei initiale a lui
Monroe, dup care se opria numai orice incercare de colonizare a unui teritoriu american.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

29

In ceeace privete punctul al doilea, interzicerea oricarei interventii

europone, In America, doctrina se transforma in impunerea interventiel
Nord-Americane. Spre
interesele lor, i In dorinta de- a evita
orice interventie european, State le-Unite ale Americii, .au Inceput ele
sa se amestece In re1aiile dintre State le americane, Intfun mod care In
multe privinte poate fi socotit fericit. S'a ajuns astfel a se stabili ceeace In
urma s'a numit panamericanismul, adica o organizatie a dreptului public al
Statelor americane, in care se recunoate proeminenta Statelor-Unite. Este
foarte important de relevat c In aceasta organizatie aa cum apare azi s'a

ajuns a se Inlatura aproape razboiul; singurb", numai ideea de justitie

este aceea care a ajuns sa determine relatiile dintre State le americane.
La 1881 apar i incerarile de Monro-ism economic. Blaine Incearca un
panamericanism economic. Conferinta dela Washington din 1889-90 studiaz',

chestiunea ou un plan intreg de- arbitraj. Este zadrnicita.

Aceste eforturi mi au rmas mns LIM nici un efect. Se Infiinteaza la Wa-

shington un Biurou central de informatii, care devine organul permanent

al panamericanismului politic. Intreaga organizare politica a Americilor prindeastfel o consistenta din ce in ce mai precis. Prin efectul lucrarior astfel Infaptuite se Intrunesc periodic marile conferinte panamericane, cum au fost cea
din Mexico la 1901, cea din Rio de Janeiro la 1906, cea din Buenos-Aires la

1910. Organele, la randul lor, merg perfectionandu-se. In afar de Biuroul

mentionat, se Infiinteaza Comisii permanente in fiecare Stat.
Un nou organ central apare sub forma unei Comisii internationale de
juriti. Acest organ pune la cale Congrese financiare, congrese
congrese intelectuale. 0 con0iinta moral, comunA i originalA a Americii
se intarete astfel tot mai mult: ea este cat se poate de put-in cunoscuta In
Europa i In special la noi i totq, ce mare interes am avea sa o cunoatem I
In awl' de aceasta se Infiinteazil subgrupuri, cum este faimosul A. B. C.
(Argentina, Brazilia, Chili). In fine, ca un rezultat al acestei remarcabile
active evolutii se InfiinteazA In 1912 admirabilul organ numit Institutul
American de Drept International. Acest organ polarizeaza toate curentele astfel create i devine cu adevarat, precum s'a spus, organul congiintei juridice
americane l El a pregAtit i azi dirige, prin imponderabilul con0iintei morale, aproape toate actele mari de politic americana.
Evolutia desavarindu-se In felul acesta, Statele-Unite recurg tot mai
rar la interventii In afacerile celorlalte State. Cand am fAcut-o, au facut-o
de cele mai multe ori cu a de mult tact, bleat au lasat popoarelor respective
impresia unei actiuni de justitie i nu a unei intreprinderi interesate. Prin
aceasta educare lenta, fAcuta cu toath priceperea de marele educator care a
fost Statele-Unite Nord-americane, aceste interventii azi aproape nu mai
sunt necesare. Statele-Unite americane, posedand fella, au pus-o astfel In
serviciul dreptului, exercitand sanctiunea ori de ate ori a fost nevoie.
De sigur c in planurile sale de organizatie politica a lumii, preedintele Wilson a avut in vedere o alcatuire similara, In care Statele-Unite s,
joace acelaq rol, dar pentru lumea Intreaga. Multe cuvinte i actiuni ale sale
pot fi astfel mai uor patrunse la lumina acestor conceptii.

www.digibuc.ro

30

MIRCEA D.RIVAEA: PRINOIPIILE I SPMITUL ULTIMELOR TRATATE DE PACE

Un sistem special de aliante, propus de americanul Bryan, la 1913, a cornpletat aceasta organizatie.
Rezultatul acestei Intregi evolutii e foarte interesant pentruca se ajunge
la o organizare In care lucru care ne pare noua din alta lume I rzboiul
este evitat i se evita numai prin mijloace morale de constrngere pe care

le exercit contiinta publica internationala americanl

Ne afIm in fata unei comunitti politice, a cArei organizare juridic4 se
Intemeiaza: 1) pe o ideologie morala proprie cu mult deosebit i superioara
celei dominante In politica european, 2) pe icleea egalittii de drept a Statelor i 3) pe opinia publica internationala ca factor decisiv i determinant:
ea este organul de constrngere i se Intemeiaza pe superioriteili morale i nu
pe ideea echilibrului de forte.
tie

Invatmntul pe care trebuie sa-1 tragem din aceasta Intreaga evolua dreptului gintilor american este c o asemenea contiinta publica

trebuie creata i in Europa. In acest sens a tins i efortul cel mare al lui Wilson cnd a incercat sa organizeze Liga Natiunilor In Europa.
In ce sens i cu ce idee? Singur a spus-o Mexicanilor la 9 Iunie 1918:
Worn fi fratele vostru mai mare. De yeti vol sau nu, suntem fratele vostru
mai mare. Aceasta era conceptia cu care vena: e conceptia
liberatoare.

Americii

Iar in 1917, Wilson spunea: Nu poate fi pace fail concesii i sacrificii...

Trebuie sa se creeze o fort, care s garanteze permanenta unui acord; o

forth' atat de superioar tutu celor ale natiunilor azi Incinse ui lupta sau celor

ale aliarrtelor formate sau planuite 'Ana azi, Inct nici o natiune, nici o
combinatie probabila de natiuni s' nu o poata Infrunt sau rezist.
Aceasta trebui sa fie apoi Societatea Natiunilor.
Ea trebui s fie un organ de permanengi, Intrucat aye& ca rnisiune s
vegheze fr Incetare la respectul obligatiilor respective ale Statelor, un
organ de transformare, Intrucat trebuiit s, fie destul de elastic i s rspund

oricarei nevoi noui s'ar manifest& pe viitor, punnd chiar la punct organizarea data lumii in mod pripit prin tratatele din 1919, un organ de sanefiune care s' asigure libertatea tuturor.
Cu o asemenea organizare se pute spell i o dezarmare generalii1).
Din alt parte nsi, In afara de vntul de idealism care vene& din America
cu atta putere sa spulbere vechea organizare egoista a Europei Invechita
In rele, influenta rea europeana s'a resimtit In noua organizare a Pactului
Societatii Natiunilor. Aceasta influenf s'a manifestat prin scepticismul eu
care era de ateptat ca Europenii sa Intmpine o asemenea organizatie 2).
1) Pentru a se vedea ce ar fi Wilt Germania dintr'o Societate a Natiunilor, daca ea
ar fi fost victorioas, i cum ideea acestei Societti plute dealtfel in atmosfera timpuld
chiar la Germani ea un sentiment al necesittii unei organizri internationale, amintese,
pasajul citat mai sus din Mit(eleuropa de Friedrich Naumann (v. pag. 10).
2) In Nombrie 1923, d-1 Mussolini, preedinte al consiliului de minitri italian, vorbind Senatului italian de.pre politiea sa externa cu prilejul incidenteler dela Corfu zicea:
Publicul italian nu se interesase niciodatil in mod excesiv de Societatea Natiunilor. Se
ticredea di era un lucru mort, academic, alit, important. In realitate aceasta Societate a

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

In

31

Concertul celor mari pare a se fi perpetuat sub o forma atenuata

Liga Natiunilor. Consiliul Ligii Natiunilor e astfel organizat incat

in el sa aibl preponderenta si In orice caz o autoritate preponderent

puterile mari.
Se pune si s'a pus astfel marea problema a egalitatii de drept a Statelor
In relatiile internationale. Bine a facut Liga Natiunilor sau ru ca nu s'a
Intemeiat In realitate pe o recunoastere a egalitatii perfecte a Statelor Intre

ele? Declaratia arnericana a drepturilor si datoriilor Statelor, din 6 Ian.

1916 o recunoaste; conceptia pan-americana recunoaste deasemenea egalitatea absoluta a Statelor. De sigur ca In himina ideal a viitorului egalitatea Statelor trebuie reeunoscut. De sigur ca' multe greutti se vor Intam-

pia, Ina Exista Inteadevar argumente de fapt impresionante; s'ar putei

sustine ca o populatie, cum e a atator natiuni mari, de zeci de milioane,
nu poate usor fi sacrificata la un moment dat fao de o populatie de ex.
de cateva sute de mii de oameni cari ar constitui o natiune mica. Dar iars
nu e mai putin adevrat ca pretutindeni unde o natiune se manifest ea un
grup etnic de sine stattor, adica o entitate morala care poate prin ea Insasi
sa lucreze cu raspundere proprie, nu mai poate fi vorba de egalitti de fapt;
acea entitate morala trebuie recunoscuta In drept pe picior de egalitate cu
toate celelalte, intocmai dupa cum In dreptul intern public cel mai mare progres a fost atunci and, indiferent de puterea si bogtia fiecaruia, s'a recuoscut egalitatea desavarsita constitutionala Intre oameni.
Din acest pullet de vedere este incontestabil ca tratatele din 1919 au dat
in puternic impuls spre progres prin modul cum au Incercat In principiu de
reorganiza Europa pe baza principiului nationalittilor si al autodeterminarii.

Dar este tot atat de sigur ea din punctul de vedere formal al textelor,
precum am aratat, se formuleaza deosebiri Intre State le suverane care nu
existau In 1914, si din acest punct de vedere sunt un adevarat regres.
Principiul binelui este 'MA Intotdeatina asa de puternic, ea invinge totul
in calea sa. Adevarul, and se proclamil, Isi face singur drumul: cu Mat mai
mult and ace proclamare a lui se altoieste pe un complex de tendinte si
nevoi de justitie, cum au fost cele pe care le-a desteptat rzboiul In constiinta popoarelor. Deaceea opera Conferintei din 1919 In aceast privinta
poate fi privita mult mai mult prin prisma luminii pozitive pe care ele au
rspandit-o.

Egalitatea Statelor trebuie cu atat mai mult recunoscuta azi, ea este ca

atat mai mult In directia evolutiei dreptului gintilor modern, cu cat

acest drept s'a format prin lovituri succesive ce s'au dat ierarhiei politice
medievale.
INatiunilor, limitandu-se la continentul european, nu cuprinde Germania si Rusia. De nodat este cazul Statelor-Unite, care dacii au furnizat profetul acestui organism, (rfisete).
nu fac fn nici un mod parte din el. In fapt Societatea Natiunilor este un duet /raneeaenglen (aprobfiri).

Si este bine inteles ca

Mussolini a aratat cum nu oeadmite altfel cleat daci Italia va interveni, va interveni si ea in acest utfite-i-ttec

www.digibuc.ro

32

?GRUA DJUVARA: PRINCIP1IL

I SPIRITUL ULTIMELOR TRATATE DE PACE

In felul acesta Societatea Natiunilor a Aft pe calea realizIrii, tinand

prin forta naturala a lucrurilor, i contrar textelor initiale, a se Intemei
tot mai mult pe o egalitate de drept intre State.
Este evident a aceasta tendinta se ciocnete de obstacole puternice:
ele sunt toate imboldurile de politica practica i urealist ale Statelor europene, animate fiecare de egoismul su crunt i sacru.
De aci, mai ales In Europa, nevoia indispensabil, a organizarii unei sanc-

tiuni eficace internationale. Lumea anglo-saxona, fericita pe situatia exceptionala de linite i pe adapostul geografic i militar pe care sta, incontienta In cea mai mare parte de groaznicele realitati care framnta continentul european, a Impiedecat Ins o asemenea organizare serioas.
Ba chiar, dupa ce valul de entusiasm evangelic al lui Wilson a disprut

din sufletele americane, sugestionat la un moment dat de prezident, doctrina lui Monroe, cu indiferentismul su egoist fat de Europa, a invins
am asistat cum Senatul american, fat/ de art. 10 din Pact, a repudiat tratatul tntreg dela Versailles, operaIn aa mare masura a prezidentului sul
Domnilor,.cu aceasta am schitat In ateva cuvinte modul cum Conferinta
dela Paris a Incercat reconstructia Societatii Natiunilor.

0 alta Incercare a Conferintei din Paris In legltura cu aceasta a fost

enere a vie-0i publice a Statelor, care paIreau a aves
ii.naiu i acesta es e principiul determinant impus
Germaniei ca o conditie pentru Incheierea tratatului de pace Conferinta nu a recunoscut i. nu a dat Incredere In noul drept al gintilor, ca
element de sine stttor In comunitatea natiunilor, cleat Statelor care se
I aceea de democratizare in

supun de bunavoie principiilor de cinste In politica i-i dau o organizare

democratia intern. Democratia reala a unui Stat devine criteriul cinstei
i capacitatii sale politice.
Pe de alta parte Conferinta a Incercat s organizeze Lmunca aa, Mat
Inteadevr fiinta omeneasca s. nu fie obiecrETarg, ci sa fie socotita, ca un
scop In sine conform conceptiei lui Kant. Aceasta reprezinta de sigur Inca
un progres In realizarea conceptiilor sociale i democratice.
Chiar i in organizatia economica internationall, s'a Incercat a se
aplia, la fel principiul egalittii i liberttii. .S'a introclus astfel ideea libertatii comertului, ale ca'rei consecvente se resimt i In tratatele speciale ce
au fost impuse trail noastre.
In sfrit, o ultima Incercare la care asistm a Conferintei din Paris, este

ji.il_saliaitel le, ad ad sta tot resortul intim i adnc al

Intregii organizath noui date lumii de Conferinta. Daca cooperarea intelectuala lipsete i dad, pe lnga sprijinul intelectualittii adevrate de pretutindeni, nu se formeaz i o opinie international In Europa, cum s'a format In America, i Ong, azi este departe de a se fi format, intreaga organizare cade dela sine, toate formele instituite nu mai pot s aiba nici un rost
i nici o utilitate; ele se vor spulbea la primul conflict de forte intocmai
cum se spulbera toate bitnele intentii pe care unii le-au avut, sporadic,
In trecut, In cruda politicA european de pn acum.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

33

Din acest punct de vedere, apdar, o prima datorie a inttelectualilor, mai

ales in frile mari, st in crearea acestei opinii publice internationale care
duca la organizarea unor principii de dreptate a dreptului public.
Domnilor, nu trebuie sa ne ascundem slabiciunile nouei organizari poli-

tice a lurnii. Oricat de mult ar prezenta ea un imens gol prin lasarea la o

parte a Rusiei i punerea Germaniei inteo situatie foarte grea cu urmari
primejdioase, oricat s'ar fi dat nvinilor o organizare naiv, s'ar fi aplicat
maniera forte fata de unii din ei i chiar fatA,' de unii aliati mai mici, oricare ar
fi in rezumat greelile pe care Conferinta dela Paris le-a facia, 0 au fost multe

dupa cum s'a putut simti din cele expuse azi, i oricare ar fi fost scaderile
oamenilor i imprejurarilor, un lucru trebuie sit ramaie: aceast conferinta
i tratatele pa care le-a incheiat reprezinta un mare progres MO de situatia anterioara a Europei.
flfn acest pullet de vedere, prin realizarea politica a principiului nationalitultilor
care este mult mai putin eunoscut in America cleat la noi i nu

prin blurcarea de organizare apoi a unei comunitati a natiunilor, prin proclamarea

necesitatii unei opinii publice indrumate de principii pure de dreptate 0 de
morala, aceste tratate peprezinta un pas puternic inainte pentru dreptul
este inteles nici la fel, nici aa de adanc de Americani ca de noi

Aceste tratate ne pot servi dealtfel ca invatamant c niciodata un popor

nu trebuie s despereze, ele arata
a un Invatamant pentru noi in special ca o natiune atunci and nu-0 pierde vointa de a teal ca atare nu poate
piara: dreptatea, oricare ar fi vicisitudinile istorice, va trebui in mod fatal
sh ajunga odata victorioasa!

9 Decemurie 1923

www.digibuc.ro

CURTEA PERMAI1ENTA

DE JUSTITIE INTERNATIONALA
DEM. NEGULESCH

VOIU incepe prin a multumi Institutului Social pentru onoarea ce mi-a

Ment, desemnndu-mti s vorbesc despre Curtea Permanentti de Jus-

titie International. Intelegerea tratatelor de pace n'ar fi completri

fait studierea acestei Institutii, a cgrei creare, crezutti mult vreme ca
utopie, pasioneaz astzi lumea politica', si juridic. Men, de a rezolva conflictele internationale pe cale pasnicti nu este o idee notai. Aceast idee o
gsim in operele jurisconsultilor si filozofilor. Abate le Saint Pierre vorbeste
despre rezolvarea conflictelor pe cale pasnic. .Kant, in celebra sa lucrare
asupra pcii perpetue, si Bentham, jurisconsultul si filozoful englez, sustin
aceeas idee. In secolul al XJX-lea aceast idee ptrunsese in constiinta tuturor popoarelor. Ideea unui Tribunal international care sti. rezolve conflictele dintre State trebuia sti triumfe.
Pentru interegerea mretului edificiu, care a fost creat pentru pacificarea
ei, este util sti schitez in trsturi generale lucrrile celor dourt conferinte
dela Haga din 1899 si din 1907.
Inainte de prima conferint, dela 1899, Statele in conflict puteau s rezolve conflictele Intro dtinsele, recurgtind la calea pasnicA a arbitrajului care

era facultativ. Statele puteau sti recurgii la rshoiti, care era permis, ca un
exercitiu al suveranittii lor. In aceastrt perioad arbitrajul nu era reglementat. Numrul arbitrilor, formalittile procedurale de indeplinit inaintea lor,
toate acestea trebuiart stabilite in tratatele incheiate si constituiau clauzele
speciale ale compromisului. Trebuia ca, printeo conventie internationaM,
sti se precizeze regulele procedurale dinaintea arbitrilor. Conferinta dela 1899,

celebra conterintti a pkii, convocat la Haga, in urma initiativei Tarului

Nicolae al II-lea, a avut marele merit de a sintetiza si de a proclama regule
procedurale inaintea arbitrilor.
Fiecare Stat trirnite la Secretariatul Curtii de arbitraj din Haga o list
de patru nume si din lista comun, Statele in conflict, pot srt aleag arbitrii.
Aceast, Curte de arbitraj care a functionat din 1899 incoace, prezent viciuri
profunde si era susceptibilti de serioase critici: recursul la aceastrt Curte nu
era obligator, ci era facultativ. Statele in conflict puteau, numai dacti voiau,
s, deducti conflictul inaintea Curtii de arbitraj, iar dac nu voiau, recurgeau
la rsboiu, care era considerat ca legitim. Iatil prima critica adus Curtii de
arbitraj dela Haga.
A doua criticti este ea, aceastrt Curte de arbitraj nu era compusti din jo-

deatori, ci din arbitri. Cu alte cuvinte, era compusti din membri, cari rezolvau conflictele, nu dup prineipii de drept, ci dupti echitate. Acesti arbitri
variau dela un caz la altul, asa Inca nu era posibil, prin darea unor hotriri
in timp, s, se ajungti la fixarea unor regule de drept international. Assert,

www.digibuc.ro

36

D. NEGULESCU: CURTEA PERMANENTA DE JUSTITIE INTERNATIONALA

marele jurisconsult olandez, avea dreptate s

zicd: 11 faut qu'il y ait

des juges a la Haye si Martens, celebrul jurisconsult rus, zicea cu drept

cuvant: Quelle est done cette cour dont les membres ne se connaissent pas?.
A doua conferint dela Haga din 1907 a cautat s, inlature vitiile primei
conferinte dela 1899. Proiectul anglo-american a fost luat in discutie. Dup
acest proiect, in caz de conflict, recursul era obligator, nu facultativ, cum era

prin conventia dela 1899. Se proclam in acela timp permanenta Curtii,

alegandu-se judecatorii iar nu arbitrii, pe un period de mai multi ani. Judecdtorii trebuiau s aplice principiile dreptului international. Ei nu se mai condue de principii de echitate, eum era in prirnul sistem al conferintei dela 1899.
In urma discutiei proiectului anglo-ameriean nu s'a ajuns la nici o Intelegere. Malik i micile puteri n'au cazut de acord asupra numirii judecatorior pentru eele 15 locuri. Malik Puteri cereau s aib fiecare un judecMor de drept, iar micile Puteri, pentru putinele locuri rdmase vacante, sa
proceada la alegerea judecatorilor.
Barbosa, marele jurisconsult brazilian, mort de curand, membru al Curtii
Permanente de Justitie Internationala dela Haga, i care era delegat la a doua
conferintit din 1907, a combatut in numele Micilor Puteri, ideea sustinuta de
Malik Puteri. Barbosa avea dreptate and zice cd, a se admite acest sistem,
ar fi a nesocoti principial de egalitate care trebuie sa domine intre State
cad suveranitatea e aceeas, fie ca este vorba de o mare natiune, fie ca este
vorba de o mica natiune, si ca inaintea unni Tribunal Statele nu pot s, apar
in conditii de inegalitate. Acest sistem, al lui Barbosa, imbratisat de Micile Puteri, fac sit nu se poat, ajunge la un vot unanim asupra proiectului
anglo-american.
Conferinta dela 1907, votil o rezolutie compusa din doll& puncte. In pri-

mul punct, conferinta vota recursul obligator, si in al doilea se adaogi ca

crearea Curtii Internationale va fi infptuita cand Statele vor eddea de acord
asupra numirii judecatorilor.

Aceasta era situatia in momentul rdsboiului mondial. lidsboiul nu a

lost lupta intre dou armate, ci lupta intre ideea de fortil si ideea de drept.
Una din aceste forte trebuia sIt invinga si dreptul a invins. Principiile dreptului privat, ale dreptului public si ale dreptului international, au fost schimbate in baza kr, ce durase atata vreme. Rdsboiul era permis, ea o consecinta

a suveranittii Statelor; azi noua conceptie a dreptului aduce stirbiri la

exercitiul acestui drept.
Toate tratatele de pace care au fost incheiate: Tratatul dela Versailles,
contin, in cele 26 de ardela Trianon, dela St. Germain, dela Neuilly, etc.
ticole cu care incep si care formeaza partea I-a a lor, pactul Wilsonian, cunoscut sub numele de Pactul Societtii Natiunior.
In art. 12 din Pact se aduce ingradirea, de care am vorbit, asupra deckrrii de rsboiu. Art. 12: Toti membrii Societatii convin cit daca se naste
intre dansii un diferend suseeptibil de a aduce o ruptura, Il vor supune, fie
la procedura arbitrajului, fie la Curtea Permanent& de Justitie Internatio-

nal, fie la examinarea Consiliuhri. Mai convin ca in nici tin caz nu vor

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

37

recurge la rAsboiu inainte de expirarea unui termen de trei inni dupa sentinta arbrtrilor sau a Curtii sau raportul
Iat principiul consacrat de Pact: State le se obligh ca in caz de conflict
st recurg la o cale pasnich pe care sunt libere sh o aleagA : Curtea de arbitraj, Curtea Permanenth de Justitie Internationalh sau Consiliul.
Curtea de Justitie Internatimalh e prin urmare una din c'ile pacifice
pentru rezolvarea conflictelor dintre State. Art. 14 din Pactul Wilsonian
prevedeh, crearea ei: Consiliul este insrcinat sh prepare un proiect de Curte
Permanenta de Justitie Internaional i sh-1 supunh membrilor Socie-

thtii, La 13 Februarie 1920 Consiliul numi o Comisie compush din zece

eminenti jurisconsulti, cari se keunir la Haga pentru a preparh proiectul de
Statut al Curtii. Acest proiect, inspirat de dezideratele celei de a doua conferinte dela Haga, proclamh principiul permanentei Curtii de Justitie Internationalh i caracterul ei obligator.
Consiliul Ligii Natiunilor nu a admis caracterul obligatoriu. Jurisdictia
obligatorie era incompatibilh cu facultatea pe care o aveau Statele de a sesiza Consiliul. Consiliul ar fi fost evins din rolul su de a puteh rezolvh conflictele, in cazul and prtile doresc, si nu a voit s sufere o capitis diminutio.
In cea de a treia Comisie precum i inaintea AdunArii plenare a celei
dinthiu Munri a SocietAtii Natiunior, am luat parte, ca delegat al Romniei, la desbateri foarte interesante intre partizanii caracterului obligatoriu al Curtii, cari arhtau ch nu se aduce niei o stirbire suveraniatii, cAci Statale se obligh prin propria lor voint, i intre partizanii caracterului facultativ,
cari invocau in favoarea sisternului lor, principiul suveranittii Statelor. Att
In Comisia prezidat de Lon Bourgeois at si in Adunarea plenarh, am
sustinut propunerea fAcuth de d-1 Fernandez, delegat al Braziliei, care, printr'o formula tranzactional, a raliat toate opiniile.
In art. 36 din Statutul Curtii se enumerau cazurile de competenta facultativh: pentru interpretarea tratatelor, pentru rezolvarea unui punct de drept
international, pentru examinarea faptelor susceptibile de a constitui violarea
unui angajament international, pentru determinarea reparatiunii datorith
pentru cAlcarea unei conventii internationale.
Acest articol contine o claui facultativh care permite fiechrui Stat, ca,
fie in momentul senmrii protocolului, fie in momentul ratificArii, fie ulterior, sh declare ch este dispus, fath de un alt Stat sau de un grup de State,
s admitA, sub conditie de reciprocitate, jurisdictiea obligatorie a Curtii.
Protocolul aditional continnd clauza facultativA, a fost semnat de 20
State care au recunoscut astfel competenta obligatorie a Curtii. lat numele
acestor State: Austria, Brazilia, Bulgaria, China, Costa-Rica, Danemarca,
Elvetia, Estonia, Finlanda, Haiti, Liberia, Lituania, Luxemburg, Norvegia,
Panama, Olanda, Portugalia, Salvador, Suedia, truguai.
Clauza facultativh a fost ratificath pn'h azi, de urmhtoarele 15 State:
Austria, Braiilia, Bulgaria, China, Danemarca, Elvetia, Estonia, Finlanda,
Haiti, Lituania, Norvegia, Olanda, Portugalia, Suedia, Uruguai.

lath primul caracter al Curtii Permanente de Justitie Internationalh:

Jurisdietia este facultativA ; ea poate deveni obligatorie prin vointa Statelor.

www.digibuc.ro

38

D. NEGULESCU: CURTEA PERMANEIVT A DE JUSTITa INTERNATION ALA

Un al doilea principiu care a fost realizat de Curtea Permanenta de Justitie Internationala, este egalitatea de drepturi intre toate State le, nu numai
cand e vorba de parti, care se vor prezenta Inaintea Curtii, dar i and este
vorba de compozitia acesteia. Art. 10 realizeaza aceasta egalitate. Fiecare putere mare sau mica nu poate fi reprezentata pentru cele 15 locuri, cleat printr'un singur judecator.
Cel de al treilea earacter al Curtii Permanente de Justitie Internationala
e c numirile de judecatori trebuie sa se faca In afara de orice combinatie
Numirile trebuiau sa inspire Incredere tuturor Statelor din lume:
Marior Micilor Puteri. Se stie ea la C'onferinta dela Raga din 1907, Mari le
State cereau ea In Curtea permanenta de arbitraj, fiecare Stat mare sa aiba
un judecator ; State le mici, pentru putinele Muni ce mai ramaneau, trebuiau
sa procedeze prin alegere. 1)-1 Barbosa, reprezentantul Braziliei, se opuse
invocaud prineipiul egalitiltii Statelor. Proiectul Curtii de arbitraj obligator

nu a putut sa triumfe.
Trebni &WI o formula In as fel ea sa asigure principiul egalitatii Statelor. Societatea Natiunilor cu un dublu corp politic, Adunarea plenara
Consiliul, permitek Marilor i Micilor Puteri sa proceada la alegere pe un picior de egalitate. Dad, Consiliu Malik Puteri pot impune vointa lor, In
Adunarea plenara sunt Micile Puteri cari dispun de votul A dunarii.
Pentru a Infatura inflitentele p9litice In desemnarea cancidatilor, prezentarile stint facute de Grupul National al Curtii de arbitraj dela Haga si numai din acele persoane cad au fost recomandate de facultatib. de drept say
Curtea desCasatie. Candidatii. pentru a putea fi alesi la cele 15 Picuri (11 de
jndecatori si 4 de judecatori supleanti), trebuie s obtina majoritatea atat
in Adunare cat si fa Consiiu.
In Septemvrie anul trecut cea de a doua Adunare a procedat la aleTere%
membrilor Curt di. Ian' numele 19r: Loder (Olanda), Lord Finley (Anglia),
Weiss (Franta), Nyholm (Danemarca), Moor (State le-Unite), Altamira (Spa-

Pessoa (Brazilia), Bustpmante (Cuba), Anzilotii (Italia), Huber (Elvilla), Oda (Jdponia), Iovanovici (Serbia), Beichmann (Norvegia), Negulesen (Romania), Wang (China).
La 30 Ianuarie 1922 Curtea Permanenta de Justitie Internationala era
convocata la Haga ii sesiune extraordinara pentru a procedi la stabilirea
regulelor de procedura aplicabile conflictelor dintre State.
Voiu &LIU, s arat In trasuri generale principiile dominante stabilite de
Curte.
Cine poate ssesizeze Curtea?

Un particular care trateaza cu un Stat,

In caz and Statul nu-si Indeplineste obligatia, poate sesiza Curtea? Sau
un particular care are (Iona nationalitati, dupa legile a doua State diferite,
poate s cheme Inaintea Curtii pe ambele State? Raspunsul este negativ.
Din examinarea Pactului Wilsonian se vede ca intentia a fost s, se
ereeze aceastrt eale pacifica numai pentru Inlaturarea conflictelor dintre
State.
lnaintea Curtii s'a prezentat cererea unei minoritati germane din Polonia,
care pretindea ca Guvernul Polon a Impiedecat emigrarea In Brazilia. Curtea

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

39

a considerat ca o minoritate nationala nu poate sesiza Curtea, cad uumai

State le suverane pot sta in instanta. Reclamatia mmorittli va fi prezentata
Consiiulni Societtii Natiunilor 0 nu va fi luat in consideratie deck
daca un membru al Consiliului va semnala infractiunea la tratatul minoritatilor. ()Hoe diferend relativ la minoritati se va judeca de Curtea Permanent!

de Justitie Internationala.
Inaintea Curtii nu se pot deduce cleat conflictele care au un caracter international. 0 chestiune de ordin intern nu poate fi de competenta Curtii,
in baza art. 5 8 din Pact. AA, in conflictul franco-englez relativ la decretele

de nationalitate date de guvernul francez relativ la Maroc i Tunis, s'a ridicat inaintea Curtii, sesizat d Consiiu pentru aviz consultativ, chestiunea
de incompetenta in baza art. 5 8 din Pact, adica pe motiv c fiind vorba
de decrete de nationalitate, chestiunea este de ordine interna iar nu de ordine
international. Curtea insa a respins concluziile guvernului francez i s'a
declarat competenta, aci a considerat ca decrete de nationalitate, in tari
de protectorat, recunoscut in baza tratatelor, au un caracter international.
A fusese dedusa inaintea Consiliului Ligii Natiunilor, acum cateva luni,
o reclamatie a optantior ungari din Romania. Ei sustineau c princiriu
constitutional al exproprierii bunurilor rurale, care a fist aplicat in intreaga
Romanie, este un principiu in contradictie cu tratatele in vigoare, care
proclama c optantii ungari pot conserva, toate bunurile lor mobile 0 imobile. Aceasta chestiune a fost sustinut inaintea Consiliului de d-1 Apponyi,
reprezentantul Ungurilor. El cord, ca acest conflict, ivit intre Romania i
Ungaria, sa, fie trimis inaintea Curtii Permanente de Justitie International
dela Haga. D-1 Titulescu, cu remarcabilul sail talent, a sustinut ca aceasta
chestiune nu are un caracter international, c e vorba de o chestiune interna
a Statului roman. Consiliul, examinand aceasta chestiune, a luat in consideratie procesul-verbal dresat de ambasadorul japonez Adatei, din care
rezulta, ca reprezentantul ungar a recunoscut ca, este vorba de o chestiunr
interna a Statului roman i Consiliul nu a mai trimes afacerea inaintea Curtii
Internationale din Han,.
Care e competentaCurtii? Curtca este competenta, de a da avize consultative. Art. 14 din Pact, a acest drept Curtii, atunci cand e consultata dc
Consiliu sau de Adunarea Ligii Natiunilor.
Pe langa acest prim rol, de a da avize consultative asupra chestiunilor
de drept international, Curtea judeca, anurnite afacefi, (land ceeace se nume0e
des arrts.

Curtea este competenta s judece and ambele State vin de comun acord
sa supuie conflictul in baza unui compromis.

Dar un Stat va putea introduce o cerere (une requte) contra altui Stat,
care nu voete 01 se prezinte? Va putea numai in cazul and Statul parit a
acceptat competenta obligatorie a Curtii in baza clauzei facultative din art.
36, sau and aceasta competenta obligatorie a Curtii rezulta, din tratatele in
vig oare.

Sunt chestiuni de ordin international, de foarte mare importanf, a dror

rezolvire garanteaza, pacea In lume. A in partea a 13-a a tratatului din

www.digibuc.ro

40

D. NEGULESCUt CURTEA PERMANENTA DE JUSTITIE INTERNATIONALA

Versailles, autorii tratatului s'au gandit c conflictele dintre patroni

trebuesc reglernentate pentru a impiedeca conflictele viitoare. Aceastd
organizatie internationala a muncii se compune dintr'o Conferint'd International, care are loc In fiecare an si e compusa din delegati ai patronilor
lucratorior, din fiecare tafa. Pe langa aceasta Conferinta International,
exista la Geneva un Biurou International al Munch, al chili director este d-1
Albert Thomas. Toate chestiunile referitoare la interpretarea Tratatului din

Versailles si referitoare la mina, sunt de competenta obligatorie a Curtii

Internationale din Haga.
Tratatele In vigoare, pentru a impiedech turburarea pacii In lume, au reglementat chestiunea minoriatilor. Rasboiul actual, are ca origina tocmai o
chestiune relativa la minoritati. Toate diferendele nascute din interpretarea
clauzelor referitoare la minoritati de rassa, de limb-A si de religie, sunt de
competenta obligatorie a Curtii internationale. Marile Puteri au impus Micilor Puteri din Orientul Europei, in tratatele de pace, clauza minoritatilor
care produce o inegalitate Mtn_ Malik i Micile Puteri. Marile Puteri au con-

siderat chestiunea minoritatilor ca o chestiune internti cand e vorba de un

Stat mare si ca o chestiune internationala and este vorba de Statele mici
din Orientul Europei. Aceasta clauza a minoritatilor este impusa: Romaniei,
Poloniei, Ceho-Slovaciei, Bulgaria, Turciei i Serbiei.

In tratatele de pace se prevede eh tot ce priveste libertatea tranzi-

tului pe uscat i pe apa, este de competenta obligatorie a Curti din Haga.

CompeteMa obligatorie se refera Inca, la interpretarea clauzelor din Tratatul
din Versailles, In conflictele ce s'ar ivi intre Germania si Statele aliate. In

fine, In materie de mandat, competenta Curtii este iaras obligatorie. Sunt

anumite colonii germane si anume teritorii ale Turciei care au trecut sub
administratia Societtii Natiunilor. Societatea Natiunilor deleaga un Stat,
mare de obieeiu,ca sa administreze,innumele ei,aceleteritorii.Daca se ridich
discutie asupra mandatului, Curtea International din Haga rezolv, conflictul.

Care e situatia juridica a Romaniei fag de Cu.rtea Permanent& de

Justitie Internationala? Romania a ratificat Statutul Curtii, insa n'a
semnat protocolul aditional, care consacra recursul obligator la Curte.
Cu alte cuvinte, in principiu, recursul la Curte este facultativ, Romania 'MA,
este obligata, fn baza tratatelor de pace, &I compara inaintea Curtii relativ

la mai multe chestiuni, care sunt urmatoarele:

1. Relativ la organizarea internationala a muncii, In baza art. 423 si
urm., a Tratatului din Versailles;

2. Relativ la minoritati, in baza art. 12 din tratatul din Paris din 9 Deeemvrie 1919;

3. Relativ la libertatea tranzitului pe uscat i pe apa, In baza conventiei incheiate la Barcelona la 20 Aprilie 1921;

4. Relativ la libertatea navigatiei pe Dunare, In baza art. 336, 337 si

353 din Tratatul din Versailles si a conventiei din Paris dela 23 lulie 1921,

prin care se ratifica Statutul Dunarii;

5. Relativ la navigatia Prutului in ban art. 16 din Tratatul din Paris
din 9 Decemvrie 1919.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

41

Am artat in trasuri generale, cum este constituita Curtea 0 care este

competenta ei. Sunt Ins multi seeptici cari au criticat 0 cari continua san cri-

tice aceasta institutie. Ei zie ca Curtea international din Haga nu poate

s obtin nicr un rezultat, caci deciziile ei nu se pot executa. Eroarea este
profunda. Deciziile Curtii dela Haga se trimit Consiliului Ligii Natiunilor
0 Consiiul ia masnrile de executie. Art. 16 din Pact permite o serie de
sanctiuni: sanctiuni diplomatice, prin ruperea raporturilor diplomatice, sane-

tiuni economice, prin aplicarea blocusului, In fine sanctiuni militare prin

declararea rasboiului. Iata, diferite sanctiuni, pe care Consiliul poate sh le
ia fata de un Stat recalcitrant care n'ar execut deciziile Curtii din Haga.
A doua critica adusa in contra existentei Curtii este eh State le-Unite, ne-

ratificnd Statutul Curtii, ea nu poate ava autoritatea mondiala relativ la

deciziile date. State le-Unite au semnat protocolul Tratatului din Versailles,
dar nu 1-au ratjficat din cauza art. 10 din Pact, prin care State le seranatare
garanteaza, integritatea teritorialit 0 independenta politica a celorlalti membri
ai Ligii Natiunilor. Ne aducem aminte de atacurile indreptate contra lui
Wilson. Se sustina de vramasii sai ca, din cauza acestui articol, State le-Unite

vor fi antrenate inteun rgsboiu pentru a garant Statelor din Europa integritatea teritorial. Chestiunea este a se 01 dad, State le Unite, nefcnd parte
din Liga Natiunilor, pot sh ratifice Statute le Curtii? Harding, fostul Prep-

dinte al Statelor Unite, a prezentat inaintea Senatului american ratificarea

Statutului Curtii din Haga 0 a sustinut si eu clrept cuvnt ca Curtea
internationala din Haga nu este o Carte a Ligii, League Court, ci este o
Curte mondiar, sau cum zice, el o World court.
Harding aveh dreptate, din punctul de vedere al principiilor de drept
intenational, caci pentru a determin caracterul Curtii, trebuie s examinam
actul care i-a dat nastere ; In* Curtea Internationala din Haga nu exista prin
votul celei dintni din Adungri, Curtea Internationald din Haga, exista prin
ratifidrile separate 0 independente ale celor 36 de State ; incat, juridiceste vorbind, ace Curte exist& prin conventia international prin care s'a adop-

tat Statutul Curtii. *i proba ca Curtea are un caracter mondial e decizia

Consiliului Ligii din 17 Main 1922, prin care se permite chiar 0 Statelor, cari

nu fac parte din Liga Natiunilor, sa se adreseze Curtii 0 sit beneficieze de

jurisdictia ei. Acea Curte mondial este cu totul independent de organele
Ligii Natiunilor, de Consiliul 0 de Adunarea plenara. Deciziile Curtii sunt
definitive 0 ele nu pot fi controlate nici de Consiliu, nici de Adunare. ha
dar cata dreptate ave Harding, preedintele Statelor-Unite, atunci cnd
cere Senatului american sa ratifice Statutele Curtii. Ultimele jurnale
care au sosit din America, anunt ca Presedintele Coolidge va sustine la Congres aceea teza pe care a sustinut-o 0 Harding 0 va cere aderarea Statelor-

Unite la Statutul Curtii Permanente de Justitie Internationala din Haga.

In fine 0 cu aceasta voiu raspunde scepticilor cari nu cred in existenta
Curtii 0 zic ca Curtea e inutilii, caci nu se pot impieded rasboaele. Este ca 0
cum cineva ar cere s se suprime Curtile cu Jurati, cad, cu toata existenta
kr, se continua cu svrsirea crimelor. Curtea nu poate sa suprime rilsboaele,
Curtea cata sa elimine numai unele cauze de conflict.

www.digibuc.ro

42

D. NEGULESCU: CURTEA PERMANENTA DE JUSTITIE INTERNATIONALA

In ultima parte voiu &Ana s arat care au fost cauzele de conflict intre
diversele State, in scurtul timp dela crearea Curtii, i sti vedem In ce mod
Curtea a rezolvat acele conflicte.
In partea XIII a Tratatului din Versailles se vorbete de organizarea
International a Muncii, care se compune dintr'un Biurou International i o
Conferint Internationala. La a 3-a sesiune a Conferintei Internationale a
Munch, care s'a tinut la Geneva, s'a ridicat chestiunea data dekgatul guvernului olandez, a fost numit in conformitate cu clispozitiile art. 389 din
Tratatul din Versailles. Consiliul fiind sesizat de aceast chestiune a cerut
Curtii un aviz consuP ativ. In urma expunerilor orale ale Guvernului Britanic i Olandez, ale d-lui Albert Thomas, directorul Biuroului International al
Muncii, ale Federatiei Profesionale Generale Neerlandeze, ale Confederatiei Internationale a sinclicatelor cretine i ale Federatiei Sindicale Internatio-

nale, Curtea a gasit c Guvernul Olandez s'a conformat dispozitiilor

tratatului din Versailles i a dat chestiunii puse un fspuns afirmativ.
A doua cerere de aviz consultativ, formulat de Consiliu, era relativ la ches-

tiunea de a se ti daca Organizarea International a Muncii, prevazutd in

partea XIII-a a Tratatului din Versailles, se intinde la reglementarea conditiilor muncii a persoanclor Intrebuintate in agricultura. Chestiunea era
greu de rezolvat, caci In diferitele articole din Tratatul din Versailles se vorbete de industrie, fr a se vorbi de agricultura. Chestiunea era de a se Oi
daca cuvntul industries cuprinde i agricultura. In urma explicatiilor
orale date de Guvernul englez, francez, portughez, ungar, de Biuroul International al Muncii, prin directorul sau d-1 Albert Thomas, de Institutul International de Agricultura din Roma, de Federatia Internationala a Muncitorilor de Pamnt, Curtea a emis avizul ca exyresiunile industries, industrial de care vorbesc art. 387-426 din Tratatul din Versailles, trebuesc interpretate intr'un sens larg i c prin urmare se refera i. la agricultur.
Cel de al treilea aviz era relativ la chestiunea de a se ti daca Organizarea
Internationala a Munch, a cum a prevAzut-o tratatul din Versailles, Biuroul
international al Muncii i Conferinta Internationala a Muncii, este competenta pentru a organiz i desvolta mijloacele de productie agricola.
In urma explicatiilor date de Guvernul francez, de d-1 Albert Thomas,
directorul Biuroului International al Muncii, de Institutul International de
Agricultur, de Confederatia International a Sindicatelor Agricole, Curtea

a emis un aviz prin care stabilete ea Organizarea Internationala a Munch

nu este competenta pentru a desvolta mijloacele de productie agricola,
eaci unicul sau seop, pentru care a fost creata, este Imbunttirea soartei
lucrtorilor.
Un alt aviz consultativ a fost dat relativ la doua decrete date de d-1 Mil lerand, prepdintele republicii franceze, fn Noemvrie 1921, prin acele de-

erete se hotara cti mice individ nseut In Maroc sou Tunisia din printi din
cari unul e n6scut acolo, e francez de plin drept. Erau multi Englezi nascuti
in Maroc i Tunisia din parinti din cari unul se nascuse acolo. Din cauza decretului Millerand, acei Englezi deveneau Francezi de plin drept. Guvernul englez a protestat inaintea Consiliului, iar Consiliul a trimis afacerea spre aviz

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERN A

43

la Curtea Permanenta de Justitie InternationaRt din Haga. lnaintea Curtii,

d-1 Jouffre de Lapradelle, celebrul profesor de drept international din Paris,
a sustinut c Curtea este incompetenth de a juded conflictul, aci, fiind vorba
de decrete de nationalitate, acele decrete au un caracter intern, iar nu international. Curtea a hotrait c acest principiu nu e aplicabil and este vorba
de tri de protectorat cum e Tunisia si Marocul, unde Franta n'are o suveranitate complet, ci numai ceeace se numeste: une mie souverainetn o
suveranitate ,necomplet. Decretele date trebuiau s tina seama de tratatele
in vigoare, prin care se recunoaste protectoratul Frantei asupra Marocului
si Tunisiei, i deci acele decrete n'au un caraeter intern ci un caracter international. Curtea s'a declarat competent. Franta a declarat c accepta competenta Curtii. Curtea a amdnat solutionarea afacerii pentru a cunoaste dorinta Engliterei. Ambele tri au azut de acord asupra solutiei de a se
admite un drept de optiune la majoritate.
Al 5-lea caz prezentat inaintea Curtii e relativ vaporul Wimbledoon.
In Martie 1921, vaporul englez Wimbledoon incArcat i expediat cu munitii pentru Polonia, de ctre o Societate francez de navigatie, er oprit
in Canalul Kiel de catre autorittile germane.
Marile Puteri, Englitera, Franta, Italia si Japonia putand in baza Tratatului din Versailles s. cheme Germania inaintea Curtii, luar la 16 Noemvrie
1922 initiativa unei orequte inaintea acesteia. Pe and celelelate cazuri erau
simple avize consultative, cerute de Consiliu in baza art. 14 din Pactul M
sonian, de data aceasta e vorba de o competent obligatorie a unui Stat de
a compare Inaintea Curtii. Dup lungi desbateri, la 17 August 1923, Curtea
&Ada o decizie prin care se stabileste c autoriatile germane au clcat

dispozitiile din Tratatul din Versailles care stabileste dreptul de liber trecere prin Canalul Kiel al tuturor vapoarelor de comert si de rsboiu ale tuturor

Statelor care se gsesc in stare de pace cu Germania.

Curtea a fost sesiwatri in Iunie 1923 s, dea un aviz consultativ asupra
diferendului ivit intre Finlanda si Rusia sovietich relativ la interpretarea
articolelor 10 si 11 din tratatul semnat la Dorpat la 14 Octomvrie 1920 si referitoare la Carelia OrientaRt. Majoritatea Curtii a Ronchis, i cu drept euvant,
la incompetenta Curtii. Punctul supus spre aviz echivala cu a rezolvi un diferend cu Rusia sovietia ce nu face parte din Societatea Natiunilor; ea ne-

voind s accepte procedura, nu era posibil s se exprime unni aviz far

asentimentul au, in baza art. 17 din Pact.
Relativ la. chestiunea minorittilor in Polonia, Curtea a dat in sesiunea
de Iunie 1923 dou avize consultative. Primul este relativ la anumiti coloni germani, domiciliati in teritoriile poloneze, cari au obtinut nationalitatea poloneg in baza Tratatului din Versailles. Acesti coloni ocup OmanturBe lor in baza contractelor incheiate cu Comisia de colonizare german,
inainte de incheierea armistitiului din 11 Noemvrie 1918, dar nu au obtinut
Indui titlul definitiv, Auflassung. Guvernul polon s'a crezut in drept s anuleze aceste contracte i s se declare proprietarul pmnturilor care apartinuser Statului german si care erau ocupate, actualmente, de acesti eoloni.
Prin avizul consultativ pe care 1-a dat, Curtea a hotrit e chestimnea

www.digibuc.ro

este de competenta Societgtii Natiunilor ca Guvernul polon nu a lucrat

In conformitate cu obligatiile sale internationale. Curtea a fost chemata

sa dea un aviz consultativ asupra Masurii de expulzare a guvernului polon
in contra anumitor persoane, fosti Germani, pe motiv ca desi aceste persoane

sunt ngscuti din pgrinti, cari erau domiciliati In mornentul nasterii lor pe
teritoriul care face parte astgzi din Po Ionia; intrueat parintii Mr nu sunt
domiciliati pe teritoriul sus zis in momentul intrgrii In vigoare a Tratatului din Versailles, adicg la 10 Ianuarie 1920, aceste perso4ne nu au dobandit nationalitatea polonezg. La 15 Septemvrie Curtea dada un aviz
consultativ, hotarind c Polonia, procedand la expulzarea acestor persoane,
nu a lucrat in conformitate cu tratatele in vigoare.
LTn ultim aviz care a fost dat este relativ la conflictul dintre Polonia si
Ceho-Slovacia cu privire la frontiera din regiunea Spitz. Acest conflict a fost
rezolvat la 6 Decemvrie 1923. E ultimul aviz dat de dare Curte pnti acum.
Ceho-Slovacia sustinea inaintea Curtii ea frontiera dmtre dansa si Polonia
este definitiv transata printr'o decizie a Conferintei ambasadorilor din 28
Julie 1920. Guvernul polon sustinea din contra cg hotarlrea Conferintei ambasadorilor nu e definitivg, cu n'are caracterul de lucru judecat i cti deci
chestiunea fruntariei este deschia. Curtea, prin avizul pe care l-a dat, consfinteste sistemul Guvernului Ceho-Slovac i considerg ca hotarirea data de
Conferinta ambasadorilor are autoritate de lucru judecat.

Am argtat in trasaturi generale care e competenta i modul de functionare a Curtii. Am argtat care a fost activitatea Curtii internationale din
Haga in seurtul timp de cand e creatg. Crearea acestui Tribunal, prin vointa
adeziunea a 54 de State, are o importantg morala de cea mai mare insem-

natate; e pentru prima oarg in istoria omenirii and Statele au consimtit

sa se incline inaintea Dreptului.

16 Decenunie 1923

www.digibuc.ro

TREI ANI DE ACTIVITATE A

SOCIETATII NATIUNILOR
D. IANCOVICI

Una din legile ireductibile care comand timpurile noastre este aceea
a interdependenfei crescande a fenomenelor viefii, dintre oameni. Faptul

singular al unui popor fie pe teren politic, economic sau social, si

independent de vointa lui, determin o repercusiune din ce in ce mai ptrunzatoare printre popoarele lumii.
Paralel cu controlul fenomenelor de interdependent un sentiment nou s'a
desvoltat, este acela al solidarittii dintre oameni. Aceastii solidaritate, care
leagd din ce in ce mai striins destinele oamenilor, nu este un postulat moral,
nu este formula de mngaiere gsit de umanitaristi intrziati sau de socio-

logi pierduti In visuri, este mai mult, este denumirea Inss a unuia dintre
elementele cele mai realiste ale vietii noastre contimporane.
Acest sentiment al solidarittii a gsit un maxim de desvoltare la sfrsitul lui 1918.
In fata suferintelor comun indurate aproape &A nu er natiune care
srt nu-si plngg cu mndrie doliul martirilor imolati In fata triumfului
dobndit pe un patrimoniu comun de idei generoase care, acum &A, era recu-

noscut, trebui sa asigure omenirii mai mult dreptate ; in fata greuttilor

ce se bnuiau deja, ale operei de reclclire, omenirea in totalul ei pi-a /aura o
conptiinki comund. Din adncul sufletelor multimii ca un ordin, ca o rugd,
o chemare se adresh initiativei diriguitorilor, si anume: solidaritatea care a
fost stabilitd pe timpul rdsboiului intre Naliuni pentru a asigurci izbeinda principiilor de Drept s fie mentinut si de acum Inainte, Intre toate popoarele
lumii, iar aceast solidaritate s fie chezIsia intangibilittitii Pcii, clup
cum tot ea s serveascti drept control permanent raporturilor dintre popoare ;
raporturi ce nu mai puteau fi stabilite deckt pe o conceptie de Inalt moral.

Astfel Societatea Natiunilor s'a nscut.

D-1 Lon Bourgeois, unul din furitorii Pactului Institutiei, unul din
apostolii crezului solidarittii, a limitat astfel scopurile ce Societatea trebueste sl ating5:
Pacea, Dreptul si Vieata.
Competinta Societritii Natiunilor este general. Ea rezultri In mod luminos din toat economia Pactului.
Pactul Societtii este prefata tuturor Tratatelor de Pace iscrdite la
sf Arsitul rAzboiului.

Societatea nu are dreptul de a evock din proprie initiativ o contestatie sau un diferend international In fata juridictiunii ei. Dreptul de imixiune este limitat de dreptul de petitiune: Orice membru al Societtii are
posibilitatea de a apel la oficiile Societtii, indiferent dacrt contestatia II

www.digibuc.ro

46

D. IANCOVICIt TREI ANI DB ACTIVITATE A SOCIETATII NATIUNILOR

priveste sau nu, si din momentul ce cererea de interventiune a fost

In mod automatic organismele Societtii incep a function&
Pe de alt parte, toti membrii SocietAtii au convenit, ca daca se iveste

intre ei un diferend susceptibil de a antrena o ruptur, 11 vor sumite sau

unei proceduri de arbitraj, sau examenului Consiliului (art. 12 din Pact).
Principiul admis de toate Statele care au ratificat Pactul SocietOtii
prin care au convenit c vor supune In mod obligatoriu orice contestatie
internafional procedurii de arbitraj, constitue i In modul cel mai desOvarsit

o initiativh revolutionar Irr fundamentele Dreptului International. Acesta

este faptul de covrsitoare importantO dobndit prin ratificarea de ctre
State a Pactului Societ.tii Natiunilor.
Admitnd, atunci cnd un incident international s'a produs
oricare

ar fi gravitatea lui procedura de arbitraj ca obligatorie, i aceast obligativitate nu cunoqte nici o exceplie, Statele au renuntat, cu bun stiint,
la una din cele mai Inalte prerogative ale suveraniatii bor. Aceasta abdicare
dela cel mai de seama atribut al suveraniatii, constitue, In cadrul preocuparilor noastre, baza solid pe care se va edifica opera de pace.
Organismele Societatii Natiunilor sunt: Consiliul, Adunarea general
Secretariatul permanent.
Compozitia Consiliului, In urma modificarilor aduse Pactului de a treia
Adunare general, este urmatoarea:

Sunt membri de drept, reprezentantii celor patru mari Puteri aliate:

Franta, Imperiul Britanic, Italia si Japonia.
Adunarea generala desemneazil pe cale electiva, pe de alta parte, ,,ase
membri cu mandat temporar.
Membrii alesi majornd In Consiliu pe mernbrii permanenti, rezultil

observatia care s'a facut ca Consiliul Societtii ar fi mostenitorul atributiilor aristocratice rezervate in trecut, prin uzantO, Asociatiei Marilor Puteri, nu este fondatrt.
Atributiile Consiliului sunt enuntate In aliniatul 4 din art. 4 al Pactului:
Consiliul cunoaste despre mice chestiune care intril In sfera de activi-

tate a Societtii sau care afecteazh pacea

Consiliul se Intruneste de ate ori nevoia o cere si, prin obicein stabilit,
se intruneste la fiecare trei luni.
Adunarea general4 este compus din reprezentanti mandatati ai tuturor
Statelor membre ale Societ4ii. Adunarea general se intruneste in fiecare an

in luna Septemvrie la sediul Societ4ii la Geneva, i dad, este necesitate

tine sedinte extraordinare.
Atributiile Adunrii generale 'sunt enuntate In al. 3 al art. 3 al Pactului:
Adunarea general' cunoaste despre mice chestiune care intra in sfera
de activitate a Societtii sau care afecteazg pacea lumii.
Consiliul si Adunarea generahl sunt organismele creatoare ale Societiltii.
Este necesar pentru.dumerirea noastra, s incercam a pricepe care este rostul

www.digibuc.ro

POLITIOA EXTERNA

47

fiecaruia dintre aceste doua organisme, care este raportul ce exist intre ele,
care stint menirile proprii ale fiecruia. Asupra acestor intrebri Pactul So-

cietatii Natiunilor nu ne va da nici o explicatie.

Inteadevar, In afar de cazul cand prin Pact se precizeaza atributii
speciale Consiliului sau Adunarii generale, atat Consiliul cat si Adunarea
generahl au atributii constitutionale identice.
Amandoua cunosc despre orke chestiune care intra In sfera de activitate a Societatii sau care afecteaza pacea lumii.
In fata redactiei imperfecte a tegtelor au venit sa ceara drept de azil,
interpretatiile personale ale talmcitorilor Pactului. S'a spus inteadevar
ca Consiliul ar reprezenta in Societate puterea executivit atunci and Adunarea
generala ar fi puterea legislativii; sau ca Consiliul ar fi un Senat atunci cand
Adunarea ar fi o Camerci; sau ca Consiliul ar coed imputernicirile unui Consiliu de administratie al unei Societigi comerciale. Aceste comparatii stint
toate eronate. Adevrul este ca Intre aceste dou organisme --Consiliul si
Adunarea general nu exist nici un raport de responsabilitate.
Amandou aceste organisme au aceeas origina care este reprezentanta
de Stat, i hotarirea unuia nu leag, in drept, deliberrile celuilalt.
Aceste doua organisme lucreazil deci pe drumuri paralele avand aceleasi
scopuri.

Practica vietii Societatii pare taus a deliinita, cu consimtimantul unanim, o diferentiare In atributiile respective, si anurne:
Consiliul fiind un organism restrans zece membri Il compun in prezent
avand pe de alta parte epoci de intruniri apropiate, este un organism suplu

si cu posibilitati de realizari rapide.

Consiliuluii s'au deferit pang In prezent afacerile care cereau solutiigrabnice.

Pe de alt parte, Adunarea generala hind un organism greoiu, toate Statele membre fiind reprezentate prin delegatii numeroase, pare sa fie mai
apt a lu In discutie problemele generale care cer o concretizare de doctrin
sau stabilirea de principii directoare.

Atilt Consiiul cat si Adunarea generala sunt secundate in lucrarile kr

de un Secretariat permanent care functioneaza la Geneva. Acest Secretariat este imaginea redusrt a insas Societtii. Oameni de seama veniti din toate

colturile lumii au ca misiune de a prepara In amnuntime detaliile tuturor

afacerilor de resortul Societatii.
Toate deliberarile Consiliului cat si ale Adunarii generale nu pot fi luate
cleat in unanimitate. Necesitatea unanimitatii este garantia cea mai efectiv care s'a putut da Statelor pentru a le asigur intangibilitatea suveranitatii Ion.

Politica pe care o personifica Geneva nu trebueste s apara, in nici un

moment, nki Statelor, nici opiniilor publice, ca o politic& impusa.
Este momentul de a ne ridid contra unei conceptii care a gsit la vreme
un ecou in crezul multimii, si anume: ca Societatea Natiunilor ar fi un SupraStat. Din organizarea Societtii astfel cum am incercat s o schitez, rezulta
cu evidenta ca aceast conceptie de Supra-Stat este o difamare.

www.digibuc.ro

D. IANCOVICII TREI ANI DE AOTIVITATE A SOOIETATII NATIUNILOR

48

Att Consiliul cat i Adunarea general& sunt compiqi numai din reprezentanli ai Guvernelor, i este atunci evident cA acesti mandatari mi pot
angaja State le kr decat In masura autorizatiei i a instructiilor primite.
Societatea Natiunilor nu este un Supra-Guvern, ea este In gradul eel
mai fnalt o reprezentare, o emanatie a Guvernelor.
Este att, dar nimic mai mult.

Opera infptuith de Societatea Natiunilor, vom incerd, sti o Inglobgan

In urmittoarele capitole:
Opera juridicd,
Opera politic,
Opera de recladire,
Opera administrativa,
Opera social& si umanitara.

Prin art. 14 din Pact, Consiliul Societatii a prima sarcina de a prepar

un proiect de Curte permanent& de Justitie Internationala. Competinta
acestei Curti fiinduniversala, caci aceasta Curte va trebul sa cunoasca despre

orke diferend cu caracter international pe care prtile i-1 vor sumite.

Aceasta dorintrt a fost tradusa in fapt.

Curtea de Justitie International& functioneaza de doi ani, avand ca

sediu Haga.
Despre framntarile elaborrii Statutului Curtii, despre directivele care
i-au fost imprimate, despre entusiasmul cu care a fost salutata infiintarea ei,
v'a vorbit d-1 Profesor Dimitrie Negulescu cu ace& autoritate pe care o justifie& i vasta d-sale cultura juridic& si calitatea de membru al Curtii.
Totus, i in trecere, trebueste ca un omagiu de respect s, inchinm gndirea noastra acestui forum inltat care simbolizeaza pentru omenirea de azi
aspiratiile catre mai multa Justitie. Din mijlocul Natiunior, i prin libera kr
vointa, o autoritate s'a ridicat, In fata cgreia cei slabi vor gasi ocrotirea Dreptului i pavza ce o personific& constiinta umanitatii.
Prima afacere politica, care s'a prezentat Societatii este aceea a insulelor
Aland.

Intre Suedia i Finlanda o contestatie vehement& s'a ridicat, Indata

(WO, proclamarea neatrnarii Statului Finlandez, referitoare la suveranitatea
insulekr Aland.
Insulele Aland sunt cheia strategic& a intrrii golfului Botnic. Ambele
State reclamau suveranitatea teritoriald a acestor insule.

Guvernul Britanic a evocat contestatia in fata Consiliului Societtii.

Acesta, pentru a se edifick dupa ce a ascultat in mod contradictoriu pe
reprezentantii mandatati ai Statelor Suedez i Finlandez ct i ai populatiei insulelor Aland, a numit o comisie de experti. Autoritatea international& a membrilor acestei comisii, compus din d-nii: de Bayens fost
ministru de externe al Belgiei, Elkus fost ambasador al Statelor-Unite,
Moggiorino Feraris In nenunarate rnduri ministru In guvernele Italiene,
Calonder fost Presedinte al Republicii elvetiene, erit garantia deplin a

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

49

spiritului de obiectivitate ce Insufleti Consiliul. Aceast comisie a petrecut

trei luni in insulele Aland; ea a cercetat Inconjurndu-se de toate documentatiile i mrturisirile posibile, istoria, legturile economice, cultura i voipla
a cestor

Pe raportul prezentat, Corsiliul a atribuit suveranitatea teritorialli a acestor

insule Statului Finlandez.
Astfel Consiliul exercitnd atributii de arbitru suveran, dispune de
posesiunea definitiva a unor teritorii contestate. Suedia i Finlanda au ra-

tificat fr nici o rezerv' sentinta dat.

Soarta pti.mntului In litigiu a fost Intotdeauna legat de soarta rzboaielor ce pentru el se Liceau. Societatea Natiunilor inaugureaz activitatea ei printr'o tranzactie asupra dreptului sacru al posesiunii.
La 5 Septemvrie 1920, Guvernul Polonez prin mesaj telegrafic roag
Consiliul

De a ILIA In considerare msurile necesare pentru a evit tat riizboiu intre

Polonia i Lituania.

Obiectul diferendului er un dezacord flagrant asupra traseului liniei

fruntarie Intre cele doua State. Competinta Societtii er limitat; prin
tratatul dela Versailles este specificat c granitele orientale i septentrionale ale Poloniei vor fi stabilite de Puterile aliate i asociate. Astfel fiind,
Societatea nu avea a cunoate asupra fondului Insu al contestatiei
Im-

prirea de teritorii Intre Polonia i Lituania aceast sarcinh incumbnd

exclusiv Conferintei Ambasadorilor; Societatea nu put( avc ca misiune
cleat mentinerea pcii.
Consiiul se Intrunete, impune prtilor un armistitiu, In acela timp se
stabilete intre ele o zona neutra pe care o pune sub supravegherea unei
comisii militare international, prezidata de colonelul francez de Chardigny.

Fondul litigiului urmnd c.i aventuroase, generalul polon Zelikovski,

emul al marelui d'Annunzio, ocupnd In contra dispozitiilor armistitiului
oraul Vilna 0 fortreata Grodno, inpune Consiliului mAsuri de un

ordin nou pentru prezervarea Pacii acum gray amenintat.

Sub inspiratia Consiliului Societtii Natiunilor se institue cu aceast
ocazie primul contingent de armed internalionald.
Anglia, Franta, Italia, Belgia, Suedia i Olanda, accept s. trimit
trupe la granitele Poloniei, astfel ca prin prestigiul drapelelor lor asociate
prin simbolul fortei ce-1 reprezentau, sa impiedece orice incercare de tur-

burare a pcii. Armata internationala ii gsete cu aceast ocazie,

prim Infulptuire.
Granita Intre Polonia i Lituania a fost fixat in mod definitiv, de chtre

Conferinta Ambasadorilor la inceputul anului acesta.

Pacea Intre acette dou tri nu a fost turburat.

Afacerea politicA cea mai important care a fost supus png In prezent
deliberrilor Societtii Natiunilor este afacerea ,Sileziei de Sus.

www.digibuc.ro

50

D. IANCOVICI: TREI ANI DE ACTIVITATE A SOCIETATII NATILNILOR

Ne amintim cu totii esenta acestei contestatii, care timp de luni de zile

a animat polemica vietii internationale.
Po Ionia a fost resuscitata prin Tratatul dela Versailles. Plenipotentiarilor Conferintei de Pace incumba sarcina de a delimita granitele noului Stat.
Pentru portiunea de frontiera dintre Germania i Po Ionia in regiunea provinciei prusiene, Silezia de Sus, tratatul de pace, inspirandu-se din principiul recunoscut nationalitatilor de a dispune de soarta lor, nu a fixat nimic,

lasand populatiilor din aceast, provincie, dreptul de a decide ele insele

printr'un plebiscit asupra nationalittii kr viitoare.
Tratatul de pace ordon i organizeaza aceast consultatie i prevede
dupa tinerea acestui plebiscit, principalele Puteri aliate i asociate, la
lumina vointei exprimate, vor fixa linia de granita' in Silezia, intre Polonia
Germania. In alte cuvinte, dupa ce populatiile sileziene vor fi consultate,
i ca talmcitori ai vointei exprimate, Puterile ii rezervau dreptul de a transpune pe teren linia de fruntarie aceasta vointa. Plebiscitul a avut loc

in prim'vara anului 1921, rezultatul votarii el avusese loc in regiunea

fixatd, pe comune, i luaserd parte la vot Welt beirbafii cdt i femeile ce aveau

21 de ani a fost transmis Consiliului Suprem. tim ca Consiliul Suprem

este Adunarea primilor minitri ai principalele Puteri aliate i asociate,
Adunare ce a mqtenit prerogativele Conferintei de Pace. Consilul Suprem,
trebuid s fixeze granita dintre Polonia fi Germania.
Provincia silezian are o deosebit importanta prin zacamintele ei miniere. Silezia de Sus impreun cu bazinul Rhenan-Westfalian (Ruhr-up
sunt cele mai bogate regiuni carbonifere din Europa Centrala. Astfel ca' cornpetitiunea la care dada, loc posesiunea acestor teritorii, intre Germania i
Polonia, capata, prin bogatia ce era in joc, o acuitate nouA.
In sanul Consiliului Supreni s'a manifestat asupra traseului acestei linii
de granit, un antagonism hotarit, ireductibil, intre Franta i Mama Britanie.
ectintele Consiliului Suprem se inteseau, dar rezultatul acestor convorbiri,
pe zi ce treed, era mai vdit, mai categoric: nici o intelegere nu era posibil.
Franta sustinea drepturile legitime ale Poloniei. Anglia credea c bazinul
minier silezian, trebuia s rmana in intregime Germaniei.
Dezacordul din Consiliul Suprem i avea ecoul in afara. Opiniile publice
din marile taxi aliate, excitate de violenta campaniilor din ziare, luaser
atitudini ce preau ca pun in joc destinele inse ale aliantelor. Repercusiune4a,

in Silezia era enorm; cetele poloneze inflcrate sub conducerea lui Korfanty stateau in fata asociatiilor nationaliste germane mobilizate.
Frigurile prernergatoare crizelor grave ne sguduiau pe toti.
In aceste conditii un acord survine intre Franta i Anglia, i anume ca
afacerea sa fie supus Consiliului Societtii Natiunilor spre decizie.
D-1 Briand In numele colegilor sAi transmite afacerea silezian Societtii.

Astfel mandatul pe care Consiliul Suprem Il detinea in virtutea tratatului

de pace este deferit Societtii.
Pentru Societate momentul era solemn: izbutia, o glorie nouh 'venia sA
Inc unune activitatea Institutiei; qua, oprobriul i discreditul opiniei publice ar fi avut efectul unei sentinte de moarte.

www.digibuc.ro

POLTTICA EXTERNA

Consiliul se intruneste, acceptg responsabilitatea ce i

se forteazii si

se pune pe lucru. Din snul lui fixeazg o comisie de patrureprezentantii Chinei, Braziliei, Belgiei i Spaniei State care nu luaserg parte pang
atunci la nici o desbatere asupra problemei sileziene, si se cere acestor patru

sg intreprindg cercetgri In vederea fixgrii granitei.

Nici o directivg, nici o metodg nu le era impusg.
In ateva sgptamni aceastg comisie prezintg, Consiiului o linie

de

fruntarie. Rezultatul dobndit a fost acceptat de Consiliul Suprem, de Franta,

de Anglia, de interesati. S'a putut ajunge la acest rezultat prin tehnica

obiectiva a Socientii. Toti interesatii au fost ascultati, toate problemele

industriale ale bazinului miriier studiate, toate necesittile cntgrite. Atat
comisia de patru ct i expertii de cari ei se inconjuraserg, au convocat
la Geneva pe reprezentanyi nationalitylor poloneze #, germane
plebiscitul
daluse din 1.190.000 voturi exprimate, 700.000 Germaniei, 500.000 Poloniei
pe imputernicitii Asociatiilor patronale i ai Sindicatelor muncitoregi, In fine pe reprezentanyi linantei sileziene. i cu totii, impreung, sub con-

trolul Consiliului s'a putut add, de acord asupra unei solutii care a multumit pe toti impricinatii. Invinsul a recunoscut justitia invinggtorului.
Telegramele din zilele din urmg' ne-au adus stirea c intre Polonia si
Cehoslovacia s'a ajuns la un acord provocat de Societatea Natiunilor
relativ la traseul granitei lor comune in regiunea muntelui Javorina. Astfel
dispare prin interventia Societgtii unul din principalele motive ale antagonismului polono-ceh. Importanta faptului vom constata-o probabil In
curnd prin extinderea ce va lug-o organismul politic al Micii-Antante.
Gndul mare care insufleteste organismul international este gndul de
pace, dar pacea, ca sg fie la adgpost, trebueste soma de sub scutul zidurilor
de baionete. Problema limitatiunii armamentelor, problema dezarmrii, este
sarcina de cdpetenie ce a lost adusel spre rezolvire Societdtii.

Drumul care ne va duce la izbanda ideei va fi lung: pe rnd vor trebul

sdrobite obstacolele ce stau In cale: realm eredintg, rutina ankilozatg,
dupg, cum, i va fi mai greu, vor trebui inlgturate dificulttile reale ale problemei.

Societatea Natiunilor lucreaz in vederea dezarmgrii.

Doug etape au fost fixate: dezarmarea moralg, dezarmarea efectiva.
Mai intgiu trebueste obtinutg o solutie internationalg de mg naturg,
incgt suveranitatea national i integritatea teritorialg a fiecgrui Stat sg Se

ggseasch la adapostul oricgrei incgIcri. Cnd aceastg situatie ar fi obtinutg i ca un corolar al sigurantei ce ar decurge, i In limitele acestei sigu-

rante, o reducere a armamentului ar fi impusg.

Din initiativa Societiltii, de trei ani o comisie de experti lucreaz,
la Intocmirea unui Pact de garantie mutualg intre State, adicg a unei conventii care sg stabileasca o solidaritate efectivg intre toti semnatarii,
solidaritate de afci naturci, inced top:, la orice moment, sd garanteze cu lorta lor

siguranta fiearuia.

www.digibuc.ro

52

D. IANCOVICI: TREI ANI DE AC2'IVITATE A SOCIETATII NATIUNILOR

Comisia de experti din care face parte Lordul Robert Cecil, d-nii
Viviani, Brantiug, Sehanzer, Marea1u1 Fayolle, Amiral Seegrave, eful Statului-Major al flotei Marei-Britanii, i printre cari am i eu nepretuita cinste
de a ma' numra, a supus guvernelor spre preavis un anteproiect despre o
asemenea conventie.

De soarta pe care guvernele vor rezerva-o acestui proiect, depinde de

bung seam evolutia imediatil a problemei dezarmarii.

Un precedent a fost totu creat :

Conferinta dela Washington a realizat o reducere i o limitare a armamentului naval.

Toate puterile mari navale au ratificat acordul Infptuit.

Prima brazd a fost astfel tuuiath, limitarea armamentelor terestre va

yen! la timpul oportun.
Ea va trebul sg' fie general, concomitentg i sg se Indeplineasc dup6
o scarg de o absoluta i perfecta proportionalitate.
Massele mari ale democratiilor contiente nu vor s suporte mai departe
povara copleitoare a bugetelor rzboiului. Problema dezarmgrii este impush guvernantilor grin com4ndamentul unanim al opiniilor publice.
Astfel am trecut In revist principalele probleme politice supuse pang
In prezent SocietAtii.

Dar activitatea Institutiei nu s'a limitat ad.

Necesitatea reconstructiei ruinelor de tot soiul ale Europei trebuia sO

solicite activitatea i initiativa ei.
La Inceputul lui 1921, Societatea a Intrunit la Bruxelles o Conferintg
international' financiarg sub preedintia d-lui Gustave Ador. Tehnicieni de
frunte ai tuturor Statelor membre ale Societiltii, au putut, cu prilejul ce
le era oferit, s discute i sa edifice raporturi i rezolutii asupra problemelor
financiare i economice care Impovreazg vieata noastr de dupg rzboiu.
Discutii academice, raporturi anodine... spun scepticii. Dar WO ch
Societgtii i se oferg sarcina de a 00 pe terenul realitti1or...
Austria, In ceasul din urmg, vine s cearg concursul Societtii.
Episodul e de important i meritg toatO atentia noastr.
In vara anului 1922, guvernul austriac prezidat de Mgr. Seip'el adreseazg Marior Puteri aliate un apel dezesperat: dezorganizarea financiar
i economicg a noului Stat ajunsese In faza haotick foametea i profila
umbra sinisti, statutul social din temelii se clgtina.
Puterile mari aliate, care In nenumrate randuri fgcuserg avansuri Republicii, refuzau categoric orice alt sprijin. Puterile dgdeau Instt ceeace
era mai ieftin un sfat :
Adresati-v Sociellitii Natiunilor.
Consiliul Societii accepta Ingreinarea i dupg trei sgptmani de negocieri i de studii ajunge la un acord cu guvernul austriac, acord ce 1-am putea
enunta astfel: Ne asociem noi Societatea Naliunilor i d-voastrei guvern Austriac

ca in timp de doi ani, sei colaboram pentru a read), o vie* financiard independenta Austriei.

www.digibuc.ro

POLITICA EXT 'RNA

53

Iat tehnica acestui acord:

Expertii pe cari Societatea Ii trimisese In Austria, dup.& o cercetare am-

nuntit, a tuturor avutiilor Republicii, azuser la intelegere asupra posibilittii stabilirii unui buget echilibrat.
Acest buget s'ar ridica la suma de 237 milioane coroane aur. Pentru ca
retetele s acopere cheltuelile, se cere o impunere pe fiecare .cap de 63 coroane aur pe an: sarcin suportabiTh.

Dar pentru ca s se ajungh la stabilirea unui astfel de buget, tot dup

avizul expertilor, trebui o perioad de doi ani de reforme radicale.
Aceste reforme au fost enuntate sub doua capitole:
1. 0 refacere complet a industriilor i Intreprinderilor Statului actualmente deficitare.

Un exempla: Drumarile de fier (Mclean un deficit anual de circa 170

milioane ceroane aur.
Se cera In aceast, directie de atre experti, amenajarea tuturor liniilor

Tirolului cu curent electric, forta concluatoare fiind captat din aderile

de apa, Austria neposednd nici arbune, nici petrol i trebuind sti cumpere
tot caloricul din strintate.
2. Un regim de economii se vcre.
Se cerca suprimarea oriarei cheltueli neprezentand o reala important;

suprimarea a 4 ministcre din 16; licentiarea a 2 functionari din 3.

Urmndu-se planal de refacere astfel schitat, expertii Societtii garantau

a la sfr0tul anului 1924 situatia Austriei cheltueli, incassri va

fi echilibrati. Dar perioada de tranzitie doi ani trebui s fie deficitail i deficitul tot dupei socoteli precise urmet s se urce la suma de 650 milioane

coroane aur. Ace0i bani trebuiau

Societatea Natiunilor joaa atunci rolul de intermediar. Pe de o parte

cere bani Puterilor Lumii, pe de alta parte cere Austriei
dea controlul
efectiv al reformelor ce trebuesc desvr0te.
Sub conditia obtinerii acestui control, Puterile promit concursul lor
financiar.
Societatea Natiunilor negociazA un ismprumut international Austriei de

650 milioane coroane aur, cu o dobnd de 6%, druia Austria afecteaz

In gaj-- rate i amortizari monopolul tutunului

i veniturile vmilor.
In plus de fructificarea acestor gajuri, Societatea mai obtine garantia Frantei,
Angliei, Italiei i Cehoslovaciei pentru 80% din capitalul imprumutat, cei-

lalti 20% fiind garantati de Belgia, Statele-Unite, Spania i Elvetia.

Societatea Natiunilor mai obtine dela toate Puterile creditoare Austriei
un nzoratoriu pe douaeci ani In acest timp nici o creantil nefiind exigibil.
In aceste conditii Imprumutul a fost subscris de mai multe ori.
Controlul pe care Societatea II exercit In Austria a luat fiint, in modul
urmAtor:
Consiliul Societtitii a numit un inalt cmisar la Viena: d-1Zimerman, olandez.

Dispozitia fondurilor Imprumutului realizat nu este posibila cleat sub

iscAlitura acestui Malt comisar, care pe de alta parte nu poate iscli dacil
vreo abatere a lost adush planului lunar de reforme prestabiit.

www.digibuc.ro

64

D. IANCOVICI: TREI ANI DE ACTIVITATE A SOCIETATII NATIUNILOR

Pentru ca guvernul autriac sh nu aibh dificulthti in rea1izri, Societatea

a eerut in prealabil, votarea de chtre Parlament a unei legi dnd guvernului austriac oricare ar fi el depline i incontrolabile puteri, pe acest timp
de doi ani.

Pe aceste baze s'a incept restaurarea Austriei. Planul este in curs

de

executie. Chteva date vor fi suThiente pentru a aprecia rezultatele dobAndite

Bugetul pe anul 1923 a acuzat un deficit de 2.664 miliarde coroane hrtie.

Proiectul de buget pe 1924 depus in fata noului Consiliu National nu

mai acuzh cleat un deficit de 837 miliarde de coroane hrtie. Astfel deficitul s'a redus cu mai mult de 2/3.
In proiectul de reconstructie s'a cerut Infiintarea unei noui bhnci de emisiune ; ea a fost creath, i dupa un an de existenth a realizat acest prodigiu,
ca din simpla manipulare a maldrilor de hartie, sh tezaurizeze un fond
metalic de 93 milioane de coroane aur.
Aceasth tezaurizare s'a putut face, Austria neurmrind o politich de urcare a coroanei ci de stabilizare a ei. Stabilizarea este deplinh cursul coroanei nu a cunoscut nici o variatie de mai bine de un an iar pentru
a lupth contra tendintei de urcare, noua banch de emisiune cumpr Ineontinuu devize aur.
Controlul att de drastic exercitat de Societate asupra unor mrtsuri pe
care tot Societatea le-a impus, este totus atIt de discret inat sef al meu
politic, d-1 Argetoianu, vorbind in aceast sala, in luminoasa d-sale conferinth financiarh despre refacerea Austriei, a repurtat mai tot meritul miracolului desvrsit mimai asupra guvernantilor Austriei.
Rostul meu e s fiu mai categoric: Austria a fost schpatit numai de actiunea exercitatil de Societatea Natiunilor.
Proba afirmatiei mele este evident, chci iath alt Stat ajuns la marginea prhpastiei, care vine sh, eear Societhtii sprijinul i concursul ei: Ungaria.
In adevhr, in urma unti demers colectiv Mcut de Puterile Micei Antante,
Consiiul Societhtii se griseste sesizat de problema refacerii Ungariei. Aceast

refacere se va incerch dupa tehnica intrebuintath in Austria. Roadele vor

fi aceleasi.

Refacerea Ungariei ridic Ina o problemh

Am vhzut ch una din msurile principale luate fath de Austria este moratoriul tuturor creantelor pe timp de 20 ani. Acest moratoriu nu se va puteh
acord Ungariei cu aceeas usurinth: Ungaria push la adhpost pe un timp
lung de sarcinile ce i incumbh din Tratatul de pace, ar puteh intrebuinth

excedentele ei dach acestea ar existh in alte scopuri. Dar acestea ies

din cadrul conferintei mele.

Un anumit numilr de atributii administrative au fost impuse

Natitinilor prin tratatul dela Versailles.
Astfel intre Franta si Germania este situat un teritoriu bazinul minier
din Sarre care nu se stie cui va apartine in viitor. In adevtir pentru desphgubirea Frairtei de depradatiunile desvrsite de Germani in regiunea
minierii din Nordul Frantei, tratatul i-a dat ea despdgubire folosinla minelor

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

65

de dirbuni din Sarra. Posesiunea definitiva a acestui teritoriu, care pe vremuri a apartinut Frantei, va fi stabilita dupa 15 ani dela semnarea trata-

tului printr'un plebiscit al populatiilor. In a0eptarea acestei consultatiuni, teritoriul Sarrei este administrat de un Guvern numit 0 controlat de
Societatea Natiunilor. Este primul Guvern international eunoscut in istoria lumii.
Tot prin tratatul dela Versailles s'a dat folosinta portului Dantzig Poloniei. Prin Dantzig, i acum prin portul Memel, depe litoralul Lituaniei,
Po Ionia are acces la marea liber.
Portul Dantzig este legat de teritoriul Republicii Po lone de un coridor, extrem de Ingust, care traverseazil Prusia Orientall Acest coridor a, fost
neutralizat.
Att portul Dantzig, care a fost proclamat ora liber, cat si acest culoar,
suril puse sub administratia unui Malt comisar al Societtii, cu reedinta la Dantzig.
Imperiul colonial german a fost desfiintat prin tratatul de pace. Colo.

niile importante au fost Imprtite definitiv Intre principali invingatori ;

un anumit numrir de posesiuni au fost puse insil sub administratia Societtitii. Mandatul asupra acestor posesiuni se exercit prin intermediul unui
Stat interpus care este obligat s raporteze in fiecare an asupra administratiei lui. Astf el Societatea exercit de fapt mai mult un control. Exemple:
Africa german5, din Sud-vest este administrat de Dominionul Britanic,
Africa de Sud ; posesiunile germane din Pacific au fost atribuite pentru administrare, Australiei, otc.
Albania este guvernat, dup cererea ei, cu concursul unor experti desemnati de Societatea Natiunilor.
In sfa,r0t Societatea Natiunilor are in domeniul s'u proteetia minorittilor.
Toate incidentele care survin Intre minoritAti 0 Statele aror apartin, sunt
de competinta juridictiunii Consiliului Societ4ii.
Acest arbitraj functioneazri de trei ani. Romania in dese rnduri a lost
elientul Consiliului. Trebue0e recunoscut c' juridictiunea Consiliului atilt de
grea i de delicatii se exercith spre multumirea partilor. Nici jicniri, nici

abuz de autoritate.

Opera sociall 0 umanitara intreprins de Societate nu cunoa0e, limite,

pentrud, fiirl limite sunt suferintele 0 durerile omenirii.
Din punct de vedere social opera de cspetenie realizath este Tnfiintarea
Biuroului International al Muncii. In acest Biurou, fie In Consiliul lui de administratie, fie in Conferinta, lui anuald organe corespunztoare Consi-

liului i Adunrii generale ale Socieatii

tronii 0 luciltorii.

sunt reprezentati: Statele, pa-

Din aceast cooperare a izbutit s iasti la lumin o legislatie internatio-

nal a muncii: oper de impkiuire a procesului social.

Societatea mai are Ins:rircinarea de a edific o legiferare asupra liberthtii

tranzituluir trebue ca circulatia produselor 0 a oamenilor s fie llisat

cilt mai liberil, politia 0 vmile Statelor neintervenind dect pentru strictul

www.digibuc.ro

56

D. IANCOVICI: TREI ANI DE AOTIVITATE A SOCIETITII NATIUNILOR

necesar. O conferint la Barcelona, alta In momentul de fat, -tinut la Geneva, au cutat i vor izbuti s pun bazele unei intelegeri internationale,
Intre toate State le lumii.
Societatea a determinat, cu concursultuturor Statelor, o legislatie international pentru represiunea i urmrirea exemplara a traficantilor de carne vie.
Societatea a isclit cu Negusul Abisiniei o conventie prin care se suprima cele din urm vestigii ale sclaviei, c'ci sclavia mai exist In Abisinia.
Societatea a obtinut asentimentul tuturor Statelor interesate, pentru a
pune stavil, prin msuri legislative, circulatiei narcoticelor otrvitoare
i .fn special a opiului.
Prin Societatea Natiunilor au fost repatriati din Rusia 427.386 de oameni
apartinnd la 26 de rtationalitti, prizonieri de rzboiu, surprin0 In imperiul Mos-

covit de uraganul revolutiei. Repatrierea lor a costat 400.000 livre sterlinge.

Societatea Natiunior se ocup de ref ugiatii Ru0, de toti ace0i nenorocitieari
pe urma vremurilor noui au rmas fr adApost, fr averi, aproape fr patrie.
Societatea a fcut recenzia lor, i-a repartizat dup posibilitti In diferite

tri, a intervenit pentru a le gsi de lucru, pentru a le gsi de mncare.

In timpul rzboiului din Asia-Minor In momentul de panica al dezastrului
armatei elene, Societatea cu mijloace ce a improvizat pe loc, a putut evacu
750.000 de creOini dintre care 80% femei i copii.
Societatea, In anii ce au urmat pacea, a extirpat cu misiunile ei sanitare
tifosul ce bntui In Polonia.
Mid foametea secera populatia Rusiei, acum doi ani, Societatea a Intreprins i acolo oper de salvare: a organizat misiunea d-rului Nansen acest
neobosit ampion al tuturor operelor de ajutor care a reu0t s hrneasc pe
zi, zeci de mii de oameni: cantinele Societtii Impirtiau prig la 200 de mii
de ratiuni zilnic. A imbrcat i a adpostit zeci de mii de copii, cari au fost

adunati din ,anturile drumurilor abandonati de fugarii halucinati.

Oriunde este suferint, Societatea fr a fi solicitat, fr
precupeti
efortul, aproape n taind, este prezent.
Dar tot mai rmne de Mcut
Trebuiau asociati purttori de Mclii, trebuiau adunati de peste granite,
din turnurile lor de fildes, gnditorii omenirii
ca toti laolalt sub auspiciile Societd(ii st organizeze munca lor sublimd. . . savanti, filozofi, poeti
au fost strn0 In mnunchiu... luminile au fost fmpreunate... Cooperatia
intelectual a fost creat
Iat, Doamnelor i Domnilor, care a fost activitatea Societtii Natiunilor

In aceti primi trei ani ai existentei sale.

Expunerea ce am avut onoare a v face este trunchiat. M'am mrginit
a InOr fapte, a da Inteo sintez care mai mult seamn cu sumarul unui
volum, indicatii asupra unor capitole.
Fiecare act enuntat ar merit& prin Intelesul lui, s facti obiectul unui
studiu amnuntit, al unei prelegeri In fata d-voastre.
OricAt de mari au fost imperfectiile mele
o impresie trebuie sa
v rmie: imensitatea activitii desfi4uratei de Societatea Nafiunilor.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

57

Tot ce este uman gasete un lung rasunet In asezarnantul international.

Probleme politice, probleme economice, probleme sociale, au fost aduse pe

rand In fata juridictiunii Societtii, i. faptul de seam& care trebuqte sa

impresioneze judecata noastra este ca toate aceste grentati au fost pe rand
deslegate.

La toate apelurile adresate Societtii ga'sim In fata o solutie data

o solutie categorica, Societatea Natiunilor nu a refuzat niciodata sa asume
o responsabilitate, dupa cum niciodata nu s'a marturisit incapabild, in fata
greutatior ce Intampina.
Opera imens prin Intinderea ei, opera imensa, prin profunzimea ei.
Meritul mare care trebuete recunoscut Societatii este ca, a reuit de pe
acum sa insufleteasca vieata internationala cu un spirit nou. Inlaturand ca
Inyeehit, Inlaturand ca neputincios crezul In virtutea fortei, Societatea le-a
Inlocuit cu crezul in virtutea cooperrii.

0 solutie nu poate fi trainica cleat daca, Inteo masura, intrunete

asentimentul tuturor partilor ; O. aceasta tranzactie continua, Intro interese

individuale nu se poate face cleat la lumina Dreptului.
Pentru a stabili pacea, pentru a o consolida, trebuete ca fiecare natiune,
la orice moment al vietii ei sa nu poata In mod legitim constata ca Dreptul

ei a fost Incalcat.
Recunoaterea Dreptului fiecaruia i. Infaptuirea lui, iata In definitiv
menirea cea mare a Societatii Naliunilor.
Pentru ducerea la indeplinire a acestei mishini Societatea are nevoie
de concursul entuziast al multimilor.
Trebuete ea massele opiniilor publice din fundul contiintei lor cinstite
&A sprijine actiunea neIntrerupta a Societatii.
Acest concurs Societatea nu-1 cere ca un credit, 'it cere ca o datorie ce i
se cuvine pe baza controlului activitqii ei.
Au venit vremuri noui.
Societatea Natiunilor este imagina lor.
In fata revolutiei morale desavarite cci este o revolutie ca Siamul
sa aiba Inteo intrunire plenipotentiara egalitate de glas cu Imperiul Bri-

tanic trebuete ca fiecare din noi, cetateni ai lumii, s'a. avem o opinie.
Societatea Natiunior are dumani neImpacati, dumani pe fata: sunt
toti acei cari sclerozati In gandirile politice ale trecutului mai cerceteaza
In fata altarelor sfaxamate divinitatile disparute ale fortei, sunt reprezentantii
cei din urma, ai celor din urma tiranii.
Cand Cicerin dela Moscova ne acuzl de neputinta organizata, lui Ii

putem raspunde, i fail replica, Inirand activul nostru ...

Sa urmam drumul...
Omenirea de tot timpul s'a opus cu forta, s'a opus cu sarcasmul
avanturilor noui ... din pietrele ce ni se arunca, cu rabdare, cu pietate,
sa inaltam templul religiei noui:
TEMPLUL SOLIDARITATIL
30 Decemvrie 1923

www.digibuc.ro

IMPERIALISMUL ECONOMIC SI
LIGA NATIUNILOR
V. N. MADGEARU
CUPRINSUL: 1. Ce este imperialismul economic: a) teoria

b) leoria socia-

Kautsky, Hilt ering, Lenin. c) teoria sociologicci-istoricd. 2) Cum s'a desvoltat

imperialismul economic. 3) Liga Nafiunilorideia, organizarea ei; 4) Liga Nafiunilor i cauzele economice ale rdsboaielor. 5) Ideia mandatului, luptele pentru petrol
recrudescenfa imperialismului. 6) Liga Nafiunilor i fortele imperialiste.

CAND, in decursul rsboiului mondial, perspectivele cataclismului

au devenit clare pentru omenire, in mintea oamenilor luminati,
clin traneie a pornit lozinca: aiisbois reisboiului. Ideologii au inceput s rscoleasc istoria O. s reinvie ace& idee care de attea ori a
fost pus in discutie In clecursul timpurilor pacea etern l Nu mai era
ins vorba de formularea idealului pacifist, care frmntase spiritul public Inainte de marele rsboiu, ci era alt gaud care strbtea cugetul
uman de astdat, er ideea s se atace cauzele conflictelor militare
dintre state. Se tia cl acele cauze sunt de doul feluri : cauze economice
i cauze spirituale. Cauzele economice erau sintetizate in caracterizarea situatiei social politice, din epoca dinnaintea rsboiului mondial drept imperia-

lism economic. Rsboiu rsboaielor presupuna dar o paralizare a actiunii

factorilor care produc conflictele dintre popoare, factori care sunt inerenti
sistemului imperialist capitalist; orsboiu rsboaieloD insemna o actiune

de limitare a imperialismului economic, dac nu cumva o eliminare a

acestui sistem economic capitalist, in rsfrangerea sa social politick

A insemnat Societatea Natiunilor, care a fost intemeiat a douazi dup
armistitiu, dac nu o eliminare, cel putin o paralizare a actiunilor pro dueltoare de rsboiu ale imperialismului economic? Aceasta este intrebarea, pe
care ne propunem s o cercetAm in aceast prelegere. In acest scop, este necesar sa ne intrebam inainte de toate, ee este imperialismul economic i 0,
cercetm apoi cum s'a desvoltat.
Pentru explicarea esentei imperialismului in genere, s'au elaborat o serie
de teorii. Osebim trei categorii de teorii: teoria filozofick teoriile socialiste i

teoria sociologia istorick

a) Teoria filozofich a imperialismului este reprezentatil de Ernest Seillire 1), care In opera sa Introducere la filozofia imperialismului* socoate
a fi descoperit cteva tipuri reprezentative ale imperialismului, in Gobineau,
Nietzsche, Jean Jacques Rousseau, Proudhon i Karl Marx. Gobineau este
reprezentantul teoriei imperialismului rassei, al ideii dominrii rassei ariene
asupra tuturor celorlalte rasse, care este un derivat al ideii poporului ales,
1) Ernest Seillire: Introduction la philosophie de Pimprialisine (Paris 1911). L'iniprialisme dmocratique (1907).

www.digibuc.ro

V. N. MADGEARU: IMPERIALISMUL ECONOMIC ?I LIGA NATIUNILOR

60

a strbtut gndirea conducatorilor marior state din timpurile vechi

Ora astzi. Este ideea, dominanta in toate statele imperialiste, i care a fost
formulata In cuvintele: sarcina omultti alb de a civiliz restul lumii.
Nietzsche este reprezentantul imperialismului individualist, al onapoleonismului. Este teoria stpanirii unei personalitti, mfinat de glorie, a sa
a poporuhii saul Este filozofia prestigiului care este totdeauna unita i
cu credinte i dot-lute strategice, care stint totdeauna apanagiile unui Napoleon.
Este apoi imperialismul lui J. J. Rousseau, imperialismul plebeu, carac-

terizat prin straduinta de dominatie a burgheziei.

Insfnit, imperialismul lui Karl Marx, este un imperialism de clash
dictatura proletariatului.
In aceste teorii filozofice asupra imperialismului, gsim ideea generals& a

luptei pentru existenta a individului sau a clasei, sau natiunii, care duce
la concluzia c0 imperialismul ar fi legea etern a vietii. De aceea, conceptele
acestea filozofice nu ne pot lamuri asupra esentei imperialismului economic.
b) coaIa socialista In special neomarxismul, a adus o contributie serioas
la cuno4terea imperialismului economic. Scoala socialista tie s osebeasca
intre rasboarele nationale i intre rsboaiele imperialiste. Firete, politica de
cucerire a existat in toate timpurile, dar aceasta nu este in toate fazele isto-

rid, imperialist& Imperialismul este produsul fazei celei mai superioare a

capitalismului; irnperialismul economic nu apare deat la sfaqitul secolului
al XIX-lea.
Pentru definirea esentei imperialismului economic teoreticienii socialiti
au elaborat diferite teorii.
Kautsky socoate c imperialismul este produsul capitalismului industrial,

desvoltat inteun grad Malt. El consta in incercarea fiedrei natiuni industriale capitaliste de a subjug i anex un numr tot mai mare de teritorii
agrare, fr consideratie cu privire la nationalitatea dreia Ii apartin teritoriile agrare 1). Posibilitatea acestui imperialism al statelor industriale este
derivata din superioritatea fortei militare a statelor industriale asupra fortelor militare ale statelor agrare. Imperialismul apare astfel, in aceasta teorie,
ca un rezultat al antagonismului dintre regiunile industriale i regiunile agrare.
Imperiul este infatiat ca un intreg economic ; in centrul shu se afl aezat

statul industrial, iar la periferii se intind, cteodata la distante mari straWand mri i oceane, teritoriile agrare cucerite. Este un fel de sistem planetar in care soarele ar fi statul industrial i planetele i satelitii ar fi acele
teritorii agrare.
Teoria aceasta a lui Kautsky este i incomplet i inexact& Este exact
c lupta pentru teritoriile agrare, pentru colonii, este una din caracteristicile
expansiunii imperialiste ; dar politica imperialist& nu se mrginete la aceasta,
ci consta i in straduinta de a anex i subjugh, sub o forma sau alta, i provinciile industriale inconjuratoare. Nu mai departe, in timpul rsboiului mon-

dial s'au fixat teluri de aceast natufa, i de o parte i de alta a lagarului de

1) Vezi:

p. 46-54.

The Foundations of Imperialist Policy de M. Pavlovitch (London 1922)

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

61

luptatori. Franta a fixat ca 01 Alsacia si Lorena si chiar basinul Saare, nu

numai din imbolduri ideologice nationale, ci i pentruca aceste regiuni erau
teritorii industriale de mare valoare. Germania a dorit basinul Brie, pArti
industriale din Belgia i Rusia, In special Po Ionia industrialh, iar Rusia a dorit
Galitia si Silezia, In afara de Constantinopol. De asemenea tratatele de pace:
dela Bucuresti, dela Brestlitowsk si Versailles, cuprind tendinte de stpanire

asupra unor teritorii, care nu sunt agrare si au un caracter industrial, foarte

Insemnat.

0 teorie mai complet asupra imperialismului este teoria lui Hilfering,

autorul faimoasei opere Das Finanzcapitalk In aceasta opera Hilfering precizeaza a in faza din urm a capitalismului, bancile au controlul definitiv
asupra industriei. Hegemonia bancilor, a capitalului financiar, a capitalului

produs din emisiune de actiuni, de scrisuri, obligatiuni etc., aceasta este,

caracteristica ultimei epoci a capitalismului. Trusturile bancare, care au dominatia asupra intregei vieti' economice, asupra industriei, agriculturei
comertului, care stOpnese prin urmare Intreaga vieata economica a popoare-

lor, acestea sunt cari man la conflictele imperialiste.

Politica agresiva a statelor capitaliste deriv din necesitatea de expansiune a capitalului financiar, Impingand statele sA. urmreascti, o politica de
cucerire. In aceasta faza a capitalismului, impulsul spre expansiune nu este
dat numai de necesitatea exportului de marfuri al statelor industriale, ci
mai ales, de necesitatea exportului de capitaluri. Caracterul esential al exportului de capital este Ins, c el nu cunoaste absolut nici o limit, chiar 0 Sahara poate fi pentru capitalul financiar un tinut, care sa ofere o sansa de cistig, prin constructia unei linii ferate sau orice ar necesita Investiri de capital, cu o perspectiva de rentabilitate, pentru ca bAncile emitente sA poata
lanseze o subscriptie public& si s adune capitalul necesar.
Dae exportul de capital nu cunoaste nici o limit, nici politica de cucerire, care este o consecinta a exportului de capital, n'are nici o margine.
Sub influenta acestei teorii a lui Hilfering, Kautsky si-a modificat vechea
teorie. El a socotit necesar a stabili o deosebire Intre capitalul industrial
capitalul financiar, In ce priveste atitudinea In politica internh, si In politica extern.
Capitalul industrial, prin natura sa, este liberal si pacific, pe cath vreme
capitalul financiar, tot prin natura i esenta sa, este un capital agresiv. Etapa
desvoltArii capitalismului industrial a fost o epoca de liberalism, a fost lupta
burgheziei Impotriva absolutismului. Interesul capitalului industrial era sa
existe o ordine de drept i aceasti ordine de drept o reprezinta constitutionalismul i parlamentarismul. Anarhia i coruptia ar fi fost impotriva capitalismului industrial. Ca sa se evidentieze mai bine aceasta, se poate face
o paralela Intre desvoltarea capitalului industrial In Anglia si In Rusia. In
ultima decada din sec. XIX-lea burghezia i schimba rolul ei: nu mai aplra
cuceririle liberale ; nu se mai intereseaz nici de constitutionalism, nici de
parlamentarism, nici de liberttile publice. Cursul reactionar al burgheziei
contimporane este o rezultanta a fazei actuale a capitalismului, dominata
de capitalul financiar, care este reactionar prin natura sa. Capitalul financiar

www.digibuc.ro

V. N. MADGEARU: IMPERIALISMUL ECONOMIC $1 LIGA NATIUNILOR

62

este legat de ideea de trust, de monopol i de aceea de cucerire. In consecing,

zice Kautsky, acest capital financiar este desltintuitorul imperialismului

economic.

Lenin1) a furit o alth teorie a imperialismului, prin care incearch sh Infatiseze imperialismul, ea ultima faz de desvoltare a capitalismului. Caracteristica esentialh a societtii capitaliste moderne, este dupa Lenin monopolismul. Sistemul sindical al capitalismului modern, reprezentat prin trusturile mari de: chrbune, petrol, otel, fier, etc., face ca imperialismul sh' aparil
ca stadiul monopolist al capitalismului. In aceasth epoch are loc o fuziune
intre capitalul financiar i capitalul trusturilor i cartelurilor. Fire 0e, acest
proces s'a petrecut inteo serie de faze. Intaiu, s'a produs concentrarea produc-

tiei 0 a capitalului, care a avut de urmare introducerea monopolului cu

rol decisiv In vieata socialh. In al doilea rand, a urmat fuziunea capitalului
bancar cu eel industrial i crearea unei oligarhii financiare pe baza acestui
capital financiar. In al treilea rand, exportul capitalului, distinct de exportul
naffurilor, a ajuns la o oarecare insemnatate. In al patrulea rand, s'au format asociatii monopoliste internationale de capitali0i, care au Imphrtit

lumea Intre ele, asociatii ins& care n'au avut drept rezultat o excludere

a cauzelor de conflict, ci dimpotriv, o provocare de cauze noui de conflict

(Ex, sindicatul inelor, al electricithtii, etc.). Imperialismul nu se desvolth
&Cat dupa ce imphrtirea lumii intre popoare a fost terminath. Aceasth fmphrtire a lumii s'a sfar0t in anul 1900.
Duph Lenin, monopolismul
aceast fazh din desvoltarea capitalismului are Intr'insul samburele de degenerare, prin faptul cif numai libera
coneurenta, care otelea energiile, a dus la progresul tehnic, prin inventiunile secolului al XIX-lea, pe CAVA vreme monopolismul, care asigurh
ca0iguri sigure far nici o munch i cu riscuri mArginite acestor fericiti
posesori ai capitalului, se transformh In parazitism 0 nu poate duce cleat

la o dechdere a civilizatiei. Deaceea irnperialismul apare ca ultima fazh

a capitalismului. Aceasta este teoria lui Lenin.
c) Insfagit, teoria sociologich istorich purcede dela analizarea devenirii i
fiintei imperialismului, prin exemple istorice tipice i Incearch a uni imperialismul tuturor epocilor intr'o privire sociologich 2).
Imperialismul apare astfel pentru sociologie ca un fenomen unic.
Imperialismul este un atavism. El intrh fn grupa mare de supravietuiri

ale epocilor trecute, care joach un rol atat de important in fiecare situatie
social& -comma' ; face parte din acele elemente ale fiechrei situatii sociale
concrete, care nu pot fi explicate din conditiile de vieath ale prezentului,
ci din conditiile de vieath ale trecutului, din punctul de vedere al materialismului istoric, deci, totdeauna din raporturile de productie trecute nu din
cele prezente. El este un atavism al structurii sociale i un atavism al deprinderii de simtire individual psihice. Intrucht necesithtile de vieath, care 1-au
produs au disphrut pentru totdeauna, el trebuie sh dispar incetul cu fncetul,
1) Der ImperiaIismus als jiingste Etappe des Kapitalismus (1921).
2) J. Schumpeter. Zur Soziologie der Imperialismen. Tfibingen 1919.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

cu toate c fiecare Incurcatura rasboinica, de1 imperialist, tinde sa-i dea

vieata ca element al structurii, prin aceea c structura, care este purtatorul sau decade i In procesul evolutiei sociale este Inlocuita prin alte structuri, care n'au loc pentru el, i elimina factorii de putere, care Il sprijina; ca
element psihologic, prin procesul progresand al rationalizrii vietii i prin
absorbirea necesitatii functionale prin alte functiuni, printr'o transformare
functionala a energiilor rasboinice de Ong* acum 1).
Considerat ca un atavism, imperialismul nu mai apare ea o faza a desvoltarii capitalismului, dimpotriv ca o ramaita a unei epoci trecute.
Tendintele imperialiste prezente sunt o motenire a absolutismului. Imperialismul absolutismului a Inflorit Inainte de revolutia industrialk care a
creat lumea modern, deci Inaintea epocii, In care consecintele au
inceput sa se manifeste In toate domeniile 2).
Economia capitalista, Intemeiata pe libera concurent, nu este deci un
teren fertil pentru impulsuri imperialiste, dimpotriva, ea produce tendinte
anticapitaliste. Capitalismul este In fiinta ia antiimperialist 3).
Teoria sociologica istorick In formularea lui Schumpeter nu neaga, ca o
lume pur capitalist poate avei interese de expansiune imperialiste 4). Socoate

Insa, ca aceasta nu modifica Intru mmic teoria, chiar din punct de vedere al
materialismului istoric, caci interese obiective devin numai atunci active i
In special numai atunci forte politice ceeace intereseaz and corespund
dispozitiilor popoarelor sau unor straturi populare destul de puternice 5).
Dac& se constata, c exist, In societatea capitalist interese de expansiune
imperialiste, o privire sociologic& istoric nu poate sa nu observe, ea acestea

sunt totdeauna capabile sa creeze dispozitii favorabile imperialismului in

straturile populare, prin mijloacele capitaliste de fabricare a opiniei publice,
In deobte cunoscute.
Deci, interesele de expansiune economich sunt In stare sa transforme societatea capitalista in purtatoare a tendintelor imperialiste. De buna seama,
interesele de expansiune economica n'au acela caracter i aceea forta Inteo lume organizata sub liberul schimb, ca intr'una dominata de protectionism. Dar In faza actuala a capitalismului, protectionismul este un factor
determinant in organizarea mondialk indiferent daca din punct de vedere
teoretic este sau nu un produs necesar al capitalismului.
1) Schumpeter, op. cit. pag. 49.
2) J. Schumpeter, op. cit. pag. 50.
3) J. Schumpeter crede ca in societatea capitalist& se desvolta urmtoarele tendinte
anticapitaliste:
a) 0 dusmnie principial fati de risboaie, expansiune, diplomatie de cabinet, armate permanente, Inarmiri. Ex raclicalismul politic din Anglia; b) In toate trile capitaliste au aprut partide pacifiste, ata de puternice fnct aproape orice rsboiu a insemnat
o lupt politic& interni; c) Muncitorimea industrial, creiat de capitalism, este antiimperialista ; d) In epoca capitalist& s'au inventat multe metode de prevenire a rsboiului
de arbitraj; e) Dintre toate Statele capitaliste, Statele-Unite cuprind cele mai putine elemente precapitaliste i ca consecint imperialismul Statelor-Unite ar fi cel mai slab.
Ibidem pag. 53-56.
3) Ibidem pag. 56.
3) Ibidem pag. 53.

www.digibuc.ro

64

V. N. MADGEARU: IMPERIALISMUL ECONOMIC ?I LIGA NATIUNILOR

Protectionismul este un propulsor al imperialismului. Ingreuind aprovizionarea cu materii prime 0 hrank creiaza o atmosfera faverabil, in jurul
tendintei de largire a granitelor vamale, In vederea realizarii autarchiei economice a fiecarui stat, apaza' intreprinzatorii diferitelor tari In pozitie de
ostilitate reciproca i accentuiaza lupta pentru cucerirea debueurilor.
Dar, mai presus de orke, politica protectionista favorizeaza, formarea
trusturilor i cartelurilor. Cartelurile i trusturile sunt organizatii, care ofera
avantagii mari pentru intreprinzatori economii de cheltueli, o politica de
preturi monopolist i o pozitie ferma fata de muncitorime. Trusturile
cartelurile sunt In masura s vnda In interior cu preturi reduse, adesea sub
cost, pentru a distruge industria concurenta pe pietele straine 0 a le stapani
apoi monopolist. Aceasta politica de dumping creiaza antagonisme puternice
intre intreprinzatorii din tara exportatoare i cei din tara importatoare,
ca urmare o atmosfera incanata in ambele ri. Astfel exportul de marfuri
devine agresiv.
Tot regimul protectionist, alezAnd bariere In calea importului de fabricate, imboldete intemeierea de industrii in strainatate, deschizand un nou
drum exportului de capitaL
Dar exportul de capital ia un loc foarte Insemnat, in activitatea economica
mondialk i (la nota caracteristica fazei actuale a capitalismului. Impulsul
exportului de capital este dat de sortii unei rentabilitati sporite, prin plasarea
in strainatate a plusului de capital. Desvoltarea exportului de capital a mers
treptat cu perfectionarea mijloacelor de comunicatie, cu posibilitatea culegenii de informatii exacte asupra situatiei din Wile inapoiate cu introducerea In aceste tinuturi a unor regimuri politice 0 legislative, care micoreaza
riscul capitalului.
Organizarea in stil mare a exportului de capital a inceput insa odata cu
desvoltarea, in marile ni capitaliste, a unui sistem de mari banci, a caror
politica urmeaza ace1ea0 principii monopoliste, ca i aceea a trusturilor

cartelurior industriale.
Intre marea finanta i marea industrie s'a incheiat o alianta, intima, deseori cu caracter de uniune personalk astfel c in sistemul capitalismului
monopolist, marile bnci fuzionate cu cartelurile i trusturile industriale,
poseda o organizatie i conducere unitark atotputernia tiranica.
Malik bnci, astfel organizate, dispunnd de capitaluri ieftine, obtinute sub
forma de depozite spre fructificare, au posibilitatea s faca exportul de capital

lucrativ pentru ele. Astfel, pornesc din diferite taxi capitaliste curente de
capitaluri, care se intalnesc, se incrucipaza 0 se lupta, intre ele, ea ultima
energie i cu toate mijloacele, dela diplomatie pam la amenintari rasboinice.

In aceasta situatie concesia unei cal ferate, a unui izvor de energie sau
stapanirea unui teritoriu colonial alatuete un mar de discordie. Adesea din
cauza concurentei, rentabilitatea scontata este redusa 0 tau lupta se da,
pentruca scopul principal este sa se dobandeasca un punct de razam pentru
eucerirea de noui debueuri i exploatarea kr intensivk
Cucerirea unei colonii capat In aceasta faza a capitalismului monopolist
o semnifiaatie deosebita. Dad, o colonie este administrata in regimul libertatii

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

65

economice, metropola are un cstig limitat. Dad, colonia este ins tratat monopolist, situatia se schimb. Munca nativilor este exploatat, marfurile importate, se desfac pe preturi de monopol si rata profitului este exagerat. Acelas interes este urmrit si fat de Virile europene, In care se izbuteste a se stabili zone de influente. E suficient ca industria Statului In
expansiune s fie mai puternica ca foKtii de capital i organizare, ca s trateze
teritoriul ozon, de influent ca o colonie, s-si asigure izvoarele de materii
prime si piata de desfacere, st stpaneasca mijloacele de transport si s' exploateze iminca ieftin.
Este cert, protectionismul, favoriznd desvoltarea cartelurilor, exportul

fortat de mrfuri dumpingul exportul de capitaluri, sub forma Inte-

meierii de industrii in straintate, si exagernd tendintele de autarehie economic, ca garantie supremil In caz de rsboiu, dui impuls unei politici economice agresive i ca urmare unei politici externe agresive, care culmineazti
in rsboaie tle expansiune. Ins protectionism, lupta pentru debuseuri,
tendinta ctre autarchie economic si exportul de capital, sau formarea de imperii mondiale sunt exteriorizAri ale imperialisrnului economic.
(iaracteristica esential, a imperialismului economic este dat de fortele
dinamice, care produc acele manifestri exterioare. Acestea sunt: Statul
forta economic expansiv, unite inteo comunitate de actiune solidarti, astfel cil el pune la dispozitia acelei forte economice, mijloacele sale de putere
transformti scopurile acelei forte economice In telurile sale de stat nationale 1).

Forta economicti elTansivil aserveste Statul intereselor sale. Astfel Statul

o aprti si intreste prin protectionism, Ii deschide calea expansiunii prin

colonialism si sfere de influent, o Insoteste Ill exportul de capital, punfindu-i

la dispozitie flota, armata, administratia i diplomatia.

Forta economich conductoare este, In faza actual a capitalismului, capitalul financiar marea finants. Aceasta imprimit pecetea ei iinperialismului contimporan, care tinde tot mai mult sui ia forma expansiunii capit alulu i 2).

Izvoarele imperialismului sunt concentrate in capitalul financiar al marilor banci din Londra, New-York, Paris, etc., ctirora statele respective le
asiguril concursul fortei lor administratia, armata, flota si diplomatia,
sanctificnd scopurile privat econornice ale capitaliOilor, prin aureola nationab.", care se creiaa prin declararea ler ca teluri nationale.
') Arthur Salz: Der Imperialismus der Vereinigten Staaten in Archiv fr Sozialwissenschaft und Sozialpolitik 50 Band 3 Heft (1923) pag. 567, Erich Marcks: Die imperialistische Idee in der Gegenwart (Dresda 1903) se exprima in acelas sons: Fortele noui
economice sociale au nevoie de reprezentare puternicrt in lume; puterile Statului au devenit crganele lor pag. 7.
2) Artur Salz (op. citat) socoate eh poate face o deosebire intre imperialismul lumii
cel al Statelor-Unite; cel dintaiu ar fi un imperialism al cerealelor, petrolului
bumbacului i ar aye origina in ingustimea spatiului de vieata; cel amerwan ar Wit
foima expaneiunii capitalului. Socotim c aceasta nu corespunde situatiei de fapt. Capitalul financiar este dominant aotrizi in toate ;.tatele capitaliste; el este deci calba MON ens

a imperiali4mului economic.

www.digibuc.ro

66

V. N. MADGEARU: IMPERIALISMUL ECONOMIC $1. MCA. NATIUNILOR

Statul contimporan este unit pe vieat i moarte cu forta economica

expansiv, care-i comanda politica imperialista pe care el o urmeaza cu atat
mai mare elan, cu cat In biruinta ei intrevede o sporire a pilterii si a prestigiului situ.
Fireste, formularea telurilor politicii imperialiste invluie caracterul ei
specific. Astfel ideea ereierii unui imperiu, care sa afle inauntrul granitelor
sale vamale satisfacerea tuturor nevoilor, ca o chezilsie a prosperittii in
timp de pace si a sigurantei maxime In timp de risboiu, deci ideeaautarchiei
economice, imbraca politica imperialista Inteo mantie nationalist, care ascunde realitatea ei. Autarchia economica, desi este una din manifestrile imperialismului nu formeaza caracteristica ei specifica. Imperiile mondiale, care
realizeaz acel ideal, Statele-Unite i Mama Britanie, au practicat i continua a practich politica imperialista, mdnate de tendintele de expansiune ale
capitalului financiar.
De bund seama, fortele dinamice imperialiste nu actioneaza numai sub

impulsul intereselor kr directe. Sunt factori tpeciali cari le influenteaa

Intre acestia joaca un rol deosebit de insemnat interesul la excesul de consum

al ritsboiului, deci interesul industriilor de rsboiu.

Faza contimporan a capitalismului este caracterizata prin transformarea
centrului de gravitate al vietii economice a Statelor capitaliste dela industria
textila la industria metalurgicil. Aceasta a favorizat desvoltarea militarismului i navalismului. Industria metalurgic a inlesnit desvoltarea spiritului
inventiv pentru a se crea noui arme de lupta. Civilizatia modern, intregul
proces tehnic i stiintific, este intemeiat inteun grad Malt pe fier.
Germania produced, de pilda, in 1910, o cantitate de 600.000 tone de fier
mai mult cleat Anglia si Franta la un loc. Aceasta a inlesnit Germaniei hegemonia ei militara dinaintea rsboiului.
Conexiunea dintre industria metalurgica, militarismul i navalismul, clicele militare, consortiunile de bancheri i trusturile industriale este cunoscut. Krupp, Schneider, Armstrong, Vikers sunt reprezentantii cei mai tipici ai imperialismului din epoca dinainte de rasboiu.
Trebuie sa mai accentuam un fapt. Industria metalurgica domina asupra
industriei carbunelui, asupra crbunelui negru cdt i asupra celui alb si
chiar asupra petrolului. Piata ciirbunelui este absorbit In piata otelului;
minele de carbuni apartin totdeauna regilor otelului prin sistemul trusturilor.
Industria metalurgica este dusmana pcii, este o industrie militar. Industria metalurgica este insa interesat i in alte directii dect in industriile
militare, i tocmai in acea directie se anti, i liniile cele mai insemnate, care
conduc spre imperialismul economic este interesat in industria sinelor, a
callor ferate. Dad, ne dam searna de marea expansiune a cilor ferate inainte
de rsboiu la 1845 erau numai 16.000 km. de sine, iar la 1911 erau un milion de kilometri de sine Intelegem usor ca In legatura cu industria metalurgicd, se poate vorbi si de o politica a sinelor. Aceasta este legata de politica stpnirii drumurilor mari ale lumii, care a dus la conflicte inainte de
riisboiul mondial. Existau trei planuri cunoscute de drumuri mari, inainte
de rdsboiu: era planul B. B. B. BerlinBizant Bagdad, plan care axed

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

67

menirea s aduca toate tri1e dintre Hamburg si golful Persic sub influenta
economica germana ; la acest plan Anglia a raspuns prin planul C. C. C.;

CaptownCairoCalcutta, care avea sa lege Africa de Rasrit, Arabia, Mesopotamia, Persia si India ; in sfarsit al treilea plan era planul rusesc P. P.:
Petrograd, golful Persic, linia indo-europeana sau transpersiana.
Dar, In afara de aceasta, industria fierului si a arbunelui alcatuesc fun-

datiunea intregei industrii i conditia principala a puterii armate a unei

natiuni. De aceea, in conditiile de pace a jucat un rol important industria metalurgica. Am spus ca Germania aye& telurile sale dupa cum Franta, Anglia,
Rusia aveau pe ale kr. Germania avea ca tel districtele carbonifere ale Belgiei, fierul din basinul Brie cum i anumite districte polone ; Rusia aye& si
clansa la randul ei in vedere Polonia i basinul Don ; Franta a recaptat Alsacia si Lorena, Saare, i pentruca in aceste teritorii erau cele mai importante
depozite de minereu necesare pentru desvoltarea industriei ei metalurgice.
In sfarsit, chestiunea carbunelui a jucat, dupa incheerea pcii, un rol insemnat in impartirea Sileziei, Poloniei i Cehoslovaciei.

Cum s'a desvoltat imperialismul economic ?1) Se poate spune ca congresul dela Berlin din 1878 incheie o faza in istoria european. Se incepe lupta
pentru debuseuri, pentru colonii i Sfere de influenta, in care forta politica
a statelor este push constient in slujba expansiunii economice. Cu un sfert
de veac inainte se produsese penetratia in Asia si Africa, Ina era o actiune sporadic, far& plan si farti mare influent& asupra politicei statelor
europene. Relatiile Europei cu Africa si Asia erau in acel timp
Intregime economice erau relatiile unor intreprinderi comerciale private in
cautarea de debuseuri. Uneori se realizau chiar dobandiri de teritorii, de catre
diferite societati comerciale ; se produceau interventii ocazionale ale guvernelor europene, dar statele europene, ca atare, n'aveau nici o rspundere
in promovarea i protectia intereselor economice ale supusilor kr in afar.
Lumea Inca nu cunostea ideea, care In urma a devenit principiul fundamental
al politicei, dup care puterea statului trebuie sa fie folosit sistematic
constient pentru ocrotirea intereselor de expansiune.

Pana atunci numai Anglia trecuse prin revolutia industrial. In ultimii 20-30 de ani ai secolului al XIX-lea insa toate statele continentale,,
apusene i centrale, intrasera in aceasta faza.
Revolutia industrial, adicti trecerea dela dominarea agriculturii in vieata
economica la dominarea industriei si in special a celei mecanice, a avut 'Mg
dou consecinte: a sporit imens populatia statelor industriale si a con-

centrat aceast populatie in centre mari industriale. Acest fapt a avut

la randul sau doua urmri: a trezit preocuparea asigurrii ltranei populatiei,

din statele industriale, care necesitau pro duse i materii prime din lumea agrara,

deoarece nu se mai puteau satisface cu pro ductia agricol dinauntrul teritoriului kr, si in al doilea rand, aceasta desvoltare industriala, ducand la
1) Achille Yialatte: Economic Imperialism and International Rd ttions. (New-York) 1923.
Leonard Woolf: Economic Imperialism (London) 1921.

www.digibuc.ro

68

V. N. MADGEARU: IMPERIALISMUL ECONOMIC SI LIOA NATIUNILOR

productia de fabricate In massil a nilscut necesitatea asigurilrii schimbului

hare produsele industriale si cele agrare, asigurarea debuseurilor. Aceasta a
condus la o nouil, epoch, de colonizare si de protectionism varnal pentru aprarea

debuseurilor. Noua religie si filozofie care se naste In acest timp e cuprinsh

in cuvantul lui Chamber1ain,4huritorul ideii imperialiste In Anglia, si acceptath,

universal: Comertul este cel mai mare dintre toate interesele politico.
Industrializarea Europei apusene si centrale impunea In mentalitatea curenta a timpului aceastit idee. AceastO industrializare face& necesara si o
emigrare de brate, pentrucit sporirea populatiei dephseh posibilitatea de
a gilsi pentru toti loeuitorii tarii ocupatii. Pe hingil intensificarea exportulid de milrfuri pe o scaril intinsti, si ernigrilrile de oameni, exportul de capitaluri capitta in acest timp o insemnittate extraordinaril si devine un factor
hotaritor In eonducerea politicil.
Exportul de capital devine pentru oamenii de stat o armit, ; bursele si
ministerele de -externe ajung la stransil legatura intre ele. Cifrele urmOtoare
aratit importanta acestui fenomen: In 1900 investirea de capital era evaluath

la 100 miliarde aur pentru Anglia, 40-50 miliarde lei aur pentru Franta,
25 miliarde lei aur pentru Germania. Numai in chile ferate erau investite
atunci 20 25 miliarde lei aur.
Atunci s'a putut vorbi despre diplomatia dolarului. Posttil presedinte
20

al republicei americane, Taft, justifica aceasta and spune: Daca 'politica

noastril externh nu trebuie sit se abat catus de putin dela calea justitiei,
poate foarte bine sil, fie astfel condush Meat s implice o interventie activii,
ca sa asigure pentru marfa noastra si capitalistii nostri oportimitilti de plasament favorabil, care trebuie sh fie In folosul ambelor pri.
Se produce Insil, pc la 1875, un alt fenomen: criza agriculturii europene,
datoritil concurentei Americei. Atunci, rand pe rand, Statele apusene, cu
exceptia Angliei, tree dela sistemul vamal liberal la sistemul protectionist. Protectionismul este insit eel mai sigur val, indOriltul druia prospereazh
cartelurile si trusturile care produc acea transformare dela sistemul liberei concurente ca dominant in organizarea economia, la sistemul monopolului. Odatil cn aceasth schimbare in desvoltarea vietii economice, se iveste
si dumpingul, si aceste Imprejurari dau un puternic impuls imperialismului.
Toate aceste fenomene imperialiste se manifest in toath, amploarea lor,
duph ce Imphrtirea lumii Intro statele capitaliste industriale e pe punctul de-

Aceasta se intamplh inainte de 1900. Anglia avusese suprematia completit asupra globului. Ea Incepe big sit simtil concurenta altor
natiuni industriale, in special a Germaniei si Statelor-Unite, care prin inshs
aceast desvoltare simt necesitatea de xpansiune. Se duce atunci lupta
pentru Imphrtirea Africei si pentru expansiunea in Asia.
In Franta miscarea de expansiune este condusit de Jules Perry, EugMe
sAvarsirii.

Etienne, Barthlemy, Saint Hilaire. Motivul este aceea necesitate de expansiune. Iatit ce zicea Jules Ferry la 1883: Este o ehestiune de viitor, duph
50-100 ani, de aceea va fi mostenirea copiilor nostri, painea lucrOtorilor.
In urmA, doctrina colonialh e pus In leghtur cu protectionismul. Franta
are nevoie de debuseuri pentru industria si capitalurile sale si aceste

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

69

dybuseuri nu pot fi mai sigure ea coloniile. Coloniile apar astfel ea o osupapA de

sigurantb pentru desvoltarea statelor industriale. In Germania Bismarck,

dupa 1870, vede cu ochi buni abaterea interesului Frantei prin aceastO poaylonial, dela interesele continentale. Deei imediat dupil 1870, Germania trrieste Inteo epocii de indiferent coloniaM. La 1879 incepe era protectionismului, din necesitatea de desvoltare a industriilor i mai eu mama
din imposibilitatea plasamentului muncii. La 1882 se intemeiazrt Kolonialverein-ul si se pretinde Statului a face o politicrt energie pentru ea si Germania s participe la imprtirea Africei care incil nu era complet divizatA.
In expansiunea in Africa gAsim atirmatit tendinta de cucerire i subjugare a teritoriilor. In Asia lucrurile se schimbrt. In afar de India, ateva
parti din China si teritorii adiacente, unde procesul se intamplit ca si in Africa,
in China, Persia si Turcia, opera de expansiune nu se mai face prin cucerire

subjugare definitivA, pentrucrt se nAscuser prea multi concurenti, erau

prea multe i prea grele luptele de cucerire i atunci stApAnirea se face prin
as. numitele sfere de influente in jurul crtrora se dan btalii1 imperialiste.
Expansiunea in China nu e ins din ultimul sfert al veacului trecut. De la

1842 and a avut loc eunoscutul eisboiu al opiuuhti, dela 1858 and se incheie tratatul dela Tientsin, de atunci dateazA originele expansiunii in China.
La sfrsitul secolului al XIX-lea, Rusia, Franta si Anglia dobAndesc teritorii
adiacente Chinei i prin ele prttrund sub forma sferelor de influentA InOuntrul
Chinei. La 1894-95 are loc ritsboinl sinojaponez si rezultatul lui, afirma o
nota forth' intre marile puteri, forta japonez5, care e in deobste recunoseutA,
si care a apritat rangul de mare putere dupiti ritsboiul ruso-japonez.

In 1895 Rusia construeste calea feratii spre Manciuria, la Port-Arthur.

In aeeastrt vreme, incep ilitptele pentru concesiani In diferitele sfere de influentA. Un singur Stat se abtine dela aceastO lupth Statele-Unite,
pentruc nu ajunsese inch la o desvoltare capitalist& care sh-i permitil o
expansiune impelialistO; si deaceea poate sO afirme principiul portilor deschise si se (Marti impotriva sferelor de influentro,
In 1900, dup revolutia Boxerilor, se admite in China principiul portilor
deschise i integritatea teritoriald a Chinei este recunoscutA, ceeace limiteazit
imperialismul economic pentru im timp.
Daa, trecem acum la desvoltarea imperialismului Statelor-Unite observAm c abiA, la 1893 ele stint in stare s Ma export de fabricate in Eu-

ropa; treptat ins industria lor s'a desvoltat, trusturile otelului, petrolului
navigatiei devin forte atilt de mari inct dela 1900 incepe s se vorbeasa
in Europa despre pericolul american. Statist, o revista din Londra, scrie
la 1900: Capacitatea Statelor-Unite s concureze pe pietele strAine ca cele
mai avansate natiuni ale Europei a devenit manifestA in chip superlativ.
Rrtsboiul cu Spania pentru Cuba face din Statele-TJnite o putere coloniaM.
Statele-TJnite i extind treptat stpnirea i infhtenta asupra regiunilor
Nicaragua, Haiti, San Domingo, Havai, Filipine, Porto Rico. Tna in 1902
') Der Imperialismus der Vereinigten Staaten de Arthur Salz In Archiv f. Sozialwissenschaft u. S. Politik (1923 Bd. 50 Heft 3).

www.digibuc.ro

V. N. MADGEARU: IMPERIALISMUL ECONOMIC SI LIGA NATIUNILOR

70

aceasta expansiune ajunsese aa de departe bleat in scriitor entuziast putqA

sa scrie despre America: oNatiunea debitoare a devenit principala natiune
creditoare. Centrul financiar al lumii, care a cerut mii de ani sa cMatoreascit
dela Eufrat la Tamisa i Sena, pare sa tread' la Hudson intre zorii zilei
asfintit.

Prevestirea aceasta era prematura, pentruca criza financiara dela 1907

avea s detepte America i s o Lea s vada ca nu e Inca coapta pentru iniDesvoltarea capitalist mergea insa aa departe Incat la 1913 Wil-

son pute si spuna urmatoarele vorbe, care de1 n'aveau Inca rsunet impe-

rialist aveau totu un colorit nationalist, care este, pentru rnarile state,
preludiul imperialismului:

Auziti de concesii la capitalitii striiini in America latina. N'auziti de

coneesiila capitaliti In Statele-Unite. Nu li se acord concesiil Sunt invitati
A fad Investiri State, care sunt obligate, din cauza, c teritoriul lor nu se aft&
Inlauntrulcmpului principal al activitatii i intreprinderii moderne sa acorde
astfel de pozitie, ca interese straine sunt In mrtsura s
concesii, stint
domine afacerile Mr interne, o situatie totdeauna periculoasa i gata sa deintolerabilb.
Statele-Unite s'ati opus oncesiunilor la strilini nu numai Inauntrul Mr,
dar In tot domeniul marii Caraibice i aceasta opunere a fost primal semnal
al imperialismului american, care s'a putut desvolt cu uurinta la adapostul
tarifelor vamale.

In Germania la 1895 se rupe echilibrul intre agricultura i industrie In

favoarea industriei. Curnd dupa aceea imparatul Wilhelm putea s prodame c, viitorul Germaniei e pe ap. Se incepe construirea flotei germane
odata cu ea politica coloniala. La 1897 ea ocup Kiauciau In China. La 1902
tariful protectionist sustine aceast desvoltare. Emigrarea i exportul de capital Incepe s ia proportii. Contele Appony spune In aceast privint: Coapsa
Achille In Tripla Aliant este politica ei economica. Dad, este ca edificiul triplei aliante sa fie construit durabil, dad, aceast cea mai puternica

dintre toate garantiile pacii europene, trebuie s fie tare, pil4trii politici
cari singuri Il sustin astazi, i cari se pot darama cu timpul, trebuie completati cu pilatri economici.
Germania a aplicat acest program prin exportul de tehnicieni i capi-

taluri In trile triplei aliante i In radritul apropiat. Planul liniei BerlinBagdad era intocmit in acela scop. Aceasta deschida, influentei Ger-

maniei i Intreprinderii germane, spunea Billow, un Camp de activitate intre

Mama, Mediteran i Golful Persie, pe fluviile Eufratului i Tigrului i pe
malurile lor... Germania era 'MA mortificat, ii lipsea un imperiu colonial

0 Wept& o reajustare politic generala, care sa produca o redistribuire a

coloniilor i a sferelor de influent.
In aceasta fad a desvoltarii economice imperialiste pang la 1914, firete
ca trebuia sa se stabileasca, un echilibru politic 0 aceasta s'a facut pe baza
aliantelor 0 contra aliantelor. La 1879 se Intemeiaza Tripla-Aliant, la 1891
Indoita Intelegere. Anglia Med. 'Ana atunci politica de izolare splendida.
La 1902 se face Ina alianta Intre Anglia i Japonia, i aceasta alianta era

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

71

semnificativ: se recunotea necesitatea unui echilibru mondial in afar& de

echilibrul european. La 1904 se incheie antanta anglo-francez1
State le-Unite ii pstreazg, in tot timpul aceast izolare 0 nu se intereseazg decal de aa numita Pax americana.
In tot acest timp de echilibru politic nestabil, Germania e rttscolit de do-

rinta de expansiune. Ambitia ei era motivat de o examinare critic a

situatiei ei geografice, de limitarea imperiului ei prin uniformitatea climei
la o varietate redusg, de produse agricole din lipsa complementului ce i 1-ar
fi dat coloniile.

Aceasta a dat natere la pangermanism, militarism 0 navalism. Planul

liniei BerlinBagdad nu er& suficient. Germania avea in tot acest timp
impresia ca Franta, Anglia i State le-Unite II blocheazg calea spre implinirea
menirii ei istorice.
Imperialismul economic astfel desvoltat, din ultimul sfert de veac dinaintea

rsboiului, a creat antagonisme mari intre marile puteri ale lumii. A fost
pace dela 1870 pang la 1914, cu mici intermezuri, dar aceasta n'a fost decat
o pace armat, care se invedereazg prin cereetarea budgetelor cheltuelile
pentru armatg i flotg ajung la cifre fantastice. In aceastg atmosferg se desvolta rgsboiul mondial.
In timpul rgsboiului mondial au apgrut din nou straduintele i teoriile
imperialiste. Germania reinviazg teoriile dela 1904 ale lui Friedrich Naumann asupra Europei centrale teoria organismului economic complet, a
independentei economice absolute de care nu se bucurg, in lume cleat Mama
Britanie, Statele-Unite 0 Rusia. Ca contrapondere fatg de aceste organisme
complete, Germania imagineazg planul Europei centrale, care aye& s completeze lipsurile fiecgrei parti care ave sg intre in aceasta organizatie econornica.
Planul acestei Europe centrale este imperialist, pentruc oclat realizat,
ar fi dat natere la noui tendinte de expansiune 0 ca urmare, la noui conflicte
intre statele imperialiste.
Acest plan n'a rmas frg rgsunet in laggrul celglalt 0 conferinta interaliat
dela 1916 tinuth la Paris a proclamat: solidaritatea aliatilor pentru restau-

rarea acelor tgri, care an fost victimele distrugerii, spolierii 0 rechizitiilor

abuzive i s'au declarat de acorci sg pitistreze in timpul intregii perioade a
restaurgrii izvoarele lor naturale pentru taHle aliate, de preferintg MIA, de
toate celelelte.
Dupg armistitiu acest plan nu s'a realizat. Planul acesta era i el o opunere
farg de imperialismul german. Firete dacg ar fi fost realizat, ar fi fost o fe-

riche, cgci se asigura colaborarea tuturor statelor aliate pentru refacerea

fiecruia din ele, dar intrucat se rezervau izvoarele de bogititii naturale
pentru tgrile aliate de preferintg i se exclude& laggrul celglalt, dupg incheierea pcii, prin acest fapt era un contra imperialism.
Dar planul nu s'a realizat 0 intre timp s'a lausat ideea Ligii Natiunilor.
Liga Natiunilor trebuia siti combatg cauzele, care provoacg rgsboaiele. Inscrie-

rea pactului ei in tratatul de pace dela Versailles insemna insh dela inceput,
eh se creia un organism pentru asigurarea pacii lumii inguntrul unei

www.digibuc.ro

72

V. N. MkDGEARU: IMPERIALISMUL ECONOMIC $1 LIGA NATIUNILOR

organizatii a picii care,in orice caz, si nici nu se putea sa fie altfel, Insemna o
hegemonie ainvingitorilor asuprainvinsilor. Infrangerea unui imperialism, a imperialismului german, se Wei ca alte cuvinte pnin biruinta altor imperialisme !

Pactul Ligii Natiunilor incepea astfel:

Considerand ca pentru a desvolt o cooperare intro natiuni i pentru
a le garant pacea i siguranta, e necesar: de a accept anume obligatii de
a nu recurge la rilsboiti; de a intretine relatii internationale la lumina zilei,
fondate pe justitie i onoare; de a observi, riguros prescriptiile de drept international recunoscute de acum ca o regard, de conduit efectivit a guvernelor ; de a face sa domneasca justitia si a respect scrupulos toate obligatiile
tratatelor, in raporturile industriale ale popoarelor, se intemeiaza in acest
scop o Societate a Natiunilor.

Care este organizarea acestei Ligi a Natiunilor? Ea are doua organeprincipale, in afara de secretariat: Adunarea i Consiliul. Adunarea e alcatuita din reprezentantii tuturor statelor acceptate ca membre, si Consiliul, e compus din cinci reprezentanti principali ai puterilor aliate i patru
reprezentanti ai celorlalte state. In realitate, numarul de 9 este redus la 8
prin refuzul Americei de a particip la lucrrile Ligii Natiunilor. Consiliul
are, ca i Adunarea, o competenta absolat nelimitata. Adunarea are un numb. de 47 membri in care majoritatea o au reprezentantii celor patru mari
puteri, pentruca toate celelalte state, ca rari exceptiuni, sunt inteun raport de influenta politica fata de aceste patru mari puteri. Din aceasta organizare, dela inceput, nvinii erau exclusi, Rusia era izolata, iar State leUnite ale Americei refuzasera sa intre.

sa vedem care a lost atitudinea Ligii Natiunilor astfel constituita fall de

caltzele economice, recunoscute ca producatoare a conflictelor dintre popoare.

In primal rand observam ea cu toate ca art. 3 din pact prevede ca

adunarea S. N. se preocupa de toate chestiile... care afecteaza pacea

lurnii, art. 14 limiteaza efectul acestui principiu, general, ridicnd in fata
S. N. zidul impermeabil al suveranittii nationale a statelor participante,
in termeni formali. Daca una din parti pretinde i daca Consiliul recutnoaste ca diferehdul priveste o chestiune, pe care dreptul iuternational o
last' in competinta exclusiva a acestei parti, Consiliul o va constatit inteun
raport, chiar fara sa recomande vreo sohrtie.
Care' sunt materiile pe care dreptul international le lasa in competinta
exclusiva a statelor,? Tarifele vamale, imigrarea i emigrarea, naturalizarile, expulzarile si mai presus de toate controlul materiilor prime, carbuni,
minereuri, petrol, etc.
Insa este inutil sa mai insistam, ca toate acestea sunt obiecte generatoare de antagonisme i tensiuni intre state, astfel ca daca Societatea Natiunilor este despoiata de orice drept de control si interventie in aceste
domenii, ea este dela inceput limitata, in opera sa de prevenire a cauzelor
conflictelor dintre popoare.
In punctul 3 din cele 14 puncte wilsoniane, sta scris: Indepartarea,
pe cat posibil, a tuturor barierelor economice si stabilirea unei egalitati a

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

73

aonditiilor cornerciale intre toate natiu.nile, consirntind la pace si asociate

litre ele pentru pstrarea ei.
Armele disciplinei economice i sanctiunile trebuie s fie lsate actiunii
comune a tuturor natiunilor, in scop de a pedepsi pe acei cari nu vor sh se
supun, untti program general de. justitie i egalitate.

Iar intealt Mc:

Aliantele speciale, rivalittile i ostilittile economice au fost izvorul po-

eitic al planurilor i pasiunilor care au produs rsboiu in lumea modern.

Ar fi o pace nesincer ca i nesigura aceea care nu le-ar exclude in termeni
precisi i hotriti.
Nu pot s, fie combinat economice speciale egoiste inluntrul Ligii Natiunilor sinici o intrebuintare a boicotului economic sau excluderea, exceptnd
dac forta sanctiunii va fi incredintata Ligii ca un mijloc de control.

Aceasta er ideologia. S vedem ce cuprinde Pactul. Amintesc doar In

treadit a in Pact se prevede, c doctrina lui Monroe nu e in conflict cu principiul Ligii Natiunilor, pentru ca dela inceput s apreciern aplicarea acestei
ideologii internationale in ceeace priveste interesele Americei.
In art. 23 punctul e din Pact se prevede:
Sub rezerva i in conformitate cu prevederile conventiilor internationale
existente sau care se vor inchei membrii Ligii... vor lu msuri s, asigure
si s mentin libertatea annunicaliilor i a transitului, precum i un tratanient
echitabil pentru conzerf pentru toti membrii Ligii.
Aplicarea ins, a acestui principiu a fost dela inceput indoelnic. Delegatii

americani, de piIdL cereau o tolerare a tratamentului vamal preferential

dintre colonii i metropole, ceeace exclude tocmai aceast echitate in raporturile comerciale ; dar mai- cereau si aprobarea posibilitufii formrii uniunilor
vamale, care, cnd se realizeaz, aduc tocmai crearea acelor organisme eco-

nomice complete, cetiitile imperialismelor. Nu numai att: delegatii francezi au filcut propunerea foarte interesantil ea s se prohibeze concurenta
neloial in comertul international, s se ia msuri contra durnpingului i s
nu se aplice taxe de export si import asupra materiilor prime. Scopul acestei
ultime propuneri er sh se pun captt, pe ct posibil, rivalittilor economice
in cutarea materillor prime, s, se suprime unele din eauzele conflictelor
economice, care pericliteaz pacea lumii.
In redactarea vag, pe care am citat-o, a art. 23, aceasta chestiune, ca
altele principale, erau ns ocolite.
Apoi progresul dare echitatea comercial a fost neglijat de Pactul Ligii
Natiunilor i tratatele de pace 1-au ingreuiat. lath ce spune in aceastii pri-

vint unul din cei mai interesanti experti americani dela conferinta pcii

d-1 Allyn Aboth .Young i acest punct priveste situatia din Europa
central:4 i rastiritean:

Inteo directie trebuie sit fie admis franc, tratatele redactate la Paris
creaz4 noui bariere economice... Tirmnd pentru cea mai mare parte linii

de desprtire Intre nationalitti, aceste fruntarii taie canaluri stabilite de

relatii economice i separg teritorii care au fost i rilman dependente uncle de
altele. In parte vechile sisteme economice ale Europei Centrale erau artificiale.

www.digibuc.ro

71

V. N. MADGEARU: IMPERIALISMUL ECONOMIC SI LIGA NATIUNILOR

Agricultura i industria s'au desvoltat Inlituntrul barierelor Inane tarifare

i au ghsit fortamente pietele lor foarte larg Inlhuntrul acestor ziduri. Dar
daa era artificial, sistemul vechiu de relatii de schimb nu erh mai putin
real. Nu poate fi rsturnat bruse fr un zdruncin mai mare cleat poate fi
3uportat de nouile state, in conditiile kr wezente de slabiciune etc. 1).
Clauzele economice ale tratatelor de pace dela Saint-Germain i Trianon
au prevzut o Incurajare a acestei situatii prin suprimarea dorintei unor
intelegeri comerciale Intre statele din fosta monarhie austro-ungarh. Aceasth
dorint Irish nu s'a realizat i. aceste bariere economice, care s'au apzat In-

tr'un mod nefiresc In raport cu situatia real& dei artificial creat, au

avut urmhri rele.

Nici clauzele relative la transit n'au fost mai fericite. Principiul ca statele
fh'e ieOre la Mare sh aibh acces liber la Mare, i. In tratatul de pace dela St.
Germain i. In cel dela Versailles, n'a dus cleat la un sistem timporar, Insh
o conventie generalh care s asigure ieirea la Mare a statelor, care n'au acces
liber la mare nici phnh acum nu s'a Incheiat.
Dar dach ell, un mijloc, prin care se pate& combate sigur expansiunea
imperialist& ell Introducerea In art. 22 al Pactului, a ideii mandatului, care
const. In a se dh unora din stateld mari mandat de a administrh sau a pune
sub scutul kr teritoriile coloniale care fuseserh Inainte de rsboiu sthpnite
de Germania. Ideea cMhuzitoare, exprimath fn art. 22, era asigurarea bunei
sthri i desvoltri a popoarelor, care nu sunt Inch In stare a se conduce singure, dintre fostele colonii germane i din Turcia asiatich. Era astfel vorba
de o misiune de civilizatie Incredintarea tutelei acestor popoare Inaintate,
In calitate de mandatare ale Societhtii Natiunilor.
Ell idee antiimperialist&
S'au creat dela inceput trei categorii de mandate: mandatele A, B i C.
Mandatele A, In care intrau fostele teritorii ale imperiului otoman, cari puteau
fi recunoscute provizor ca natiuni independente, administratia lor fiind condush de un sfat i cu asistenta unui mandatar ; mandatul 13 ell dat pentru
Africa central& iar mandatul C pentru Sudestul Africei, insulele din Pacificul
austral, acestea urmnd a face parte integranth din teritoriul mandatarului.
Ian.' Ins" constathrile pe care le face unul din cei mai entuziati aprtori
ai Ligii Natiunilor, d-1 Leon Bourgeois:
Nici regiunile care trebuiau sh fie puse sub mandat nici cui trebuie sh fie
Incredintate nu intrh In competinta S. N. Numai In lipsa conventiei anterioare
Intre membrii S. N. Consiliul poate statu asupra gradului de autoritate, control sau administrare de exercitat de catre mandatar.
Consiliul L. N. a cerut inch In 1920 principalelor puteri aliate, sh-i desemneze conf. art. 22 puterile mandatare, teritoriile i conditiile mandatelor
i nu prirnise nici un rhspuns pn la adunarea prim& In cursul anului 1920
a primit un rhspuns partial privitor la mandatele C. Dar regularea mandatelor A i B Intrzia, in special mandatul privitor la Asia Mich. In Februarie
1921 Consiliul L. N. a primit un protest, prin ambasada americanh din Paris,
11 In What reallyxhappend at Paris (1921) pg. 315.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

75

din partea Statelor-Unite in contra atribuirii i definirii termenelor mandatelor,

fr sa se fi facut aceasta in acord i cu Statele-Unite. Dar Statele-Unite nu
faceau parte din Liga Natiunilor i totu Statele-Unite protestau contra atribuirii insulei Jap Japoniei. Invitat s trimita Uil delegat pentru regularea mandatelor A i B, guvernul Statelor-Unite nici n'a riispuns dar se tia oficial ca nu

se stabilise Inca acordul intre puterile aliate i Statele-Unite. Prin urmare

acorduri secrete se fliceau nu inauntrul Ligii Natiunilor, ciintre marile puteri.
Mandatele A erau o chestiune de politica generala, care se atepta mereu
sti fie solutionata inainte de a se putea atribui definitiv mandatele. Cu privire 1 mandatele B se facii un acord intre Anglia i Franta, in Iulie 1922,
cnd acordul s'a facut i cu America.
Era vorba de Africa Orientall, Toga i Camerun. Mandatele A nu se puteau regulk erau negocieri Intre Franta i Anglia pe de o parte, Statele-Unite
de alta. Abia in Julie 1922 se recunoa0e Frantei un mandat asupra Siriei i
Palestinei, mandat aprobat in principitt de Consiliu ; ramnea insa In suspensie hotarirea definitiva pana s se stabileasca alt acord intre Franta i Italia 1).
Concluzia este ca crearea sistemului mandatului, dei oferea oportunitatea
ca s se aplice principial egalitatii conditiilor comerciale in toata rigoarea lui,
n'a lost catiq de putin riguros observat, cleat doar in regiuni ca Africa central unde nu erau interese mari economice in joc ; In ceeace privqte insa mandatele asupra teritoriilor importante, uncle erau bogatii i mai ales bogatii petrolif ere, acolo aceasta idee a fost sabotatii.
Ideea fundamental in antiteza cu ideea imperialist, ideea mandatului, a

fost deci frustrata in aplicarea ei i nici litera nici spiritul art. 22 din Pact
nu s'a respectat i Anglia, Franta au obtinut drumuri largi pentru noui exploattiri economice in Africa i Asia.

5. Nimic nu poate arunca o lumina mai vie asupra situatiei create, dect
relatarea luptelor pentru petrol, care sunt intim legate cu acea opera de sa-.
botare a ideii mandatului.
La 1920 are loc faimoasa conferint dela San-Remo. Anglia este o putere petrolifera rsariteana. Ea are petrol in Persia, Egipt, India, Burmah,
Borneo. Dar Palestina, Asia Mica, Persia Nordica, Baku erau in afar de
sfera ptrolifera a Angliei. Franta era destinata a fi puterea mandatara
pentru Siria. In conveutia SykesPicot, incheiata la 1915, nu se fixase daca
Mosulul intra in granita Mesopotamiei, dei eroarea fusese indreptata ulterior. and se incheie armistitiul, la 1918, Anglia Intelege necesittile ei
ocupa Mosulul. Conventia dela San-Remo din 1920 a avut de scop s faca
un aranjament intre Franta i Anglia in aceasta privint. Se da acestui
aranjament doua interpretri: interpretarea franceza (Fr. Delaisi) dupa care
Lordul Curzon ar fi spus lui Millerand: ori semnezi conventia cu Royal Dutch
ori nu dobdideti Siria, i interpretarea americana care spune ca acordul

Intre Franta i Anglia pentru Mosul s'a fcut ca sa se exclud America.

1) Vezi Mon Bourgeois: L'Oeuvre 1e la Socit des Nations (1920-1923), Paris 1923

(pp. 303-313).

www.digibuc.ro

V. N. MADGEARU: IMPERIALISMUL ECONOMIC of hIGA NATIUNILOR

76

Lupta pentru petrol apare insa mult mai insemnata daca o privim ca o
intre Anglia si America 1). Lupta e data de fapt intre trusturile petrolifere : Standard Oil, Anglo-persian si Royal Dutch Shell.

Ce insemneazit Standard Oil? MI, cum Il descrie un american:

0 hula galvanica, inhumana. Isi tine cuvntid, totus e imorala ; este
continua in castig, totus e insatiabila; este inatacabil i totus perpetuu
agresiva. Pentru toate acestea este o mare institutie americana2).
Iar pentru a defini puterea lui Standard Oil, facem urmatoarea compavatie: Capitalul lui Standard Oil se cifreaza la 700 milioane dolari i capitalul trustului otelului, cel mai puternic din lume, este de circa 850 milioane
dolari.

Politica extern petrolifera a Statelor-Unite dupa rasboiu se identifica

cu politica lui Standard Oil, asa, de mult, incat s'a putut spune, cu drept cuvnt, c na1ii demnitari din Washington au inceput a gandi, a vorbi si a
scrie ca functionarii lui Standard Oil.
Lupta dintre Anglia si America pentru stapanirea petrolului reiese perfect
(lin corespondenta urmatiti intre gavernul american i guvernul englez privitor la drepturile economice in teritoriile mandatate. Nota intaia a d-lui

Davis, secretar de Stat la ministerul de externe american, catre Lordut

Curzon se refera la impresia in spiritul public american ca Anglia s'a
preparat In liniste pentru monopolul petrolifer in Mesopotamia, ca parte

integranta din politica generala petrolifera. Se fac reprosuri reciproce Intre

cele doua guverne, i reprezentantul Statelor-Unite declara la un moment dat
urintitoarele:
In vederea asigurarii D-v. c nu e intentia puterii mandataresa, stabileasca
vr'un monopolpe cont propriu sau mice fel de monopol, nu pot intelege cum
s interpretez dispozitia conventiei dela San-Remo, dupil, care mice socie-

tate petrolifer particulara, care va exploata petrol in Mesopotamia, va

trebui sh fie sub control permanent englez.
Cu alte cuvinte se da o lovitura impotriva acelui aranjament petrolifer
dela-San R-mo, aranjament Fin care Anglia arata eh' ea trebuie sa aiba controlul permanent asupra tuturor campurilor petrolifere din Mesopotamia si
se atrage atentia ea aceasta este impotriva spiritului mandatelor, care cerea,
tocmai egalitate pentru toate puterite in. aceast privinta.
S'ar [Area cit Statele-TJnite stint pe tin teren absolut sigur in acea.sta privinta. Patent descoperi insa cateva contradictii in politica StatelorUnite. Astfel se declara cit Statele-Unite sunt indrepttite s participe la
orice discutie privind situatiunea unor concsiuni petrolifere cum era Turkish Petroleum Company din Mesopotamia si anume pe baza principiului
egalitatii economice in teritoriile mandatate ; cand insa Lordul Curzon aminteste cit aceasta concesiune er dinainte de rasboiu, atunci nota americana
schimbh teza lucru interesant pentru politica imperialist si spune ca
') Vezi extrem de documentata lucrare The Oil Trusb; and Anglo-American Relations
(le E. H. Davenport and Sydney R. Cooke London 1923.
2) 1bidem, pag. 78-79.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

77

0 America trebuie s participe in aceastg, societate, in virtutea dreptului de

a particip la cgtigurile 'Atli, consecintg nzualg, a asociatiei In rgsboiuk
Prin urmare erg vorba de impgrtirea prgzii Statele-Unite, care nu primeau
sg Incheie pacea cu Turcia i sg ia mandatul asupra Armeniei, cereau un privilegiu legal in exploatarea unor teritorii turcegi.
Politica portilor deschise afiatg' de Statele-Unite erg cerutg pentru string-

tate Mil a fi aplicatg In interior. De exemplu in regulamentarea navigatiei In

apele Statelor-Unite, navigatia pe coaste erg rezervatg, vaselor americane.
Petrolul apare ca un factor imperialist determinant dup.& rsboiu. Dovada
este c.a. petrolul a sfgrmat o serie de conferinte internationale tinute dupg,
rgsboiu. Petrolul a sfgrmat conferinta dela Genua Intgiu. La 1922 s'a tinut
acea conferintg, convocata ea s se ceteascg celor de fat evanghelia recon-

structiei. Dar, s'a observat cu drept cuvnt, ch aceastg evanghelie a

reconstruetiei se cite& in fata unor cinci. Spaa fusese Conferinta erbunelui, San-Remo prima conferintg a petrolului, Genua a continuat pe
San-Remo 0 la Haga tot conferint a petrolului a fost 1). La Genua s'a

aranjat o mare loviturg petroliferg, lansndu-se vestea eh' s'a incheiat acordul
intre Royal Dutch Shell cit Sovietele. Royal Dutch Shell erg, evident interesat In Rusia, dobndise interese In diferite societti petrolifere din Rusia,
dupg, cum erg interesat In Baku i Standard Oil. Francezii erau interesati
indirect, cgci Bncile franceze aveau anumite actiuni ale supu0lor riii cari
emigraserg in Frairta in timpul i dupa rgsboiu. Ce se intmpl ? Sovietele
aveau nevoie s inceapg opera de reconstructie economicg. Fusese- un plan
inaintat in chestiunea refacerii industriei petrolifere, un plan de cointeresare
pentru formarea unui mare centru petrolifer In Rusia in care sg participe
25% sovietele, 25% vechii proprietari 50% sh se impart intre grupurile
engleze, olandeze i americane. Acest proect a cgzut. A cilzut mai IMAM
pentrucg nu a fost agreat complet de congresul pan rus petrolifer, dar mai
ales din cauza lui Standard Oil, care n'a acceptat colaborarea cu Royal Dutch
Shell Company. Guvernul american a repetat atunci refuzul sgu de a recunoWe concesiunile date de Soviete din propriettile petrolifere confiscate.
Standard Oil pusese in mipare pe interesatii francezi i belgieni, America
declar principiul portilor deschise i pentru Rusia, dar In acelq timp manevrau interesele franceze i belgiene pentru ea acestea sg nu accepte alt
principiu in ceeace privete colaborarea en Rusia decgt retrocedrea propriet,-tilor confiscate frg s, se lase Sovietelor posibilitatea sg dea compensatii
foOilor proprietari ci sa-i repung In vechile drepturi. Royal Dutch Shell a
vzut hug micarea i, ca s poatg, incepe a particip In exploatarea industriei petrolifere, a incercat a obtine agentia exclusivg pentru exportul petrolului dela o societate petrolifer rus Intemeiath de Soviete.
Aceasta a fost destul pentru ca toate planurile frumoase de reconstructie
economicg, a0eptate de ideologii din lumea Intreagg, sg, fie lsate de o parte
conferinta s se incheie intr'o atmosfer dc foarte mare neincredere intre
puterile Antantei.
1) Ibidem, p. 127-142.

www.digibuc.ro

78

V. N. MADGEAIRIJ: IMPERIALISMUL ECONOMIC 57 EIGA NATIUNILOR

A urmat Conferinta dela Haga. Telul acestei conferinfe era s restaureze

unitatea aliatilor, rupta la Genua, i s se menajeze susceptibilitatile petrolifere ale Frantei. Observatorul american la aceasta Conferint4' a intervenit
din nou pentru interesele lui Standard Oil i s'a facut o antanta petrolifer,
desvoltata in sindicatul Franco-belgian pentru protectia intereselor Iranceze i belgiene in industria petrolifera din Rusia. Apoi s'a format un comitet international pentru apararea drepturilor tuturor proprietarilor din
teritoriile petrolifere ale Rusiei, comitet In care a intrat 8i Royal Dutch Shell,
trustul englez. Scopul era sa se organizeze un boicot impotriva Rusiei. Rusia
incepe Irish s exporte petrol, sa ofere petrol la Londra; atunci Royal Dutch
Shell a Incheiat un contract important pentru importul de petrol din Rusia.
Sindicatul franco-belgian, simtindu-se trdat de Royal Dutch Oil, a inceput
o actiune pe lang d-1 Poincarr care, In Iunie 1922, a fost implorat 84' apere
interesele petrolifere ale Francezilor i Belgienilor.
Astfel, aceasta chestiune a petrolului a facut ca i doua conferinta dela
Haga sa fie sacrificata pe socoteala intereselor marunte ale capitalitilor interesati in petrol.
A urmat Conferinta dela Lausanne, in cele doua etape Noemvrie 1922
Februarie 1923, AprilieIttlie 1923. La Genua i Haga a fost vorba de Baku,
la Lausanne a venit din nou In discutie Mosulul. Conferinta din Lausanne
mai e interesant4 i din alt punct de vedere, pentruca ea inseamn o reintoarcere la vechea metoda diplomatica, la tocmeal i troc, fail a fi macar
ascunse indaratul afirmarilor idealiste ale unui Lloyd George care se manifestase la Genua i Haga. Ideea pcii a lui Lloyd George era tradusa acum,
In aceast conferinta, In ideea mai conservatoare a unei Intelegeri petrolifere. Intelegerea dela Lausanne e foarte insemnata caci a dus la formarea
unui front solid in chestia petrolului. Franta i Anglia au incheiat imediat un
acord eu Mussolini, 1iindc4 Italia fusese exclusa dela mice participare la imprtirea terenurilor petrolifere, prin acordul dela San-Remo. Guvernul englez de astadat s'a aratat conciliant fa o. de guvernul american declarand:
ci nu e dispus s conteste propunerea americana, ca Statele-Unite au titluri
de &ept In teritoriile mandatate..., ca un rezultat al victoriei americane
aliate asupra Germaniei i Aliatilor ei,inclusiv Turcia. Deci Standard Oil
trebui admisa In Turkish Petroleum Company.
Chestiunea petrolului era Ins legat de chestiunea granitelor Turciei.
Izmet Pap cerea Inapoi Mosul, Sulaimanich i Kirkuk de fapt, pentruch erau
teritorii petrolifere, 8i formal din motiv national turcesc.
Conferinta dela Lausanne a putut astfel fi reprezentatiti in caricatur sub
forma unui mare bidon de petrol In jurul caruia erau stegulete ale lui Royal
Dutch Shell, Anglo-persian i Standard Oil.
Ceeace a exasperat mai mult con8tiintele idealitilor la conferinta din
Lausanne, a fost reintoarcerea la sistemul diplomatiei sordide. Cand se ardea
Smirna, and refugiatii cretini din Asia Mica nu-vi gseau un loc, atunci
America, Anglia i Franta hiptau pentru stapanirea petrolifera. America
afia din nou ipocrit politica de Open door pentru a putea exploata de fapt
petrolul din Mosul; Anglia afirma tot a0, de ipocrit ca, nu s'a interesat de

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

79

cheqiunea Mosulului din cauza petrolului Se afirrna, spunea Lord Curzon,

ministrul de externe, c atitudinea guvernului britanic in chestia rethierii
Mosulului ar fi influentata de chestia petrolului. Chestia petrolului din vilaetul Mosulului n'are nimic a face cu argumentul meu. Am prezentat cazul
anglez in meritele sale proprii si cu totul independent de orice resurse naturale, cari se pot gsi acolo. Nu stiu 'cat petrol poate exist In vecintatea Mosulului sau daca poate fi lucrat cu profit sau daca dupa toate acestea s'ar
putea sa se dovedeasca, a fi o inselaciune.
Vorbind astfel, Lordul Curzon, se preface& ca nu sae c modificarea aranjamentului din 1915 se facuse tocmai pentru a trece Mosulul in granita Mesopotamiei si a-1 scoate din Siria si ca Anglia era legata de Irac prin concesiile petrolifere.
Aceea lipsa de sinceritate o descoperim in afisarea principiului portilor
deschae. Inteadevar, ce inteles are acest principiu si cum se practica? Statele-Unite, and vorbesc de portile deschise, inteleg adesea portile deschise
pentru Standard Oil; Anglia intelege porti deschise inauntrul domeniilor pe
care le stpanete i porti deschise pentru Rusia i alte pri; iar Standard
Oil, Royal Dutch Shell inteleg deschiderea portilor pentru proprietatile private petrolifere din Rasia.
Teoretic ideea portilor deschise este versiunea petrolifera a principiului
libertatii comertului este esenta principiului egalitatii de oportunitate

In acest sens insa principiul open door este cu totul strain de mentalitatea american. Cine cunoaste legile navigatiei cu restrangerea drepturilor de a naviga numai pentru pavilionul american, i protectionismul
american si intelege monroeismul american, stie ca" ideea portilor deschise
nu poate iiitr iii conceptia american. Portile Marii-Britanii sunt si
ele zavorite in foarte multe directii. Dieptul de explorare si dreptul de
exploatare a petrolului se d numai Englezilor In India; restrictii nationale se gasesc in legile tuturor celorlalte colonii si dominiuni, grosul
productiei este cu totul inchis pentru straini. Astfel India si Burmah

care produce 60%, Trinidad care produce 20%, sunt rezervate pentru capitalul englez.
Legea concesiunilor din 1920 interzice& in Statele-Unite dobandirea proprietatilor in teritoriile petrolifere ale Statelor-Unite supusilor prilor care
nu ar fi acordat drept de reciprocitate Americanilor. Acest principiu era inscris in contra Olandei i Angliei.
Daca este ask trebuie sa ne asteptam la o desvoltare mai departe a imperialismului, tocmai din cauza luptei pentru petrol. 60% din rezervele de
petrol ale lumii se afl in republicile centrale si sud americane, Turcia, Rusia
sovietica si Romania, adica in Wile unde cu exceptia Romaniei ! guvernele nu stint stabile si uncle nu exista o ordine constitutionala care sa garanteze mersul civilizatiei inainte. El se mai afla apoi in regiunile inaccesibile in parte, din cauza departarii de porturi si atunci evident ea lupta pentru
petrol va fi din ce in ce mai intensiva.
') Ihidem pp. 172-186.

www.digibuc.ro

80

V. N. NADGEARU: IMPERIALISMUL ECOROMW fl" LIGA NATIUNILOR

Aceast lupth pentru petrol se isbeste in timpul din urm de tendinp de

nationalizare, sincer sau nesinced, a petrolului. Astfel de tendinte se gasesc
in Mexic, Bolivia, Costa-Rica, Argentina, Po Ionia, Romania, Rusia si Turcia.
Evident c tocmai din cauza acestei nationalizAri a petrolului In aceste State,
se va inteti lupta pentru concesiunea terenurilor petrolifere si aceast lupt
este un nou factor de conflict intre popoare. Aceastit luptil constituie si un
pericol pentruc inseamn interventia nu numai a capitalistilor strini dar

si a Statelor strine in aceast' lupt. Pentru a aritt cat de departe a mers

amestecul puterilor strine, vom recta prerea nu a unui European ci a milli
American privitor la lupta pentru acapararea petrolului in Mexic:
N'a fost nici o singur dezordine in Mexic in ultimii nouti ani, in In care

Americanii A' nu fi dat ajutor opozitiei... Americanii au ajutat pe Madero contra lui Huerta, pe Huerta contra lui Madero, pe Carranza contra
lui Huerta, pe Villa si Zapata contra lui Carranza. De fapt, de cate ori
guvernul american lucreaz in opozitie cu interesele marilor societti petrolifere americane, este sigur cit anticipeazil activitatea revolutionad 1).
Recrudescenta imperialismului dup.& rsboiu este notorie. Ea se desprinde
din tendinta de acaparare si de stutpanire a crbunelui, a petrolului si fierului. Rezultatul cel dintain al urtimului rsboiu a fost o redistributie a depozitelor de crbune si her din Alsacia-Lorena, Saare si Silezia. Actiuhea
faimosului Comit das Forages, trustul metalurgistilor din Franta este cunoscut. In ceeace priveste in special petrolul, conferintele dela San Remo,
Genua, Haga, Lausanne invedereazh aceeas tendint. Tendinta aceasta imperialist a zAdrnicit planurile de reconstructie a lumii.
Este Insii un fapt, care indreptiiteste sit asteptm o intrire a tendintei
imperialiste dup rsboiu: este sildicirea generalii. Aceast srticire a produs

un fenomen curios: o supraprochictie relativi. Din cauza lipsei de debuseuri naturale uncle s se scurg produsele lumii, desl se produce astzi mai
putin ca inainte de rsboiu, totus exist o supraproductie relativA. Aceasta

va inteti lupta pentru debuseuri pentruca toate Statele industriale pentru

a-si plasa produsele, vor da lupta pe de o parte inchizandu-se in ziduri 'Mahe
prin sistemul protectionist, pe de alt parte luptand pentru a dobandi sfere

fie influent in toate partile lamii.

Mai presus de ofice deductie logice, faptele intamplate, dela rilsboinl
mondial vorbese in sensul reerudescentei imperialiste.
Stetele-Unite ale Americei n'au pierdut nici un prilej de expansiune imperialist in America Centralt si de Sud. Activitatea lor in aceastil directie
s'a pro dus programatic si a creat itn tip de imperialism sui-generis. Motivul
interventiei in teritoriile de expansiune este provocat. 0 revolutie in acele
tri este o chestie de spese 2). Lucrul principal este a se crei State vasale
prin acordare de imprumuturi si a le supune al5oi prin forta armat. Statele
care urmeazg a fi anexate sunt silite a se imprumuta dela Statele-Unite, pentru asigurarea cuponului li se cere amanet toat averea publicA, se stabilesc
9 Ibidem p. 167.
2) Arthur Salz op. citat pg. 575.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

81

conditii, care nu pot fi niei odat implinite i apoi la scadenta flota i armata

fac gestul cel din urm, in caz de opozitie.

6. i Liga Natiunilor ce a fcut ea in aceast vreme, pentru a stanjeni
fortele imperialiste ? Mai bine zis ce a putut ca face la inceput ? Pentruc
nu e ingaduita o condamnare a Ligii Natiunilor, inainte BA, se intrebe, in ce
moment psihologic s'a nscut. Era a doua zi dup rsboiu! Pacea a fost incheiat la Paris, in apropierea campurilor de lupt; milioanele de morti,
milioanele de fniti chemau inc rsbunarea asupra celor cari erau socotiti
provocatorii rsboiului. Aceasta a produs fr, indoial pasiuni. Pacea a fost
incheiat in aceast atmosfera, iar Liga Natiunilor este produsul eisi este firesc
c, in loc s fie un instrument de pace, ea apare, cel putin la inceputul ei, ca

un instrument al invingtorilor pentru promovarea intereselor imperialiste.

Portele ei antiimperialiste au lost limitate dela inceput: ea n'avea nici
un rol pentru organizarea cooperrii economice i financiare a lumii. Conferinta financiar dela Bruxelles organizat de Liga Natiunilor a fost un act
important pentru crearea unei atmosfere, dar atata tot. Nici un atribut n'a
avut Liga pentru rezolvirea chestiunii reparatiilor i datorillor interaliate
si nici o competint precisa in chestiunea dezarmrii. Conferinta din Washington, care a incercat s studieze dezarmarea, a esuat pentruc, n'a existat
increderea intre puteri in ceeace priveste dezarmarea, iar Liga Natiunilor
a fost absolut impotent.
In sMrsit, In ceeace priveste egalitatea economic intre popoare, prerogativele ei erau vagi i inoperante, iar imputernicirea ei in chestiunea mandatelor, era limitat i slab.
Oricine ii dii seamh de necesitatea transformrii sistemului politic

dinaintea rsboiului, bazat pe aliante si contra aliante, ea exponente ale

sistemului imperialist, si de inlocuirea lui prin sistemul cooperrii popoarelor, prin mijlocul unei Ligi a Natiunilor, simte necesitatea unei reorganizri, a Ligii Natiunilor. 0 asemenea reorganizare a Ligii Natiunilor sau
inlocuirea ei printr'o nou organizatie a fost invocat si de fostul presedinte

al Statelor-Unite Harding, care, intr'un Mesaj din 12 Aprilie 1921 citre

congresul american, spunea urmtoarele:

Asociatia international pentru pacea permanenti trebuie si fie conceput numai ca un instrument de justitie, desprtit de pasiunile de ieri
((i nu constituiti astfel, ca s, Implineasc functia indoiti de instrument poRic al Inving4torilor si de agentie de pace... Noi dorim (noua asociatie a na-

tiilor) s fie conceput in pace si dedicat pcii si nu vom crut nici o

sfortare sii aducem natiunile lumii inteo asemenea tovrsie, nu prin renuntarea la suveranitatea national', ci bucurandu-se inteo folosire nobil a ei,
de progresul activittilor omenesti in mijlocul compensrilor unei realizri
pacifice.

Acest mesaj al lui Harding constituie un doeument pentruc intr'insul

gsim ideea ci Liga Natiunilor nu poate fi un instrument al invingtorilor,
si a doua ideee, c adevrati Ligi a Natiunilor nu se putea alchtu a doua zi
dup incheerea picii ci in pace. Niciodat n'a fost mai adevrat vorba c
pacea nu se poate ineheia niciodati la sfarsitul unui rgsboiu!

www.digibuc.ro

b2

V. N. NADGEARU: IMPERIALISMUL ECONOMIC 01. LIGA NATIUNILOR

Este lesne de inteles, ca pentru ca sa se intemeieze i s se desvolte o ase-

menea Liga a Natiunilor este necesar, inainte de toate, s se schimbe pozitia Statului fat de dorta economic expansivA, eapitalul finandar, in ma-

rile state capitaliste, ceace nu se poate realiza decat prin ascensiunea la

putere a claselor muncitoare si productoare, care sa libereze Statul din
vasalitatea capitalului financiar.
Firete, aceasta este o problema, a cArei deslegare in viitorul apropiat
atarna, in primul rand, de raporturile de forte sociale in desvoltare.
Este insil, in al doilea rand o problem, a trezirii comtiintei democratice.
In aceasta directie, se observa din ce in ce mai mult necesitatea sa se constate o serie de falsitati i de exagerari ale imperialismului: una este colonialismul. Colonialismul apologivtilor este prezintat totdeauna ca supapa de
sigurant, pentru Statele industriale. Datele statistice dovedesc ins& contrariul. Astfel Anglia export i importa din totalul exportului 0 importului ei,
din posesiunile sale africane 1%. S'ar putei zice ca, aceasta e datorit sistemului liberal vamal. Deaceea sa luitm cazul Frantei. Franta nu exporth 0 nu
importh din coloniile sale africane decal 1-2% din totalul exportului 0 importului.
Apoi ideea ca. coloniile sunt un izvor de materii prime rezeryate numai
pentru un singur Stat e fala. Nici un Stat n'a putut s, realizeze Oita astzi
o adevarata acaparare completa a izvoarelor de materii prime sau de energii
din teritoriile sale. S'a vzut de pilda cum, prin lupta clita in jurul petrolului
din Mosul, Anglia a trtbuit sa ia in participare Franta 0 Statele-Unite pentru ali asigui A, pacea cu Turcia. Numai clasa concesionarilor, i capitaliiilor
cari exploateaza oamenii i pmntul in colonii 0 sfere de influente, a1catut0e bendiciarii colonialismului.
Lupta pentru imp rtirea Africei a dovedit, in deajuns, ce efect dezastruos
a avut asupra relatiilor internationale dintre 1870 0 1914. Politica de osti-

litate, care a urmat dela 1870 a avut o foarte mare parte in provocarea
situatiei internationale care a dus la rilsboiul mondial. Postulatul Germaniei,
sa dobandeasca un loc sub soafe a fost provocat de impArtirea Africei, iar
chestiunea marocan (1911) a fost preludiul rsboiului mondial.
In sfarit pentru a se organiza o Liga a Natiunilor, capabila sa garanteze
pacea lumii, procesul contntei democratice trebuie sa ajung, sa recunoasca
neeesitatea cooperilrii in locul luptei imperialiste intre popoare. Trebuie sa

se inteleaga eh opera de reconstructie a lumii 0 de asigurare a civilizatiei

nu se poace realiza prin sistemul aliantelor 0 contra aliantelor, care exclude
ideea dreptului, ca fundament al relatiilor dintre popoare 0 o inlocue0e cu
ideea fortei, pus& adesea in slujba nedrepttii 0 a exploatArii.
In con0iinta Europenilor se va face repede acest proces, indata ce-0 vor
da seama ce inseamna, dupa rsboiu, Statele-Unite ale Americei. In fata
doctrinei lui Monroe trebuie sa se opuie, pentru a se ajunge la o adevrata
Liga a Natiunilor, doctrina paneuropeanii.
Inteadevar, ce stApanesc Statele-Unite dupa rsboiu? In balanta de plAti
dinainte de rilsboiu, in 1910, Statele-Unite erau debitoare Europei 595
milioane de dolari anual; dupit rsboin, Europa este debitoare Statelor-Unite

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

83

cu 333 milioane dolari aur, Anglia, cu toate coloniile ei, im poseda

cleat 258 milioane lire sterline; State le-Unite de 3 ori mai mult: 784 milioane lire sterline. Federala Bncilor de emisiune (Federal Reserve Board)
posed ca acoperire 80 % aur, i (Ma va continuk va acapar intregul
aur din lume. Petrol : Statele-Unite, dintr'un total de 851 milioane
barile, produc 551 milioane, deci peste dott treimi. Glrbuni: inainte de rs-

boiu aveau 38,5 % din toatil productia, astzi Statele-Unite au 45%;

Minereu de fier posedii 34, 7%, ocup locul intAiu. Fier in 1913 stpneau
40% In 1920 au ajuns la 63% din totalul mondial, iar otel 42% In 1913 i
60% in 1920.
In ceeace priveste navigatia nu e nici o tar care s fi profitat dela rsboiu incoace mai mult cleat Statele-Unite. Pe cat vreme, inainte de rsboiu, Germania era, a doua putere naval astzi Statele-Unite i-au luat lo-

cul, crescand cu un tonaj de 12.416.000, reprezentnd o sporire de 10,5

milioane tone!
Numai and aceste cifre vor fi intelese de toti concluatorii Statelor Europei, atunci se va face drum 0 ideii ch. numai prin Paneuropa se va ajunge
la acea cooperare mondial a tuturor Statelor, care s creeze o Liga a Natiunilor puternic, In msurh s garanteze efectiv pacea.

Statele mici trebuie s doreasc in primul rnd, grbirea acestei evolutii.

Dac Liga Natiunilor nu va deveni un organism, care s asigure pacea

s reguleze raporturile economice dintre popoare, atunci viitorul natiuniMr mici va fi periclitat de avalana imperialismului, care a inceput a se deslntui, din nou, a doua zi dupa rsboiu. Numai clack' o Liga a Natiunilor
ar duce la dezarmarea popoarelor i ar garant pacea, numai atunci s'ar
pute stabill raporturi normale intre Statele mici i mari i numai atunci
Statele mici ar put* din prisosul lor de boeitie, s dea un prisos de civilizatie pentru omenire. A intelege acest lucru pentru Statele miei este de o
insemntate extraordinar astzi.
Ridiculizarea, In trecutul apropiat, a Ligii Natiunilor, de atre oamenii
de Stat ai trilor mici, a rost o greseal, de neiertat. piffle mici au interes
mai mare s existe o puternic Lig a Natiunilor decal Statele mari. Statele mai. mari au gsit totdeauna prilej de intelegere reciproca pentru exploatarea celor mici. Numai cnd Statele mici vor ave asigurarea pcii,
dela o Liga a Natiunilor, ea s-si poath desvolt opera de civilizatie, numai
atunci i vor puteA, realizA, misiunea Mr.
Aceasta presupune ins un progres al ideii si al spiritului international
la toate popoarele. In locul ideii nationalismului, ca factor unic 0 a tot CAluzitor In actiunea sociab, trebuie s se trezease spiritul international, de
intelegere si de cooperare intre toate popoarele lumii.

10 Februarie 1924

www.digibuc.ro

ORGANIZ AREA INTERNATIONALA A MUNCH

GR. L. TRANCU-IA*I

WOODROW WILSON SI ORGANIZAREA INTERNATIONALA

A MUNCH

Inainte de a incepe desvoltarea subiectului ce mi-am propus sa tratez

inaintea d-voastr, stint dator ca in numele Institutului Social Roman
s aduc un omagiu memoriei aceluia care a contribuit in cea mai larga
msura la realizarea ideilor dominante in ordanizatia
internationala a
b
munch , lu i Woo dm w -Wilson .
Fear God and take your own part (teme-te de Dumnezeu si fa-ti datoria),

asa era titlul cartii prin care Colonelul Roosevelt chema Statele-Unite la interventie, invocnd aceasta vorbil a lui Abraham Lincoln in lupta contra
sclavajului. Pune-te de partea dreptului A nu sustine pe cel ce-1 apr,
este a te lips dela datoria de om si dela rangul de american. Ce este Wilson,
dacii nu un pastor al poporului, un profet in sensul biblic al cuvrintului, un
sef religios si militar care, plasat de multime mai sus decat ea pentru a vedea
mai departe in spatiu si in viitor, ii spune ce are de Mcut?

Cuvntul lui Pascal 1-a inspirat pe Wilson. Trebuie sti se pue laolalt
cu justifia si forta, si pentru aceasta trebuie sa se ajunga ca tot ce este drept,
sa, fie tare. Dupa sfarsitul ostilitatilor, nu era un rPisboiu care se termina,
ci era justilia urmarind cri ma.
Dac Jaurs spunea in ziva de 28 Iulie 1914 la Bruxelles: Ccind guvernul
va invocet tratatele secrete, noi vont invocri tratatul public cu umanitatea ; acest tra-

tat public cu umanitatea a vrut sa-lelaboreze sisa-lsemneze Presedintele Wilson.

La 27 Februarie 1919 senatorul Hitchcock, seful partidului democrat si

Presedintele Comisiei Macerilor Straine, spunell pentru a apra concepfile wilsoniene: Daca renuntam sii. adoptam o conventie international a
guvernelor pentru a, pune capiit rasboaielor, lie vom gasi in fata internationalismului socialist. Deaceea... va repet, trebuie sil alegem intro lig a natiunilor i internationala socialistei.
Wilson, in materie de organizatie a muncii, pare ca a aplicat principille enun-

tate odinioaril de Emerson: Vaporii erau un demon pe care toti II. temeau.
Un Worcester, Watt si Fulton si-au dat searna ea acolo uncle este o pu-

tore nu este un demon, ci un Dumnezeu. Opinia masselor era teroarea

lumii si s'a cautat sh fie Innabusita, aruncndu-se pe ea stratificarea social:
o paturti de soldati, seniori si un rege deasupra cu nenumarate caramizi si

intriri de castele, garnizoane si politii. Au ajuns insil Fulton si Watt ai

politicii si vilzand puterea si organizand-o, grupand-o la acelas nivel in loc
de a zidi in inaltime, au gasit mijlocul de a face din aceast teroare, eea mai
intensiva si energicii forma de Stat.
Deschizand conferinta internationala a muncii dela Washington in ziva
de Miercuri, 29 Octomvrie 1919, Wilson, ministru al muncii, spunea: D-voastrd

www.digibuc.ro

86

GR. L. TRANCU-IASI: ORGANIZAREA INTERNATIONALA A MUNCII

vet' este conferit analiza stiinlificei a chestiunii numai; dela precizia cu

care veli consider toate elernentele va depinde rezultatul. Nu e deajuns sei se
examineze lucrurile materiale. Din marile lupte ale rassei onzenesti, a iesit o
stare care poate ajunge la desvoltarea cea mai completii a facultdfilor sale mo-

rale sila maximum de confort material, care sei fie compatibil cu buna stare
a societeitii.

Ins, mntoate adeste actorul principal e omul. La orice concluzie ar ajunge

aceast conferint i care nu ar tine seama de faptul c lucreitorii din lume

sunt fib* omenesti, treiind animate de toate aspiratiile pe care Dumnezeu
le-a pusin sulletul ornului, ar lips), dela scopul pentru care aceastei organizare
s'a creat.

Cat a tait, Woodrow Wilson a avut s indure adesea ingratitudinea devotamentului su pentru cauza umanittii. Nu Virg motive serioase inteo

carte scris asupra lui cu ocazia vizitei la Paris, se povesti: Intr'o zi

printele etern a avut fantezia s, dea o serat In onoarea virtutilor. Invit
toate virtutile mari i mici... Srbraoarea er In toat splendoarea ei i
Dumnezeu se felicit de plAcerea invitatilor si, and zilri inteun colt dou
persoane care preau complet strine una de alta. Stiind totul, Dumnezeu
vtiz ce se petreceb, i lu i pe una i pe alta de mn i fAcil prezentrile:
Devotamentul, Recunotinta, spuse el cu o poant de ironie. Ace.ste

doamne se salutar i se privir cu cea mai vie curiozitate. Er pentru

intia oar de and lumea este lume a se intlni recunotinta cu devotamentul.
Deabi in clipa cnd Wilson inchida ochii, Guvernul laburist lu arma
Angliei i face& din Societatea Natiunilor, adia din punctul cardinal al politicii externe al lui Wilson, punctul cardinal al politicii sale i in aceea clip
guvernul Statelor-Unite dada, lovitura mortal trustului trusturilor, impo-

triva crora a luptat Wilson. Nu este intia oar and ideile, and idealurile
cuiva se realizeaa, dup moarte i, la urma urmei, ce insemneazI cel ce creaz,
spune Romain Rolland, nu este real dealt ceeace se creeazei.

De1 cu aceste ateva cuvinte am terminat scurta apologie a marelui

disprut, totu conferinta care urmeaz nu este dect tat un omagiu adus
lui Wilson, intruat punctul culminant la care s'a ajuns ca aplicarea iddior
wilsoniene este tocmai organizarea permanent internationala a muncii.

IDEI PREMERGATOARE
Progresele industriale realizate dupa revolutia francez, care proclamase drepturile omului, au fcut s se ajung, la convingerea c nu este
indestulAtor sh se enunte principii de libertate pentru a se atinge fericirea.

Intre toate trile occidentului a inceput in veacul al XIX-lea o vajnia

concurent i. o lupa pentru cucerirea suprematiei comerciale. Mainismul, din

ce in ce mai perfectionat, care fce s scad pretul de cost al produselor,

aduce mizeria pentru massele mari muncitoreti.
Biciul de sclav al mecanizrii nu rmnd, nici odat inactiv i fichiul
sau insemna,: foame, desconsiderare, privare de drepturi, durere i moarte.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

87

Wit cum descrie Lenin in cartea sa, Imperialismul ultima etapei

a capitalismului, epoca aceasta a concentrrii productiei si a monopolului:
Cadre le liberei concurente formal recunoscute subsist i jugul unui pumn
de plutocrati asupra restului populatiei se ingreuneaz, din ce in ce mai
apstor, din ce in ce mai intolerabil. Pentru remedierea acestei stri de
lucruri singura scpare a fost gsit inteo conlucrare international. Desi
din puncte de vedere cu totul deosebite: economisti, sociologi, muncitori
patroni ajung la aceea concluzie.
Fie ca. Legrand industriasul ia initiativa; propunerilor pentru imbunttirea strii muneitoresti, fie c Fourier face planuri pentru organizarea
lumii In falanstere, fie c, manifestul comunist culmineag in expresia :

Proletari din toate trile, uniti-v!,

fie c' ideile religioase ale Contelui

de Mun, fie cl victoria interventionismului impotriva dogmei anti-interventioniste a liberalilor ortodoxi nu se putea realiz din cauza punctului slab al
temerii de concurent international, fie c, Statul economic mondial despre
care vorbeste Menger va fi o desvoltare superioar a numeroaselor
institutii economice cu caracter international, toti gsesc in conlucrarea
international o ameliorare a conditiilor de vieat create de actualul regiln

economic.

Chiar Saint-Simon, in cartea diruia scrisA la 1814 impreun cu Augustin

Thierry, se gseste ideea Pacii si a Societtii Natiunilor, este preocupat de industrialism, intruat societatea cornun i nouei ce o viseaz,
vrea s fach s triasc intreprinderile, prin intreprinderi de interes international 2).

La lumina focului de directie aprins de abatele Saint-Pierre la 1713 in

proiectul su de pace universal4, si vedem ce curs si-au f tcut ideile si organi-

zatiile pentru a se ajunge la inf ptuirea Societ.ttii Natiunilor, pentru ca

pe gramada de ruine si cadavre
dup cum spune Bougl pe piedestalul monstruos pe care-I evocA pictorul William Lampara, Wilson s
planteze un program care ritmne drapelul sperantei omenesti 3).

Vom examin cat mai scurt posibil, dat find cadrul unei conferinte,
atat ideile ct si org tnizatiile premergtoare tratatului de pace.
Cel dintiu orn de Stat ce a inteles cA, protectia muncitorulti este
o chestiune international a fost far gres Necker, ministrul lui Ludovic
al XVI-lea. In car ea sa, Importanta opiniilor religioase aprut in 1788,
Necker constata vorbind de r( pausul duminecal, cd aceast institutie nu se
poate mentine cleat cu conditia de a fi observatei in toate riJe 4).
Dac Robert Owen, la 1818, adrea puterilor Sfintei Aliante memorii
err privire la introducerea in toate t Lrile a m ,surilor pentru protectia muncii,
cel ce a propovduit introducerea in tratate a clauzelor privitoare la aceast
1) Walther Rathenau: O va le monde?
Menger: Statul viitor.
2) C. Bougl+ De la sociologie l'action sociale.
3) C. Bougl, op. cit.
4) A se vedea Andr de Maday: La Charte internationale du Travail si Qu'est-ce que B. I. T. ?

www.digibuc.ro

88

GR. L. TRANCU-IW: ORGANIZAREA INTERNATIONALA A MUNCH

protectie a fost Blanqui 1) : S'au feicut panei acum tratate dela putere la puspune el la Sorbona in 1838 pentru a se angaja sei se omoare
tere
oamenii ; pentru ce nu s'ar face asteizi pentru a le conserva vieata fi a le-o
face dulce?

Tentativele lui Owen neav'nd urmiri practice, un fabricant IranDaniel le Grand (fiul liii Luc le Grand, directorul Republicii helvetice dupl' 1798), mare industria stabilit in Alsacia la Steinthal, rei proce

punerile tinznd la introducerea reglementtrii internationale a muncii.

Apelul lansat de L^grand la 1840 e considerat ca origina dreptului international uvrier 2).
La 1857 repen tentativele sale. Trimite o scrisoare guvernului Frantei,

Prusiei, Rusiei si Italiei. In aceastt scrisoare scrie: 0 lege internajionalei

asupra muncii iwlustriale e singura solutie posibiU pentru marea problemei
Ele a da clasei muncitore0i binefacerile morale i materiale dorite, feirei
ca industria s suf ere fi f (Ira ca concurenta intre industriafii acestor
teiri s fie atinsei.
Nu numai socialistii de catedrt ca Bluntschli, Brater i mai tttrziu Adolf
Wagner si Brentano, rup 1mnci in Germania p3ntru protectia internationalt
a muncii, dar economisti apartinnd scolii liberale formuleazt in cursul lor
adeziuni la aceste idei si fac propuneri chiar in Adunarea National din 1873
asupra reglemenfeirii internalionale a muncii,
In Ianuarie 1884, Contele Albert de Mun, apostolul crestinismului social,
relund teza lui Audiganne i Wolowski si vorbind de propunerile sviterane
din 1881, face apel la Franta st vie in ajutorul celor mici si slabi. Interpelarea
Contelui de Mun a frteut st se primeascri o ordine de zi invitnd guvernul
la adoptarea unei legislatii internationale care st, permitt fiectrui Stat
protejeze pe muncitor, femeia sa i copilul stu, contra excesului de munct,
pericol pentru industria nationalei 3).

Voiu evideirtia numai in treactt crt Impitratul Wilhelm al II-lea, avid

de popularitate, a vrut st se substitue initiativei sviterane si convoct o Conferintt la Berlin in 1890, avnd ca program protectia copiilor si femeilor.
Scopurile urintrite de Wilhelm al II-lea erau prevenirea grevelor din Westfalia,

care puteau compromite pregltirea militant in caz de rtsboiu. Rtsboiul

L) Vezi Krawlchenlco Nicolaus: I. A. Blanqui, der erste Verkiiiider der Idee des internationalen Arbeiter schutzes (Jahrbiieher far Nationalkonomie und Statistik, Iena, Fischer,
Dritte Folge, Band 40, Sept. 1910). Citat de Andr de Madav.
2) A se veda: L'Organisation Permanente du Travail de Maurice Guerreau, l'Organisation Permanente du Travail de M. Paul Derinat 5i Andr de Maday, op. cit. In care se enumar& urmatoarele carti asupra lui Le Grand: L. Chatelain: La question internationale ou-

vrire, Paris 1908, pag. 9; E. Pawn L'association internationale pour la protection lgale
des travailleurs et l'Office international du Travail, Bruxelles 1910, pag. 4 ; Krawtchenlco:
Un prcurseur du Droit international ouvrier : D. Legrand R. G. D. I. (public. Paris 1910, No. 3)
et Schmidt: L' Alsace et les origines de la lgislation intgnationale dans l'Alsace rpublicaine

de juillet 1919.
3) A se vedea. Maurice Guerreau, op. cit. si Andr de Maday, op. cit., care se raporta la
T7. Turmann, Les origines et les &apes de la lgislation internationale du Travail jusqu'it la
Confrence de la hgx. Le Correspondant, Paris, 10 Martie 1919 i de acelas: Problmes sociaux,

Paris, 1911, pag.188.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

89

Infrngerea Germaniei au grabit realizarea revendichrilor de care Wilhelm nu se interes, deCat pentru pregItirea rsbolului. Este dreptatea
imanentA a lumii.
In afariti de internationalele cari urnfiriau realizarea frontulai unic al
proletarilor, ca manifestitri ale muncitorimii pentru reglementarea internationaln a muncii, voia cit cererea dela 1883 a asociatiei uvriere Grtli, congresul dela Roubaix in 1884, propozitia Camlinat dela 1885 in Camera francez in care gAsim pentru ntia oar proiectul creeirii unui of iciu international al muncii.
Cu veacul al XX-lea, ne spune de Maday, problenta protectiei internationale a muncii iese din perioada ideilor i a tentativelor intrnd in faza
doua, a istoriei.

OR GANIZARI
Dela i(lei se trece la organizilri. Ca inceput al fazei a doua in istoricul
organizrii muncii se considerit amil 1900, data creArii Asociatiei internationale pentru protectia legal4 a munritorilor, sub premlintia lui Alexandre
Millerand, pe atunci ministru al Comertului, i cu colaborarea catorva teo-

reticieni, ea Paul Catm s, Raoul Jay, etc. Doua conventii internationale,

unaprohibind intrebuintarea gsforului alb 'in indastria chibriturilor, cealaltcl,
interzictind munca de noapte a femeilor au fost obiectul anteproiectelor Asociatiei. Textele elaborate ad referendum de conferinta tehnica din Berna
la 1905 au fost adoptate i semnate la 1906 in conferinta diplomatica dela
Berna.
Alto doua conventii, una privitoare la durata muncii femeilor, alta
formulfind interzicerea muncii de noapte a copiilor aui fost studiate, dupa care
au fost in 1913 la B3rna obiectul textului adoptat tot ad referendum de tehnicieni, dupit care urmau s fie supuse conferintei diplomatice din 1914, care

nu s'a mai convocat din cauza rasboiului.

Atragem de pe acum atentia -asnpra acestui sistem a dublelor conferinte care a fost reluat, dar transformat i perfectionat de organizarea
actualii internationala a munch 1).
Asociatia creiazit un Oficiu international dirijat de Bauer si editeazii
un periodic contintind textele legilor sociale din lumea intreag, Buletinul
Of iciului international al Muncii.
Pe lng aceastit asociatie, Comitetul permanent international al asigurarilor sociale i Asociatia internationalei pentru lupta contra omajului
lucreaza pentru a se aduce o imbunatiitire conditiilor de munch' i asigurarea
muncitorior.
Paul Pic, vorbind de eforturile Asociatiei pentru protectia lucrAtorilor,

spune ea: dreptul international uvrier a igit din domeniul utopiei pentru
a intra prin tratatele de munca i conferintelr diplomatice uvriere pe calea realizarii practice.
1) A se vedelt M. Paul Devina. 1: L'organisation internationale du Travail.

www.digibuc.ro

90

R. L. TRANCU-Ltg: ORGANIZAREA INTERNATIONALA A MUNCH

Gratie propagandei Mute se Incheie Intre Italia si Franta, la 1904, o

conventie pentru asigurarea uvrierilor, protectia tinerilor muncitori, etc.
Iat cum Millerand se exprim In Adunarea general. dela Bale asupra importantei conventiei franco-italiene: Conventia deschide o epoc de pace
de justitie si de libertate i deaceea noi o salutilm cu bucurie 1egitim 1)
Desi rsboiul a Intrerupt eforturile oficiale fn directia organizrii
protectiei internationale a muncii, totus un fapt important s'a semnalat
ehiar In timpul luptelor celor mai crncene. Clasa muncitoare manifesta
Increderea In progresul soeiettii omenesti i afirm dorinta de a colabora
in mod activ la opera de reinviere i perfectionare.
Ina din Septemvrie 1914, American Federation of Labor, care reprezint
mai multe milioane de lucr'tori organizati, formula dorinta ca In vederea
Congresului general al Pa'cii care se va tine indatiti dup rdsboiu, s fie intru-

niti reprezentantii organizati ai tuturor natiunilor pentru a face propuneri

vi a luet mdsurile necesare pentru restabilirea relatiilor freitoti i protectia
muncitorilor, pundnd astfel bazele unei pci durabile.

Ideea americana a unei pci insotit de o cartd a muncii a fost reluat,

aprobat i prezentat de ('onfederatia generala francezl a muncii Inca
dela sfarsitul anului 1914. In 1916, conferinta sindicala international, din
Leeds (Anglia), declar c tratatul de pace trebuie s puie popoarele In afar
de atingerile concurentei capitaliste internationale si sit oasigure clasei muncitore,gi din toate trile un minimum de garantie de ordin moral fi material
relative la dreptul de muncd, la dreptul sindical, la migratii, la asigurari
sociale, durata, higiena i siguranta muncii.
In Februarie 1919, conferinta sindicalist internationalit din Berna adopta
pe aceste baze un program care trebui supus la Conferinta Pacii in vederea elaborrii unei girtiinternationale a muncii. In mesajul catre poporul englez, Lloyd

George spunea la fnceputul lui Septemvrie 1919: milioane de tineri curagiosi au combtut pentru lumea nouit. Daat nu facem onoare rgilduelilor
date ne dezonorm. Trebuie s fie o datorie sublim pentru toti, fr
gnduri de interes sau de partid, de a ajuta s se eldeascei o lume nouli
unde munca va
justa sa recompensii 2).

Justin Godart, deputat de Lyon, fost ministru, a comentat In acesti

termeni miscarea pentru o Charte du Travail: Instinctul de conservare,

dup eclipsa de eivilizatie unde cuvntill de ordine a fost : Obtoarii! a impins
pe diriguitori s zic poporului: Muncefte! (V. Godart, La paix du Travail,
Le Parlement et l'Opinion, 1902). Revolutia rusease este prima rits-

vrtire a proletariatului care a durat si a ajuns la rezultate politice pentru

proletariat, filcand sprturl In proprietatea capitalist ( Paul Louis).
TRATATELE DE PACE I CARTA MUNCH
Tratatele dela Versailles din 28 Iunie 1919, dela Saint-Germain din 10
Septemvrie 1919, dela Neuilly din 27 Noemvrie 1919 si dela marele Trianon
1) A se vedea Andr de Maday, op. cit.
2) Qu'es-ce que le B. I. T.? Editie

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

91

din 4 Iunie 1920, cu. Germania, cu Austria, cu Bulgaria i cu Unearia, contin

toate o parte identic consacrat muncii.

Aceast parte, elaborat de Comisia de legislatie international a Conferintei de Pace, institue o Organizatie internationala a muncii.
Principiile acestei organizatii sunt afirmate inteun preambul solemn care
consacra pentru prima owl in lumea moderna i in mod international drepturile munch salariate
Dat arid e Societatea Natiunilor urmrqte stabilirea pacii universale
o atare pace nu poate fi cldit cleat pe baza drepttii sociale:
Dat fiindc4 exiqt conditii de munch implicnd pentru un mare numr
de persoane nedreptatea, mizeria i lipsurile, ceeace du na0ere la o a03/4, ne-

multumire halt pacea i armonia universal sunt puse in primejdie, i dat

flind eh este urgent a se ameliorti aceste conditii: de pilda, in ceeace pri
vete reglementarea orelor de lucru, fixarea unei durate maxime a zilei
a saptmnii de lucru, recrutarea muncitorimii, lupta contra omajului,
garantarea unui salar care s asigure conditii de existenti convenabil,
protectia muncitorului contra bolilor generale sau profesionale 0 a accidentelor care rezult din munc, protectia copiilor, a adolescentilor 0 a
Femeilor, pensiile de batrtinete i de invaliditate, aprtrarea intereselor muncitorilor ocupati In ri strine, afirmarea principiului liberttii de asociatie sindical, organizarea invtmntului profesional si tehnic i alte msuri analoage ;

Dat flind c neadoptarea de catre o natiune oarecare a unui regim de

muncl inteadevr omenese pune piedecA sfortrilor celorlalte natiuni dori-

toare de a ameliora soarta muncitorilor in propriile kr tri;

Inaltele prti contractante, mnate de sentimente de dreptate i de umanitate, precum i de dorinta de a asigur o pace mondial durabilii, au convenit cele ce urmeaz:
Se creaz o organizatie permanent, insrcinat s lucreze la realizarea
programului expus in preambul.
Membrii originari ai Societtii Natiunilor vor fi membrii originari ai
acestei organizatii i deaci inainte calitatea de membru al Societtii Na-

tiunilor va atrage dup sine pe aceea de membru al numitei organizatii.

Pe de alt parte, iat declaratia prin care se termina partea XIII

a tratatului din Versailles. Aceast declaratie a imprumutat acestei ptirti
a tratatului caracterul care-I aseamn cu deelarafia drepturilor ornului:
Inaltele ptirti contractante, recunoscnd c buna stare fizick moral i
intelectual a muncitorior salariati este de o importantil esentiala din punct
de vedere international, au stabilit pentru a se ajunge la acest scop organismul

prevzut la Sectia I-a i asociat la acela al Societaiii

Ele recunosc c diferentele de chink de moravuri i obiceiuri, de oportunitate economic i traditie industrial, fac greu de atins, deocamdata
uniformitatea absolut in conditille de munc. Dar convinse eh munca
nu trebuie s fie considerat numai ca un articol 'de comert, erect ca sunt
metode i principii pentru reglementarea conditiilor de munch pe cari

www.digibuc.ro

92

GR. L. TRANCU-IASI: ORGANIZAREA INTERNATIONAII A MUNCII

toate comunitjile industriale ar trebui sA se sileasa sA le aplice, atat eat

circumstantele speciale in care ar putea sA, se gseascA le-ar permite-o.
Printre aceste metode i principii, urmAtoarele par Inaltelor pArti con
tractante sl fie de o importants particu1ar i urgenth:
I. Principiul diriguitor enuntat mai sus crt munca nu trebuic sit fie consideratA numai ca o marfA sau un articol de comert.

II. Dreptul de asociatie in vederea tuturor scopurilor care nu sunt

contrare legilor, atat pentru &dada-0 cat i pentru patroni.
IIL Plata unui salariu care sA asigure lucrAtorului conditii de existentA
convenabile astfel cum se intelege in timpul si in tara bor.
IV. Adoptarea zilei de opt ore sau a sAptAmanii de patruzeci 0 opt de ore

ca scop de atins pretutindeni unde nu s'a obtinut aceasta.

V. Adoptarea unui repaus sAptAmanal de 24 de ore minimum care ar
trebul sA cuprindA Dumineca ori de ate ori va fi posibil.
VI. Suprimarea muncii copiilor i obligatiea de a aduce muncii celor

doutt sexe limitArile necesare pentru a le permite de a continua educatia

lor 0 de a le asigura desvoltarea fizicA.
VII. Principiul salariului egal, fr distinctie de sex, pentru o munch de
valoare egal.
VIII. Regulele edictate in fiecare tarA cu privire la conditiile de muncA
ar trebul sA asigure un tratament economic ecbitabil la toti lucrAtorii cari
resed in mod legal in tarA.
IX. Fiecare Stat ar trebul sA asigure un serviciu de inspectie care sti
cuprind i femei, pentru ca sA garanteze aplicarea legilor i regulamentelor
pentru protectia muncitorilor.
Aceste principii i metode, de0 n'au fost proclamate complete i definitive, inaltele puteH contractante le considerA proprii a conduce politica
SocietAtii Natiunilor.
Prin adoptarea Ceirtii Muncii, conventia dela 11 Aprilie 1919, se recutnonte din partea fondatorilor SocietAtii Natiunilor marele adevAr
pacea universal nu putei ti, realizatii dacti nu s'or recurge la tot pentru
a se pregiiti in acelq timp justitia sociala 1).
S. trecem acum la examinarea rolului Biuroului International al Muncii.
IatA cum se define0e rolul sAu in raportul autorilor pArtii XIII din tratatul
de pace:
Ideea fundamentalA pe care stA proiectul de conventie estc ch. constituirea SocietAtii Natiunilor nu ar putea, pune in mod real un sfarsit turburArilor de care a suferit lumea in trecut 0 nu ar putea elimina fermentul luptei
internationale daca nu aduce un leac real relelor i injustitiilor stAr sociale

aztuale. Propunand sA se constitue un organism permanent insArcinat th

rezolve conditiile de muncA printr'o Intelegere internationalA, comisia
a considerat ct indeplinea un act indispensabil in scopul ce-0 propuse Societatea Natiunilor; ea a dat corp ideii preambulului care defineste obiectul
0 campul de actinne a acestni organism.
Andr de Maday: La Charte internationale du Travail.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

93

Cand la anul 1920 Albert Thomas a lost numit de primul (onsilin de administratie, director al organizatiei Permanente a Muncii, s'a gasit In fata
unei sarcini formidabile care constit de a da icata ulmi document diplomatic.

Albert Thomas a definit rolul misio nu Biuroului International:

Primul, s stabileasca pretutindeni o munca realmente omeneascei
fie o mare clearing houso de informatii asupra miscrii economice si sociale conform art. 396 din tratat : Centralizarea si distribuirea
tuturor informatiilor referitoare la reglementarea internationala a conditiilor muncitorilor si a regimului munciik

Biuroul International al Muneii, dupa cum arata ntiul sau director,

trebuie sd marcheze unitatea rnicirii economice universale. El da putinta ca
in materie de reforme sa se confrunte experientele cu rezultatele.
Acesta e ccopul.
SI vedem mijloacele 1).
B. I. T.

Pentru aceasta s. trecem la examinarea modului (le functionare al Binroului International al Muncii:
Cartea Muncii a creat trei organe 2):
1. Conferinta reprezentaytilor Statelor membre ;
2. Consiliul de administratie al Biuroului International al Munch si
3. Biuroul International al Muncii.
I. Conferinta generalei a reprezentantilor Statelor membre ale organizatiei internationale a muncii se compune din patru reprezentanti de fiecare
Stat, avand dreptul de a voth In mod individual, din cari doi sunt delegati
de guvern iar ceilalti doi reprezinta patronii i lucratorii din tar. E un
parlament social en caracteristica urmatoare: Nu sunt numai guvernele
reprezentate ci i gruprile profesionale din fiecare Ora.
Orice delegat poate fi insotit de eonsilieri tehnici.
Conferinta trebuie sa se reuneasea, dupa cum precizeaza tratatul, cel

putin odata pe an.

Conferinta poate adopt h:

Sau o recomandare, creand pentru fiecare dintre ntembrii organizatiei mu ncii

obligatia de a luit cutare

i cutare masura pe eale legislativa sau altfel;

Sau unproiect de conventie international de calificat ne varietur de catre

membri si comport and obligatii &terminate pentru fiecare membru ce a

ratificat-o.

Consiliul de administratie al biuroului este astfel coMpus :

12 persoane reprezentand guvernele ;
6 persoane alese de delegatii conferintei reprezentand patronii ;
6 persoane alese de delegatii conferintei reprezentand lucratorii.

1) Am reprodus in cea mai mare parte bropra de propaganda Qu'est-ce que le B. I. T.?

in ce privete rolul 1i modul functionarii B. I. T.

') Organisation permanen'e du Travail, Status et rglements, 1923.

www.digibuc.ro

94

GR. L. TRANCU-IAN: ORGANIZAREA INTERNATIONALA A MUNCH

Conferinta dela 1922 a sporit dela 24 la 32 membrii Consiliului.

In Consiliu trebuie et fie reprezentate 8 principale State industriale.
Dela 1922 aceste State sunt: Statele-TJnite, Germania, Anglia, Franta, Italia,

Japonia, Canada si India. Celelalte guverne reprezentate sunt desemnate

de ansamblul delegatiilor guvernamentale la Conferinth. La 1922 au fost
elese: Chili, Spania, Finlanda si Po Ionia.

Consiliul are urmtoarele functiuni:

1. Controleazh activitatea Biuroului International al Muncii;
2. Stabileste ordinea de zi a conferintei;
3. Instructia reclamatiilor i plngerilor aduse contra unui Stat membru
al Organizatiei Internationale. a Muncii prin lipsa de executare a donventiilor
internationale ale muncii.
Biuroul International al Mundi. Functiunile sale sunt:
1. Centralizarea i distribuirea tuturor informatiilor cu privire la reglementarea international a conditiilor lucrhtorilor i regimul muncii
in mod particular studiul chestiunilor ce si-a propus s supue discutiei
confernitei, cht i executarea tuturor anchetelor speciale prescrise de conferinth; publicarea unui buletin periodic consacrat studiului chestiunilor
privitoare la indastrie si munch si prezentnd un interes international.
2. Pregatirea ordinii de zi pentru conferinth.
3. Indeplinirea Indatoririlor ce-i incumbh In ceeace priveste diferendele
internationale in conformitate cu stipulatiile phrtii XIII a tratatului.
4. Prezentarea la conferinth,' a unui rezumat a raporturilor anuale adresat
de fiecare membru asupra msurilor luate pentru a pune in executare conventiile la care a aderat.
5. Alte puteri i funetiuni atribuite de conferinth.
Biuroul International cuprinde trei organe prineipale:
1. Diviziunea diplomatich.
2. atiintifich.
3. Informatiilor i relatiilor.
Rezumnd organizarea internationalh a muncii o putem privi dintr'un
triplu punct de vedere 1):
1. Ratione materiae. Primul aliniat al art. 387 spune ch se 1, a realiza
programul expus In preambul.
2. Ratione personae: Orice orn poate fi considerat ca beneficiar .al drepturilor stabilite (art. 23 al Pactului, preambulul si art. 427 al p'rtii XIII a
tratatului de pace). Competinta se intinde asupra tuturor muncitorilor, brhati sau femei, adulti sau copii, fArfl distinctii de rassh.
3. Ratione bei. Dup cum s'a spas in art. 23 al Pactului: Pe propriile
teritorii, cal si in toate t5rile asupra chrora se intind relatiile lor de comert
si industrie.

Maurice Guerreau spune: Meditnd asupra organizarii muncii se poate

stabill:
1) A se vedei asupra acestor chestiuni Maurice Guerreau, L'organisation permanente
du TravaiL Paris 1923.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

95

O putere legiuitoare Confer& tele.

O putere executivh B. I. T.
O putere judechtoreasch Curtea permanent de justifie internationald.

CONFERINTELE
Dupa ce am examinat modul de constituire si de functionare a Organizatiei Internationale a Muncii,
vedem rezultatele obtinute pnh
acum.

Conferintele tinute pnh acum au fost cinci:

1. Conferinta constituanth dela Washington la 1919.
2. Genua in 1920.
3. Geneva la 1921.
4. Geneva la 1922.
5. Geneva la 1923.
Viitoarea conferint este convocath pentru 1924 tot la Geneva.
vedem activitatea fiecreia din cele cinci conferinte tinute pnh acum
urmhrile rezolutiilor luate, mat ales din punctul nostru de vedere:
Conferinta dela Washington. Prima conferinth a muncii a avut loc la
Washington.

Ea a adoptat si a propus membrilor organizatiei proiecte de conventii si de recomandare care toate se referh la msuri de protectie luate in
folosul lucrhtorilor majori, si mai ales al femeilor i copiilor.
Iat proiectele de conventii:
1. Durata lucrului; 2. omaj ; 3. Intrebuintarea femeilor inainte i duph
facere ; 4. Lucrul de noapte al femeior ; 5., Minimum de viirst a copiilor ;

6. Lucrul de noapte al copiilor.

Recomandrile sunt:

1. Asupra somajului; 2. Reciprocitate in tratamentul lucrtorilor strini;

3. Prevenirea antraxului; 4. Ocrotirea femeilgr i copiilor contra saturnismului ; 5. Infiintarea unui serviciu public de igien; 6. Adeziuni la coriventia
dela Berna din 1906 asupra interzicerii intrebuinthrii fosforului alb.
In expunerea de motive pentru ratificarea conventiilor i recomandhrilor dela Washington am examinat fiecare conventie in parte.
I. Cea mai mare problemh, care numai pe calea unei intelegeri interna-

tionale puta, fi rzolvath in mod echitabil pentru toti cei interesati, er

chestiunea orelor de lucru in industrie. Trebui sh se curme odath cu situatia

neomenoas de a vedea lucrtori ocupati cte 16 ore neintrerupt in fabrici
sau de a vede copii i femei lucrnd noaptea 8-10 ore.

Proiectul de conventie respectiv fixeaz numrul orelor de munch in

intreprinderile industriale la 8 ore pe zi sau la 48 ore pe shptmng.
Obiectia de althdath, cum ch reducerea orelor de lucru ar periclit
industria unei tri in folosul alteia, care n'ar fi adoptat ace reduceye, mi

mai are nici o valoare, deoarece, dispozitia are caracter international.

Mai mult inch, pentru a nu periclith interesele nationale prin luarea unor
mhsuri, care n'ar tine seamh de conditiile locale, s'au creat exceptii pentru

www.digibuc.ro

96

GR. L. TRANCU-Lkg: ORGANIZAREA INTERIVATIONALA A MUNCH.

acele State a caror desvoltare industrialti ini le permite de a sta pe picior

de egalitate cu altele mai inaintate.
Astfel si pentru Romania, Iii urma intervortiei acute de delegatii
nostri, Inndu-se in consideratie distrugerile cauzate de rsboiu, s'a prelungit
termenul de aplicare a proiectului de conventie referitor la numArtil orelor

de muncti pn la 1 Iu lie 1924.

Lucrilri pregatitoare in acest sens

inceput la depart amentul nostril,

alcatuindu-se o adresa chestionar, care se va trimite tuturor organizatiilor

patronale, muncitoresti si tehnice interesate In cauz pentru a ne da avizul
lor motivat.
II. Nu mai putin grava problema se pune astzi sub o forma si mai acuta
erA chestiunea plasrii i a prevenirii somajului. Inlaturarea exploattirii

lucratorilor de dare oficiile particulare de plasare impund, pentru Stat

sarcina de a ere el asemenea oficii gratuite, cu comitete consultative,
alcatuite din reprezentairti de ai patronilor
l'innd seam eh proiectul nostru de lege pentru crearea i organizarea
Uhu asemenea sistem de plasare public este aproape terminat, ne va yen
foarte lesne de af respecta termenul de 1 Tunic 1924 pana cnd ratificarea
proiectului de conventie respectiv va trebul s cluck la legiferare. Ca o completare vin recomandrile cu privire la asigurarea contra somajului, la recrutarea colectiva a lucrtorilor din tri straine si la tratamentul reciproc
al lucrtorilor strini.
Femeia lucratoare este push in inferioritate fata de barbat, att prin
debiitatea ei natural, care nu-i permite de a svarsi aceleasi munci grele in

industrie la care poate fi supus brbatul i aceasta cu att mai putin in

timpul noptii ct i prin indatoririle ei de mama, cu mult mai pretioase

astzi dupti nimicirile rasboiului din care abi am scapat. Iata dar necesitatea
de a nu lsa, pe hicatoare, sub acest raport, prada abuzului si a lacomiei; iata
justificarea celor dou proiecte de conventii ale conferintei internationale.
Primul prevede anumitp conditii care privesc intrebuintarea femeilor
Insarcinate sau lehuze in industrii (drept la repaus de sase sriptamni inainte

dupa nastere, cu obligatia din partea unui organ anume instituit de a

plti o indemnizatic snficienta pentru intretinerea sa si a copilului, cu drept
la ingrijiri medicale gratuite); al doilea, interzice cu desvarsire tuturor femeilor munca de noapte in stabilimentele industriale publice sau private,
cu singurele exceptii prevraute de art. 4 al. a si b.
IV. Aceeas solicitudine urma s fie acordat unuia din elementele cele
mai exploatate in industrie: copiii. Se interzice cu desavitrsire intrebuintarea
lor la o varsta mai mica de 14 ani, pentru a le da astfel posibilitatea de a-si
insus o educatie cat mai completa si de a se desvolta suficient fiziceste.

Se interzice deasemenea munca lor in timpul noptii, pana la vrsta de

18 ani, cu exceptiile prevzute de art. a, b, c, d, i e.

Pentru infaptuirca pe cale legislativa cat mai practic si mai sigur a dispozitiilor dela 3 4 s'a acordat termenul de 1 Iunie 1922.
V. In fine, pentru a prevenl unele maladii profesionale, care fac atatea
victime printre muncitai, conferinta internationala a crezut de datoria sa

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

97

de a recomandd cdteva mdsuri pentru prevenirea antraxului, saturnismului, mai ales la femei i copii, i pentru aplicarea conventiei internatioonale dela Berna din 1906, relativ la Intrebuintarea fosforului alb In industria
chibritului. Iar spre a face ca mdsurile preconizate In recomandarea de mai
sus sti fie riguros aplicate, conferinta international& a muncii recomandh
Infiintarea unui oficiu public de igiend, insdrcinat In mod special cu paza
shntittii muncitorilor. Acest serviciu exista la noi Inca dela crearea departamentului muncii sub forma unei directii aparte directia medicinii
asigurdrilor i. igienii industriale in Casa Central a asigurrilor sociale.
De remarcat este faptul c, pentru a nu nesocoti conditiile speciale ale
economiei fiecdrui Stat, s'au prevzut termene destul de Indephrtate pang,
la expirarea cdrora proiectele de conventinni odat ratificate trebuid s ia
fiint legald ; iar ea pentru recomanddri asemenea termene nici nu existd.
Considernd spuneam Parlamentului eh' tdria unui Stat constd, In
fortamoraleia indivizilor ce-1 compun i cd aceasta din urm depinde In bunk

parte de forta fizicd, considernd ca massele muncitoreti, astzi mai ales

cdndsuntem la inceputul desvoltdrii noastre industriale, trebuie s se bucure
de o stare fizicd i igienicil ct mai prosperd; V rog a vot proiectul de lege.
Legea ratificnd conventiile i recomanddrile dela Washington, a fost
publicat In Monitorul Oficial din 17 Main 1921.

Imediat dupa aducerea la cunotint a ratificdrii la Biuroul International

al Munch, d-I Butler in lipsa d-lui Albert Thomas, mi-a telegrafiat felicitdndu-m de adoptarea conventiilor i. recomanddrile de Parlamentul
roman. Acest rezultat gratie eforturilor d-voastre, spune Inlocuitorul direetorului Biuroului International al Muncii, d o noud dovad a interesului
Romdniei pentru opera de organizare a muncii pe care am constatat-o personal.

Iar dela d-1 Albert Thomas, pe care-1 cunoscusem la Ia0 In timpul fa'sboinlui, dad pusesem la 1917 bazele parildului muncii, o serisoare din care
extrag urrn oarele

Ati cunoscut timpuri grele. Perioadele de grev sunt pentru oamenii

eari au sarcina ordinii publice Incercdri teribile i numai printfun sentiment

clar de justitie se pot rezolvd in mod fericit.

Opera d-voastre legislativ mi-e cunoscutd. Am studiat legea d-voastre
asupra plasdrii, Inspirat in mare parte din conventiile dela Washington.
Cunosc ajutorul pe care mi 1-ati dat In ratificarea conventiilor.
Romania a lost, gratie d-voastre, una din primele puteri ce vi-a indeplinit angajamentele sale Internationale.
Tin deasemenea s vd rnultumesc pentru grija pe care ati pus-o pentru
intretinerea Intre guvernul d-voastre i noi, a relatiilor constante, care vor
fi, de sigur, fecunde.
In aplicarea acestor conventii i recomanddri am propus Parla-

mentului proiectul de loge al plastirii. In expunerea de motive se spuneit:

Justificarea necesittii acestui proiect o geisim intr'o chestiune de drept i alta

de fapt. In adevr, prin ratificarea conveniiilor dela Washington (art. 2) suntem
ca sei transpunem in meisuri cu caracter practic dispoziliile menqionatului
aceasta piinei la 1 Julie 1921.

www.digibuc.ro

GR. L. TRANCU-IMI: ORGANIZAREA INTERNATIONALA A MUNCH

98

Oficiile de plasare intemeiate de mine prin legea dela 1921 in numilr de 30

rhspund la o mare nevoie socialii 1).
Pe langa legea sindicateler profesionale, aplicand principiile, s'au mai
elaborat proiecte de legi ca urmare a conventiei dela Washington cu privire
la: intrelmintarea femeilor inainte i dupa facere, varsta minima a copiilor,
munca de noapte a copiilor, lipsa de Meru, reciprocitatea tratamentului Incatorilor strini, prevenirea antraxului, saturnism, oficiu public de igiena 2)

A doua con/ erinta internationalei a muncii (Geneva, 1920). Pentru a

se face dreptate reclamatiilor marinarilor s'a hothrht ca o conferinta sa
se ocupe de modul de aplicare a deciziilor dela Washington muncitorilor
din navigatie.

lath proieetele de conventii si recomanari acloptate.

Conventii:

1. Proiect de conventie fixnd vrsta minimh pentru admiterea copiilor

la munca maritima.
2. Relativ la indemnizatia pentru lipsa de lucru in caz de pierdere prin
n au fragiu.

3. Relativ la plasarea marinarilor.

Recomanddri:

1. Limitarea orelor de lucru in industria pescuitului.

2. Limitarea orelor de Meru in navigatia interioara.
3. iStabilirea statutelor nationale ale marinarilor.
4. Asigurarea marinarilor contra lipsei de lucru.
Prin expunerea de motive a legii din 1922 (Monitorul Oficialo No. 11/922)

cu privire la ratificarea conventiilor dela GenevA, se spune ch se propune

ratificarea numai a conventiei care fixeaza vrsta minima de admitere
a copiilor tn munca
Cu privire la celelalte douh proiecte de conventii si care au de ()Meet :
acordarea unei indemnizari marinarilor in caz de naufragiare i alta
cu nrivire la organizarea plashrii, se spune de d-1 ministru al muneii: N eputiind cowhide la ratificarea lor neconditionat, ne vedem nevoiti s admitem
o amilnare pia ceind comisia legislativ inseircinatii cu elaborarea anteproiectului de cod al muncii i chematei a lag tn cercetare i aceste dotal proiecte
de conventii, fi va fi terminat
A treia conferingi internationalii a muncii (Geneva, 1921). Ordinea de zi

a celei de a treia conferinta generale dela Geneva fixa lapunctul 2 adaptarea in agricultura a rezolutiilor dela Washington cu privire la
orele de munca 3). Cum Biuroul International al Muncii ne-a trimis
si un chestionar referitor la chestiunile puse la ordinea zilei, m'am graft
s raspund arhtnd conditiile de munch agricola specifice trii noastre
Suntem de prere de a se lash fiedrei tari grija de a insi conchiznd
tocmi, potrivit conditiilor i necesithtilor locale. Intr'o tara de thrani,
1) A se vede& darea de seam& in Buletinul MunciL pe Sept.Oct. 1923, pag. 191.
2) A se vede& Organizarea international& a muncii In Buletinul Muncii pe Dec. 1921,
pag. 336.
3) Vezi i Rtforme de la Constitution du Conseil d'Administration du B. I. T., Genve 1921.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

99

proprietari, ca a noastrh, unde lucrhrile agricole sunt Mcute in general de

membrii unei aceleeasi familii randuirea orelor de lucru devine aproape imposibilh 1).

Delegatul nostru, d-1 Iancovici, chruia Ii exprim si pe calea aceasta multumiri, dupa cum ca ministru am fcut-o oficial, de modul cum ne-are prezentat,

spund, in sedinta dela 28 Octomvrie 1921 a Conferintei din Geneva 2):

Guvernul roman considera ch nu e oporun in starea actualh de a se dorl
o reglementare limitativa a orelor de lucru in agricultur.
In ceeace priveste prevenirea somajului in agricultura, problema aceasta
grav, nu se pune, din fericire, in Romania.
In ceeace priveste chestiunea InvAthmantului agricol, Romania va urmr
aorice efort tinzand a ameliora sau a face mai stiintifice conditiile de munch.
Suntem de aviz spuna d-1 Iancovici ca s se acorde muncitorilor
agricoli aceleasi drepturi de asociatie i coalitie ca i lucrhtorului in
industrie. Dealtminteri prin proiectul de lege depus in Parlamentul roman,
in ceeace priveste Sindicatele profesionale, nici o distinctie nu e Mcuth
litre uvrierul din uzin i lucrtorul dela carnp 3).

In ceeace priveste asigurarea lucratorilor agricoli contra accidentelor

muncii: 0 noua lege este In preghtire asupra asigurrilor sociale i in acest
proiect care lhrgeste cercul acestor asiguriiri, se intentioneaa, sh se inglobeze
si asigurarea contra maladiilor contractate in timpul muncii agricole.
Delegatul nostru sfarsia obiectiile sale in modul urmhtor:
Pentru Romania, preocuphrile agricole tin primul loc. Sperm s scoatem
din solul romnese mijloacele necesare i posibilithti susceptibile de mrire
a desvoltrii noastre economice i a consolidrii din ce in ce mai real, mai
puternich a ordinei noastre sociale. Dar aceasth sfortare nu poate fi actul
unei singure thri i deaceea urmhrim cu o atentie incordath discutia internationalii, a problemei in toath Intinderea ei.

Romnia a spus cauzele pentru care crede cil luarea in consideratie

a limithrii duratei de munch in agriculturh nu e oportun. Ea nu are o clash

salariath si ea este deasemenea de prere a in starea In care se gseste

economia lumii, efortul colectiv nu este de prisos penrtu a tent o inhltare
a productiei agricole mondiale, singurul factor de inltare a Statelor si a
popoarelor 4).

Impotriva inscrierii pe ordinea de zi a conferintei din 1921 a chestiunilor

relative la munca agricolil, guvernul francez a protestat pe motiv de inoportunitate, printr'un memoriu adresat la 7 Octomvrie 1921 Biuroului International al Muncii 5). In arma desbaterilor ce au avut loc, conferinta din
1921 a adoptat rezolutia prin care se declarh competent in chestiunile
relative la agricultur, hothrhste sh examineze diferitele chestiuni agricole
fixate in ordinea de zi afara de reglementarea orelor de munch in agriculturii.
1) A se vedeit Buletinul Muncii pe 1921/1922, pag. 141-142.
2) Vezi Compte-Rendu provisoire, C. I. T., No. 4, 28 Oct. 1921.
') Prin aplicarea legii Sindicatelor Profesionale s'au constituit un numir de sindicate agricole.

4) lancovici, op. cit.

4) A se vedeit Paul Gamier, l'Agriculture franaise et le Bureau International du Travail.

www.digibuc.ro

GR. L. TRANCIJ-LtSI: ORGANIZAREA INTERNATIONALA A MUNCII

100

Chestiunea a fost dedush apoi Inaintea Curii Permanents de Just?. lie InterAceasta dh avizul shu in sensul competintei organizhrii permanente
a muncii, in privinta reglementhrii internationale a conditiilor de munch
in agriculturii. Acest aviz a fost dat ca 7 voturi contra 2 : acelea ale d-lor Andr
Weiss i IJ. Negulescu.
Scotnd in relief faptul eh opinia noastrh cu privire la orele de munch

in agriculturh a triumfat In fata Conferintei dela Geneva, vom enuruhr

conventiile i recomanddrile aprobate:
I. Convenfii 1):
1. Viirsta de admitere a copiilor la munca agricold.
2. Dreptul de asocialie
coali,lie a muncitorilor agricoli.

3. Indemnitatea muncitorilor agricoli cari au suferit de accidente.

4. Intrebuintarea ceruzei in picturh.
5. Re logy la repausul sptimdnal In stabilimente industriale.
6.

Viirsta minima de admitere la munc a tinerilor ca fochi0i sau ciirbunari.

7. Obligativitatea examenului medical pentru copiiqi adolescenlii Inirebuin(ai pe bordul

II. Recomandari:
1. Prevenirea omajului in agricultur.
2. Protectia femeilor intrebuintate in Igriculturh,, inainte i dupa facere.
3. Munca de noapte a femeilor intrebuintate in agriculturg.

4. Munca de noapte a copiilor i tinerior intrebuintati in agriculturh.

5. Desvoltarea invatmntului tehnic agricol.
6. Locuinta i culcatul muncitorilor agricoli.
7. Asigurhrile sociale in agriculturh.
8. Repausul shpthmnal in intreprinderile comerciale.
Guvernul nostru prin legea publicath in Monitorul Oficial No. 46 dela
2 Iunie 1923 a ratificat :
1. Conventia relativa la repausul spthmnal in industrie.
2. Varsta minima de admitere a tinerilor in calitate de crbunari i fochiti.
3. Examinarea medicaM, obligatorie a copiilor i tinerilor intrebuintati
pe bordul vaselor.
A patra conferingi, dela Geneva 1922. Aceasth conferinth care a siejat
la Geneva dela 18 Octomvrie la 3 Noemvrie 1922, a intrunit delegatii patronali, guvernamentali i lucrtori a 39 de tri.
Lundu-se in seamh ch Parlamentele de dupa rhsboiu, suprainchrcate

de lucrrtri, n'au examinat Ora acum cleat un numhr restrns din deciziunile sale, s'a cerut ca aceasth conferint s aibh un caracter de a0eptare,
de punere la punct i sh nu adauge la inconvenientele unei munci prea iuti 2)
Iath ordinea de zi comunicata Statelor membre ale Conferentii:

I. Revizuirea partii a XII-a a tratatelor dela Versailles i a phrtilor corespunatoare din celelalte tratate in vederea refacerii, constituirii consiliului de administratie i modifichrii sesiunilor.
1) Vezi Bulletin Officiel, B. I. T., din 7 Dec. 1921.

2) Qu-est-ce que le B. I. T.?

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

101

II. Comunicarea la Biuroul International al Muncii a tnturor informatiilor statistice sau altele in leghtur ca emigrarea, imigrarea, repatrierea
0 tranzitul emigrantilor.
Afar& de aceasta s'au mai discutat alte chestiuni si rapoarte cu privire
la regulamentul conferintei si activitatea organizatiei permanente a munciil)
Rspunsul Romniei, care a fost reprezentat prin d-1 Comnen, pe atunci
deputat, si d-1 Setlacec, directoral general al muncii, se giise0e in Buletinul
Muncii2).

A eincia Centering interna(ionalei a muncii (Geneva, 1923). Pe ordinea

de zi a celei de a cincea confcrinte deschise la Geneva la 22 Octomvrie 1923,

figuri o singur chestiune:

Determinarea principiilor generale pcntru organizarea inspecliei muncii.

Au fost prezenti la aceast, conferint delegatii a 42 de State. Romnia

a fost reprezentat tot prin d-1 Petrescu Comnen, de data aceasta ministrul
trii la Berna, si L Setlacec, clirectorul general al muncii 3).
Conferinta, dup.& ce

a ascultat rapoartele comisiilor, a adoptat un

proiect de recomandare cu privire la inspectia muncii.

Pentru tara noastr care se gseste In preajma organizrii definitive
unui serviciu de inspectie, chestiunile discutate la Geneva au prezentat un
deosebit interes 4).

RATIFICARI
In ceeace priveste ratificarea conventiior si recomandrilor celor cinci
conferinte, vom da dup, Paul Devinat un tablou grafic in care se oglindete
stadiul ratificrilor. Examinnd acest tablou ne putem da lesne seama de
cauzele schimbruilor politice si sociale in multe din tlrile Europei occidentale.

(Vezi tabloul in pag. 18 si 19).

.
A msea centering internqionalii a muncii (Geneva, 1924). Programul
viitor. A sasea conferint va ave loc la Geneva la 16 Iunie 1924, avnd la
ordinea de zi:
1. Intrebuintarea timpului liber al lucrtorului.
2. Tratamentul egal pentru lucrtorii strini si nationali, victime ale
accidentului de muncl
, 3. Intreruperea sAptmnal a lucrului, timp de 24 ore in sticlriile cu
bazinuri.

4. Munca de noapte in brutrii.

Chestiunea intrebuintrii timpului liber al muncitorului este de o deosebit important& pentru noi. Aici se pune toat chestiunea instructiei 0
colile de adulti, bibliotecile i cruninurile de ucenici sunt primii pasi fiicuti la noi in aceast directie..
educatiei muncitorimii.

1) A se vede& Organizatia international& a muncii in Bul. Muncii pe 1921.

2) A se vedei Buletinul Muncii pe 1922, No. 6. 7, 8.
1) A se vedelt principiile in Buletinul Maned pe 1924, Bul. Oficial al B. I. T. dela 5 Dec.
1923: La cinquime session de la Confrence internationale du travail, Oct. 1923.
4) A se vede& interviewul d-lui I. Setlacee in oUniversub.

www.digibuc.ro

W A S HIN GT ON 1919
Ore de
munei

Franta

Italia

::

Sp ania
Ceh o -S1 ovacia

Romnia
Belgia
Suedia

0
0
+
+
::

Br azilia .

0
0

Grecia

Bulgaria
Estonia
IFinlanda

0
+

Ilirsta mi-

Munca de
Munca de nima de ad- Indemnitate
Plasarea ma
de somaj
noapte a fe- admitere a noapte a co- mitere la
rinarilor
cionpdiuilsotrriein
piilor
murniejmr Oiaufragiu)
meilor

0
+
0

+
0
+
0
+

0
0
+
+

0
+
0
+
0
0
+
+

..

..

0
+
0
+
0
0
0
+
::

+
0
0
0
0
+
+

0
0
0
0

0
0
0
0

+
+
0
0

-11.

4-

Olanda
Danemarca
Elveti a

India

0
+
0
+
0
0

..

Norvegi a

Chili
Jap oni a

Femeile

Mize

Anglia
Germania
P oloni a

$ordaj

lfGENO VA. 1 920

'Metade
minimi

+
+
+

0
+
+
0
+
+
+
+
+
+

+
-I-

0
0

+
0
0
::

+
+

+
-I--

+
-I-

www.digibuc.ro

'

+-

0
0

0
0

+
0
0

0
+

0
+

0
+
0

0
0

+
+
+
+

+
+
+
+
+

0
+
+

Drept de aeodaria (muneitori

Accident de

mitere tagricultura)

agricoli)

(agricultura)

+
0

0
0

0
0
0

Vixsta de ad-

mind

C eruzli

Repaus srlptfimina l
(industrii)

Virsti de admitere cirbu-

Examen medical maring,

g
0

14

-I-

0
0
0
0
+

0
0
0
0

0
0
0
0

nari fochisti

Franta
Anglia
Germania

Italia
Polonia
Spania
Ceho-Slovacia

.0

0
0
0
0

0
0
0
0

Iimeinia

Belgia
Suedia
Norvegia
Olanda
Danemarca
Elvetia
Brazilia
Chili
Japonia
Indii
Grecia
Bulgaria
Estonia
Finlanda

'

0
+

0
+

0
0

0
-I-

+
+

+
+

ratificate; 0 depuse pa biuroul parlamentului

)-

0
--I
PA

0
0

-.

fg

0
+
+

<1

rg
-,4

0
+

Msuri legislative conforme adoptate dela data conferintei.

www.digibuc.ro

P4

E-i

1--1

0
+

E-1

104

GR. L. TRANCIMASI: ORGANIZAREA INTERNATIONALA A MUNCH

Tratatul de pace nu limit& activitatea Biuroului International al Muncii

la prepararea i organizarea conferintelor generale anitale. Functiunile sale
cuprind conform art. 396 al tratatului i centralizarea i distribuirea tuturor
informatiilor privitoare la reglementarea internationala a conditiilor lucfatorilor i regimului muncii. Deaceea Biuroul International al Muncii
publicti o serie de lucrari, in toate limbile, cautand s aduca la cuno0inta
lumii legile i problemele interesand muncitorimea. Tot in acest scop Thuroul International al Muncii a intreprins o serie de anchete din care vom
cit: ancheta asupra Rusiei, Ungariei, ancheta asupra productiei, asupra
celor trei echipe in industria metalurgica, ancheta In Ruhr i in Silezia, ancheta asupra costului vietii etc. Volume le continend aceste anchete formeaza
un bogat material pentru studiul problemelor economice0 sociale.
Dupa cum spunea d-1 Albert Thomas, la conferinta din 1923: Organizarea
internationala a muncii este o padure imensa care freamata de vieard ca in
milocul verii. Peste tot locul vieata tresare; se va strabate in ramurile tinere
ale arborilor,totul aspira spre lumina.

Inainte de a termin& aratarea organizatiei permanente a muncii, trebuie sa arat ca in Aprilie 1923 s'a constituit la Paris, sub auspiciile Confederatiei muncitorilor intelectuali din Franta, Confederatia internationala a muncitorior intelectuali care a tinut in Decemvrie. 1923 a doua se-

siune a adunadi generale la care am fost reprezentate 9 pi, intre care 0

Romania 1).

AP RECIERI
Am vazut in scurte cuvinte care a fost opera organizatiei internationale permanente a muncii, sa trecem acum in revista punctul de vedere
din care a fost privit de organizatiile muncitoreti:
Conferinta dela Amsterdam, criticnd in mod sever carte munch, ceeace
este uor de inteles avnd in vedere di, ea constitue in mod necesar un compromisintre interesele muncitorimii i acelea ale patronilor, a aprobat cu
oarecare conditii colaborarea uvriera la Washington.

Jotthaux, in discursul su dela Washington, a calificat opera la care

particip&: Opera grandioasa cu conditie sa nu ie sterila.
Congresul trade-unions britanic dela Portsmuth 1920, reprezentnd 61/2
umilioane lucratori, a adoptat propozitia lui Miss Margareth Bondfield : Considerand ca proiectele i conventiiile adoptate de confernta dela Washington
constitue o baza serioasil pentru o legisratie internationala, cu toate c aceste
proiecte nu raspund in mod complet necesitatilor situatiei, congresul cere

guvernelor in vedere de a da o urmare la acele conventii, de a depune

imediat proiectele de lege necesare i de a urmarl in toata mama posibiului
adoptarea lor.

A doua internationala uvriera intrunita la Geneva, dela 1 Julie la 6

August 1920, adoptat propunerea belgianului Meutens : _.Inregistrnd cu
1) Les Travailleurs intellectuels. Informations sociales, 24, I, 924.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

105

bucurie rezultatele dela Washington si Genua, cere organizatiilor muncitoare sa ajute Biuroul International al Muncii in nobila misiune.
Tot asa conobTesul minierilor dela 6 August tinut la Geneva, si congrenl
metalurgistilor dela Copenhaga. La C. G. T. se spunea: produire d'abord!
iar Merrheim se ridica contra maltuzianismului productiei.
In celalalt lagar cetim in cartea lui Zinoviev l'Internationale Communiste
du travail, asupra tezelor unitatii frontului proletar la punctul 20: adoptand
cuvantul de ordine al unitatii frontului proletar si admitand acorduri Intro
diversele sale sectii si intre partide si sindicate ale internationalei a doua
si 21/2, internationala comunista nu ar putea renunt sa faca acorduri analoage, pe scara internationalii.

Sarcina internationalei comuniste si a sectiilor sale, va fi de a desvel masselor, ipocrizia acelor conducatori ai lucratorilor cari prefera unirea
en burghezia, unitatii lucratorilor revolutionari si ramanand in Biuroul Inter-

national al Muncii pe langa Societatea Natiunilor, participa' prin aceasta

la conferinta internationala din Washington, in loc de a duce lupta contra ei.

Comitetul de drectie al partidului comunist international, este in plina

activitate si in cartea lui Zinoviev se arata lucrarile executivei, ale prezidiului si ale campaniei internationale duse de comitetul de directie in chestia

frontului unic, ale ajutorului infliimanzitilor din Rusia etc.

Dupa ultima conferinta din 1923 s'au adus critici din partea muncitorilor,
Biuroului International al Muncii, cu privire la greutatea ce o arata Statele
mari la ratificarea conventiilor si recomandarilor, cu deosebire a celor 8 ore
de lucru. D-1 Albert Thomas a raspuns ca d-sa a facut toate demersurile
necesare prescrise in tratatul dela Versailles pentru accelerare. Cauza trebuie
cautata in nestabilitatea raporturilor politice dintre State. Din acest pullet
de vedere un nor se ridica la orizont. Narodny Listy din Praga, releva declaratia reprezentantului oficial german la conferinta din Geneva, conform careia Germania introduce ziva de 10 ore, ceeace constitue o amenintare serioasa pentru capacitatea de concurenta a industriei de export cehoslovace. Modificarea zilei de opt 'ore devine fapt de actualitate si Statele
din centrul europan vor fi tinute a lua o pozitie neechivoca pentru a evit,
Incetarea lucrului. Din ultimele telegrame reiese ca in scopul stabilirii celor
8 ore, Tom Shaw, ministrul muncii laburist, va convoca o conferinta la Londra.
Inainte de a arta pusctul culminant al criticilor, suntem datori s spunem

opinia unuia din cei mai mari ganditori ai lumii, a lui Walter Rathenau,
asupra Ligii Natiunior: Trebuia ca ea sa fie bazata pe o politicti sociala,
nu pe o politica orizontala.
ha, cele doua puncte culminante: Until al laudei Biuroului International,
altul al criticii lui:
In brosnra de propaganda a B. I. T. la concluzii se spune: Nu stiam,
venind aici ce voiu vedek Am impresia acum and stiu, ca am vazut
nascandu-se o lume noug. Spectacolul la care oamenii din secolul I au asistat
in domeniul religiei, cu venirea crestinismului, 11 avem sub ochi in domeniul so'cial cu nasterea si desvoltarea Societatilor Natiunilor si Biuroului
International al Muncii.

www.digibuc.ro

106

GR. L. TRANCU-LWI: ORGANIZAREA INTERNATIONALA A MUNCH

Ca 0 neofitii din primele secole,

plin de respect fi cred.
Pe de alta parte concluzia discursurilor lui Zinoviev: Internationala din

Amsterdam este o internationala de tradare pentruca este un instrument

al burgheziei. i totus spunem: front unic cu toti lucratorii cari vor sa cornbata contra burghezimii ! S trernure tiranii,burghezimeafi cea de a doua a lor
internalionalcil Viitorul este al nostru! Trdiascii partidul comunist mondial!

(furtuna de aplauze. Orchestra colii militare din Kremlin aria Internationala pe care toti delegatii o asculta, in picioare).
Au trecut cativa ani dela intemeierea Ligii Natiunilor i totu ne revine
in minte scepticismul lui Clmenceau: Este cheia care deschide ua lumii noui.
Va urma succesul? Nu tiu, raspunde Clmenceau.
Daca Societatea Natiunilor face pe Bougl sa se gandeasca nu la un leagan

in care s'ar gAsi un nou nascut, avAnd Insa toate elementele de vie* i
desvoltare, ci mai mult la un atelier in care tot felul de maitri lucreaza pentru
desavar0rea unui orologiu care va sunA ceasul lumii, de sigur c partea atelierului din Societatea Natiunilor, care poartA pe frontispiciul Mu B. L T.,

este cea mai pregAtith pentru rolul ce i s'a atribuit.

OPERA DE REALIZAT
Dar pentru realizarea scopurilor, i ale SocietAtii Natiunior i ale Biuroului

InternatioUal al Munch, trebuie realizata in fiecare tara o opera enorma de

educatie social i civica.
Carta muncii este o revolutie realizata nu prin foc i sAnge, dar prin
modificarea bazelor juridice ale societAtii. DacA n'am lu aceastA Cart&
cleat ca un document diplomatic, cel mai important docuinent pe care l-a
inregistrat vreodatA istoria i intrucat in el exista, pagini consacrate muncii,
viitorului ei, organizarii mondiale pentru pacea lumii, Inca este o mare
mipatoare revolutie.
Pentru ca sa triumfe MsA aceastfti grandioasA opera, ea trebuie sA aibA aj u-

torul acelor forte psihice, pe care sociologul le numete contiinta colectiva.

Prin nori iimperialismului economic, ai materialismului atroce trebuie cu
orice chip s facem sA strabatA razele unei umanitti mai bune i mai drepte.
Trebuie sA formam tulpinele masselor muncitoregi. Razele soarelui i roua
diminctii cad deopotrivA i deasupra florilor i deasupra buruenilor. Depinde
de tulpina care distileazA in parfumuri suave sau amare o atmosferA egala
pentru toate plantele. Legile, moralele i religiile sunt deopotriva pentru

toata lumea, depinde de inima care le distileag, ea poate da sau splendori

inaltatoare pentru lume, sau decAderi periculoase. PAstrez i eu ca Octave
Mirbeau in testamentul sAu politic, nAdejdea unei omeniri mai bune.
Lon Bourgeois anuntnd noul Covenant spune eh ultimul cuvant
ramne poporului, intrucat prin efortul popoarelor Liga Natiunilor se poate
impune. Viviani lsA sa% se inteleagA cA nu se va pute ajunge la nimic dad,

s'ar lucrA in tAcere, indiferenta 0 in noapte.

Fortele psihice sunt aici necesare. Trebuie ca Societatea Natiunilor sA
se impue atentiei colective i A suscite simpatia generala.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

107

Contiinta colectivg este totalul con0iintelor individuale 0 deaceea sg

autdm s formgm o muncitorime convtientg de drepturile 0 datoriile ei.
Aceasta se va face numai prin Ingltarea ei cultured. Paturile intelectuale
nu 0-au filcut datoria atre cei ce zac In intuneric.
#1\Te laissons pas dire que le peuple n'a que la philosophie du ventre, il
a la philosophic du travail, et par lit il est le reprsentant de l'ide en marche.
Chiar unul dintre oamenii eminamente practici ai Germaniei, Rathenau,

spune criticnd socialismul dogmatic a fondatorii lui eredeau In infailibilitatea qtiintei. Stiinta, ne spune Rathenau, e pentru vointa omeneasc ceeace
o hartg bung este pentru un voiajor. Aici un lant de munti, acolo un fluviu,
mai departe un ora., etc. Aceastg hartg Insg, nu poate sg-mi indice drumul
ce mi-e prescris, acela cgtre care mg atrage inima mea, datoria mea. lnima
In ultima instantg, decide de viitorul lumii.
S formin prin culturg 0 prin educatie, sufletele masselor de muncitori industriali i agricoli. S'a fcut prima etapg cu legea sindicatelor profesionale. Opera legislativg Mg, organizatiile de muncg i asistentg trebuie
completate cu coli, biblioteci, chminuri de ucenici 0 mai ales s se pue
In slujba creatiilor acestora, functionari cari sg se apropie at mai mult de
. sufletul masselor muncitore0i.

Pentru aceasta munca intelectualg trebuie consideratg 0 rgsplgtitg.

Oriat s'ar Ora a vieata trebuie sg' fie apgsatg numai de nevoile materiale,
tau concluziile lui Rathenau cu care sfrmte cartea sa Uncle merge lumea?,
trebuie sh fie repetate intocmai dupg cum se repetg evanghelia : Nu suntem
pe peinuint nici pentru a poseclibunurile materiale, nici pentru a exercit puterea, nici pentru a ne bucurci de fericire. Singurul scop al existenyi noastre
este de a degajet din spiritul omenesc esenfa sa divinei.

17 Februarie 1924

www.digibuc.ro

SITUATIA FINANCIARA INTERNATIONALA DE DUPA RASBOIU

a,

GH. TA SCA

A rog s nu credeti c o nemsurat clod de prezumtie si de incredere in mine, m'ar fi fcut sh aleg drept subiect al conferintei de
azi, chestiunea aceasta att de complex& In care numai expunerea
problemelor care se pun poate umpleb, timpul dat pentru desvoltarea unei
conferinte
necum s incerci s le analizezi si s le cauti solutia.
Subiectul conferintei Ind, mi-a fost dat de comitetul institutului nostru,
si deoarece institutul nostru este societatea In care ne bucurgm de cea mai
mare libertate, deaceea si v rog sh credeti c nu este un paradox
membrii s'Ai sunt cei mai disciplinati.

Situatia mea este cu Mgt mai grea cu cat la vederea strii financiare
foarte precare, In care se gsesc mai toate t'arile din Europa, esti amenintat
s cazi ori inteun optimism superficial, ori inteun pesimism care sh fie luat
drept defetism.
Primejdia de a do:lei In unul ori In cellalt extrem este si mai greu de
evitat, dad, este adevrat teoria formulat de un mare doctrinar financiar
din America, profesorul Seligmann, dela Universitatea din Columbia, care
arath ch' lumea este din ce In ce mai influentat de ciclurile ecouomice i anume,

de acele perioade de sperante arztoare, de curaj, de dorint de intreprindere, de elan, de puternic expansiune sufleteasc in opozitie cu alte perioade de aceea durata, caracterizate prin deceptii amare, deprimare sufleteasd, desamgiri crude, o mare descurajare si o completa lips& de initiativ. In una din aceste din urm faze ale ciclului ne gsim noi astzi, si
deprimarea ar fi In firea lucrurilor.
Pe de alta parte, lipsa d-lui Niculcea, care trebui s vorbeasd, Dumineca trecut asupra problemei reparatiilor,Imi ingreue i mai mult sarcina, c'ci

ar trebui s ma opresc dteva minute si asupra acestei chestiuni, si astfel

greutatea si complexitatea chestiunilor de tratat te pot face s cazi fie inteo
expunere greoaie, pedant i lung, fie inteo banal superficialitate.
Sh tree prin attea primejdii si sti, le evit, recunosc c este o incercare
imens de grea si dad nu a sti toat dragostea pe care invtatul nostru prezident o are pentru mine, si prietenia ce m leagg de secretarul general al
institutului, dad' nu ar fi faptul CA eu insumi am onoarea s, fac parte din
comitet a crede c& In alegerea subiectului nu a lipsit si putin malitie.
Pentru a pune oarecare ordine In ideile ce-si caut exprimarea, Imi yeti
ingadul, in primul loc, s inltur cu totul din discutie problema valutad,
care v, este cunoscut, d-voastr din numeroasele conferinte fcute asupra
ei la institutul economic si despre care a vorbit asead, tot In aceast, sala,
cu atta competint si autoritate, d-1 Oscar Kiriacescu, directorul Winch
Nationale.

www.digibuc.ro

110

GH. TWA: S1TUATIA FINANOIARA INTERNATIONALA DE DUPI RASBOIU

Imi yeti Inggdul, in al doilea loc, s evit, pe at Imi va fi cu putintg, cifrele. Voiu uz., de ele numai atunci and imi vor fi indispensabile pentru
caracterizarea unei situatii.
In al treilea loc, imisveti inggdui ca pentru demonstrarea situatiei financiare de dupg rsboiu, sg studiez situatia numai a atorva taxi, cele mai reprezentative: Japonia, State le-Unite, Anglia, Franta, Germania i Rominia.
Cu aceste explicatii i rezerve, mg voiu incera sg trec prin greutnile
ce voiu intMni in drum.
Japonia s'a alipit de puterile Intelegerii inch dela inceputul conflictula
mondial. Ea a alungat pe Germani din portul Kiao-Ciau, pe care 1-a ocupat.
A curgtit mgrile orientale de vasele i submarinele germane ; a luat parte la
ravitaliarea aliatilor, In special a RuOlor, in alimente, munitii i echipamente i a dat i un oarecare concurs financiar. In schimb ea a luat portul
Kiao-Ciau i peninsula 5 antung , Corea, Manciuria i acum i provinciile
ruse lank' la lacul Baikal, inta in zona ei de influentg; ea trece in nordul
i rgaritul Mongoliei i comertul ei arnenint s cuprindg toatg China i
sg treacg i In tri1e algturate, de care o apropie afinitatea de ras. Marina
ei comercialg a luat in timpul rsboiului o desvoltare considerabil. Comertul ei se ridia dela 700 milioane yeni, ct era in 1904, la 4 miliarde
271 milioane de yeni in 1919, lund locul trilor europene in extremul orient.
Balanta ei comercialg i este favorabild. Industria a luat o mare desvoltare
In timpul rsboiului. Industria materiilor colorante, industriile chimice, cele
de bumbac, matase, sticlrie, cristaluri, etc. rivalizeazg cu cele mai pu-

ternice din Europa. Banca de emisiune are la 1921 o rezerva de aur de

1.245.574.000 yeni, i o emisiune de 1.546.545.808 yeni.

Din tail debitoare, devine creditoare, i bonurile de tezaur engleze i

franceze se negociazg pe piata din Tokio.
Datoria ei publia aproape nu se sporete In vremea rgsboiului. Dela 2
miliarde 719 milioane yeni, In 1913, trece abi la 3112 miliarde yeni, In 1919,
la un buget de 1.310 milioane. Cu puternica ei flota de rsboiu, ea este stg-

pna mrilor orientale.

Statele-Unite ale Americii nu au luat, prin tratatul de pace, nici colonii
nici flotg comercialg, nici despgubiri dela invini, dei au fcut sacrificii
insemnate. Datoria lor trece dela 1.189 milioane dolari, la 25.833 milioane
de dolari. Inainte de rsboiu, Statele-Unite pgstrau aceast datorie neinsemnatg de 1 miliard, pentrua pe baza ei potrivit sistemului de emisiune
din 1864
se lacea emisiunea de hrtie ; Americanii Paean ceeace ,fac unii
dintre fericitii imprumutati ai Creditului Rural ori Urban dela noi, cari au
reuit s-i plteascg datoria, dar cari mai pstreazg, de formg, o mid creantg,
ca sg poat
pgstreze actele In cassa de fier a creditului. De0 aceastg far

nu a tras profit direct, ea ins vi-a vgzut boghtia spotit considerabil dupg
rgsboiu. Cantitatea de aur aflatg In depozitul bncilor este de 4 miliarde
100 milioane de dolari. Importul pe o singurg lung Septemvrie 1923, se
ridicg la 255.000.000 dolari, iar exportul la 381.000.000 dolari, adia un sold
favorabil de 130 milioane de dolari pe lung.

www.digibuc.ro

POLITIOA EXTERNA

111

Productia de petrol a intrecut tot ce s'a vazut Oda acum. In Iu lie 1923,
ea a atins cifra de 65.245.000 barile, Intrecand productia Intreagil din anul
1900. Productia de petrol pe 7 luni din anul 1923, intrece cu 24% pe aceea
din Intreg anul 1922.
Cantitatea de petrol inmagazinata in depozite i tankuri se ridica la considerabila suma de 325.000.000 barile, rezultat ce nu a mai fost obtinut pang,
azi. Bugetul se spore0e dela 1 miliard cat era inainte de rasboiu la 4 miliarde,
dar el este echilibrat 0 in el se prevad 0 sumele necesare pentru amortizarea
datoriei.

State le-Unite au o creant 1mpotriva tarilor europene, care se ridica la

111/2 miliarde de dolari.

Chestiunea daca State le-Unite nu ar ,rebui sa renunte la aceasta creanta

se discuta mult, atat In revistele cat i in presa zilnica americana.
Guvernul american mina, ca 0 membrii comisiei datoriilor aliate, s'au
opus, pan& acum, la ideea unei remiteri a creantei.
D. Hoover, secretar de stat i membru In comisia datoriilor aliate,
justificaInteun discurs tinut In Octomvrie 1922astfel, plata acestor datorii:
Aceste imprumuturi au lost /acute dupei cererea repetatei a imprumuteitorilor gi pe asigurarea lor solemnei cii le vor restitul. Ele nu au nici un raport
cu acelea Witte de ceitre vreo altei naliune sau pentru vreo altei datorie. Contribuabilul american nu a avut partea sa de repitralii; el nu a dobeindit nici

un teritoriu gi nu a tras nici un profit din tratat cum e cazul cu debitorii

nogtri. Obligatia moralei ori contractualei nu este indoelnicii. Repudiarea
acestor Imprumuturiar seipci intreg edificiul bunei credinle internationale. Nu
cred cci vreun om politic, din Statele-Unite ori din altet parte, ar putec aprobet
sau aprobli anularea lor.

Negre0t, d-1 Hoover are dreptate din punctul de vedere al dreptului.

Nu acelq lucru se poate spune daca ne punem din punctul de vedere moral.
Aceste imprumuturi au. fost facute in timpul rAsboiului. Putine sume au fost
1mprumutate dupa armistitiu, i acelea care au fost date, nu erau pentru

altceva deal pentru lichidarea conturilor din vremea rasboiului. Sumele

acestea au fost date pentru urm'rirea unui scop comun; oameni 0 materiale
au fost puse In comun pentru obtinerea victoriei. Daca America ori Englitera cer Frantei, Italiei ori Romaniei sa-i plateasca graul care a servit drept
hrana soldatilor, hainele care i-au Incalzit pe and tineau frontul ori armele
0 munitiile cu care s'au aparat nu vedem de ce nu le-ar cere s plateasca'
i o suma oarecare pentru fiecare soldat american debarcat In Europa, pentru

a fi trimis pe front.
In realitate rgsboiul acesta s'a facut de toate tarile aliate, in comun, i
victoria s'a c4tigat prin cooperarea tuturor. Italia, Franta, Serbia, Romania,
au pus mai ales elementul omenesc. Materialul a fost pus de Englitera, iar
alimentele, In cea mai mare parte, trimise de America. Este adevarat
cum spune d-1 Hoover ca America nu a primit, prin tratat, nici un beneficiu. Dar s'ar putea spune ca, fail sa primeasca vreun beneficiu prin tratat,
a realizat imense avantaje din rasboiu.
www.digibuc.ro

112

Gil. TANA: SITUATIA FINANCIARA INTERNATIONALA DE DIIPA RASBOIET

State le-Unite, In tot timpul neutralitatii, au furnizat Europa cu materiale,

i exportul acestei OH a crescut considerabil. Tot aurul de pe continent s'a
scurs In cassele de bnci americane. Bogtiile adunate In aceasta vreme
In Statele-TJnite au fost eonsiderabile. Pe cand natiunile europene se sbteau
in agonia mortii, America atingeh varfurile vertiginoase ale unei prosperitati
nebanuite.

America devine de ad. Inainte debitorul economic al lumii, gratie avantajelor trase din rsboiu. Dad,' America intra In rasboiu dela Inceput, desigur

ca ea ar fi scris la pasivul ei de 10 ori attea miliarde, cat cere acum dela

Europa.
Dar, adinitnd ea ar fi drept i echitabil ca statele europene sit plateasch
color americane aceasth datorie de riisboiu, cum vor plati-o ele?

I. Cel dintiu mijloc de plath care se prezinth mintei noastre este acela

al platii In aur.
Daca Europa Insa, ar puteh trimite Americii aceasta suma enormh de

111/2 miliarde aur, aceasth tarh s'ar vedea innecath' In aceasta massh enormh
de aur, Intocmai ca regele Midas. America ar suferi de o inflatie monetark
care ar aye& aproape acelegi consecinte ca acelea de care suferim noi in Europa.
Dar la aceasth eventualitate nu va fi expusa, de sigur, America, caci tot
aurul european a fost de mult pompat de State le-Unite i. Japonia i oricte

sfortari ar face pile europene, nu pot trimite peste ocean ceeace nu au.
II. Un al doilea mijloc de plata ar consth In mrfuri.
Dach insa thrile din Europa ar trimite in .America, In plata, o cantitate
de marfuri In valoare att de considerabila, in ctiva ani de zile industria
americana ar fi ruinata. Plata datoriei ar costa pe America ruina industriei
ei i chtigul nu ar compens paguba.
1,a, aceasta d-1 Hoover rspunde ea comertul nu se face numai in linie
direct, ci se face mai mult In triunghiu. AO, dar, nu ar fi numai cleat nevoie
pentru plata datoriei, s se trimeath Americii marfuri industriale din Europa. S'ar puteh foarte bine sh i se trimeath materii prime, din Wile tropicale,
cum ar fi cauciuc, cacao, cafea, mtase etc.
Adich, exprimnd cu alte cuvinte ideea d-lui Hoover, Inseamna ca statele
europene vor trimite mrfurile lor In Wile tropicale, In cantitti imense
de mari. piffle acestea vor plati o parte din aceste mrfuri cu produse de
ale lor pe care le vor da trilor europene ; surplusul va constitui o datorie
pe care aceste tri o vor plati tot in marfuri, materii prime: cauciuc, cacao
etc,
Americii prin delegatie i In achitarea creantei de 111/2 miliarde.
Pentruca acest lucru s se poat face frig, va trebui ca thrile europene
sh trimeata o cantitate mare de mrfuri In Australia, insulele Pacificului,
Indo-China, Africa etc.

Facnd aceasta, ele vor alunga de pe aceste piete complect mrfurile

americane. Nici acest lucru Ins& nu convine Americii.

Din orke punct de vedere ne-am pune, este dar folositor pentru toate
partile sh se remit datoria aceasta, ori s se compenseze cu o parte a datoriei

germane. Att interesul partilor at i o datorie de solidaritate socialh bine

Inteleash indeamnh la aceasta solutie.

www.digibuc.ro

POLITICA RITERKI

113

Aceast idee o sustineam noi Ina dela 1920, la conferinta financiaril din
Bruxelles.

Conferinta aceasta fusese convocat, cu conditia expres ca din discutia

ei sit fie eliminat problema reparatiilor pentru a nu atinge susceptibilitatea
unor tri. De aceea nu se putei deat s facem aluzii Indeprtate la aceast
chestiune, care Ins er In preocuparea tuturor.
Stint natiuni care, din punctul de vedere al comertului international, au
suferit in vremea reisboiului. Sunt ilisa allele care au profital. Dar 0 unele si
altele privesc cu neliniste criza prin care trece lumea. Rsbolul, ziceei d-1 de
Wonters, va fi lasat obligatia inevitahila a coopereirii popoare/or.
Insei, legea de solidaritate ordone i tarilor care au profitat din relatiile de
schimb international in timpul reisboiqui, sei plateascei datoria de solidaritate Virilor care au suferit mai mat, si aceasta datorie nu se poate plan, altfel
deceit prin ajutorul acordat teirilor care au suferit mai mult, permiteindu-le sei-si
consolideze datoria flotanta si sa-si giiseascei capitalul necesar pentru a continua productia.
Weird acest ajutor mei 'indoesc cei s'ar putea reduce datoria flotanta 0 ca se
va puteei da natiunilor linistea pentru a putea lucret.
Este evident di aplicarea acestei legi sociale nu poate fi impusa; dar nu
este mai putin, adevarat cei nici o natiune nu ar putea sei o infreingei nepedepsita.

Ar fi deci destul ca conferinta sa caute sei degajeze in chip limpede si hotarit

principiile acestei legi sociale.
Din aceeas lege sociala se inspira proectul desvoltat cu o atilt de mare competintei de ceitre d-1 prim-ministru al Belgiei, Delacroix. Nu vom face nici
o observatie cu privire la acest proect la care ne permitem sei ne alipim, deceit
doar vom atrage atentia asupra controlului la care institutul international ar
MI sei supue statele imprumuteitoare, lucru care nu este tocmai incurajator
pentru statele geloase de suveranitatea lor nationalei si, de independenta lor
politica 0 financiarii. S'ar putea insa OA un sistem pentru a exercita controlul
garantiilor si, al sumelor intrebuintate, salveind totodatei suveranitatea statelor.
Termin, domnilor, amintindu-va vorbele pronuntate de d-1 Delacroix, in
unul din admirabilele sale discursuri. D-1 prim-ministru ne spuneet cei lumea
intreagei asteaptcl cu ingrijorare rezultatul delibereirilor acestei conferinte,
intocmai ca bolAavul obosit de indelungi suferinte si care este gala sa incerce

tot ceea ce i s'ar cere.

Dacei Wei medicii s'ar retrage dela capattliul seiu farei sei-i fi adus un diagnostic term, dacei s'ar indeparta cu vagi sperante in actiunea posibilei a timpului,
atunci bolnavul intors pe patul lui de durere se gaseste iffiteo stare
li mai rea deceit inainte, cad credinta, conditia prima de inseinatosire, 1,-a parasit.
Sunt sigur ca conferinta va ela un medicament sigur, care sei poatei sei con-

ducei pe bolnav dare vindecare 0 nu se va opri la un rezumat de principii de

<morale'', economicei si, financial* care ar avea, drept rezultat de a inaspri raul
0 de a marl desasperarea. (Sedinta conferintei financiar din 2 Oct. 1920.
Discursul d-lui G. Tara' delegatul Romniei).
Ideea aceasta vi-a fcut incetul cu incetul drumul, i, daca la 1920, nimeni
nu o lu In seamil, dup 1922,
de and profesorul american Seligmann

www.digibuc.ro

GH. TA$C.X: SITUATIA FINANCIAR INTERNATIONALA DE DUPI RISBOIU

114

a inceput o puternicg campanie In favoarea ideii anulgrii datoriei aliatilor,

opinia europeang ca 0 cea americang, se indreaptg in aceasta directie.

Argumentele aduse de d-1 Seligmann sunt viguroase 0 hnpresionabile,
0 iatg In ce chip caracterizeazg el drepturile creditorilor:
Sid cercetdm o alt parte a chestiunii. Cum explicdm noi aparifia aproape
simultand a impozitelor asupra beneficiilor de reisboiu, in toate lcirile, decta
pentru motivul cei este ilicit pentru un individ sii realizeze beneficii asupra
aingelui 0 nenorocirii conceteilenilor sdi inte o crizei ated de infricofatei. Dar
dacii este inadmisibil ca un particular et/ pdstreze totalitatea, sau o bund parte
din aceste beneficii, de ce aceeg reguld sei nu fie aplicabild 0 nafiunilor? Ce
drept moral avem noi Americanii sd pdstreim beneficiile pe care le-am realizat
de sigur, dar care nu au lost cu adeveirat *agate, inteun asemenea reisboiu?
Revolulia care, din naliune datornicei, ne-a transformat in natiune creditoare, 0 care, dinte odatei, ne-a feicut arbitri economici ai lumii, sine de faptul
di, in timp de doi ani 0 jumeitate, am realizat aceste enorme beneficii. Dacei
am fi luat dela inceput parte la lupte, am fi atins 0 noi falimentul. In loc de
a cont 10 miliarde de creanle, guvernul nostru ar fi, probabil, debitor de zece
ori cte zece miliarde reprezentnd partea noastrei in costul reisboiului.
(Revue Financire, Lillie 1922).

Ceeace impiedecg Insg pe guvernul american de a face remisiunea datorilior continentale, este teama cg sumele remise ar puteit servl pentru armament.
oMg tern, zice d-1 Burton, membru In comisia datoriilor strgine, el
liberate de datoria lor, statele sg nu intrebuinteze in armamente militare
navale, sumele remise.

Evident cg acest argument nu poate rezista la criticg; cum sg intrebuintezi in armamente sume ce sunt de mult risipite In rgsboiu 0 cum faptul
ea', nu mai plgteti o datorie, de care erai convins cg, nu se poate plgti, poate
da o capacitate de inarmare unei tari? Adevgrata primejdie de care se teme

America este alta.

America trgise 0 se desvoltase In cea de a doua jumgtate a veacului al
XIX-lea, gratie libertgtii mgrilor. Nici o impiedecare nu se opuna avantului
american; mrile erau libere. and flota englezg a avut veleitgti de dominare, s'a lovit de flotele celorlalte state: germang ,francezti, italiang 0 austriach, care o contrabalansau.
Mid Wilson, ca un nou Messia, se imbard pe vasul Georges Washington,
pentru a aduce pacea 0 buna invoire intre popoare, nu Oa, cg la intoarcere
nu va mai cglgtor pe o mare liberg, la care toate popoarele lumii sg aibg
o egalg indrepatire, ci va merge pe o mare supusg Engliterei 0 Japoniei.
La conferinta de pace Lloyd George Intreabg pe Clemenceau dacg fall flota
englezg, s'ar fi putut c4tigb, rgsboiul? Clemenceau rgspunde cg nu. Si mgrile
0 oceanele au fost abandonate Engliterei, cu town, opunerea prezidentului
Wilson. Aici trebuie cgutath toatg supgrarea Americii, desinteresarea ei de
treburile europene, incpgtnarea ei de a se opune la lichidarea datoriilor
aliate.

America intrase in rsboiu pentrucg fusese amenintat In lin4tea ei, In

www.digibuc.ro

POLITICA RXTERIli

115

siguranta 0 in interesele ei vitale, prin anarhia fortei destdprat pe Mare.

Dar ea vede cum se distruge flota germano-austriae i rug; cum se slAbete
cea italiana i francez i rmn puternice, considerabil sporite, acelea ale
Engliterei i Japoniei.
Ins Japonia aliatA cu Englitera i stpAna mariler orientale este o veilia primejdie pentru America. De aceea conferinta dela Washington, care

nu a dat nici un rezultat. Viitorul mare conflict se pregAte0e. El nu va fi

intre natiunile europene, vasale din punct de vedere financiar i sleite pentru
multa vreme. El va izbucni intre cele doua t Ari imbogAtite in vremea rAsboiului 0 care se luptA pentru stpanirea mArilor, Japonia 0 America, 0 va fi
ciocnirea intre douA continente. DacA Englitera in acest conflict va merge
sau nu alAturea cu Japonia nu se tie n. Ceeace e sigur, este &A Dominionurile engleze din Australia 0 Canada vor fi de partea Americii.
Problema grea i in adevAr chinuitoare se pune in Europa. Marele rasboiu a adus-o pe pragul ruinei; exceptie nu face cleat Englitera.
Un eminent personaj din veacul al XVI-lea, mare om politic 0 celebru
scriitor, a Kris o carte, care a avut un mare fsunet 0 care i acum se poate

citi cu interes. Cartea se cheam ((Utopia, iar omul politic Thomas Morus.
In aceastA carte in care se deserie o insulA imaginarA, intitulat 4.Nicaireco>
(Utopia), celebrul scriitor descrie, se pare, in bun parte, obiceiurile tArii sale.

Utopienii, zice el, nu iubesc rsboiul; de aceea ei intrebuinteazh toate

mijloacele, chiar i cele mai reprobabile, pentru a-1 evitA. Dad, totu, impotriva tuturor msurilor luate de dAmii, rAsboiul se declar, atunci ei atrag

in lupt pe popoarele vecine ou ei. Lupatorii acestor popoare vecine sunt

trimi0 'in foe, in locurile cele mai primejdioase, pentruc cu cat vor muri
mai multi dintre ace0ia, cu atAt vor fi mai putini acei fatA de cari trebuie
s'A se tie de fAgAduiala (lath Inainte de a incepe lupta.

Nu 0iu de ce, 0 nu RI puteA sA vA spun prin ce asociatie de idei and

am cetit cartea RA de celebrA a d-lui Keynes, mi-am adus aminte de aceea
nu mai putin celebrA, a ilustrului humanist din veacul al XVI-lea.

Marea Britanie, potrivit tratatelor de pace 0 intelegerilor ulterioare,

a dobAndit cele mai prospere colonii germane; ei i s'a atribuit cea mai mare
parte din flota comercialA germang i dupg distrugerea flotei de rilslioiu germane ea a rhmas stpAna mArilor i a oceanelor. Dad imbogAtirea supRilor

ei, in vremea rsboiului, nu poate apropiA pe aceea a supRilor

cetAtenii englezi totu nu au suferit prea mult in timpul rAsboiului.
Puternica ei flotA comercial aveA nevoie de fret; mArfurile industriRilor

ei trebuiau sA caute debupu. Germania care ar fi putut fi cel mai bun debReu pentru mrfurile engleze, nu mai putei primi mArfuri strAine, dacA
erA obligat sA plAteasca, despggubirile.

Dar dad, Germania ar fi silitA sA plAteasc o sumA considerabill drept

daune, aceasta ar insemnA nu numai Inchiderea pentru mult vreme a pietei
germane la mArfurile engleze
dar incA ar mai Insemna, cA pentru plata
acestei datorii Germania sA-0 desvolte intru a-Mt industria,incat sA invadeze
Englitera i pietele ce se alimentau din Englitera cu mrfuri germane.

www.digibuc.ro

116

GH. TASCA: SITUATIA PINANOIARA INTERNATIONALA DE DUPI RASBOIU

Ar fi o puternica loviturg, data industriei engleze, i ac trebuie dutate toate

greutatile ce se intalnesc in problema reparatiilor.

Cad in definitiv ce stint reparatiile? 6ermania provocase rgsboiul;

ea atacase in chip injust i fad, nici un motiv regatul belgian ; ea navalise
in Franta i distrusese complet cea mai bogata i industrialg regiune a Frantei.

Era drept, i de acord cu toate principiile de drept international, era in

concordanta i cu precedentul creat de Germania la 1870, ca aceasta s plteasc toate pagubele cauzate i toate cheltuelile pe care beligerantii le
facusera pentru purtarea

Prezidentul Wilson Ind fixase un program de pace, program ce avea

14 puncte i Germania, cerand pacea pe baza acestor puncte de program,
nu mai era obligatg s plateasca despagubiri de rsboiu, ci numai s fad re-

paratia tuturor daunelor cauzate de ea In trile beligerante. Acestea

sunt clauzele art. 231 i 232 ale tratatului din Versailles.
Tratatul nu fixead suma reparatiilor puse in sarcina Germaniei, i
aceasta a fost o prima grepl.
Tratatul institue o comisie de reparatii, care are misiunea de a le determina.

Din acea prima greala de a nu fixa, dela Inceput quantumul res'au nascut foarte multe neajunsuri, i comisia a avut
sufere !carte multe Impiedecari In actiunea ei. Iii loc ca ea sa Inceapa
paratiilor

imediat s cerceteze mijloacele de intrebuintat pentru recuperarea creantei

fixarea garantiilor de asigurare a platii ea a cheltuit energia i timpul
in fixarea quantumului.

Deabia la 9 Martie 1920, Consiliul Suprem atinge chestiunea fixgrii

quantumului.
La San-Remo i la Hythe la 19 April i 19 Maiu 1920, Lloyd George i Nitti

sugeread fixarea creantei aliatilor contra Germaniei la 90 miliarde marci

aur, piltibile In 30 anuitati de Cate 3 miliarde marci aur fiecare. Nu s'a putut

Ind ade de acord.

In reuniunea de la Bruxelles din Iunie 1920 se fixeaza cota parte a natiunilor beligerante, in despagubirile germane. Frantei i se rezervg, 52 din
sun; Angliei 22 ; Italiei 10 ; Belgiei 8, iar pentru celelalte taxi ramane restul
de 8. La Spa, in Iulie 1920, se distribuie i aceste 8 parti, din care i se atribuie Romaniei 1.
Reprezentantii Romaniei, dupg, cum titi, nu au primit acest coeficient,
pe care-1 socoteau derizoriu (v. expunerea de motive la proiectul de buget
pe 1924, p. 14).
Deabia in Martie 1921, 10 terming, comisia de reparatii lucrgrile de
evaluare, i fixeaza reparatiile ce trebuie sa faca Germania, la 132 mi-

liarde marci aur.

Modalitgtile de plata au fost fixate inteun statut de plata notificat Germaniei la 4 Maiu 1921, i acceptat de accasta. Acest statut contine plata
unei anuitati fixe de doug miliarde marci aur pe an i o suma variabilg de
26 la suta din valoarea exportatiunilor facute de Germania.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

117

Odat cu statutul de plat efii delegatiilor aliate in consiliul suprem

trimit Germaniei un ultimatum in care i se notifica acesteia c puterile vor
proceda la ocuparea vii Ruhrului:
Puterile aliate i asociate constatnd cd,

ez

toate concesiile succesive

cute de aliai dupei semnarea tratatului din Versailles si in dispretul avertismentelor si al sancliunilor decise la Spa si Paris . guvernul german lipseste dela implinirea obligaiilor ce-i incumbd. .
Decide

A) De a procedet chiar de azi la toate meisurile preliminarii necesare ocu-

pdrii vii Ruhrului de ceitre forele aliate pe Rin, in conditiile preveaute

la paragralul D.
B)
C)

D) De a procedd, la 12 Maiu, la ocuparea vii Ruhrului 0 de a luci toate

celelalte meisuri militare i navale, n cazul in care guvernul german nu ar indeplini condigile de mai sus.
Aceastei ocupatie va durd atdta timp Mt Germania nu va fi executat conditiile enumerate la paragraful C.
(ss) Lloyd George, Briand, Conte Noma, Jaspar, Hayashi.
(Journal des Economistes, Main 1921, pag, 245 i 15 Maiu 1923, pag. 135).
Cu toate &A Germania 10 luase angajamentul de a plti aceste anuiti:ti
nu TO execut angajamentul i, la 14 Decemvrie 1922, cere un moratoriu,

care i este refuzat de comisia de reparatii. La 2 Julie 1922 cere din nou
moratoriu.

In fata refuzului de plat, la Ianuarie 1923, in executarea ultimatului

din 5 Maiu 1921, artat mai sus, Franta i Belgia ocup valea Rubrului.
Aceasta este problema reparatiilor. Germania avea dou di de luat :
I) Sau s pun toat energia i toat bunvointa pentru plata datoriei,
procednd cum a procedat Franta la 1870.
II) Sau s repete gestul lui Samson din Biblie.
La 1870, Franta avusese insemnate pagube eauzate de invazia trupelor germane ; cheltuelile rsboiului ii sdruncinasera finantele ; micarea co-

munardii venia, sa se adauge la toate celelalte nenorociri. Bugetul trii er

peste 2 miliarcle ; ave o populatie care deabia trecea de 30 milioane locuitori.

Germania o despuiase de cele mai frumoase i prospere provincii i pe

deasupra Ii impusese i o despgubire de rsboiu de 5 miliarde franci,

in scurt termen, tinnd, pang, la plat, Franta sub ocupatie. Cifra

aceasta de 5 miliarde franci aur er atta de considerabild pe vremea aceea,
incat economitii i financiarii germani ei nii recunoteau c cr.& exorbi-

tant
Cifra ridicatd a indemnizaliei (zice Ad. Wagner, cunoscutul economist
german) a ridicat nu numai indignarea Franyi dar a cauzat i oarecare sur<Trial in leirileneutre i chiar la popoarele amice; Germania insets a tot miratei.
Suma de 5 miliarde s'a pdrut in desacord cu sarcinele directe i indirecte ale
finantelor germane si cei intrece, chiar dacei s'ar eine seamei 0 de restabilirea
puterii militare, totalul tuturor pierderilor suportate.

www.digibuc.ro

118

GR. TWA: SITUATIA FINANCIARA INTERNATIONALA DE DUPI RASBOIU

eSuma aceasta 'inset' nu aved nimic extraordinar, de indat ce i se atribue

adevratul caracter, care erd acela al unei penalit0 de rdsboiu. Contribulia
impusei trebuid, prin enormitatea ei chiar, s exercite o presiune asupra finan4e/or, asupra economiei intregi a Franlei; ea aplicd pedeapsa unei conlisciiri
partiale a resurselor nationale.

Cu toate acestea Franta a fault sfortri uriae 0 a platit-o. Negre0t 0

atunci se punea chestia dezorganizArii schimbului i a primejdiei ce ar fi putut

avek chiar pentru Germania, plata unei a de considerabile datorii de rsboiu. Expunerea a doua momente clesprinse din aceasta frumoasa operatie de plat dela 1871 va fi deajuns pentru a arti prudenta, buna credint, energia 0 chiar eleganta cu care a procedat Franta in plata acestei
grele datorii.
Art. 2 din acest tratat fixnd indemnitatea de 5 miliarde, stipul ca un
miliard s fie plAtit in 1871, iar celelalte 4 in decurs de 3 ani.
Intreaga datorie ins a fost platita mai inainte de termenul fixat cu ajutorul a dou imprumuturi: unul de 2 miliarde, care a produs 2.225 milioane
0 altul de 3 miliarde care a produs 3.500 milioane.
Imprumutul ins' nu er deajuns. Trebuiau facute combinatiile de schimb
necesare pentru realizarea operatiei fra sguduire. In acest scop s'a cumprat peste 120.000 efecte, in valoare de 4 miliarde franci aur.
Pentru a pute face operatia guvernul francema cautat sa ajute pietele financiare chiar i pe cea germanti pentru a evit o criz, care ar fi putut
s se repercuteze asupra Frantei.
Astfel guvernul francez a imprumutat dela Banca Frantei 200 milioane
aur metal, pentru a-1 remite Germaniei, care avnd nevoie de aur pentru
transformarea sistemului ei monetar ar fi fost nevoita sa-1 traga de pe
piata Londrei; acest fapt ar fi determinat o rrire a materialului circulant
in Englitera, care ar fi provocat o ridicare de scont 0 deci criza. Germania
adoptnd etalonul de aur, a lsat fra intrebuintare o imensA cantitate de
argint, care se revars pe piata europeana i in special in Franta. La acest
lucru nu se a0eptase Germania si in conditiile de plata er stipulat c
plata se poate face fie In aur fie in moned de 5 lei de argint. Franta avei
dar interesul sa cumpere argintul, sa-1 monetizeze in plat.
Doar rezultatul nea0eptat al rsboiului dela 1870 a fost lichidarea uneia
dintre cele mai vechi bAnci din lume, a bncii de Hamburg, Infiintata la
1619. Se tie eh Banca de Hamburg filed, tranzactii pe baza unei monede,
numith marc-banco, care dada, dreptul la o cantitate anumita de metal argint fin.

In statul unitar german, cu sistem monetar aur, nu mai pute exista

marc-banco, moned particulara cu baza de argint. Ea trebui, sa dispar.
FAcndu-se lichidarea bancii, s'a hotrit ca persoanele cari se vor prezent cu cupoane de mare-banco pAna la 15 Februarie 1873, sa primeasc
cantitatea de argint fin stabilit prin Statutele bncii. Persoanele ee se vor
prezent dupa 15 Fevruarie, sa primeasc pentru fiecare marc-banco, o jumatate de thaler.
Guvernul francez cumprase o cantitate imensa de trate in marc-banco.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

119

El Ewe dar soarta Bancii de Hamburg in mgng. Dad guvernul francez ar

fi cerut achitarea tuturor tratelor inainte de 15 Fevruarie, banca ar fi fost
in imposibilitate de a plan aceast mare cantitate de metal fin 0 falimentul
Ii erg sigur.
Guvernul francez s'a ferit s fug aceasta; el a cerut o mica cantitate
de metal fin, pe care transformndu-1 in monedg de 5 lei 1-a trimis in platg.
Pentru rest a primit thaleri, cari erau i ei primii in plata despggubirii.
Sistemul acesta practicat cu atta succes de Franta, ar fi putut fi intrebuintat 0 de Germania, in 1919.
Poate ca la 1919 s'ar fi intampinat mai multe greutati ca la 1870, dar
cu energie, munch aprigg, mult bunavointa, curaj i mai ales bunk credintg.
puteg reu0.
In adevr, Germania aveg in 1914 o populatie de 66 milioane de locuitori i un spor de ngteri asupra mortior de 800.000 pe fiecare an.
Ea aveg la 1914 un buget al statelor particulare de 20 miliarde i bugetul Prusiei de 4.309 milioane.
Este adevgrat e multi din soldatii ei muriser pe cmpul de lupta i
c& rsboiul ti sdruncinase finantele.
Ea ins aveg teritoriul ei neatins, industria ei intactg; productia ei in
plin fortg; niciun cazan mgcar nu explodase, nici o ming nu fusese inundat&
ori darmatg i nici nu erg apsata de o mare datorie de rasboiu extern,

ca celelaite tari din Europa.

Datoria ei de rgsboiu erg in intregime Innguntrul tilrii, a0, incgt o depreciere relativ a monedei Ii uurg sarcina.
La 1920 bugetul ei argt 41.800 mil. marci la venituri 0 97.500 mil. la
cheltueli. Deficitul erg mare, dar cu energie i euraj, cu bungvointg i bung

credinta ar fi putut gasi ie0rea.

Germania insg a adoptat cealalt cale: sg se ruineze i sa ducg in valtoare

toata Europa.
La 1922 deficitul se ridica la 890 miliarde. De aici incepe haosul monetar
care compromite Intreaga bogatie economic& 0 facultatile de productie ale
Germaniei.

La 1922 circulatia biletelor se mai poate socoti; ea erg de 647 miliarde.

La 1923 Ins nu se mai poate vorbi nici de buget, nici de circulatie.
In zece zile, dela 21 la 31 Decemvrie 1923 gasim.:
Incasrile de 8.885 quintilioane de marci i cheltueli de 15.378 quintilioane de mgrei.
Este falimentul in toatg puterea cuvntului.
In ultima vreme, prin introducerea unni monezi noui renten-marb, egal
cu marca aur adeca 2.790 gr. aur fin, se pune capt unei stri precare ce
nu mai puteg dur farg primejdie.
astfel republica imperiului german prin magia pe care o exercita industrialismul, prin Increderea oarbl ce o avem in puterile lui ascunse i prin
. credinta eh Germania, putere industrial de prim ordin, nu poate da faliment ;
profitnd de nadejdea unui cgtig uor a unora, prin increderea pe care toti

o aveau in puterea de refacere a imperiului a reu0t sg plaseze un numr

www.digibuc.ro

GH. TASCI: BITIIATIA FINANCIARI INTERNATIONALI DE DUPI RIBBOIU

120

considerabil de ingrain America pi chiar in Europa. Industriasii au imobilizat

averea in industrii, bancile si-au umplut portofoliile de devize straine, particularii ei MOO si-au transformat averea, sporirea creditului inseamna mobilizarea bogatiei viitoare. Tot acest enorm capital fictiv, toata aceasta hartie,

este o trata asupra bogatiei viitoare. Deocamdata Germania a reusit, prin

faliment, s trimit hartia asupra altor tad. A atras in prapastie i pe altii;

dar ea nu s'a salvat.

Cea dintaiu metod, aceea intrebuintath de Franta, era mai sa'ntoasa.

In vremea aceasta Franta face sfortri uriase pentru a se ridica din starea
in care a lsat-o rsboiul.
Ea a iesit, desi intregita din rasboiu, dar cu populatia scazuta. La 1913
avea o populatie de 39.770 de mii de locuitori far& Alsacia si Lorena. La
1921 are 39.209 mii de locuitori cu Alsacia si Lorena.
Datoria ei era de 30 de miliarde in 1914.
La data armistitiului aceasta datorie se ridica la 165 de miliarde.
La 1922 datoria ei era de 310 miliarde, si ea creste -mereu tocmai din
pridina problemei pe care o expuneam adineauri.
Franta nu putea lasa in parsire cele mai frumoase provincii din nordul
rashritul ei, distruse de armatele inamice.
Cheltuelile bugetare tree dela 7 miliarde in 1914 la 24 miliarde in 1915,
la 48 in 1918. Do ad inainte incep cheltue'i'e de refacere. Bugetu ei de che'tueli creste vkand cu och'i. La 1919 vedem un buget de 56 de miliarde ;
la 1920 altul de 60 de miliarde.
Prin sfortaii i.saerificii mari, ea a reusit s reduca bugetul la 23 si jum.
miliar de.

In afar de acest buget insa, mai exista un buget special, afectat reparatiilor si care nu este acoperit din venituri, ci este facut pe baza incasarilor

ce vor yen]. dela Germania. Acesta este bugetul numit al cheltuelilor recuvrabile, care este pentru anul 1924 de 6 miliarde. Pang acum s'au cheltuit
cu reparatiile o suma de 52.600 milioane franci, pang la 31 Decemvrie 1923,
si mai riimane sa se cheltueasch 27-33 miliarde pang la terminarea lucrarilor.
Cum va putett Franta acoperi acest imens deficit ?
Pang, acum s'a contat exclusiv pe plata despgubirii germane ; de-

aceea cheltuelile acbstea erau trecute inteun buget special.

Acest sistem de politic financiar ins era foarte primejdios. Nu era
prudent s se aseze intreaga stare financiar a Frantei pe sperantele in plata
Germaniei. Nu se pute . lega echilibrul bugetului francez pe buna credinta
germana. Catastrofa Germaniei putea s traga dupa ea in prpastie i pe
Franta i repedea scdere a francului ne arat ce primejdios este s, faci s
depinda situatia financiara a unei tari de buna credinta a fostului situ inamic.
Acest lucru este relevat cu putere de catre d-1 Emile Mireaux, raportorul
comisiei de studii financiare (Revue Hebdomadaire, 9 Februarie 1924 p. 156):
Este important, de altd parte, sei incercdm o sforeare serioasd pentru a restabili increderea internalionald in viitorul finanklor noastre. In aceast priving, punctul vulnerabil al situaliei noastre este bugetul cheltuelilor recuvra-

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

121

bile. Trebuie s avem curajul de a adoptet o politica fiscald in raport cu situatia

de fapt in care ne pune reaua voing a Germaniei de
plan, datoria. Aceasta
nu trebuie, n nici un chip, sd ne irnpiedece sa cerem, din toate puterile, acoperirea creantei noastre.
Dar nu trebuie sa ne facem fauritorii propriei noastre ruine, repeand gird

discernamnt ca salvarea noastra financiara depinde de platile viitoare ale

Germaniei. Continudnd sa lucram astfel, ar 'insemnd s tentam pe diavol.
In ziva in care atat Franta cdt 0 in strainatate oricine va fi convins ca suntem.
ohotariti s asanam in chip definitiv finantele i s'd practicam o politica de economii draconice, sei consimtim la toate sacrificiile fiscale pe care situatia grea
le cere, in aced zi lumea intreaga va lucrd la ridicarea francului, cum s'a unit

acum 4 ani pentru a lucrd la ridicarea livrei. Capitalurile vor alld pe piala
franceza, toul dobeinzilor va scaded 0 nu vom mai avast sa ne temem de nici
o manopera contra devizelon.

Din acest pullet de vedere Romania a lucrat mai cu prudenta. Ea nu

vi-a cldit bugetul pe speranta unor incasiiri de despgubiri. Trebuie sa recunoatem insa, c statul roman spre deosebire de cel francez nici nu
s'a &Ida mAcar s plateasca despgubiri ori s fad, reparatia daunelor.
Primul nostru buget de dupa rsboiu era de 7.708 miliarde de lei; dar
el s'a incheiat cu un deficit de 2 miliarde.
Bugetul pe anul 1923, a fost intocmit pe 9 luni, cu 151/2 miliarde ; pe
12 luni, ar fi Insumat 191/2 miliarde. Bugetul pe 1924, este fcut pe baza
de 24 miliarde i, date fiind primele rezultate ale incasrii nouilor impozite,
se spell inteo acoperire. In prevederile bugetare intr i o suma de 288 miRoane pentru amortizarea datoriei in strainatate i 590 milioane pentru plata
dobanzior rentei de expropriere,
Materialul dela C. F. R. Insa, precum 1 acela dela celelalte ministere,
a suferit mari reducen i ele vor trebui, negreit, s fie repuse pe cale de deschided de credite extraordinare, ceeace ne face sa fim sceptici in ceeace privete echilibrul bugetar.
Datoria noastra intern, in care intra i renta de expropriere, se ridica
la aproximativ 351/2 miliarde.
Cea externa, pe cursul mijlociu al leului de anul trecut, se ridica aprondmativ la 30 miiarde.
Dar in afar% de aceasta mai sunt datoriile izvorite din executarea tratatelor, precum i datoria noastra interaliat, datorii care, probabil, nu se
vor putea compensa complet cu ceeace avem de primit cu titlul de reparatii; va mai rmane, probabil, un sold debitor.
Aceasta datorie apas greu asupra trii noastre, i o pune pe aceasta in-

teo dilema tragica.

Caci: sau ceeace crede d-lministru de finante i consiliul de administratie
al Bancii Nationale se adeverete ; se realizeaza ridicarea treptata a leului,
i in acest caz scade sarcina datoriei externe, dar crete considerabil sarcina
datoriei interne, trebuind s platim 35 miliarde i jum. lei aur, and leul
ar ajunge la valoarea aurului.

www.digibuc.ro

122

GH. TANit WTI:JAVA FINANOIARA INTERNAVONALA DB DIJPA RABBOID

Sau sperantele d-lui ministru de finante i ale Bancii Nationale nu se

Implinesc, i In acest caz vom plati cu mare greutate dobanzile i anuitatile
datoriei noastre externe, in schimb insa ni se uureaza sarcina datoriei interne.

titi ca. In cazul ridicrii leului se preconizeaza reducerea datoriilor

la valoarea leului hartie de azi. Ma intreb Irish daca va aye& cineva curajul

su loveasca Inca odata pe proprietarii rurali cari au suferit o confiscare

prin fixarea preturilor derizorii ale pamantului expropriat i plata in renta
s le reduca din nou aceast& rent.
Cum se vede din cele ardtate situatia este foarte grea.
In aceasta situatie, care este scpatea?
V& spuneam Inca dela Inceputul acestei conferinte c studiind chestia
eti amenintat sa cazi In descurajare.
Atatea probleme greu de deslegat.
Cifrele acestea fantastice, care cad asupra creerului nostru ca adevarate
lovituri de maciuck te fac sa-ti pierzi dreapta judecata.
S'ar Ore ea nu exista solutie i c ne ameninta dezastrul general.
Imi explic dar cum un cercetator impresionabil, cum este directorul revistei V iata Romneascei, a gdsit ea nu este o alta ieire din aceast& situatie
decat revolutia; j de1 insu d-sa recunoate eh o revolutie violent ca
un rftsboiu, apare intotdeauna ca o catastrofa pentru contimporani i ar
putea readuce lumea la barbarietotu d-sa nu se poate opri la o alt.& golutie.

Dupa cum omul este predispus sa, caute o cauza unica i fundamental
a tuturor fenomenelor sociale dovada coala socialista care &A drept cauzit
fundamental& a tuturor faptelor, sociale, modul de productie tot astfel
el este inclinat s caute o solutie unica i fundamentala a tuturor
grele: revohitia.
Nu distrugand lush i putinele bunuri ce au mairamas, i nu dezorganizaad tot ce mai este In stare de a function, vom pute remedi relele de care
sufere societatea.
Munca disciplinata poate credem noi sa duca mai uor la Indrep-

tarea rAului cleat haosul revolutiei.

Ar fi, foarte comod zice Guglielmo Ferreor

dacii s'ar putea remediet

relele eare apasit asupra ateitor popoare din Europa, simplificnd regulele conventionale ale jocului politic dinainte de reisboiu. Dar cauzele acestor rele sunt,
vai, cu mult mai profunde.
Europa este bolnavei pentrued dela 1789 incoace a fcut prea multe revolutii i prea multe reisboaie. Ea nu mai are nevoie nici de noui retsboaie, nici
de revolutii, care nu ar face decdt sic sporeascei dezordinea i nenorocirile lumii.

(Guglielmo Ferrero. Illustration No. 4211 din 17 Noemvrie 1923).

Nu de revolutie i de dezordine are nevoie lumea, ci de ordine 0 disciplina ; i acela istoric i sociolog, sera in 1919, atunci and dezordinea Incepuse sa cuprinda Europa intreaga, cand dela Rusia dezordinea trecuse

in Ungaria, Austria, Germania 0 infectase i Italia:

Dacia' Europa ar coed guverne cu o oarecare Arta i cu o autoritate recu-

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

123

owscutei, munca de reconstruclie ar fi %ward ?i rapidei etc formidabilele mijloace de care dispune civilizatia occidentalii. Insei ruinat de rdsboiu, scufundata -intr'o mizerie profundci, prinsei in toate felurile de greuteili politice, economice, militare, diplomatice, pe care le-a neiscut rcisboiul, fiiret guverne capabile de a guverna, cea mai mare parte din Europa ar putea foarte bine ceidect
dntr' o lunga anarhie. Ceeace s' ar inteimplez, in acest caz, istoria celui de al III-lea
pi al IV-lea secol ne face sli o prevedem. Principiul de autoritate este cheia de
boltei a tuturor eivilizaliilor; dind sistemul politic se dezagregei in anarhie, citvilizaya se descompune ?i ea repede.

Primejdia este cu ateit mai mare, cu cat o crizei de anarhie ar fi, din unele
punete de vedere, cu mull mai primejdioasei astiizi. In al Ill-lea secol statul
(i civilizalia se dezorganizarcl in seinul a cloud credinle religioase: peigeinismul

qi creftinismul, care puneau un termen anarhiei intelectuale fi morale fi indirect $i anarhiei politice. Fiecare orn aveci atunci, cel putin un numiir de idei
vi de principii care reimcineau nezguduite in sufletul situ, chiar dacei intreg universul se preibuoti. Anarhia politicei pe care cliderea tuturor pri9wipiilor ar
puted sci o aducei in Europa, ar veni sei se adauge la cea mai completei anarhie
intelectualei , pe care lumea a cunoscut-o rreodatek
(Guglielmo Ferrero. La ruine de la civilisation antique. Revue des Deux
Mondes, 15 Sept. 1919).
Dealtfel, in aceti ultimi cinci ani, Europa a fost iun laboratoriu de expe-

riente sociale. Si nu credem ca revolutia in Rusia a putut aduce mai multa

uurare poporului rus i mai mare lindreptare a relelor de care suferea Rusia,
decat a adus ordinea i disciplina in Italia.
AO, incat ieirea din situatia trist, In care ne-a adus rasboiul, trebuie

sa o cautam tot in munca i In ordine.

Pentru a putea, tug sa d'am muncii intreaga ei putere, trebuie sa cutam

a-i ridica unele sarcine care ar aptisa-o.
I. In primul loc trebuie sa limpezim datoria dintre statele aliate i asociate.
Pentru aceasta se propun trei solutii:

a) 0 prima solptie ar fi reducerea creantei germane numai la daunele

materiale.

Acest procedeu ar reduce creanta Frantei la 26 miliarde miirci aur, a

Belgiei la 5.
Aceasta solutie insa nedreptatete pe celelalte state i le nemultumete
pe toate.
b) A doua solutie ar fi sa se reduca creanta totala a Germaniei la 50 miliarde marci aur ; iar bonurile C, in suma de 82 miliarde, sa se reduca.

Aceasta solutie nu ar fi posibila cleat dach America ar consimtl sa reduca datoria de 111/2 miliarde dolari a statelor europene, i am vazut ca America nu consimte.
Aceste solutii sunt discutate in revistele franceze. D-1 Lescure, profesor

la facultatea de drept din Paris, discuta amandoua aceste solutii. Faptul

ca problema se pune i se discuta in Franta inseamna un mare pas inainte.
c) 0 a treia solutie aceea care ni se pare nou'a ca ar impaci mai bine
www.digibuc.ro

124

GH. TANA: SITUATIA FINANOIARA INTERNATIONALA DE DUPA RIBBON]

interesele tuturor consta aceea ea intreaga datorie germang de 132

miliarde marci aur, se pastreaza, nu se reduce nimic din ea. 0 parte din

ea, qi anume bonurile A 0 B, in sums de 50 miliarde marci aur, se va

plati, mai ales in materiale de reconstructie i in munch.

Bonurile C, in suma de 82 de miliarde, se vor da Americii in plata celor
111/2 miliarde de dolari. Se a Germaniei o delegatie de plan cutre America.
Procedand astfel, s'ar menaja susceptibilitatea americang. Nu i se cere
sa anuleze o creanth care fusese contractata in buni i juOi termeni; i se
numai in platg creanta germang. America nu va cere, de sigur, Germaniei sa Meg lucruri imposibile pentru plata acestei creante. Ii va acorda termene lungi de plata i conditii avantajoase.
America, creditoare atat de importantg a Germaniei, va putea In acelq
timp sa supravegheze inarmgrile Germaniei i sh o opreasch chiar cand ar
incepe s fad, din nou o politica de turburare a pacii.
II. Odat a. aceste creante pltite, va trebul sg revenim la cooperarea popoarelor pentru ridicarea Europei.
Este o erezie sh se creadh ca un popor poate s produca el singur mgrfurile de care are nevoie i sa inlture cooperarea natiunilor, care caracteriza
economia dinainte de rasboiu.
Dac. inainte de rasboiu productia era aa. de considerabil, era din
pricina aplicgrii diviziunii de muncg la productia internationalil ; natiunile se specializau in productie, producand fiecare o parte numai din productia

universalg.

Dupg rgsboiu, noi ne incercam s producem toate produsele, in limitele granitelor noastre nationale, frg s mai apelgm la cei din afard. Este
o pretentie cu totul absurd. Cu toate acestea, aceasta este tendinta tuturor
-prior, dui:4 rasboiu.
Ins4 Englitera incepe s practice acest sistem, lucru care a fcut pe Franta
sg, se alarmeze, la care, d-1 Baldwin, fostul prim ministru rgspunde cg nu
este ingaduit celui care tine un buldog in ua prvliei s se planga ca o biata
pisic miaung in fundul bucgtgriei noastre.
Dar dug este o erezie ridicarea fortaretelor pentru oprirea mgrfurilor
strine, este o adevgrat absurditate riclicarea baricadelor pentru ie0rea
marfurilor produse in targ, 0 care sunt peste trebuintele ei. Cu un astfel de
sistem nu exista putintg de refacere.
In loc s incurajezi exportul prin tot felul de avantaje i cateodata chiar
prin prime de exportare, pentrucg prin export faci s aflueze dare interior

cantitatea de aur 0 de trate strgine, de care tara are atata nevoie pentru
consolidarea finantelor sa mergi pang la taxe prohibitive asupra materiilor exportabile este un sistem pe care nimeni pe lume nu-1 poate
telege. Ceeace este Inca' i mai de neinteles, este ca toatg, lumea e de acord

asupra acestui punct.

411.r fi fost poate mai bine zice raportul consiliului de adrninistratie al
Bancii Nationale Macei apuelind acest drum al libertalii s'ar fi feicut pasul
alai mare, uurdndu-se mai mult exportul eel pu(in al produselor agricole industrializate, cum este feiina de calitate superioard i altele.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

125

cu toate acestea toate guvernele mentin taxele exagerate de export.

Aceasta, dovede0e cgt este de puternicA rutina biurocratiei.
Insuq d-1 ministru de industrie cere mai multe inlesniri pentru exportul
fAinei.

Ceeace Ina rgingne neinteles pentru agricultori este faptul c se cere

inlesnirea exportului fAinei, dupg ce toti agricultorii 0-au vndut grgal
unele cazuri sub pretul de cost. Cu aceste sisteme capricioase i inegale
nu se incurajeazg productia.
III. Trebuie apoi o sfortare din partea noastrg a tuturor, pentru reducerea
datoriei interne. De sigur cg, nu se poate reduce datoria care constitue renta
de expropriere; dup ce s'au confiscat marile proprietti, nu se mai poate
arunc o noug, sarcing asupra aceleeq categorii de cetAteni. Se poate ns
reduce datoria la Banca Nationalg, printeo subscriptie de capital, i se poate

printr'un impozit asupra capitalului plgti o parte din aceastg datorie.

IV. Ceeace este mai important pentru refacere este mai ales o ma liber
circulatie a capitalurilor. Este sigur cg nu dup ce am dat drumul unei
haite de cgini, In curte dacg ar fi s relugm figura intrebuintat de d-1
Baldwin putem pofti in casg pe acest mosafir foarte dorit. Ca 0 curentii
de aer, capitalurile trebuie s treaca din targ in targ, fgrg nici o impiedecare.

Dupg cum norii adu0 de vanturi revars ploae asupra holdelor noastre i
le face deopotrivg de mnoase, fie &A vin dela Rsrit, fie dela Apus, fie cg
vin tocmai dela oceanul indepgrtat, tot ag capitalul fecundeaza sursele noas-

tre de boggtie, indiferent de unde ar vela

Nu exista plug, sap ori treergtoare germane, nici boi ungure0i, nici
ciocan ceho-slovac; instrumentul, odatg intrat in targ, este romnesc. Se
poate spune doar att, cA in regimul industrial de astzi, capitalurile sunt
sttipgnite de indivizi cari pot fi strini.
In acest caz ns, nu trebuie sg ne intrebgm dac cel ce stApne0e capitalul este strAin ori romn, ci numai dacg capitalul prime0e ceeace i se
cuvine, ori mai mult decgt i se cuvine din produsul sociaL
In cazul in care capitalul ia mai mult decgt i se cuvine din produsul social, ne este indiferent dacg stApgnul capitalului este Romn ori strgin. Nu
este nici o consolatie sA fii exploatat de un Roman.
Care este partea cuvenitg capitalului in produsul social? Partea cuvenit
capitalului este dobanda, dup.& cum aceea a muncii este salariuL Ceeace rg-

mne beneficiul nu poate fi luat de capital; acestuia i se poate d cel

mult o participare la beneficii. AO, privit capitalul, circulatia lui liberg este
o binefacere, intocmai ca i curentii de aer.
V. In fine, trebuie sg aezgin refacerea noastr pe cevi nou pentru lucrgtori. Optimismul nostru ar fi numai de circumstantg i plin de superficialitate dac nu ar fi apzat pe dreptatea socialg. Munca a fost pang acum
despretuitg i supusg. Nu acesta este rolul ei.
Capitalul este munca trecutg, munca nioart, cristalizatg in lu-

cruri. Aceastg muncg trecutg a condus, vreme de un veac, munca vie,

munca actualg.

Este un lucru fgrg inteles ca munca s fie robitg lucrului.

www.digibuc.ro

126

GH. Ma: SITUATIA PINANCIARA INTERNAVONALA DE DUPA RASBOITI

Lucrul trebuie s fie supus muncii, nu munca lucrului. Dar, acest lucru
curios a dinuit In tot decursul veacului al XIX-lea. Acest fapt paradoxal
se datorete numai Imprejurrii c. omul era Ina Imbibat de ideile vechi
si cele medievale cu privire la munch.
Veacul al X.X-lea a ridicat munca la rangul ce i se cuvine. Munca nu
mai este blestemul aruncat de Dumnezeu omului s-si catige painea In sudomea fruntii. Munca este binecuvantarea care ridic pe om la innltimea
creatorului.

Veacul al XX-lea a rupt lanturile cu care era tintuit de stand Prometheu, zeul care a artat omului secretul creatiei prin munch, i and mandria aceasta de om muncitor i liber a pus stpanire pe sufletele noastre, nu
putem s mai suportam sclavia lucrurilor.

2 Marlie 1924

www.digibuc.ro

CHESTIUNEA DUNAREI
GR. ANTIPA

INSTITUTUL Social Roman vi-a ca.5tigat un mare drept la recunotinta

noastra a tuturor, prin priceperea i struinta cu care organizeaza ciclurile sale anuale de conferinte i prin modal Intelept cum tie s gmpeze chestiunile, s, aleaga subiectele i A gsease conferentiarii potriviti care

s le desvolte. El a reuit, prin aceasta, sa creeze o adevarata coala' pentru

luminarea tytiintifica a principalelor chestiuni politice ale tarii i astfel s, corespunda unei mari necesitti a epocei de organizare a noului stat creat de

poporul nostru pe teritoriul au etnic.

Distinsul meu coleg, d-1 Profesor Gusti, care este sufletul acestui institut a, binevoit a ma invita i pe mine ca sa fac o conferint despre
ehestiunea Dunarei.

Am acceptat cu o deosebit placere aceasta mtigulitoare invitatiune,

deoarece, ocupilndu-ma de peste 30 ani, atat In mod tiintific cat i practic,
cu toate problemele privitoare la Dunre, i luand parte activ la rezolvirea
Mr, am putut constata ca, tocmai In aceasta chestiune fundamentala a Statului nostru, e mai multh nevoie ca ori unde ca tiinta sa lumineze calea pe
care trebuie s apucam. Aceasta, atat spre a ne pune In stare s putem mai
bine satisface interesele noastre justificate i a ne apara cu mai multa trie
drepturile noastre necontestabile, cat i spre a ne putea indeplini totodat,
i acele Indatoriri internationale, care ne sunt impuse de situatiunea noastra

la gurile acestui mare fluviu international, pe care Napoleon I 1-a numit

4Regele fluviilor europene.

In adevr, la noi toata lumea vorbete despre chestiunea DunArei; cu

toate acestea, cred a pot sa afirm ca, In putine mari chestiuni politice,
exista o dezorientare mai ingrijitoare, care se Intinde pana i In cercurile
cele mai Inalte, hotaritoare In chestiunile de politica extern. Cad, dad,
multi sunt perfect orientati asupra Intregului decor sub care s'a prezintat
aceast chestiune in diferitele ei faze istorice, foarte patini Ins sunt acei
care sa vada limpede: care este fondul adevrat al acestei chestiuni, cari
sunt interesele primordiale care ne leag pe noi de Dunre i ce atitudine
trebuie s, luAm pentru aprarea i. satisfacerea bor.
Aceast lipsa de orientare serioasa asupra fondului chestiunii a fost aca
care In anii 1880-81 ajunsese a compromite chiar drepturile noastre de suveranitate asupra Dunrci dintre Portile de Fer i Galati; atunci and instructiunile cu desavagire greite ce Ministrul de Externe le &Me& reprezen-

tantior notri din strinatate au exasperat Intl-gat pe batranul Koglniceanu Incat 1-au fcut Ali praseasca postul de Ministru al trii la Paris
i A villa In tara spre a apela, la ultima resursa: oInstinctul national al poporului, strigand Patriei sale: dere0e-te, mama drag, ca ni se pregatete
luarea Dunrii.

www.digibuc.ro

G. ANTIPA: CHEST IUNEA DUNAREI

128

Aceea dezorientare din nenorocire a dominat i la aproape toate tratar

tivele din urma marelui rasboiu mondial, unde, din aceasta cauza, multe
greeli grave s'au comis pi multe ocaziuni favorabile s'au scapat.

Daca am inceput conferinta mea prin a va arati dezorientarea cronica

de care suferim 0 nepregatirea noastra pentru a apira interesele vitale pe
care le avem la acest fluviu, am fcut-o numai pentru a va arata ca, atat
in trataanentul cat 0 in studiul acstei chestiuni, ne aflam pe o cale greita
0 c, este nevoie de o schimbare radicala de metodk
In adevar, intreband o serie de persoane culte: Ce mute leg ei prin chestiunea Dunrei? din raspunsurile ce vom obtinea vom veda, 0, foarte

putini cunosc adevaratul fond al acestei chestiuni 0 ca tiu: care sunt

interesele noastre reale 0. care trebuie sa fie politica noastr pentru a le
realiza.

Cei mai multi ne vor spune ca,, e o chestie de istorie diplomatick acea
a politicei de expansiune pe care au urmarit-o de veacuri Rusia 0 Austria
pentru a pune stapanire pe Dunare 0. a ne rapi drepturile noastre la acest
fluviuu; iar altii vor completa ca, este istoria greutatilor ce le-a Intampinat
Europa pentru punerea in aplicare la acest fluviu a principiilor de libertatea navigatiunei, consacrate de congresul din Viena din 1815 0 devenite
obligatorii pentru Dunre prin tratatul din Paris dela 1856.
Cercetand desemenea numeroasele carti 0 bropri ce s'au scris asupra
acestei chestiuni, vom vedea acela mod de a privi 0 trat chestiunea: Fiecare
reproduce aceea serie de articole din tratatele internationale ce s'au incheiat

dela 1815 0 pana astazi, le completeaza cu extrase din notele diplomatice

0 din discursurile ce s'au pronuntat in discutiile marilor congrese europene,
le mai comenteaz, 0 apoi inchee cu descrierea atitudinei pe care a avut-o

Romania 0 cu modul cum i-a apa'rat ea drepturile ei de suveranitate la

Dunre.

Este, aa dar, un mod unilateral de a privi chestiunea, sub un singar aspect, astfel cum reiese ea numai din studiul tratatelor 0 al actelor
diplomatice ; mod periculos, deoarece impiedica vederea clarl a realittii astfel cu.m trebuie sa reiasa ea din studiul faptelor concrete 0
tot odata angajaza discutarea mai departe a acestor chestiuni pe acela
teren greit pe care se sbate ea de aproape un secol, Ma% a ajunge la un
rezultat real.
Chestiunea Dunarii, tctu

de1 a fost mereu complicat prin chestiuni

politice 0 impiedicata, astfel, de ali gad solutiunea ei naturalk

este

chestiune cu totul aparte ; ea decurge din natura Insa a acestui mare fluviu

european 0 din interesele ce le au popoarele care locuiesc In basenul sail

de ali transportk pe aceastacale naturala, produsele muncii kr 0 a le schimbh
eu produsele altor popoare. Deaceea, ea ii are 0 solutiunile ei proprii, care

nu se potrivese intru nimic cu solutiile tuturor celorlalte chestiuni politice cu care e amestecatk ca: chestiunile de suveranitate, politica de cotropire 0 tendintele de expansiune ale 'statelor vecine, etc.
Studiul solutiei chestiunii Dunarei, dar, nu trebuie sa se limiteze numai la

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

121

studiul tratatelor si al tuturor acelor amanunte care o compliea tot mai mult;
ci, in primul rind, el trebuie sa se inspire din studiul naturii fluviului si a indatoririlor pe care le impune el popoarelor care locuesc in basenul sau, precum

si din studiul intereselor reale care leaga, ant pe intregul c Inert mondial
cat i pe toate aceste popoare, de soarta acestei artere naturale 0 de putinta
de a o folosi pentru vieata i propasirea bor. Caci oricare ar fi desvoltarea
istorica a acestei chestiuni, directivele politicei trebuie sa alba o baza real.
Chestiunea Dunani nu este dar numai o chestiune istorica, ci in primul
rind o chestiune vie 0 de cea mai mare actualitate. Ea este alcatuita dintr'un
complex de probleme geografice, tehnice, economice, juridice, financiare
politice. Solutia ei naturala ne este data, In primul rand, de bazele geografice, care ne indica caile pe care trebuie sa apucam si politica pe care s'o
urmarim. Ea se prezinta: sub un aspect de mare chestiune europeana, deearece rezolvirea ei are o considerabila inriurire asupra intregii vieti a continentului european, iar pentru noi sub un aspect de chestiune vitald nationai, deoarece intreaga noastra existenta ca Stat i popor este 1. gata de modul

cum va fi ea rezolvitd.

In expunerea mea, ma yeti ierti, dar, ca nu voiu putea face, cu D-voastra

impreuna, acei obisnuita excursiune prin interesantele acte diplomatice ce
s'au incheiat in ultimul secol cu privire la regimul Dunarei. Eu voiu trage
cuvenitele invataturi in prima linie din bazele geografice ale acestei chestiuni;
0, de aceea, excursiunea o vom face-o chiar pe Dunre i la trile din basenul

ei, unde vom puta, privi problemele a.A, cum se prezinta ele in realitatea
simplicitatea lor, necomplicate cu alte chestiuni i finete diplomatice.
Credincios acestei metode de cercetare si de expunere, ma voiu sill, dar,
ca, in scurtul timp care este ingduit unui conferentiar, sa va desvolt in linii
mari urmatoarele 4 chestiuni:
I. Care sunt bazele geografice ale chestiunii Du/ntirei 0 care e importanta
Duntirii din punctul de vedere mondial 0 din cel al intereselor romdnoti ?
II. Ce este chestiunea Dunrei? care e evolutia ei Anti la rsboiul mondial
0 care sunt problemele tehnice i politice care o compun?

III. Care este valoarea realli a noului regim al Dundrei?

IV. Care trebuie sti fie politica Rookiniei In chestiunea Dundrei?
I. CARE SUNT BAZELE GEOGRAFICE ALE CHESTIUNII DUNAREI
CARE E IMPORTANTA DUNAREI DIN PUNCTUL DE VEDERE
MONDIAL I DIN CEL AL INTERESELOR ROMANEgI?

Pentru a putei intelege fondul chestiunii Dunrei, trebuie sa o pornim

dela consideratiuni geografice. Caci bazele geografice sunt acele care reguleaza vieata i felul de munca al popoarelor, creindu-le necesittile elementare pe care trebuie sa le satisfaca spre aji asigur traiul i propsirea lor ;

www.digibuc.ro

130

GR. ANTIPA: CHESTIUNEA DUNAREI

tot ele sunt acele care le dicteazg aspiratiunile kr si deci le dau directivele
politicei pe care trebuie s'o urmeze cu absolut necesitate, fr de care stint
condamnate la disparitie in lupta pentru existent cu alte popoare. S examinrim dar din acest punct de vedere importanta Dunkii.
A. Importanta Dunkei din punctul de vedere mondial
Dunrirea, avnd o lungime de 2900 km., cu un debit la gurele ei de 7.230
m. C. pe sec. si drennd apele unui basen de 817.000 km. p., este, duph Volga,

cu mult cel mai mare fluviu de pe continentul european. In afar de mrimea ei, enorma ei important st mai cu seam in pozifia ei, geografica 0
in direclia cursului ei; ciici, traversand aproape intreaga Europ dela Apus
la Rristirit, ea reprezintli calea naturala cea mai dreapta care leagei larile industriale din centrul i apusl Europei cu 1-irile agricole 0 bogate in tot felul de

materii prime din Vestul si Sud-vestul Asiei si chiar cu trile indeprtate

din Sudul si Estul Asiei. Dunarea este dar o prelungire naturala, pelnei in centrul 0 apusul Europei, a strvechilor ceii pe care circulau nitirfurile dintre Asia

0 continentul nostru.
In adevar, prin prelungirea &Ad navigabile pe care apele Dunkii o gsesc
in apele Mrii Negre si prin porturile ce se pot face
sau se pot reinvia
In diferitele puncte ale coastelor acestei Mriri, se deschid di mari de comert
mondial si calea larg a Oceanului. Pe de o parte, Marea Neagr, in directia
rskitean, intrnd adnc in continentul asiatic, Dunrea hat% in legaturg
cu trile Tigrului si Eufratului, cu Georgia si basinul Mrii Caspice, deci
ea se pune in legatur cu ramurile nordice ale celor 2 maxi di comerciale,
cari veneau pe uscat
una din spre Indii si alta din spre nordul Chinei, Calea Mtsarion, pe care se aducea mtasa din tara Sericior si cari se intilneau la Meshed si duceau apoi cu caravanele (prin Teheran si Ekbatana),
spre orasele din basinul Eufratului tot ce Asia ofere mai delicios sau ca
comori ale pmntului spre a fi schimbate aci pe pro duse europene 0 tran-

sportate apoi in Europa.

Pe de alt parte, prin Bosfor, Dunrea se leag cu faille Mediterane si,
prin Suez si Gibraltar, cu marile di mondiale de navigatie si comert.
Aceast% minunata pozitie geografic indica in adevtir Duneirei un mare
ro/ in comerlul mondial. Dad* totus ea nu si 1-a putut dstigh, aceasta se datoreste stramutarii marilor clii comerciale dintre Asia 0 Europa, prin descoperirea de chtre Vasco de Gama la 1498 a drumului pe apri la Indii. Din aceast
cauz si Mama Mediteran a devenit o mare moartit; iar toate acele strrivechi

centre de schimb ale mrfurilor asiatice cu cele europene s'au strmutat

si ele din sud-estul Asiei, Bizantiu, Venetia, Genova, etc. in porturile din
vestul Europei. Cu modul acesta, Londra care pn atunci export& numai
materii prime, ca cositor, ln, piei, etc. ajunge centrul comertului Asiei;
iar porturile dela gurile afluentelor Mrii Nordului (Rin, Elba, Weser, Oder)
sunt acele pe unde, deaci inainte, au sh strbatii, mrfurile Orientului prin
Virile din centrul Europei.
Tot astfel insii, nu trebuie s pierdem din vedere ch, prin spargerea Cana--

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

181

lului de Suez, drumul pe apei la Indii, s'a scurtat cu 12.700 km. si cg, acest nou

drum, trecnd acum prin Mediterang, i-a dat ace0ia o nouli vie*. Vechea
mare cale comercialg, din Oceanul Indian spre Europa schimbandu-se, i'n mod

fatal vor reinvi si toate vechile pri plirgsite si pustiite din coltul Mediteranei, Mgrii Rosii si Golfului Persic; Egiptul, Siria, Bagdad, etc. bleep .acum
iarils a interes pe puterile mari, stpnitoare ale comertului mondial, care

cautg sg, puna maim pe ele.

Odat cu acestea, incepe curentul mrfurilor a intr si in Marea Neagrg si
cautg a si face loc prin Dungre, pentru a strgbate pe acest drum de 33/2 ori
mai scurt Ong la centrele mari de productie si eonsumatie din centruI
Europei. Duniirea este dar din nou menitii sei devina o cale mondialei, de come4 0, 2yrin pozifia eigeograficei, cea mai insemnatei cale comercialei de pe
continent.

Dar, nu numai cursul fluviului, ci si natura ,si, pozilia basinului sgu dan o

important deosebitg acestui fluviu si-i indicg un mare rol pentru vieata
continentului nostru. In adevr, cele 817.000 km. p. care compun basenul
Dunrii
a unsprezecea parte din suprafata intregului continent reprezint un enorm teritoriu, implntat ca o pang, in trupul Europei, strabgtnd-o deacurmezisul ei dela est la vest si constituind una din cele mai minunate predispozitiuni naturale pentru desrsurarea unei vieti intense a
unor popoare harnice si destoinice. Acest intreg teritoriu, care constitue o
unitate bine definitg, departe de a fi izolat de restul continentului, el reprezintg, din contr, o legliturg natural si comodk care pare cg ar fi creata
anume pentru a inlesni circulatiunea intre diferitele prti ale continentului.

Limita care separit apele acestui basen de basenul celorlalte mari fluv
europene, desi este formata de o serie de ingltimi mari, are, intre aceste, si
o serie intreagg de depresiuni, care formeaz cele mai comode trecittori si care

au servit intotdeauna pentru circulatiunea pe acest continent, att pentru

colonizarea sa in timpul diferitelor migratiuni ale popoarelor (It si apoi
pentru circulatiunea mrfurilor.
Prima deschizaturli a basenutui e chiar la origina Dunarii, uncle creasta
de impgrtire a apelor are o ingltime numai de 500 m; ba chiar In sus de Ratisbona

in locul unde e acuma deschiderea Canalului Ludwig, care pune

in legturg, Dunrea cu Mainul si deci cu Rinul aceast ingltime scade

la 418 in., as& ca ad basenul Dungrii se contopeste' cu basenul Rinului. La
Immendingen avem chiar o impreunare a apelor Dungrii cu cele ale Rinului,
printr'o bifurcatie subterang, care leagg apoi Dungrea superioara printfun
Oran cu lacul de Constanta. Pe ad sunt trecgtori foarte comode spre Franta,

din timpurile cele mai vechi.

Aceste deschizaturi spre basenul Rinului pun dar in contact Wile

din basenul Dungrii cu Wile din Vestul Europei, eu Nordul Germaniei
si cu marea de Nord. Aceast legtiturg devine si mai comodg la Ratisbona
unde e punctul de plecare al legaturilor cu Germania de Mijloc. De acl, cm,
mai la rsgrit, Dungrea se apropie foarte tare de basenul Elbei, prin
afluentul acesteia Moldova, iar la Passau, Linz si Viena sunt o serie de tre-

www.digibuc.ro

GR. ANTIPA : CHESTIIINEA DUNAREI

132

cgtori scurte i comode, care pun in legAtur Dunrea cu basenul su-

perior al Elbei, deci cu Germania de Nord i Hamburg.

Intre muntii Sudeti i Beskizi, prin Valea Moravei Oche (March), este o
mare depresiune, zis Poarta morava dela Weisskirchen, unde creasta de

impartirea apelor nu are cleat 310 m. fnltime deasupra niv. milrei; aa

c, pe aci basenul Dunrii se pune Inteo legaturrt foarte comod gat cu basenul Oderaliii at i cu cel al Vistulei. Pe ad trecea o mare cale comercialit
Inch de pe vremea Romanilor, care plea, dela oraul roman dela Dunre
Carnuntum (astzi oraul Petronel de Mg& Bratislava) spre porturile dela
Marea Baltica i care i astzi reprezint cea mai comod legatur a thrilor
basenului Dunrei cu Polonia, Cehoslovacia i Germania de Nord i deci
si cu porturile dela coastele Balticei.
Pe toat aceast portiune, dar, pa.n la gura Moravei cehe
Ong, unde
se consider el se Intinde cursul superior al fluviului nu se poate zice cil
basenul Dunrei ar fi izolat de basenele tuturor celorlalte fluvii din partea
vestic O. nordvestic' a Europii, fluvii care, din punctul de vedere al comertului, sunt fr indoeall de cea mai mare important. Din contra, el e
legat cu aceste printeo intreag serie de ci naturale, care-i fnlesnesc circulatia spre porturile Minh Nordului i. a Balticei. Mai pe toate aceste trecutori i cai naturale se pot construi chiar canale navigabile, care prin
mijlocirea afluentelor lor s pun In legatur Dunrea cu Rinul, Elba,
Oder, Vistula, etc. i astfel sic fad posiba transportul direct a/ meirfurilor
deacurmezigul Europei, dela Marea Neagrd pe/n la Mdrile Nord-Vestice 0
Oceanul Atlantic.
Uncle din aceste canale au i fost construite, cum e Canalul
Ludwig, careare Ins& dimensiuni prea mici pentru a ave, o impor-

tant reali. Tin mare canal stabilind o legitur serioa s Intre Dunre
Rin, puin Main, se construete acum cu enorme cheltueli; In fine,
o serie Intreag de proiecte s'au fcut mai cu seam& in Bavaria i Austriapentru aplicarea unui intreg sistem, care are de scop legarea Dunrei prin canale navigabile cu toate celelalte sisteme fluviale din Vestul i Nord-Vestul Europei.
Dupi cum se vede dar din cele aritate mai sus, aceast enorm suprafati de teritor, care constituete basenul Dunirii, are 0 ea o importantd
:i

cu totul deosebitli pentru continentul nostru. Am pute, zice chiar, el ei i se datorete acea armonie a naturii i acea uuriat a circulatiei pe acest continent,
care a fcut ca aci si avem cea mai populati parte de pe suprafata pmantului.
Cici, pe aci prin Valea Dunirii au trecut, Inca din cea mai indoprtat

antichitate, mai toate popoarele cari s'au aezat pe acest continent i care
formeazi populatiunea sa actual, cu cultura i civilizatiunea pe care au des-

fiurat-o. Ea contribue dar 0 mai mult 'Ma a marl importanta acestui

fluviu.

Din aceast scurti examinare a bazelor geografice se poate veda, c:

Dundrea, im, adevdr, reprezintd continuarea directa a marii, aii comerciale dinspre Asia ditre regitmile cu populalie deas din partea superioard a basenului ei
gi cd trecittorile lesnicioase spre basenele celorlaltefluvii mari din Nord-Vestul

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

133

Europei i deschid co9nunicaliile mai departe, In toate direcfiile i ccitre toate

Aceste minunate predispozitiuni ale naturii sunt indicatiunile ei crt

Dunrea are In viitir cu totul alt rol de Indeplinit ca pan& acum, atat in
vieata i raporturile dintre popoarele de pe continent at si in desfilsurarea
comertului mondial; si anume: di ea trebuie, tetra indoealet, s devind cea mai
issemnatti cale de navigalie i comert de pe tot continentul si deci sci fie ame-

najatd ca atare.
Faptul ca, chiar dupa 60 de ani dela deschiderea Canalului de
Suez, curentele de mrfuri ce tree pe acolo sunt mnc. silite s faca
inconjurul intre gului continent, pentru a strabate, abia prin gurile
Rinului, Weserului, Elbei, Oderului, Wistulei, etc., la centrele cu populaie
din basinul Dunrii sau ca produsele industriale ale aces-

tora s Ma, acelas mare inconjur pentru a merge spre Suez este cu
totul contrar indicatiunilor naturii. A trebuit dar o sguduitur formidabilli ca aceea a rsboiului mondial, ca Statele vinovate de aceast
stare prin tendintele kr de acaparare si de imperialism si prin sacrificarea intereselor mari comune In profitul intereselor kr particulariste s fie constrnse de forta lucrurior a vede adevrata politicti pe
care trebui s'o urmeze In aceast chestie, si care politicA nu poate fi cleat
acea pe care natura o indicA. Discursul cancelarului Betman-Holweg tinut
in 1915 cu privire la Duntire, i ruperea Germanior de politica austriaa
in chestia Dunrii, la pacea din Bucuresti, dovedesc aceast recunoastere tardiva 1). Natura comandti dar aci o Intelegere a tuturor popoarelor interesate
i In special a riveranilor pentru a formul i rezoivi de comun
acord toate problemele pe care le indic ea si pentru a se organizA In vederea rezolvirii kr practice.
Vom vedei in urinh cum au stiut ele s'o fac aceasta!
1) La pacea din Bucurqti, Austriacii au cutat sa profite de faptul eh Germanii

nu cunosteau indeajuns chestiunea Dunrei spre a pune ei stpnire de fapt pe Dunrea

dela Portile de Fer In jos. In afar de .concesiunea santierului naval dela Turnu-Severin,
pe care ei au cerut-o fra stirea Germanilor
ca o conditiune prealabila Inainte de inceperea negocierilor prscii, ni s'a prezintat un proiect de concesionarea pe 30 ani a tuturor insta-

latiunilor din porturi, cu dreptul de a fi prelungit de 2 ori chip, fiecare termen de 30,
ani, adich; in totul pe 90 ani. Ne-a trebuit o mare munc, ca s convingem pe Germani
c Austriacii caut prin aceasta s-si constitueasch, un monopol al Dunrei atit In dauna
Romniei cat 0 a Gerinaniei i astf el sii-i facem s retrag ei aceast. propunere. Ni-au
cerut In schimb sit le acordm concesia unui teren pentru a-si face ei un antier de construela Giurgiu, Ins& nu cu drepturi de exteritorialitate i scutiri de vamii, etc.,
tinni

ca cel al Austriacilor, ci cu deplinul respect al tuturor drepturilor noastre de suveranitate

0 In conformitate cu toate legue noastre care guverneaz industriile nationale. Le-am cerut si
noi In schimb ca in aceast intreprindere sul admit& i colaborarea capitalului national
precum i ca acest antier s fie legat cu ateliere de reparatiuni de maini agricole. Din

acest moment Germanii s'au considerat ca Intelesi cu noi in toate chestiunele privitoare
la Dundre i ni-au dat, pe sub mn, adeseori tot ajutorul pentru a respinge pretentiunile tot mai Indrznete ale Austriacilor. De altf el conventiunea Petrolului prin
care eram despoiati de avutul nostru i loviti in drepturile noastre de suveranitate cel
putin tot obit de mult ca si de Austriaci la Dunire este o dovad cul concursul
Germanilor aci nu erh dictat de dragostea lor pentru noi ci de interesul ce'l aveau de
a scp de boncurenta austriaca pe Duniire.

www.digibuc.ro

1$4

GR. ANTIPA: CHESTIUNEA DUNAREI

B. Importanta Duntirei din punctul de vedere al intereselor romanesti

Dar daca importanta Dunni din punctul de vedere al comertului si relatiunilor mondiale este atat de mare, Meat navigabilitatea ei si regimul la care e su-

pusa navigatia pe dansa trebuie sa constitue una din cele mai arztitoare chestiuni europene, apoi 0 din punctul de vedere al intereselor noastre speciale
importarrta ei este covarsitoare. Dunarea este artera vietii noastre, caci are
a culege, pe o lungime de 1100 m., toate produsele tririi si a muncii fiecarui
cetatean al ei, spre a le transporta in tari indepartate si a ne aduce apoi In

schimbul kr produsele altor t'axi si popoare de care avem nevoie pentru

vieata noastra. De dansa se leaga dar intreaga vieat a Statului nostru si
influenta ei se intinde Oa, in casa si traiul ultimului cetatean din cele mai
indepartate colturi ale WI
Aceasta, strans legatur nu e bazata numai pe interesele materiale ci
. tot atat de mult si pe cele sufletesti. Poporul nostru In poeziile sale o numeste:
Dunare, Marna viteaza,

De and lumea-i 'mi stai de paza.

si constiinta unitatii vietii sale cu a Dunarii o spune iars limpede:
eu cu Dunarea sunt una
batem timpul si furtuna.

De starea navigabilitiltii Dunarei, depinzand putinla valorificarii tuturor produselor tarii, ea este un factor principal nu numai In orice manifestatiune a vietii noastre economice, dar tot odata si a celei culturale ; caci,
Ma o valorificare remuneratoare a muncii poporului, intregul aparat al
Statului cu toate institutiunile sale si chiar apararea nationala, sunt periclitate.
Propria noastra istorie este dovada acestui mare adevar si povatuitoarea

cea mai bun& de marea atentie pe care trebuie s o dam pentru toate chestiunile privitoare la Dunare.
Este stiut, ca campiile roditoare ale tarii noastre pe cari inainte
pasteau numai vitele au fost puse In cultura numai atunci cand Anglia,
avand nevoie de a-si aprovizioni tara, a deschis gurile Dunarei,pe care inainte,
timp de mai multe decenii, Rusia In dorinta de a impiedeca, desvoltarea
noastra le inchidea, sub pretexte de carantina, sau le potmoli, innecand

In gura canalului caice incarcate cu piatr. Adevaratul inceput al prosperitatii noastre si prin aceasta si al independeirtei noastre porneste
odata, cu despotmolirea gurilor Dunarei de &are Comisiunea Europeanti, si
cu introducerea libertatii navigatiunii In aceste ape.
In afar insa de acest mare interes al valorificarii produselor thrii, Duarea mai are si o altti importanti, pontru viitorul nostru. Dunarea
navigabil formeaza, In acelas timp si o bug geografica pentru putinta desvoltarii in viitor a unei mari activitti industriale si comercialo,
precum si a unei rentabile ocupatiuni a populatiunii cu navigatia si transporturile. Cad, din tranzitul cel mare ce trebuie sti se desvolte lie aceasta

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERla

135

cale mondialli, Romania, proprietara gurilor Dunarei, este prima indicata,

prin situalia ei geografica, a trage cele mai mari profite
asiguret prosperitatea ei.

Din toate punctele de vedere dar, Dunarea reprezinta, pentru poporul

Statul nostru,factorul esenlial al viefii noastre. Este dar pentru noi suprema
datorie de a lupt cu toate puterile pentru chestiunile privitoare la dnsa
i In special pentru navigabilitatea ei.
SA nu pierdem niciodath din vedere urmAtoarele fapte, care constituesc
fundamentul drepturilor 0 de sigur 0 al Indatoririlor noastre la Dun Are,
anume:
1. CA noi suntem, din strAmoi, proprietari ai gurilor DunArii i cii, deci,
att soarta cAt i nevoile Statelor europene ne-au 1ncredintat nouil rolul
de paznici ai portilor acestei artere a vietii continentului nostru, dupA cum
Holandei i revine rolul de paznic al gurilor Rinului. i noi datorim, in
primul rAnd, Dun Aril i menirii noastre de paznici ai gurilor ei, interesul
ce-1 poartA Europa existent i noastre ca Stat
fAri de care soarta noastri, intre Rui, Turci i Austriaci, ar fi fost poate alta dupit cum 0 Olanda
datoreazi acela interes
i chiar garantia existentei ei
Rinului.
2. CA, tot din str moi, suntem stApAni pe peste 313 din cursul total al
Dunirii sau pe aproape 1/2 din lungimea ei navigabili.
3. CA, din suprafata total& de 817.000 km. p. a basinului Dunirii, 36%

se gisete pe teritoriul nostru.

4. CA toate Muffle npastre afari de Nistru sunt afluenti ai DunArii.
Drepturi aezate pe un asemenea fundament sunt imprescriptibile i ju-

stifici, mai mult ca orice alte consideratiuni, importanta mare national pe

care o acordi poporul i Statul nostru tut uror chestiunior privitoare la
Dunire.
II. CE ESTE CHESTIUNEA DUNAREI? CARE E EVOLTJTIA ET PANA
LA RASBOIUL MONDIAL I CARE SUNT PROBLEMELE TEHNICE
POLITICE CARE 0 COMPUN?
DacA, In adevAr, natura indici DunArei un rol i o importantA att de mare,
i, tiut fiind, CA in basinul ei se gsesc tAri cu o bogati productiune i o ac-

tivitate economici intensi, cum se face cA Navigatia pe acest fluvitt e mai

mici ca pe orice alt fluviu european? Cel putin forta lucrurior i nevoia
schimbnlui de mArfuri Intro popoarele riverane ar fi trebuit de mult sA aibi
o influentA mai puternici asupra desvolarii unei navigatiuni mai mari pe
DunAre cleat aceA pe care o vedem ci e de fapt.

In adevir, un stain, deprins cu circulatia mare a vapoarelor de pe

Rin, Elba, Weser, etc., fAcAnd o cAlAtorie cu vaporul de pasageri pe Dung.rea dintre Giurgiu i BrAila, ar rAmneA de sigur surprins de siricia navigatiei pe acest fluviu ; cici, pe toati aceast distantA, nu intillneti cleat cel

mult: un vapor de pasageri, cteva remorchere ducnd lepuri cu cereale

sau tancuri cu petrol, cilteva ceamuri turceti cu lemne de salcie, var sau
piatri; iar incolo nu se mai vede decAt bArci de pescari. AMA dela BrAila in

www.digibuc.ro

136

GR. ANTIPA: CHESTIUNEA DUNAREI

jos incepe s vada mai ca seama in epoca exportului cerealelor vapoarele de Mare, incarcand cereale, lemne sau petrol si descarcand fer, carbuni i masini agricole, sau mtirfuri coloniale in Galati. Toate acestea nu
pot deck sa-1 surprinda; i aceasta cu drept cuvant, cand ne gandim c pe
micul rau Spree tree, inteo saptamana, mai multe marfuri deck pe Dunare

in sus de Braila inteun an intreg.

Aceast mica calatori- cu vaporul dela Giurgiu la Brila ar fi dar suficienta ca s arate acestui calkor strain, mai bine deck orice tratat de drept
international sau orice carte de istorie: c exista in adevar o chestiune a
Dunarei e
()rick de bine ar avea ea aparent c e rezolvita pe hartie,
prin congrese i tratate ea continua set existe ca o chestiune de fapt, care
cere o soluliune grabnica. Cad, ochial unui european din Apus, deprins s
vada i pe cele mai mici rluri sau canale o circulatiune febrila de marfuri,
nu poate pricepe o astfel de stare pe eel mai mare fluviu al Europei.

Care sant cauzele, dar, ale acestei stri de fapt

Cauzele se pot rezuma in doua categorii: 1) Insuficienta stare de navigabilitate a fluviului (obstacolele naturale), 2) Regimul la care a lost supus
navigatiunea pe cursul acestui fluviu (obstacolele politice). Amandou'a aceste

seiii de cauze fac ca transportul unei m rfi pe cale maritim dela Braila
la Manheim (prin Rotterdam) sl fie pe acest drum de 31/2 ori mai lung
cu 40% mai ieftin ea pe calea fluvial; si tot astfel i pentru mrfurile care
vin din Germania pe mare pentru porturile noastre. Din aceste cauze, prin
Salina iesii de 4. ori mai multe marfuri deck prin Portile de Fer (In 1913
au trecut prin Salina 24,8 mil. q. m. pe cand prin Portile de Fer numai 6,7

mil, q. m.).
Inlturarea tuturor acestor feluri de obstacole naturale i politice
care impiedeca desvoltarea navigatiei pe acest fluviu sau care deviaz
circulatiunea mrfurilor pe drumul Mariisau a uscatului in loc de a putea folosi

calea naturalti fluvial mai apropiata constituete fondul problemei pe care

ne-am deprins a o nuvil Chestiunea Dunrei. Rezolvirea ei constitue, de drept,
in prima link, indatorirea riveranilor acestui fluviu proportional cu situatia geografic a fiecaruia, cu lungimea malurilor sale si cu interesele ce'l
leagh pe fiecare de acest fluviu. In a doua link, ea cade i in sarcina acelor
State neriverane care sunt legate prin interese de navigatiune i comert de
starea acestei cal mondiale.

0 infelegere prealabild, intre toate aceste State, spre a stabill putinta

unei colaborari sincere pentru realizarea telurilor aclevrate ce trebuesc

urmarite si care sa excluda orice ganduri ascunse i interese laturalnice sau
particularite, aceasta este condiliwnea primordiald pentru a putea reusi.
Daca aceasta conditiune esential ar fi indeplinita, atunci atat chestiunile tehnice cat si cele financiare foarte dificile i ele ar fi cu usurint
rezolvite. Cad, intrucat privcste chestiunile tehnice, exista deja proiecte suficiente, alcatuite de somitati mondiale, care rezolv cele mai grele probleme
pentru inlaturarea obstacolelor naturale de pe diferitele portiuni ale fluviului
asigurarea navigabilittii.
Pe de alt parte se stie ca, la Rin, unde obstacolele naturale au fost cu

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

137

mult mai mari, ele au fost de mult inlturate, deoarece acolo- a existat
vointa ferma si unanim ca aceste lucrri se se faca ct mai repede. Intruat
priveste Ina chestiunile fincunciare cci toate aceste lucrri vor costa sume
enorme ele se pot rezolvi cu usurint, cum s'a rezolvit si la Gurile Dunrei,
prin percPp-rea de taxe moderate, aplicate asupra tonajului bastimentelor.
Aceste nu vor &Ada in sarcina nimAnui, deoarece. din inlesnirile aduse navi-

gatiei vor rezult economii cu mult mai mari pentru transportul mrfurilor cleat contributia la care vor fi supuse ele.
Din nenorocire, e aproape un secol de and chestiunea Dunrii formeaz1
obiectul discutiunior tuturor congreselor europene, dar aceast intelegere
elementat care s stabileasc putinta unei colabotri sincere a Statelor interesate, spre a se puta porni o activitate constructiva si util tuturor, nu
s'a realizat Ina. S'au discutat mereu cele mai frumoase principii de drept
international, s'a asigurat act= in urm aplicarea sincer a liberttii navigatiunii si pe Dunrea superioar precum si internationalizarea Dunrci
pe tot cursul ei navigabil inlturndu-se astfel si o serie din multele obstacole politice
dar o baza solida, pentru asigurarea mijloacelor materiale
necesare inlaturarii tuturor obstacolelor naturale 0 deci imbuncitatirii navigabilittii fluviului pe toata lungimea sa, nu s'a creat. i, in fond, acesta este
esentialul. Cci la urma urmei, chiar si marea chestiune a Dunrei nu e dect
o chestiune de bani 1

In aceastli privint ar fi trebuit s se urmeze exemplul dat de englezi

popor eminamente practic care, and la 1856 un interes mare national
ii silii s deschicl gurile Dunrii pentru a-si aprovizionA trile kr cu grlu din
ampurile noastre, pe lng atitudinea hotrit ce au avut-o ei atunci la Congresul din Paris, au venit ad cu un eminent inginer Sir Charles Hartley

0 in ativa ani Gura Sulinei a fost deschish pentru totdeauna comertului

lumii. Astfel ni s'a dat atunci si nou, putinta material de a desfsur o
activitate economia mai intens, care ne-a scos din lncezeala in care ne
tineau de secole vecinii nostri Rusi, Turci si Austriaci si crei ii datorim primul impuls pentru Intreaga noastr prosperitate, independenta si toate progresele ce le-am facut pa,n astzi.
Acesta ne invat cam ar trebul s procedgm si astzi in chestia Dunrii.
ne mai arat si nou c5, adaptarea intereselor thrii la marile intetese europene, sau chiar la interesele justificate ale unei grupe de mari puteri, ne
poate fi de mare foks in satisfacerea propriior noastre interese, pe care singuri adeseori n'am fi In stare s le aducem la indeplinire cleat cu cele mai
mari sacrificii.
Dar s trecem dela aceste consideratii generale la un examen mai ams

nuntit al chestiunilor care compun chestiunea Dunrei.

PROBLEMELE TEHNICE 1 POLITICE ALE CHESTIUNII DUNREI
In cele precedente am artat in ce constti in esenta ei marea chestiune a
Dunarei. Este totus necesar sit intrm putin si in detaliile ei si sit formulm
mcar cteva din numeroasele probleme care o compun, pentru a ne putd,

www.digibuc.ro

GR. ANTIPA: CHESTIIINEA DUNAREI

138

da seama de posibilittile rezolvirii kr i deci de politica pe care trebuie

s'o urrnrim 'in aceasa chestiune. Voiu art,, dar, In scurt, att problemele
tehnice, pentru Inititurarea acelor obstacole naturale care se opun navigatiei,
at si problemele politice.
Dupl cum am arAtat, scopul final cara trebuie stt se urmreasa In aceastO
si care formeazi totodath interesul superior al tuturor Statelor
chestiune
este transformarea acestei artere naturale inteo mare cale de navigatie i d^
comert mondial. Pentru a putea ajunge la acest scop este nevoie de realizarea urmItoarelor cerinte elementare, cari constituesc programul activittii
ce trebuie desfsurat:
1. Ca albia i curentul acestui fluviu s, fie astfel regulate ca vapoare de

un tonaj at mai mare s poata strilbate at mai adnc In interiorul continentului i ca sl nu fie impied cate In drumul kr, prin bancuri, stnci, cataracte etc., deci, ca fluviul, pe toata lungimea sa, al fie adus In perfecta stare
de navigabilitate, spre a corespunde cerintelor navigatiei moderne.
2. Caintrarea i ie0rea prin gurile fluviului al fie oriand deschisk prin

Intretinerea unui canal at mai adnc pe barek din fata gurilor sale.
3. Ca numeroase canale artificiale set punei in legiiturei Dundrea i cu celelalte sisteme fluviale mari europene i astfel s se poata stabili o comunicatie
pe ap5, cu Rinul, Elba, Oder, etc., si cu Mrile in care se varsO aceste fluvii.

4. Ca fiecare din Statele riverane s fad, pe malurile kr porturi i Oak

instalafiunile necesare pentru incOrcarea i desarcarea mrfurilor, depozi-

tarea lor, transportul kr mai departe pe ci ferate, etc., precum i porturi

de iernat, santiere de reparatii, depozite de combustibil i orice alte Inlesniri navigatiei i comertului.
5. Ca toate Statele riverane srsi ia angajamentul de a intrefine analul
navigabilpe toatO lungimea apelor kr, In limitele cari le permite mijloacele

materiale de care dispune fiecare.

6. a, pe tot lungul Dunrei, navigafia sei fie supusd unui regim civilizat,
ea acel din apele Rinului care th asigure libertatea

cu meisuri uniforme

desvrsitO a navigatiei pentru pavilioanele tuturor prior. Regim, bask

care s, respecte deplin toate drepturile de suveranitate ale riveranilor In
apele de pe teritoriul lor si a anti aplicare s poatO fi numai supravegheat
de o cornisie internationahl, fan', InsA ea aceasta s aib mai mult deat
s'4 convenit de comun acord dreptul de amestec in atributiunile ce decurg din exercitarea acestui drept de suveranitate.
7. Ca, pentru acele lucr'ri de ameliorare a canalului navigabil care sunt
mai costisitoare i depsesc limita sacrificiilor ce le poate face un singur Stat,

s se faa o intelegere special intre riverani pentru stabilirea de taxe

tonajul vaselor cari navigei, spre a amortia astfel acele lucrari. Eventual,
Statele interesate sO garanteze chiar imprumuturi speciale pentru executarea
acelor lucrri i s, asigure amortizarea lor prin taxe stabilite de comun acord

cum s'a Meta cu mult folos de Comisia european, pentru marile ei

luerdri. In acest caz. Statele interesate, prin delegatii kr In comisiunea riveranilor, vor avei i dreptul de a tontrola modul de executare a acestor
cari se fac de catre Statul s au de atre Statele In apele chrora se gsesc ele.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERIVA

139

aceste puncte se condenseazg cerinlele elementare pentru a puteg ajunge

la realizarea scopului urmgrit, adicg la ameliorarea navigabilittii 0 la sporirea continua a navigatiPi In apele Dunrei sau, cum se zice, la rezolvirea
delinitivci a chestiunii Duncirei.
vedem dar, ce s'a fkut pang acum ce mai rgmgne de Pant pentru
aplicarea acestui program.

A. Dunrea Maritim
Aceste cerinte au putut fi aplicate cu deplin succes

cu oarecare exceptii,

pe atunci explicabile, privitoare la drepturile noastre de suveranitate la

gurile Dungr,i, de cgtre Comisia europeang a Dungrei; aceasta, deoarece
cum am mai amintit unele dintre Statele maxi care compuneau aceg
comisiune, aveau pe atunci interese proprii puternice pentru deschiderea
gurior Dunrii puteau astfel contrabalansi influenta celor cari cautau
s'o Impied,ce. Lucrrile costisitoare ce s'au executat atunci, att la gurg
ct i pe analul navigabil pang la Brila, au fost plgtite din taxele luate
de pe cerealele i lemnria nostrg, dar tocmai lor le datorim cre0erea neincetat a exportului nostru, a el In pagub, nu am ramas.
Aceste luerki au corespuns pang' acum cu risosinta cerintelor navigatiei; astzi Insit pentru vasele moderne 'Ana la 10.000 tone, care prin
dimensiunile kr realizeazg o mare economie asupra navlului adncimea
.

canalului de 21 picioare (7 m) nu mai este suficienta i cere ea, pe toatg distanta

dela Sulina pang la Brila, s fie sporitg la cel putin 27 sau chiar 29 de picioare. Deasemenea ad mai este o mare lucrare de fgeut chiar la gura Sulinei, care cere ca cele 2 jeteuri sl fie prelungite In Mare la o distant considerabil, spre a pune gura la adpost de innisipirele provocate de gura St.
Stambul. Acestea au 0 potmolit o bung parte din Rada Sulinei i amenint
ca in scurt timp s ne astupe chiar gura Dungrei. Chestiunea e atat de impor-

tant 0 de urgent& pentru noi importanta ei e vitall Mat trebuie

luat o grabnicg hotkire, cu toate sumele enorme ce vor trebui cheltuite.

Ba nu e exclus chiar, cg vom fi siliti sg deschidem o gut% noug a uneia din

bratele Chiliei care are ap suficientg i directia Vest-Est, deci, a direi bad',
poate fi
ca i bara Sulinei
de curentul Costal N. S., 0 a cgrei
gurg nu este expusg pericolelor de Impotmilire ale crivatului.
Chestiunea e 'numai: putea-va Comisia, in compunerea ei de astzi
cu micile interese reale ce mai leag astgzi de Dunre pe .cele 3 State reprez-ntate aci algturi de noi silhotgrasc, s finanteze i s pung In executi- asemenea mari lucrri? Si mai malt inch: fi-va serviciul actual tehnic al Comisii la Iniltimea cerut pentru executarea unor astfel de lucrari, astzi
cnd somittile din trecut
Sir Charles Hartley 0 Charles Khl nu mai
sunt 0 au fost inlocuiti mai mult cu un serviciu de intretinere dect de conceptie de proiecte i executie de lucrri mari? Romnia e prea interesat

ca si lase lucrurile in aceast stare, Mfg sg ia o hotkire, la nevoie chiar

eroicg; cki nu putem pierde din vedere cii aci e poarta principali a intregei
noastre gospodgrii, care, odatg inchis

chiar vremelnic

www.digibuc.ro

duce cu sigurantg

140

GR. ANTIPA: CHESTIUNEA DUNAREI

la ruina intregei pri. Aici e, dar, un caz de forta majora care nu ne mai poate
permite s ne juchm de-a diplomatia si de-a comisiunile internationale inutile.
Dealtfel, In noua situatie politic& a Europei, Comisia european, cu puterea i atributiunile ce le are astazi, nu mai are nici un rost. Ea a fost creata
la 1856 numai pe 2 ani pentru a permite lui Hartley ca, sub scutul Europei,
indeplineasca misiunea sa tehnica de a deschide gura Sulinei si a rectifie& canalul ramanand ca atributiile ei sa fie trecute apoi Comisiei

riveranilor (care Ina din cauza Austriei nu a mailuat fiinta nici astzi).
Comisia europeana a fost totus prelungita treptat, fiind ca Indeplinia In

adevr o nevoie reala,sianume: de a apra gurile Dunrei de influenta nefasla

Rusiei; de a continua lucrrile ei tehnice, pe care mica Romanie abia
nscand nu era Inca In stare sa le duca la bun sfarsit ; si de a pune tot

prestigiul ei european In aplicarea unui regulament de navigatie executand sentintele ei In numele Europei i sprijinita pe forta stationarelor puterilor europene. Mica Romanie, cu toate ca-si sacrificase ceva din suveranitatea ei, vedea In aceasta Comisiune un aprator al intereselor ei vitale
strui singura pentru prelungirea ei.
Astazi Romania noua nu mai are nevoie de acest ajutor: Rusia a fost
Indepartat dela gurile Dunarei; Statele reprezentate astzi In Comisie
nu mai au interese proprii atat de mari pentru a desvolti navigatia, ci numai
acela de a supraveghea libertatea navigatiei pentru vasele kr si a sprijini
interesele lor comerciale ; in fine, Romania s'a dovedit destul de capabila a
executa lucrari hidrotehnice serioase. In asemenea conditii cu toata recunostinta pentru serviciile din trecut prestigiul tarii nu-i mai permite s
accepte mai departe o atat de mare stirbire a drepturilor ei de suveranitate
pe teritoriul ei; i aceasta, cu atat mai putin Inca, and vede c aceasta institutiune nu mai este nici la inltimea misiunii ei i ameninta ca, din aceasta
cauza, intreaga economie a tarii sa fie expusa la o adevarata catastrofa.
Daca nu se gaseste cu cale ca i navigatia de pe asa zisa Dunre maritim
s treac sub controlul Comisiei internationale, nimic nu se opune ca
actuala comisie europeang A' continue a-si mentine dreptul de control at
modului de aplicare a principiilor de internationalizare si de libertatea navigatiei pe Dunrea maritima. Serviciul ei tehnic, inspectia navigatiei, pronuntarea i executarea sentintelor i incassarea taxelor trebuie, !risk sa tread.
asupra Statului Roman.
B. Dunarea Fluviala
Dad, In Dunrea, asa zisa maritim, obstacolele fizice au fost pe cat
o cereau necesitatile de atunci In scurt timp Inlocuite, iar cele politice
adica actiunea Rusiei au fost mai intaiu paralizate, iar apoi Indepartate
cu totul; in Dunrea asa zisa fluviala, adicti din sus de Brila pan la limita
navigabilitatii ei, obstacole, atat fizice cat i politice, continua a Impiedeca
navigatia i putem zice, c aceast, mare arter a ramas Inca In afara
de dreptul public european, consacrat prin congresul dela Viena din 1815-

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

141.

i ale cgrui principii au fost aplicate in mod expres Dungrei prin tratatul
dela Paris din 1856.
Pe multe buchti din aceasta distanta eu toate ea s'au fcut unele mat"
lucfari de unele din Statele riverane In apele lor respective, precum 0 s'au
efectuat lucrgrile cele mari, Ins& gre0te, dela Portile de Fier starea navigabilitatii este Inca destul de grea. Navigatiunea pe aol este legatg astf el, adese-

ori, de riscuri 0 deci de spese considerabile, care o fac s, nu fie rentabilg

cleat pentru mOrfurile sennipe ca produsele din Petrol iar mgrfurile
voluminoase stint silite sa aptice drumul pe mare de 31/2 ori mai lung,
dar eu 40% mai ieftin. Nu mai putin dauntoare sunt 0 obstacolele politice
create prin atitudinea dupnanoasa 0 nesincer a unora dintre Statele riverane.
Iat. in scurt, cum se prezinta starea navigabilitatii pe aceastg portiune
a Dunni, in raport cu cea care ar trebui sa fie pentru a permite o navigatie

sigura 0 ieftin:
Dundrea dela Braila la Porfile de Fier
Pe aceastii, portiune de 761 km., in albia Dunrei de0 se gasesc adn1.

sunt o serie de bancuri mari mirtoare, care fac ea

navigatiunea sa nu poatg cont cleat pe o adncime constantg de 2-2,5
m.; aceasta adncime, atat de pretioasg pentru navigatia internationala,
se intretine numai din cheltuelile mari ce le face Statul Roman, care
eimi considerabile

are aci in permanentg, un bun serviciu de dragaje cu un mare numr de drage

sistematice. Vecinii notri de peste Dunare, nu numai cO nu contribuesc

eu nimic la aceastg curatire a analului lor, dar chiar merg cu desinteresarea
sau cu nepriceperea pentru chestiunile Dungrei ata de departe incat,
inainte de rsboiu, patrulele lor trggeau cu armele in alupele noastre care
faceau sondaje pentru curtirea bancurior.
Adancimea de astazi este totiq prea mica, cci pe aceastg distantg ne-ar
trebui astazi neaprat o adneime constant de cel putin 3 m., pentru ca
vapoarele de Mare 0 mai cu seamg 0epurile cele mari de cereale care
ieftinesc transportul sa poata intl.& cgt mai adnc In fluviu. 0 asemenea
adncire, care este foarte necesarg in primul rand pentru navigatia international, nu mai e insg o simplg lucrare de intretinere 0 cere cheltueli
foarte mari, cari nu pot sg cada numai In sarcina Statului Roman.
Pe aceastg distant, Statul Roman a mai fgcut, pe propria sa cheltuealg.
Meg multe alte imbunttiri : kilometrarea Dunarei, marcarea drumului
navigabil prin geamanduri, porturi de iernat, antiere de reparatiuni, etc.;
aceste In afara de toate porturile cu instalatiile lor 0 legaturile cu interiorul
prin chi ferate 0 osele de acces . a. m. d. Toate aceste imbunatatiri reale
au costat same enorme 0 le-a putut efectui numai gratie unei taxe de 1/2%
ad valorem asupra marfurior, pe care o inca,,a in porturi cu toate necontenitele proteste ale Austro-Ungariei 0 Rusiei.
Toate aceste imbunatatiri reprezinta ins& foarte putin fatg de ceeace ar
trebul unei adevarate cai. mondiale. Voiu amintl numai: insuficientanumgrului
porturilor de iernat, care, astazi fiind la distante prea mari until de altul, pre-.

www.digibuc.ro

142

GR. ANTIPA: CHESTIUNEA DUNAHEI

lungesc inutil epoca stagnatiund navigatiunii; lipsa de antiere de reparatiuni, a. ct intre Braila i Severin deci pe o distant mai mare ca tot
Rinul .tin vapor defect nu gsete nici o ocazie
fac reparatiunea
necesani, a. m. d. Apoi, pe lng toate acestea, mai e i insuficienta porturilor noastre 0 a amenajrii lor, crirora trebuie s, le dm cu totul alte dimensiuni i organizri, avnd deacum inainte de a satisface nevoilor de import

0 export Ale unei thri marl, cu o economie national considerabil crescuth.

Asemenea imbunttiri a cali navigabile 0 a porturilor care va atrage
ad tot mai mult navigatia international i va desvolt considerabil traficul

porturior noastre, dnd prin aceasta i un mare avnt intregului comert

al thrii constitue o serioas problema pentru Statul nostru i cere o organizare special pentru a pute fi rezolvita.
Firete, insa, Ca, arturi de aceste probleme ale Dunarei internationale,
trebuie sa ne preocupe deaproape i problema nalionald a sporirii cdt mai
grabnicd a parcului nostru proprin. de vase, pentru ca pavilionul national sli
dobndeasd. 0 el rangul ce i se cuvine fat de pavilioanela straine i s fie
adevrata expresie a drepturilor i intereselor ce avem pe Dunre.
Dar, pentru a putei desvolt porturile 0 a cre o navigatie mare Rationark avem nevoie de oameni deprin0 cu apa, i acetia nu pot fi recrutati
dect dintre pescari. Toate porturile mari de pe continent au fost la Tnceput
colonii de pescari dela gurile
Iat de ce i eu, om de tiintam crezut cil merit sa-mi consacru munca mea pentru desvoltarea acestei ramuri de activitate 0 de ce m'am opus
cu atta Inversunare and am vazut ca se schimba i distruge tot ce am facut
0 se transform intr'un serviciu cu totul a ntieconomic 1).

Intruat privege regimul la care ell supus acl navigatia, adic regulamentul de na-vigatie i de politie fluvial, acesta nu a constituit
data o pied 'c de fapt a navigatiei; cci, de0 decretat numai ca lege natio-

nal, sub nurnele de Regulamentul porturilor, el se aplia deopotriv pe

Dunirea international. Acesta dealtfel nu er cleat o reproducere a regulamentelor corespunatoare ale Comisiunii europene, ba chiar a regulamenCine a urmait chestiunea pescariilor i campania de presa inversunat& ce s'a dus
pentru desfiintarea sistemului de exploatare rational& ce I-am introdus, poate astzi vede&
consecintele fatale ale acelei demagogii, care se pot rezum& astfel: 1) Condamnarea la ne-

productivitate a unei suprafete de peste 600.000 hect. din suprafata trii ; 2) silacirea
unei numernase clase de locuitori pescari, cherbanagii, comercianti de peste etc. care

astilzi au fost nevoiti s praseasca aceast meserie ; 3) lipsa desvrsia a pestelui. pe care
astzi populatia nefavorizati nu-I mai poate g.s decit numai cu preturi excesive in comertul clandestin; 4) pierderea veniturilor domeniale ale Statului din aceste proprietti,
care ammo, in mod fatal trebuesc inlocuite prin biruri apastoare ; 5) declaratia oficial&
(prin expunerea de motive a legii comercializrii bunurilor Statului) ca Statul este un
prost gospodar i ca deci pescariile trebuiesc concesionate la societati cointeresate, s. a. in. d.
Am scris Inca de atunci, de cnd s'a scos din aplicare sistemul meu de exploatarea
pescariilor, consecintele fatale la care se va ajunge: o compromitere desvrsit& a regiei
Statului cu revenirea vechilor arendasi

imbrcati acum in }mina de societate cointeresat&

ca salvatori. S'a lucrat in adevr cu multi dibacie i consecventa spre a ne putea reIntoarce
cu 30 ani indrt. Dar pe aceast& cale nu vom ajunge niciodat& la realizarea intereselor

superioare ale trii, intre care formatiunea unei populatii capabile de pescari are o important& deosebit i pentru viitorul desvoltrii navigatiunii noastre pe Dunre.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

143

tului conferintei dela Londra (1883), pe care noi am refuzat a-laplici pe teritoriul nostru numai din cauza un or atingeri ce le aduce& suveranitatii noastre.
Pe aceasta parte gat de important& a Duniirei nu s'a putut inch' stabili
o randuire international, numai din cauza intrigilor Austro-Ungariei, care,
de peste un secol, nu scapi nici o ocazie WA a incerca, sa se facii stapan pe
ea. Lupta cea mare a fost data dup 1878, pentru aplicarea art. 55 a tratatului din Berlin, i. s'a terminat la 1883 cu conferinta dela Londra, care a
aprobat propunerea lui Barrre, adica sacrificarea drepturilor de suveranitate ale Romaniei In favoarea Austriei. Romania a refuzat insci punerea im,
aplicare pe teritoriul ei a acestui tratat, la care nu a luat parte, aa ca, toate hotel-

ririle dela Londra au reimas litera moarta.

Dunarea dela Portile de Fier in sus

2.

Dad, pe portiunea care a fost sub stripanirea Romaniei

en toga situas'a aplicat de fapt un regim sincer de libertatea navigatiunii, apoi dela Portz', le de Fer in sus incepe adevaratul haos. Acesta provine In primul rand din tendinta politicei austro-ungare de a transforma Dunarea infro cetate nationala, politic fi economica, adica:
1. De a sustrage Dundrea de sus dela regimul international O. a Impiedt c&
Infiintarea Comisiunii riverane creatit prin tratatul de Paxis dela 1856;
2. De a acapar& i domin& Dunarea de jos; O.
3. De a monopoliza intreaga naviggiune Dunreana pentru societtile ei.
Intreaga istorie a chestiunii Dunrei, dela 1815 i. pan& astazi, nu este,
dealtfel, cleat istoria intrigior monarhiei Austro-Ungare pentru a realiz&
aceasta politica imperialista, dupa, cum i istoria chestiunii gurilor Dunarii
nu este deck istoria intrigilor Rusiei pentru a le acapar pe acestea i astup.
De fapt, rag, amandoua nu au nimic a face cu adevrata chestie a Dunarii

tia de drept neclara

i nu sunt cleat continuarea istoriei triste a luptelor ce se dau de secole

pentru subjugarea unui popor eroic, care se apra cum poate i se sprijina
and pe unul cand pe altul pentru a-0 salvA existenta si mersul sail spre progrds. Ultimul act al acestei tragedii istorice s'a desfaurat timp de peste 100
ani la Dunare, impiedicand prin aceasta omenirea s-i satisfaca una din
marile nevoi ale civilizatiei ei, aceea de a transform& Dunarea inteo artera
mondial% de navigatie i comert.
Acum, and i. actul acesta politic poate fi considerat ca terminat i cand
pacea dela Paris a curatit terenul de toate aceste complicatiuni, acum adevarata chestiune a Dunrii ace& simpla chestiune de drept international
i. de colaborare tehnica, i financial% intre Statele interesate poate sali
reia locul ei in preocuprile Statelor i sa-i gaseasca solutiunea atat de Intaxziata, astfel cum o cere dreptatea cauzei i nevoile progresului omenirii.
C. Obstacolele naturale ale navigatiei

In adevar, pe portiunea aceasta, dela Portile de Fer In sus, navigatia

are de luptat cu un mare nutriar de obstacole naturale foarte serioase, la care

s'au mai adaugat Inca' in tot timpul o intreaga serie de obstacole politice.

www.digibuc.ro

144

GR. ANTIPA.: CHESTIUNEA DUNAREI

Mai intaiu pe portiunea dintre Varciorova i O. Moldova, pe o distant& de

115 km., unde Dunrea a facut cea mai mare sprtur& muntoasa din Europa
numita Portile de Fier, navigabilitatea e direct expus la tot felul de pericole. Aci panta mijlocie e de trei ori mai mare ca pe portiunile din amonte
aval i curentul de aproape 6 ori. Albia e plina de stanci i cataracte i
hu se poate conta pc o adancime continua a canalului mai mare de 1,60 m.
Dela O. Moldova in sus pn la Budapesta intalnirn deasemenea In regiunea celor 2 Alflduri diferite portiuni cu formatii de bancuri perieuloase, aa ca nici pe aceasta distanta navigatiunea nu poate cont pe o adancime mai mare de 2 m. Dela Budapesta In sus adancimea navigabil, scade
apoi treptat, intalnind la Gny (In apropiere de Komorn) pied-ci serioase
cu adncimi mici i formari de bancuri, iar in apropriere de Grain (in sus de
Viena) cele 2 mari stand Schwal i Struden, care formeaza cataracte
au constituit intotdeauna piedezi serioase navigatiei. Adancimea continua
pe care se poate cont aci este: dela Budapesta la Gny 1,60 m., dela Gny
la Viena 1,4 m. 0 dela Viena In sus 1,3 m. sch'zand mereu pina la 1,2 m.
Tocmai din aceste cauze, i In special din cauza gatuirii Dunrii la Portile

de Fier (cu o adancime numai de 1,60), din Dunrea inferioara unde

circul pan la Severin 0epuri chiar de cate 2000 tone
nu pot trece prin
Portile de Fer deck eepuri de maximum 650 tone, 0epuri care constituesc
un tip special, numite glepuri de eataracto. Un asemenea 0ep de 650 tone,
Incarcat, nu poate ins, s ajunga nici el pana, la Regensburg decat In epoca
cand apele sunt mai favorabile ; la ape joase, el trebuie s& descarce la Gny
I/3 sau chiar 1/2 din incaratura sa spre a se putea urca.In sus, ceeace reprezint o mare scumpire a transportului.
Toate aceste variatii fizice ale adancimii, pantei i vitesei, pe diferitele portiuni ale Dunrii, constituesc o serie de obstacole serioase navigatiei i 10 gsesc expresia lor in diferenta cheltuelilor de cost a remorcajului
pe diferitele portiuni ale fluviului. Suppan a calculat, inainte de rasboiu, In
mijlocie pe 10 ani, aceste speze de remorcaj (pre-tul de cost) pe tona kilometrica, care variaza In modul urmtor:
Dela Passau la Viena

Viena la Gny

Gny la Drencova

1.38

0.81-0.92
0.28-0.33

heleni pe tona kilometricri.

In canalul Portilor de Fer

5.8 6.14
Toate aceste date sunt foarte importante, caci ele ne arat: cui pretul

de cost al remorcajului se poate scumpi din cauza obstacolelor fizice

dela

o portiune la alta a Dunari de aproape 20 de ori; 1 ca navigatia pe intreaga Dunre, in sus, este conditionata de gatuitura dela Portile de Fer,
a caror adancime nu permite cleat trecerea 0epurilor de 650 tone 0 care
0epuri deasemenea sunt singurele care se pot urea In timpul apelor favorabile 0 dela Gny in sus pang, la Ratisbona.
Fire0e cui aceste 0epuri mici sunt i ele una din cauzele mari a scumpirii
navlului pe Dunare 0, din aceasta cauz, s'au pornit studii serioase pentru
a se construl un tip de 0ep mai mare, de 1000 tone, Ins cu un pescaj mai

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

145

mic, care s poat trece atat prin Portile de Fier at 0 a navige dela Gny
In sus. Problem& na a fost Inc& definitiv rezolvit, Ina Incerarile feute de
inginerii constructori navali renumiti aveau toate aparentele de a da rezultate bane.
Cerintele navigabilittii Bunt Ins, cA, att la Porti le de Fier at 0 dela
Gny In sus, a ajungem la o adncire a canalului navigabil de 2 m. Cu
aceasta s'ar schimbi imediat Intregul aspect al navigatiunii de pe Dunre.
Lucrrile aceste, de sigur ar costa same mari, Ins trebuiesc fricute; sporul
mereu erescnd al mrfarilor care vor circul pe fluviu le va plti pe nesimtite. E chestie numai de o bung organizatie 0 de Intelegere sineer, intre Starele riverane.

Pentru a pane In evident rezultatele importante la care ne-am puta

mtepta In urma acestor lucrri, voiu cit calculele d-lui J. Rosemeyer, duph
care: daa Duntirea dela Severin -in sus ar ava o adncime uniform& de 2 m.
0 un canal Intre Dunre 0 Main, prin care s poat circul, tipurile normale
de 1epuri de 650 tone, transportul intre Giurgiu 0 Colonia ar cost& (dup
preturile din 1914):

Pe cale maritim: In timp de 33 zile 14

Mk. pe tong.

fluvial :
24 9.50
Ce important ar ave aceste perspective pentru economia noastr nationalli, cred c nu mai am nevoie s art.
Firete, daa am constatat marile obstacole naturale de pe Dunrea din
sus de Vrciorova, nu voiu sa spun prin aceasta c aci nu s'ar fi Meat lucrdri de ameliorare, ba chiar foarte importante: Ungurii, spun a au cheltuit cu
lucrrile dela Portile de Fier 0 din eele 2 Alflduri peste 200 mil. coroane aur.
Ei au recunoseut interesele vitale care-i leag de Dunre Ai& dup rsboial
din 1878; 0- ci, Ong atunci, butau prin politica kr s sprijine traficul prin

Fiume In detrimental Dunrei. In fine, pentru a dovedi 0 mai malt interesul kr pentru Dunre precum 0 mai cu seam pentru a afirm independenta intereselor kr de cele austriace, ei ereeaz un mare serviciu national de navigatie (M. F. T. R.) 'cu. un destul de mare numr de vapoare.

Austriacii au executat adevrate lucrri de art prin rectificarea Dunrii la Viena, sfrmarea stncilor dela Grain, etc. Ba chiar au proiectat
o serie de mari canale care s lege Dunrea: cu Moldova (la Budweiss) Morava-Elba, Morava-Oder cu bifurcatia spre Vistula la Krakau, etc.

Dar, In afar de toate aceste lucrri insemnate pentru ameliorarea navigabilittii, Austriacii, consequenti politicei kr de a transformi Dunrea
Intr'un fluviu austriac, Infiinteaz Ina dela 1830 marea kr Societate de navigalie danubiand, pe care o subventioneaa 0-i d cel mai puternic sprijin
oficial; ba chiar, foarte des, politica extern a monarhiei se simte influentat
de interesele acestei Societti. La 1914 Societatea avei 140 vapoare cu 65.120
cai putere 0 850 0epuri cu o capacitate de 476.592 tone, o capacitate de Inarcare mai mare chiar deat aceea a vaselor Societtii de navigatie mondial dlamburg-America Linie.
Bavarezii au Pant cele mai frumoase lucrari pentru a da Dunrei su-

www.digibuc.ro

GR. ANTIPA: CHESTIUNEA DUNAREI

146

perioare un curs regulat i o aclancime constanta de 1.20 la apele joase. Ei

au fcut canalul Ludwig, cire unete Dunrea i Mainul, iar in timpul din
urma au alcatuit un grandios proiect de constructie de canale, care sa pun
Dunarea in legatura cu Germania de nord i cu basinele marilor ei fluvii.

In sfrit, au tacut 0 2 Societti de navigatie dunareana cu un insemnat

pare de vapoare.
Din toate aceste lucrari, numai lucrarile cele mari dela Porile de Fier

au fost facute pe o bug internationalk prin taxe aplicate asupra navigatiunii. Dup aprecierile mai multor sornitati tehnice intre care citez
pe Sir Ch. Hartley

lucr'rile acestea au fost greite. Noi, laicii, cari suntem

in stare a le apreci numai prin rezultatele kr practice, constatam ca ele,

in loc s mbunatateasca navigatia in cataracte, au ingreuiat-o. Curentul,
in canalul ce l-au Lout la Varciorova, e att de puternic, inat navigatorii
deI erau supui la plata taxelor 1e trecere prefer totu s navige pe
alaturi, prin vechiul drum dintre stanci.
Continuarea acestei mari lucrari sau mai bine zis: rezolvirea din nou
a celei mai grele probleme tehnice de pe toata Dunarea cade acum in sarcina Romftniei, care urmeaz& sa se inteleaga cu vecina ei, Jugoslavia, pentru
a o duce la bun sfaxit. Aci nu este vorba numai de o chestie de onoare
de prestigiu, ci, inainte de toate, de o chestiune vitala a noastr; cati, cum
vom ti sa deschidem Portile de Fier, aa vom puta valorifica 'in viitor
munca poporului nostru cu produsele turII. Deaceea dar, s speram ca micik
noastre pacate nu vor aye& o influent& rea i asupra rezolvirii acestei chestiuni cu adevarat nationale.

D. Obstacolele politice care s'au opus desvoltrii navigatiei pe Dunre

Daca obstacolele naturale pun incape aceast portiune a Dunareimari

piedeci navigatki i deviaza curentul marfurilor spre drumul Marii, obstacolele politice au avut aol o influenta Inc& mai dauntoare pentru desvoltarea navigatiunei internationale. Aceste obstacole au venit, pe aceast parte
a Dunarei, mai cu seam din partea monarhiei Austro-Ungare i intrucatva

din partea Statelor Germaniei de Nord.

Timpul nu-mi permite s intru ad in descrierea tuturor icanelor i finetelor vechii monarhii pentru a-i urmari cu o stxuint nemai pomenit
realizarea telurior ei politice. Aol ar fi s intru in descrierea istoriei diplomatice a chestiei Dunarii, pe care mi-am propus inadins s'o evit, spre
a puta s tratez chestiunea mai mult din pullet de vedere al faptelor concrete &cat din acel al frazelor i intorsaturilor diplomatice. Deaceea voiu
cauta numai sa caracterizez liniile mari ale politicei diferitelor state interesate la Dunre, spre a ne explica din ele, pe cat posibil, prezentul 0 a
fi eventual informati i pe viitor de intentiile coriveranior notri sau
a urmailor lor de drept.

1. Statele Germaniei. Am amintit mai sus ca politica Bavariei 1 Statelor'

Germaniei de Sud a fost intotdeauna conforma cu marile interese care leaga

pe aceasta tara de Dunare 0 nu e egoist. Dac ei vor reu0 a realiza acel

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

147

plan mret de canale pe care l-au facut pentru a lega Dunrea cu toate marile fluvii, atunci de sigur ca aceasta va fi cea mai mare fapta pentru transformarea ei inteo cale mondial.
Din nenorocire, politica sincera a Bavariei s'a lovit de polities Statelor
de Nord, care credeau el au interesul de a neglija Dunarea in favoarea desvoltrii traficului dela Marea Nordului i Baltich vi a proteja astfel navigatia,
pe Rin, Elba Veser, Oder, etc. Aceasta politica o puneau In aplicare, pe deoparte, acordand tarife reduse pe chile ferate pentru porturile acelor fluvii,
pe care tarife refuzau insa sa le acorde i porturilor kr dunarene ; iar, pe
de alta parte, In constructiile kr de canale, Dunarea a fost lsata sistematic
la o parte i inuta izolata cu totul d marea retea de canale interioare din
Germania. Consecintele acestei politici au fost: ca, in ultimii treizeci i cinci

de ani Inainte de rsboiu, pe and circulatia totala a marfurilor pe apele

interioare germane a crescut dela 290 milioane tone kilometrice la 1900 miRoane, attic& de vase ori i jumatate, pe Dunre ea a scazut, In aceeav epoch,
dela 441a 41 milioane tone kilometrice. Firevte, c, cu o asemenea politica din
partea celui mai puternic Stat de pe Dunare, acest fluviu nu putea fi transformat in cale mondiala. Cu toata aceasta politic& a Germaniei, de aji pro-

teja porturie ei dela Elba vi Weser In dauna Dunrii, nu trebuie s confundam atitudinea ei fata de Dunrea dela Portile de Fier la Braila cu politica acaparatoare a Austriei. La 1883, cand Austro-Ungaria a incercat sa
ne incalce drepturile noastre, au fast 3 mari invatati germani Holtzendorf, Geff.cen vi Felix Dahn cari ne-au luat cu mai multa cildura ap
rarea noastra, scriind fiecare ate o carte, cari au 'limas clasice In bibliografia dreptului international. Aceste 3 crti ne-au cavtigat atunci opinia
publica europeana i ne-au inlesnit reuvita prin atitudinea Indrazneat ce
am avut-o fa d. de hotaririle unui mare congres european.
Nu trebuie, deasemenea, au confundam politica Germaniei fata de Dunarea
de Sus cu cea urmarit& de ei la Gurile Dunarei. Aci, fnd alte interese proprii de realizat necesitatile comertului kr la Gurile Dunrii, etc.
ne-au

dat tot concursul kr pentru desvoltarea navigatiei.

Austro-Ungaria era vi ea convtienta de interesele vitale care o legau de
Dunre i pentru care facea sacrificii materiale foarte mari. Politica ei traditionala In aceasta chestie era egoist& vi mioapa.
Pe dansa nu o interesa s vada desvoltandu-se In apele ei o mare navigatie internationala, ci, ar fi dorit ca toate marfurile sa se transporte fara
concurenta de Societatea ei cea cu nume lung, K. K. Oest. Ung. einzig privil.
Donau-Dampfschiffahrtsges.. Ei Ii trebuia Dun`area, nu ca arter& mondiala,
ci, in primul rand, ca instrument pentru realizarea politicei ei de Drang nach

Osten*. Tocmai deaceea vedem ca ei nu au lncrat niciodata pentru a sprijini ameliorarea navigabffitii, sau pentru a Inlesni o intelegere international& in acest scop ; ei au cautat din contra sa impiedcce orice intelegere, cum

era de exemplu formarea Comisiei Riverane instituit de tratatul de Paris,

pe care ei, chiar in anul urmator, au gsit calea s'o inlature vi au pandit ocaz
favorabile ca, prin intrigi i alte asemenea mijloace, s acapareze drepturile
altuia, s monopolizeze totul in favoarea kr, ba chiar a se fad stapani In

www.digibuc.ro

148

GR. ANTIPA: CHESTIUNEA DUNAREI

tara altora. Tot istoricul negocierilor in vederea ruinosului tratat dela Londra
(1883),
and, prinintrigi i compromisuri, reuir a pune mAna, pe Dunrea

noastr dela Portile de Fer la Brila i and, numai o fapt de un curaj

o demnitate unica a biltrnilor notri, a putut s nape tara cu forta constitue expresiunea cea mai fidel a acestei politice, supranurnit cu drept
cuvant iiperfidc Cu toat acest politica perfida in chestia Dunrii din sus
de Braila, Austria fiind legat prin mari interese la guile Dunrii, ea a luat
totdeauna parte direct la luptele pentru opera Comisiei Europene, fiind
alitturi cu Anglia, Germania 0 noi pentru a aping aci libertatea navigatiunii.
Numai la 1883 i-a &ant chiar peste propriile ei interese, intelegndu-se

cu Ruii pentru a le ajut, la scoaterea bratului Chilia de sub Comisia

European, pentru ca i acetia s, o ajute pe ea la punerea stitipnirii pe Du-

&Area noastr' dela Portile de Fer la Braila. Erg un fel de imprtire a Dunrei, pe care, de sigur, ar fi dorit s o continue 0 asupra
Tratatul din Berlin, art. 57, a Incredintat ninnarhiei Austro-Ungare misiunea de a regula Portile de Fer i de a se desprigubl apoi incas5nd taxe pe na-

vigatie. Ungaria, care para atund nu aye& nici un interes pentru Dunre,
a inceput a-i recunoate marile profite ce le-ar putd, aye& din aceast mare

artera care strilbta, tara kr dela un cap la altul 0 a cerut ca Austria sa-i
incredinteze ei Misiunea European de a regul Portile de Fier. Din acest
moment 0 Ungaria apare dar ca Stat independent In politica Dunrii;
e interesant s' vedem cum a evoluat aceasta.
hainte de 1878, Ungaria nu numai a nu se interesa de navigatia Dunreang, dar chiar clued, fata de ea o politicl cant ca aced, pe care o duc
Statele Germaniei de Nord, adia ea cAuta prin tarife sit sprijine traficul
Portului ei madam Fiume In dauna traficului porturilor dunrene. Dup
ce a luat Ins lucrarea dela Portile de Fier, s'a apucat repede s-i fac o
flot nationall emancipndu-se de Societatea Danubian austriaa
in scurt timp a ajuns i la convingerea cit Dunrea-i poate serv ca cel mai
bun pretext pentru a ava, un instrument nou i eficace in politica ei vamalt protectionist i pentru aprarea de coneurenta produselor romne.
In adevr, chiar Inainte de a fi terminat complet al& zisa rectificare a Portilor
de Fier
i numai putin timp dupt ce, In 1896, ei au inaugurat cu mult alal
noul canal neispravit delaVrciorova au publicat in 1899, 0 au pus In apli-

care, pentru sectiunea dela Moldova la Turnu-Severin, cunoscutele 5 regulamente speciale.

Totu, in loc ca aceste regulamente pe care de altfel Ungaria nici nu

ava dreptul s le decreteze singing, conform tratatelor sit pung taxe

uniforme i convenabile
conform art. 16 din trat. de Paris dela 1815 i
dupg, principiile fundamentale ale tratatului din Viena dela 1815 numai
pe tonajul vaselor, etc., ele au pus taxele dup natura mrfei; aceasta Imptrind mrfurile In 3 categorii, din care cerealele, petrolul i alte pro duse
romftne sunt considerate ea de cl. I 0 platese taxa cea mare, pe and produsele ungureti (crbuni, ciment, Ingrminte) gateau numai o taxa foarte
mia, fiind considerate de cl.
Cei 50 mil. cor. aur pe care-i-au cheltuit dar Ungurii pentru a face la Portile de Fier cea mai mare greeal teh-

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

149

nia, au fost pltiti de cerealele i petrolul nostru. Pe IMO acestea i economia national& Ungarg, a mai sapat gratie acestui nou fel de taxe vamale
protectioniste de concurenta multor produse romaneti care nu puteau
suporta plata unor taxe de navigatie att de mari. Dealtfel Ungurii amenajasera In mod special 0 portul Orova din banii taxelor dela Portile de
Fier ca s, prind4 mrfurile romneti, ce nu puteau ura Dunrea in sus,

sO-i mreasa astfel traficul ailor lor ferate.

Ca o continuare a acestei politici Inceput la Portile de Fer, Ungurii

dup exemplul Austriacilor au Inceput s-i consolideze tot mai mult serviciul.lor de navigatie, spre a duce 0 ei i pe aceast cale, aceea politicrt

de monopolizare a Dunrei 0 de Drang nach Osten.

Pacea din Bucuroti a pus mai bine In evident& toate aceste intentii

dup cum am artat

au venit s ne
ale Austriei i Ungariei, and
cear pe 90 ani (30 ani cu drept de relnnoire de 3 ori) concesia tuturor por-

tot printr'o
turilor noastre; 0 tot astfel, and au vrut sO ne rApeasc
Intregul nostru parc naval (particular 0 al S atului) care era
perfidie
adpostit In bratele din Moldova ale Deltei Dunr i; sau deasemenea and au
pus nano. pe antierul naval dela Turnu-Severin, de care ei nu mai aveau
nevoie, deoarece ni l-au vandut ei nou, dar acum Ii supra c vedeau
c servia la consolidarea navigatiei noastre 2).
ct si din lunile pin& la victoria
') Aceste i alte intmplri dela pacea din Bucure5ti
definitiv a aliatilor sunt foarte interesante, cci ele caracterizeazil de minune politica
dunreand, austro-ungar cat
arata evolutia politicii germane, care incepuse a se con-

In chestia Dunrei, aliata ei urinre5te monopolizarea navigatiei pe Dundre, in

dauna, na numai a Romniei ci si a Germaniei. Vomit povestl acl mai detaliat modu I cum
s'au desfitsurat acele mntmplri, atat spre a pune in evident& tendintele politicii dun:Irene
a fiecdrui din cei doi du5mani ai notri, cat i spre a consemna, cu aceas'it ocazie, citeva
fapte, care constituesc totodatd si o pagin& interesant& de istorie:
Pupa ineheierea pdcii din Bucure5ti, austro-ungarii erau aproape sa pund maw, pe
intreaga noistrit Hot& comercial care sta ancoratil In bratul Chilia, adica: pe toate vasele
serviciulni N. F. R. si S. M. R., vasele societtilor romne de navigatie particulare, dragele
serviciului fluvial 51 ale Comisiei europene, toate slepurile particulare rechizitionate de
Stat 5. a. m. d. Deci absolut tot avutul national al Romniei de pe Dundre erd sit fie transportat spre Viena, de unde, chiar in urma biruintii armatelor aliate, nu le-am mai fi putut
recpata : aci. se stie ce am ptit cu alte vase de ale noastre, care fusesera dose de puterile
centrale mai de mult in susul Duntirii i pe care dupit victoria final& cu toate c le-am
reclamat dela aliati Comisiunea interaliat a Dundrii a refuzat sii ni le restitue, sub
pretextnl c aunt pradd de rsboiu ea trebuesc imprtite intre toti aliatii.
vinge

Modul cum eram s fim pradati atunci de austriaci 5i cum am putut salv aceastit

enorma avere national& merit& s fie cunoscut, caci acest fapt pune in evident& momentul

and, In chestiunea Dunitrii, interesele speciale ale celor doll& State centrale bleep a se
accentua 5i politica fiecruia a luit tendinte opuse.
In timpul rdsboiului puterile centrale au creat pe Duran) un serviciu special de navigatiune transporturi, sub numele de 61r. u. k. Zentral Transport-Leitung (Z. T. L.).. De
fapt era Ins& vechea societate de navigatie austriacit (Donau-Dampfschiffahrtges.) militarizatd, la care s'au mai adugit i cteva vase ale societtii de navigatie ungare; toate
aceste erau puse sub conducerea personalului mobilizat al societatii austriace; asd a In
realitate toat navigatia dundrean rmsese in mina acestei societati, care, se stie, c,
de aproape 80 de ani, a uzat de toat puterea Statului austriac spre a-si asigura monopolnl
navigatiei pe Dunre pin& la gurile ei. Acum dar, ea a crezut ci e momentul s profite de as.

www.digibuc.ro

160

GR. ANTIPA : CHESTIIINEA iuNARRI

Serbia $i Bulgaria. Despre politica dunArean6 a acestor 2 riverani mi

aprofundi
se poate spune mult, cAci amftndoug Statele nu ajunsese Ina
destul interesele reale care trebuie sa-i lege de acest fluviu. Serbia lui Milan,
care era un fel de Stat vasal al Austriei, a incheiat cu Austria chiar in 1882
o conventie de navigatie in apele commie. Aceasta spre a-i faciliti Austriei

rewita in intreprinderea ei dela conferinta dela Londra. Dealtfel ast6zi a

formA un mic pare naval propriu pe DunAre.
inceput 0 ea
boiu pentru au realiza definitiv scopurile urmarite cu atata tenacitate, acaparnd toate
vasele de pe Dunare.
Germanii, In tot timpul rsboiului, au dat tot concursul lor acestei organizatiuni austriace de transport si navigatie i s'au servit de dnsa pentru transporturile lor. Ei s'au

limitat a executa numai lucrarile tehnice, i anume: pentru curatirea caii navigabile care
pe tot cursul Dunrei erb, Inteo stare detestabilii, din cauza innecarii, mai ca seamb, la in-

&idle porturilor, a aproape 600 de vase Indicate ; pentru restabilirea liniilor ferate

instalatiunilor de acostare, Incarcare i descarcare din porturi ; pentru scoaterea din fundul
Dunarii a celor 562 vase (vapore i remorchere, slepuri, tancuri, elevatoare, etc.) Innecate
utilizarea lor ; pentru inlesnirea circulatiei pe canalul dela Portile de Fier, unde au construit o cale ferata de remorcaj (oTreidelbahn.), gratie careia puteau trece prin canal, intenn sfert de ora, un convoiu de slepuri, pe cam' sub administratia ungureasca pentru un
singur slep er& nevoie de 11/2 ora s. a. na. d. Pentru executarea tuturor acestor lucrari importante, menite s intensifice navigatia pe Dunarea inferioara In int resul scopurilor lor, e,
au adus ad un personal foarte competent, intre care uncle somitati tehnice cum e cu-

noscutul inginer E. Foerster, constructorul transatlanticului .Vaterland*, cel mai mare

vapor de pasageri din lume precum i o serie de directori de santiere nava le, construetori de masini, armatori, constructori hidraulici etc. La servi iul hidraulic din Ministerul
lucrarilor publice din Bucuresti instalaseri deasemenea o persoana speciala, care sa centra-

lizeze ludarile lor.

Contactul acesta al atator persoane competinte cu Dunarea de jos i cu problemele ei,

ii Meuse sit se gandeasca nu numai la interesul kr momentan de a transport& mai usor
cerealele i petrolul in Germania
ci si la problemele ptcii. Ei keep acm s, vada ea Aastria
urmareste ad numai scopuri egoiste
I,n viitor ar putea sa-si satisfaca mai bine interesele

lor proprii intrand in colaborare cu Romania, deci caut s pregateasca terenul pentru,
aceasta. Ofiterul german de legatura dela serviciul hidraulic din Bucuresti Incepe a duce
o campanie In acest sens prin ziarele germane si scrie chiar o brosura interesanta despre
Dunarea de jos ; proprietarul unui mare santier naval dela Regensburg (care era si el mobilizat in Romania) Incepe constructia unui tip special de slep care sa poata treee prin Portile de fer eu o incarcatura de 1.000 tone, In loc de 650 ca pima acum ; inginerul Foerster
Incearca la Severin constructia unui tip special de slep de beton armat pentru Portile de
Fier s. a. m. d.
Cu aceastit nou5, mentalitate ajung rermanii In 1918 si cant& pe toate citile a se apropib,
de noi si chiar a kb, pozitie alaturi de noi, In Chestiuni importante de ale Dunarei, in contra
tendintelor austriace. Ei caut o colaborare cu serviciul nostril hidraulic i lucreaza In armonie cu seful de atunci al acelui serviciu, d-1 inginer G. Popescu, pentru dragarea
bancuriler din Dunire.

De aceast stare de spirit am cautat atunci sa trag cuvenitele profite, atiit la pacea
din Bucuresti cat si In regularea unor chestiuni grele de dup.& acea pace. Astfel am putut
stt-i conving de intoresul mare ce-1 au de a oprl pe austriaci s ne impuna prin tratatul de
pace concesionarea porturilor noastre pe 90 ani (adica, excluderea noastra dela Dunre)
si tot astfel sa-i constranga a primi reinfiintarea Comisiei riveranet pentru toata Dunarea,
contra careia ei s'au opus intotdeanna.
Cu toate aceste insuccese dela tratatul de pace, Austriacii continuau a urmarl cu tenacitate realizarea telului lor, adica desfiintarea navigatiei noastre pe Dunre i stabilirea
monopolului societatii lor aDonau-Dampfschiffahrtgesellschaft. In acest scop ei au profitat de venirea la gurile Dunarei, pentru scopuri pur militare, a amiralului german Hop-

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

151

Despre Bulgaria nu se poate spune nici atta, cleat doar cg, la pacea
In mod cu totul incontient
sprijinia cererile austriace

din Bucureti

care nu er& deloc In curent cu chestiunile politice, ci ave& numai insikcinarea

de a organiz& pe Dunre i Marea Neagr transporturi militare germane spre porturile
rusesti si au obtinut, prin amenintri, dela un amiral roman, Incheierea unei nechibzuite
convent-iuni, prin care marina roman& se obligi a pred& de bunlivoie organizatiei ek. u. k.
Zentral-Transport-Leitung (Z. T. L.)* intreaga flot comercial roman& Impreuni i cu
toate vasele particulare rechizitionate. Revezentantul la Braila a acestei organizatiuni,
care inscenase toati aceast afacere, un Colonel din marina austriac& Zwirkowski (care,
cateva luni In urni, a aprut la tratatul de pace dela Paris ca delegat oficial al Poloniei,
asezandu-se alturi de delegatii romani i provoctind protestarea lor) a cerut executarea
imediata, cu forfa, a acestei conventii i transportul neintilrziat al tuturor vaselof
mann

dela Chilia.

Fat de imposibilitatea In care ne aflam, noi cei din teritoriul ocupat, de a sta In legItura cu provincia, &eat prin censura militar, am fost Instiintat de cele petrecute la
Chilia, alai& peste cateva zile, printr'o scrisoare pe care organizatorul navigatiei noastre
fluviale, inginerul N. P. SteMnescu, mi-a trimis-o prin seful serviciului hidraulic inginer
G. Popescu, rugandu-m s fac tot posibilul s scap tam de aceast enorm pierdere. In
calitate de Comisar al Guvernului. am adresat imediat un protest efului administratiei
militare germane 0 am declarat c enoi romfinii refuzim de a recunoaste aceast coneventie, Incheiati sub amenintari de o autoritate incompetent, do oarece, cu privire la
eDunire, nu ni se mai poate impune nici o aka indatorire dealt cele la care ne-am obligat
eprin tratatul de. paco. In consecinti noi refuzam predarea vaselor i ne vom opune chiar
ecu armele data se va inure& s le ia ea forta din apele

deocamdat
Primul efect al acestei interventii a fost cu toate protestele austriace
o Intarziere a punerii In executie a oconventiei Blescuo; si, fiindcl. Austriacii au reclamat
marelui cartier german, administratia militar german& din Bucuresti a trimis pe un
ofiter. perfect cunosctor al chestiunii capitanul Dr. Mann, in vieata civil& profesor de
economie politic la Universitatea din Kiel care s& explice direct sefului marelui cartier
adevarata stare a chestiunii i politica ascuns Austriei. Rezultatul final dap& multe
amenintari din partea Austriacilor a fost c 0,marele cartier german si-a dat seam
de cele ce urmreau Austro-Ungarii i astf el am putut nip& pentru tar& o avere incalculabil, fr dJfilo care refacerea economiei noastre nationale i putinta transportului produ-

selor trii ar fi fost absolat imposibile.

Din acest moment Insa, politico. Germaniei pe Dunre s'a desprtit cu totul de cea
austriaci si a apucat pe o cale opus& celei pe care o urmre& inainte de risboiu. Faptele
aceste, desi n'au mai putut aye& in urm vreo aka consecint, Ii au important& lor i merits& a fi consemnate, din care cauz tocmai am crezut de cuviinta si le expun In aceast
not&

da socotealii
De altfel, Intrucat priveste pe Bavaria, ea incepuse mai de mult
ca Austria lirmreste pe Dunre o politic& tot atat de nesincer fatil de ea, ca si fat&
de r ive anii din aval. Fo&rte caracteristic pentru aceasta este urmitoral fapt: Se stie
ca Bavaria a creat i subventionat inca de malt. timp o important& Societate de
navigatie pe Di nare (eSddeutsche Donau-Dampfschiffahrt ges.). Cu aceast Societate
. am mt ejin t si noi intotdeauna bane relatiuni; ba chiar D-1 Vintila Brtianu incheiase o conventi ne intre N.F.R, si Sddeutsche* pentru traficul de mrfuri intro
porturile noastre i cele bavareze. Na a trecut nt mult timp i Societatea Austria*
vzand in aceasta pericolul in viitor al unei serioase concurente, a cumpirat majoritatea actionelor Societatii Siiddentschee, asa cTi aceasta a mai rmas numai co numele
pavilionul bavare* iar de fapt era acum o societate austriac. Acegt fapt a silit apoi pe
o non&
Stat 1 bavarez si-si infiinteze
cu concursul pncilor mari germane
societate nationaLi, sub numele BayeriRcl er Lloyd i astf el a& se emancipeze de
tutela austriaca, sub care intrase pe nesimtite.
Fireste i acest fapt a contribuit la ascutirea contrastelor intre politica dunrean
a celor 2 State centrale, care la sfarsitul rasholului s'a manifestat cum am ariitat mai sus.

www.digibuc.ro

GR. ANTIPA: CHESTIUNEA DUNAREI

152

pentru exproprierea porturilor noastre i nu-i dadeau seama ce puteb,

insemne aceast cotropire a Dunard i pentru viitorul kr.
De sigurtoate aceste obstacole politice nu-i au numai interesul lor istoric ;
caci, eu toat situatia politica schimbata, multe din aceste interese continua
a persista ca forte latente, 0 nu se ti maine sub ce forma sau sub ce
Intrupare
i unde vor reaprea.
Voiu da numai un exemplu, pentru a arata cat de prudenti trebuie s fim.

Pentru aceasta voiu eh& o notita dinteun ziar de navigatie, aparut In 20

Decemvrie 1923 ; iat ce se spune aol cu privire la acapararea navigatiei
pe Dunre:
Anglia 0 Franta lucreaza impreun pe Dunre. Politica Angliei este
acl veche, dar e necesar s, ne reamintim de ea. Inca dela 1920 s'a Inffintat :

Danube Navigation Company (engL River Syndicate) cu un capital de

1.200.000 de lire sterline. Aceast companie a cumprat dela Statul austriae toate a4iile Societatii Bayerischer Lloyd 0 la 1921 toate actiile
Societatii Stiddeutsche Donau-Dampfschiffahrtsges. In afara de aceasta,.
Socictatea Danube navigation company a participat cu 30% din capietalul social la cunoscuta societate austriaca danubiana (erste Oester.
Donau-Dampfschiffahrtsges.) i. cu un imprumut de 300.000 lire ster-

line, care se va plati In 8 anuitati. Capital englez lucreaza 0 In navigatia dunarean a Cehoslovaciei, Jugoslaviei, Bulgariei i Romaniei. Pe
de alta parte Franta transforma Budapesta intr'un port-franc 0 subvenetioneaza pe Socit de navigation danubienne.

Faptele din aceasta notita de ziar le-am controlat i sunt adevarate.

Alte concluziuni trage din ele
dupa interesele tgrii sale care nu
ne privesc, dar alte concluzii putem trage noi. Noi vedem acum substi-

tutiuni de State pe Dunre, In care apar acum ca sustintori ai societatii de navigatie austriace, In locul celor 2 State invinse, cele 2 mari
State Invinga toare. Noi tim ca aci e vorba In primul rand de o mare
societate comerciala, care are acelea interese i astzi ca i inainte de
rsboiu 0 care tim ca a fost aceea care a impins necontenit pe Austria
la politica ei atat de antipatica pe Dun're. Adeseori interesele vechi
persist i noul lor reprezentant i le insumte, aa cit e bine sa fim cel
putin prudenti.

Dealtfel, noi mai tim ca Anglia caut a acapara, sau cel putin a
controla orice cale mondiala de navigatie 0, de aceea, nu trebuie s

mire ca se instaleaza acum

ne

pe Dunre. Eu am scris aceste lucruri

inch' dela Maiu 1921, In cartea mea despre problemele Dunrii, i tocmai
deaceea am i dat atunci alarma child am vazut c tocmai delegatii notri
i

dela Paris gasisera de cuviinta sa propun introducerea Belgiei i Greciei

doua State atat de legate de Anglia In Comisia international, ; aceasta
probabil ca s fim noi mai cu uurinta majorati, and se vor prezentk
chestiuni delicate 0 va trebui s aparam interesele noastre de Stat riveran

poate chiar drepturile noastre de suveranitate in apele Dunarii de pe

teritoriul nostru.

www.digibuc.ro

POLITICA =ERNA

153

Dealtfel, de Indata ce am scris aceste rnduri, gsesc In ziare urmtoarea

telegramk foarte semnificativk din Praga, datata 15 Martie 1924: Potrivit
ziarului Tribuna la Budapesta s'a tinut, din initiativa actionarior englezi
dela societatea de navigatie dunareana, o c mferinta a tuturor societatilor
de navigatie dunrene. S'a creat wiz cartel pentru centrul Europei, care spo(+rote uniform tariful transporturilor, ceilcitorilor i meirfurilor. Aceasta meisurd lovefte mai ales linia Viena-Budapesta-Belgrad.
Cred ca aceasta mica notita, In Oat& simplioitatea ei, ne arata mai linurit
cleat multe explicatii, cari Bunt adevaratele tendinte pe care le urmresc
State le iflari neriverane, care s'au instalat pe Dunare sub forma de Intreprinderi de navigatie.

III. CARE ESTE VALOAREA REALA A NOTJLUI REGLIT

AL DUNAREI?

Principiile noului regim al navigatiei pe Dunre s'au stabilit prin tratatul dela Versailles 0 In articolele corespunzatoare ale tratatului dela Saint
Germain, Neuilly 0 Trianon; ele au fost puse In urm In aplicare prin oStatutul definitiv al Duneirii, stabilit prin conventia din Paris, dela 23 Iu lie
1921, Incheiata intre Belgia, Franta, Marea Britanie, Grecia, Italia, Romania,
Jugoslavia 0 Cehoslovacia.
Firete nu este locul ad s analizez diferitele articole ale acestui statut.
Oricine se intereseaza mai de aproape de chestia navigatiei pe Dunare, ar
face bine sa ceteasca singur aceste 44 de articole cu un mic protocol final,
ca anexa , caci ele de azi Inainte constituesc, pe ctva timp, evanghelia
Dunrii.
Voiu art, insa In scurt Intruct nu am facut-o deja In capitolele precedente ideile fundamentale i, maicu seama, voiu incera sa arkt, Intrucat nouile dispozItiuni ale acestui statut vor fi in stare a rezolvi 0 de fapt
chestiunea Duneirii, &lid, de a ne tla putinta sa lnlaturam pentru totdeauna
toate acele obstacole naturale i artificiale (politice) care se opun navigatiunii
astfel s desvoltm tot mai tare navigatia pe acest fluviu. Voiu cuta deasemeni s pun in evident i posibilitatile de noui complicatiuni cari ar
decurge din noua organizare.

Este incontestabil ca excePtie Land de dispozitiunile trecatoare,

care reguleaza raporturile dintre Invingatori i Invin0 principiile privitoare la Dunre din tratatul dela Versailles, precum i aa zisul Statut delinitiv al Duneirii, reprezinta un mare progres asupra trecutului i ne asigur,
linitea pentru un numar de ani.
Austro-Ungaria i Rusia
cele 2 mari imperii acaparatoare ale Dundrei
cari erau cauza tuturor obstacolelor politice ieind distruse din acest

rsboiu mondial, congresul european a fost in stare de asta data, (dup.& peste
100 de ani) s aplice cu sinceritate 0 la Dunre principiile de libertate a navigatiei, stabilite de congresul din Viena dela 9 Lillie 1815; ba chiar, In unele

privinte, el le aplica acum inteo forma 0 mai liberalk adica w, cum erau

www.digibuc.ro

154

GR. ANTIPA: CHESTIUNEA DUNAREI

prevazute in articolul 5 al tratatului dela Paris dela 30 Maiu 1814 (aL 2),
care a servit de program congresului din Viena.
Din punctul he vedere al regimului navigatiei, Dunarea era 'Ana acum
Mramitata in mici portiuni, fiecare din ele avand ate un regim aparte, cu
norme mai mult sau mai putin variate de navigatie si politie, etc. Numai
in delta, alaturi de Comisia Europeana a Dunarei, aveam 4 regimuri: 1) Comisia Europeana (bratul Sulina), 2) Regulamentul Roman (bratul Sf.
Gheorghe), 3) Regulamentul Ruso-Roman (hratul St. Stambul) si Chilia,
4) Regulamentul Rus (bratele rusesti ale Chiliei). Pe restul Duny i erau
in vigoare Inca vreo 8 sau 9 regulamente. Prin noul regim, toga' aceasta
stare haotica dispare ca prin minune: vechile obstacole politice dispar si ele,
iar toate acele tentative de injosire si de incalcare a drepturior de suveranitate din partea Austriei, d care In special noi aveam atat de suferit, nu mai
exist. Nici chiar regirnul unguresc dela Porti le de Fer, care sugrumb. Dunarea si Impiedica marfurile noastre sa se urce In sus, nu mai este si se inlocu-

este cu un regim mai civilizat.

Deacum inainte navigatiunea pe intreaga Dunre, inclusiv reteaua fluviala internationalizata, este supus unor reguli uniforme si anume:
Navigatia pe Dunre este liber si deschisa tuturor pavilioanelor in
econditiuni de completa egalitate pe- tot cursul navigabil al fluviului... in
asa fel bleat nici o deosebire s'a nu fie flcuta In dauna supusilor, bunurior
gi pavilionului unei puteri oarecare, Intro acestia si supusii, bunurile si paviolionul statelor riverane insus, sau ai statului al crui supusi, bunuri si pavi-

dion se bucura de tratamentul cel mai favorabil (art. 1).

Pentru asigurarea acestei libertti a navigatiei si a internationalizarii
(egalitatea dintre pavilioane) se instituesc acum doua comisii distincte:
1. Comisia Europeand, p-ntru Dunlrea maritima', care ramne In
totul In atributiunile, drepturile si imunitatile ce le aye& dinaint ,a rasboiului, dar care are deocamdata numai patru delegati (Romania, Franta,
Italia si Anglia); si
2. Comisia Internafionald, pentru Dunrea fluviala, adica dela Brila
pang la Ulm, inclusiv reteaua fluviala declarata international prin aceast
conventie. Comisia Internationala, conform art. 347 al tratatului dela Versailles si articolelor corespunzatoare din celelalte tratate, se compune din:

2 reprezentanti ai statelor germane riverane, ale un reprezentant al fieehruia

din celelalte state riverane 0 cdte un reprezentant al fiecdruia din acele state
neriverane care sunt reprezentate 0 in Comisiunea Europeand, a Dundrii (deci
deocamdata: Italia, Franta si Anglia).
In compunerea acestei comisii international@ se vede o prima deosebire radical fata de principiile actului congresului de Viena dela 1815 si a
tratatului de Paris dela 1856; si. anume: c, supravegherea si chiar administrarea intereselor generale ale acestui fluviu international nu mai sunt
incredintate unei comisiuni a riveranilor, ci unei comisiuni internationale,

in care, pe MO statele riverane, mai intra si o serie de state neriverane

care au interese mari In navigatia mondiala. Dad, rolul acestei comisii
internationale ar fi limitat numai la f)rev ederile art. 10 al statutului, adica:

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

165

sa vegheze ca nici un obstacol de nici un fel s nu fie din partea unuia sau

mai multor state liberei navigatiuni pe fluviu, cat 0 ca nici o atingere sa

nu fie adusa caracterului international pe care tratatele 1-au atribuit retelei
einternationalizate a Dunarci*, atunci de sigur diferenta fata de principiile
din trecut nu ar fi asa mare ; cad, de sigur, statele neriveraue ar avea in orice
caz i ele dreptul de a supraveghea modul de aplicare al unei masuri din care

decurge un drept pentru ele. Comisiunii internationale i s'au dat Ina si

drepturi mari in administrarea fluviului, in organizarea, repartizarea intre
riverani si fiftantarea lucrarilor de intretinerea i ameliorarea navigabilittii, etc. iar acestea Bunt dup conceptia congresului dela 1815 afaceri de ale riveranior, care au a forma intre ei une Writable association
aiveraine, appele a traiter les eaux communes, comme un domaine indisoumis sur toute son tendue navigable a un systme administratif
uniformen. Ele nu privesc Insa pe neriverani.
In aceasta nou, conceptie, adic In acest amestec al neriveranilor
puternici i in acele afaceri cari de drept privesc numai pe riverani, sta de
sigur i samburele unui izvor de conflicte viitoare ; conflicte, cari au si inceput
cu ocazia votarii statutului, dup cum ne spune chiar expunerea de motive
pu care a prezentat Ministrul nostru de externe aceasta conventie spre ratificare Parlamentului. lath' un pasaj caracteristic din acea expunere de motive:
la conferinta Dunrii deci, cu cea mai deplina bun credint i In atmosfera

celei mai prietenesti discutii, avea s se produca piocnirea fireasc intre

delegatii statelor neriverane, care aveau s propuna solutiile pe cari dansii
le credeau mai potrivite cu interesele navigatiei, Lira a tinei socoteala
de jignirea ce aceste solutiuni puteau s aduc drepturilor statelor riverane
si Delegatii statelor riverane, care aveau s apere Inainte de toate atributele
suveranitatii statelor kr, cu fireasca kr repercusiune asupra intereselor
speciale ale statelor lor. Asa s'au petrecut lucrurile.
De sigur insa c conflicte adevrate nu numai de felul celor inocente
dela discutiile dela masa verde se vor produce atunci and neriveranii,
cari nu sunt obligati la nici un sacrificiu material, vor veni cu pretentii mai
mari, cerand ca pentru intretinerea i ameliorarea call navigabile s, se faca
cheltueli care depasesc posibilitatile de plan,' ale statelor riverane. i mai
serioase conflicte se vor naste, inga, cand vreunul din statele mari neriverane
va tauta s profite de situatia sa favorizata din Comisie i de noul regim

al Dunarii spre a acapara pentru el si societatile sale navigatia de ad, in

dauna riveranilor, ca inteun domeniu colonial. Exemplul ce 1-am citat mai
inainte cu cumpanrea de ctre englezi a actiunior societatior de navigatie
de pe Dunre, este de sigur foarte instructiv si din acest pullet de vedere.
Dar as putea s sporesc Inca numarul acestor exemple instructive ; ba chiar
sa spun ca continuare la acele exemple ca si la noi s'a incercat formarea
unei societti romdne de navigatiane pe Dunkre, dar, de fapt, capitalul acelei
societati nu era nici de 1% romanesc ; deci aveam a face cu o camuflare a
acelecas mari intreprinderi, care, dup ce achizitionase societatile bavareze
austriaca, caut, acum sa-si complecteze monopolul navigatiei pe intreaga
Dunre, asigurandu-se i pentru apele noastre. Aceste fapte sunt destul

www.digibuc.ro

GR. ANTIPA: CHESTIUNEA DUNAREI

156

de semnificative i expliel de altfel mai bine ce au fost, cu ocazia votk

de a marl i mai
statutului, acele Incercki pe care le am mai amintit

mult numral statelor neriverane din Comisia internationalh, sau de a

introduce pe Dunn Intruck privete dreptul de a circul& al vaselor
de rsboiu strine

acela regim ca pe mare, adic' ca acestea s'a fie lasate

s& circule libere i st stationeze In porturi.

Oricum ar fi mns, In acest fel de compunere al Comisiunii Internationale,
exist& Mr& mndooa1

i posibilitatea de multe complicatiuni pentru viitor.

Studiul amanuntit al celor 2 volume de protocoale a conferintei internationale

pentru statutul Dunkei ne poate fi In aceastA privint foarte instructiv,

pentru a vedea unele tendinte ce s'au arkat 0 de unde anume pot porni
acele complicatiuni In viitor.
Complicatiuni serioase se vor mai pute& nate deasemenea 0 din modul
de executare al lucrilrilor i, mai cu seam, a marilor lucriri de ameliorare
care cer cheltueli Insemnate. Daca indiferenta unor state riverane, ca Bulgaria, care nu a Mcut niciodat nici cea mai mic cheltueard pentru a Intretine canalul navigabil pe portiunea Insemnat de Dunre care-i apartine

va duce probabil adeseori la conflicte upare, apoi organizarea lucrkilor

mari tehnice i finantarea lor va produce de sigur greutki cu mult mai mari,

In aceast6 privint, principiile generale prevazute in statut sunt de sigur.

foarte Intelepte, dar, du& In aplicarea lor la lucrrile cele mari

care fiecare

In parte constitue o .problem grea ne vor duce la rezultate practice,

aceasta este chiar de pe acum Indoelinic.
Astfel chiar in chestiunea atk de grea a Imbunttirii conditiilor de
navigabilitate a Portilor de Fier i eataractelor, precum 0 a finantkii acestor
lucrri 0. a administratiunii Intregului sector de Dunre dintre Severin
Moldova
care sunt acum regulate In principiu pe alte baze cu mult mai
satisfchtoare pentru drepturile riveranilor (art. 32 0. 33 din Statut) chestiunea nu poate fi Inc& considerat ca definitiv rezolvit, cat& vreme nu vom
vedeA modul de punere In 'aplicare a acestor principii i felul cum vor fi ele
interpretate.
Timpul scurt al unei conferinte nu poke s&-mi permit& a intr& mai departe

in examinarea prescriptiunior noului Statut al Dungrii. Nu pot totu s

nu amintese de articolul XXII, prin care dnfiintarea unui serviciu local
eregulat de transport, de dlittori 0. de mrfuri indigene sau indigenate intre
oporturile unuia i aceluia stat, nu va putea fi fcut de chtre un pavilion
ostrin, deck In conformitate cu regulamentele nationale 0 de acord cu autoriottile statului riveran interesat.
Aceast rezervare a Cabotajului pentru riverani este Mfg. Indoeal o mare

exceptie dela principiile fundamentale a liberkii navigatiunei 0 mai cu

seam& a internationalizkii Dunrii. Noi suntem cei dintai care putem profit& din aunt& dispozitie exceptional& i trebuie s recunoatem c, ni s'a

dat o mare dovad de bun& voint (de Franta In primul r&nd), spre a Incuraj consolidarea navigatiei noastre nationale dungiene 0 a nu o lsi s fie
strivit& dela Inceput prin concurenta neleal& a marior socieati mondiale.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

157

Choi se qtie c aceste societti caut a se instal& acum ad 0 a ne elimina pavilionul nostru chiar din propriile noastre ape, adica, de acolo, unde, cu mari
sacrificii, noi ne silim a ameliork calea navigabil 0 a desvolta porturile,
pe care le tinem deschise comertului tuturor statelor.

Totn aceasta condescendenta ne Alta sa dam o dovada ck tim sit

apreciem serviciul ce ni s'a facut 0 mai cu seam ca 0im s ne folosim de

ocazia ce ni s'a dat de a ne consolida navigatia noastra nationala pe Dunare
inteo concurent cinstita. Din nenorocire a trecut deja un timp destul de
indelungat i noi n'am fcut inca nimic in aceast directiune, nici macar
un program serios de activitate pentru viitor. Starea navigatiunii noastre
pe Dunre astazi tocmai, cand ar putek aduce atat de mari servicii economiei nationale prin uprarea transportului este cu mult inferioara celei
ba chiar serviciul de navigatie al Statului, in loc de
dinaintea
a se pune in acord cu cele 2 societati particulare romane0i, profit de faptul
ca are combustibilul cu jumatate de pret spre a le face o concurenta nedreapt 0 a le slbi. Mai mult Inca, In Mc de a profit& de timpul relativ scurt
cat o asemenea masur exceptionala va mai putea fi mentinuta (caci de fapt

.ea e contrarie principilior mari ale dreptului gintelor i chiar intereselor

noastre viitoare la Dunare) '), statul nostru a Mont uz de ea numai pentru
vapoarele
a puta, Indeparta inainte de a fi avut Inca cu ce le inlocul
vechilor societati straine, care inainte faceau curse regulate in porturile
noastre. Prin aceasta el nu a fcut cleat sa ingreuneze 0 mai mult Inca criza
transporturior, care astazi apasa atat de tare asupra economiei noastre
nationale, dar nu a sporit cu nimic numarul vaselor sub pavilion
national 2).
1) Nu trebuie s uitam ea, dad, ne-am putut aprit ea succes drepturile noastre

la Dunare, aceasta se datoreste in prima linie tocmai faptului c noi am fost acl apratorii liberttii navigatiei.
2) Nu numai ca numirul vaselor sub pavilion roman nu a sporit pe Dunare, dar leek
noastre Incurajaza, pavilioanele straine in dauna color nationale; ash, de ex. un fost ofiter
superior de marina, care vi-a construit 2 slepuri sistematice cu motor, le-a pus sub pavilion grecesc, deoarece sub pavilion roman el nu le poate scoate din tad. (ele trebuie s.
fac cursa la Regensburg cu cereale) dect dac depune o cautiune insemnati. Aceasta
in virtutea unei legi din timpul rsboiului, pe care eu insumi in calitate de Presedinte
am propus-o atunci pentru a opri instrainarea vaselor trii
pe
care Germanii voiau sit le ea cu chirie pentru nevoile lor militare dar care astazi

al consiliului economic

nu numai c nu mai are nici un rost, dar e chiar foarte duntoare. Dad, atunci ace?). dispope care cu toate amenintarile comandamentului german am reusit s-o aplic a
zitie

salvat trii vasele noastre comerciale, astzi ea e o adevaratil calamitate.

Deasemenea e foarte curios
i condamnabil c tocmai astazi dud toate Statele
cant&
asigure in porturile mari de pe Dunre debarcadere proprii, instalatiuni comode
de Inercare si descarcare, agentii etc., noi aritim o pasivitate neexplicabila. Astfel acuma,
pe cheul Dunrei la Viena, comuna a scos in vinzare (Dane* pentru diferitele companii
de navigatiune si a rezervat anume un loc bun pe malul Dunarti dinspre centrul orauiui pentru Statul roman. Cu toate el Statele celelalte s'au graft sa-si cumpere loeurile
ce li s'au oferit
ba chiar si mai mult
noi n'am dat nici un semn de vieat i rise:am s
vedem ca. se Valid la alti probabil la societtile de care tocmai ne plngem ca vor s
acapareze Dunrea. Mai mult grija si in aceast privinta este absolut indicat, cad tocmai
acuma se asterne viitorul navigatiei pe Dunare si se pun jaloanele pentru activitatea ce
vom desfasura-o in urm in unul din cele mai mari centre comerciale ale Europei Centrale.

www.digibuc.ro

158

GR. ANTIPL: CHESTIIINEA DUNAREI

Un astfel de mod de procedare bite() chestiune atat de delicat ne-a

Mont mult ru in stedinItate si a dat putinta societtilor interesate s due
o campanie in contra noastr, descrndu-ne in presa mondial ca principala
cauz'a pentru dare navigatia pe Dunre nu se poate desvoltb, nici in urma
noului regim. Suntem afgati c am fi luat rolul odios al vechii Austrii acaparatoare. In volumul II al cunoscutei publicatii Reconstruction in Europe
editat de Manchester Guardian commercial sub directiunea cunoscutului economist englez John Maynard Keynes si aprutti, in 6 limbi i in
600.000 exemplare am publicat, dui:a invitatia d-lui Keynes, un articol

intitulat The Danube as an International Trade route, in care artm

nedrepttile din trecut, precum i meritele ce i le-a castigat Romnia pentru

aprarea liberttii navigatiei pe Dunre. Tot efectul caldei mele pledoarii

pentru cauza national a fost lug paralizat printfun alt articol, publicat
alturi de cel al meu de ctre Sir Frederick Lewis (Presedintele Societtii
Danube Navigation Company) i intitulat Ship ping on the Danube. In

acest articol el sustine cg, navigatia international nu se poate desvolt pe

Dunre din cauz c s'a rezervat cabotajul vaselor nationale i e, such a
restriction would almost seem tc be in conflict with the principl of the interunatiosialisation of the Danube, and undoubttedly hampers the free development of the river and prevents the greatest possible advantage being taken
of the natural facilities of transport afforded by it.
In aceast privinta, trebuie dar s vedem c purthm numai ponoasele
Mfg s. avem i foloasele.
Cu privire la noul regim al Dunrei, trebuie s mai amintesc ceeace
am mai spus odat e el pactueste i prin aceea e las situatia vechei

Comis Europene neregulat, fr a pune in concordant situatia ei cu

noua situatie politie, a Europei i cu nouile imprejurri. Nici noua, nici

navigatiei, aceast Comisie, in starea ei de astzi, nu ne mai poate aduce
vreun serviciu real, dar, in schimb, ea ne aduce o grea atingere a drepturior
noastre de suveranitate. Deaceea dar, si ea va da loc la conflicte, cari vor
trebui s clued, si din acest punct de vedere, in mod necesar, la modificarea
statutului Dunrei.
Din toate acestea se vede dar e noul statut al Dunrei repremint
devr o stare de drept incomparabil superioarg asupra strii din trecut ;
el asigur mai bine libertatea navigatiei pentru toate pavilioanele, iar
riveranior i popoarelor interesate le d putinta de a colabork pe o baza
mai snktoas de dreptate si respect a drepturior de suveranitate la
ameliorarea navigabilittii i desvoltarea navigatiunei pe Dunre.
De altfel, tocmai astAzi

dad ar trebui ca paviloni 1 nostru sa, ffilfale pe toatil

Dunitrea i BA duca *faima noului nostru stat pana in port rile cele mai indepit tate
din susul ei
ca i n protest in contra tiecutul d de desmosteni e si ca o li are in pusesie

a unui di ept ce ni se cuveneit de mult

tecmai astA7i, vasele mast! e nu se mai urea
In susul Duntrei de cat cel molt pin. la Belgrad si foa te rar liana la Budapesta. Ba
chiar, nici mAcar In portiuile dunarene b iga esti i shrhesti din fata noastri nn mai
putem merge cu vapoarele noastre ca inainte. Este un mare regres cl iar fat& de trecut
si o dovada de o mare nepricepere a intereselor vitale politico ale rarii.

www.digibuc.ro

POLITICA =ERNA

169

Cu toate aceste mari progrese asupra trecutului, statutul nu reprezint

Inca rezolvirea definitiva a chestiunii Dullard, care continua a ramaneA
ca o chestiune deschis, interesand deopotriva pe toate State le si In prima
linie pe Romania.
Judecat In mod practic, adevaratul progres ce s'a fcut este: ca rasboiul
a eliminat de pe Dunare cele 2 mari focare de intrigi (Rusia si Austria), de
unde porneau Inainte toate piedicele ; as& ca astazi Statele riverane cu
ajutorul si acelora dintre neriverani care nu urmrese act interese egoiste
sau de acaparare si monopolizare vor aye& putinta a se Inteleaga sincer
ntre ele, spre a rezolvi Impreun, de comttn acord, tot complexul acestor
grele probleme politice economice, tehnice, financiare si jurklice, care compun

marea chestie a Duntirei.

Dad normele prevazute In actualul statut al Dunrei vor fi suficiente
spre a Inlesni aceasta colaborare, aceasta se va vedea atunci cand munca
reala va Incepe ; daca nu, atunci de sigur nici o dificultate nu se va opune
ca ele s fie schhnbate si adaptate nevoilor care se vor constata; caci, buna
credint Intro colaboratorii si constiinta ea numai pe aceasta cale pot ajunge
la realizarea unui ideal care satisface deopotriva interesele tuturor, acestea
sunt cele mai bune garantii si mai sigure cleat orice tratate scrise.

IV. CARE TREBUIE SA. FIE POLITICA NOASTRA

IN CHESTIUNEA DUNAREI?

Cu aceasta cred ca am terminat expunerea mea asupra chestiunii Duuarii, astfel cum se putei face In scurtul timp al unei conferinte. Nu am urmrit ca prin aceasta conferint s va expun faptele petrecute, spre a va
Imbogati cunostintele sau spre a va rememor lucruri pe cari le stiati dej.
Eu, faptele le-am considerat ca cunoscute sau ca usor accesibile In orice
tratat asupra acestei materii si deaceea m'am silit numai a va trezi interesul si a va stimula gandirea asupra interpretarii juste ce trebuie data
acestor fapte si asupra problemeler ce decurg din ele.
Intre multimea 0 varietatea de probleme ce ni le prezinta noua Dunire,
aceea, care le cuprinde pe toate si care trebuie s, formeze preocuparea noastra principala, este: care sunt indatoririle Ronidniei $ care trebuie sii fie in
viitor politica ei in aceastii chestiune?
Sii-mi dati voie dar, ca, numai in putine cuvinte, s ating si aceasta ultima
chestiune, spre a v da astfel, totodata, oarecum si o concluziune a intregei
expuneri de pang acum.

Inca dela Inceputul acestei conferinte am aratat c, prin chestia Dunrii trebuie sa intelegem acel complex de probleme care trebuesc rezolvate pentru a se putea ajunge

printr'o sincera colaborare !litre riverani, ba-

zata pe respectul drepturilor de suveranitate ale fiecaruia la transformarea acestui fluviu international lute() mare artera de navigatie si comert ; iar, in prima linie, aceasta chestiune are de tinta aplicarea pe acest
fluviu a principiilor dreptului public european, consacrate de congresul din
Viena din 1815, dar rmase neaplicate ad, cu toate tratatele care au hot:tilt-v.

www.digibuc.ro

GR. ANTIPA: CHESTIUNEA DUNAREI

160

Aceast simpl chestiune de drept public european, de un interes a-Mt de

mare pentru Intreaga noastra vieata ca Stat 0 ca popor, a fost Irma complicat printeo alta, chestiune, cel putin tot atat de vital pentru noi: aceea
a aparar drepturior noastre de suveranitate asupra Dunrei, pe care and
Austria and Rusia arnenintau 's ni le Incalce, cu concursul unora sau altora din celelalte puteri. Luptele duse au fost gat de mari 0 gat de profund shntite dupa cum merita sa fie orice chestiune de apararea drepturior de suveranitate asupra propriului teritoriu Incat In tail s'a format
opinia curenta ca chestiunea Dunrei nu este altceva cleat chestiunea apararii drepturilor noastre de suveranitate la Dunre. S'au scris chiar carti
importante de catre Invtati mari, purtnd titlul (,Chestiunea Duniirkl, dar
in care nu se pomenete nimic despre chestiunea navigabilitatii 0 navigatiunii (adica de ceeace este esential d chestiunii Dunarci), ci numai de
istoria luptelor de cucerire 0 de expansiune, cu toata intrigria diplomatica
care le-a Intovara'it.

Romania ca Stat mic 0 rvnit de toti vecinii ei, a avut 0 are Inca, pe
multe alte terenuri, de dus asemenea lupte pentru aprarea drepturilor ei
de suveranitate. Mai cu seama cu privire la avutiile ei naturale se daumari lupte

de catre straini spre a le acapara, pentru ca macar pe aceasta' cale A ajunga

a fi stapftni In tara noasta Ar fi tau periculos dad, noi am vedea chestiunea
bogatiilor noastre naturale numai sub prizma aprrii drepturilor noastre nationale ce le avem In fiecare din ele. Msurile pentru apararea drepturior nationale, adica pentru apararea deplinei suveranitti pe tot 'teritoriul trii, nu mai

au nevoie de un program politic special, caci ele sunt micari reflexe, por-

nite din adancul firei Intregei natiuni. Ele sunt dictate din instinctul de
conservare al natiunii, fad, a mai fi nevoie s treaca prin intelect. Asupra
felului acestor masuri nu se mai Incape, aadar, discutiune 0 negocieri 0 nici

programe politice, ci numai reactiune imediata, punand In cumpana totul

pentru a salva aceea ce e mai sfant unui popor liber 0 care constituete
rostul existentei sale.
Nu este, totu, acela lucru cu punerea In valoare a acestor bogatii naturale ale 04.1 Aceasta eere pentru fiecare din ele un program politic special,
ale carui directive nu pot s decurga cleat din studiul amanuntit al naturii
fiechrei ramuri de avutie ce voim sa desvoltm 0 a problemelor pe care avem

a le rezolvi pentru a ajunge la acest scop.

Cea mai mare dintre toate avutiile naturale ale tarii noastre este Ma,
Indoial Dunrea ; 0 aceasta, chiar daca' nu am considera-o cleat sub aspectul ei de arter mondial de navigatie 0 comert Sal:411i pe gurile ei,
care sunt poarta Europei catre Orient 0 poarta Orientului catre inima Europei; stpani pe 3G% din suprafata intregului ei basin ; sapii pe aproape
1/2 din lungimea ei navigabila, cu toate apele curgtoare, care se vars dela
Nord pe toat aceast lungime IntrInsa; stapani pe toate acestea, noi posedam astfel cea mai mare comoara, eu care natura darnica a putut Inzestra o tar. Dar, tot odata, prin aceasta suntem supui, ca popor, la cea mai
grea Incercare, spre a se vedea destoinicia noastra 0 dach suntem vrednici
de a indeplini rolul mondial pe care ni-1 dicteaza aceasta situatie geografica,

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

161

atat de favorabilg, dar i atat de Ong, de rgspundere. Politica noastrg

de punere In valoare a Dungrei, ca artera navigabilg, trebuie dar s fie
dictatg, In prima linie, de necesithtik pe care ni le impune satisfacerea
acelor interese ce decurg din situatia noastrg geograficg la gurile acestui
fluviu; i anume:
Faptul cg teritoriul locuit de poporul nostru face parte In Intregime din
basinul Dungxii i c, numai pe aceastg cale pe care o posedgm pe aproape
jumgtate distantg din intreaga ei lungime navigabilg se pot scurge bogtiile trii i produsele muncii Intregului popor, aceste fapte ne leagg existenta de starea navigabilittii acestui fluvin i ne impune Indatorirea de
a o Intretine i ameliorg.
Faptul cg detinem. cheile portii celei mari dintre inima Europei 0 Asia
cg, dela destoinicia noastrg depinde Inlesnirea schimbului pro duselor
deci i prestigiul nostru In lumea
atator sute de milioane de oameni
aceste fapte ne impun indatorirea de a veghd
mare a popoarelor
randui scurgerea regulatg i neimpedicatg prin nici un obstacol al acestor
enorme curente de mgrfuri.
Faptul insg, cg, prin aceastg, mare scurgere i schimb de mgrfuri ce se face

prin teritoriul nostru, decurg ocaziuni noug de activitate 0 de catig pentru

poporul nostru, aezat la marginile acestui vad mondial, ne impune 0 el indatorirea de a organiza munca populatiei i In aceastg directie, inzestrand-o
cu tot ce e necesax ca s,' se dedei la o mare activitate comercialg, industrialg
navigatorie.
Aceste 3 serii de fapte constituese cele trei mari categorii de interese,
care ne leagg, de Dunrea, considerat ca artera navigabilg, cu indatoririle
muncg ce ni le dicteazg. Din studiul kr ainanuntit trebuie dar s'a scoatem
i. directivele politicei noastre In aceastg chestiune, csati de fapt ac-este interese

constituesc pentru noi adevgrata chestiune a Dungrii i pe aceast, cale trebuesc gsite solutiile ei.
Interesul Romaniei In rezolvirea acestei chestiuni, pentru care trebuie
facem orice ne stg-In puling, este, inainte de toate, ca apele Dungrei, pe
tog& Intinderea ei dela origing pang la guri, sg fie puse i mentinute In cea
mai bung stare de navigabilitate i sg atragg cat mai mult comertul mare
pe aceastg, cale. Aceasta o poate realiza: pe de o parte, fgand, pe portiunea
care curge pe teritoriul ei, toate Imbungatirile cerate de tiinta i tehnica
moderng, i lgsand cea mai desgvarit libertate a comertului i circulatiunii
pentru oricine ; cac, Romnia va pro/ad cu atdt mai mutt cu cat circulalia
pe aceastd cale va fi mai mare. Pe de Mt& parte, obligand, organizand i ajutand pe ceilalti coriverani, ca i ei sg facg pe teritoriul kr, aceleali lucrgri
necesare, s
aceea ordine i sg lase aceea libertate.
Rofnania are, avadar, tot interesul i indatorirea de a duce la indeplinire:
c a pe toatg lungimea Dunrei romaneti albia s aib o adancime continua
c at mai mare, pentru ca vasele de un tonaj mai mare sg poat strgbate cat
mai departe i s', navigheze comod pe un talweg bine marcat ; pentru ca
Oepurile cele mari de cereale, cu care transportul e malt mai eftin, sg, poatg
circula 0 In epoca apelor sczute pang la Severin precum i pentru ca va-

www.digibuc.ro

GR. ANTIPA: CHESTIUNEA DUNAREI

162

poare de mare sa peat& circula pang la Oltenita spre a Inlesni transportul

marfurilor spre 0 din Bucureti; ca gurile i canalul Sulinei sa aiba adaticimea suficienta, spre a corespunde cerintelor tonajului vaselor de mare
moderne; ca porturile sa fie cat mai bine amenajate cu cele mai moderne
instalatiuni de 1ncarcare i descarcare, de depozitare i intrepozitare, etc.
cu institutiile necesare de credit, bitouri de expeditie, birouri de marfuri,
stabilimente de industrializare, etc.; ca la distantele cuvenite s existe antiere de reparatiuni i porturi de iarna, sa aiba spargAtoare de ghiata, drage
0 vase de salvare, precum i &amine pentru marinari In porturi . a. m. d.;
apoi sa
o Rot& comercial cat mai serioas pentru a putea transport&
mai departe produsele aduse pe mare 0 o marina comerciala destoinica
pentru a putea transporta 1nainte produsele venite pe calea fluviala, etc. ;
0 In fine, ca pe toat aceasta distant& s'a' domneasca o stare civilizata de
ordine i libertate.
Firete, Romania mai are tot interesul, ca i pe tot res.tul Dunarii sa se
fac ace1ea0 imbunatatiri 0 a domneasca aceea ordine ca i in apele ei;
deaceea trebuie s se Inteleaga i sa se Inlesneasca reciproc i cu ceila2i riverani, pentru a OA putinfa realizrii tuturor acestor deziderate, fara de care
Dunrea nu va fi In stare a da omenirii deplinele foloase pentru care natura
a indicat-o.
Interesele speciale ale Romaniei la Duare sunt deci perfect identice cu
interesul general al tuturor popoarelor riverane i neriverane. Ea nu are nici
un interes laturalnic care s poata intra In conflict ea interesele justificative ale altor popoare i orice imbunttire va face ea In apele ei servete
deopotriva tuturor.
Romania mai tie Ins& Ca, taxele de navigatie, incasate de Comisia European& de pe cerealele ei, au fost acele care au dat putint, sa se deschid&
gurile Dunrii pentru comertul lumii Intregi; ea nu se poate opune, dar,

ca 0 mai departe s contribue cu asemenea taxe moderate

percepute
de pe marfurile ei la Inlturarea celorlalte obstacole naturale care Inchid
Inc& aceasta cale navigatiunei i comertului mare; caci ea tie c pe lang&
ca 10 hideplinete astfel o misiune Malta internationala, ii satisface

totodata prin acest sacrificiu

prosperitatea In tar.

i un mare interes national, aducanduli

In cursul acestei conferinte v'am ariltat In scurt lucrrile pe care le-a

facut OM, acum Romania pe Intinsa portiune de Dunare care curge pe teritoriul ei; firete; pentru mijloacele unui mic Stat i fata de alti riverani
care n'au facut nimic, aceasta Inseamna sacrificii foarte 1nsemnate. Din
punctul de vedere politic Insa, cea mai mare activitate a desfurat-o pentru
a lupt cu hotartre, Insu cu foarte modeste puteri In contra acelora cari
vciiau s acapareze Dunrea sau sa lase sa se Innisipeasca gurile ei. Si. astfel,
noi am aprat ad, alturi de cateva State mari, principiul liberttii naviga-tiunii.

Cel mai mult timp i energie s'a cheltuit Insa cu afigrarea drepturilor
noastre de suveranitate, continuu amenintate. Aceasta Ins, oricat de stransie

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

163

ar fi legaturile intre aceste chestiuni, nu inseamn ca am luptat pentru rezolvirea chestiunei Dunarei; tocmai deaceea am zis dela Inceput ea, confundarea acestor doua chestiuni constitue un pericol atat pentru rezolvirea

uneia cat 0 a celeilalte. Este un pericol pentru rezolvirea chestiunei

suveranitatii, deoarece, sub forma de organizari pentru administrarea
fiind vorba de un interes colectiv , se pot strecura totdeauna
Dunarii

mai upr asemenea incercari de incalcarea suveranitatii, fr ca reactiunea

sa se produca imediat i energic, cum e necesara s se faca pentru a produce
cuvenitul efect la timp. Pe de alta parte, este un pericol i pentru rezolvirea
chestiei Dunrei, deoarece asemenea Incerari indrasnete premeditate 0
organizate pe cale diplomatica provoaca o atat de mare 0 general& in-

dignare, bleat, involuntar, fac a se concentreze toate preocuparile asupra

lor i sa se neglijeze chestiunea principala.
Politica dar, pe care am facut-o noi la Dunare, a fost mai mult defensivd,

pe and ad situatia i rolul nostru ne impune o politica de iniliativd. Noi

trebuie s" fim acei, cari, In toate chestiunile privitoare la navigabilitatea
intregului curs al Dunarei cu canalele ei i la regimul navigatiei, sa lam Intotdeauna initiativa, cad la aceasta ne dau dreptul interesele noastre de
riverani pe cea mai mare lungime a partei celei mai importante a cursului
fluviului.

Deasemeni tot noi trebuie s fim initiatorii tuturor organizatiilor pocare sunt necesare sa se creeze intre rivelitice, tehnice, final-Aare, etc.
rani pentru proiectarea, executarea i finantarea lucrarilor, precum i pentru
administrarea fluviului cu reglementele sale de navigatie i politie. Noi
trebuie s facem aci, nu numai o politic negativei (de apdrare), ci una constructivd. Cad numai aceasta ne poate duce la succes i, dupa cum m'am
exprimat In lucrarea mea despre Problemele Dunrei, trebuie sa ne dam
i sa ni-o repetm mereu ca, pe deasupra tuturor venibine seam
wilor certuri diplomatice sterile, sta interesul mare 0 permanent al tuturor

popoarelor de a preface Dunarea inteo mare cale mondiala de navigatie

comert; 0 tot astfel trebuie s ne dm bine seama ca, transformarea Dunarii Inteo mare artera mondiala va reprezenta urcarea valorii fiecrui produs
al tarii 0 al muncii locuitorilor ei i deci o sporire considerabila a avutului
nostru public 0 privat, adica o stare de prosperitate generala i o baza snatoas pentru un avant puternic al culturii i civiizatiei noastre.
Pornind pe aceasta cale i urmrind cu cuvenita struinta o politica pa-nick dar energica i hotarita, vorn binemerita dela omenire pentru a fi realizat unul din cele mai mari interese ale ei, spre gloria i pomiha neamului
nostru.

23 Martie 1924

www.digibuc.ro

SITUATIAECONOMICA CREATA
ROMANIEI NOUI DUPA RAZBOIU
ATINTILA BRATIANU

I s'a cerut o conferint asupra situatiei economice i financiare

create dup.& razboiu Romaniei Noui in Europa.

Intrand iii acest subiect, voiu fi silit pe de o parte s-1 restrang, pe
de alta s-1 largesc : sa-lrestrang numai la situatia economic5, cea financiara
cerand ea singura, o intreaga edinta 0 deci dep4ind timpul ce mi s'a fixat.
Ma voi limit& deci la expunerea situatiei economice create Romaniei Noui,

lsand altor timpuri sau altora sarcina ce-mi luasem mai completa.
Ziceam insa ca am fost silit sa-mi largesc subiectul fiindea in situatia ei
geografica 0 in transformrile aduse de marele rzboiu prin care am trecut,
nu se mai poate vorbi de viitorul economic al Romaniei Mari fara a tine
seama 0 de ineaurirea ce va avea Extremul Occident al continentului ce se
rede0eapta, in fata Gurilor Dunarei.
Ultimele doua razboaie (cel din 1912-13 0 cel mondial) au adus transformarile cele mai puternice in vieata regiunii in care traim, prin desmembrarea Austro-Ungariei i a Turciei, prin liberarea neamurilor 0 crearea unor
State noui in Centrul 0 Orientul Europei 0 in Apusul Asiei.
Nu putem judeca MO, transformrile atat de mari ce s'au facut in acest
scurt interval, daca nu cercetm origina lor mai departata. Mira a nulzul sa
refac cu acest prilej o conferinta istorica pentru care nici nu am competinta pentru a lamuri insa mai bine cele ce vor urma sunt silit sa arunc
o repede privire asupra trecutului regiunii in care traim pentru a leg& evenimentele de azi de cele din treeut. Se va vedea, astfel cum situatia izvorit din
ultimul razboiu nu este decat chei, de bolta a unui lung proces ce se sfare0e azi. Apare astfel i mai mult statornicia roadelor obtinute.
Patem desparti istoria regiunii.noastre in urmatoarele faze mari: Prima
perioad, cea mai lunga, dela ocupatia i colonizarea romana, de plamadire
a neamurilor i a Statelor din aceasta regiune, pana la inceputul secolului

al XIV, and iau natere principatele romane. Ctre sfar0tul acestei perioade, prin slbirea dominatiei bizantine i a imperiului german, gasim 0
in aceasta regiune ca 0 in Occident, sub forma unor State cu caracter national, o prima incercare de larnurire geografica normal& a vietii viitoare a popoarelor traind ad Intre secolul al X 0 al XIV regasim sub diferite forme Statele fixate prin ultimul razboiu general: Ungaria, Boemia, Polonia, Bulgaria,
Serbia, Grecia (Bizantul) 0 Romania sub forma celor dou'a principate.
Acest proces firesc este ins ogit la inceputul perioadei a 2-a ce incepe
prin navalirea Turcilor in Europa 0 care sfarete in ziva in care stapanirea
lor pe continentul nostru merge spre scadere, adic dupa asedierea Vienei
catre srarOttil secolului al XVII. In aceast perioada, in afar de cele doua

www.digibuc.ro

166

V. BRITIANU: SITUATIA ECONOMICA CREATA ROMANIEI NOVI DUPA RAZBOIU

principate ale Munteniei i Moldovei, care ii pistreazA o vieat proprie, toate

State le nationale ce existau la sfqitul primei perioade dispmsera sau erau
pe cale de a dispare, ca Po Ionia. Regiunea ce ne inconjoar era toat, sub do-

minatia turceasc.
Cu despresurarea Vienei de Sobiesky incepe a 3-a perioad, aceea in care
stpnirea european a Turcilor scade continuu i in care regsim dup 600
ani de intrerupere reluarea procesului inceput in prima perioad, adich ayezarea unei situatii normale prin crearea unor State nationale.
In aceast perioad trebuie s, distingem doua faze: cea dintaiu care merge
Oda' la micarea pentru independenta Greciei i in care retragerea Turcilor
se face mai cu seam sub presiunea Rusiei i a Austriei. Este perioada cea
mai primejdioas a istoriei noastre. Cea de a doua faz' prin rzboaiele dela
1877, 1912-13 i 1914 zore0e procesul ce d'ainuia de 600 de ani i red acestor
regiuni vieata lor normal, regsindu-ne azi fat& de aceleasi State cu caracter
national: Ungaria, Polonia, Cehoslovacia, Serbia, Romania i Grecia.
In ultima perioada de aproape ase veacuri, tara noastr este in continuu
front de lupth intre civilizatia din Apus i cea de Rsrit i, del singuri am
pstrat o existenth proprie, am fost stnjeniti in desvoltarea noastr, normal,
pe care nu o putem relu dect azi and avem nu numai aezarea noastr politic
dar i o indrumare mai temeinic' pentru intreaga regiune
in care trim.

Revin la situatia de azi.

In mai putin de 8 ani (1911-1918) Tripolitania i Dodecanezul au trecut
Italiei, interesand acel regat la politica Mediteranei Orientale ; posesiunile
turceti din Europa au fost reduse la Constantinopol i Adrianopol; AustroUngaria s'a desfiintat, creindu-se din nou Ceho-Slovacia i Polonia, iar neamul
sarbesc, italian i romnesc si-au reastigat aproape in complet hotarele lor

etnice. Posesiunile asiatice ale Turciei s'au redus la platoul anatolic, creindu-se sub influenta Statelor mari europene, Hedjazul (Arabia), Irak-ul (Mesopotamia), Siria si Palestina. Alte transformri au avut loc chiar in Mail
de Statele Invinse: Finlanda, Estonia, Lituania, Livonia, s'au creat din nou.
In afar de aceste din urm pierderi teritoriale, o stare de dezagregare
s'a manifestat inauntrul hotarelor imperiului rus i va trebui nc catva timp
c a sh se consolideze in aceast important-4 parte din Europa i Asia forma
definitiv de maine.
att de puternicA zdruncinare la care au participat in mod efectiv
State mai deprtate, ca Japonia i Statele Unite ale Americii, coloniile australiene, africane, americane i asiatice ale Imperiului Britanic, nu putea sh'
nu aib i alte ineauriri cleat cele de pe frontul de lupt european. Ne-ar
trebui prea mult timp ca s aratam in acest cadru att de intins schimbrile
ce s'au fcut i sunt de prevhzut pentru fiecare regiune in parte ; putem ins&

dup cinci ani de pace sh strvedern in trasurile sale cele mari, care
pot fi transformrile ce va aduce aceast puternica zdruncinare, i, in
leghtur cu ele, situatia nou creat, regiunii in care trim, i deci Romaniei-Mari.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

167

Schimbrile cele mai puternice par a fi cele ce se vor produce In Europa

dealungul Dungrei i In fata gurilor ei. Dela Ulm la Sulina se creazg o vieatti
ea totul noug. Pe o regiune de peste 2000 de km. de lungime, adicg de aproape

jumtatea curmeziplui Europei i dealungul acestui fluviu, vor tri de aol

inainte opt State de sine stgttoare, cu caracter etnic bine deosebit 0 cel putin
,apte din ele cu putinta unei vieti i culturi proprii. Unul din principalele
_made ale rzboiului general va izvori deci din liberarea i normalizarea din
punct de vedere etnic, politic, cultural 0 economic a popoarelor din bazinui
Dungrei, a unor State 0 popoare ajunse In bung part la o civilizatie proprie,
i cari de ad. Inainte vor aveg nu numai nzuinta, dar i putinta, de a se Infruptg din civilizatia mondialg mai inaintat.
Aceast nou, situatie politicg se produce in epoca In care pentru Intgia
data Dunrea prin noul salt regim asigurg' libertatea de schimb pe cel mai
lung i mai lesnicios fluviu cu regim In realitate international al Europei.
Paten' astfel Mil exageraik considerg Dunarea ca una din axele cele mari
de transformare aduse de ultimele evenimente.
Aceast, schimbare, care va Inrguri Intreaga vieat a Europei Orientale 0
Centrale, este Insg amplificat prin transformrile care se produc i In lumea
din fata Gurilor Dungrei, adic, In regiunile mai departate ctre care se Indreapt apele acestui fluviu, cgtre coasta nordich 0 occidentalg a Asiei Minore
i prin Stramtorile dela Constantinopole in spre coasta orientalg a Mediteranei pn la cellalt drum mare mondial, Canalul de Suez.
Precum In lungul Dunrei s'au facut cele mai puternice schimbari ale lumii moderne, tot astfel dincolo 0 dincoace de aceastg a doua linie, dela revrsarea fluviului In Mare la Canalul de Suez, se ptoduce o a doua serie de
puternice schimbri. Ele se Intind la apus png la Adriatica, prin cele aduse
de rgzboaiele orientale din 1911, 1912/13, iar In urmg, de cel mondial, pn
dincolo de Tigru i png la hotarele Persiei.

In fata Statelor moderne dealungul Dungrei cu clima temperatg 0 cu

civilizatia europeang desvoltatg sau de pe acum Indrumat, rzboaiele din
1912 i 1914 cheamh astfel la vieatk lumea veche cu produsele tarilor calde 0
tot felul de bogtii nefolosite. In fata Gurilor Dunrei vor tri Caucazul, Turcia
Asiaticg, Siria i Palestina, Arabia 0 Mesopotamia, Albania, Grecia mrit,

Egiptul reduteptat 0 toate cu o trecere mai liberg prin Strmtori.

Aceste State, fie libere 0 deci cu nilzuint de vieat nou, fie tutelate de
State mari civilizate, vor red i acestor regiuni, att de populate i prospere
altg clan, o noug activitate.
Cele doug lumi atilt de deosebite din toate punctele de vedere se 'MU-nesc pe linia de mai sus ce desparte Asia i Europa, linia dela Gurile Dunarei
la, Canalul de Suez ; iar productia lor gse0e pentru a trece dintr'o regiune
In alta, In afarg de punctele de contact dealungul liniei de desprtire deschis

prin viitoarele ci ferate i porturi, unul de ptrundere In centrul Europei

pe Dunare in sus, altul de ie0re spre Marea liberg cea mare prin Canalul de Suez
spre Oceanul Indian iprin Mediterana spre Europa meridionala i occidental.
De aceea este de prevAzut cg Intre Tigru i png la punctul extrem de na-

vigatie al Dunrei, Ong la hotarele Germaniei, vor fi prefacerile economice

www.digibuc.ro

168

V. BRATIANU: SITUATIA ECONOMICA CREATA ROMANIBI NOUI DUPA IlAZBOIU

cele mai puternice ale ultimelor rzboaie. In aceastA zon de transformare

a lumii orientale, apare In mod vdit situatia central a Romniei Intregite
deci influenta pe care aceste puternice sc'himbri le pot avea asupra propsirii sale viitoare.

Negresit a In afar de cei ariltati mai sus si alti factori vor intra In joc.
Ei nu vor putea, cleat s ajute procesul de care am vorbit ; Ins actiunea
lor nu este Inca destul de afirmat si am merge prea departe analizAnd-o azi.
Intre acesti factori stint relatiile dela Stat la Stat i influenta pe care o vor
lu legturile de uscat pe care nouile configuratii politice le vor era, acelea
prin Salonic, Constantinopol, etc. apoi aceea pe care o va avei Mama Rusie
asupra acestor schimbri. De pe acum nu le negam actiunea, dar de sigur
ele nu vor pute Inltur curentul cel mare dela calea lui fireascA. Procesul

de tasare intern, mai cu seam dup zdruncinrile suferite de marele imperiu Vecin, va cere Ins& vreme pentru a se da acestor Intinse regiuni rostul
Mr desvrsit.

Dar In afar& de aceste Inrkuriri cu aracter mai mult local sau regional,
rzboiul mondial a determinat un alt proces mai Intins, care este si el chemat
sk dea indrumri noui relatiilor viitoare dintre Statele lumii. Ca orice zdrun-

cinare puternick conflictul mondial a accelerat rezolvirea unor transformri lente, care se manifestau, care big nu ajunseser Inc4 la completa lor rezolvire.

Civiizatia moderna european', revrsat mai IntAiu prin revolutia cea,

mare si prin rzboaiele napoleoniene asupra Europei, apoi prin politica colonial a Statelor mari europene pe celelalte continente, a adus o transf ormare a vietii lumii Intregi, pe care rzboiul ultim a accentuat-o. Descoperirea Capului de Bunk Sperant si a Americii putuserI s schimbe drumul
din Bizant spre coastele sud-vestice ale Europei si mai trziu s fad din
Anglia, insul lturalnick centrul tuturor drumurilor maTitime i focarul de
schimb al lumii Intregi. Regimul exclusiv rmnea ins, i focarul de activitate treed, numai dintr'o regiune In alta, activitatea mare a lumii pstrndu-se aproape aceeas.
De un secol Incoace Ins, aceast activitate i schimbil caracterul prin
Intinderea ei In suprafa i prin tendinta de desvoltare de focare de vieat
mai numeroase cleat cele unice de pn ad. R'zboiul general a venit s accelereze acest proces, care se manifestase prin desvoltarea unor noui relatii si
centre de activitate, cum erau pentru schimbul cel mare al popoarelor porturile noui de pe coastele nordice, Anvers, Rotterdam, Hamburg, Stettin,
pe cele sudice, Marsilia, Genova, Trieste, Fiume, Salonicul, Odessa, porturile
Gurilor Dunrei, etc. Porturi, linii noui de navigatie, nAzuinta fieckrui Stat
de a se liber de monopolul de pn ad, Insemneazti aceast nouti
Chiar mai departe de continentul nostru centre noui ca Japonia Statele
Unite ale Americii, vin s deplaseze In favoarea lor din activitatea sporit
a lumii. Civilizaia adus de Statele mari europene In marile kr colonii deprtate trezeste si ea In populatia acestora constiinta, prin culturA, a nevoiei
putintei unei vieti proprii.

www.digibuc.ro

POLITICA =ERNA

169

Durata lungh a rzboiului din urm absorbindactivitatea Statelor industriale eurepene, a ingduit Japoniei, Statelor Unite i chiar coloniilor Statelor mari sa ia o desvoltare necunoscutk in detrimentul activiatii centralizate de pan& aci in Europa. Astfel Ca a-tat prin crearea acestor noui focare
mondiale, cat i. prin amestecul popoarelor pe campurile de lupt, trebuie A
prevedem In lumea intreaga o sporire i o independent din ce in ce mai mare
a activit'tilor locale de tot felul. Intram deci inteo lung& perioada de inzestrare a regiunilor chemate pentru prima oara sau rechemate la o vieat proprie i. mai activ. S nu uitm in aprecierea acestei activitti viitoare ca. p-

mantul intreg poate nzul la situatia de desvoltare actual a Europei,

ed adic lumea nu a recuperat Odd azi nici a suta parte a activitatii posibile.

In acest cadru de desvoltare viitoare i care abi incepe pentru regiunile

din fata noastrk trebuie A ne facem programul nostru de viitor. In acest

cadru de indrumare general i speciaM, a regiunii in care trim trebuie s judecam conditiile speciale economice ale Romaniei-Mari. Revenim deci la ele.
Caracteristicile economice ale Romaniei-Mari s'ar putea rezuma in cele
urmtoare :
Romania Intregit formeaza o entitate economicii completa, adicit sub
clima in care se gsete ea are toate conditiile necesare pentru o desvoltare
depling in ate trei directiile principale ale vietii economice moderne :
pmant rodnic pentru propire agricol ; bogtii ale subsolului i energia
naturall necesar pentru asigurarea unei vieti industriale ; situatia geografica
i comunicatii pentru desvoltarea unei vieti comerciale intense ; i In sfarit,
un popor cu insuirile necesare pentru a pune in valoare conditiile naturale
schitate mai sus.
Romania de ieri era din aceste puncte de vedere stanjenit, in desvoltarea
ei fireascA, fiindc teritoriul national roman formand in realitate tara d'inapoi
a Gurilor Dunrei era imprtit intre patru State cu tendinte deosebite ; fiindca
desvoltarea ei fireascA era impiedicata de vecintatea a trei mari impArAtii

vecine, avand interese nationale, politice, culturale i economice contrarii

alor noastre ; fiinda muntii notri nu puteau fi folositi fiind hotar al tgrii;
fiindcA ne lipseau o parte din bogatiile subsolului i energiei pentru industriile
de baza necesare oricrei vieti industriale normale,fiindca traficul dunrean era
stanjenit la Orova i la Stramtori i In sfaxit, fiindc tail a Gurilor Dunrei
aveam in coastele noastre State ca Rusia i Austro-Ungaria cit interese contrare desvoltrii normale a comertului international pe acest mare fluviu.

Toate aceste conditii s'au schimbat in favoarea noasta

In vieata economica modern, produsele din pile calde joach i ele un rol
important in desvoltarea industriilor. Dupa cum am artat mai sus, dincolo,
peste linia de desprtire Intre cele doua lumi ce se deteapth in deosebi dupa
acest rzboiu se trezesc din nou la vieat regiuni mari, care, incepand dela Tigru
sunt destinate s devie pro cluchtoare de materii prime ale trilor calde.

Nu vom relua in detaliu justificarea afirmrilor de mai sus. Dar cine mai
contesta azi Romaniei bogtia pmantului su agricol i silvic, varietatea
culturilor sale, care, bing ingrijite, vor putea merge dela imil, ovazul i orzul

www.digibuc.ro

170

V. BRATIANU: SITUATIA ECONOMICA CREATI ROMINIEI NOUI DUPA RAZSOIU

prior nordice, dela creterea vitelor pe pgunile dealurilor i muntilor Ong,

la via, la porumbul i chiar bumbacul i. orezul trilor calde, dup ultimele
experiente facute in lunca inundabila a Dunarei. Padurile Romaniei Mari
produc i castanul dulce al Pirineilor i. moliftul, bradul, fagul i pinul
trilor nordice.
Desvoltarea industriaM, complet a unei tari nu poate fi bazata exclusiv
pe materia prima ce s'ar gilsi pe pamantul ei,ci ii trebuie pe ling& energia necesar micarii mqinilor i transporturilor, i personalul apt pentru a putd
fi format pentru folosirea mai complicata a mainismului i. In sfaqit, o clim
care sa nu stanjeneasch o vieata mai activa.
Romania Mare dad nu are inch' combustibil fosil solid in cantitati prea
mari descoperit, are Ind prin gazul metan, caderi de apa, paduri i petrol,
o rezerv de energie suficient, pentru ca, coordonata printr'o retea generala
electrick sh satisfad cu prisosint orice desvoltare industrialg. Ca i. Elvetia,
chiar dad nu ar avei materiale prime necesare unei atari ramuri de activitate, Romania ar putea pentru folosirea energiei sale vii i moarte, sa fie

tad industriala.
In Brarit, creterea repede a populatiei sale, punerea In valoare a energiei
naturale de care dispunem, a unui sol agricol bogat i. a unui subsol la fel,
face ca desvoltarea agricola i industriala a Romniei sa o dud, In mod firesc
nu numai sa-vi satisfaca cele mai multe nevoi pentru intretinerea ei, dar Inca
sa aiba inteo zi un adaos important de productie de trimes peste hotar. Deci,
In afara de rolul pe care tara intregita il poate aye& ea tara intrepozitara a
Gurior Dunarei, ea va fi o tad industriala de export, atat pentru folosirea
bogatiilor i. energiilor ei, cat i din cauza situatiei geografice la hotarul
celor dou lumi reinviate de razboiul mondial: una producatoare de produse
industriale i cealalt consumatoare de aceste produse i multa vreme Inca
exportatoare de materii prime nelucrate.
Dar, dupa cum ziceam, drumul i. poarta mare de schimb Intre cele doua
regiuni liberate de razboiul mondial, vor fi Dunarea i Gurile ei, pe care Romania se gasqte dime. Aceasta situatie geografica exceptional', care se aseamana cu aceea pe care o au Olanda i Belgia la Gurile Rinului, da comertului
trii noastre o menire speciala i sporete deci activitatea ei in aceasta ramura
economica pe deasupra nevoilor exportului i importului propriilor noastre
produse. .tiind s-i indeplineasca acest rol la Gurile Dunarei i in deosebi
prin triunghiul celor 3 porturi maritime ale sale: Galati, Braila i. Constanta,
Statul roman poate a-0 amplifice rolul comercial.
Implinirea rolului de tail intrepozitara a Gurilor Dunarei poate sa po-

tenteze activitatea economica a trii In proportii care &A depapasca cu

mult pe aceea care ar ie din punerea In valoare a bogtiilor sale proprii,
oricat de mari ar fi ele.
Dela inceput Ind, trebuie d atragem atentia ca in aceasta privire In viitor
indicam scopul final la care negreit se va ajunge numai prin etape succesive.
Organizarea temeinica a propriei noastre productii i punerea ei in valoare

va fi Ind' un punct de sprijin puternic pentru desvoltarea activitatii mai

mari sporita de implinirea rolului datorit situatiei geografice.
www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

171

In aceasta evolutie, etapele ce trebuie sa prevedem ar fi cele urmatoare:

Cea dintaiu este aceea prin care trecem azi, cand prin reforma agrar i.
desvoltarea industriala, din tara exportatoare de grail i de porumb, consumand din ce in ce mai mult produsele solului nostru, productia acestui
sol devine mai variata, iar exportul ei se face sub forme din. ce in ce mai
perfecte. Desvoltarea industriei nationale pentru a satisface cat mai mult
nevoile noastre din propria productie, retine pe de o parte unele din materiile
prime in interior i face sa intre In mrfurile de export produse ce nu participau pang, azi la acest export. Acest proces pentru a satisface prin industrie
toate nevoile proprii i care s'au manifestat atat de puternic In anii din urma,
va ajunge repede la rezolvarea lui, iar industria romana In plin,desvoltare,
va intra mai curand cleat banuim In a doua faza', a aceleea de export pentru
surplusid productiei sale. Accelerarea intrarii In aceast activitate va depinde
pe de o parte de politica economica, a Statului roman, cat i de inlesnirea
comunicatillor i organizarea relatiilor de tot felul cu regiunile pe care Romania este chemata In deosebi s le alimenteze In viitor, cat i de o mai grabMCA desvoltare a acestor regiuni.

Faza ultima va aceea In care prin propttirea de tot felul a regiunilor

din fata noastra chemate la o noua vieata, Romania va ajunge s implineasca

rolul ei nu numai de tail exportatoare de produse fabricate i importatoare de produse exotice, dar i. de intrepozitara a bazinului dunarean prin
klesvoltarea unei vieti mai active In lungul acestui mare fluviu.
Fiecreia din aceste etape trebuie s-i corespunda o politica hotarita economica a Romaniei Intregite. Celei dintaiu, mai mult de organizare interioara;
celei de a doua
legturi comerciale cu viata ce ne impresoara i mai cu
seama cu regiunile dela Rasrit ; celei de a treia, pentru implinirea complet

a rolului ce ne este destinat prin situatia la Gurile Dunrei, adica de transmisiune tntre vieata din susul fluviului i ceeace se va desvolta la Rasrit
la Sud-Est de noi.

Pentru a cerceta desvoltarea viitoare a Romaniei Mari este nevoie sit

cunoa0em atat In susul Dunrei, eat i In fata Gurilor ei, centrele probabile
de desvoltare viitoare care pot influenta politica noastra de maine. Fara
a fi nevoie de vreo explicatie mai de amanunte, ele vor fi cele de mai jos
pentru traficul cel mare care ne intereseaza intre cele dota regiuni redeteptate de razboiul mondial.
Viena prin pozitia ei centralit i in parte terminala va fi de fapt centrul
Dunarei de sas. Oricare ar fi importanta pentru fiecare Stat a porturilor, ea
Ulm sau Degendorff pentru Elvetia, Regensburg pentru Germania, Bratislava pentru Cehoslovacia, Budapesta pentru Ungaria, Belgrad pentru
Jugoslavia, ele nu vor putea sit inlature curentele cele mari pe calea Dunarei.
Viena ins, prin situatia ei centrala i terrninal, va fi un port care va aye&

o important mai mare cleat ar urea prin comertul propriu al Austriei

reduse de azi.
Porturile maritime ale Gurilor Dunarei, i in deosebi triunghiul porturilor
noastre maritime: Braila, Galati i Constanta in care se va face transbordarea din vasele maritime In cele fluviale, intrepozitarea, asortizarea i

www.digibuc.ro

172

V. BRATIANU: SITUATIA ECONOMICA CREATA ROMANIEI NOUI DUPA RAZBOIU

transformarea unora din produsele schimbate intre cele doua regiuni de

care am vorbit mai sus, va fi al doilea focar, desigur i mai important pentru
schimbul international ce ne intereseaz.

Iar mai departe, Constantinopolul prin situatia lui exceptionala intre

cele dou continente, si Cana lul de Suez prin schimbul Intre Asia, Africa si
Europa oceidentara si meridionala, sunt cele doua mari centre care intereseaz indrumarea de care ne ocupam.
Romania calare pe acest mare drum trebuie deci, In afar chiar de triunghiul porturilor situate pe propriul ei teritoriu, s se intereseze de desvoltarea indrumarea ce vor avea In sus Viena, In jos Constantinopolul si
Suezul. i nu un interes pur de informatie, dar de sprijin printr'o actiune
direct a politicii sale. Viena ii formeaz legtura cu toate regiunile mai
departate ce gasesc in acest important centru scurgerea pe Dunre a produselor lor, Constantinopolul pentru toat penetratia sosirea din Asia

Minora prin nouile ci ferate spre Anatolia si Mesopotamia, Suezul, In sfarsit,

pentru schimbul maritim spre Arabia, Egiptul si coastele sudice mai apropiate ale Asiei si estice ale Africii.
Dar In afar de Incadrarea politicii noastre, In aceast Indrumare de un
interes mai general nu trebuie s neglijam mai cu seam in etapa intaia si a
doua de care am vorbit mai sus, relatiile mai directe pe care trebuie s le
cream cu State si regiuni mai apropiate de noi si deci care pot sluji mai
direct interesele economice nationale. Nu trebuie s uitam i schimbrile
mari facute In imediata imprejurime a noastra si care de sigur pot influentk
si Indrumarea noastr economica viitoare.
Putem clasa State le ce ne impresoara In urmatoarele categorii: Cele cu
care avem contact direct ca: Cehoslovacia, Jugoslavia, Po Ionia, Ungaria si
Bulgaria, cu care prin natura diferit a pro ductiei putem gasi relatii comereiale directe si active. De para., Po Ionia i Cehoslovacia prin caracterul lorde tari mai nordice, mai industriale si ca carbune pentru regiunile noaltre
de Miaza-noapte; Ungaria cu industrie, avand nevoie de materii prime si
lipsita de unele produse ca cele petrolifere, sare, lemne, etc.; Bulgaria, cu

produse mai meridionale ca ale noastre, Ina lipsita de uncle industrii

ce avem si de unele produse (sarea, petrolul, lemnele, etc.). Apoi State
ca cel austriac si german, care prin Dunarea libera sunt vecine cu

noi si care se prezinta prin schimbul produselor In aceea situatie ca

Cehoslovacia.

Dintre toate Statele vecine, Jugoslavia pare a este Statul care ar aye&
mai putin de schimbat cu noi. Credem insa, ca, in afara chiar de nevoia de
sare si petrol, aceasta situatie este datorita lipsei de legaturi de clii ferate
si deci de putinta de a ajunge direct dela noi pe coastele mai calde ale Adria-

ticii. Putem considera traficul viitor cu Statul vecin ca cel putin egal ea
acela ce am putea desvolta cu Bulgaria.
Sunt In sfarsit alte regiuni vecine sau apropiate: Rusia, coasta sudica.
a Mrii Negre si In deosebi regiunea Caucazului si a Trapezuntei si prin ea
Persia, cand legaturi de uscat mai normale vor fi. Ele sunt prin productia
lor diferitti de a noastr, in putint s desvolte un comert pan ad inexistent.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

173

Tot acest trafic 11 putem face cu legaturi directe de ap i uscat In raza acti-

vittii noaStre proprii.

*ase State sunt deci legate cu hotare de uscat cu noi, 2 prin Dunre
(Austria si Germania), desi nu avem hotar comun, 2 prin Mare (Turcia si
Grecia) si In sfarsit Siria, Hedjazul (Arabia), Palestina si Egiptul prin servicii
maritime diKecte prin vapoare romane.
Aceast varietate de relaTii posibile directe, fata de cele ce avea Romania Veche, ne creaz . o libertate de actirme mult mai mare ca fn trecut.
Cu cat aceste State 10 vor desvolta propria br economie nationalil, crt cat
deci vom fi Impresurati de State cu productii mai intense si mai variate,
.cu atat i relatiile noastre de schimb si de tranzit spre Gurile Dunrei i mai
departe, vor fi sporite. Negresit ca se vor putea afl Intre aceste State unele
care s, voiasc s Indrepte In mod anormal uncle curente comerciale, dar
tocmai varietatea ce gasim azi Imprejurul nostru inlesneste libertatea noastra
de actiune. Fiecare economie nationala va putea sa-si aibl politica ei, totalitatea Mr nu va putea Ins sa nu fie Inraurita de politica generala, pe care
curentele mari internationale o vor determina in mod firesc si care este legata
prin Dunre de interesele rii calare pe gurile ei.
Nu am vorbit in toata aceast expunere de schirnburile care exist Intro
noi i firile din Occidentul Europei, fiindca nu am crezut necesar s insistm
asupra unor lucruri In deobste cunoscute si care nu vor putea decat sa sporeasea activitatea noua ce prevestim, i apoi fiinde unele din ele sunt chemate
sa-si schimbe caracterul.
Eram pang act o tara exportatoare de cereale sub forma Mr brut. Consumatia interna sporita, variatia mai mare, transformarea i folosirea mai
perfecta a acestor materii prime schimb'a, mai cuseama dup reforma agrard,
caracterul exportului nostru, nu numai folosirea produselor noastre agricole.
Apoi, cu Cat, dupa cum am artat mai sus, vom spor activitatea noastra
industriaTh i comerciala, cu cat vom trimite produsele lor In regiunile noui
ce se desvolta In apropierea noastr, exportand produse manufacturate
importand din acele tri materii prime ce nu le putem obtine la noi, err atat
vom exporta mai putin catre trile occidentale ale Europei si mai mull In
sfera noastra de actiune mai apropiaM Se vor Intamp la in mare, ce se produce cu fiina, lemnria i petrolul In acest moment.
Nu sustinem ca nu vom avea relatii comerciale cu State le occidentale.
Avem de Inzestrat i utilat tara noua pentru activitatea viitoare de tot felul,
vom avea de cumparat multe masini i aparate Inca mult timp dela ele,
deci sa le schimbrn cu produse de ale noastre. Va fi o sporire a activitatii
trecute care exist; nu va fi Insa ceva nou.

In fata acestor transformri datorite razboiului, ce politica economic

se impune Romaniei si care trebuie sh fie Indrumarea ei pentru a ajuta interesele mari ce avem In joc?
In aceste conditii care sa fie politica Romaniei-Mari?
Avem bogtii naturale de pus In valoare, cu situatie geografica excep-tional de folosit, avem In fata noastra o regiune Intreaga apropiata, care

www.digibuc.ro

174

V. BRATIANU: SITUATIA ECONOMICA CREATA ROMINIEI NOUI DUPA RIZROIU

va ava, nevoie inch multg vreme de produse manufacturate; avem deci o

politica de desvoltare industrial& de pregatit si de indrumat. Romania-Mare
intra astfel inteo noua fazg a desvoltgrii sale economice. Dar ea trebuie pentru
a pute& prega.ti acest viitor s gseascg mai intaiu in satisfacerea nevoilor
proprii un punct de sprijin pentru expansiunea aceasta viitoare. Organizand
industria necesarg consumatiei ei, imprejurul ei se va desvolt& ageea necesarg
punerii in valoare completg a energiei moarte i vii a materiei prime de care
dispune. Deci o politica necesdra de ocrotire a desvoltrii industriei nationale

prin desvoltarea energiei, culturei profesionale, indrumarea capitalului

initiativei si a folosirii materiior prime.
In aceastg perioadg Ms g. nu putem Intarzi& inzestrarea porturilor noastre
fluviale si maritime i organizarea transporturilor noastre pe apg. Aveni
nevoie de aceste cal nu numai pentru nevoile noastre proprii. Desvoltarea
pe Dunare, azi libera, a unui trafic mai intens nu depinde numai de noi, ci
i de o expansiune ce se va face peste capul nostru la Gurile Dunarei i careia,
viitoarea noastra menire ne obligg de pe acum sa-i facem fatg, pentru a nu
fi deviat dela calea lui fireasca.
De ad o politica hotarita pentru organizarea i exploatarea mai intensivg a porturilor fluviale si maritime si in deosebi a triunghiului argtat mai
sus, a zonelor libere pentru industriile de transformare si a intrepozitelor
pentru schimbul intre cele dota regiuni chemate sg se desvolte dupg, acest
rgzboiu. Aceast politic& atrage dupg sine una bine hotarita pentru desvoltarea navigatiei fluviale 0 maritime 0 in mod indirect pentru industria constructiilor i reparatiilor vaselor.
In prima perioada in deosebi, navigatia fluviahi trebuie sg fie prelungitg
prin una maritimg de coaste, spre acelea occidentale i sudice ale Mrii Negre,

ale coastei fasritene a Mediteranei si a Mrii Egee, pang in Egipt, cu vase

care sg poata patrunde cat mai mult in interiorul Dunrei ca cele doug maluri
romanesti, fie prin Gurile fluviului, fie prin canalul ce va trebul sg lege inteo
zi Constanta cu Cernavoda.
Cu cat evolutia economicg a Romaniei, Cat si a regiunii din susul nostra

pe Dungre, se va produce, dupg cum a si inceput

cu atat se va trans-

form& exportul produselr noastre aoTicole. Procesul ce s'a fcut in Statele

Unite ale Americii in cei 30 de ani din urmg se va produce si la noi: exportul
cerealelor va fi treptat inlocuit cu acela al produselor alimentare mai transformate, adicg se va desvolt o industrie agricola Ai la inceputul ei pang',
acum.
Alaturi de aceasta mai bung folosire a bogatiilor agricole, dupg cum aratani

mai sus, Romania va trebul sa' se desvolte in directie industrial.

In aceast perioada In care va aye& mari nevoi pentru utilarea i inzestrarea sa, Romania Inca multg vreme va fi o targ de mare consumatie pentru
trile occidentale cu industrii care sa satisfaca aceste nevoi, in deosebi de
aparate, materialul neoesar constructiior cgilor ferate, inzestrarea
porturilor. Ea trebuie ins sa-si desvolte tot in aceasta perioada 6 industrie
care, dupg ce va satisface propriile ei nevoi, va implini i pe acelea ale regiunii
dela Rsarit chematg la o vieath nou.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

175.

Este nevoie s urmrim de pe acum desvoltarea nevoior i productiei

acelor regiuni, atat pentru a pregati debueul de maine, ct i a gasi materii
prime de baza de care vom aye& nevoie pentru completarea industriilor noastre.

Caracterul acestei industrii va depinde de energia de care dispunem

pe care trebuie de pe acum s o organizam, de materiile prime ce avem in
primul rand de folosit. De sigur c industria noastra metalurgica va aliment&
o parte din inzestrarea noastra, fiindca o industrie nu se poate desvolt& fr
a pute& perfectiona, transform& i repar& mainile i aparatele care f unctio-

neaz pe teritoriul ei. Cu stocurile pentru moment cunoscute in subsolul

nostru, nu avem putinta de a juca rolul Angliei, Frantei, Germaniei sau Belgiei in metalurgie. Cercetarea mai adanca a tarii va indic& pang unde vom
pute& merge in aceasta directie, dar negreit c avem toate conditiile necesare pentru desvoltarea celorlalte industrii, folosind materiile prime flumeroase de care dispunem i unindu-le la Gurile Dunarei cu produsele exotice
care lipsesc climei noastre temperate.

In acest cadru i cu directivele aratate mai sus, nu mai este nevoie s

arathm care trebuie sa fie desvoltarea politicii noastre comerciale exterioare.
Politica nou economica a Romniei Mari va fi insa influentata de tinta

la care tindem. Daca pentru pornirea industrial' vom ave& nevoie cava
timp de ocrotirea vamal necesara tuturor inceputurilor, aceast politic&
nu trebuie sa uite rolul nostru pentru tranzit i pentru intrepozitare, care
ar pare& ca intra in contrazicere cu prima nevoie. Credem ca nu, fiindca con-

ditiile noastre sunt att de priincioase i de naturale, bleat indata ce vom

pune in folosire energia i materiile prime de care dispunem, dobndirea unei

situatii favorabile va yen! dela sine i concurenta pentru multa vreme Inca
pentru regiunile ce se deschid din apropierea noastra nu va fi prea grea pentru

o tara ca a noastra.
Indrumarea economiei noastre nationale interne trebuie sa tina seama.
de aceasta menire finala de Indeplinit.
A
Cand deci ne ingrijim de organizarea viitoare a agriculturii, industriei
comertului nostru, indrumarea de azi sh, permita desvoltarea de maine.
Pentru folosirea produselor solului in legatura cu industriile de transformare,
trebuie s cream energie pentru o desvoltare mult mai puternica cleat aceea
a nevoilor consumatiei interne, sa avem cai de comunicatii spre debueul
natural al Gurior Dunarei, pentru a pute& maine face fata unui trafic intens
i international de tranzit, cad azi un fluviu atrage i chile de uscat i de

tranzit (Polonia); sa croim porturi pe baze largi pentru a pute& face fat
rolului de intrepozitare i transformare ce vom aye& ; sa infiintam linii de
navigatie nu numai pentru curentele actuale, rail-144e ale unei stri de
ieri, dar ca cercetap pentru activitatea schimbata de maine ; in sfaxit sa
stabilim puncte de sprijin in centrele chemate sa se desvolte in transformarile
aduse i sporite de razboiu.
Recapituland, am pute& deci rezumA punctele principale care ar trebui
s indrumeze politica economica viitoare a Romniei-Mari in urmatoarele:

1. Aphrarea statutului actual al Dunarei i al libertatii ei. De desvoltarea traficului pe acest fluviu va depinde i propairea tarii gurilor Dunarei.

www.digibuc.ro

176

V. BRATIANU: SITUATIA ECONOMICA CREATI ROMANIEI NOW' BUPA RAZBOIU

2. Intensificarea navigatiei nationale fluviale In susul i josul Duprecum i pe raurile ce influenteaza direct traficul ei.
3. In vederea viitorului, desvoltarea legaturilor directe cu coastele maritime din fata Gurilor Dunarei, azi aproape neexistente sau cu totul insuficiente.

4. Organizarea intrepozitilrii i a zonelor libere in porturile maritime

i fluviale pentru a indeplini rolul nostru de tail intrepozitara a Gurilor
Dunani.
5. Crearea i desvoltarea liniilor de uscat i apa spre aceste guH, fie interne, fie de tranzit.
6. 0 politica vamala corespunzatoare diferitelor etape aratate mai sus.
7. Pregatirea legaturilor mai stranse cu State le &are care se indrumeaza
viitoarele relatii economice.

Mai este oare nevoie s aratam inraurirea ce aceste Indrumari ale

politicii economice va avea asupra politicii generale de maine a Statului

roman i ca Romania Intregita cu un atare program trebuie sa fie mai mult
ca oHcare alta o tara pacifica?
Am indicat In rezumat care sunt pe de o parte schimbarile mari aduse
de razboiul general cat i rolul important ce aceste Schimbari pregtesc Romaniei marite si reInoite. In lupta 'Ms g. a popoarelor pentru
valorifica

mai bine condiVile nationale, vor invinge acelea care vor ti cu hotrIre
Implineasch aceasta menire. Cu cat acest rol este mai important, cu
atat i grija de a-1 implini mai complet trebuie sa fie mai mare, cad i aci
se aplica proverbul fraucez: Noblesse oblige.
Zbuciumrile trecute, Impartirea neamului In patru parti, piedicile puse
de puternicii vecini ce aveam, ne-au Impiedicat sa ne Indeplinim acest rol.

Mai mult, a trebuit sa luptam sute de ani pentru apararea altora i pentru
asigurarea existentei proprii. Neamul romanese cu eclipse de mica, durata
in lungul lui calvar
implinit cu prisosinta aceasta datoHe. Dupa, acest
razboiu tusk conditiile lui s'au schimbat. In hotarele sale etnice aproape
complete pentru prima oara, neamul nostru este stdpan pe soarta lui, iar
imprejurul san se statornice0e din ce In ce mai mult un aezamant firese
bazat pe conditiile naturale. Dunarea, la gurile careia neamul nostru intregit
are de implinit un rol atat de important, este de ael inainte libera pe tot
parcursul i vede In fata ei deschizandu-se o viat noua.
Pentru intaia data putem afirma ca avem conditiile fire0i de desvoltare a neamului nostru i regiunii In care traim. De ad inainte deci numai
propriile noastre grepli i intarzieri ne-ar putea impiedica sa ne implinim
menirea mare i frumoash ce ne revine. Trecutul nostru atat de sbuciumat
i in care am avut atatea greutati de Invins pentru a ajunge la Romania
Intregit, ne este o cheza0e c vom ti sa implinim i aceasta a doua parte
a menirii noastre: a desavagitei puneH In valoare a conditidor naturale
in care trae0e neamul nostru.
30 Martie 1924

www.digibuc.ro

CONFEDERATIA DUNAREANA
A. CORTEA NU

INSTITUTUL Social mi-a atribuit mie sarcina de a desvolta In fata

d-voastra problema confederatiei dunarene.
Este drept ca, In ciclul de conferinte asupra politicii externe pe care Ins-

titutul Social le-a organizat pentru acest an, era nevoie si de o expunere a
acestei probleme.
Nu stiu intrucat voiu reusi eu sa corespund scopului urmarit de Institutul
Social; voiu Incerca sa dau cel putin o impresie generala a problemei.
Greutatea sarcinei mele vine de acolo ca problema confederatiei dunarene, fiind o problema de viitor, un plan de organizare viitoare a Europei
centrale, ea este pentru zilele noastre o problema abstracta, un ideal.
Neavand un corp concret sau eel putin un Inceput de realizare, prerile
sunt imprtite si asupra posibilitatii de a traduce In fapt aceast ideie si
asupra utilittii ei.
Simpla enuntare a problemei: confederatia dundreana, arata In linii
mari ea este vorba de unirea statelor nationale din centrul Europei pe bazele
teritoriale existente astazi si cu scopul de a forma o unitate supranationala
pentru tot ce priveste interesele generale internationale.
Aceast noti unitate politica ar fi destinata s "inlocuiasca monarhia
austro-ungar In echilibrul de forte europene si sa redea statelor nationale
formate din desfiintarea monarhiei habsburgice, avantajele pe care le
aveau din pullet de vedere economic, atunci cand unele din ele fceau parte

dinteun stat unitar.

Ca unul ce sunt adanc convins si de posibilitatea de Infaptuire a confederatiei dunarene si de utilitatea ei, a putea zice chiar de necesitatea ei
implacabila, voiu Incerca sa va schitez pe scurt motivele care ma due la aceasta
convingere.

Voiu incepe deer, prin a pune problema confederatiei dunarene In

cadrul politicii internationale, create pe continent de pacea dela Versailles,

i voiu artIt cum din aceasta situatie a rsarit ideea unel confederatii

dunanne mai intaiu In Franta, apoi In Ungaria, In Cehoslovacia i In urma

la noi.
Din aceasta, privire istorica va reiesi ca ideca unei confederatii dunarene ca plan de organizare politica a Europei centrale, nu a Mcut progrese

pana astazi. Sper taus ca din analiza situatiei politice europene de dupa
rsboiu, se va putea vedea necesitatea creerii unui stat mare la Dunare,
atat in interesul statelor nationale, mostenitoare ale impartiei habsburgice,
cat si In interesul general al pacii pe continent.

Situatia ldsat de rsboiul european, se poate rezuma astfel:

Cele trei mari imperii: rus, austriac si german, au fost sfaramate, iar

www.digibuc.ro

A. CORTEANU: CONFEDERAVA DUNAREANA

178

noua situatie european, a fost lAsath prin tratatul dela Versailles in paza
unei singure mari puteri, In paza Frairtei.
Popoarele supuse dominatiei imperiilor cAzute, au fost liberate. S'au
format state noui i s'au mrit alte state, care inainte erau simple nuclee
nationale.
S'a aplicat, cu alte cuvinte, In centrul 0 RAsritul Europei, principiul natio-

nalitritior, legand impreunA cele dou idei politice: statul 0 natiunea Intocmai ca In Apus.
Popoarele din centrul 0 RAsAritul Europei, ridicate la independent& politicA, sunt Insit popoare mici 0 desprtite Intre ele prin discordii seculare.
In fata statelor nationale, formate de aceste mici popoare, stau Ru0i 0
Germanii, dour), popoare mari, deopotrivg de nemultumite de rezultatele
rsboiului 0 deopotrivrt de rAsvrAtite In contra situatiei pe care le-a creat-o
pacea.

MAsurile luate la incheierea pcii pentru a mentine noua distributie a

teritoriului 0 a dreptului public european: Liga Natiunilor i Alianta Frantei
cu Anglia i cu America, nu au corespuns menirii bor.

Alianta franco-anglo-americank nu a fost acceptath de America 0 diii

aceast caua ea n'a luat fiintrt. Liga Natiunilor, lipsit de cooperarea Statelor-Unite, nu a devenit un instrument destul de puternic pentru a impune
mentinerea pAcii pe bazele tratatului dela Versailles. Mai mult cleat att,
aa cum este ea alchtuit, Liga Natiunilor ar putei fi IntrebuintatA nu numai

ca mijloc de a mentine situatia creatrt de tratatul dela Versailles, ci 0

ca instrument de modificare a acestui tratat, de reabilitare a invin0lor In
contra intereselor invingAtorilor.

Situalia europeailt creatli de ineficacitatea Ligii Naliunilor i de nerealizarea aliantei franco-anglo-americane, este haosul politic de astai.

Franta a autat s se pun la adhpost in contra riscurior nouei situatii

0 n'a gsit alt mijloc mai bun cleat ins4 puterea ei armath.

De aici ocupatiile succesive de teritorii germane pentru plata repara-

tiilor 0 in fine ocupatia Ruhrului, ca mijloc sigur 0 imediat de a nu

(IA rrigaz Germaniei s se refach i de a o mentine In situatia In care a

lAsat-o rsboiul, pn and se va Os o solutie durabilk care s, dea i
Frantei 0 aliatilor ei continentali, deplina sigurant In contra unei revan03
a invin0lor.
Se Implinese in curnd 5 ani de cnd dureazA acest provizorat, in a0ep-

tarea unei solutii radicale 0 nimeni nu tie and i cum aceast situatie
in care se topesc si invin0 0 invingAtori, va puta lub., sfr0t.

In aceste Imprejurdri a aprut In Franta, intre ideile care au circulat

ca mijloc de a separa cele dou mari natiuni, nemultumite de pace: Ru0i i
Germanii, 0 de a mentine echilibrul european, stabilit la Versailles, ideea
unei confederatii dunrene.
Aceast idee nu a fost ins urmritA cu destul trie In Franta, iar statele
victorioase din centrul Europei, prea geloase de independenta 0 de libertatea
lor, In loc de o confederatie a popoarelor dunrene, au alatuit Mica Antant ca mijloc de a comprim aspiratiile ungure0i i de a thi Ungariei
www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

179

speranta refacerii prin discordia intre motenitorii imprtiei habsburgice.

Unite intre ele pentru interesele kr mari, ca motenitoare ale impiiratiei
habsburgice: Cehoslovacia, Romania i Jugoslavia, i-au dat reciproc garantii
in contra restabilirii monarhice a Habsburgilor, fie in Ungaria, fie in Austria,
0 au tiat Ungurilor speranta de a se folosi de fieeare din dumanii lor pe
rand, pentru a lovi pe rand in fiecare 0 a se reface in dauna tuturor, urmand
exemphil Prusiei.
Astfel a aprut indatti dup rsboiu, Mica Antanta in loc de o Confede-

ratie dunrean, care ar fi trebuit s fac loc 0 invinilor alturi de invingtori,

Mica Antant, primitri la inceput cu neincredere 0 chiar cu oarecare

ostilitate, de catre aliatii notri din Apus, este astzi acceptat ca un auxiliar
important al politicii franceze, tinzand la mentinerea situatiei Invingiitorilor fat& de invini.

Ideea unei confederatii dunrene poate fi considerata astzi ca pill-Asia complet in Franta.

In Ungaria profesorul Oscar Iaszi a emis 0 el ideea unei confederatii

dunrene i a sustinut-o chiar i in publicistica noastr prin mai multe articole aproute in Revista Vremei in cursul anului 1922.
Evident cA, punctul de plecare al profesorului Iaszi este interesul natiunii
maghiare.

D-1 Oscar Iaszi este un democrat inaintat 0 un adversar ireductibil al

regimului de astzi din Ungaria, pe care-I crede nefast pentru Ungaria, din
cauza reactionarismului lui i a politicii lui iridente, care expune tara
la primejdii.
Dar Ungurii de toate nuantele politice nu pot uita, aa de repede dezastrul kr national. Ideea reconstituirii Ungariei Mari de dinainte de fsboiu,
este ideea care domin politica maghiar a tuturor partidelor.
Incercarea de restaurare a Ungariei prin comunism n'a reuit fiindc& s'a
lovit de armata noastril, dar dup comuniti a urmat regimul dictatorial al
lui Horthy al crui scop este tot refacerea Ungariei, insil cu mijloace cfasice
in materie de politicA extern,.
Ungaria reactionar se pregittete 0 ateapt imprejurri politice europene favorabile. Ea linitete alarma vecinior ei prin procedee de bud& vecintate 0 conciliare aparent, dar in acela timp, urmrete cu tenacitate
A catige pe aliatii notri din apus pentru cauza maghiar.
Ea intereseaz& capitalul aliatilor notri in afacerile ungureti pentru a-I
interesa indirect la cauza national& maghiarg, ea intretine o vie propaganda
prin pres, 0 prin relatii personale pe care nobilimea maghiar le are mai
cu seam& in Anglia, 0 nu las s-i scape nici o ocazie de a face s treach
drept legitime pretentiile Ungariei mai ales asupra Ardealului 0 a Banatului.
Prof esorul Iaszi, care este socotit de actualul guvern maghiar ca trdtor
al cauzei nationale ungureti, crede cu drept cuvant c, aceast incercare

de restaurare a Ungariei prin reactionarism i dictaturg, este tot atat de

steril 0 de primejdioas pentru Ungaria ca 0 incercarea comunist.

www.digibuc.ro

180

A. CORTBANU: CONFEDERATIA DUNAREANA

Rolul Ungariei in istoria moderna a Europei se datoreste numai imparatiei habsburgice, puterii i slbiciunilor ei.
Farg restabilirea monarhiei habsburgice, Ungurii nu mai pot juca, In
Europa cleat un rol proportional cu numarul lor redus i cu pozitia lor
centrala, inconjurati de Slavi si de Romani. Si cum refacerea imparatiei habsburgice este o imposibilitate, idealul unguresc este absurd.
Profesorul Oscar Iaszi recunoaste acest luerti si de aceea el admite situatia creiata la Versailles imperialismului maghiar, ca definitiva.
Pentru a iesi din situatia In care se afl astazi Ungaria, el nu vede alta
solutie cleat constituirea unei confederatii a popoarelor dunarene In
care Ungaria ar intra cu drepturi si cu obligatii egale i ar uit astfel
ranile nationale de care sufere astazi.
Prin aceasta confederatie, ideea de invinsi si de Invingatori ar dispare,
problemele de granita ar deveni probleme interne de important-1i secundark
unitatea intereselor economice si a celor externe ar garanta soliditatea
coeziunea confederatiei si ar da o egal satisfactie sentimentului de mandrie
nationalit a tuturor popoarelor confederate.
Mica Antanta, rainasa fara scop, s'ar disolva In sanul confederatiei, Ungaria nu s'ar mai simti incercuita, nu ar mai fi tentata sa se ruineze cu inarmari i ea propaganda, ci ar lu un loc demn Intre egali, formand ca totii
o mare Were europeana.
Dar daca sistemul francez al confederatiei dunarene a gasit un der-vativ mai practic si mai corespanzator nevoilor monpntane In Mica Antanta,
iar sistemul unguresc a rimas pn astazi In sfera utopiilor, ideea unei confederatii a statelor Europei centrale, nu a fost complect parasita si ea a
gasit in Cehoslovacia apostoli devotati in nii reprezentantii politicii
externe cehoslovace.
Apropierea de popoarele amice din centrul Europei, pe care Cehoslovacii
au realizat-o prin formarea Micii Antante, ei nu o privesc cleat ea un prim
pas, ca un inceput de realizare a ideii de apropiere generala Intre popoarele
mici mai intai i apoi intre popoarele mici unite si intre popoarele mari.
Prezidentul republicii cehoslovace, D-1 Masaryk, este un adevarat apostol al ideii apropierii generale a statelor europene, iar D-1 Benes, ministrul
de externe cehoslovac, lucreaza In mod efectiv la realizarea acestei idei.
Metoda adoptata de D-1 B ne i pe bare d-sa a expus-o intr'un discurs
magistral, tinut In ziva de 6 Februarie trecut inaintea comisici de afaceri
strine a Camerei cehoslovace, este:
1. De a face lecraturi intime
popoarele mici victorioase din centrul
Europei, cu scopul bde a mentine situatia dobandita In rasboiul mondial
si de a impiedica mice incercare de restaurare habsburgica.
2. De a intretine relatii amicale cu statele cu care o apropiere durabili
pe fata nu se poate face deocamdat, cum este cazul cu Rusia.
3. De a face acorduri cu toate statele, cu care Cehoslovacia are relatii
de afacefi si de veciniltate, chiar daca intre Cehoslovacia si Intro aceste state
subsista motive de cearta si de nemultumire, cum este cazul eu Polonia, cu.
Germania si ca Ungaria.

www.digibuc.ro

POLITICA =ERNA

181

4. De a face aliante cu statele mari amice i de a Impinge i statele mici

aliate prin Mica Antanth, sh fach i ele acorduri i aliante cu statele mari,
cum a fost cazul cu tratatul italo-jugo-slav.
Rezultatul acestei politici, duph D-1 Benc, este ch. legand Statul shu de
ct mai multe state, cultivnd bunek raporturi cu toath lumea i impingml
pe aliati pe aceea cale, Europa se va gsi cu incetul cuprinsh inteo retea
de acorduri amicale i astfel va fi pregtit drumul pentru o intelcgere general pe continent.
Cceace face politica cehoslovach astzi, nu ar fi deci deck urzeala pnzei,
care va fi biituth mai thrziu din concentrarea acordurilor separate inteun
sistem general de intelegere europeanh.
D-1 Bene, nu se Indoete ch o intelegere definitivh va intervenl In curnd

intre Franta i Germania 0 ch aceast intelegere va puteh servi drept bazh

statutului pacific al Europei viitoare.
Rusia va trebui s adere i ea la acest statut, atunci cnd se va convinge
de absurditatea operantelor ei Inteo revolutie mondialh 0 de inutilitatea
propagandei, pe care o face astzi In contra organizatiei nationale
statelor.
Idealisnnil acesta cehoslovac trebuie salutat cu cuildur i cu respect. El
nu constituie desigur ceeace s'ar putea chemit un sistem politic pozitiv, chci
baza lui este numai credinta pe care o au conduchtorii cehoslovaci In triumful
ideii de dreptate i de respect reciproc intre popoare.
Prezidentul Masarik i D-1 Bene sunt Indrepthtiti sh fie animati de un
idealism aa de *Malt, ei cari au crezut in liberarea i In reconstituirea patriei

kr, bazati nurnai pe ideea de dreptate In contra formidabilei puteri austrogermane.

Directia in care D-1 Bern conduce politica extern a noului Stat cehoslovae, intrece desigur puterile lui de realizare, dar ea arata in orice caz ch.
la Praga atmosfera este foarte preghtith pentru tot ceeace ar duce la aezarea
solidh a phcii atat intre popoarele motenitoare ale imphrtiei habsburgice
cht i intre toate statele europene.
La noi, ideea unei confederatii dunrene, nu este Inch rhspndith, nici
mhcar In cercul intelectualilor, necum al oamenilor politici i al guvernantilor
efectivi.

Ideea care dominh politica noastrit externh este di situatia creatil

in Europa prin tratatul dela Versailles i prin anexele lui, este definiliv i
eh alianta Romniei cu Polonia pe de o parte, cu Cehoslovacia i Jugo-Slavia
de alth parte, precum i sprijinul marilor aliati anglo-francezi din Apus, ne
garanteazh Indeajuns situatia pe care am dobndit-o In rsboiu.
Avnd siguranta din afarh, nu ne-ar mai lipsi cleat refacerea economich
intern pentru a fi un popor fericit i un Stat puternic.
De aceea In politica noastr extern, nu se vorbete cleat de Mica Antanth, de alianta cu Polonia si de leg-Ruffle noastre cu Franta i cu Anglia.
Discordia anglo-francezh este singurul punct ncgru al politicii
externe oficiale romneti i de aceea nu odath am auzit tnguiri oficiale asupra acestei deplorabile neintelegeri i am vhzut chiar sforthri din partea

www.digibuc.ro

182

A. CORTEANU: CONFEDERATIA DUNAREANA

reprezentantilor nostri in politica externg, pentru restabilirea bunelor raporturi

dintre Franta si Anglia.

Este oare justificat optimismul politicii externe romanesti si este oare
ideea unei confederatii dungrene asa de string de necesitgtile reale ale
Statului nostru, pentru ca ea s fie desconsiderati lsata in randul utopiilor ?
Rspunsul la aceastg intrebare nu 1-am puta afla cleat reluand analiza
situatiei politicii de astzi din Europa, pentru a vedea dacg statele mici
nationale prin sistemul aliantelor disparate au existenta lor asigurat i dad,
Romania urmand acest sistem poate fi sigur de viitorul ei.

Atata timp cat Europa a fost politiceste organizatg in imperii mari, ea

nu a putut realizi pacea eterng prin stabilirea dominatiei unei singure
puteri asupra tuturor celorlalte, dar prin echilibrul de fortg intre statele mari,
ea a produs perioade lungi de pace in care popoarele s'au putut civiliz, stiinta a putut progreskcomunicatiile, comertul i industria au putut s, ajunga
la starea infloritoare dinainte de rsboiu, iar progresele realizate de civilizatia europeang sub regimul politic al imperiilor in echilibru, a putut cucer
lumea intreagg.
In situatia lgsatg de rgsboiul mondial, echilibrul de forte care sg garanteze pacea nu mai existg, iar pacea nu se mentine cleat prin mijloace artificiale, prin neputinta materialg dar trectoare a invinsilor de a face rsboiu
de revansg.
Ideea repartitiei politice a teritoriului european, pe baze nationale, are
desigur o mare putere moralk dar din nenorocire aplicarea principiului
nationaliattilor, creind pe de o parte state mici, indusmanite intre ele, tocmai
din cauza problemelor nationale, iar pe de alta parte state mari, noua aye-

zare politica contine mai multe cauze de rgsboiu cleat cea veche, tocmai
din cauza principiului auto-determinrii popoarelor.
0 cucerire prin arme a statelor mici de catre cele mari pare astgzi imposibilg, din cauza respectului de care se bucurg in lume principiul nationalitgtilor. Acest principiu nu a putut insg primi o aplicare integralg i apoi, ca orice
principiu in materie politick el poate fi Tutors si combiltut prin alte principii.

Rusii au si gsit mijlocul de a trece peste aceast greutate moralg, rezultand din apliearea principiului nationalitgtilor.
Ei au transformat vechea idee a unificgrii popoarelor prin r'sboiu i prin
imperiu, dupg sistemul roman, in ideea unficarii lor prin revolutie socialg,
prin distrugerea burgheziei i prin intronarea dictaturii proletariatului universal.

cum ei sunt autorii sistemului si miscarea porneste dela ei, celelalte

popoare, adoptand dictatura proletarg, ar trebui sg renunte la ideea Mr nationalg i s'a se multumease cu dictatura ruseascg In numele proletariatului
universal.

Ideea imperialg rusl apare astfel sub o form, mult mai primejdioasg
decal vechea idee taristg, pentruc, ea face apel la clase sociale nationale,
anume la cele mai numeroase, mai sgrace si mai lipsite de culturg.
Ea cautg aliati in 1118110 corpul national si intrebuinteazg suferintele

sociale in contra ideii nationale.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERATI

183

Apostolii nouei religii a unificarii popoarelor, win distrugerea claselor

sociale s'upra-puse, prin comunitatea de interese si de ideal a proletarilor din
toata lumea si prin parasirea ideii nationale, au aerul astzi ca fac concesiuni
burgheziilor nationale din Apus, pe and de fapt, ei nu asteapta cleat sa se
nthreasc i sa-si pregateasca mijloacele materiale pentru a mistui toate
aceste burghezii occidentale lacome de afaceri si grbite sa ia In exploatare
bogatiile Rusiei. Ei sunt convinsi ca prin contactul, pe care II iau cu statele

nationale, vor reusi sa rastoarne ideea nationala, ash, cum au reusit prin
supunere aparent i prin propaganda, sa disolve armatele germane.
Dad, nu ar fi deci sa tinem socoteaM, decat de acest sistem rusesc, de a
inconjura garantia moral a principiului nationalitatilor ca baza a organizatiei politice europene, i ar trebui totus sa conchidem c situatia statelor mici, care-si trag toata puterea lor numai din aplicarea unui principiu de echitate internationala, nu este deloc asigurata in fata statelor mari.
Dezechilibrul lasat de pace, este privit de fiecare mare putere din punctul
ei de vedere, i, dacl Rusii bolsevici vad In el sfarsitul capitalismului i zorile
comunismului, pentru Anglia, acest dezechilibru Inseamna stagnarea afacerilor. De aceea Anglia prin guvernul laburist, cauta sa ia contact amical cu
iar prin ridicarea Germaniei nationaliste i burgheze, ea calla sa puie
capat sperantelor rusesti de a patrunde In Europa folosindu-se de disperarea
Germaniei.

Comunismul rusesc, oprit In Asia de Japonezi si de Englezi, iar in Europa

de o Germanic puternica, ar trebui sa sfarseasca prin a capituM. Imperialismul comunist rusesc se loveste de imperialismul capitalist englez, i fiecare

din ele cauta sa atraga Germania de partea sa pentru a-si asigura succesul.
Dar reinvierea Germaniei puternice In Europa, daca ar constitul pentru
Anglia un mijloc sigur de pace pe continent si o garantie Indestultoare in
contra rasboiului social, pe care Rusia vrea sa-1 aprinda In Apus, pentru popoarele victorioase solidare ca Franta, in mentinerea situatiei dobandite
In rsboiu, o Germanic reinviata i puternica ar fi o primejdie.
Statele victorioase de pe continent sunt obligate sa mearg, mama in
mana cu Franta, pe urmele trase de tratatul dela Versailles pentruca acest
tratat este actul lor de nastere, baza lor de drept i garantia existentei bor.
Ne aflam astfel In fata a trei sisteme care lupth a se impune Europei: sistemul
francez al pacii dela Versailles, sistemul englez al ridicarii germane pe con-

tinent si sistemul rusesc al comunismultn.

Aparandu-si existenta si drepturile Mr de popoare vietorioase, statele
continentale, legate de tratatul dela Versailles, imping Germania in bratele
Rusiei comuniste i grbesc astfel lichidarea provizoratului in care treste
Europa dela 1919 incoace.
Dar politica aceasta francez, oricilt de riscat ar prei, are cel putin
avantajul unei baze de drept si are toate sansele necunoscutului, care intervine totdeauna in determinarea cursului istoriei, pe cnd renuntarea de bun
vole la tratatul de pace si reabilitarea invinior, in special a Germaniei, fie
prin Rusi fie prin Englezi, ar echival cu o sinucidere pentru statele victorioisse de pe continent.

www.digibuc.ro

184

A. CnRITANU: CONFEDERATIA DUNAREANA

Deaceea intre politica englez, si intre politica continentala reprezentata

de Franta, nu se poate gasi nici un mijloc de apropiere, atata timp cat continentul european, prin renuntarea la avantajele pe care tratatul dela Versailles le da, victoriosilor, ar putea ramane la discretia Germano-Rusilor.
Nu se poate aseza, pacea pe continent prin sistemul englez, prin introducerea Germaniei in Liga Natiunilor, ca mijloc de a control& desvoltarea ei
viitoare si de a garant& statele astazi victorioase In contra politicii de revansa, pe care Germania in mod fatal o cultiva, astazi.
Raporturile dintre popoare, fiind raporturi de forte vii in continua transformare si In continua crestere, Liga Natiunilor nu da popoarelor victorioase
siguranta de care ele au nevoie, pentru a pute& Intinde prieteneste maim invinsilor, si introducerea Germaniei in Liga Natiunilor nu constitue nici o
garantie ca Germania si aliatii ei nu se vor folosi tocmai de Liga Natiunior
pentru a lovi in invingatorii de astzi, servindu-se de problemele nationale,.
ramase In suferint la lichidarea marelui rasboiu.
Dar dad, In contra unei reveniri a Germanici la situatia ei dinainte
de rilzboiu pe continent, cu ajutorul Ligii Natiunilor, s'ar pate& presupune
ca statele interesate ar gasi in constituirea Ligii un mijloc de aparare a intereselor lor, Liga Natiunilor este complect neputincioas fata de Rusia, care
tinde sa patrunda in Europa sub forma revolutionara si care afiseaza un dispret dcsav&rsit pentru institutia Ligii.
Deaceea popoarele victorioase prefer s stea inteo situatie nesigurk.
cleat s renunte la beneficiile victoriei, adoptand politica engleza, sau cea
ruseasch'.

Este evident ca aceasta situatie nu poate durk si ca problema pacii

continentale, dac nu-si grtseste o solutie in politica englezi, In ridicarea
Germaniei si In incercuirea Rusiei prin Germani, trebue sa gaseasca o alta
solutie, care sa poat imbina nevoia de pace pe continent cu interesele vie-

toriosilor si cu situatia lor, creata prin tratatele de pace.

Ideea picii pe continentul european, prin alte mijloace decal cele trei
care se propun astazi: Liga Natiunilor, hegemonia germani pe continent,.
sau comunismul rusesc, preocup pe cugetatorii politici din Europa, caci
problema aceasta a restabilirii picii europene, este problema fundamentala
a politicii internationale din zilele noastre.
Un cunoscut scriitor politic vienez, D-1 Kudenhove Calergi, a publicat de
curand o lucrare remarcabili asupra acestei probleme, intitulata Pan Europa.
Dup D-1 Kudenhove Calergi. toate popoarele Europei, data, de Englezi
si de Rusi, ar trebui s se uneasc inteo confederatie pentru a constitui o a cincea

confederatie mondiala fata de: confederatia britanic, cea ruseasca, cea americani si cea chino-japonez.
Lumea s'ar imparti astfel In cinci mari confederatii, facandu-si echilibru
intre ele si mentinand pacea lumii prin acest echilibru.
Ideea D-lui Kudenhove Calergi are insa aceea slabiciune pe care o are
si Liga Natiunilor: ea nu tine socoteala In deajuns de situatia data si de evoutia istorica a popoarelor europene, ci cere o solutie de continuitate,
ntrerupere brusca si radicala a cursului istoriei, pentru a apuc& de azi pe-

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

maine pe o cale noua,

185

nici o traditie i fat% nici un alt fir conducator dealt

ideea abstracta a unirii de teama unei invazii rusesti.

Nefiind o idee organica i neplecand dela realitatile date, sistemul D-lui
Kudenhove Calergi nu convinge, iar spectrul unei invazii rusesti ca pima
central in jurul nruia ar treb.u sa se fad, unirea popoarelor continentale,
nu este hotritor.
Teama de o invazie ruseasca a subsistat necontenit dela 1919 incoace,
totus ea nu a avut nici o influenta asupra desfasurirtrii conflictului francogerman, i pana acum nu a exercitat nici o presiune in sensul predicat de
scriitorul vienez, nici chiar intre popoarele mici direct amenintate de Rusi,
cum ar fi de pild intre noi i Unguri.
Fr indoiala c, in principiu, ideea unei confederatii generale a statelor
europene, trebuie luat ca un ideal de viitor i nu ea o utopie.
Nevoile vietii economice, raspandirea culturii, progresele stiinte
reducerea fenomenala a distantelor prin repeziciunea mijloacelor de comunicatie,
apropie din ce in ce mai mult popoarele, le leaga unele de altele, le face sa
se cunoasca mai bine unele pe altele si sa depinda uncle de altele.

Dar procesul acesta de unificare politica, catre care imping progresele

stiintei, este un proces de viitor, pe cand noi ne gasim astazi inteo situatie

disperata, care cere o solutie imediata, o tranzactie intre traditia istorica,

intarit prin rezultatele ultimului rasboiu, i intre nevoile vietii culturale si
economice moderne.

De aceea toata literatura politica, care apare astazi pentru a document&

si a predica ideea Statelor-Unite ale Europei, nu este de sigur de prisos, eaci

ea pregateste terenul, pentru un viitor indeprtat, dar pentru nevoile zilei

de astazi ea nu este de actualitate.
Statele miei sunt destinate sa dispara sub o forma sau alta evolutia
politicii moderne este evident indreptnta catre integrari politice din ce in
ce mai mari, din cauza unificarii vietii economice pe glob.
Chiar si inainte de rasboiul mondial, statele europene nu erau o solutie
pentru viata economica moderna si Germania, cu toata hegemonia pe care o.
exercit a ea pe continent, se simtea inghesuita si mica fata de desvoltarea imperiului britanic si a statelor unite ale Americii.
Teoreticienii politici germani ca Friedrich Naumann, cautau solutia
problemei lrgirii statului german in constituirea unui stat federal, pe care
el 11 numea Mitteleuropa si care ar fi mcrs dela Mama Nordului si de acolo,
prin Turcia la Bagdad.
Germania militarista a cautat rezolvarea aceleeas probleme prin arme
si a cazut, dar problema a ramas.
Vieata economica moderna este suportul civilizatiei omenesti, dar aceasta
vieat economica nu ingaduie izolarea la care duce aplicarea integral a
principiului nationalitatilor i nici nesiguranta raporturior internationale, la
care duce rivalitatea dintre statele mari.
MIX s ajungem insa la idealul visat de pacifisti si la realizarea integrala
a scopului pentru care a fost ereata Liga Natiunilor, trebuie sa mai treaca
Inca mult vreme, pentruch ideile politice nu au putut evolu tot as& de

www.digibuc.ro

1 86

A. CORTEANU: CONFEDERATIA DUNAREANA

repede ca vi vtiinta, care cu aplicatiile ei practice a lrgit contactul intre

popoare, a transformat bazele vietli nationale, fcnd s, depind fiecare popor de inflorirea celorlalte popoare vi suprim&nd distantele.
De aceea credem cg este necesar sri prsim calea abstracta a unirii tuturor popoarelor vi s cgutitm In insrtv desfvurarea imprejurrilor istorice
europene indicatiile necesare pentru a asiguri pacea In Europa pe baza tratatelor existente, evitnd vi hegemonia german& pe continent vi. cea ruseascg.
Ideea echilibrului de fort !litre state, a rgmas inch ideea dominanth in
raporturile internationale.
Creatorii Ligii Natiunilor erau convinvi ch' aceastg institutie suprem
a civilizatiei omenevti, va scoate din traditia vi din practica politicii internationale, ideea echilibrului de fort ca bug', a raporturilor intre popoare.
Practica de vase ani de pace, garantat de Liga Natiunilor, dovedevte
insit din ce in ce mai mult cg idealul lui Wilson nu a putut fi realizat vi c
echilibrul fortelor nationale, organizate In state, a Minas Inca baza politicii
pacif ice.

AO, flind, este uvor de inteles cg desfiintarea monarhiei austriace vi.

emanciparea popoarelor mici din centrul Europei este o cauzg permanent
de dezechilibru vi de nelinivte pe continent.
Organizarea pe baze nationale a micilor popoare centrale, neputnd fi
desvrvit din cauza amestecului popoarelor, desfiintarea Austriei a adaogat la nesiguranta europeang, datorit lipsei Austriei din echilibrul marior
puteri vi rivalittilor dintre popoarele mici, care liberate astgzi vi constituite
In state separate, Ivi ridic bariere unele in fata altora, se amenint unele
pe altele, fac pregatiri militare vi ivi revendica reciproc teritorii vi populatii.
Astfel, pe cnd ideea echilibrului de forte, ca baz& a pcii continentale,
a rmas Inca in vigoare, cu toath crearea Ligii Natiunior, Intre aceast idee
de pace prin echilibru vi. intre aplicarea principiului nationalittilor, s'a

treat prin tratatul de pace o contradictie ireconciliabilg.

Din aceast contradictie izvorvte intreaga nesigurant vi tulburare european de astzi, de care Ruvii vreau sii profite pentru a avez dominatiia
kr prin comunism vi pe care Anglia vres o lecuiascg restabilind hegemonia
german& in Europa.
Popoarele sunt produse ale naturii vi dezechilibrul dintre ele, provenind
din disproportia lor ca numr, ca bogtie vi ca civilizatie, este de ordin natural,

i el nu se poate acoperi cu nimic.

Aceasta inseamn c, dad, din punctul de vedere al umanittii vi al ega-

littii intre popoare, principiul nationalittilor constitue un progress din

punctul de vedere politic al pacii vi al vietii civilizate, el este o cauza perpetu de discordie vi ruing.
0 revenire asupra aplichrii principiului nationalittilor este imposibil. Popoarele nu mai pot trill In stare de subordonare unele fat de altele.
Democratia international& vi egalizarea de drept a popoarelor, este o cu-,
cerire a Societtii moderne, a civilizatiei, vi ea trebuie luat in seam vi pus
ea bazg, a oricrui sistem, care ar incerc restabilirea pacii vi a raporturilor
amicale intre popoare.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTEiNA

187

Dar dach aplicarea integrala a principiului nationalithtilor duce la

dezechilibru si la anarhie internationalk leacul situatiei trebuie crtutat
In armonizarea acestui principiu cu principiul echilibrului de forte.

Trebuie deci sa corecam natura prin artA, sa punem capht anarhiei internationale, creind din apropierea popoarelor mici unitati internationale,
care sh poata lua loc In echilibrul de forte necesar pentru asezarea si mentinerea pkii.
Ruina economica europeanA este o urmare a dezechilibrului ei politic.
Para pacea reala nu se pot relua relatiile normale ale vietii economice,
dar dezechilibrul politic european, este datorat In primul loc frmitrii Europei centrale i lipsei ei ca unitate politica din concertul marilor puteri.
Insus conflictul franco-german, care domina astazi politica internationala a lumii,
datoreste prelungirea lui sub forma de astAzi, aceleeas absente a Europei centrale din echilibrul de forte politice continentale, cad
Franta, negasind o contrapondere In Orient, care sa tie Germania in respect
si SA o forteze la executarea tratatelor, este obligata sh ia mhsuri militare,
cu care sit impiedice reinvierea economich a Germaniei, pentru a se pune pe
sine In sigurantk desi cu aceasta ea Impiedica refacerea economicrt a Europei.

Lipsa acestei puteri centrale intretine speranta imperialismului rusesc

intr'o viitoare expansiune spre Apus si spre Mediterana, si tot ea obliga pe
Englezi sa caute leacul situatiei In ridicarea Germaniei.
Astfel analiza situatiei politice, lasatA pe continentul european de rezultatele rhsboiului mondial, ne duce' cu necesitate la convingerea ch dezechilibrul politic european se datoreste golului creat de disparitia monarbiei austro-ungare si prAbusirii Europei centrale.
Leacul acestui dezechilibru nu poate veld din afar.
Puterile continentale trebuiesc echilibrate pentru ea Europa sa poata
teal din nou In pace si sA poata relua vieata economica normalk dar echilibrarea puterilor politice de pe continent nu se poate face cleat prin federa
lizarea statelor mici din centrul Europei, prin refacerea unei noui mari puteri
In locul monarhiei austro-ungare, de asth (lath ca respectul principiului nationalithtilor.

Austria, ash cum era ea constituith, reprezenta un factor important in

mentinerea pkii europene, dar ea avea din punct de vedere intern o constitutie anacronick pentrucA reprezenta dominatia unei minoritati
germano-maghiare, asupra Slavilor din Europa centralh i asupra Romnior.
Din aceasth cauza, cu cAt progresul ideii de nationalitate s'a facut mai simtit
in secolul trecut, cu att puterea monarhiei habsburgice a scazut, iar catre
sfarsitul secolului al 19-lea si inceputul secolului al 20-lea, ea nu s'a mai putut
mentine, decht In functie de dependinth a imperiului german. Intrnd cornplect in sfera de interese germane dupa constituirea imperiului unitar german,
Austria nu mai era o garantie pentru pace si un factor de echilibru de forth,
ci din contra ea reprezenta o Incurajare a Germaniei i un auxiliar pretios
in stabilirea 'hegernoniei Germaniei pe continent.

Fiind deci din punct de vedere national o absurditate, iar din punct de
vedere international o anexA germank Austria trebuia sh cada la prima In-

www.digibuc.ro

188

A. CORTEANU: CONFEDERATIA DUNAREANA

cercare grea, la prima ocazie In care Germania nu mai putea asigura dominatia elementului german, asociat cu cel maghiar asupra nationalitatilor
din centrul Europei.
Disparitia Austriei trebuie push In legatura cu evenirnentele care au dus
la asezarea hegemoniei imperiului german pe continent, cu rolul pasiv pe
care l-a jucat Austria in timpul rasboiului franco-german dela 1870 si care
a obligat-o mai tarziu sit renunte la rolul ei de unitate independenta In echilibrul european, sa-si lege soarta de Germania si s plateasca abtinerea dela

rolul de arbitru in 1870 cu disparitia In 1918.

Soarta Austriei ne Invata Insa, ca ebhilibrul de forte europene are nevoie

de o mare putere In centrul Europei, independenta atilt fata de Germani cat
fata de Rusi si destul de mare pentru a putea tine echilibrul intre aceste
mari popoare, a le separ si a face legAtura cu statele mari din Apus.
Rolul monarhiei austro-ungare In echilibrarea fortelor continentale a
produs o intreaga literaturd politich In care si un roman joaca un rol de frunte,
este cunoscutul si regretatul Aurel Popovici.
Opera lui, Gross Oesterreieh, exprima ideea regenerarii Austriei prin rec-

tificarea constitutiei ei anacronice si prin refacerea pe baze nationale.

Popoarele din centrul Europei, puse toate pe picior de egalitate sub conducerea Casei de Habsburg, ar fi format un mare linperiu eu o constitutie
interna solida i capabil de a asigura atilt linistea si prosperitatea interna,
cat si rolul de mare putere mondialti in echilibrul fortelor europene.
Ideea lui Attrel Popovici nu era Insa o idee politici, pentru di ea cerea
ca cele dou natiuni privilegiate din monarhie: Germanii i Ungurii s renunte
de bun voie la situatia lor si &I se scoboare la acelas nivel cu popoarele
subordonate, lucru imposibil de realizat, iar in al doilea rand, Gross Oesterreich, dupa sistemul lui Aurel Popovici, nu se mai putea realiza, chip& constituirea mareluiimperiu german, chiar dad, Casa de Habsburg ar fi adoptat
aceastO idee. Austria nu mai era de sine statatoare i incercarea ei de a se
reface pe cont propriu cu ajutorul nationalitatilor i parasind ideea dominatiei germane In centrul i In RIsaritul Europei, nu ar fi fost tolerata nici
de Germania nici de Rusia.
Pentru a intelege ce avem de Mott astazi in interesid stabilirii pacii pe
continent, trebuie sa reluilm firul de acolo de unde a fost intrerupt de Habsburgi din momentul cand ei au 4bdicat din rolul de arbitri In Europa, ingaduind desmembrarea si Infrangerea Frantei In favoarea Prusiei i ajutand
astfel la asezarea hegemoniei germane pe continent, care in mod fatal trebuilt
s duca la deslantuirea catastrofei din 1914.
Trebuie sa ref acem o mare putere in centrul Europei, curatata de prtcatul
intern de care suferea Austria, de discordia nationalitatilor, de oprimarea
unor popoare In favoarea altora si In acela timp o putere pusa la adapost
de primejdia de a deveni un instrument In mama unuia .din popoarele mari
ale Europei pentru stabilirea hegemoniei lui pe continent, as cum a facut
Austria dup.& 1870, transformandu-se In instrument de hegemonie germana.
Popoarele care tind la hegemonie continentaM astazi sunt: Germanii

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

189

Nona putere mare din centrul Europei trebuie sa fie deopotriv de independent i fava. de Rini 0 fat de Germani i trebue s fie in mod fatal aliata

Frantei, pentru c, dintre toate statele mari ale Europei, singur Franta,
de0 st pe primul plan, nu poate aspira la hegemonie continental i
este deopotriva de interesat ca statele mici din centrul Europei la stvilirea expansiunii germano-ruse.
Popoarele mici din centrul i RIsriritulEuropei, ridicate la rangul de independent prin desEnurarea evenimentelor europene, prin lupta pentru
hegemonie pe continent intre Germani, Francezi i Rui i prin incapacitatea
monarhiei habsburgice de a mentine echilibrul i de a juca rolul de arbitru
intre aceste popoare, au deci o dubl datorie i fat de ele insele i fag de
interesul general al pcii pe continent.
Ele au apilrut la suprafat printr'o greaM de constructie a monarhiei
austro-ungare i printr'o greal, de tact a politicii habsburgice in lupta
dintre cele trei marirasse, dar ele nu trebuie s uite ch situatia lor continuti,
a depinde i mai departe de concurenta intre Ru0, Germani i Francezi i eh'
lipsa lor ca unitate din aceast, concurenti, face ca pacea pe continent s nu
se poatil stabili i ca existenta 0 forma lor s depind de fazele luptei dintre
Francezi, Germani 0 Rini.
Victoria francez a adus einanciparea popoarelor din centrul Europei i
intregirea statelor nationale din lbsrit, pentruca Austria, ca dependint germanil, trebui sfrmatrt.
Daca alturi de Francezi ar fi "ramas victorio0 Ru0i, situatia in centrul
Europei ar fi fost reglementata cu totul altfel deck cum a fost reglementath
prin victoria francez far& Rui, chip cum dae G3rmanii rrimneau victorioni
in marele rdsboiu, Austria ar fi fost desigur transformat, ins transformat
in sens german, iar emanciparea popoarelor din centrul Europei pe care ar
fi impus-o Germania monarhiei Austriei, ar fi insemnat numai largirea puterii germane, constituirea acelei confederatii rrmanice, care ar fi plecat
dela Marea Nordului pentru a ajunr la Marea Neagr i de acolo prin Turci
la Bagdad, realizarea faimoasei idei sustinut de Friedrich Naumann in lucrarea lui renumit, Mittel europa.

Soarta a decis ca din toate ipotezele posibile sii reu0asc cea mai favoxabili i cea mai nenteptat: victoria Frantei f tr Rusia.
Aceastri, reinit ins,, este un episod, pmtruc, de0 Frnta este deplin
victorioas, n'au dispirut din Europa nici R iii nici Gmnanii, iar istoria este
in curs de desfinurare i intelepciunea noastr, a odor mici prin0 in vrtejul
evenimentelor desfdprate de lupta intre aceste trei mari popoare, este sa
ne folosim de aceast situatie exceptionali nea0eptat i sii ne fix ni pe
o pozitie pe care nici n'am fi putut-o visa atata timp ct Rusia ritmnea

alturi de Franta.
Este evident crt greutittile de detaliu pentru constituirea unei confederatii a statelor mici din Europa central sunt enorme.
Amestecul de popoare complicI problema, iar sentimentele de care este
stripnit actuala generatie abi iinit din rsboiu, par o barier de neinvins
in calea apropierii sincere i durabile din centrul Europei.

www.digibuc.ro

190

A. CORTEANU: CONFEDERATIA DUNAREANA

Dar oricat de mari ar fi greuthtile de constituire a unei confederatii europene centrale, ideea aceasta nu poate fi phrilsith, pentruch ea este singura
solutie posibilh pentru restabilirea phcii pe continent, frh hegemonie germann sau rush si cu respectul statelor nationale.
Statele mici, iesite din chderea imperiilor de Rishrit, se surmeneazh asthzi
in sforthri peste puterile kr de a se consolida economiceste i politiceste.
Munca Mr este o munch, de Sisif, pentruch existenta i prosperitatea Mr
nu st In mainile lor, ci depind de fazele procesului dintre popoarele mari,
dintre Rusi, Germani i Francezi.
In acest proces desunite, ele nu pot intervenl deck separat i In directii
diverse, opuse unul altuia in functiune de unul sau de altul dintre cele trei
mari popoare In luptd.
Starea nebuloash In care se aflh astzi Rusia si paralizia in care este tinuth
asthzi Germania, impiedich statele mici centrale s vadh realitatea si le tine
in iluzia ch, ele trilesc i vor putea trl totdeauna prin propriile Mr forte, fie-

care pentru sine si la nevoie contra tuturor.

Ele nu vad ch situatia de astazi este un provizorat, care poate sfarsi
dela o zi la alta printr'un acord Intre douh, dintre cele trei mari popoare.
Douh dintre popoarele mari ale Europei, oricare ar fi ele, unite, ar decide
de soarta intregii Europe si ar modifica toath situatia statelor centrale,
fie ch acest acord s'ar face intre Francezi i Germani, Intre Franeezi i Rusi
sau intre Germani i Rusi.
Statele centrale, In cazul unui asemenea acord, nu ar aye& nici un mijloc
de a se impotrivl, chci dach, noua situatie ar dezavantaja pe unele, ea ar
avantaj& pe altele, i. cele dezavantajate ar fi totdeauna prea slabe pentru
a pute& impune vointa Mr.

Dar dad, nici unul din aceste acorduri eventuale, intre popoareie determinante din Europa: Francezi, Germani i Rusi, nu s'ar pute& realiza, provizoratul de astazi i iluzia in care el tine popoarele Europei centrale, va dura,
numai pan& cand Rusii vor fi in stare sh-si reih, kcul de prima mare putere
In Europa, profitand tocmai de sabiciunea Germaniei din cauza conflictului
franco-german si de pulverizarea Europei centrale prin desfiintarea Austriei
intronarea principiului nationalithtilor.
Ar fi de ajuns ca Rusii sh rdstoarne mcar una din barierele pe care pacea
dela Versailles le-a ridicat in fata kr: Romania sau Polonia, pentruca situajia
rusesc in Europa si chiar in lumea intreagh, sh, se schimbe
complect i pentruca importarrta Rusior pe continent sh devie hotritoare,
fie sub form revolutionarh, bolsevich, fie sub formh imperial autocrat&
sau constitutional-h.
In acest sen trebuie interpretath agitatia pe care o intretin Rusii In opinia
mondial& pe chestiunea Basarabiei si tot cu acelas scop trebuie inteleash
cearta pe care Rusii o mentin Intre Lituania i Polonia.
Rusii vor sh iaibh la indemanh un casus belli gata pentru mice moment,
atat in contra Romanilor cat si in contra Polonezilor, pentruc& ei isi dau bine
seatna ch, nu ar putea iesi din situatia kr de astzi, cleat printr'un succes
militar.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

191

Oriat s'ar vorbl de pacifism si oricate sperante s'ar pune In rolul Ligii
Natiunilor, pentru garantarea armoniei dintre popoare, omenirea trieste
In stima lumii,
inch in vremea In care popoarele nu se impun In atentia
deckt prin arme.
Aplicatia acestui adevAr la situatia de astzi a Rusilor constituie
pentru noi o amenintare
0 victorie a Rusilor asupra noastrh nu ar Insemna pentru Rusia numai
dobandirea Basarabiei, ci ar Insemna intrarea Rusiei pe primul plan In politica mondial hegemonia ei pe Continent, o situatie la care n'ar putea
ajunge prin zeci de ani de munch pasnich si de tratative

amicale

Rusii

stiu acest lucru.

Conchiand astfel la necesitatea creerii unel confederatii a statelor
mici, nu avem nevoie s ne gandim la crearea unui mare instrument de
rsboiu.
Confederatia statelor Europei centrale trebuie sh' aibh un earacter pacific,

pentruch' ea prin firea lucrurilor, nu ar puta, d. un stat cuceritor i nu ar

ava, nici un interes sh fie indreptath nici in contra Rusilor nici In contra
Germanilor.

Singur aparitia ei ar oblig i pe Rusi i pe Germani sh intre in ordine

sh colaboreze la mentinerea phcii si a vietii normale pe continent.
Ideea unei organizatii unitare din punct de vedere international a
Europei centrale, nu trebuie Inteleas nici ea o renuntare sau ea o desconsiderare a organizririi Ligii Natiunilor. Dimpotriva, Liga Natiunilor, ca instrument suprem de organizare a phcii Intre popoare si de armonizarea claselor
sociale, va cdpata un rol deplin i efectiv numai atunci and nu va mai fi
push in fata unei probleme insolubile, aceea de a mentine pacea Intre popoare,
disproportionate ca numr i ca importanta, NI% a ava la Indeman nici
un mijloc material eficace de a-si impune deciziile ei, ash, cum se intAmpl,
ast

Restabilirea unui echilibru real de forte, ca bazh materialh a phcii pe

continent, ar d Ligii Natiunilor deplina autoritate moral& de a mentine
pacea intre statele mari i apropierea Intre popoare.
0 confederatie a statelor din centrul Europei ar Inhbusi apoi problemele nationale, care le fac asthzi sh depindh de puterile mari.
Sarcinele militare, datoria publica i inegalitatea In organizarea vietii
economice si a celei culturale a statelor mici fata de statele mari, sdrobesc
independenta statelor miei si le condamn lashrhcie, la inculturh si la discordii sociale interne.
Desunite, statele mici din centrul Eiropei nu reprezinth In afar, nimic,
sau aproape nimic, ci sunt condamnate la rolul de sateliti, iar inhuntru
sunt roase de problemele nationale si de problemele sociale la care dau nastere
sarcihele prea grele ale independentei kr fragile.
Sistemul cehoslovac de a face leghturi ca toti vecinii i cu toate statele
cu care un acord se poate face, nu rezolv nici problema rolului sters i secundar
al statelor mici din Europa centralh, nici problema nationalittilor, nici problemele sociale.

www.digibuc.ro

192

A. CORTEANU: CONFEDERATIA DUNAREANA

Acest sistem poate da iluziuni placute In perioadele de intermitent a

luptei dintre cele trei mari popoare europene, dar e destul sh ne imaginam
ce s'ar alege din sistemul cehoslovac, in momentul In care prin trecerea timpului

si. Rusii si Germanii, vor fi liberati de greutittile care ii imobilizeaza astazi.

Politica d-lui Benes, daca, este plink de idealism, nu este de fapt cleat produsul intermezzului politic, provocat de caderea Rusi lor si. a Germanilor in
rasboiul mondial.
Politica noastril externa nu are nici macar idealismul cehoslovac. Noi
continuain a face politica externa In stil clasic, ca un mare imperiu independent, si. ne secatuim puterile in sfortari de refacere economica si de unificare,
ca si and am fi In afar de marile probleme ale politicii europene, izolati
Inteo insula fericita, si. ca si cand nimic nu ne-ar ameninta, nici dinauntru,

Mci din afara.

Alianta cu marile puteri din Apus, este desigur pentru noi o valoare indiscutabila, dup.'', cum si participarea noastra la constituirea Micii Antante

fsi are importanta ei.

Noua nu ne este ingaduit sa, uitam ea nici aliantele din Apus, nici Mica
Antanta nu ne pot da deplina siguranta In contra imperialismului rusesc,
care la momentul oportun va pune In miscare In contra noastra si pe Unguri
si pe Bulgari si va paraliza aliantele noastre din Mica Antanta.
La campania pe care o 'Litre-tin Rusii impotriva noastra pe chestia Basarabiei si la agitatiile pe care le fac Ungurii In Ardeal si Bulgarii in Dobrogea,
noi nu avem alt mijloc de aparare decat propaganda pentru alcatuirea confederatiei Europei centrale, a confederatiei dunttrene.
Cercul de tineri intelectuali, still-10. In jurul 1?evistei Vremei de care
m'am alturat si eu cu toati inima, agita aceasta idee a confederatiei dunarene
prin organul lui de publicitate, prin Revista Vremei.
Credinta acestor tinari, cri, solutia problemelor noastre nationale nu este
deck confederatia dunareana, face din cercul kr, oricat de modest ar
fi el, punctul central de radiatie a acestei idei, la care vor trebui cuceriti

cu Incetul intelectualii si oamenii politici ai tarii.

Sunt recunoscator Institutului Social pentruc mi-a dat ocazia sti desvolt in fata d-voastra aceasta idee a confederatiei dunarene si orioarea
ce mi s'a facut, vine desigur dela un articol pe care 1-am publicat anul trecut
asupra acestui subiect In Revista Vremei, ca un fel de rilspuns la articolele
d-lui Oscar Iaszi.
.

Conchiziile la care ajungeam in acel articol, nu erau prea optimiste in

ce priveste posibilitatea practica, de inlaptuire a confederatiei dunrene.
Tinnd insa socotealii, de eveniltentele petrecute In ultimul an, de insuccesul guvernului conservator englez In politica lui de apIanare a conflictului
franco-german, de incordarea continua intre Francezi si Germani, de ruina
econornica a Europei, la care duce aceasta incordare, si de recrudescenta
imperialismului rusesc, cred ca speranta unui bun exemplu din Apus, nu mai
poate fi Man, drept butt pentru organizarea Europei centrale.
De altfel, idealismul politicii cehoslovace si avntul cu care prezidentul
republicii si ministrul de externe cehoslovac lucreaza In directia apropierii

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

193

cut apostolatul pentru pace, prin organizarea raporturilor dintre popoare, poate fi imbrtisat si de statele mici.
Data prin conferinta pe care am avut onoarea de a o desvoltA In fata
d-voastr voiu fi reusit s'A trezesc interesul d-voastrA pentru aceastil mare
problem, va fi ilia o dovad'A cA initiativele mari si ideile generoase, dar
cu caracter practie, pot aye& si Inceputuri modeste.

popoarelor, arata

6 Apritie 1924

www.digibuc.ro

DUNAREA

I COMISIILE EI
EUGENIU P. BOTEZ

ASUPRA Dunarei vi importantei ei politice vi economice s'a scris mult,

totuv lumea nu-i dumerit inca asupra acestei complicate chestii,

care se discuth de ativa ani prin nesfrvite conferinte vi comisii
internationale, in diferite centre europene. E nevoie a se lumin, opinia
publica romneasca prin o scurta punere la punct a acestei spinoase chestii.
Pentruca Duniirea, cel mai important fluviu din Europa, nu are Inca

un regim bine stabilit in Dreptul International, cu toate a pentru acest

fluviu s'a cheltuit atta cerneala in numeroasele congrese, conferinte, tratate, conventii vi protocoale, in loc de a se vorbi de Regimul Dunarei s'a
vorbit totdeauna de o Chestie a Duncirei. Aproape periodic apare aceasta
chestie, care la diferite congrese in loc s se limpezeasa, se incura mai rau.
E ca o boala cronica.
Dupa fiecare criza urmeaza ate un consult pentru gasirea leacului, dar
boala se complica din ce in ce mai ram. Toga lumea avtepta o operatic radicala la ultimul consult dela Par4
Sa vedem daca a fost o operatie radicala?
Daa s'a gasit leacul, ori trebuie sa ne avteptam in viitor la alte crize ?
Nu s'a stabilit un regim unic dela izvoare la gufi. Dunrea s'a impartit
in doua sectii: una dela Ulm la Braila cu un regim nou, asigurat printr'o
Comisie Internafional, i alt sectie, dela Braila la Mare, cu vechiul regim
al aceleeav arhaice Comisii Europene a Dullard, ramas dela razboiul de Cri-

meea, pe and gurile fluviului se gsiau in mainile Turcilor.

Devi se recunoavte a de aceasta dat la Paris s'a lucrat mai bine dect
in trecut, tau se constata a o operatic radical n'a avut loc. Chestia Dunarei nu s'a tranvat definitiv, s'a fitcut numai un pas inainte spre deslegarea
mull avteptata.
Leacul nu s'a giisit. Crizele vor reveni. Chestia Dunrei va apare in cu-

rnd iar pe tapet.

Pentru deslegarea definitiva a acestei chestii, diplomatia european

nu s'a hotarit Inca a prasi orizontul politic, privind regimul Dunarei numai
ca o chestie de Drept International vi nu ca o complicat problem politicti
cu solutii vremelnice de echilibru european.

Chestia Dunarei e ava de inclcita vi astfel se inlantuesc faptele, Mat

nu poti prezent problema la un moment dat, in adevarata lumina, cleat legnd prezentul cu trecutul. i ca s nu ne pierdem in haosul tratatelor vi conventiilor diplomatice vom rezum numai fazele de evolutie a chestiei Dunarei.
I. Rolul acestui fluviu in politica economica mondiala.

II. Cum s'a incercat deslegarea chestiei Dunarei la Paris prin cele

dou Comisii dunarene ?

III. Ce ne ramne noua de %cut pentru a ne asigura, viitorul pe Dunare ?

www.digibuc.ro

EUGENIO P. BOTEZ: DUNAREA $l COMISIILE El

196

DUNAREA CA ARTERA DE COMUNICATIE MONDIALA

E deajuns a privi numai pe hart cursul acestui fluviu care taie in diagonall continentul legnd Orientul cu centrul Europei, i, fr a intl.& In cauzalitate istoria, Intelegem dinteodat rolul ce 1-a avut, 11 are si-1 va aye&

in viitor Dunrea

acest mare dram al civilizatiei si al comertului

v-

ritable mer en marche vers l'Orient.

Din antichitate si Ong In secolul al XVI-lea, schimbul de mrfuri dintre
Asia si Europa se Mee& pe marile linii de comunicatie mondial, care legau
valea Gangelui cu valea Duniirei.

Numai istoria comertului dunrean ne poate arunca o raz de luminii

in pcla trecutului indeprtat, dela inceputql inchegrii Statelor romne
dintre Carpati si Duniire.
Conditiile si ratiunea de existent a neamului nostru, trebuie cautath
In fericita noastr fatalitate geografica, la gurile acestui mare fluviu.
Se stie c prin secolul al XVI-lea centrul de gravitate comercial trece
din Orient in Occident din Mediterana in Atlantic. Centrele comerciale
se deplaseag dupti avantajele mijloacelor de transport.
Vechile ci de comunicatii au fost prsite din cauza gsirii drumului
pe apl la Indii, pe la Capul de Minh' Sperantri, a descoperitii Americii si
nvlirii Turcilor In Europa.
Blocul Islamic se asezA intre valea G-angelui si valea Dunrei.
Porturile din Marea Mediteran si Marea Neagr se prbusesc. Gurile
Dunrei cad in minile Turcilor si cu ele se Ingroap si viitorul naval al Statelor romne.
Faza economiei ori4enqti se incheie.

Pe piata mondial& apar Statele in locul oraselorurmeaz faza economiei Statelor.

Centrul de gravitate al comertului mondial trece din Spania in Olanda,

apoi in Franta si rmne in Anglia fran In zilele noastre.
Comertul dundrean scade cu timpul si cade In ruin. Dunrea, In loc
de a servi ca o artera international, ajunge rend impeircitesc al Turcilor, si
produsele noastre nu mai slujesc dect pentru a Indestul piata Stambulului.
Dup veacuri de amortire, tocmai prin secolul al XIX-lea, un nou eveniment mondial redesteapt la vieat regiunile noastre adormite si le redeschide vechiul orizont de Inflorire.
Se taie canalul de Suez. Se croieste alt drum pe ap spre Indii, cu mult
mai scurt dect cel pe la Capul de B anti Sperant.
Din disputa Marilor Puteri Europene asupra Orientului, asupra acestui
punct al globului unde se Intretaie marile linii de comunicatii, se naste chestia

strmtorilor si ca un corolar chestia Dunilrii.

ANGLIA 1 RUSIA SE INTALNESC LA DUNARE
Anglia este cel dintiu Stat care trece la o nou forma economicA. Introduand masinismul in industrie schimb structura societtii. Centrul de gra-

vitate economic se deplaseaza dela sate la orase. Agricultura cade. Anglia

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

197

nu mai poate sa-i hraneasca populatia numai cu produsele indigene, ea Incepe s depinda de strainatate. Ea Incepe sa-i aduca grau din valea Dunrii. De pe atunci putem spune c apare In istoria politica a Europei o
chestie a Dundrei.
Anglia se Impiedeca aci lush' de Rusia, care ajunsese In stapanirea gurilor Dunarei, dupa rpirea Basarabiei (1812). RuOi Mceau tot felul de greutrio navigatiei, Inchizand gurile fluviului i ruinand comertul dunrean. Nu
era, la mijloc numai proasta administratie ruseasca, ci era i o anumit intentie : In drumul visat spre Tarigrad cautau s opreasca expansiunea

austriaca pe Dunrea de jos i s Impiedece concurenta ce incepuse s'o fac

graul romanese care se scurgea, pe Dunre.
Progresul Brilei, inseamsei ruina Odesei er un cuvnt de ordine pe
atunci. Daca, Odesa a ajuns la o mare desvoltare in urma, se datorete In
mare parte Basarabiei.
Navigatia la gurile Dunrei ajunsese In a stare bleat Englezii i Austriacii

bleep s studieze taierea unui canal CernavodaConstanta.

0 imperioas necesitate economica silia pe Anglia sit lupte pentru chestia Dunrei. Ave nevoie din ce In ce mai mare de grau romanesc, mai cu
seama dup foametea din Irlanda. Dinteo coincident-a de interese, trile
romane trebuiau s catige sprijinul Angliei i Frantei, care dupa rzboiul
de Crimeea, reursc BA scoata pe Ru0 dela Dunare i s asigure libertatea
navigatiei pe Marea Neagra i Dunre.
Un complex de Imprejurari fericite ne alipete intereseler Europei Apusene, care caut sh asigure libertatea navigatiei pe marele fluviu de care este legata i soarta noastra ca St at. Se alcatuete o Comisie European a Dunrei.

Rusia, Indeprtata de Dunre, lupt necurmat ca s recapete situatia

pierduta In Orient. Cu ajutorul lui Bismarck, care se sprijinia pe Rusia co
s izoleze Franta, In conferinta dela Londra (1871) se abroga neutralitatea
Mrii Negre, Rusia ii creaz o flot in Orient. Iar dupit rdsboiul din 1877,
In congresul dela Berlin, tot cu ajutorul lui Bismarck Rusia recapt sudul
Basarabiei. i ajunge din nou riveran la gurile Dunrei.
Acum, dupa razboiul mondial- i revolutia rus, prin realipirea Basarabiei, Rusia se gsete azi iar Indeprtat de Dunare.
Ultima conferinta dela Viena, deacum cateva zile, dovedete c aceea,5 tendintil de expansiune slav spre Orient apare sub diferite forme, c chiar guvcrnul sovietic continua s urmareasc cu sfintenie testamentul lui Petru cel Mare.

AUSTRIA SI GERMANIA LA DUNARE

S vedem pe scurt care a fost politica Puterilor Centrale, i in deosebi

a Austriei, In chestia Dunrei.
Austria care-vi Intindea interesele sale de sus In jos pe Dunre, se Intalni ciocnindu-se cu Rusia, care cut s se Intind de jos In sus pe acest
fluviu, care scalcia tri tinere In formatie Inca.
Cele doua obiective ale politicii orientale a Austriei erau : Sulina i Salonic.

De fiecare ocazie s'a folosit pentru a face cate un pas spre tinta ce urmrik

www.digibuc.ro

198

EUGEN1U P. BOTEZ: DDNAREA I COMMILE Er

Dupa rzboiul ruso-romano-turc, tratatul dela Berlin din 1878 da drept

Attstro-Ungariei s execute lucrarile dela Portile de fier i s Intocmeasca
regulamentele de navigatie pe Dunre pang, la Braila.
Se propunea o Comisie Mixta sub prezidentia Austriei cu vot prepon-

derant pe o portiune a Dunrei unde Austria nici nu era macar riveran.

Numai tenacitatea i energia cu care oamenii nostii de Stat de pe ace& vreme
au pronuntat inaintea Europei acel non possumus, a impiedecat realizarea
planurior austriace de hegemonie i monopol pe Dunrtre.
Germania a sprijinit continuu pe Austriaci. Si la ocazie Bismarck se servia

de Duare ca obiect de compensatie in relatiile politice cu Rusia.

Dunrea ca artera de comunicatie a sudului Germaniei cu Orientul, este
lsata multa vreme in parilsire, poate una din cauze era si politica partidului agrarian german care se temea de concurenta granelor din bazinul
Dunarei de Jos.
Numai rzboiul a pus in evidenta Germaniei marea valoare a Dunarei.
Cand toate drumurile ei erau inchise nu-i ramanea la indemana cleat
drumul de apa al Dunarei care legit Germania cu Orientul.
DUNAREA FATA CU REZULTATELE RAZBOIULUI MONDIAL

Sa aruncam o scurta privire asupra chestiei Dunrei trecuta prin prisma

razboialui mondial. Ce south se croia Dunarei fatti de cele clou solutii ca
rezultate ale rzboiului?
Cci numai doua solutii se asteptau. Ori iesiau invingatoare Puterile
centrale, ori A1iaii. A treia solutie, tocmai neea care s'a realizat, cea mai
fericita pentru noi, nimeni nu a prevazut-o: victoria Aliatilor f Ara Rusia,
care a czut prin revolutie.
Ce devenia Dunrea dacii Puterile centrale riimneau victorioase, se stie.
Ne-au aratat-o Germanii clar in pacea dela Bucuresti (1918). Bazinul
Dunarei i Marea Neagr ramaneau un domehiu inchis, rezervat numai pentru
riverani. Trile din acest bazin, ca Romania, Anatolia, Caucazul, sudul Rusiei, bogate in materii prime, trebuiau sti fie farnisoarele coloniale pentru
Mitteleuropa, avand ca axa comerciala Dunarea, aceast sira a spinarii
Peninsulei Balcanice.
Expansiunea germana spre Orient se putea realiza prin ajutorul Dunrei,
acest admirabil drum de apa care se putealega cu Marea Nordului i cu Bagdadul.

Dupa pacea dela Bucuresti se anuntase o conferinfala Mnchen pentru

stabilirea noului regim al Dunrei. Pan atunci trebuia s intre in 800nirea Paterilor centrale toate vasele de pe Dunare, serviciul hidraulic roman
serviciul tehnic al Comisiei Europene dela gurile Dunarei. Un vapor de
pasageri austriac, cu vreo patruzeci de deputati, plecat din Viena, ajunsese

pan la Sulina inspectand toate porturile. Noroc ca s'a intors cu toata viteza caci se gasi in primej die de a &Ada, in mainile aliatilor, cari dup ruperea frontului dela Salonic inaintau cu repeziciune spre Dunre.
Ce devenia Dunrea dacci Rusii iesiau victoriosi? Nu stirn, dar banuim
mai cu seama aceia dintre noi cari am facut razboiul in delta Dunarii.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

199

Lucrnd in strns legAturA i sub comanda ruseasc am putut s ne

drim perfect seam de planurile ce se urmriau la gurile Duntirei. Se 'Meepuse o organizatie sistematica de ocupatie a Deltei: statistica populatiei,
evacuarea satelor romne0i, oficii po0a1e ea timbre infatiand capul tarului, biurouri hidrotehnice care incepuser' lucrri gigantice de asanare i
canalizare a Deltei servindu-se de materialul tehnic al Comisiei Europene.
Se socotiau ca sfdr0tul rzboiului s-i gseascI in cursul unor mari lucrri
care s le dea pretextul de a rmne o lung& perioad de vreme la gurile
Dunrei. Furtuna revolutiei din Rusia a mitturat ins comandamentul vechiului regim 0 a spulberat deodat toate plarmrile croite pe atunci.
Un noroc providential face ca Rusia i Austria, cele dou mari puteri
care tindeau s acapareze Dunrea, s cad in urma acestui rzboiu. In fata
congresului de pace dela Paris, apar micile State dunrene (uncle invinse,
altele invingtoare) In fata Angliei 0 a Frantei, care luInd locul Puterilor
centrale In Orient, trebuie s dejoace planurile germane demascate prin tratatul de pace dela Bucure0i (1918).
CUM S'A PREZENTAT CHESTIA DUNAREI IN FATA AREOPAGULUI
EUROPEAN DELA PARIS T .CE DESLEGARE I S'A DAT ACOLO

Am vzut c Dunrea nu aye& un regim uniform, stabilit conform uneia

dintre cele dou doctrine fluviale. Nu ave nici Comisie Riverwa ca Rinul,
Meusa i celelalte fluvii europene, nici Comisie Internaional, in felul celor
de pe fluviile Congo i Niger.

Pe Dunre aveam numai vreo opt regimuri deosebite. Fiecare Stat i

impunei pe sectia sa dunrean regulamentele respective.
Dela Sulina la Galati regimul C. E. D.
Pe bratul Chiliei regim rusesc.
Dela Galati la Turtucaia regim romnesc.
Dela Turtucaia la Portile de Fier, de0 eram trei riverani: Bulgarii, Srbii
Romnii, numai noi cheltuiam cu intretinerea acestui imens canal de navigatie, i de drept nu puteam face nici politia navigatiei.
La Portile de Fier regim unguresc, o barier cu taxe medievale ca s impiedece trecerea produselor noastre pe Dunrea de Sus.
un navigator dela Ulm la SuRegim austriac, regim bavarez... a0,
lina trebuia, sa se conformeze la vreo 20 de regulamente de navigatie i sa
cunoasc deci numai vreo 1030 de paragrafe.
Din ce cauz' ajunsese a incurcat situatia pe Dunre am vilzut din
scurta privire ce am aruncat-o asupra istoricului politic al Dunrei. De cte ori
se incercase stabilirea unui regim fluvial, in loc de a se privi chestia Dunrei

ca o chestie de drept international i ca atare s se caute a se rezolvi, intotdeauna se privi ca o problem

Pe la 1887, cnd s'a stabilit regimul de navigatie pe fluviile Congo i Niger.

tliplomatii au adoptat ca baz proiectul de regulament elaborat de Institutul de Drept International dela Heidelberg.

www.digibuc.ro

EUGENIO P. BOTEZ: DUNAREA I COMISHLE El

200

Pentru Dunare Insa In toate congresele i conferintele nu se ajungea

decat la niste compromisuri politice. Situatia In care se gsia Dunrea era
consecinta acestor compromisuri.
Deaceea, Engelhardt, Inca dela 1871, dupa conferinta dela Londra, spunea:
C'est ainsi que fut inaugur, sur le Danube, le systme des contrepoids oit
des compensations, qui imprime a la lgislation actuelle de ce fleuve, un
caractre artificiel, essentiellement politique.
Ca sa ne dam seama de calea ce s'a urmat si de aceasta data la Paris
pentru deslegarea chestiei Dunrei e necesr sa facem o scurta comparatie
In linii generale Intre modul in care voiau Germanii s stabileasca, regimul
Dunarei i Intre modul cum s'a procedat la Paris.
Germanii i Aliatii In loc sa fad, un regim unic dela izvoare la guri,

au Impartit Dunarea In doua sectii.

Deosebirea era ea' Germanii Infiintau o Conasie Riverand dela Ulm la Braila,

iar Aliatii o Comisie Internalionald pe aceeas sectie a fluviului.

Dar si unii altii lasau pe sectia dela Braila la Mare vechea Comisie
Europeand a gurior Dunarei.

Germanii scoteau pe neriverani dela Dunare (Anglia, Franta si Italia)

Intindeau atributiile Comisiei Europene dela guile Dunarei i asupra,
Marii Negre pang la Stramtori.
Aliatii pastreaza vechea Comisie Europeandcu toate privilegiile i prero-

gativele ei, dar scot pe toti riveranii afara de Romania. Asa c deocamdata comisia dela gurile Dunarei functioneaza numai cu Anglia, Franta,
Italia si Romania.
E natural sa ne punem Intrebarea: de ce i Germanii i Aliatii au Intrebuilitat aceea. procedare Imprtind fluviul in doua sectii?
Pentruca i unii i altii tineau s prelungeasc vieata btranei Comisii
Europene dela guile Dunarei.
Pentru a Intelege cauza pentru care diplomatia europeana tine cu atata
sfintenie la aceast, straveche institutie internationala, este nevoie a arunc.
o scurta privire istorica, asupra functionarii acestui anahronism politic.
C. E. D., Comisia Europeanii a Dundra, se stie, este alcatuith dupa raz-

boiul de Crimeea (1856) prin tratatul de pace dela Paris, pe atunci and,
dupa cum se spunea, Turcia nu putea i Rusia nu voia s Inlesneasca navigatia la gura Dunilrei. Ea avea numai un caracter provizor, dupa doi ani
trebuia sa lase loc unei comisii riverane.
Din cauza tendintelor austriace si ruse pe Dunare nu s'a format ace& comisie riverana, i s'a tot prelungit vieata provizorie a acestei comisii care

a ajuns pani la varsta de vreo 68 de ani.

Aceasta batran institutie, desi provizorie, traeste Inch ceeace Indreptteste zicerea ca nimic nu ramane mai de/initiv cleat o msura provizorie.

Privita prin prisma Dreptului International este foarte interesanta evolutia acestei institutii internationale.

Alcatuita acum 68 de ani, pe and Turcia, sub regimul capitulatiilor,

era stapana gurilor Dunarei, reusia totu, In parte, sti impace principiile de

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

201

libertate a navigatiei cu respectarea drepturilor de suveranitate teritoriala.

Dei luerrile tehnice se faceau de catre Comisie, tau organele executive,
inspectorul de navigatie, capitanul de port erau Turci; sentintele se ddeau
in numele Sultanului. Dupa razboiul din 1877 Romania intl.& in stpanirea
Dobrogii i a gurilor Dunarei, motenete toate datoriile Turciei, dar nu i
toate drepturile ce i se cuveniau.
In tratatul de Berlin se strecoara o fraza care are ca conseeintti situatia .
critica pe care o avem i azi la gura Dunrei.
Se zicei c aceasta comisie va function& Inteo completa independenft
de autorittile teritoriale numinduli ea singura organele executive.
Inainte de rzboiu ajunsese ca Germania sa aiba prin C. E. D. un ofiter
german inspector al navigatiei pe Dunrea de Jos i Austria un alt of iter
capitan de port la Sulina. Aveam doi ofiteri straini cari exercitau atributii
executive de politia navigatiei pe teritorul roman.
Cum er& i firese aveau loc nesfarite conflicte de atributii Intre autorittile teritoriale i cele internalionale.
Guvernul roman mai totdeauna ced& in dorinta de conciliare, C. E. D.,
geloasa de prerogativele i privilegiile sale, fi mare& mereu pretentiile i
sfera atributiffor.
In loc ca competenta Comisiei s scada, dupa cum era natural, pe mitsur, ce la Dunare In locul Turciei se stabili& vieata unui Stat organizat,
aceasta Comisie 1i aroga, drepturi din ce in ce mai mari, In detrimentul suveranitatii noastre teritoriale.

Ea a evoluat ajupgand azi la alcatuirea unui Sindieat European, care

administreaza gura fluviului In virtutea unei investiri temporale, cu adevarata suveranitate, privilej fail precedent in Dreptul International.
Ea are atributiile unui guvernmant autonom. Un mic Stat in Stat ca
cele 3 puteri.
Face legi,
Judea, i

Executa pe teritorul nostru.

Aceast unica i Imbltranita institutie, pentru necesitatile vremurilor
care i-au dat natere, i-a indeplinit de mult menirea.
Si-a trait traiul. Zilele i se prelungesc numai In chip artificial, de1 de mult

nu mai corespunde nevoilor tehnice i administrative ; diplomatia o mai

mentine numai printeun scop politic pe baza unor raporturi care azi se gasese cu desavarire schimbate.
Atributiile ei tehnice, administrative i executive trebuie s treaca de
drept In seama Statului pe teritorul caruia se gasesc gurile fluviului, sub
supravegherea i controlul Comisiei Internationale care s'a stabilit deja pe
Dunarea de Sus.
Aceasta nu ca o favoare, ci ca un drept, un atribut al suveranittii recunoscut de Dreptul Gintilor. Caci Dunarea, dei este o cale de comunicatii
international, face parte din domeniul public al tarilor pe care le uda.
Ea nu poate sa-i piarda caracterul teritorial i national, prin faptul ca esteconsiderata ca un drum de navigatie internationala.

www.digibuc.ro

202

EUGENIU P. BOTEZ: D17NAREA I COMMIlLE

Trebuie a se avea In vedere servitutea i nu deposedarea.

Comparand C. E. D. cu alte alcatuiri similare, comisia dela Canalul de
Suez, cea de pe Congo sau Niger, constatm cu durere c Romania are mai
putine drepturi de suveranitate decat Statul egiptean si de cat avea Turcia
acum 60 de *ani pe Dunare ; are ins drepturi egale cu triburile indigene de
pe malurile fluviului Congo.
A-tat Paterile centrale cat i Aliatii au cautat sa' pstreze aceasta veche

comisie, pentruca oricare alta alcatuire international& intemeiata azi pe

principiile moderne de Drept International nu ar mai putea s, formeze un
asemenea instrument de tutela po1itic. Caci aceast, comisie nu este In fond
cleat o aglomeratie de privilegii crescute cu vremea alcatuire exceptional i unic& pe glob, far alt precedent In Dreptul International Modern.
Am vhzut rolul i competenta vechei Comisiiu Eropene a gurilor Dunrii,

acum s aruncam numai o scurt privire asupra cesteilalte noui Comisii

Internationale dela Ulm -la Brhila, care trebuie s asigure aplicarea noului
statut definitiv al Dunrii.
La Conferinta dela Paris, In August 1920, au luat parte reprezentantii
Frantei, Angliei, Italiei, Belgiei, Romaniei, Greciei, Jugoslaviei, Cehoslovaciei, Germaniei, Austriei, Ungariei i Bulgariei. In Octomvrie 1922 conventia

a fost ratificata de toate Statele.

Nu este nici timpul, nici locul, de a intra pe larg In examinarea acestui
nou statut, care trebuie s" formeze marea Chartii a Dundrei.
Ne mrginim a arata In trasturi generale punctele cardinale ale acestei opere
internationale de ordine i progres, izvorit din deliberrile Conferintei dela Paris.

De data asta s'a reusit a se coordona judicios interesele marilor puteri cu

nevoile i drepturile de suveranitate ale riveranilor pe Dunre.

Deaceea trebuie sil recunoastem c noul statut este o izbanda a drepturilor revendicrilor noastre traditionale la Dunre.

Meritul delegatiei noastre este eu a-tat mai mare, cu cat a avut de luptat
la Inceput, cu tendintele de suprematie ale unor mari puteri, care nici nu
erau mdcar riverane la Dunre.
Este o mare deprtare intre vederile din primul anteproiect i cele din
ultimul proiect aprobat.
Pentru a ne da searna de spiritul in care s'a crtutat a se lucra la Inceput
este deajuns a cita prirerile exprimate de dare delegatul unei mari puteri
asupra internationalizilrii Dunrii.

latil ce spunea:
Unirea unui Stat cu altele, sub o lege internationaM, impIic renuntarea spontan& a drepturilor suverane
uncle State deci trebuie sa
renunte la drepturi care apartin politicii lor nationale.
Care ar fi fost in practica rezultatul?. Aceasta Comisie International:a urma

l faca ea singura lucrrile tehnice, sit faca ea direct politia navigatiei in

apele si prturile dunrene.
Aceasta era tendinta la inceput, si In mare parte ea se datoreste faptului

indata ce s'a rapt frontul dela Salonic

aliatii au ajuns la Dunare, s'a

www.digibuc.ro

POLITICA EITERNA

203

format o Comisie Interaliat cu caracter mai mult militar. Prin toate

porturile dunrene erau ofiteri ai puterilor aliate invingatoare, instalati cu destinatia de a ramanea pentru viitoarea politie internationalrt
a Dunarei.
Dreptatea cauzei riveranilor s'a impus i a triumfat, respectandu-se drepturile de suveranitate fiechrui Stat riveran. Lucr Arlie tehnice urmeaza deci
sA,' fie fcute de iiecare riveran pe portiunea lui de Dunare dupa programul
general stabilit de comisie.
.
Taxele v.or fi percepute de catre riverani calculate pe tonaj i nu bazate
pe marfurile transportate.
.

S'a stabilit cabotajul, tranzitul, regulament unic de navigatie i politie facut de fiecare riveran in apele ce-i apartin.
Bariera dela Portile de Fier dispare. Aceasta cheie a Dunrei de Sus urmeaza sa fie tinuta de coriverani: Romania i Serbia, sub controlul Comisiei
Internationale.
Au ramas inca in suspensie chestii delicate ca dezarmarea Duniirei,

care n'a putut fi tranata inteo conferint ce se ocupa numai de libertatea

navigatiei din punct de vedere comercial; a ramas sa fie convocata in acest
scop o conferinta speciala politico-militara.
Comparand cele dou comisii constatam: cea dela Dunarea de Sus (C. L D.)
rasa cat mai mult libertate de administratie i executie riveranilor, ea avand
numai rolul de supraveghere, control i coordonare.

Vechea Comisie Europeana dela Gurile Dunrei, C. E. D. cu drepturi

i privilegii de Stat in Stat, ea singura administreaill i executei, In apele i
pe teritorul nostru.
Noul regim al Dunrii, cu tot caracterul permanent al statutului cAruia
i se spune definitiv, nu este cleat un regim de traftzifie pe cata vreme nu se
stabilete un regim echitabil i la gurile fluviului.
Trebuie ca cele doua comisii s, fuzioneze intemeindu-se un singur regim
dela izvoare la guri, i mai departe Inca, acela regim international sa fie
i la Stramtori caci Portile de Fier, Gura Dundrii i Bosforul sunt cele 3
porti ale Orientului i formeaza un sistem care trebuie sa aiba un regim unic.
Incheierea la care fatal ajungem: este ca Chestia Duniirei nu s'a transat
incti, de1 s'a facut un pas inainte pentru deslegarea ei.
In curand se va deschide din nou, din cauza ca din vechea comisie dela
gurile Dunrii, nu fac parte nici Ruii, nici Germanii i nici micile State
riverane din susul Dunaxei.
E drept ca prin caderea celor dourt mari puteri, Austria i Rusia, care
tindeau la suprematia Dunarei, innribuindu-ne, noi ne gasim inteo situatie
mai fericita, dar deocamdata ne aflam numai inteo stare de provizorat.
Politica europeana este in nesiaurant i turburare, caci un echilibru de
forte intre marile puteri nu s'a stabbilit 'Inca in Europa.
Rivalitatea dintre Statele create in bazinul Dunrii, in urma desfacerii blocului austro-ungar, amenintatoarea refacere a Rusiei, tendinta germana pentru
legatura dela Marea Nordului la Bagdad, nerealizata dar ramasa ca idee conducAtoare, toate aceste schimbri in viitor vor avea loc 'in jurul Dunrei noastre.

www.digibuc.ro

204

EUGENIU P. BOTEZI DUNAREA $.1 COMISIILE El

Parerea lui Talleyrand ramne Inca in picioare:

Le centre de gravit du monde n'est ni sur l'Elbe, ni sur l'Adige, il est'
la-bas, aux frontires de l'Europe, sur le Danube.
Dunarea rmne axa de transformare a Europei centrale si orientale.
Prefacerile si asezrile ce se infliptuesc la Dunre nu se stie CAVA vreme
vor dinui. De attea ori acest fluviu a servit ca obiect de compensatie pentru.

marile puteri. Imp-waffle dintre cei mari adesea s'au facut peste capetele
deaceea noi trebuie
sit ne folosim de ziva de azi pentru a cere cu trie, at mai grabnic, deslegarea definitiva a chestiei Dunrei.
Vechea Comisie europeana a gurilor Dunarei sa se des/iinfeze. Noua Comisie Internalional, dela Ulm la Braila, sali intinda competinla piina la,
celor mici. Prietenii de azi pot s, ne fie dusmani maine

Sulina.
Romania nu trebuie s mai lase pentru viitor cheia dela poarta casei sale
in buzunare _straine.

Mai mult ca oricare, istoria neamulai nostru este un capitol din chiar
istoria batrnei Dunrei.
Pentru apararea drepturior de mostenire pe apa aceasta gsim numeroase pilde de barbateasca hotrire la oamenii nostri mari din generatiile
trecute
si chiar in insus sentimentul poporului, care a pus in antece apa.
aceasta din mosi stramosi:
Dunrea, mama viteaza,
De cnd lumea 'mi st de paza.
Ea ma. scalda, Ina 'ntareste,
Ea m 'ncinge si ma creste.
Sufle, treaca, vntul rail,
Tread, peste capul meu 1
... Eu cu Dunrea sunt una
Batem timpul si furtuna 1).
1) V. Alexandri. Culegere de poezii popolare.

13 Aprilie 1924

www.digibuc.ro

PROBLEMA STRMTORILOR
C. DIAMANDY

IMPORTANTA Stramtorilor se poate veclea dintr'o simpl privire pe

hart. Bosforul si Dardanelele constituie unica legatura de navigatie
intre Sudul Europei si Marea Mediteran. Numai prin aceast singur,
cale se poate stabili comunicatia maritim intre Sudul Europei si regiunile ei occidentale si intre trmurile continentului Asiatic si ale Africii.
Mediterana este marea raspantie a navigatiei, de unde, ca dintr'o stea, pornesc raze in toate directiile. Situatia special& a Mediteranei a contribuit
s dea rolul precumpnitor si caracteristica socialli a minunatei ei civilizatii. Dar nu numai pentru regiunile vecine de Marea Neagr, calea Straintorilor este o cale indispensabila navigatiei. Comertul cel mare urmand parcil

o lege fireasc a gravitkei, rsbeste, pentru a ajunge la apii, prin drumul

eel mai scurt. Transportul pe apa, navlul, este mai Wan deck cel pe dile
ferate si preferinta este aeordat celui dintaiu. Pe ap se poate pluti mai
in voie fail piedicile si restrictiile pArnantesti, tarife si taxe ; in largul
mrei comertul scap ochiului veghetor, dar miop, al vamesului.
Apa exercit o atractie asupra comertului ; goana dup ap este in
firea comertului de pretutindeni. Zona de atractie a Stramtorilor nu se
m'rgineste la regiunile scAldate de Marea Neagr; ea le depAseste cu mult
si se intinde pe de o parte la centrui Poloniei si al Rusiei, iar prin artera Du-

nrei cu toate perspectivele de junctiune cu alte fluvii aceast zon

atrage in sfera ei Sudul Germaniei, Austria, Cehoslovacia, Ungaria, Bulgaria
si Romania. Vasele de pe Dunre strang si transporta bunuri din toate aceste

regiuni i, trecandu-le prin Stramtori, in Mediterana nodal interconti-

nental-L- le schimb cu produsele cele mai diferite ale comertului mondial,

tot prin aceeas cale a Stramtorilor. Pentru Basinul Dun'rean si pentru Romania in special, Stramtorile sunt canalul unic care duce la Marea liber.
Se poate spune ca: dac geograficeste Dunrea shrseste la gurile ei, economiceste ea se vars'a in Marea MediteranA; in Delta isi vars apele, in Mediteran isi duce ravile. Fr iesirea liber la rspantia Mediterauei, DunArea
nu-si poate indeplini rolul ei in comertul mondial.
Iesirea libel% la Mare este de o nepretuith insemmitate in vieata.Statelor
moderne si garantia independentei kr.
Dac ar trebul s, artm aceasta printr'un exernplu n'ar Enevoie s cAutAm prin zAri deprtate: langa noi, la hotarul nostru, este un Stat, care
pstreaz4 amintirea cea mai dureroas a vremurilor end era incercuit:
Serbia. Serbia a cunoscut soarta Statelor inchise, impresurate. Intreaga
ei desvoltare a fost inraltritd, deformat sub apsarea.granitelor monarhiei
Austro-Ungare. Inchiderea si deschiderea granitelor unguresti erau manuite ca arme politice ; orice nitzuint de libertate era sugrumat; Serbia

www.digibuc.ro

206

c. DIAMANDY: PROBLEMA STRAMTORILOR

era tinuta in vasalitate. Cele doua dinastii Obrenovici i Karageorgevici

care s'au perindat, dei rivale intre ele, au fost manate de aceea nazuinta,
aceea de a rasufla; cea din-Wu cautand-o intr'o intelegere cu Viena, cea de
a doua crezand c o poate gasi In sprijinul ce i-ar veni dela Petersburg.
Dar vulturul cu doua capete tinea in ghiara lui soarta acestui popor, libera-

rea lui era considerata la Viena ca o amenintare pentru siguranta monarhiei. In douti randuri in timpul crizelor balcanice, politica dela Ballplatz
a primejduit pacea Europei, i in amandoua randurile tot chestia sarbeasca

era pricina. In 1913, and, dupa succesele lor, Sarbii intrezareau Marea:
marea fagaduintei: Cabinetul din Viena nu numai ca, a opus un veto formal
la accesul Serbiei la Mare, dar a incercat sa aprinda conflictul pe aeeasta
chestiune i sti atraga, in valtoarea premeditata, atat Romania cat 0 Italia.
Din ambele parti a primit rspunsuri care arkau limpede ca nici noi, nici
Italienii, nu eram dispu0 a ne Ms& tariti inteun conflict de politica agrcsiv i nedreapta a monarhiei, una pericolosissima aventura, cum o ealific& marchizul de San Giuliano, pe atunci ministru de externe al Italiei.
Ceeace au vrut sa fad, In 1913 conducatorii politici austro-ungari incercand
sa tarasca dupa monarhie intregul aparat al Triplei Aliante, au facut-o in

,1914, un an mai tarziu, de data asta fara macar a preveni niei gavernul
Italiei, nici pe acel al Romaniei.
Nu zic aceasta pentru a stabili responsabilitati morale. La ce ? Oamenii
de Stat pot sa greeasca chiar atunci cnd vreau s apere mai bine interesele

tarii lor. Ei sunt trecatori. Adevarata primejdie rezidit nu in intentiile

oamenilor ci In logica ineluctabila a lucrurilor, in situatia launtrica a
Austro-Ungariei, care era un anachronism, cu mozaicul ei de nationalitti
Inconjurat cu un brat' de State nationale ; acesta a fost povarniul pe
care a alunecat monarhia catre desnodamantul final.
Serbia a fost victima fatalittii geografice: istoria ei este tragedia unui popor
MIA ieire la Mare. Aceasta este sinteza, lapidara, a intregii istorii sarbeti.

Am ales cazul Serbiei, ca mai doveditor. De sigur, situatia Romaniei

in problema Stramtorilor, unde se incrucipaza interese internationale, nu
este aceea ca aceea a Serbiei alaturi de regimul tiranic al granitelor monarhiei. Pilda Serbiei invedereaza cu toga taria importanta ce prezinta
pentru un Stat i pentru intreaga lui desvoltare, liberul acces la Mare.
In timpurile moderne pana la 1878, numai dota State puteau sa-i manifeste drepturile lor riverane in Marea-Neagra: Rusia i Turcia. Singura
intervenire a Puterilor occidentale, interesate In afacerile Orientului i in
problema Stramtorilor, intrerupea, cateodatiti i Intrucatva, prescriptia care
ar fi facut din aceast Mare un lac ruso-turc i mai ales un lac rus. Dela aceasta

data, apar succesiv cu drepturi de State riverane independente, Romania

0 Bulgaria, 0 schimba aspectul problemei.
Bosforul i Dardanelele fiind singura ieire la Marea libera a Romaniei,
ea este, dintre toate Statele, cel mai direct interesat la mentinerea liberei
navigatii prin 'Stramtori; glasul ei se poate afirm& cu puterea unui drept
legitim fAr ingradire.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

207

Drepturile unui Stat nu se masoar dup intinderea kilometria intre

hotarele lui, ele izvorasc si se afirma prin importanta intereselor. Dintre
toate drepturile, acela al existentei si al, liberei desvoltari este primordial.
Importanta intereselor noastre in regiunile Stramtorilor, legitimitatea si temeinicia lor, creiaa pentru noi o paritate de drepturi cu oricare alta putere. Romniei nu-i lipseste sentimentul proportiilor si ea isi d perfect de
bine seama a glasul ei nu poate fi precumpanitor, ca acela al Marilor Puteri
in probleme prea departate de granitele ei. Desi cursul acelor probleme poate
provoca repercutiuni care sa, ajung4 pang la noi, desi resinytim consecintele,
ne lipseste ins putinta de a valoriza interesele noastre. Nu tot astfel este
cazul and este vorba de regiunile apropiate, vecine de fruntariile noastre.
Pe acelea le determin insas geografia ; ele corespund diferitelor fatade ale
tarii noastre : chestiunea Orientului apropiat apropiat tocmai de granitele
noastre in care intr si problema Strmtorilor ; aceea a Europei centrale
si chestiunea ruseasc. Acestea toate, atingnd interesele noastre directe, le
consideram vitale. Pentru apararea acestor mari interese, cerem drepturi egale.

In ceeace priveste Orientul apropiat noi nu putem consimti sa fie tratat

ca o chestiune colonial si numai sub prisma repercutiunilor, ce ar putea
provoca in lumea islamic.
Acest pullet de vedere a fost exprimat in diferite rnduri de atre guvernele noastre ; si in Septemvrie 1923 in momentul culminant al conflictului
greco-turc, and armatele victorioase ale lui Kemal-Pasa se npusteau asupra

Strmtorilor, el a fost precizat la Paris si la Londra. Am cerut atunci ca

participnd la conferinta ce s'ar deschide pentru pacificarea Orientului, Romania a fie aOmisit pe picior de egalitate cu milli nostri aliati. Aceasta a
fost (Icharta convocarii noastre.
Legitimitatea cererii noastre a fost pe deplin recunoscuta, mai mult Inca,
ni s'a cerut concursul nostru si la o colaborare, care, in tot timpul conferintei,
a fost stans si cordial si care nu s'a desmintit nici un moment.
nu era o cerere pretentioas ; noi Romanii avusesem a induram mai
mult deat oricine si in diferite randuri, consecintele inchiderii Strmtorilor.
In 1911, in timpul razboiului tripolitan, italo-turc ; in 1912 si 1913 in

timpul razboiului balcanic, and pastrasem neutralitatea si, in sfarsit, in

1914 in cursul azboiului mondial. Este oare nevoie de a reaminti ce tresarire a fost pentru intreg organismul nostru aceasa inchidere ? Aceste succesive si rele experiente ale inchiderii vremelnice, au aatat a, fail libera
trecere prin Stamtori, noi am ramana izolati de restul lumii. Efectele unei
inchideri prelungite nici nu pot fi msurate ; ele ar atinge vieata noastr sociala, creditul nostru si ar zgudul intreaga noastr alatuire financiara. Pentru

a nu cita deat consecintele ce s'ar produce din cauza imposibilittii de a

exporta un singur articol, cerealele noastre, isi d cineva seama de ath omefire romneascri este interesatii la vnzarea unei banite de grail?
Noi nu vom stapani niciodat Strmtorile ; cerem ceeace este numai un
regim de libertate de care s se bucure toate Statele.

Romania care a avut de suferit dela aplicarea unui regim arbitrar la

Stramtori, este dintre toate Statele cel mai interesat la mentinerea liberei
www.digibuc.ro

208

C. DIAMANDY1 PROBLEMA STRAIMTORILOR

navigatii. Ea n'a lipsit s apere acest punct de vedere, ori de ate ori ocazia
s'a prezentat, atat fat de Turcia cat i fat de Rusia.
VA reamintiti de sigur cA In vara anilui 1914 guvernul imperial otoman
luase nige mAsuri vexatorii pentru navigatia prin Stramtori. Coincidenta
a fAcut c acele msuri s, fie luate In ajunul vizitei pe care o face& tarul Ni-

colae al II-lea la Constanta. Romania facea, parte atunci din tripla aliant,
relatiile noastre cu Turcia erau din cele mai bune. Aceasta nu ne-a Impiedecat de a face Impreun cu d-1 Sazonow, ministru de externe al Rusiei, un
demers comun la Poart pentru a Inltura vexatiunile ; ne-am raliat propunerii care venia din partea Rusiei, pentruc'A punctul nostru de vedere, era,
0 este, cA piedicile la navigatia liber trebuiesc InlAturate ori de unde ar

venl. Prezenta noastr alaturea cu Rusia a avut de efect de a potoli redactarea prea intepat a ministrului rus, i Imi reamintesc c nota adresatA la Constantinopol i scris In parcursul dintre Constanta i Bucure0i,
gratie colaborrii noastre, a pstrat caracterul unui demers hotrtt, dar
amical fat de Turci.
A fost mai ales necesar de a afirma punctul nostru de vedere fat de Ru0.
Expnnerea documentelor intr In cderea guvernelor.
Dar s fie Inoblduit sh spun c5, marele nostru interes la Stramtori n'a fost
pierdut din vedere nici un moment, In tot decursul rzboiului. Romania a
declarat, din vreme, tuturor aliatilor i In special, foarte limpede, Rusiei
n'ar consimti niciodat ca s se instituiasa la Stramtori un regim care s ne
puie sub dependenta ei. Inainte de intrarea noastr In rzboiu, guvernul roman a primit, In primul rand dela Petrograd, garantii asigurand libertatea
completa, a navigatiei prin Strarntori i cA toate drepturile noastre vor fi
salvgardate.

Alturi de garantiile formale date de d-1 Sazonow, era pentru noi i o

alt garantie. Ea 10 avea ratiunea In Insemnatatea problemei navigatiei
prin Stramtori a tuturor aliatilor de care erau legate marile i permanentele
lor interese.
Prezenta Rusiei In coalitia aliatilor occidentali face& ca problema Strain-

torilor, In rzboiul mondial, sA apar sub un aspect diferit de eel clasic,

al unui conflict mrginit la cele doug State beIigerante din Marea NeagrA:
Turcia i Rusia. Nu mai putea fi vorba acum de un duel Intre Petersburg qi
Tarigrad. Coalitia, care internationalizase conflictul mondial, internatidnalizase i solutia lui In problemele de interes general.
Cu toate concesiile de amor propriu fAcute Rusiei pentru a o mentinea
In rzboiu icu viziunea cedrii Constantinopolului, niciodat nu s'a admis
ideea, cA Stramtorile, pentru care aliatii se luptaserA la Galipoli i uncle
fapt caracteristic nu numai cA n'a czut, dar nici n'a figurat nici un soldat
moscovit, cA In acele Stramtori se putea Introna un regim arbitrar care s
excludh chiar pe aliati dela dreptul de liberA navigatie prin Bosfor i Dardanele.

Nu s'a abdicat In favoarea Rusiei la drepturile de liber navigatie. 0

asemenea pretentie, presupunand ch. Rusia s'ar fi Incumetat s o prezinte,
www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

209

ar fi inchegat la masa verde a conferintei de pace, un bloc compact al aliai1or

in fat o Rusie izolath. Dealtfel, prezenta Angliei in coalitie a avut

in ochii nostri o Indoith insemnhtate; ea a afirmat caracterul mondial al

rzboiului i, dnd aliatilor stpnirea mrilor, prezenta ei de mare putere

navalh, de Stat interesat in primul rhnd la comert i navigatie, prezenta

Imperiului Britanic excludei o solutie unilateralit in importanta problemh
a Strmtorilor.
Comertul maritim, a scris un Englez, este pentru Anglia ceeace era, pentru

Samson, chica lui, taina puterii. Far& libertatea navigatiei, Anglia care
nu-si poate hrhni singurh, populatia este amenintath de a fi infometath;
Mel libertatea navigatiei, ea este amenintath in legaturile cu Coloniile si
Dominions, adic, In organismul ei. Inehiderea unei mri pavilionului bri-

tanic este o atingere si a prestigiului si a intereselor ei.

Am regsit dealtfel la Lausanne in 1923, in atitudinea Angliei punctul
de vedere pe care cu 25 de ani inainte, la 20 Link 1878, Lord Salisbury II
exprima in corespondenta sa punnd in balanth avantajele i inconvenientele
ce ar prezent o inchidere a Strmtorilor pentru flota ruseasch: excluderea
Rusiei, scri el, din Marea Mediteranh nu este pentru noi un ash, de mare
cistig, care sh compenseze excluderea noastr din Marea-Neagr; fiindch
osuntem cea mai tare ca putere naval.
Dupa mrturia contimporanilor, nu se pare ch principele Gortchakoff

a phtruns acest temeinic si instinctiv deziderat al politicii britanice. El

plimbh vanitatea lui senilh prin she congresului dela Berlin preocupat,
mai ales, cum o ironizeazh principele de Bismarck, de grija de a phrsi vieata
cu putin foc bengal: nu voiu sh mor ar fi zis Gortchakoff, ca o lamph
care fileaz, dar ca un astru care se stinge.
Istoria neprtinitoare i-a insemnat, cred, locul ce i se cuvine, intre amndourt, dar mai aproape de bunurile pmntesti.

0 expunere istorich a problemei strmtorilor ar dephsi cadrul cuvntrii

mele ; ea se impleteste cu istoria Europei ings. Lucrri recente au adus izvoare noui de documentare. Cu o deosebitit satisfactie pot semnal i aceea
a unui compatriot al nostru, d-1 Dascovici, care cuprinde o expunere istorich
a Strmtorilor i poate fi consultath cu un real foks.

In istoria modernh chestiunea Strmtorilor s'a pus pentru prima dath

si dela inceput intre douh puteri antagoniste: Rusia i Turcia.
Intinderile cuceritoare ale lui Petru-cel-Mare atingnd trmurile mariiNegre, el trimite in 1699 pe reprezentantul su Emilian Ukraintzow ca sh
cear la Tarigrad in vederea incheierii ph'cii, privilejul liberei navigatii in
Mama Neagrh pentru marina ruseasch. Rhspunsul Sultanului a fost ch: MareaNeagrh poarth la ei numele de fecioara neprihnit i nimeni nu are accesul

ei; libera navigatie este interzish orichrui bastiment strin.

Numai sentimentul poetic al Orientalilor, puteh gsi o imagina att de
gingash pentru un refuz atat de categoric. Diplomatia contimporanh, cu
toatil truda ei, n'a fost in stare sh gaseasch o expresie mai fericit.

www.digibuc.ro

210

c. DIAMANDY: PROBLEMA STRAMTORILOR

De atunci Ong in zilele noastre, Muscalul n'a incetat s rvneasch fecioara neprihnit cnd ea armele in mn ea s o r'peasch, and cu daruri
aliante ca s o seduc'.

Rivalitatea ruso-turc a fost aproape permanenta in istoria Europei:

dar viziunea Bizantului i-a fost amgitoare ca o nlud.
0 nu odat imperiul tarilor a fost pe punctul de a-i ajunge visul;

Daca Turcia cu drept cuvnt are a se plnge de ingerintele puterilor occidentale in afacerile ei, tot cu atat temeiu de dreptate ar trebui s recunoasc
acele puteri, cu interesele br potrivnice, au fost singure capabile s stavileasc puterea ruseasc copleitoare.
In aceasta consta, in mare parte, a, zisa fatalitate istoria, ce face ca,
dupa mai bine de o sut' de planuri de imprteal a Turciei, Bizantul s se
gseasc i ast'zi tot sub drapelul Profetului.
Mai interesante pentru noi deat seria rzboaielor intre cei doi vechi antagoniti au fost incerarile de apropiere i de aliant intre ele ; mai interesante pentrucA in acele intervale de deghizat armistitiu, lucrarea diplomatia meteugit a Ruilor lmurete mai bine adevratele kr scopuri;
mai interesante pentru noi, fiinda in 1922, la Lausanne ne-am gsit in fata
unei reeditri a politicii de apropiere ruso-turca 0 am vzut venind la conferint, Adunarea national dela Angora, brat la brat cu Republica Sovietelor.
Politica ruseasc, din vremea lui Nicolae I, mi se pare, este in aceast pri-

vint cea mai caracteristic din toate ; ea a oscilat intre ambele metode,
a rzboiului i aliantei, cu acela tel final: copleirea.
Un document anterior, din vremea tatlui su Impratul Alexandru I,
expune pentru prima data, ca o doctrin, foloasele pentru Rusia ale unei politici de aliant cu Sultanul.
Autorul documentului, un amic din tinerete al sedtc'torului felin Impratul Alexandru I, Principele Victor Katchubey liimurete in 1802 intre-

barea: ce trebuie s' faa Rusia fata de intentiile lui Napoleon de a pune
mama pe cteva provincii ale Imperiului Otoman? Tot el d rspunsul: Rusia
nu poate face altceva cleat s peasc i ea la imprtirea Turciei impreun
cu Franta i Austria, sau de a face toate sfortrile pentru a impiedeca des-

membrarea. Aceast ultim alternativa este preferabil fiindca nu este

vecin mai linitit cleat Turcul, i mentinerea puterii lui la Stramtori,
trebuie s' fie, de azi Inainte, regula fundamental a politicii imperiale.
Contele Nesselrode, sfetnicul Impratului Nicolae I, completeaz ideea:
Rusia*, zice el, ar puta da ultima lovitur monarhiei otomane ; dar aceast,
monarhie creia nu-i rmne dect s, existe sub protectia Rusiei, convine
mai bine intereselor politice i comerciale ale Rusiei, deat orice aka coinbinatie, care ar fi silit-o s se intind prea departe prin cuceriri, sau s substituie Imperiului Otoman, State care, cu timpul, ar fi rivalizat cu Rusia,
ca putere i ca civilizatie, industrie i bogatie.

Aceasta a fcut pe istoricul francez Guizot s caracterizeze astfel politica lui Nesselrode: Rusia vrea s mentie Imperiul otoman, Mel sa-1
ointreasa, i s-1 domine protejAndu-l.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

211

ConsiderAndu-se mo0enitor al omului bolnavn cum ii optea la Peters-

burg ambasadorului englez Sir Hamilton Seymour vorbindu-i de Imperiul Sultanului, Nicolae I a sintetizat in domnia lui de 30 de ani, and
In rzboiu, cand in aliant cu Turcii, intreaga politicA moscovita In Orient.
Dup acest scurt popas In istoria Stranitorilor Inainte de a trece la partea
a doua a cuvantrii mele pentru a expune cum a decurs conferinta dela Lausanne, in ce mod s'a rezolvit chestiunea stramtorilor 0 ce rol a jucat Romania,

dati-mi voie sh fac o scurt schitare pentru a arta care erau conditiile
politice

faza istoric In ajunul intrunirii delegatilor la castelul dela Ouchy.

Pot face mai lesne aceast schitare de and discursurile recente din parlamentul englez ma desleag, In mare parte, de rezervele profesionale ce judecam ct trebuie s observ.
Convocata pe baza armistitiului dela Mudania conferinta dela Lausanne
s'a deschis Inteo atmosfera Ingrijitoare. Armata turdi Inainta pe malul asiatic
al Stramtorilor fr a mai Intalni nici o impotrivire, ea se gsea la o btaie de
pgcA de detaamentele engleze dela Chanak ; flota Britanic, puternic Inarmat, patrula in Bosfor, In Marea de Marmara, In Dardanele ; dincolo de
Bosfor, pe trmurile Traciei orientale, in mijlocul puhoiului de refugiati greci,
armeni, armata greceascg incerca s se reformeze, dindrtul acelei perdele ;
la Constantinopol domnia panica, detaamentele franceze 0 italiene nu

preau In msur de a putea pstra ordinea.

Un nou val, valul Asiatic, amenint s se arunce peste noi. Marele istoric
Guillelmo Ferrero scria: este ofensiva Asiei contra Europei. Europa tresAri.

Victoria lui Kemal-Pap asupra Grecilor, redeschidea pentru a nu 0iu

catea oar, vechiul proces al suveranittii turce0i In Europa. Problema
de dour), ori secular in istoria modern a Stramtorilor teapArea ca un spectru
0 odat, cu ea tot cortegiul chestiunilor legate de regimul capitulatillor 0 de

protectia minoritarilor cregini, cari, pe vremea acordurilor dela Miirtzsteeg, animau cancelariile imperiale dela Viena 0 dela Petersburg. Era o intoarcere cu 20 de ani inapoi. Tratatul dela Svres era anulat, Aliatii ispA0au
trgnelile, i astAzi inexplicabile, ale Consiliului Suprem. Faptele ddeau
o nou IntoraturA intregii chestiuni orientale.
La Londra, perspectiva unui reflux al Turcilor In Europa provoca neli-

ni0e. In fiecare moment putea fi primit vestea eh detnamentele engleze

erau atacate de Turci. Prestigiul britanic era In joc. La 1 Octomvrie, d-1
Lloyd George, pe lang care fusesem trimis In misiune, imi spund: Putem
fi aruncati in Mare dela Chanak, dar contingentele britanice nu vor prsi
Chanakul, pn ce chestiunea Stramtorilor nu va fi rezolvat 0 pacea
semnat.

Guvernul i opinia public englez, obipuit atat de stpanit5 trda

o nervozitate cu atat mai fireasch cu cat noua intorsturg din Orient putea
provoca, repercutiune In lumea islamica i puma In primejdie pacea, pacea
atat de greu obtinutA.
In definitiv, ce se intamplase ? Se rupsese un mic inel din lantul tratatelor
0 aceasta frantur incurajand pornirile 0 sperantele inamicior de pretutindeni, ameninta intreg edificiul pcii. Nu cred s, existe o alt dovad mai

www.digibuc.ro

212

C. DIAMANDY: PROM:BMA STRAMTORILOR

bun& care s& invedereze mai puternic necesitatea unei strnse solidaritti
a tuturor aliatilor pentru a conserva, rezultatele

De prin mijlocul lunii Noemvrie bleep a sosi la Lausanne rndunelele

conferintei. Delegatiile aliate iau contact intro ele, in primele zile acordul
pare stabilit In linii generale.
Aliatii mai pstreaz& amintirea prestigiului biruintei kr din trecut si se
prezintA la deschiderea conferintei cu un front unic. Dar, treptat interesele
lor adesea divergente, tocmai In aceast rAspntie a Orientului, amcrtite In
timpul rzb. iului, reapar ; dorinta de a-si asigur pozitii favorabile in
afacerile financiare, zharniceste mentinerea acordului, Par& de asta att de
greu de rnentinut intr'o coalitie. 0 chestie mare, chestia Ruhrului, repercuteazil, la Lausanne, neIntelegerile ivite Intre Aliati i lucreaz& ca un dizolvant.

In fata aliatilor: Turcii. Ei repudiag trecutul de care i amintesc Aliatii

repudiaz& cu gat mai mult cu ct succesele lor asupra Grecilor sunt
mai recente. Turcii se consider& de doll& ori invingittori, Invingtori in
afar% i Invinghtori InAtintru, prin revolutia lor, i sunt de dou ori suscepiibili de independenta i suveranitatea kr i doritori de a sterge, dinteodata,
urmele unui intreg trecut.
La conferig& Turcii se prezint singuri. Dar dind&ratul lor se profileaz&
umbra enigmatic& a aliantei ca Sovietele ; alianta ca o ostentatie agresiva,

si amenintatoare pentru Aliatii din Balcani si din Europa central& si care

color& cu un ros special, rosul cuceritorilor, drapelul profctului.
Fal& de noua situatie din Orient nu se manifest& o unitate de vederi,
nici o hotrke comuna de actiune la Ailati.
Chiar la Inceputul conflictului greco-turc divergentele de simpatii, mergand pitn, la Incurajri, erau manifeste.
Intr'un discurs recent din Camera Lorzilor, vorbind de sprijinul dat Grecilor, Lord Curzon zice&: Noi, Englezii, am fost acuzati, nu fiir& oarecare
temeiu, a am pariat pe calla cel rau. Nu numai din aceasa simpl constatare sportiv, ar reie c aliatii pariaser pe calul cel bun.
Dad, erau sperante ca sh se poat& mentine unitatea intre Aliatipe terenul
diplomatic, lipsi& perspectiva ca s se poatd mentine In vederea unei actiuni

comune, atunci and situatia ar fi cerut s se piseasa la sanctiuni coercitive. Aceasta fiind situatia In pragul conferintei, o solutie radical& si
impus, nu apre& probabil.
Mai erau i alte considergii care cereau autarea unei solutii de conciliatie.
Conflictul greco-turc venia In urma marelui fzboiu. Popoarele Europei

istovite doriau pacea; dorinta er general. AlAturi de instructiile gayernelor, plutiau tainic, acelea ale popoarelor, de a crut& noui jertfe, noui suferinte. De aceast stare de lucruri s'au folosit Turcii, si au mai profitat de
tar&gnelele conferintei, care i-a deslusit in privinta divergerrtelor intre
Pe masur, ce i &Wean seam& mai bine de ele, creste& i rezistenta kr. Odat,

pe panta temporizrii, unde Turcii sunt tari, partida er& aproape astigatil
pentru ei; In materie de temporizare, afar& poate de diplomatia Vaticanului
care trateazh In cadrul eterniatii, Occidentalii au de Invtat dela Orientali.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERN A

213

Conferinta dela Lausanne nu se prezenta deci in cadrul obisnuit al conic-

rintelor de pace: un Invingator hotrft s impue invinsului vointa sa, putand rupe ori si and armistitiul pentru a reincepe ostilittile. Cum se putea
impune conditii de invins unui victorios, far& ca aliatii sa fie de acord
asupra mijloacelor de coercitiune ?
Am fost pusi la Lausanno, a zis Lord Curzon, In acela discurs, nu In
prezenta unui inamic invins, dar fag de un inamic victories.

loc de a dicta pacea, am fost nevoiti sa ajungem la ea printr'un sir

de compromisuri, de conciliatii si de concesii.

Cu tot acest spirit de conciliatie, in mai multe randuri coarda a lost

Intins Odra sa se rupa i s'au ivit In sanul conferintei crize care puteau sparge
zagazurile si provoca noui complicatii.

edinta inaugurala a conferintei a avut loc la Lausanne In zina de 20

Noemvrie 1922,1a Casinoul dela Montbenon. D-1 Haab, Presedintele Republicii Helvetice, a deschis conferinta. La aceasta edinta venisera Inteadins
asiste d-nii Poincar i Mussolini, Presedintii de Consiliu ai Frantei si Raliei, 0 Lord Curzon, ministrul Afacerilor Strine al Marei-Britanii; cei doi
dintai au plecat apoi, lsand soarta conferintei In maim. plenipotentiarilor.
Lord Curzon a ramas impreuna cu celelalte delegatii, In fruntea delegatiei
sale. A doua zi duph sedinta inaugurala au i Inceput lucrrile conferintei.

Chestiunea Stramtorilor a fost repartizath la Comisia chestiunilor teritoriale si miltare, a 'careia presedintie a rmas atribuita Lordului Curzon,
si n'a lost adusa In discutie cleat In primele zile ale lunii Decemvrie pentru
a las timp delegatiilor aliate de a se pane de acord in vederea unor propuneri comune. Era inteadevar indispensabil ca sa aprem in fata conicrintei cu un program unic.
Intre sedinte, au urmat In acest rstimp convorbiri particulare si In ziva
de 1 Decemvrie am fost convocati in apartamentele Lordului Curzon pentru
un schimb intim de vederi inainte de a convoca comisia plenarh' ; acest schimb

de vederi la care n'au luat parte nici Turcii, nici Rusii si care, bine Inteles,
nu figureaza In procesele-verbale, a pus bazele intregii chestiuni a Stramtorilor.

Teza pe care am expus-o In numele delegatiei noastre a fost, In rezurnat,

urmatoarea:
Romania avand singura sa iesire la Mare prin Stramtori, este Statul eel
mai interesat la libertatea Strmtorilor.
Faptul c printr'un accident geografic, malurile Mrii se ingusteaza intre

Asia-Mica si thrmul european, formand stramtori, n'ar trebui s schimbe

In zona lor caracterul de Mare liberh. Care este pricina care intervine pentru
a aduce o tirbire a acestui principiu? Un alt fapt, un fapt pclitic, acela ca

un Stat

Turcia stdpanind astzi ambele maluri i intinde suveranitatea peste ele.

Aceasta suveranitate si necesitatea sigurantei si aprhrii ei, creaza In

favoarea Turciei drepturi incontestabile. Pan unde pot merge acele drepturi?

PAO, acolo ca ele sh nu aduc o atingere la suveranitatea unui alt Stat

www.digibuc.ro

c. DIAMANDY: PROBLEMA STRAMTORILOR

214

Romania, riveran al Mrii Negre i creia singura ieire la Mare trece prin
canalul Stramtorilor.
Romania cere instalarea la Stramtori a unui regim de libertate. Interesele noastre se confunda cu marile interese mondiale.
Din Inse aceste premise decurg punctele esentiale ale aplicrii:

1. Libertatea navigatiei pentru vasele de comert 0 de rzboiu ;

2. Demilitarizarea coastelor.
Acest punct de vedere a fost admis fara dificultati ; el Incheaga' interesele
tuturor.

N'a fost acela lucru atunci and, completand teza noastr, am spus

ca noi vom cere In plenum dezarmarea Mrii Negre, In care vedem o garantie a coastelor noastre 0 eliminarea oricrei hegemonii navale.
Motivul pentru care cererea noastra a Intampinat oarecare Impotrivire
din partea aliatilor notri a fost ca se svonise 0 se afirmase In presa ca delegatia ruseasca va propune conferintei neutralizarea Mrii Negre.
Un regim introdus In Tratatul dela Paris din 1856, 0 de care Rusia s'a
desfilcut la Conferinta dela Londra din 1871.
0 asemenea propunere din partea Rusiei ar fi exclus prezenta In Marea
Neagra a vaselor aliate de razboiu, adica tocmai contrariul de ce voiau Aliatii,

cu posibilitatea pentru Rusia ca la adpostul neutralizrii sa procedeze la

armri navale, clandestine.
S'a exprimat temerea c, Romania venind cu propunerea dezarmrii,
iar Rusia cu aceea a neutralizrii, ambele teze, fail voia noastra, sa nu se
juxtapue In defavoarea trecerii prin Stramtori a vaselor de rzboiu. Aceasta
nu ar fi fost dupa cum s'a invocat ln avantajul Romaniei, din pricina c, in
cazul unui conflict, noi nu am fi putut primi nici un ajutor pe Mare dela Aliati.

Intre un regim de dezarmare fi, perspectiva unui concurs, a &it loc o

solutie medie In urmatoarea propunere ce am facut: Noi Romanii vom
propune dezarmarea; dacd Rusia accepr, tonajul vaselor de razboiu putand
intl.& In Stramtori 0. Marea Neagr, va fi redus ; daca nu accept, atunci
acel tonaj va putea atinge pe acela al flotei celei mai puternice din Marea
Neagr. Un sistem de basculare proportional, care impiedech orice hegemonie navala In Marea Neagra.

Dar vom vedeb, mai pe urma ca Rusia a venit la conferinta cu o teza

eu totul dileritd ; i aceasta Intamplare reamintecte o vorba care se atribuia
lui Napoleon L Impratul cu a harta In man, cu generalii lui, cari stilteau
roat Imprejurul lui, le explica btliile cu Austriacii. Ceeace ma Infuria
contra lor, zicea Napoleon, ail ca dad luai o hula 0 te Intrebai pe unde
putea veni inamicul, se vedea, indata ca el nu poate logic veni cleat pe 2

drumuri. Ei bine, nu! El venia pe drumul al treilea.

Se va vedea care a fost acel al treilea drum pe care l-au ales delegatii Sovietelor.

Consfatuirea intima dela Lordul Curzon a stabilit acordul intre Aliati.

Prevazand insa' ca Turcii se vor impotrivi demilitarizrii coastelor i In special controlului demilitarizrii care putea sa jicneasca punctul vecnic, 0 dureros i vulnerabil, al independentei 0 al suveranittii lor, s'a admis Intre noi

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

215

dac va fi nevoie, ne vom ark& mai mldiosi in aceast privint, considernd c ceeace trebuie salvat cu orice pret este: o Mt mai larg libertate
navigaliei prin Strdmtori i Marea Neagr atdt a vaselor de comer c4t i a
eelor de rzboiu.

Cu aceast lozina ne-am prezentat la sedinta plenarii a conferintei.

intram acum in sala Castelului dela Ouchy.
In fotoliul prezidential Lord Curzon of Kedlestone. El Intrupeaza pe omul

de Stat englez ca inflisare i in procedeuri. Orator de talent, cunosator

prolund al chestiunii Orientului si a Orientalilor ; modul lui de-a trati reaminteste fosta lui misiune de vice-rege al Indilior, unde inconjurat de un fast
steducit, principii indlani erau admisi in audienta. Elocventa lui persuasiv,
documentat, se inspira de traditiile cele mai pure ale Universittii din Oxford
0 ale Camerei Lorzilor, e presrat cu expresii de o curtenie aproape arhaick

Msura, stpnirea de sine, autoritatea, chiar atunci cnd desbaterile

devin incordate, nu-1 prsesc ; numai privirea i abi o miscare imperceptibil a gurii ale crei colturi se apleac in jos, restabilesc distanta ce sepal%
Occidentul Marei-Britanii de Orientul Asiei-Mici.
Un roiu de secretan Il Inconjoara i II secondeaz minunat. La fiecare mo-

ment mini se intind i depun in dreapta, in stnga, in fata lui insemndri,

sublinieri, crti, five, hrti, care pot seryi la documentarea sefului.
In dreapta prezidentului d-1 Barrre, primul delegat al Frantei. Diplomat

de carierk de carier stralucit; el nu s'a amestecat niciodat in politica .

intern pentru care are sentimente contrare atractiei. El este vestala traditiilor diplomatice: Diplomatia nu umbra' dupa publicitate ; ei i displace
4de a trata afacerile pe piata publica, si nu introduce in opera ei fluetuatiile unei opinii gata de a aproba mine, ceeace a respins ieri; Intr'un
4cuvnt, ea cultiv prevederea i chiar bunul simt. Asa se exprim el in
prima sedint a conferintei.

D-1 Barrre are inteun 'Malt grad simtul conferintelor, care cred a nu
este altceva dect aplicarea, localizarea simtului politic pe care experienta

Il poate ascuti, dar care nu se poate Invt in nici o carte. Interventiile

lui cetite, scurte, clare, veniau totdeauna la timp, ca miscare de vsl, abi
simtith, care indreapt luntrea, fr urmrirea vreunui succes oratoric
cu sentimentul just al situatiilor.
Oratoria serveste la expunera punctelor de vedere ; ea i pierde efectele
mari la conferint, unde lumina jumttilor de ton convine mai bine. In
conferint, nu se voteaz, i dup fiecare sedint delegatii se reculeg, impresia
discursului se sterge, cad nu este vorba de clipa momentank ci de interese
mari i permanente, carc nu variaz dela o sedint la alta.
Ar fi poate paradoxal de a sustine cg in conferint mai greu dect a vorbi
cste de a tce, dar este un fond de adevr.
Desigur cei cari sunt mai rezervati nu cunosc fiorul comunicativ al improvizatiilor, dar in schimb sunt scutiti de deceptia retractrilor.
La stanga Presedintelui Marchizul Garrone, Senatore del Regno, afabil,
printesc si fin, completeaz reprezentarea celor trei Puteri invitante, noui

www.digibuc.ro

216

C. DIAMANDY: PROBLEMA STRAMTORILOR

eufemism penti u a desemna Malik Puteri. Lunga experient& a Marchizului Garrone la Constantinopole unde vzuse atatea, Ii artase poate
in Orient schimbdrile sunt mai mult In cuvinte i ca, acolo, se potrivete
poate mai bine ziatoarea: cu cat lucrurile se schimb mai mult, cu atat
ele rman acelea0.
Celelalte locuri la masa verde sunt ocupate de delegatia japoneza, de
observatorul american, delegatia roman, sarbo-croato-slovena, greaca,
bulgara, rusa, aceste dota din urma admise numai la discutarea chestiunii
Stramtorilor.
Discutia generala este deschisa ; Lord Curzon invita delegatia tuna
expune vederile.

Izmet Pap incepe prin a reaminti e Marea Adunare dela Angora a

comunicat el aceasta important chestiune a Stramtorilor nu poate fi discutata cleat cu participarea Rusiei i exprima satisfactia de a o vede
ofigurand la lucrarile conferintei.
Apoi stabilete ca un punct dogmatic: siguranta cmnpletrt a Capitalei
Turciei, repdinta Kalifatului, precum i aceea a Marii Negre trebuie push la
adapostul oricarei atingeri. Odata acest principiu admis, Turcia e gata de
a subscrie la deschiderea Stramtorilor pentru comerful mondial.
Toate Incercarile Lordului Curzon pentru a-1 face s glsueasca mai departe i sit p'easca la aplicarea practica, r'man zadarnice. Izmet Pap urma-

rete notele ce le ia in turcete secretarul sau Munir-Bey, de MO dansul,

cu o repeziciune, cu atat mai uimitoare pentru noi cu cat condeiul fuge dela
dreapta la stanga. Capul aplecat st a. proptit inteo atitudine de obstinatie
care contrasteaz cu calda simpatie a infatiOrii lui care nu oaf& ne-a captivat pe toti prin naturalul acestui razboinic rt&cit in diplomatie, dar care
a tiut
gaseasc drumul apArand bine interesele tarii sale.
In contrast, domnul Cicerin nu s'a menajat. Reprezentantul Rusiei, Ukraniei 0 al Georgiei, cum se Intitula cu struinta care ar fi pus-o un teologvorbind de intruparea trinitii in unul singur, domnul Cicerin a lansat din
capul locului un sunet de fanfard: Inchiderea Bosforului i a Dardanelelor
in
In timp de pace ca i In timp de rgzboiu tuturor bastimentelor armate
mph
sau In aer
afaia de ale Turciei; numai comertul maritim pacific
putea fi complet liber.
Intemeindu-se pe faptul c Dardanelele i Bosforul apartin Turciei, guvernul rus i aliatii lui respectand suveranitatea fiecarui popor, insist& pentru

restabilirea i mentinerea In tot largul lor a drepturilor poporului turc pe

teritoriul i In apele sale.

Nu vom permite, a continuat d-1 Cicerin, ca solutia Stramtorilor

fie Indreptata direct impotriva sigurantei noastre. Sunt puteri care au f ortole lor la intrarea Mrii Negre, vom spune ea sunt pozitii care nu se pot
mentine ; rolul de putere preponderant& nu este admisibil.
Eram lamuriti. Teza ruseasca nu are deloc neutralizarea. Napoleon avea
outrance)
dreptate: au venit pe al treilea drum. Rusia sustine inarmarea
a Turciei i Indreapth sagetile ei contra Angliei.
Sedinta se anima.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

217

Cu un talent care a fost relevat, d-1 Duca a expus teza noastra despre
care am vorbit mai sus, intrind-o cu un argument care- nu pute& sa nu Met'
impresie: dad, a zis d-sa, se recunoaste de conferint ca este necesar de
a se da Bulgariei, care deja posed 2 porturi la Marea Neagr, i o iesire la
Mama Egee, cu a-rat mai necesar este ca Mama pe care se gaseste singurul
debuseu al Romniei sa nu fie inchis.
Prin glasul d-rei Stancioff, In frantuzeste, d-1 Stambulisky declara ca
Bulgaria se mentine pe terenul liberei treceri numai pentru comertul international.
Lord Curzon ia cuvntul i cra riposta Rusiei:
Este de remarcatn, a zis nobilul Lord, ea programul care se ingrijeste
de interesele Turciei este prezentat de Rusia. D-1 Cicerin care reprezint
attea State, nu ma asteptam sa-1 vad i cu un fes pe cap.
Punctul de vedere al delegatiei turcesti, a zis Lord Curzon, nu este lsnurit,
trebuie o noua consultare a Aliatilor pentru a aviza asupra raspunsului.
Caut in insemnrile mele i gsesc ca inteun jurnal de bord. Bilantul
sedintei I-a: acordul ruso-turc se mentine ; pentru Rusia propunerea noastril,
de dezarmare a fost cu totul neareptata; lupta se va da Intre Rusia si Anglia,

Turcia este pe planul al II-lea.

A fi putut adaugi pe jurnalul de bord: probabil mdine, v2nt ndprasnic
dela Nord.

As& a si fost si a continuat a sufl in toate sedintele urmatoare pang la

sfrsit.

Nu voiu expune in amanunte desbaterile care au urmat si care sunt de

un interes prea special; voiu incerch numai sit rezum liniile generale ale tezelor ce stteau fat in
teza aliatilor i teza ruseasca.
Lord Curzon contest& d-lui Cicerin dreptul de a vorbi In numele MariiNegre, de and s'au afirmat alte State riverane, Bulgaria fi Romnia. Teza
ruseasca vrea ca supravegherea Stramtorilor s fie incredintata Turciei
.controlul ilimitat al Wail Ncgre Rusiei. Doua hcgemonii, cu tendinta de
a transform& Marea Neagra Intr'un lac rusesc, cu Turcia ca paznic credinCe propune
nioas a lacului. Romftnia a propus demilitarizarea
In schimb Rusia? Ea rvneste stpnirea Marii Negre i o Turcie vasala.
Cu un lux de argumente si de citatii Incadrate intr'o dialectica cam
dispersiv, d-1 Cicerin reinnoeste o veche teza diplomatica a zidului mijlociu in Orient pentru a separ sferele de influenta intre Anglia si Rusia.
Daca In aceasta teza i gsesc loc interesele celorlalti riverani ai Mrii Negre,
aceasta nu-1 intereseaza; el Into arce spatele gecgrafiei.
D-1 Cicerin denunta Anglia: Ceeace vrea Marea Britanie este de a cre&
un sistem indreptat contra Rusiei ca sa o incaturze... De Liga Natiunilor
nu vrea s aucla vorbind, el o considera ca o impuissance organise...
In contra-proiectul ce prezint In numele delegatiei Sovietelor el propune
pentru Marea Neagr: principiul Marii inehise mare clausum i numai
pentru cazuri speciale i izolate, dreptul Turciei de a admite bastimente
u o are.

Aceasta a fost teza ruseasca.

www.digibuc.ro

218

C. DIAMANDY: PROBLEMA STRAMTORILOR

In cursul edintei din 8 Decemvrie 1922 i dup propunerea noastra de

dezarmare, d-1 Cicerin a facut declaratia privitoare la Romania, de care
s'a vorbit atat. Rusia i aliatii ei, a zis d-1 Cicerin, osunt cu totul strini de
mice spirit de agresiune contra Romaniei. Suntem, a zis d-1 Cicerin, totdeauna gata s examinm toate mijloacele posibile pentru a pune capiit oricrui dezacord intre noi. Terenul de conciliatie se gsise i In convorbirile care au urmat la Montreux, rmanand ca Rusia s desemneze data i
locul intrevederii delegatiilor. Dup, un an de intarziere, care indica o lipsa

de graba cel putin suspectit, Rusia parsind terenul de conciliatie, a facut

provocarea dela Viena.

Observatorul, care ar fi asistat numai la prima i la ultima edinta a

comisiei Stramtorilor, n'ar fi inteles, cum pornind in dou sensuri opuse,

s'a putut tau ajunge la un acord.

Intre 4 Decemvrie i 1 Februarie au avut kc nurneroase convorbiri particulare, care de fapt intotdeauna Bunt cele mai interesante, desbracate de
orice solemnitate, Mr ogalerie ; ele prepara atitudinea delegatiilor in
edintele plenare.

Mutismul initial al lui Izmet Paa, care nu pornia din loc, nu era dupl
toate aparentele numai o tactic; temporizarea Ii ingduia, timpul necesar
pentru a se orienta intre focurile erucie pe o chestiune de primul ordin pentru
Turcia.
Tezele se ciocneau. Unde era adevrul? In rezistenta indarjita i ireduc-

tibia a delegatiei dela Moscova, care se arata in chestiunile turceti mai

catolici daca se poate spune
cleat Turcii?
Toatil infatiarea lui Izmet Paya arat adanca preocupare i sentimentul
de responsabilitate ce-1 framanta.
Cu totii simteam nedumerirea lui. Atunci i s'a explicat ca propunerile
Aliatilor erau cea mai bun garantie, o garantie pentru interesele permanente
ale Turciei, neinfluentate de apropieri vremelnice:
Credeti-ne, i se spunea, am examinat problema sub toate fetele, am
cumpanit, nu este o solutie mai buna care sa garanteze interesele d-voastra
i ale noastre. Bine inteles, se pot face oarecare modificari. Dealtfel, daa,
gandindu-v bine ati gs o formula mai bung, noi suntem gata sa o primim.
L'arn revazut peste cateva zile. Ma lua la o parte yi-mi spuse:
M'am gandit bine, nu este alta propunere mai bun. In ziva aceea am
inteles, ca se svarise conversiunea lui Izmet Paa.
Ar fi s prelungesc prea mult cuvantarea mea daca a incerca s rezum
desbaterile fiecarei edinte. Voiu spune numai c, treptat, edinta' dupa
edint, se aka pe un teren mai netezit i, cu toata atitudinea care devenia

ironica a Sovietelor, simtind ca Turcia le scapa din mama i pe care Izmet

Paya o infrunta tot cu capul aplecat, dar In alt parte, el sfaxi prin a se rali
la teza Aliatilor.

Cred ea Turcii i-au dat seama ca alianta cu Moscova nu le putea da

decat un sprijin vremelnic la Conferinta. Apoi banuiala seculara, atavich,

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

219

protectia... tutela: asemanarealntre politica Tarului tuturor Ruilor, Niculae I,

i aceea preconizata de reprezentantul tuturor Sovietelor, d-1 Cicerin. Domnul

Cicerin Insu, poate fr intentie, a contribuit la aceasta. In ardoarea cu

care 4i justifica i Ii apara teza, el a spus In edint c primise aprobri
unanime din toate colturile Rusiei, precurn i acelea ale unor foti ambasadori

ai vechiului regim tarist. Omagiul era, de sigur magulitor i pretios pentru

d-sa. A fost indoit de pretios i pentru noi; el arat eh, oricare ar fi disentimentele interne, firul rupt un moment se legase din nou Intre diplomatia
sovietica i cea tarista, restabilind continuitatea politicii moscovite.
Pentru a sap& de Imbrtiarea mnfocata a Muscalului, Inca o data fecioara neprihanit s'a refugiat la aliati, dumanii de ieri.
astfel la razele unui palid soare de primilvae, a prins a se topi amenintatoarea alianta Intre Angora i Moscova.
Spirite malitioase, tii c sunt pretutindeni i subliniind faptul, Il consideed ca un rezultat foarte apreciabil al Conferintei dela Lausanne.
Conferinta a avut un epilog care a surprins pe multi. Rusia a sfarit prin

a adera la conventia Stramtorilor.

De1 in edinta dela 1 Ferbuarie 1924, domnul Cicerin declarase c

dele-

gatia Sovietelor este In opozitie ireductibil contra politicii de dominatie

i de violenta a crei expresie este acest proiect de conventie, tot domnul
Cicerin trimite la 19 Iulie din Moscova o telegrama Intiintand c domnul
Iordansky, eful delegatiei sovietice In Italia, e autorizat a o semna.
Documentul rusesc de aderare este lung i reediteaza rechizitoriul contra
Conferintei. Nu-1 voiu ceti In Intregime. Cred ins& interesant a sublinia pasagiul In care se vorbete de Turcia: Guvernul Sovietio, scrie d-1 Cicerin,
Qonstat c Turcia a dat consimtimantul ei propunerior aliatilor, prin urmare,
nu va cadea raspunderea pe republica Sovietelor pottru violarea drepturilor
i intereselor poporului turc, pentru care republica Sovietelor lupt, i va
continua a lupta.
E greu chiar pentru imaginatiile cele mai subtile de a prinde legatura
Intre premisele acestui rechizitoriu i concluzia, adica semnarea.

Carui fapt a fost datorith aceasta schimbare la fag? Din document ar

reiei ea Sovietele, In dorinta lor de a contribul la o opera de pace, au acceptat
cu rezerva chiar acest produs monstruos al conferintei. La Lausanne, prerea

a fost ca Sovietele nu au voit s scape prilejul de a pune pentru prima oara

semnatura lor pe un act diplomatic international care le-ar putea deschide
calea pentru a obtine mult dorita recunoatere de jure.

Conventia Stramtorilor astfel cum a fost primita de toate Statele

contractante la 24 Iulie 1923 stabilete dispozitiile privitoare la navigatia
prin Stramtori.
Ar fi prea lung s cetesc aici toate amanuntele Conventiei; m voiu
margini la expunerea liniilor generale:
Art. 1.
Stabilete principiul general al liberei treceri pentru naviga-

tia pe Mare sau aerian a Stramtorilor cuprinzand Dardanelele, Marea

www.digibuc.ro

220

C. DIAMANDY: PROBLEMA STRAMTORILOR

de Marmara i Bosforul. Apoi dourt subimpartiri mari: navigatia comerciala i navigatia de razboiu.

Pentru navigalia comercialii

a) In timp de pace va exist libertatea completa a navigatiei.
b) in timp de razboin
I Turcia neutr'
libertatea absoluta
II beligeranta
libertatea, insit cu drept

de vizita
Aceste dispozitii citate privesc navigatia comercialei.
Acum sa vedem dispozitiile pentru vasele de riizboiu; ele variaza: 3 po-sibilitAti.

a) Pentru timp de pace. Libertatea absoluta, flota maxima pe care o putere

va putea-o trece prin Stramtori catre Marea Neagra nu va intrece pe aceea
a flotei celei mai puternice a riveranilor Marii Negre (Principiul de bascule
de care am vorbit mai sus).
b) Pentru timp de reizboiu. Turcia fiind neutra: Libertatea de trecere, cu
singura restrictie ca flota beligeranta nu se va putea decla la acte de ostilitate in Stramtori.
c) In timp de rzboiu, Turcia este ea insa beligerant, libera trecere
pentru bastimentele de razboiu neutre. Turcia nu va pute lu msuri pentru
a impiedec libera trecere a flotelor neutre.
Conventia Stramtorilor mai prevede demilitarizarea coastelor pe o intindere variind intre 15 0 20 km., cu exceptie pentru Constantinopol, care
poate pastr o garnizoana de 15.000 de oameni, cu dreptul de a ave un
arsenal 0 o baza naval.
Odata cu demilitarizarea Stramtorilor sunt demilitarizate ca o prelungire
a Strmtorilor i insulele dela intrarea Dardahelelor cu acela regim.
Stint demilitarizate toate insulele Mrii de Marmara cu exceptia unei
mici insult; Emir-Ali-Adasi i in Marea Egee sunt dernilitarizate insulele:
lmbros, Lemnos, Samotrache, Tenedos i Insula lepurilor.
Art. 10. Prevede instituirea unei comisii a Strmtorilor sub auspiciile
Ligii Natiunilor care va veghea ca dispozitiile conventiei sa fie aplicate.
Art. 18.
Prevede un fel de garantie a Puterilor in caz and s'ar produce
un atac brusc in zonele Stramtorilor. Acest articol a dat loc la lungi discutii;
Turcia cere garantii mai intinse, invocand cA acele garantii erau corolarul
demilitarizarii i necesare sigurantei.
Asemenea garantii individuale i colective cum le-a cerut Izmet Paa
nu au putut fi date de Aliati ; s'a observat cu acest prilej repulsiunea ce s'a
manifestat mai ales la Englezi contra angajamentelor care ar pute implic
Marea Britanie In vreun conflict din pricina unui act oarecare al uneia din
partile contractante.
Formula la care s'a ajuns a fost urmatoarea: Dac se va viola libera
trecere, sau se va produce vreun atac brusc, sau vreun act de rzboiu, sau
amenintare de razboiu, care ar putea pune in primejdie libertatea navigatiei
In Strmtori, sau siguranta zonei demilitarizate, Inaltele prti contractante

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

221

si in orice caz, Franta, Marea Britanie, Italia si Japonia, le vor impiedech

impreunh prin toate mijloacele pe care le va hotri in acest scop Consiliul
Societatii Natiunilor.

Din acest Consiliu, dupa cum se stie, fac 'parte de drept reprezentantii
acestei Mari Puteri. ,
Chiar sub aceasta' forma atenuata aceast garantie a fost obiectul unor
atacuri vii in Camera Comunelor, cand s'a propus ratificarea Tratatului dela
Lausanne. D-1 Lloyd George in discursul lui recent din 9 Aprilie a cerut ca
guvernul englez sa nu primeasch obligatia pentru Anglia a acestei garantii;
ea putandu-ne implich inteun rzboiu chiar in epoca generatiei noastre.

Ratificarea tratatului a fost totus votata.

De sigur solutia la care s'a ajuns nu este la adapostul criticii. Ea a

lost, cum se intampla adese ori in conferinte, rezultatul unui compromis.
A trebuit s. se tie seama de doua mari interese :
Acela al libertatii navigatiei si de drepturile Turciei ca riverana a ambelor
maluri ale Stramtorilor precum si de necesitatea aphrhrii Constantincpolului.

Rhzboiul greco-turc a pus pe Aliati in fata unui fapt implinit. Solutia

radicalil nu s'a putut impune si ea nu putea fi impush cleat cu pretul unor
noui complicatii. Solutia la care s'a ajuns corespunde fazei istorice a
conferintei dela Lausanne, si er singura care pute fi obtinuta in cadrul pcii.

Pentru mentinerea phcii, nici o sfortare n'a fost crutat.

In ceeace priveste Romania, ea a pus in slujba pacii intregul ei concurs.
Aceast politica de pace a gsit recunoasterea cea mai inalth in cuvintele
pe care, acum cateva zile, M. S. Regele Angliei le-a rostit in palatul din Buckingham, adresandu-se suveranilor nostri: Cu toate ca noi, pe insulele noastre,
suntem separati de regatul Maiesttii Voastre de intinderea intregului con-

dinent european, am urmgrit taus totdeauna cu simpatie si pricepere desvoltarea proresului acestui post avansat romhn pe thrmul Marii Negre si
tot sericsul luptelor seculare pentru a dobandi si conserva independenta
sa. Politica constanta a thrii mele este pacea si este o mare incurajare a simti
ca inteuna din cele mai turbure regiuni din Europa ne putem sprijini pe
moderatia si sfatul prudent al unui popor de veche civilizatie, de prietenie
incercata, si de inteligenta vie. Doresc s m folosesc, in special, de acest
prilej pentru a spune cat de mult apreciez concursul elocvent si Intelept

pe care 1-au dat reprezentantii Romaniei la Lausanne ministrilor mei.

Printr'o colaborare de aceasta natur, numai, poate fi mentinuta pacea
in Sudul Europei.

In afara de programul nostru de pace, noi ne-am prezentat la conferinth

cu teza pe care s'a intemeiat solutia problemei Stramtorilor, dup.& cum
tot teza romaneasca s'a impus in chestia Dunrei.
Romania a sprijinit libertatea Stramtorilor si dezarmarea navala a MArii
Negre. In fata acestor principii, s'a ridicat teza diametral opus a Rusiei:
armarea Tureiei
un arsenal in Stramtori si Marea Neagrei inehisei.
Nu pentru prima data la conferintele care au avut loc dupa marele rzboiu,
Romania s'a pus in serviciul pacii si al mentinerii acordului intre Aliati. Ceeace

www.digibuc.ro

222

0. DIAMANDY: PROBLEMA STRAMTORILOR

Romania a sustinut la Lausanne pentru regimul MArii Negre, a fost sustinut

la Genova pentru armArile pe uscat.
Cand la Conferinta dela Genova, d-I Lloyd George In chestiunea ruseascA,
a propus faimosul pact de neagresiune pentru care se discuti de cate luni va
putea fi durata lui, primul nostru delegat, care era i primul-ministru al
trii, s'a ridicat 0 a fcut declaratia pe baza Statului-guo politic p; teritorial.
Romania este gata s semneze un pact de neagresiune permanent.
Propunerea pactului permanent ca 0 a dezarmArii navale au rAmas fr,
rspuns dela Moscova.
AceastA continuitate este una din fortele noastre. i mai este una: aceea

cA, In problema care s'a nlitiat, Romania a legat cauza ei de marile

principii care IndrumeazA evolutia istoria a timpurilor moderne.
In afar de alte considergii, 0 de consideratiile de ordin moral, In
rsboiul mondial Romania s'a raliat acelei coalitii politice, care, provocatA, la lupt, pusese In programul ei solutia chestiunilor nationale, i o
pusese In programul ei pentrucA Franta, Italia, Serbia, aveau de rezolvat
chestiunile lor nationale.

Disolutia monarhiei Austro-Ungare era In programul lor i cu (lama

liberarea nationalitAtilor. Cauzele erau legate. Izbanda care trebuii s, rezolve pe ale lor, trebuia sa rezolve i pe ale noastre, ori n'ar fi lost
Acesta este motivul pentru care la 1916 In declaratia de rAsboiu a Romaniei contra Austro-Ungariei s'a spus cA ne alipim acelor puteri care pot
(43g realizeze unitatea noastrA national.

Procesul unithtilor nationale putea fi zhdrnicit, amanat, el nu putei fi

Impiedecat, el este In sensul evolutiei istorice. Judecata dreapta trebuia sii
biruiascA.

Ca noi sii ImpArt0m aceast conceptie nu e de mirare. Mai interesant

este big, narturia care poate ven dela aceia cari au fost du0nanii no0ri.
Imi reamintesc cA In 1919, dup semnarea pAcii dela Versaqles, am avut
prilejul sA Intalnesc pe un amic al meu, un German, o personalitate de vazA.
In politica trii lui. Vultoarea rsboiului ne aruncase In taberi vrAjmae.

El mi se tanguia, de grepala pe care o fcuse Germania de a se fi lsat

tarIt In rAzboiu de ctre oamenii dela Viena. Apoi adAug: noi Germanii
trebuia sii ImbrtiOm cauza nationalitAtilor, acela era principiul sngtos,
viabil. Las la o parte dac aceasta era In general posibil, mai ales In Statul
Maghiar; retin numai un lucru, un singur lucru din trista lui tanguire: recuno0d, 0 el CA principiul cruia ne raliasem noi era cel viabil, cel sAnAtos.

Tot astfel i problema Stramtorior libertatea este principiul viabil. In

secolul al XX-lea nu se poate concepe o randuial care s'A impiedece libertatea navigaidei sau sii o monopolizeze prin solutii unilaterale ; ea reprezint
un interes mondial, cAtre acest tel tinde Intreaga evolutie.
In 1916 ca i in 1923, ca k imprejurarile hottiritoare, la marile rspntii
iswrice, Romikia s'a raliat marilor curente de viealci ale timpurilor noastre.
4 Maiu 7924

www.digibuc.ro

PROBLEMA MINORITATILOR
IULIU MANIU

primit Insarcinarea A tin o centering despre problema minorittilor.

Problema mineritatilor are literatura sa, are teoriile sale 0iintifice
0 In diferite tari s'a Incercat In diferite moduri rerolvirea ei. Este
'has . cu neputinta a examina aceasta vasta problema In timpul scurt ce-mi
sta la dispozitie, din toate aceste puncte de vedere, de altfel foarte importante 0 interesante.
Din acest motiv nu ma voiu putea ocupa de ea din pullet de vedere teoretie, aratand diferitele teorii nesfarsite, ci voiu fi silit sa ma marginesc la
expunerea concluziei la care am ajuns. Asemenea nu voiu putea face un studiu

A.

comparativ cu privire la alte State, ci ma voiu restrange a arta starea

de fapt si de drept dela noi. Aceasta cu a-tat mai mult, cu cat am credinta,
ca aceasta problema nu se poate rezolvi la noi nici du.pa principiile teoretice,
cari se schimba necontenit, nici dup lozinci 0 curente cari se nasc 0 pier chip&
cum se schimba Imprejuririle si In fine nici dupa pilda altor State, care tresc
In alte conditii de viata. Ca In toate problemele de Stat, asa 0 In aceasta, e

bine s profitam de experienta altora, dar trebuie sa, facem aa cum

Imprejurarile noastre 0 consideratiunile practice dela noi ne Impun
sa facem.
Tot din cauza scurtimei timpului voiu Inconjura cu desavar0re citatii
0 chiar In ce prive0e datele statistice, ma voiu restrange la strictul necesar.

Precum rena0erea literar, nascuta pe pmantul Italiei, din creerii divini

ai lui Dante &Muse un nou avant Intregei literaturi europene i precum
fiozofia renavterii ie0ta la supratata tot pe pamantul strivechiu al Italiei, a
dat o noua directie gandirii i cercetarilor filozofice ; tot sub cerul Benin
al Italiei, ocrotitor al atator pasiuni i framantari nobile, s'a nascut acea
conceptiune politica i gandire nou, care rand pe rand a sdrobit creatiunile
vremelnice ale rasboaelor cuceritoare si ale formatiunilor imperialiste ie0te
din vointe individuale, nu din firea lucrurilor omene0i.
Idea national, idealul unittii nationale, care a avut norocul sii gaseasa
leagnul cald de ocrotire al Piemontului i geniul conducator al lui Cavour,
a cucerit inimile i mintile celor asupriti 0 a sdrobit prejudecatile interesate
ale lumii Invechite. N'a putut sa reziste nici feudalismul austriac, nici imperialismul german, nici semiteocratismul tarist, nici dominatiunea de rasa

0 de clasa maghiara mersului triumfator al acelei dreptati eterne, ce se

nume0e unitate nationali. Ea este cea mai perfecta organizatie omeneasca,
pentruca are la bazI unitatea limbii, obiceiurilor, gandirii, traditiei, aspiratiunior, cari caracterizeaz i constituesc In mod firesc o natiune i cea
mai perfecta organizatie politica, ce se nume0e Stat.

www.digibuc.ro

MAU MANIU: PROBLEMA MINORITATILOR

224

Indrepttirea formatiunior de state nationale, cari infaptuesc unitati

nationale, se bazeaza pe consideratiunea fliozofica, ca menirea popoarelor
este, s, contribue in mod propriu ( u Insuirile kr specifice la civilizatia
omeneasca afirmanduli i asiguranduli deodata existenta la care au drept
necontestat. A fiind, pastrarea i desvoltarea acestor Insuiri este nu numai
un drept, ci i o datork fata de civilizatia omeneasca.
Ultimul rezultat al civilizatiei omeneti este desavarirea organizatiilor
umane. Progresul civilizatiei omeneti, s'ar putea, mai bine Infiltia, printr'un
grafic, care ar reprezenta, desvoltarea treptata a organizatiilor omeneti
dela familiile i triburile primitive, la gigantica organizatie de Stat a
Prantei ori a Angliei, care prin o trasatura de pana i inteo singura clipita
pune In micare milioanele de baionete pentru apararea patrimoniului national i al civilizatiei omeneti. De aceasta organizatie grandioash, care se
numete Stat, are nevoie fiecare popor, ca In ea i prin ea Bali poata perfecVona Insuirile specifice nationale i sa i le apere in caz de nevoie.
Ajuns la acest rezultat al civilizatiei omeneti lumea ganditoare a trebuit
sh se izbeasea de realitatea, ca migratiunea popoarelor i stapanirile straine
n'au rmas fail urme Insemnate i ca in corpul mare national autochton au
ramas inside de popoare i uneori masse intregi populare, care nu pot fi nesocotite i cari in baza aceluiai drept etern la existent-a i la desavarirea
lor cer vieata, libertate i. propgire.
Din aceasta perpetua emulatie i lupta pentru existenta s'a nascut problem minoritatilor de rasa, limba sau religie, i din relativitatea fortelor a
rstirit Idea aprarii minorittilor i a natiunilor mici, avizate la aceasta
aparare.

Din rasboiul mondial nu s'a nascut numai triumful ideii nationale i

Infaptuirea Statelor nationale, ci i conceptia ca in locul suveranitatii rigide
a natiunilor trebuie sa se infaptueasca fraternitatea natiunior, ca o faza mai
Malta i mai desavarita a raporturilor omeneti.
Intre indivizii In starea primitiva aproape sAlbateca, a omenirii eel mai
tare er la largul sau. Civilizatia omeneasca, a adus cu sine scutul dreptului

pentru cel mai slab. Tot asemenea In raportul de convietuire al Statelor

i al neamurilor In starea mai naintata de civilizatia omeneasca, State le
i, in sanul acestora, minoritatile sunt puse sub scutul dreptului, ca astf el
in scara nesfarita a relativitatii fortelor, fiecare A aibe adapost in contiinta

umanitatii, ridicate la rangul unei institutiuni internationale prin Liga

Natiunior.
Din acestea rezulta, ca problema minoritatilor are clod, aspecte,
adica ea trebuie rezolvita dip, douti, puncte de vedere: Ea trebuie privita
i rezolvith 1110 lu din punctul de vedere al Statului national in Intelesul,
ca numarul, importanta culturala, economica i sociala a minorittilor i
influenta kr In legislatia, administratia, justitia i instructia publica sh
nu pericliteze:

a) Existenta i Integritatea teritoriala, a Statului;

b) Dinuirea perpetua a neamului i In acest scop sa nu stangeneasca
Inchegarea sufleteasca i nationala a corpului i a Statului national;

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

225

c) SI, nu corup spiritul genuin national, traditia, gAndirea si aspiratia

national si elementele constitutive ale insusirior specifice ale poporului
alatuitor de Stat, adia acele izvoare de boghtii sufletesti si morale, cari
singure dau drept de existenth unei natiuni.
Trebuie apoi privit si rezolvit din punctul de vedere al umanittii si
al respectului fat de orn ca individ i din punctul de vedere al minorittior
etnice, de lirnb sau de religie, ca personaliati colective, cari, numai admitndu-li-se anumite drepturi corporative, pot s-si desvolte insusirile specifice.

Inainte de a trece la examinarea acestei probleme privite din aceste doll/

puncte de vedere este necesar s inltufm dou echivocuri, mai bine zis
s clarifiam doua chestiuni prealabile.
Am precizat necesitatea unui Stat national si indrepttirea unitAtii nationale cu motivarea, c numai prin ele se pot desvrsi si a pr Insusirile specifice

ale unui popor. Echivoc ar puta existi In momentul In care ar fi invocat

acelasi argument si de minorittile etnice, de limb sau de religie in favorul lor si

and ar core i ele un Stat national propriu, in acela scop.

Cred, a este superfluu s punem In vederea celor ce ar reclam acest

lucru faptul, c un astfel de pustulat ar duce la pulverizarea fortelor si la

reducerea kr Oa, la un grad unde nu mai folosesc la nimic si ed este suficient
s accentuAm. c principiul universal al coordonarii pretinde sA fie asezat

orce valoare a naturii acolo, unde ea poate existd si unde este util, sau
necesarA din punctul de vedere al economiei universale.
Poporul romnesc a fost asezat de soart aici pe pmntul Daciei. Aici
s'a format el cu limba lui i cu toate insusirile lui. A trebuit prnfintul de
clima de aici, vnturile, apele, codrii de aici, ca s i se formeze limba
ka cum este, s, i se desvolte gustul, fantezia, inteligenta i structura fizia
as4 cum sunt. El nu poate s-si desvolte aceste insusiri alt undeva in mod

firesc, deat pe acest pmnt.

Dach poporul romnesc nu ar ava aici Statul slit national, nu ar

ave mide sji desvolte si valorifice insusirile sale in serviciul civilizatiei
urnane.

Toate celelalte popoare au altundeva leagnul kr, altundeva s'a format graiul, firea i cugetul kr. Altundeva e pmntul si clima, care le-a dat nastere

si calitti diferite fanteziei, firei si gAndirii kr. Ei au frati de ai kr la leagnul kr. Acolo i fac ei datoria si isi Indeplinesc misiunea fat& de civilizatia omeneasa. Maghiarii pe sesul larg al Dunrei si al Tisei, Germanii pe
tot cuprinsul Imperiului german, SArbii si Bulgarii in peninsula balcanied,
Rusii In imensul kr imperiu i astfel nimic nu pierde civilizatia omeneasca,
ci din contr astiga prin cedarea acestui colt al lumii acelora, crora el
ii-a dat flint& i cari altundeva nu pot exist
Mai trebuie s liimurim un echivoc, mai bine zis s reducern la adeVrata ei valoare o afirmatie, care este adeseori folosit de minoritti, si este
des combritut In publicistica noastr.
Se afirma de o parte, c" Statul nostru este un Stat poliglot si din

www.digibuc.ro

226

IULIU MANIU: PROBLEMA MINORITATILOR

aceasth afirmatie se trag o serie de concluzii In favorul minorittilor, iar altii

contesta aceastrt afirmatie si refuza o serie Intreag4 de drepturi pentru minori-

tti cu motivarea c Statul nostru nu este un Stat poliglot.

Trebuie s& constatIm numai decal, c, tara noastra are o poporatie care
In 74% este romaneasca, iar In 26% apartine altor popoare. Este deci evident, e poporatia Ora noastre este infiltrat de diferite elemente minoritare, precum nu cred s existe dealtfel o tag In care Intreaga poporatie sh
apartin numai unui singur popor si s vorbeasca o singura limb. Din Imprejurarea Ina, cO poporatia vorbeste Inteo msur oarecare diferite alte
limbi, nu urmeaia, ca Statul ca organizalie sociala i. politica este
poliglot.

Caracterul de poliglot al Statului im-1 da aceast, Imprejurare in sine,

ci o serie Intreagg de alte imprejurri si unele calitti hotaritoare In aceast
privint& ale minorittilor de rash si de limb.
ITO. Stat poate fi numit poliglot, daca minoritatile de rasa, sau de limb&

fiind asezate in masse compacte si In continuitate geografic avand si o

traditie proprie plmadith' pe acela pmant, au contribuit ele Insele In mod
constient la crearea, organizarea si sustinerea aceltti Stat, care este
In parte o exteriorizare si o manifestare specifica a vointii lor constiente.
Poate fi numit poliglot mai ales, dad, massele populare ale singuraticelor
minoritti de ras, sau de limba, in urma raporturior juste de forte sociale
au Indreptatirea si pot s influenteze prin o larga, nobila si adevarata democratie, organizarea si conducerea Intregii vieti de Stat.
0 singur& privire aruncata pe harta etnografica a trii romanesti,
o examinare scurta a tabelelor etnografice si a structurii sociale a singuraticelor minoritti de rasa si de limba din Romania va convinge pe fiecine,
ca nici un popor din tam noastra nu are aceste calitti, nu are Indreptatirea,
nu poate, mai mult, nici nu Irma sa-si impuna vointa si caracterul

su politic In vieata noastr de Stat.

Sub acest raport, ca traditie si ca constiinta nationala si politica vine

in primul rand in consideratie poporul maghiar si poporul german.

Dintre minorittile de rash si de limbg din Statul nostru cea mai numeroas este minoritatea maghiara, care Ins abih reprezint& 8,6% a Intregei

poporatii, dislocata pe un teritoriu de cca. 110 mii km. p. lipsit de

continuitate geografick asezat 'In erclave, unele, adevrat, considerabile,
cum sunt judetele Scuesti,Inteo mass/ popular& compacta a poporului
romanesc.

Din structura social& si asezarea geografica a poporului maghiar urmeaza

In mod fatal, ca o politic& democratic& larga si nobila Inseamna reducerea

importantei sale politice In raport cu massele populare ce-1 Inconjoara.

Acest fapt a facut la vremea sa din conducatorii Statului maghiar de odinioar& cei mai mari dusmani ai democratiei. Pe langa o adevarata si largh
democratie ei n'ar fi putut Imprima caracterul national maghiar nici mcar
Statului kr de odinioar.
Exact acea situatie o are poporul german, care reprezint 4,3% a Intregei poporatii si care este dislocat In mai multe enclave in Ardeal, Banat,

www.digibuc.ro

POLITICA EXPERNA

227

Basarabia, Bucovina, adevarat cu o solida structur socia1 i Inteo stare

economic& 0 culturala Infloritoare; dar cu diferite traditii i traind in diferite
Imprejurari, lipsindu-i cu desvr0re posibilitatea, ca pe Mug& un sistem
democratic de reprezentare, sa poata, impune tarii macar In parte vointa
sa

Celelalte minoritti etnice de rask limba sau de religie, aunt atat de resfirate In Intreaga tara i reprezinta o forth' politica atat de redusa fata de restul trii, fncat nu pot ave& nici indreptatirea etick nici putinta fizica de a
da un alt caracter Statului nostru, cleat cel national romanesc pe care el
nu-ipermis s-1 piard

i pe care nu-1 va pierde, chiar luand In seam toate mi-

noritatile laolalt, cleat prin greeli istorice, sau pacate de moarte pe care
le-ar savar0 conducatorii poporului romanesc.
Dar tot atat de mult greesc aceia cari, negand cu drept cuvant caracterul poliglot al Statului nostru i, stand pe punctul de vedere al Statului
national roman, voesc sa rezolve exclusiv din acest punct de vedere problema minoritatilor pierzand din vedere, c aceasta problema departe de a fi
o chestie determinata numai de raporturile de fort poRtica dinteun Stat,
este o problema a drepturilor omului ca0igate prin imense sacrificii ale
intregii omeniri, este o chestie a umanittii consfintite prin martiriul atator
suflete mari, In fine este o chestie de utiitate 0 de ratiune de Stat i o
problema a armonioavi desvoltri a Statului. Este o chestiune dela a carei
norocoas rezolvire depinde utilizarea complect pentru Stat i spre binele
comun, a tuturor fortelor etnice, sociale, economice i culturale de orice
origina ar fi ele. Peste toate acestea ea a devenit prin hotartrile conferintei

de pace, prin tratatul aditional semnat la Paris fn 9 Decemvrie 1919,

de

prin hotarfrile dela Alba-Iulia din 1 Decemvrie 1918, o chestie

important' internationala dela rezolvirea careia nu ne putem

sustrage.

Inlturand aceste echivocuri am putea trece la examinarea practica a

problemei minorittilor, dar mai In-Wu trebuie s examinm starea etnografica a trii.
Inainte de toate trebuie sii constat ca nu avem posibilitatea sii cunoa0em
cu exactitate tntifica situatia demografica a rii. Ne lipsese in acest scop
datele oficiale 0 mai ales cele recente de dupa rasboiu. Dela risboiu Incoace
nu s'a Pant recensamantul general al poporatiei tarii noastre. Singur in
Ardeal 0 Banat s'a facut fn anul 1920 un recensamant In scopul de a se stabill numarul poporatiei de acolo, dupa rasa, limba i religie. Dictionarele
statistice de dupa rsboiu din vechiul regat, Bucovina 0 Basarabia, nu cuprind
in aceasta privinta date precise, ci numai aproximative. Astfel suntem silii
a ne folosi de datele statistice ruse0i In ce prive0e Basarabia de cele austriace

in ce prive0e Bucovina 0 de cele dinainte de rasboiu in ce prive0e vechiul

Regat. In urma acestei fmprejurari nu exista pana azi o harta etnografick
autentic a Romaniei Intregite.
Buletinul statistic pe anul 1924 (Nr. 1) al Romaniei, stebilqte numarul
locuitorilor Tini Romaneti pe un teritor de 296.000 km. p. la 16.500.000

www.digibuc.ro

IULIU MANIU: PROBLEMA MINORITATILOR

228

locuitori. Repartizarea acestor locuitori dupa rass, i limbk buletinul statistic ni-o arata fr' a da numere exacte In modul urmtor:
Rom ani

74 0/0

Maghiari
Evrei
Germani
Ruteni
Bulgari
Turci

8.4 /0
6 o/0

Alta
Deci : Romani

2 5 0/0
74 0/0
26 0/0

4 3 /0
3.3 0/0
1 5 0/0
1 0/0

Minoritti

Polonia are pe un teritoriu de 386.000 km. p. 27.000.000 locuitori,

din cari 68 0/0 poloni i 34 0/0 altii.

Cehoslovacia: pe 140.000 km. p. o poporatie de 13.604.000, dintre cari

65.5 0/0 cehoslovaci i 34.5 0/0
Jugoslavia: 12.000.000 cu 80 0/0 jugoslavi i 20 0/0 altii.

Tara romfineasd este in Europa, exceptnd Rusia Sovietica, al 7-lea

Stat ca teritor i al 8-lea ca numr de locuitori.
Dup provincii:
In vechiul Regat ultimul recensmnt s'a fcut In 9 Decemvrie 1912,
care nu s'a extins i asupra Dobrogei noui. Proportia de mai sus a minorittilor s'a stabilit Wand In considerare excedentele normale, care pentru
anul 1922 a fost In Intreaga tar de 237.000 suflete
i alte date oficiale
i Imprejuari relevante, cari ins nefiind publicate in buletinul oficial, nu
pot fi utilizate de noi pentru Intregirea numrului exact al locuitorilor minoritari din vechiul Begat.
Acesta este motivul pentru care nu incere s. inir singuraticele minoritati din vechiul RPgat, care de altfel se reduc la cele din Dobrogea i la
Evreii din Moldova, celelalte fiind absolut disparente.
Organizarea unui recensmant general i tiintific al poporatiei Intregei
tri este o urgent necesitate In scopul stabflirii exacte a situatiei etnografice i a str economice, culturale i sociale a trii.
Ce privete provinciile unite:
Ardealul, Banatul, Criana i Maramurepl au impreun o populatie de
-5.114.000

suflete pe un teritoriu de 102.000 km. ptrati. Din acetia:

Romani sunt: 2.930.000, Unguri 1.305.000, Germani 539.000, Evrei 181.000,

altil 157.000. Prin urmare 57,30 0/0 Romani, iar restul apartintor minorittilor.
Din acetia, poporatia rural 4.329.000, populatia orAeneascA 721.000.
In ce privete judetele din Ardeal, Banat, Criana i Maramure in
judete sunt romanii In majoritate absoluta, anume In judetul PAgra
ea 95.86 /0, In judetele Alba de jos, Hunedoara i Solnoc-Dobca cu
peste 800/0, Turda-Arie, Cara-Severin, Bistrita-NAsud i Sibiu cu
peste 700/0, Cojocna, Arad, Slaj, Stmar, Bihor i Maramure cu peste

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

229

60 %, iar in judetul Trnava-Mica romnii represintg 50 %. In 2 judete,

Tarnava-Mare si Brasov romanii sunt In majoritate relativg.
Maghiarii sunt In majoritate absolut In 3 judete din sacuime, anume:
Odurhei cu 93,13 'le, Treiscaune Ciuc cu peste 70 Ob. Ei au majoritate
relativg In judetul Targul-Mures.
Germanii nu au majoritate absolut, In nici un judet. Majoritate relativa
au In Timis-Torontal i minoritti Insemnate In judetele : Brasov, Sibiu,
Tarnava-Mare, Bistrita-Ngsaud.
Ce priveste poporatia total a orgelor, ea este 45.79 Oh, maghiarg,
25.18 O/c, roman& 14.64% germana i 12.620/0 evreiasca. Populatia romna
in orase creste In proporti Insemnate. Din anul 1900 pang In 1923 a

crescut cu aproape 800/0. Din 38 orase, 11, 0 anume: Abrud, Mba-Iulia,

Baia-Mare, Caransebes,

Deva, Faggra, Gherla, Hateg, Ocna-Sibiului,

Orktie i Sebesul-Sgsesc sunt cu majoritate romng, 6 si anume: Sibiu,

Sighisoara, Medias, Bistrita, Careii-Mari i Timisoara sunt cu majoritate
germang, iar celelalte 21 cu majoritate maghiar.
Meseriasii sunt In total peste Carpati 61.000, dintre cari Romani 15.000. Comersanti 21.000, dintre cari Romani 3000. Intreprinderi industriale sunt 1962,
dintre cari romnesti 371. Intreprinderi comerciale sunt 1780, dintre cari 468

romnesti. Ziare cotidiane apar:- 17 maghiare, 7 germane i 3 rornne0i.

Basarabia are o Intindere de 31.360 km. patrati.
Statistica a stabilit numgrul locuitorior la 2.642.000 si anume: 2.263.000
locuitori rurali si 368.000 locuitori orsenesti. Romani 1.683.000 Rusi 75.000,
Ucrainieni 254.000, Lipoveni 22.000, Evrei 267.000, Germani 79.000, Bulgari 147.000, altii 67.000.

Dictionarul statistic al Basarabiei din 1923 mai adauga la aceasta poporatie excedentul anior de atunci pang acum si 168.325 suflete populatie
flotanta i astfel stabileste Intreaga populatie a Basarabiei la numkul de
3.125.000 suflete. Circa 70/0 Romani, 30% diferite minoritati.
In ce priveste cele 8 judete ale Basarabiei, 6 sunt cu majoritate absolut
romneascri, iar 2 judete, Ismail si Ackerman, cii majoritate relativ
romaneascrt.

Bucovina ate 10.441 km. patrati cu 811.721 locuitori, din cari 177.000
la orase si 634.000 la sate. Aceastg statistica dateaza de pe vremea austriaca.
Tot pe vremea aceea, la 1910, s'a stabiit c dintre locuitori sunt Romani
273.000, Ruteni 305 000, Germani 68.000, Evrei 102.000, Poloni 36.000 0
TJnguri 10.000.

Aceasta statistica favoriza foarte mult celelalte elemente mai ales pe

Ruteni In detrimentul Romnilor.

Scriitori romani Inca pe vremea austriaca au dovedit pe baza unui

studiu comparativ, ea Romnii Inca pe acea vreme au fost 313.000, azi de
sigur vor fi considerabil mai multi.
Des precum am aratat, nu avern date precise oficiale de dupg fa'sboiu asupra populatiei Romaniei Intregi, aceasta Imprejurare nu Indrepttaste presupunerea c datele Insirate de mine sunt prea favorabile Romanilor i defavorabile minoritatilor.

www.digibuc.ro

239

IUL1U MA NIU : PROBLEMA MINORITATILOR

Datele statistice din provinciile unite dateaza de pe vremea dominatilior straine 0 deci ele nu favorizeaz& elementul romanesc.
Este adevarat c& in Ardeal s'a filcut un recensmnt In anul 1920 i

ea prin urmare s'ar pute& invocA eventuala partinire pbntru elementul

romnesc. Aceasta invinuire ar fi Ina absolut nedreapt pentruca eu am
controlat datele acestui recenshmant cu datele din tabPlele statistice maghiare 0. am ajuns la convingerea ca nu s'au Jacut partiniri Inteo parte
sau alta.

Aceasta este icoana situatiei etnografice a trii noastre in linii generale. S&

vedem acum care este situatia de drept a minoritatilor fn Statul roman.

Chestiunea minorittior de rasa, limba sau de religie la noi nu este inc
rezolvit& prin vreun cod sistematic al minoritatilor, nici prin vreo lege speciala, care ar aye& putere pentru intreaga tara. In Constitutie este precizata
numai egalitatea tuturor cettenilor inaintea legii 0 indreptatirea kr egala
in ce privete drepturile civile 0 politice. Aceste drepturi sunt de mult stabilite prin Constitutia din 1866, dar nu este pan azi stabilit modul cum sa
se pun& in practica aceasta egalitate a cetatenilor apartintori deosebitelor
minoritati. 0 baza principial mai precisa pentru rezolvirea chestiei minoritatilor este cuprinsa in hotaririle Adunrii nationale tinuta la 1 Decemvrie
1918 in Alba Iulia i in stipulatiunile tratatului aditional semnat la Paris in
9 Decemvrie 1919. 0 rezolvire practica, dar partial& 0 interimar& a chestiun

minorittior se gasete pentru Ardeal 0 Banat, Maramure i Criana in

Decretul I al Consiliului Dirigent prin care s'a- sustinut pentru partile de dincolo de Carpati legea a& numit despre egala indreptatire a nationalittilor
din 1868 din Ungaria cu modificarea, ca in tot locul unde se vorbete in aceast
lege de intrebuintarea limbii mghiare de Stat s se inteleaga limba roman,
iar indrept'tirile acordate romnilor in ace& lege sa fie aplicate pentru maghiari 0 pentru celelalte popoare minoritare.

Hotaririle dela Alba Iulia in ce privete chestia minorittilor, stabilesc

urmatoarele principii:
Deplin& libertate nationala pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administr& 0 juded, in limba sa proprie prin indivizi
ale0 din snul kr 0 fiecare popor va ave& drept de reprezentare in corpurile
legiuitoare i in guvernarea tarii in raport cu indivizii, care-I compun.
Egan,' indreptatire 0. deplina libertate autonom, confesionala pentru
toate confesiunile de Stat.

Tratatul aditional in schimb precizeaza drepturile minoritatilor prin

urmatoarele stipulatiuni:
Art. 8.
Toti supuii (ressortissants) romni vor fi egali in fata legii i
se vor bucur& de acelegi drepturi civile 0 politice, far& deosebire de rass,
limba sau religie.
Deosebirea de religie, de credinta sau de confesiune nu va putea fi o piedica

pentru nici un supus (ressortissant) roman cu privire la folosinta drepturilor

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

231

sale civile i politice, In special la admiterea In serviciile publice, in functiuni

i onoruri sau la exercitarea diferitelor profesiuni i industrii.

Nu se va edicta nici o restrictiune contra liberei Intrebuintari de catre

vreun supus (ressortissants) roman a vreunei limbi oarecare, fie in relatiunile
private sau comerciale, fie In materie de religie, de presa sau de publicatiuni
de orice natura, fie In intrunirile publice.
Cu toata stabilirea de catre guvernul roman a unei limbi oficiale, se vor
face Inlesniri rationale supuilor (ressortissants) romani de alta limba cleat

cea romana, pentru Intrebuintarea limbii kr, fie oral, fie In scris, inaintea
tribunalelor.

Art. 9.
Supuii (ressortissants) romani apartinand unor minoritati
etnice, de religie sau de limba, se vor bucura de acela tratament i de
aceleai garantii In drept i in fapt, ca i ceilalti supui romani. Ei vor
avea In special un drept egal de a Infiinta, conduce i controli, pe spesele
kr, institutiuni de binefacere, religioase sau sociale, geoli p: alte stcdfilimente de

educalie, cu dreptul de a Intrebuinta limba kr proprie i de a exereit liber

religiunea lor.

Art. 10.
In materie de Invatamant public, guvernul roman va acordi
In oraple i districtele unde locuete o proportie considerabila de supui
(ressortissants) romani de alta limba cleat cea roman, Inlesniri menite a
asigurd ed, In colile primare, copiii acelor supui (ressortissants) romani,
vor fi instruiti In propria lor limba. Aceasta stipulatiune nu va impiedici
guvernul roman de a face obligatorie predarea limbii romane In zisele coli.
In oraple i districtele, unde locuete o proportie considerabill de supui
(ressortissants) romani apartinand unor minoritati etnice, de religie sau de
limba, aceste minoritati ii vor vedea, asigurate o parte echitabila In beneficiul

i In afectarea sumelor ce ar putea fi atribuite din fondurile publice, prin

bugetul Statului, prin bugetele primariilor i alte bugete, In scop de educatie de religiune sau de binefacere.
Art. 11.
Romania consimte &A acorde, sub controlul Statului roman,
comunitatilor secuilor i sailor, In Transilvania, autonomia locala in ce
privete chestiunile religioase i colare.

Art. 12. Declarg, apoi ea aceste drepturi ale minoritatilor stau sub
garantia Societritii Natiunilor i statorcte modul de aplicare al acestor
garantii.

Trebuie sa precizam inainte de toate, c' Adunarea nationala din Alba

Iulia a acordat acelea drepturi nu numai pentru tinuturile de dincolo

de Carpati, ci pentru Intreaga tara romaneasca, cerand ca noua Constitutie
a tarii romaneti sa se faca pe baza principiilor cuprinse In aceste hotariri.
A semenea stipulatiunile cuprinse In tratatul aditional din 9 Decemvrie
1919, s'au staeilit 1 au valoare pentru Intreaga tail romaneasca. Aceasta
In contrazicere cu tratatul privitor la Statul Jugoslav, care are valoare

www.digibuc.ro

232

IULIIT MANIU: PROBLEMA MINORITATILOR

numai asupra teritoriilor rupte din monarhia austro-ungar. 0 alta deosebire esentiall intre tratatul aditional semnat de Statul nostru i intre
cele semnate de celelalte State succesorale este, a al nostru nu cuprinde in
sine unele dispozitii privitoare la evrei, cari sunt cuprinse in celelalte tratate
cari contin importante dispozitii In favorul lor.
Comparnd aceste doua baze principiale stabilite pentru rezolvirea pracflea a chestiunii minoritatilor, se va putea constat imediat i fra greutate,
ca hotaririle dela Alba Julia stabilesc indreptatiri mai largi pentru minoritti, cleat cele cuprinse In tratatul aditional. In deosebi expresiunea: deplin libertate national pentru toate popoarele a agitat mult opinia publica
romneasca ingrijornd-o, iar de alta parte a dat prilej la exagerate pretentiuni din partea minorittilor.
Pentru a inltur astfel de Ingrijorari i pretentii, trebuie bine precizata

0 bine inteleasa aceasta stipulatiune ca antecedenta istoric, ca ratiune

practica continut real.
Conceptiunea politica l straduintele nationale ale poporului romnesc de

peste Carpati I0 au origina lor In timpurile stravechi. El a dispus de dreptun& sale nationale 'Ana In secolul al 15-lea, and conceptiunea feudala 0 tendintele politice maghiare conduse de regii maghiari au reu0t, fie prin colonizarile fcute, fie prin alte masuri arbitrare s rapeasca poporului bastina

romanesc drepturile lui nationale. El a lost scos din vieata de Stat 0 a lost
prefacut in majoritatea lni inteun popor de iobagi, clAcasi. Deaceea istoria
lui se confunda cu istoria iobgimii din acele tinuturi. Deaceea toate
chile i revolutiile sociale i economice de pe acele vremuri erau totodath
mipari de emancipare national. Ele au devenit mai pronuntate In secolul
al 18-lea 0 au fost mai insistente 0 mai simtite chiar de adversarii poporului romnesc, Incepnd dela activitatea episcopului din Blaj Inocentiu
Micu Klein 0 dela revolutia lui Horia din 1784.
In toate aceste manifestatiuni politice, sociale, religioase i nationale idea
caluzitoare i principalul postulat a fost libertatea national i egala indreptatire national pentru toate popoarele din Ardeal i celelalte tinuturi de peste
Carpati, care apoi evoluase la postulatul independentei i unittii nationale.
In Suplex Libellus Valachorum prezentat de episcop Bob al Blajului
Adamovici al Sibiului in anul 1791, In memoriul prezentat de episcopul Sibiului Moga, la 1834, In memoriul prezentat de acelq episcop Moga i cel al

Blajului Lemny In anul 1841, In programul national proclamat In adunarea national de pe Campul libertatii al Blajului din 1848, In memoriul
din 1849, in legile aduse in 1863 0 1864 de reprezentantii poporului romit-

nesc in dieta din Sibiu, In programul politic national romn stabilit in

1881 0 In cel proclamat la 1905, precum i In toate hothririle conferintelor
nationale tintite in acest fimp se pretinda. 0 se cerea libertate nationala
pentru toate popoarele din tinuturile de dincolo de Carpati i egal indreptatire nationala i confesionala pentru aceste popoare. In sclavie politich.,
ca i la conducerea de Stat in anii 1863-1864, poporul romanesc a famas
credincios acestui principiu.
Se intelege sub aceste drepturi nationale indreptatirea, ca fiecare popor

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

233.

sa aib', de o parte influent& politic& In vieat& de Stat in raport direct cu importanta sa numeric& 0 sociala, de alta, a fie liber a-i desvolt& nu numai inclividual Insuirile sale de rasa, ci i colectiv prin un drept liber de intrunire

asociatie, prin libertatea Invtmntului In limba sa proprie, i prin respectarea limbii sale inaintea serviciilor i oficiilor publice, in raport cu aezarea sa geografica.
Aceasta fiind origina i continutul conceptiunii politice a poporului romnese din Ardeal, ea nu pute& fi a1t, In aceast privinta, nici In hot&firile
din Alba-Iulia.

Minoritatile din tinuturile de peste Carpati se nkuese ins& a explici,

aceasta hotrtre In a& fel ca 0 cum In ea ar fi cuprinsa i o autonomie
nationala, ceeace ar fi de acordat acelor minoritti. Parere absolut greit.
Adunarea national& n'a hotrit autonomia national& pentru minoritati
n'a Inteles s le-o acorde. Din contra, a hotrit In mod contient i Intr'un
mod expres, a nu li se poate acord& i c prin urmare nu li se poate pune
In vedere o autonomie nationala. Dovada acestui. fapt este, a mai multi
membrii ai adunrii nationale au propus In consftuirile prealabile, foarte
lungi i foarte temeinice, cari au durat don& zile i aproape o noapte
s li se acorde minoritatilor autonomie nationala, dar Insa consfatuirea
prealabill a respins dela inceput aceasta propunere, iar Adunarea national&
a primit In unanimitate hotrirea propusa de consftuirea prealabil& ea
omiterea autonomiei nationale pentru minoritti.
Tot asemenea nici Tratatul aditional, care, precum am vAzut, contine
Indrepttiri mult mai. reduse pentru minoritti, cleat hotArlrile dela AlbaIu lia, nu asigur prin nimic o autonomie national pentru minoritti stipuland nurnai o autonomie local& sub controlul Statului i numai In chestiuni
culturale i religioase i numai pentru acuii i saii din Ardeal.
Este natural, &A, nici hotrlrile dela Alba-Iulia, nici Tratatul aditional nu

stabilete o autonomie national& pentru minoritati, pentrucl abstragnd

dela toate celelalte argumente o autonomie national& In chestiuni politice,
administrative 0 judiciare nu s poate inchipui cleat fiind Impreunata
cu o autonomie teritorial. Chiar fcnd abstractie dela toate celelalte imprejurri, cari contrazic posibilitatile de a introduce o autonomie nationala
teritorial pentru minoritati, singur faptul aezarii geografice a minorittilor
lipsit cu desaarire de continuitate geografica, face in mod fizic imposibil In-

fptuirea practica a acestei autonomii nationale teritoriale. In Statul nostru

dintregninoritti singur poporul acuesc locuete inteo mass& compacta, dar
acest popor este la numr att de redus fata de totalitatea trii i fata de restul
maghiarilor, apoi dislocarea lui geografia, precum i structura lui social
economic& de a& natur Inca o autonomie national& teritoriala pentru.
scui, ar Insemn pentru ei i pentru restul poporului maghiar de peste Carpati
mai mult o slbire i o reducere a fortei proprii politice, pe care de sigur,
adncind obiectiv cheptiunea, nici el n'ar putea s o accepte.
Preciand astfel dispozitiile Adunarii nationale 0. ale Tratatului aditional
trebuie sa examinam gat din punctul de vedere al Statului, at 0 din punctul

www.digibuc.ro

234

BMW MANIU: PROBLEMA MINORITATILOR

de vedere al minorittilor, ce regim trebuie s se inaugureze In mod practic

concret privitor la minorittile din Statul nostru.
Din punctul de vedere al Statului national roman si In scopul asigurarii

integritatii lui teritoriale, pentru pstrarea caracterului au national 0 In

scopul de a crea posibilitatea practica i efectiva a unei conduceri de Stat,
care sa Impiedice, ca o gandire i o conceptiune de vieat straina s corupl
inclividualitatea i caracterul national, trebuie:
1. Ca limba oficial In Stat s fie cea romaneasca;
2. Limba oficial a guvernului central, a legislatiei 0 a conducerii centrale
de Stat, In toate manifestarile sale, s fie cea romaneasc;
3. Limba oficiala a tuturor functiunilor i serviciilor de Stat, cari pretind
o organizare i conducere centrala chiar In urma firei Mr (armatA, serviciu
extern, tren, po0a, telegraf, vam, etc.) 0, fie cea romaneasca;
4. Limba oficiala a oficiilor administrative In raportul kr oficial fata de
guvern sa fie cea romaneascA ;
5. Invtmantul superior de Stat i infaVimantul In scoalele medii, civile
profesionale de Stat, cu exceptiunile, cari se vor specifica In cele ce urmeaza, precum i Invtmantul primar din tinuturile romanesti i pentru
toti cop romani oriunde s'ar gsi ei, trebuie s fie romanesc i trebuie s fie
ptruns de sufletul, de gandirea i de mretia traditiei i aspiratiunior neamului

6. *Uinta, arta si literatura romn trebuesc raspndite i promiwate

In toate manifestatiunile Mr, cu toat puterea Statului, In tot cuprinsul
thrii, fr nici o rezerv i fir& nici o crutare a mijloacelor materiale.
7. Cultul religios al romanilor de ambele confesiuni trebuie protejat cu
toata puterea Statului tinand seama de adevrul, c credinta i bisericile
romane0i au sustinut neamul romanesc.
In general, in ce prive0e bisericile noastre, arta 0 literatura romana, Inchegarea social, economica i culturala a poporului romanesc, Statul trebuie
sa Mel tot posibilul, ca In cel mai scurt timp s fie refcut ceeace a stricat
vitregimea timpurilor trecute i fatala desprtire politica a poporuluiromanesc.
In special bisericile romane0i de peste Carpati, afar, de ajutorul anual
normal trebuesc compensate pentru Inlaturarea i neIndrepttirea lor mate-

rial, la care au fost expuse din cauzg, el au aparat totdeauna, fat de

puterea de Stat de atunci, interesele nationale romane0i. Aceasta pentru a

putea lua concurenta cu celelalte biserici mai bine Inzestrate din timpul dominatiei strine.
Trebuie facut, ca prin in* puterea Statului s aducem intreg poporul

romanesc la ace& treapta a culturii 0 a bunstarii economice, la ace&

treapta de Inchegare sufleteasc unitark national i social la care au
ajuns, intrecandu-ne pe noi, popoarele de alta rasa, limba i religie tot cu
.ajutorul, cu protectiunea Statului, cu banul public si cu puterea fortei de stat
.a Statelor, pe ruinele crora s'a Infiintat ca o manifestare a dreptatii eterne,
Statul nostru fiational Intregit.
Pentru aceasta activitate nu numai a nu ne va condamra nimeni, ci din
contra ne-ar condamna toat lumea civilizat dac, nefcnd aceasta, ne-am

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERN.S

235

dovedl de oameni cari nu stim s ne folosim, In favorul poporului nostru

propriu, nici de dreptul, nici de puterea pe care o avem.
8. Armata trebuie sustinuat i organizata cu orice sacrificii, astfel Meat ea sa
corespunda menirii sale de a fi personificarea adevarata a unitatii si a mandriei nationale, gata totdeauna de a apilra cu succes patrimoniul national.
Bine nutria si bine echipat, ea trebuie sh fie si In ce priveste spiritul in care
este condus si forma exterioar In care se prezinta o manifestare a demnitatii nationale i o propagatoare a autoritatii i constiintei unitare nationale.
9. Puterea Statului trebuie folosit, ca taranimea, industria, comertul
peste tot vieata economica i inchegarea social a romanilor sa fie promovat

si intrit. Vitregimea timpurilor si politica constient a Statelor din care

s'au rupt provinciile romanesti, pentru a se unl cu tara mama, au adus cu
sine, ca orasele din tara romaneasc sunt, unele aproape in intregime, altele

in mare parte, populate de alte neamuri, cleat cel romanesc. Popoarele

dominante stiind prea bine, ca cultura i prin ea o stare mai Inaintata social&
si economic& se poate desvolt& mai ales In orase i prin orase, au creat in
mijlocul masselor largi ale poporului romanesc orase, direct pentru distrugerea
populatiei romanesti prin cultura i bogatia, care se raspandeste din ele.
Statul roman trebuie prin urmare s refack in favorul poporului romanesc

ceeace dominatiunea straina a facut, prin mijloace de Stat, In contra lui.

Structura sociala a poporului romanesc, In lipsa unui strat social mijlociu
productiunea nationala in lipsa clasei productoare a industriasilor si a
comerciantilor este incomplect
i bolnava, deci ea trebuie, cu puterea
Statului, complectat i insantesita.
Nu este aici vorba de distrugerea unor valori economice existente, cari
trebuesc i ele ingrijite, ci de crearea unor noui forte sociale i economice

din sanul poporului romanesc. Nu va puteA pe nimeni supr& aceasta

actiune, mai ales daca tinem seama de imprejurarea, ca. orasele unguresti
si In parte evreesti de dincolo de Carpati, cu putine exceptiuni au fost germane, sau slave, cari prin forta Statului i prin conjecturile pe care le
creeaza, in mod natural o vieat& de Stat au fost maghiarizate.
10. Toti romanii risipiti In diferitele parti ale lumii, meniti, rand pe rand
sh pima In urma lipsei de continuitate geografic si de contact sufletesc
social cu vatra neamului romanesc, trebuesc repatriati i colonizati pe teritoriul farii noastre. In Siberia si Caucaz, In Bulgaria, Albania, Istria, Grecia
America sunt numerosi romni harnici, buni gospodari, sau excelenti comersanti, cari traesc In mici enclave In mijlocul unor masse populare straine,
care-i va inghiti cu timpul. Sunt condamnati la peire. Noi romanii suntem
Ins& atat de putini In raport ca popoarele mari, cari ne Inconjoara, incat nu
ne putem permite luxul s .pierdem nici. un suflet romanese. Statul

roman trebuie, fr amanare, sa inaugureze o puternica actiune constient

condus pentru salvarea urgenta a atator fiinte valoroase roman' ti. Satele

infloritoare romanesti din Siberia si Caucaz, comersantii destoinici macedoromani de pretutindeni i muncitorii harnici din America trebuie pusi in miscare pentru a-si reface vatra In tara lor bstinasa i ali inchina activitatea
talentele lor tarii romanesti.

www.digibuc.ro

236

IULIU MANIU: PROBLEMA MINORITATILOR

11. Va trebui s, se impiedice imigrarea sistematica si In masse in tara

noastr, a elementelor strine, cari fie din cauza imprejura'rilor defavorabile
din tara lor, fie pentru a gs un train mai usor, invadeaz dupa rsboiu tara
noastr. Dac acestia ar rmne aici, or ar fi lsati mai departe s imigreze
in Ora ar putea influent nefavorabil raporturile de fort ale poporului ro-

mnese si putinta lui de a teal si castig potrivit, In tara lui proprie. Dad,
tinem seam, cA, aceast poporatie imigrat, flotanth, numai In orasele din
Basarabia face conform dictionarului statistic oficial 168.825 suflete, &are
cari, adngndu-le pe cele din satele necontrolate ale Basarabiei si pe cele
din Ardeal si Bucovina, putem constata c ele de sigur se ridia la un mare
si. pan& acum necontrolabil numr. Orice orn nepreocupat va trebul s admit, a este o situatie anormal si inadmisibil, ca In vreme ce sute de mii
de romni si-au prsit vatra lor strilmoseasch lund, In lipsa putintei de
traiu pe pmntul romnesc, toiagul pribegiei in mn si cat& vreme Statul
romn n'a putut face Inc& nimic pentru repatriarea lor, acesta s admit
sh se populeze In masse, pmntul nostru cu popoare strine de orice origine
ar fi ele si oricare ar fi motivul pentru care acestea ar tinde la asezarea lor

In tara noastr,
12. Afar de acestea va trebul s se faca tot posibilul si necrutnd nici
un mijloc financiar, ca starea higienich si social-moral, a poporului romnesc
s,' se ridice, cat mai mult, ca sa, nu ne piara, vznd cu ochii, fii neamului

nostru, scufundat in negrija trupeasc si sufleteascA. Nu se poate tolera

situatia de azi, In care din 613.000 nou nscuti inteun an, 62.000, adic 10%,
sunt ilegitimi si In care pe lng 12.000 nscuti anual morti, 33.8% mor

in etatea Oa, la un an si 11.9% In etatea dela 1 pn la 5 ani.

Alturi de aceste precizi i necesare din punctul de vedere al Statului

national romn In scopul rezolvirii problemei minorittilor, trebuie s stapilim din punctul de vedere al minorittilor, drepturile, cari le trebuesc
bcordate, pentru ingrdirea intereselor lor juste si. echitabile.
Problema minoritarg, imbrtisnd In complexitatea ei toate problemele de
Stat, este att de vast si att de strns legat de vieata practidt si de imprejurgrile concrete, inct precizarea drepturilor minorittilor In mod pragmatic si detaliat este cu desvrsire imposibil In cadrul unei conferinte.
Cele ce urmeaa, sunt numai consideratiuni fundamentale de o parte, si linii
generale de orientare de alta, in ce priveste aplicarea practica a principiilor fundamentale.

Trebuie apoi s constat, e problema minoritiltilor la noi nu se poate

rezolvl in vieata pYactich in mod sernatic pentru intreaga tara si plecnd
din constatri stiintifice, sau politice altundeva stabilite. In tara noastri
Bunt diferite popoare cu diferite calitti etnografice, cu diferite aseztiri gecgrafice si, diferite structuri sociale si culturale. 0 msuri practia luath fatii,
de un popor intr'un caz concret, care pe acesta 1-ar multum1,-ar putei nemulturn1 cu drept euvant pe un alt popor dela noi. Sunt popoare la noi, asezate
aici de multe sute de ani, cu traditii aduse cu sine si desvoltate aici si sunt
altele venite recent fill o traditie colectiv. Sunt unele, cari louesc geografi-

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

237

ceste In numa mai mare pe acela teritoriu si sunt altele cari sunt resfirate
aproape pe intreg teritoriul rii romnesti. Sunt unele inteo stare cultu-

ran,' si cu o constiint national desvoltat, altele abii la inceputul trezirii lor la constiintil. Evident deci, c In vieata practica si In cazuri concrete
nu se va pute, observa, In cpprinsul intreg al tali, acelas regim pentru toti.
La baza rezolvirii problernti minorittilor vor trebul s stea si consideratiunile
acestea practice, cari la niciun caz nu e permis s se piard din vedere.
In afar& de egalitatea Inaintea legii a fiecrui cettean de mult codificat
In vechiul Regat si In provinciile unite trebuie asigurate drepturile

i politice pentru toti cei ce apartin unor minoritti de rass, limb

ori religie. Pentru a pute, preciza mai deaproape aceast chestiune trebuie
s stim c drepturile politice se impart In dou categorii mari, In categoria
drepturior cetatenesti si In cea a drepturilor politice, propriu zise.
Drepturile cettenesti sunt urmtoarele:
Libertatea si siguranta personala, libertatea constiintei, libertatea g,ndirii, libertatea cuvntului si a presei, libertatea religioas si de invtmnt,
dreptul de intrunire i asociare, dreptul la limb, libertatea de a-si alege
cariera, ori profesiunea si libertatea muncii. Drepturile politice propriu zise,
sunt dreptul de a lui parte la legiferarea taii, In magistratura si In administratia
Unele din aceste drepturi sunt ata de firesti, Inca ele nici nu trebuesc
mai amnuntit analizate; sunt Ina uncle, cari reclam, din cauz de utilitate si din consideratiuni practice de executie, anumite precizrtri. Intre aceste
sunt In deosebi : libertatea cuvntului si a presei, dreptul de intrunire si
civile

asociare, libertatea religioas, libertatea invtmntului, drept la limb

In invtmnt, In serviciile si oficiile publice si apoi dreptul de a particip
la legiferare, si a face parte din magistratura si administratia tali.
I. Libertatea cuvntului si a presei, cari nu pot fi conditionate de nici
o permisiune preventiv, dreptul de intrunire si asociare trebuie s fie asigurate in egalti. msur i Mfg niei o restrictiune pentru toti cetritenii tarii
romnesti fr, deosebire de raqsA, limb. ori religiune. Exercitarea In mod
egal a acestor libertti nu poate fi Impiedecat nici prin msuri legale, nici
prin msuri vexatorii. Aceste drepturi trebuie s fie precizate prin legi

fundamentale cu caracter constitutional si ingralite cu garantii si sane-

tiuni egale pentru toti cettenii, si anume nu numai Insus principiul In sine,
ci si modul de punere In aplicare a acestui principiu.
Cred ca posibilitatea de a se infiint societriti si a se tine Intruniri, fr
o anuntare prealabil a autorittilor este o exagerare nepotrivit imprejurrilor din tara noastr*, dar de alt parte trebuie bine precizat csa, anuntarea
fcut trebuie luat, la cunostint si c functionarea societWor si tinerea
adunrilor nu pot fi Impied cate dect In cazul dac se indreapt evident
In contra integrittii Statului, In contra c Mind publice sau a bunelor moravuri. Gsesc mai departe exagerat si necorespunzatoare imprejurailor
noastre dispozitia in sensul creia adunri nu se pot tine numai In loc litchis,
fiindc ea formeaza o restrictiuue antidemocratich j vexatorie.
2. In ce priveste libertatea religioas trebuesc mentinute dispozitiile

www.digibuc.ro

238

IULIU MANIU: PROBLEMA MINORITATILOR

legale de Oa, acum din vechiul Regat si din provinciile unite, eh' exercitarea credintei, religiei sau confesiunii este libera, intrucat nu se opune bunelor moravuri i intrucat nu prejudeca indatoririlor cettene0i. Nu numai
atat, ci in conformitate cu hotarlrile dela Alba-Iulia trebuie admis egalitatea i incurajat Inftiptuirea autonomiei confesiunilor recunoscute de Stat.
Intre drepturile confesiunilor trebuie s se cuprind i dreptul kr de a
sustine pe spesele lot scoli i diferite institute de Invtmant de oHce categorie cu limba kr de propunere. Trebuie rezolvit apoi in mod constant,
definitiv i cu sigurant de drept, modul i msura In care Statul poate
este dator s, ajute financiar diferitele confesiuni. Cred c preotii tuturor
confesiunilor organizate i recunoscute de Stat trebuesc salariati si de Stat
toate confesiunile trebuie s primeasc ajutoare In proportie just, pentru
scopurile kr culturale i bisericeti. Aceast proportie just este a se stabili
in mod constant, atat In ce priveste ajutorul dat confesiunior, cat i cel
ce trebuie acordat chiar i In sensul stipulatiilor tratatului aditional diferitelor institute culturale si de binefacere.minoritare: fie In proportia numeric a indivizilor, cari constituese minoritatea sau confesiunea, fie in proportie cu impozitele cu cari ei contribuesc la bugetul Statului, intrucat ele,

fireste sustin astfel de institute, fie pe alta baza care s'ar gsi just.
3. Ce priveste Invtilmantul public trebuie respectat Inainte de toate
principiul, c fiecare are drept s studieze i s se cultive la scoala si In felul
cum vrea dansul i apoi c fiecare popor s fie instruit In limba sa proprie.

Incerchri de a folosi Invtmantul pentru desnationalizarea fortat a unui

popor gsesc, &A este cea mai mare greea1 i cea mai inutilh rinamAgire.
Sunt convins ch drumul de fier dela Oradea-Mare, Arad, Satmar, Chi0Miu,
CernAuti ori Bazargic pang la Bucureti cu trenuri bune i repezi va rspandi
mai mult limba romaneasc, cleat colile dealungul acelor cbi ferate cu
limb de propunere fortath romaneasc4 i cred, MI a contest& importanta
scoalei, c& o administratie constiincioas i o sigurant de drept va rspandi
mai mult dragostea pentru limba i poporul romanesc, decat toate rolile
de romanizare fortata, cari vor produce efectul chiar contrar.
Drept urmare a acestui principiu, in grdinile de copiii i coli1e primare,
de Stat i comunale din comun le 0 orasele unde locuese supl10 romani de
alt& limb cleat cea roman In proportii mai Insemnate, fiii kr trebuesc
instruiti in limba kr proprie, stabilind precis, In mod obligator numrul
minimal de copii pentru cari Statul este dator a se ingriji de instructie in
limba matern. Limba romaneasc, ca object de studiu trebuie introdus
obligator numai dela a patra clas& primar Incepand, vaszica atunei and
elevul stie perfect ceti, scrie i calculi In limba sa proprie, i dud si-a Insusit elementele de eunostinte absolut necesare pentru o vieat mai primitiv. Introducerea limbii romane In acest fel nu trebuie ins s& turbure
planul de invrttmant general, ci Irebuie s serveasch exclusiv scopului de a
da ocazie elevilor sii cunoasc limba oficialti a Statului.
Statul trebuie sii sustin in orarle i districtele unde se gsesc locuitoiri
de alt limb4 cleat cea romanii, In proportii mai insemnate, scoli medii, secundare, eivile i profesionale cu limba de propunere a minorittilor, Hind

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

239

studiu obligator propus in limba romneascti: geografia, limba 0 literatura, istoria 0 constitutia romneasc, aceasta pentru a le da elevilor posibilitatea deplina de a fi pregtiti pentru invtmntul superior.
Ce prive0e invtmntul confesional 0 particular, in aceste coli limba
romneasa este a se introduce ca studiu obligator numai in invtmntu1
secundar, mediu, civil 0 profesional 0 nu cu alt scop; cleat de a da ocazie
fiecruia, care absolv aceste institute s cunoasc limba oficial a Statului..
Toate aceste institute vor trebul sa stea sub controlul Statului. Planul de invtmnt, crtile 0 alte rechizite de invtmnt se vor puteti folosi in coli
numai cu aprobarea Statului. Istoria 0 literatura romn va fi studiu
obligator.

4. Dreptul la folosinta limbii proprii este o urmare fireasc a libertatii

personale. El este 0 trebuie s fie nelimitat in raporturi personale 0 comer-

ciale, in pre* publicatiuni 0 intruniri publice in materie religioas sau

confesional. Orice Ocan', ori restrictiune in aceast privinth trebuie reprobatL

Trebuie s, fie libel% folosinta limbii proprii a cettenilor romni de alt

limbl cleat cea romn inaintea tuturor oficiilor sau serviciior publice de
orice natura ar fi ele in comuna, plasa 0 judetul unde ei locuesc, in afarl
de cazul cnd limba din chestiune nu este dect in mod exceptional, ori hi
msur de tot redus folosit in acea comuna, plas sau judet.
In importanta chestiune a intrebuintr limbior minoritare va trebul
s se stabileasc pentru singuraticele oficii 0 servicii publice limba oficial,
intern 0 limba oficial externa pentru comunele, oraele 0 judetele unde
minorittile locuesc in proportii considerabile.
Pentru a pricepe intelesul limbii oficiale interne i externe e necesar a.
precizi, eh' limba oficiala internti Inseamn limba de contact oficial in vieata.
0 mecanismul intern al oficiului respectiv. In ea se conduc registrele, cores-

pondenta 0 rapoartele interne 0 in ea se dreseag procesele-verbale. Limba

oficial extern inseamn limba de contact cu prtile solicitante, oral 0 in
scris, in ea se dreseaz procesele-verbale 0 in ea se comunic hotririle.
prtilor solicitante 0 celor interesate. Cnd se stabile0e pentru un oficiu
oarecare, o limb oficial alta, cleat cea romn, fie interna sau extern,
aceasta se intelege totdeauna aA, &A, ea are aceast calitate altituri de
limba romn, alternativ, ori paralel aa cum consideratiunile practice 0
natura cazurilor concrete o va cere.
Variatiunile in spete e cu neputinth sti fie imirate nici macar inteo lege
sistematica 0 compleet. Aceasta apartine domeniului de executiv a diferitelor regulamente 0 ordonante.
Cetteanul romn de alt limb cleat cea romn i0 va pute4 folosilimba

in toate acele localitti 0 judete unde limba sa este declarat de limbk

oficial interna sau extern:
Ce prive0e limba oficiala intern ea trebuie SI fie, precum am artitat
mai inainte, exclusiv cea romn la institufile, oficiile 0 serviciile de Stat,
conduse dela centru.
In oficiile administrative att limba oficial intern, ct i cea extern,
va trebui 8'1 fie fire0e allituri de cea romneasca, 0 cea care va fi vorbit

www.digibuc.ro

240

IULIU MANIU: PROBLEMA MINORITATILOR

de un procent oarecare mai insemnat a poporatiei comunale, orgeneti sau

judetene, iar limba oficial extern va fi alturi de cea romn i acei

limb, care este folosit de un procent insemnat al poporatiei respective
de sine inteles un procent mai redus dect in cazul anterior.
Acest procent al locuitorilor In Po Ionia este stabilit la 30%, in CehoSlovacia la 20%, iar In unele State baltice la 10%. In legea minorittilor
din Ungaria i In decretul Consiiului Dirigent a fost stabilit la 20%.
Principiul de urmat este, c' trebuie fcut posibil Intrucat vieata i putinta,

practic' admite, ca fiecare cettean s fie judecat i administrat In limba

sa, proprie. Acest scop se poate ajunge mai uor, flind numiti in tinuturile
locuite de minoritti considerabile, functionari cari cunose limba minoritVol: din tinutul respectiv, iar unde aceasta este imposibil s se aplice interpreti oficiali priceputi.
Nu putem s. admitem in tara noastr stri anormale, cum erau inainte
de rsboiu In Ungaria, unde se Intmp la adesea c Romnilor nu li se serviau bilete de tren sau mitrci potale In oraul i judetul lor propriu, fiinda
tiau s, le cear in limba maghiar' a Statului i erau uneori condamnate

mrturiile In locul inculpatilor din cauza, c judedtorul nu Oi romnete,

lar ca interpret era folosit servitorul oficiului.
In genere, in ce privete limba romneasch In invtmnt i In contact cu
ficffle i serviciile publice nu trebuesc pierdute din vedere dou imprejurri
hothritoare:

Una, c poporul romneasc penetreag In msur mare toate tinuturile

i colturile trii noastre cu foarte mici exceptiuni i c limba romneasca

Att de mldioask este uor de invtat, hick ea se rhspndete uimi-

tor de iute i Me/ nici o sfortare in toate prtile trii. Chiar i sub dominatiunea strin ea ell limba de comert i de contact Intre popoarele de alt limbk

fortare a ei ar preface-o din plcut ce este inaintea multora din cei de

alt-limbk urgisith i urtL
A doua, c, Statul nostru este deja dela natur i fr nici o fortare Stat
national i nu trebuie deck s-i pstrin i
Intrim cu mijloace energice,
dar normale i fireti acest caracter al lui. Dar trebuie dual vrem s ddinueascd,

s facem ca el pe ldngd di este Stat national sei fie i Stat de drept i Stat
eultural, care ocrotqte cu dreuptd meisurli toate elementele de culturd fi de propdfire uman.
Ce privete drepturile politice ele trebuesc recunoscute fr nici o rezervti

pentru minorittile de rass, limb ori religie.

1. In ce privete participarea lor la puterea legislativ, dreptul de vot
universal, egal, secret cu sistemul proportional i cu reprezentarea minorittilor introdus In vechiul Regat i Basarabia care va trebui introdus i
tinuturile de peste Carpati i in Bucovina fezolv, chestiunea pe deplin
In spiritul hotririlor dela Alba-Iulia. Tot ce trebuie fcut este, s, se stabileasca garantiile necesare, ca acest clrept electoral s fie respectat i In vieata
practic i, ca circumscriptiile electorale s, nu fie in mod artificial delimitate.
In Cehoslovacia acest principiu este respectat in mod contiincios. Germanii
formeaza acolo 23,3% din poporatie. Din 300 deputati 64 i din 150 senatori 38,

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

241

stint germani apartiatori la 6 partide germane. Adica ei sunt cu ceva mai

mult decat 23% a parlamentarilor reprezentati in corpurile legiuitoare.
2. Privitor la participarea minorittilor in justitie si administratie, cred
ca nu numai nu trebuie s, formeze o piedeca diferenta de rassa, limba sau
religie pentru a ocupa o functie, sau a fi impartsit de o distinctie in Stat,
ci din contra. Statul trebuie srt se nizuea3e, sa angajeze mai ales In tinuturile locuite de minoritti, functionari de toate categoriile din sanul minoridaca se gasesc.
Aceasta nu mimai drept urmare a principiului egala Indrepttiri si a obli-

gamentelor morale 0 de drept luate asupra noastr In tratate si In diferite

manifeste, ci i ca ratiune de Stat i ca consideratiune de bun administrare
a afacerilor publice.

Ratiunea de Stat pretinde sa-i legam de fiinta Statului cat se poate de

mult si cu cat se poate mai multe fire pe toti cettenii Statului. Aceast
ratiune de Stat nu admite s faci dou categorii de cetateni. Unii alintati,
cu si fara merit, iar aIii persecutati i proscrisi. Tot ratiunea de Stat pretinde, sa utilizam toate fortele bune In serviciul public si Intrucat numai se
poate, In tinuturile locuite de minoritti sa plasam In oficii fii de ai minoritarilor, de sine Inteks luand toate garantiile, ca ei sunt si vor &I fie sinceri

devotati slujitori ai Statului si ai oficiului kr, pentruch cettenii, In

urma firei lucrurilor, vor primi cu mai mare liniste hotrlrile
masurile,
adesea neplacute, din mana functionarilor de acelasi neam cu ei. Dads* ar fi
functionarii exclusiv romani tot odiul pentru eventualele greseli ale administratorilor si functionahlor ar cade cu ura si dispret asupra Insu poporului
i Statului romanesc. Solgabiraul maghiar, volnicos i trufa, Insemna pe
vremuri, pentru noi, insus poporul. si Statul maghiar i cnutul cazacului
insus imperiul rusesc.
Mai este si o alta ratiune de Stat si mai insemnata care pretinde aplicarea
functionarior minoritari. Nu este adica, bine pentru Stat, ca toate elementele
intelectuale ale minoriatilor s fie impinge la profesiuni libere, independente,

iar din intelectualii, sau semiintelectualii romani sa se creeze, cu drept si

fr drept, functionari, prin urmare elemente dependente de voiata altora,
exclui dela munca si productiunea nationala expuse la concurenta libera.
Permiteti-mi s ilustrez aceasta credint cu un exemplu elocvent.
Poporul romanese a fost In tinuturile de peste Carpati persecutat, prigonit si scos din oficii. Preotimea si biserica romaneasca a fost umilit si
lipsita de orice ajutor din partea Statului. Urmarea a fost cii biserica i poporul au pastrat solidaritatea i s'au tinut lant luptele politice duse Impreun.

Romanii nu au fost admisi In oficii, ei totus n'au putut fi Impiedicati dela

lumina colii. Cei cari au terminat studiile au trecut adeseori aici In vechiul

regat, unde au gsit un cald adapost i au contribuit la pregatirea zilei

de rasplata, iar cei rmasi acasa au imbratisat cariere libere.
S'a produs revolutia din 1848. Dupa aceasta revolutie vremea se schimb.
Romanii dupa. 1848 au fost admii In oficii. Anul 1867, anul de not& refacere a
Statului ungar a gsit bisericile romaneti luate In seam, in oareeare mdsur, iar

functiunile de Stat au absorbit o Insemnata parte a intelectualilor romani.

www.digibuc.ro

242

ITJLIU MANIU: PROBLEMA MINORITATILOR

Simion Barnut era mort, Avram Iancu Innebunise de durerea neamului. Nu

s'a mai putut face revolutie. Doctorul Ratiu purtatorul de cuvant si de

energie din acele vremuri, Baritiu invatatul neamului, Cipariu, Macelariu,

Axente Severu, Preotul Balint, Moldovan si multi alti vrednici conduc'tori
ai neamului romanesc au trebuit sa se multumeasca cu memorande si cu
rezistenta pasiva. Noroc, ca, au putut, alaturi de aceasta rezistent pasiva,
presta cu p1M succes, cu demnitate si conseeventa, munca mare pentru
sustinerea constiintei nationale.
Au venit din nou maghiarii la putere. S'a reineeput povestea veche.
Romanii sunt iar persecutati 0 scosi din oficii, goniti peste hotare, sau
!mph* la ocupatiunile libere, iar intelectualii maghiari alintati In oficii si
situatii bune si grase, dependente de Stat. A sosit 'Irish din nou ceasul dreptiltii In 1918. Romanii au intrat toti ca un singur om In revolutia national.
ce s'a deslantuit. Biserica si popor, intelectuali, preati si Omni, s'au unit
intr'un gaud pentru a aduce hotririle de unire dela Alba Iulia, au preluat

puterea de Stat si peste noapte au incadrat elementele independente si

pana atunci rslete oficiile publice. In schimb maghiarii dedati la tutela
Statului, lipsiti de energia si inventiozitatea care poate izvorl numai din
obisnuinta initiativei particulare, au ramas neorientati. Ei au fost redusi prin

propria kr greseala la completa inactivitate politica. N'au fost In stare s

desvolte o rezistenta ori actiune serioasa, ci asteptau sfaturi si indrumri
tot dela aceia, dela cari atarna soarta kr si pan atunci.
Trebuie s, invatam din experienta trecutului nostru si sa nu facem aceleasi greseli, cari s'au rasbunat atat de amar asupra altora. Din parte-mi
nu simt nici o satisfactie nationala si cred ca nu va simtl nici un roman prevaator, and vede nurnarul mare al unor buni functionari maghiari 0
germani de peste Carpati, cari au Orbit oficiile si au imbratisat dearandul
profesiuni libere.

Dealtfel chestia participarii minoritatilor In administratie se va rezolvi

In modul cel mai firesc, prin autonomia locala in comune, orase si judete,
care trebuie introdusa Bra amanare 0 ca un mijloc drept spre a rezolvi cu
usurinta o serie intreaga de chestiuni In legatura cu problema minoritara.
Ca concluzie cred ca solutionarea problemei minoritatilor trebuie sa multumeasca de o parte aspiratiunile juste ale natiunii romane, de alta parte dreptele pretentiuni ale minoritatilor.
Daca indiferentismul inteo privinta ar fi un pacat de moarte, tot astfel

intoleranta sovinista In alta ar fi o greseala politica, care de sigur s'ar

rsbunk Energia necrutatoare si consecventa de fier pentru reprimarea si
impiedicarea tendintelor de compromitere a integritatii teritoriale a WU
romanesti, si sustinerea darza a integrittii nationale si morale tot atat de
importante a sufletului romanesc, trebuie sa, mearga mama in mama cu spiritul

de dreptate si cu justa apreciere a oamenilor si a popoarelor cu cari soarta

ne-a legat s, traim impreuna. Din cauza unor particulari cari tradeaza interesele Statului roman, si cari trebuesc pedepsiti nu trebuie s, se suprime
drepturile minoritatilor ca colectivitate.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

243

Trebuie aleasa calea ce duce pe terenul larg ce desparte indiferentismul

national de intoleranta preocupata.
Ce privqte organizarea i conducerea Statului nostru In legatura cu
problema minoritatilor trebuie fatal s alegem intre politica de desnationalizare Milan a minoritatior i intre politica de dreptate na1ional i sociala.
Poate ea se vor gag oameni, dealtfel de buna credinta, cari vor alege calea

dintaie. Eu cred insa, alaturi de toti aceia cari au contribuit la aducerea

hotaririlor dela Alba-Iulia, e o atare politich ar fi asemanatoare politicei
economice a acelora, cari vreau sa se imbogateasca cu orice mijloace, dar
repede, politica economica, care pe lng ea nu este onesta, nici nu duce
cleat foarte rar i pe foarte scurta durata la bunk stare 0 respect social.
Cred nestramutat, ca singura calea aratata in cele expuse duce la solida
intemeiere i sigura desvoltare a Statului nostru national. Cred cu tot
sufletul meu, CL numai Intronand In tara noastra un sistem de legalitate,
moralitate i libertate pentru toti ea va putea sii dalnueasca. Numai deveninci
o cAlda ocrotitoare a tuturor libertatilor i gandirilor nobile, a tuturor stra-

duintelor culturale 0 de prop4ire umana, tara noastra, va putea avea respectul lumii, autoritatea i forta morala trebuitoare, pentru a pute rezista,
in vremuri de restrite, valurilor dumane, cari o Inconjoar.
Cred nestrmutat, ca' idealul mare national prin Intregirea neamului Intre
hotarele de azi nu este inch' implinit. Vai de natiunea, care nu este In stare
s-0 fixeze zi de zi, noui noui tinte nobile, idealuri mante tot mai de-

savar0te, demne de framantari, de lupta, de jertfe 0 de martiri

Vt orul este al unitatilor mari sociale, ori economice, fie ea ele se numese
State, confederatiuni in materie politich, cooperative ori tovar4ii In

materie economicii. Statul roman mai curand, ori mai tarziu va trebui
fach parte din o astfel de mare unitate i rolul lui In aceasta perspectiva va
depinde de modul, cum a tiut sa se organizeze i sh se conduca pang in
momentul acelei noui i mari prefaceri. Dela destoinicia sa de az 0 dela msura In care va putea
cagige autoritatea i prestigiul mora, Increderea
respectul vecinilor sal 0 a lumii civilizate va depinde daca Statul roman

va fi un obiect de targueala, ori un factor hotritor, va fi un centru al

formatiunii grandioase ce va veni, ori i va tad vieata umilita, daca o va
mai avea, de pe o zi pe alta, din gratia altora i servind pe altii
Cred i trebuie s creada intreg neamul romanesc in rarita chemare a
poporului romanesc: de a deveni in aceste parti ale lumii, dealungul Dunarii
0 la Marea Neagra, centrul de gravitatiune al unei formatiuni puternice, mondiale, compuse din State 0 popoare libere, In stare sa'0 asigure existenta Mr
national& 0 avand forta de a contribui la progresul culturei, ordinei 0 propa0rei venic ascendente a civilizatiei omeneti
Dar nu mai putin cred ca aceasta chemare nu o va putea Implini cleat
sustinand cu multa intelepciune, cu multa abnegare, cu toata
hotarlrea, in toate ramurile viet de Stat libertatile omeneti, moralitatea,
dreptatea social i adevarata democratie...
Aceste vor fi pentru poporul romanese izvoarele datatoare de vieata
de noui energii, la care el nu trebuie sa renunte niciodatl
11 Maiu 1924

www.digibuc.ro

LA SOCItTE DES NATIONS

ERIK COLBAN

-I

'IDRE d'une Societe des Nations pour la paix entre les peuples n'est
pas nouvelle, mais il a fallu une grande guerre, il a fallu des souffrances
terribles pour que les gouvernements qui conduisent les destines po-

litiques de l'humanit se soumettent aux obligations qui rendent possible

de transformer en ralits les rves que de longue date l'humanit avait
,
eus pour une telle socit.
Les fondateurs de la Societe des Nations, les rdacteurs de son Pacte
ont fait une oeuvre dont on n'apprcie peut-tre pas toujours les excellentes
qualits. Je voudrais attirer l'attention sur la facon admirable dont les reprsentants des puissances, qui se sont occupes de la redaction du Pacte,
ont accompli cette oeuvre.
Je dois dire tout d'abord que les rdacteurs du Pacte ont incorpor ce
pacte dans les diffrents trait& de paix, de sorte que la Societe des Nations fait partie intgrante de l'ensemble de l'oeuvre de paix faite A Paris.
Cependant, la Societe aurait exist seulement sur le papier si on ne lui
avait pas donne des le commencement une tche de travail, des fonctions
importantes dont elle devait immdiatement s'occuper. C'est ainsi, par
exemple, que l'on a confie dans le Pacte mme A la Societe des Nations la
tche trs importante de crer une Cour Permanente de Justice Internationale ; on l'a charge de lonctions politiques, telles que le gouvernement du
territoire de la Sarre et la solution des affaires de Dantzig, et de nombreuses
oeuvres humanitaires et techniques. J'entrerai plus tard dans les details,
mais j'ai voulu des A present attirer votre attention sur l'importance suprme de cette ide de donner des le dbut .quelque chose A faire A la Societe des Nations.
Pour faire de la Societe des Nations une ralit vivante, il fallait encore
une organisation dtermine dans ses grandes lignes. Le pacte l'a prescrite
et cette organisation comprend l'Assemble, le Conseil, le secretariat permanent, la Cour de Justice, les organisations du travail, etc., etc.
Finalement, les rdacteurs du Pacte se sont rendu compte de la ncessite de fixer de suite certaines rgles de procedure et en particulier la rgle
fondamentale qui prvoit que, en general, l'humanit est requise pour la
valabilit des decisions de la Societe des Nations, mais que, s'il s'agit d'un
conflit, les voix des deux tats en conflit ne comptent pas pour creer Punanimit. D'autres rgles de procedure peuvent tre adoptes A la majorit
des voix des Etats reprsents.
C'est de cette facon, et grce aux previsions du Pacte mme, que la Societe des Nations est entre en vie dans des conditions aussi favorables que
possible: soutenue par toute l'autorit des trait& de paix, charge de aches
immdiates permettant A la Socit de commencer sans tarder une existence

www.digibuc.ro

246

ERIK COLbAN: LA SOCIETE DES NATIONS

relle, avec une organisation prcise et avec des rgles de procdure donnant les garanties ncessaires tous ses membres.
D'autre part il ne faut pas oublier les difficults trs grandes rencontres
par la Socit des Nations lors de son entre en vie, le 10 janvier 1920, date
de la ratification du trait de Versailles. On avait espr, en rdigeant le
Pacte de la Socit des Nations, offrir cette Socit un monde en paix,
mais bien peu de temps aprs la signature du trait de Versailles, le 28 juillet

1919, on a commenc voir d'une facon toujours plus nette que la paix
n'tait peut-tre pas encore tout A fait ralise, surtout cause du problme
des rparations de guerre. Ce fut dans une atmosphre de doutes, de proccupations graves, que la Socit des Nations a fait ses premiers pas. Pour
augmenter les difficults, l'attitude des Etats-Unis d'Amrique, qui avaient
si vaillamment particip A la ralisation thorique de l'ide d'une Socit
des Nations, tait devenue douteuse, les puissances centrales, ci-devant
ennemies, n'taient pas admises dans la Socit, et on ne savait pas si les
puissances neutres pendant la guerre allaient y adhrer. A ct de toutes
ces difficults politiques, la Socit avait faire face aux difficults, moins
formidables mais trs relles, du commencement de son travail; il s'agissait
d'une organisation tout A, fait nouvelle ; huit Etats taient reprsents autour de la mme table pour assumer sur la base du Pacte la solution des
questions importantes, pour dessiner les grandes lignes devant diriger
l'avenir l'oeuvre de la Socit des Nations.
Heureusement que les fondateurs de la Socit l'avaient si bien mise
au centre de la collaboration internationale, lui avaient donn des tches
importantes A raliser de suite ; heureusement qu'ils lui avaient donn son
organisation et avaient tabli ses rgles de procdure. Autrement la Socit
n'aurait gure t viable et j'ose dire qu'en ce cas si notre Socit des
Nations avait disparue il aurait fallu une nouvelle guerre mondiale, dans
laquelle probablement notre civilisation europenne aurait disparue, pour
qu'il se cra, parmi les dirigeants des peuples, une deuxime fois une atmesphre propice A la cration d'un organisme international aussi puissant
que celui que vous avez dans la Socit des Nations.

Depuis le 10 janvier 1920 la Socit des Nations a fait des grands pas
en avant. Elie s'est consolide tant l'extrieur qu' l'intrieu C'est-A-dire:
La Socit a tendu son activit par l'admission de nouverlux membres,
et elle a dvelopp son organisation intrieure.
Pour ce qui concerne le dveloppement extrieur, je note les faits suivants Ds le mois de dcembre 1920, une des anciennes puissances centrales,
l'Autriche, ainsi que la Bulgarie, ont t admises dans la Socit des Nations ;
en 1921 on a enregistr Padmission des Etats balts, en 1922 celle de la Hongrie ;

rcemment, en 1923, Padmission de l'Etat libre d'Irlande. Divers autres

Etats, certaines rpubliques de l'Amrique centrale, l'Albanie, l'Ethiopie, etc.,

ont galement adhr au Pacte de la Socit des Nations. A ct de tous

ces Etats qui de leur propre initiative se sont adresss A la Socit pour en
devenir membres, il y a un groupe de puissances qui sont restes neutres

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

247

pendant la grande guerre, et qui furent invites adhrer i la Socit des

Nations. Elles ont toutes accept cette invitation. Nanmoins plusieurs
tats importants continuent a rester en dehors de notre organisation: l'Allemagne, les Etats-Unis d'Amrique, la Russie des soviets, la Turquie, le Mexique. Nanmoins ces Etats ne gardent pas une attitude tout A fait passive
par rapport & la Socit des Nations: l'Allemagne et les Etats-Unis d'Amrique notamment collaborent franchement A certaines de nos oeuvres,
des Allemands et des Amricains secondent le travail de certaines de nos com-

missions. La Turquie, lors de la confrence de Lausanne, a manifest son

intention d'entrer dans la Socit des Nations. Pour ce qui concerne la Russie,

je me borne mentionner l'oeuvre du Dr. Nansen. Je ne crois pas trop hasarder en exprimant la conviction que tous les Etats qui sont encore en
&hors de la Socit des Nations trouveront, A une date pas trop lointaine,
qu'il est dans leur propre intrt de demander A y tre admis.
J'ai dit tout A l'heure que le pas que la Socit avait fait en avant comportait une consolidation extrieure et un dveloppement intrieur. Je passe
A ce second point: le dveloppement de notre organisation. Le Pacte nous
avait dj donn le Conseil, l'Assemble, le Secrtariat ; il avait prvu une
organisation du travail, la Cour Permanente de Justice. Mais le Pacte n'a-

vait pas pu laborer tous les Mails et il n'avait surtout pas pu dire dans
quel esprit ces organismes devaient travailler. A ce sujet, la Socit a ralis, pendant ces quatre annes et demie, une oeuvre positive de trs grande
importance. Je dois entrer ici un peu dans les Mails de notre organisation
pour vous donner une ide plus claire de ce qu'est devenue aujourd'hui la
Socit des Nations. Je dirai quelques mots sur chacun de ses principaux
organes.

L'Assemble de la Socit des Nations se runit maintenant une fois

par an. Elle est compose de dlgus de tous les Etats. Le Conseil est compos de reprsentants de quelques Etats membres (pour le moment 10) et

se runit d'aprs son rglement actuel quatre fois par an. Seloti le Pacte
l'Assemble et le Conseil avaient, en gnral, les mmes fonctions et pouvoirs ; mais il est trs naturel que l'Assemble, qui reprsente tous les Etats,

oft tous les Etats ont le droit d'envoyer des dlgus, se soit dveloppe
jusqu' devenir l'Assemble directrice. Je me souviens qu'avant la premire Assemble, nous avons discut, nous autres, fonctionnaires de la Socit, s'il tait possible que le Conseil sigea en m'me temps que l'Assemble, vu que les membres du Conseil taient en m'me temps membres de
l'Assemble, et le Pacte n'avait pa's prvu que le Conseil et l'Assemble si-

gent en lame temps. Le Pacte n'avait pas institu une Assemble et un

Conseil & titre de Parlement et de Conseil des Ministres. Les deux organes
avaient en principes, les mmes comptences. Mais la vie a rapidement era
ce que le Pacte n'avait pas prvu: une division naturelle des fonctions entre
les deux organes. Lors de la quatrime Assemble on a eu ce spectacle tout
A fait intressant d'entendre le prsident de l'Assemble annoncer: Monsieur
le prsident du Conseil &sire vous faire une communication et on a soumis

www.digibuc.ro

218

ERIK COLBAN: LA SOCIETE DES IVATIONS

A, la discussion la communication du prsident du Conseil. On se croirait

presque dans un Parlement.
Je dois insister sur ce point que le fait que l'Assemble a pris la direction gnrale n'a en rien empch le Conseil d'tre efficace, actif et d'agir
rapidement, ce qui est si ncessaire A, la Socit des Nations.

Je dois ici revenir avec certains Mails sur la rgle de l'unanimit dont
je vous ai parl. En quoi consiste cette rgle de Puna nimit? C'est la rgle
de l'galit juridique des Etats dans la Socit. Abstraction faite de cas
exceptionnels, chaque Etat peut opposer son veto a une dcision de l'Assemble ou du Conseil et cela donne la garantie la plus absolue aux membres
de la Socit. On serait tent cependant de se demander si cette garantie
ne va pas jusqu'a empcher la Socit de faire un travail utile. L'exprience
a, prouv que non. Pourquoi? Parce que l'galit juridique des Etats n'a.
pas aboli l'ingalit de fait. Il est clair que la voix d'une grande puissance
a plus de poids que la voix d'nne petite puissance et que les grandes puissances ont pu exercer une influence en proportion avec le nombre d'habitants qu'elles reprsentent, de leur culture hautement dveloppe, des moyens
civilisateurs et matriels a leur disposition. La rgle de l'unanimit et
j'insiste stir ce point n'a pas seulement donn A, chaque Etat, aussi petit
soit-il, la possibilit de se dfendre contre toute oppression de la part d'une
autre puissance mais a aussi donn la possibilit, A, un Etat quelconque,
de faire valoir, par une initiative heureuse, ce qui est le plus utile a cet Etat
ainsi que cet Etat peut contribuer a la collaboration universelle. Une initiative prise par un tout petit tat est accueillie dans l'Assemble et au
Conseil de la Socit des Nations avec tout autant de bienveillance que l'initiative prise par une grande puissance.
Le Conseil, je l'ai dit, est compos par les reprsentants d'un nombre
restreint des membres de la Socit des Nations, dix pour le moment, A, savoir quatre reprsentants des grandes puissances sigent A, perptuit:
la France, la Grande Bretagne, Phalle et le Japon, et six reprsentants d'autres puissances nomms par l'Assemble. 11 est intressant de noter que le
Pacte n'avait prvu que quatre puissances choisies par l'Assemble, mais
que sur l'initiative de la France et de la Grande Bretagne, qui auraient pu
tre censes avoir un intrt contraire, PAssemble a dcid de nommer
six membres non permanents, mettant ainsi les grandes puissancs en minorit dans le Conseil. Ceci n'a d'ailleurs en rien empch les grandes puissances de jouer le rle qui leur revient, mais c'est un dveloppement caractristique et aux rsultats heureux.
Le Conseil enfin s'est dvelopp encore par le fait mme de son fonctionnement au cours de 4 ans et demi. Au commencement, le Conseil hsitait un peu, ne
savait comment entamer telle ou telle question et la solutionner ; maintenant le
Conseil ne recule plus et ne craint plus de se trouver devant une situation nou-

velle ou dlicate. Les membres du Conseil ont l'exprience et la tradition et

savent comment traiter toute situation. C'est ainsi que le Conseil, dont le
fonctionnement n'avait qu't lgrement esquiss dans le Pacte, s'est dvejopp jusqu' devenir un instrument politique de la plus haute importance.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

249

Le Secretariat general n'est pas un organe executif ; il ne peut avoir

ni volont propre ni opinion propre ; il n'est que le serviteur du matre

qui est le Conseil ou l'Assemble. Mais le fait que le Conseil et l'Assemble

ont leur disposition un excellent instrument technique permanent qui

n'a d'autre mission que de servir fidlement le matre, est de la plus haute
importance. Qu'est-ce qui a souvent empch les conferences internationales

d'aboutir ou qu'est-ce qui a rendu inutile leur oeuvre? C'est bien souvent
le dsordre, tout fait naturel, qui rgnait au dbut ; c'est la mauvaise preparation, l'insuffisante documentation. Cette lacune est comble la Societe des Nations: grace au Secretariat, le Conseil et l'Assemble trouvent
tout le travail prepare, et bien prepare. Au debut, le Conseil ainsi que l'Assemble, ne savaient encore utiliser le Secretariat, et le Secretariat lui-mme
n'avait pas encore bien pris connaissance de son rle, mais petit petit le
rle du Secretariat a t mieux compris et actuellement le Conseil et l'Assemble ont en lui une trsgrande confiance, gtace ane attitude parfaitement

loyale et aux services rendus.

L'organe du Secretariat permanent tait mentionn dans le Pacte par
quelques lignes ; la pratique en a fait un organisme international la disposition de l'humanit civilise pour prparer, illustrer, tudier toutes les
questions de collaboration internationale qui pourraient se presenter. Le
Secretariat est vraiment international et il s'y tree un esprit international,
chose absolument essentielle pour qu'il puisse remplir ses fonctions avec
succs. Ceci ne veut nullement dire que les fonctionnaires, membres du Secretariat, abdiquent leur nationalit ; je dirais plutt tout au contraire,
parte que, pour tre un serviteur utile du Secretariat, il faut apporter cette
organisation internationale ce qu'on a de meilleur dans chaque nationalit.
C'est bien souvent par le Secretariat que l'on peut tater le terrain et se rendre
compte de l'impression que telle ou telle mesure pourrait provoquer dans

tel ou tel pays.

Mais l'organisation de la Societe des Nations ne se borne pas au Conseil,

l'Assemble et au Secretariat. Le Pacte avait prvu galement une Cour
Permanente de Justice Internationale. Si vous vous souvenez des tentatives
infructueuses faites autrefois pour atteindre ce but, vous comprendrez combien la Societe tait utile pour faire aboutir cette ide. La Cour fut cre
et rapidement. Dj lors de l'Assemble de 1920, on a pu prendre acte et
approuver un rapport d'un comit de juristes, et lors de l'Assemble de
1921, la Cour Permanente de Justice Internationale devenait une ralit.
11 y a, en ce qui concerne cette Cour, des malentendus dans l'opinion
publique. TI y a des gens qui croient que la Cour pourrait exister comme organisation indpendante, lame s'il n'y avait pas de Societe des Nations.
Je dirai que ce n'est que la Societe des Nations, grace a son organisation,
qui a pu rendre possible l'lection des juges. A part cela il y a aussi une raison

suprieure qui fait que la Cour ait besoin d'avoir ct d'elle un organe
politique conune la Societe des Nations. En effet, les problmes internationaux, litigieux ou non, ne se prsentent pas seulement comme des problemes
juridiques, mais le plus souvent comme des problmes de caractre mixte.

www.digibuc.ro

250

ERIK COLBAN: LA SOCIETE DES 1sTATIONS

Si par consequent la Societe des Nations, son Conseil, n'existaient pas, la Cour

serait malgre elle entrane dans des discussions politiques et alors, au lieu
d'tre une instance judiciaire impartiale, jouissant de 14, confiance de tous,
elle serait considre coinme suspecte. La Societe des Nations est done ncessaire A la Cour comme d'ailleurs la Cour l'est A la Societe des Nations.
Dans notre mthode de travail, pour russir trouver la solution qui s'impose, on disjoint les questions et celles de caractre purement juridique peuvent alors tre renvoyes A la Cour. Donc au lieu de jalousie entre ces deux
organismes, Cour et Conseil, il y a au contraire la collaboration la plus intime,
on s'apprcie mutuellement, car on sait que ce n'est que par une troite collaboration que l'on ralisera l'oeuvre de la paix.
Les organisations du Travail ont galement t prvues par le Pacte, et
dans les traits de paix on avait labor en detail leur fonctionnement. Je

n'entrerai done pas dans ces details, je dirai seulement que j'apprcie la
sagesse des fondateurs de la Societe des Nations quand ils ont trouv, que
la paix internationale tait intimement lie celle de la classe ouvrire.
Ce n'est pas encore tout: le Pacte a prvu et la Societe des Nations a cr
un grand nombre d'organisations auxiliaires, des Commissions de toutes
sortes. Je n'en donnerai pas la longue liste, je dirai seulement, qu'aujourd'hui
l'ensemble des organisations de la Societe des Nations reprsente un organisme
formidable qui s'occupe presque de toutes les activits internationales possibles.

Voici donc comment on a largi la Societe des Nations par l'admission

d'un trs grand nombre de nouveaux membres (la Societe compte maintenant

54 membres). On a ensuite consolide la Societe en dveloppant son organisme pour en faire l'instrument le plus formidable que le monde ait jamais
vu pour traiter les questions internationales.
On pourrait cependant objecter : ce que l'on a fait ne suffit pas. Vous
avez l'instrument de travail, mais quel est le labeur accompli pendant ces
4 ans et demi si remplis de questions importantes internationales ? Vous tesvous charg de la rglementation de ces questions ? Dmontrez votre utilit !

En rponse ceci on peut dire, que la Societe des Nations a fait une
oeuvre trs importante malgr Patmosphre de guerre qui n'a que trs lentement cess de rgner, malgr le manque d'adhsion universelle, malgr les
difficults du dbut. Malgr toutes les difficults qu'elle a eu vaincre la
Societe des Nations ne s'est pas borne gagner de nouveaux membres et
A fortifier son organisation, mais a aussi commence A se dcharger de ses multiples devoirs. Son oeuvre je pourrais la diviser en deux groupes : l'oeuvre huma-

nitaire et technique, et l'oeuvre plus exactement politique de la Societe.

Pourquoi cette oeuvre humanitaire et technique ? II ne suffit pas d'avoir une organisation internationale appele A intervenir au moment ofi
une catastrophe politique pourrait se presenter, il faut prvenir le danger
et dvelopper la cooperation entre les peuples. C'est done trs sagement
que le Pacte, dans son introduction, dfinit le but de la Societe comme suit:
Pour dvelopper la cooperation entre les nations et pour leur garantir la
paix et la sfiret. Ce n'est pas un instrument qui doit intervenir quand il

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

251

est trop tard, mais c'est une Socit qui a pour mission de s'occuper de l'ensemble de la vie internationale afin d'viter que les crises se crent. Voici

l'explication de l'oeuvre humanitaire et technique de la Socit des Nations. C'est ainsi, qu'elle s'est occupe de la question de l'opium, de la saut
publique, de la traite des femmes et des enfants, du rapatriement des prisonniers de guerre. Plus de 340.000 prisonniers de guerre ont 06 rapatris
de Sibrie ; je crois que c'est quelque chose. La Socit s'est occupe ensuite
des rfugis russes, des rfugis grecs, de l'installation de ces rfugis. Elle
a inaugur un travail important de coopration intellectuelle. Toute cette
oeuvre hurnanitaire rend ncessairement plus facile l'entente cordiale entre
les nations.
Notre oeuvre technique s'occupe des questions se rapportant aux communications et au transit. Nous avons une grande organisation, un comit permanent, un secrtariat spcial ; il y a eu deux confrences : a Barcelone en 1920 et

a Gel-lave en 1923. Le rsultat est une longue Este de conventions traitant

les questions les plus dlicates et les plus difficiles de cette matire. Ces conven-

tions toutefois n'ont pas encore t toutes ratifies par tous. les Etats membres de la Socit ; telle convention a 6-0 ratifie par environ 30 etats, telle
autre par une vingtaine seulement ou par une quinzaine d'Etats.

Un autre travail technique trs important est notre oeuvre financire

et conomique. B. est inutile d'entrer dans des dtails, qu'il me suffise de
rappeler que la Socit des Nations a eu le courage d'entreprendre la reconstruction financiare de l'Autriche et de la Hongrie. Je voudrais sougner l'importance de cette oeuvre non seulement au point de vue technique,
mais au point de vue politique: qu'est-ce qui serait arriv si l'Autriche ou la
Hongrie n'auraient pu atre releves et se mettre a un travail utile et pacifique ?

11 est inutile d'insister.

Ceci suffirait, je pense, pour affirmer que la Socit des Nations a prouv
son droit d'existence, d'avoir pu dvelopper et accomplir toute cette oeuvre
de coopration internationale dans une atmosphre si difficile o le danger
de la guerre continuait a planer sur le monde.
Malgr cette atmosphre, la Socit des Nations est alle beaucoup plus
loin, elle s'est courageusement occupe des questions politiques proprement dites. Je vais mentionner quelques cas individuels de l'action de la
Socit des Nations dans des litiges internationaux.
Das 1920 une telle question se prsentait devant nous, A savoir: la question

des Iles Aland. Si vous connaissez cette question, vous ne pouvez pas n'en
apprcier l'importance. Ce sont de petites Iles, situes entre la Sude et la
Finlande, des Iles qui ont t depuis trs longtemps dmilitarises. Elles
appartenaient a la Russie, et la Russie, par la Convention de Paris de 1856,
avait accept de ne pas les fortifier. Quand la Finlande s'est spare de la
Russie, la Sude, s'appuyant sur le caractre sudois de la population de
ces Iles, a voulu lui ouvrir une occasion de voter par un plbiscite le rattachement des Iles a la Sude ; la Finlande trouvait absolument ncessaire, pour
sa seurit et son indpendance, que les Iles suivent la Finlande. Vous voyez
done la situation trs complexe et dangereuse dcoulant de cette question.

www.digibuc.ro

ERIIC COLBAN: LA SOCIETE DES NATIONS

252

Qu' fait la Socit des Nations? Elle a mis les partis d'accord. Les les sont
restes sous la souverainet de la Finlande, mais la Sude a obtenu que des
garanties internationales soient donnes aux habitants des les Aland et,.
par une convention internationale signe par toutes les puissances intres-

ses, on a dcrt la neutralit de ces Iles.

On a blm la Socit des Nations de ne pas avoir rsolu la question des

relations entre la Pologne et la Lithuanie. Cependant l'intervention de la

Socit des Nations a peut-tre empch la guerre et c'est guelque chose,
mme si nous n'avons pu malheureusement mettre ces deux Etats d'accord.
Es se disputent toujours, mais la Socit des Nations s'est occupe activement de cette situation, elle en a suivi le dveloppement et fait une oeuvre
de mdiation que je considre comme excellente. Nous ne pouvons prtendre

que tout s'arrange chaque fois d'une facon magique ; nous traitons awe
des tres humains, avec des situations trs difficiles.
La question de Memel vient d'tre rgle. E est vrai qu'il y a eu une puis-

sance qui n'a pas t contente de la solution, mais la question n'en a pas
moins t rgle.

La question de la haute Silsie, de mme, l'Allemagne n'a pas t satisfaite de la solution; nanmoins la question fut rgle. La confrence des
ambassadeurs, reprsentant les grandes puissances, n'avait pu trouver une
solution, la Socit des Nations l'a trouve.
La question de Corfou: C'est une question qui a soulev de vives critiques contre la Socit des Nations. Je connais deux hommes desquels on
aurait pu s'attendre une critique de l'attitude de la Socit des Nations
dans cette affaire, l'un serait le reprsentant de la Grce, M. Politis, l'autre
M. Nansen. M. Politis m'a dit qu'il tait trs reconnaissant la Socit des
Nations pour ce qu'elle avait fait dans l'affaire de Corfou ; quant Monsieur
Nansen il a crit dans la presse norvgienne que la Socit est sortie fortifie
de cette affaire.
Ceux-ci ce sont des cas o la Socit a t appele ad-hoc pour rgler des
difficults internationales.
Mais la Socit des Nations est galement charge d'une oeuvre politique permanente d'une trs grande importance.
C'est ainsi que nous avons le gouvernement du territoire de la Sarre,
ce territoire hautement industriel, charbonnier, entre la France et l'Allemagne, un territoire allemand dont les mines de charbon furent cdes
la France comme rparation. Le territoire est plac pendant 15 ans sous
le gouvernement de la Socit des Nations. A l'expiration de cette.priode,
la population aura dcider, par plbiscite, si le territoire doit revenir
l'Allemagne, s'il sera incorpor tout ou en partie, la France, ou bien si
la Socit doit continuer de le gouverner. Vous comprenez combien une telle
administration est dlicate. Qu'a fait la So'cit des Nations? Elle a nomm
une commission, conformment aux traits, mais elle n'a pas laiss cette
commission le soin de tout rgler. On dcida, dj au mois de mai 1920, que
tout habitant de la Sarre qui aurait une plainte formuler, puisse s'adresser
au Conseil de la Socit des Nations par l'intermdiaire de la Commission

www.digibuc.ro

POLITICA EXT ERNA

253

de gouvernement. On a dcid depuis longtemps que la Commission doit,

tons les trois mois, envoyer un rapport dtaill sur sa gestion.On a mme cr,

en 1923, une reprsentation sarroise, base sur le suffrage universel, avec

vote direct et secret. Cette reprsentation n'a du reste que voix consultative, parce que la dcision appartient conformment au Trait de Versailles
4 la Commission de gouvernement nomme par la Socit.
La question de Dantzig. La Socit des Nations a collabor pour donner
a Dantzig une constitution. On s'est occup de rgler les nombreux diffrends entre Dantzig et la grande rpublique voisine, la Pologne. La Ville
libre de Dantzig est compose d'une ville et d'un territoire rural allemands ;
sur 350.000 habitants il n'y a que 40 mille Polonais, environ, le reste est allemand.

Vous comprenez la situation dlicate cre par le fait de placer cette petite
communaut dans des relations trs troites avec la grande rpublique voisine pour laquelle la Ville libre doit servir comme port presque unique. Lors
des diffrentes sessions du Conseil ont t discutes et tranches, le plus
souvent par accord entre le reprsentant de la Ville libre de Dantzig et le
reprsentant de la Pologne, sous l'influence mdiatrice du Conseil de la Socit

des Nations, toute sorte de petites et de grandes questions. On pourrait

objecter qu'il s'agit ici de questions de dtail. Permettez-moi cependant
d'affirmer qu'il s'agit au contraire d'une oeuvre fort importante, vu que
Dantzig, comme les Iles Aland, reprsente sur la carte d'Europe un point
politique extrmement dangereux.
Je citerai encore eomme une oeuvre politique permanente de la Socit
des Nations, la question du dsarmement. Je ne veux pas exagrer l'impor-

tance de ce que la Socit des Nations a pu raliser dans cette direction

jusqu'ici. Vous comprendrez bien que l'atmosphre qui a domin rcemment
n'tait nullement propice a un dsarmement gnral. Mais on a fait des tudes,
des discussions ont eu lieu sur cette question et l'on a fait tout ce qui a t
humainement possible de faire jusqu'ici, et on n'abandonnera pas cette
question.
Un autre attribut de la Socit des Nations est l'enregistrement des traits

par le Secrtariat gnral. On pourra objecter que les puissances peuvent

trs bien conclure des traits sans les prsenter A, l'enregistrement de la Socit. C'est exact, mais alors ces traits ne sont pas valables.
Voici done quelques exemples de l'oeuvre politique de la Socit des
Nations ralise pendant ces derniers 4 ans et demi. Je pourrais en. ajouter
d'autres, comme la reglmentation de certaines questions de frontires intressant la Pologne, la Tchecoslovaquie, la Hongrie, l'Autriche et la Jougoslavie. La protection des minorits de race, de langue et de religion constitue
une des fonctions politiques permanehtes de la Socit, dont elle a eu A s'occuper constamment.

On croit souvent qu'en cas de conflit international la Socit des Nations peut se mettre en mouvement d'une Lon spontane. On se demande:
pourquoi la Socit des Nations ne s'occupe-t-elle pas de tel ou tel litige
international? La rponse est trs simple: C'est parce que la Socit des

www.digibuc.ro

254

ERIK CCILBAN: LA SOCIETE DES NATIONS

Nations n'a pas le droit selon le Pacte de prendre l'initiative de la solution

d'un diffrend. 1.1 faut qu'elle soit saisie par un de ses membres. Et cette
fois encore les fondateurs de la Socit ont fait preuve de sagesse. Peut-on
blAmer la Socit des Nations de ne pas s'tre occupe d'un diffrend alors
qu'aucun des 54 etats membres n'a jug A propos de l'en saisir?
Une fois l'initiative prise, le travail de la Socit suit son cours normal.
Que devait-on faire avant la guerre lorsqu'on voulait porter devant le for
international une question dlicate et comportant un litige ou une possibilit de litige ? On s'adressait un peu partout pour arriver trouver quelqu'un
qui veuille bien accepter de s'occuper de la question que l'on voulait soulever ; on perdait un temps infini pour fixer le programme dbattre et il

tait bien difficile de tomber d'aceord. Il fallait souvent savoir d'avance

dans ses grandes lignes la dcision qu'il s'agissait de prendre afin d'viter
toute surprise. Tout cela entranait des complications infinies. Aujourd'hui,
depuis que la Socit des Nations existe, un Etat membre n'a qu'A demander
que telle ou telle question soit examine par l'organe comptent de la Socit. S'il s'agit d'un diffrend international ou d'une situation qui peut
entrafner des complications qui pourraient troubler la paix, le Conseil est
saisi et se met A l'oeuvre sans dlai inutile. Toutes les difficults techniques
qui pourraient entraver l'expdition de l'affaire litigieuse sont aplanies ou
rduites au minimum. La discussion se fait autant que possible oralement,
en prsence d'un noinbre de reprsentants responsables des autres gouvernements et dont le rle est d'aider rgler le conflit. Vous saisissez quelle nou-

veaut dans l'histoire du monde ceci reprsente. Lors des diffrentes sessions

du Conseil sont prsents un nombre de dlgus d'Rtats qui ne sont pas

membres du Conseil mais qui viennent plaider leur cause devant la Socit
des Nations et obtenir un rglement de leur diffrends, un bon conseil tout
au moins.
Toutes les questions litigieuses, des Iles Aland, Memel, Haute Silsie,
Corfou, etc. n'auraient certainement pas pu tre tranches aussi bien sans
cette excellente mthode de la Socit des Nations, de discussions orales

en prsence des mdiateurs reprsentant un nombre d'Etats non directement intresss.

Le rglement des discussions au Conseil est des plus souples. Dans cer-

tains cas on trouve utile d'avoir une discussion publique, et on invite la

presse assister aux dbats ; dans d'autres cas, seuls les secrtaires sont prsents, alors que dans certains cas les sances sont tout A fait secrtes afin
de rendre aussi facile que possible aux parties intresses aussi bien qu'aux
mem8res du Conseil de discuter librement et de ne pas hsiter A dire toute
leur pense. Ce procd vite les longues correspondances diplomatiques,
la prsentation de longues notes haineuses.
Cela n'est pas tout: Un conflit international est un compos d'lments
fort divers, juridiques, conomiques, politiques, sans parler des prjugs
nationaux. Que fait le Conseil de la Socit quand il a traiter un tel conflit ?

Au lieu d'entamer la discussion sur tons ces lments simultanment, il

essaye de les disjoindre, il demande aux experts, qui sont toujours la diswww.digibuc.ro

POLITICA =ERNA

255

position du Conseil, de bien vouloir donner un avis sur tel ct du problme,

puis sur tel autre et de cette fa9on on rgle peu peu, et toujours en collaboration intime avec les parties intresses, tel aspect du problme ; ce qui
spare finalement les parties intresses re9oit alors une solution beaucoup
plus facilement. 11 est vident que le Conseil se trouve dans une meilleure

position pour trancher un problme politique quand les questions secondaires d'ordre juridique, conomique, etc. qui compliquaient le problme,
ont dj, t rsolues. Si le problme juridique est important, le Conseil peut,
d'aprs les circonstances, renvoyer cette question A,la Cour Permanente de
Justice, soit pour avis consultatif, soit pour dcision. Si on ne juge pas ncessaire de prsenter la question la Cour, on peut avoir simplement recours aux jurisconsultes qui sont la disposition des membres du Conseil.
Un autre aspect de notre mthode c'est que le Conseil, au lieu d'imposer
des dcisions, au lieu d'aller directement une conclusion, s'efforce dans

son oeuvre de mdiation entre les parties. Ce n'est pas dans l'esprit de la
Socit des Nations d'imposer une volont, mais de persuader aux parties
intresses de se faire mutuellement des concessions, si on ne peut pas les amener A,

envisager de la mme manire l'affaire qui les spare. Cette mthode de mdia-

tion ne constitue aucunement une faiblesse de la Socit ; c'est au contraire

sa grande force, car c'est justement ceci qui fait que les gouvernements s'adressent avec confiance , la Socit des Nations, sachant d'avance que ce
n'est pas un instrument brutal, qui travaille automatiquement, selon les
rgles thoriques, mais que c'est un organisme qui reprsente d'autres Etats,
d'autres communauts, d'autres nations, qui ne dsirent que de rgler les diffi-

cult& et de crer une atmosphre de paix.

Si la Socit des Nations avait essay d'agir brusquement, d'imposer
ses dcisions rapidement au lieu de crer une atmosphre de confiance et
de paix, des difficults auraient pu natre. La Socit des Nations a bien
compris ceci et a agi en consquence.
Ce n'est pas seulement dans le Conseil que l'oeuvre de mdiation se ralise
mais, comme vous le comprenez bien, on travaille galement dans les coulisses et un travail des plus utiles s'y poursuit dans tine atmosphre tranquille. Le dlgu de tel ou tel etat, intress dans une question, voit les
divers membres du Conseil, cause, re9oit une opinion, un bon conseil pour
accorder telle ou telle concession, et on arrive A, un rsultat remarquable.
On est arriv par notre mthode obtenir des rsultats l oft l'on croyait
qu'il serait impossible d'chapper au conflit. Pendant l'affaire de Corfou,
j'ai rencontr un dimanche matin le reprsentant d'une grande puissance
qui me dit : On craint un dnouement fatal de cette affaire, mais je vous
assure que si nous poursuivons notre mthode, d'ici quinze joursl'affaire
sera rgle, et Corfou sera vacu. Et il a eu raison.
Ces rsultats sont dus l'excellence de notre mthode de travail, aux
gards que le Conseil et l'Assemble ont toujours pour la souverainet et
la susceptibilit des etats intresss.
Il y a une question que je devrais mentionner quand je parle des mthodes, c'est la question des minorits. Vous connaissez cette question trop

www.digibuc.ro

256

ERIK CULBAN: LA SOCIETE DES NATIONS

bien pour que j'aie besoin de l'expliquer et si je le fais c'est uniquement afin
de vous expliquer notre mthode, applique cette question.
La troisime Assemble a dit : il faut bien que le Conseil de la Socit
des Nations retienne tout son pouvoir pour rgler par dcisions formelles
les questions d'infractions aux clauses des traits des minorits, mais ordinairement la meilleure mthode sera pour le Conseil d'entretenir des relations bienveillantes et officieuses avec les gouvernements intresss et
pour cette raison, ajoute l'Assemble, le Conseil doit avoir un secrtariat plus
nombreux sa disposition. Vous voyez dans ceei une indication du principe adopt par la Socit: pas de violence. La Socit ne pent pas se dmettre de ses fonctions et de ses droits, mais la Socit doit tenir compte
des faits politiques, de tout l'ensemble qui constitue le problme pos devant
elle, et il est vident que le besoin de consolidation et de paix intrieure des
stats qui ont des problmes de minorits rsoudre, rende ncessaire qu'on
traite ces questions avec soin et, comme l'a dit l'Assemble, officieusement
et d'une faeon bienveillante entre le Conseil et le gouvernement intress.
J'ajouterai quelques mots sur le rle que doit jouer l'opinion publique

dans la Socit des Nations.

J'ai dit plusieurs reprises que la Socit est compose d'Etats, que
les dlgus l'Assemble et au Conseil sont des reprsentants des gouvernements qui sont lis par leurs instructions, qui agissent au nom et sous la responsabilit de leurs Etats. Le rle public de Popinion publique, serait

done logiquement celui-ci: d'agir auprs du gouvernement national afin

s'intresse la Socit des Nations, et faire en sorte que le gouvernement national comprenne que la politique de la Socit des Nations fait
kgalement partie de la politique extrieure de notre propre pays, que tout
ce qui se passe A, Genve doit intresser le gouvernement national, que
le gouvernement doit tre prpar la discussion des questions qui sont
l'ordre du jour de l'Assemble et, s'il y a lieu, du Conseil, et que le gouvernement, vu qu'il paye sa contribution et qu'il est membre de la Socit
des Nations, doit exiger un rendement de la Socit des Nations. L'opinion publique doit demander son propre gouvernement qu'il mette la
disposition de cette organisation internationale tout ce qu'un Etat national
peut donner par une collaboration utile pour le bien de l'humanit. Nous
avons tous quelque chose A, donner. L'opinion publique de chaque pays doit
aussi, dans ce mme but, essayer de se mettre en rapport avec l'opinion publique des autres pays afin de se fortifier mutuellement et, par un travail fait
paralllement, donner la Socit des Nations une force de plus en plus
grande. Si les gouvernements ne sentent pas derrire eux une opinion publique qui les dirige vers la Socit des Nations, les gouvernements, qui ont
autre chose faire, se dsintresseront peut-tre, et c'est l'opinion publique
des nations poussant les gouvernements qui fera la force de la Socit des
Nations et c'est par cette opinion publique que l'oeuvre de la Socit des
Nations russira ou no. Et si elle russit, nous aurons cr un esprit international qui, mieux qun tout autre chose, empchera une nouvelle catastrophe.
Si quand mme une e catastrophe venait se produire, si malgr tout, un

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

257

Etat agissait contrairement A, notre Pacte, la Socit des Nations aurait-elle

A. sa disposition un moyen d'imposer sa volont? Oui, nous avons une stipulation dans le Pacte qui dit que celui qui dclare la guerre malgr l'avis
unanime contraire du Conseil, sera consider& de par ce fait Tame, en guerre
avec tous les membres de la Socit des Nations, il sera bloqu, etc. Dieu

nous prserve de voir appliquer cette stipulation de notre temps, mais la

stipulation existe. Pour moi, l'arme de la Socit des Nations la plus efficace
au point de vue prventif, c'est une opinion publique form& par le bloc des

nation civilises. Nous ne voulons pas la rptition de cette catastrophe

formidable qui nous a tant cot.
Je ne puis parler ici, A Bucarest, sans reconnoitre que votre pays a com-

pris la situation. La visite que LL. MM. le Roi et la Reine de Roumanie

viennent de faire au Secrtariat et au Bureau international du travail de
Genve est la meilleure preuve que le gouvernement roumain est imbu de
la comprehension de la valeur de l'oeuvre de la Socit des Nations et que
la Roumanie veut contribuer A cette oeuvre de toute l'humanit civilise.
Nous avons RA profondment emus par cette dmarche de la part de la Roumanie et je ne peux terminer ma conference mieux qu'en disant qu'elle tait
pent-61re inutile, vu que la Roumanie est dj un membre si convaincu de
notre organisation. J'espre quand me'me que les quelques prcisions que
j'ai pu vous fournir vous auront convaincus que la Societe des Nations n'est
pas seulement le commencement thorique d'une grande ide dont l'excution
appartient A l'avenir, mais que nous avons dj commenc, et bien commenc,

la ralisation pratipe de cette ide.

18 lliaiu 1924

www.digibuc.ro

PROPAGANDA IN STRAINATATE
N. IORGA

SA-MI dati voie sa, bleep cu o scuza, care este o acuzatie la aclresa
prietenului Gusti.
I-a trebuit colegului meu Gusti cineva care sa se sacrifice pentru epilogul seriei de conferinte pline de idei noui i de revelatii pe care le-ati
ascultat cu atata plcere, i s'a adresat la mine. Nu i-am refuzat aceasta
Indatorire colegiala de1 a fi preferat sa nu fiu sacrificat.

In al doilea rand tin sa spun ca aceasta conferinta nu e o conferint al

carui titlu 0.1,-1 fi ales eu, titlul este ales tot de colegul meu Gusti, pentruca
dad, 1-a fi ales eu, s'ar fi cuprins In aceasta o pretentie i o renegare. 0 pretentie, fiindca., vorbind despre propaganda, a avut aerul ca vreau O.' amintesc servicii pe care le-ai fi adus eu propagandei romineti, ale carei succese

foarte problematice, yeti aye& ocazia sa le vedeti impreuna cu mine fall

sh-mi permit sa invinovtesc pe nimeni de rezultatul ultim la care au ajuns
sfortarile noastre In aceasta directie. Nu-mi atribuiu nici un fel de merit de
propagandist. Am fcut doar unele incercari in acest domeniu. Stiu ca sunt
persoane macar pentruca o amintesc destul de des cari au facut mult
mai mult cleat simpla mea bunavointa, cleat bunavointa mea simpl. In
acest domeniu.
Pe lnga aceasta, cuvntul de <propaganda, daca 1-a Intrebuinta, serios
In aceasta sala, m'a desminti pe mine. Cuvntul de propaganda mi-e absolut desagreabil, indrasnesc sa spune chiar respingator, fiindca, ii tiu originea
i i-am vazut multe manifestri. #Propaganda este-un cuvant latin pe care
nu tiu dad, puritii 1-ar admite In sensul acesta. Propaganda vine dela Intreprinderea calugarilor iezuiti de a converti lumea la cretinism,-L- lumea
pganii. Se tie rezultatul la care s'a ajuns prin propaganda iezuitior In China

i Japonia: s'au Inchinat Chinezii sau Japonezii la dou'd-trei persoane zugravite cu fata galbena i picioarele strmbe in care au crezut c recunosc
figurile divine ale cretinismului ; ceeace arata, ca, din adev'ratul sens al cretinismului, n'au Inteles deat posibilitatea de a-I intrup In aceste caracteri-

zari artistice. Dela Propaganda Fide a iezuilor a plecat termenul acesta,

a rsbatut, a fost intrebuintat In tim-P nostru en alt sens ; dar i in Intrebuintarea aceasta moderna propaganda a avut cele de mai multe ori un aspect care nu poate s, multumeasca pe cineva care are simtul masurii i putin
bun gust. Dela rsboiu incoace lumea e navalita de lucrari de propaganda:
dela ziarul cel nou, dela ziarul cel vechiu care s'a innoit, i chiar dela cel ramas
vechiu fra a se innol, este un diluviu de gazete, de bropri, de carti mari, de
carti mici, de harti, de ilustratii, de carti potale ilustrate, care a cazut asupra

lumii i care a distrus, prin abundenta sa, chiar notiunea car ar fi putut
fi adevarata i folositoare a propagandei. Sunt oameni cari se infurie In himea

politick' numai and aud acest cuvnt. Cunosc destui. Eu, personal, care
www.digibuc.ro

N. IORGA: PROPAGANDA IN STRAINATATE

260

simt colectionator i istoric, nu ma speriu; dar sunt oameni cari nu Bunt

colectionatori nici istorici 0 se sperie la cea dintaiu aparitie a corespondentei
kr pentruca socot aa, dupa dimensiunile unor anumite pachete, ca inteansa
s'ar ascunde o propaganda.

Da, propaganda a ajuns sa fie una din spaimele nmanitatii moderne.

Cunosc tari care au putut fi servite de o anume propaganda, dar cunosc
tari care s'au deservit printeansa. Sunt tri foarte simpatice care prin propaganda pe care o fac, prin imbulzirea propagandei ce o fac, au ajuns sa piarda
din simpatia pe care o inspirau.

Ma grabesc sa spun ea tara noastra nu se glisete in aceast a. situatie

pentruca, Intaiu, n'are propaganda, i pe urm mai sunt o multime de consi-

deratii subsidiare, dar cred ca tout& lumea se poate multuml i cu cea

dint aiu.

Prin urmare, propaganda in sine nu mi-e placuta. De tateori am vorbit

in strainatate, m'am aparat de a face propaganda, i am martori ad ca totdeauna incepeam prin a spune acest lucru. Este o mare deosebire intre propaganda care se face& odinioar i cea care se face astazi. Polonii, de pilda,
odinioarA, au facut a admirabila propaganda ; Ungurii, pe vremuri, and doriau

reconstituirea Statului lor, au facut o strapica propaganda, dar pe aceea

o facea un Kossuth in Anglia, un Turr in Italia, precum o face& un Mickiewicz

pentru Poloni. Personalitatile cele mai distinse in politica, tiinta poezie,

acea propaganda, pe lang aceasta, nu era nki de comanda, nici platit
nici tsplatit aceli propaganda era Insu sufletul unui popor. Da, daca
e vorba de sufletul unui popor care striga dupa dreptul sau i care se apara
eu indignare impotriva calomniilor carei se aduc, aceea este o propaganda
fericita. i dupa rasboiu se gasese multi oameni, curn e cazul pentru Cehoslovacia, al carei preedinte de republica al carei preedinte al Consiliului

de min4tri scriu in reviste. D. Masaryk a publicat amintiri din tinerete

in Le Flambeau, admirabila revist belgiada in limba franoeza din Bruxelles,

iar preedintele Consiliului de minitri cehoslovac a tiprit acum in urma

articole despre conditiile economice ale phi sale.
Prin urmare, dad, este vorba de acea propaganda care se face& intre 1830
0 1850, propaganda pe care, cum spun, au facut-o popoare neliberate, care
erau muncite de dorinta fireasc de a ajunge sa fie puse in randurile natiunilor
care n'au mainile legate 0 gura astupata, e foarte bun& acea propaganda.
Daca ar fi vorba iara de propaganda pe care au facut-o ai ngtri in zilele
emigratiei, in frunte cu un Nicolae Bakescu, Ion Bratianu, un Rosetti, un
Voinescu, un Alecsandri, un Koglniceanu mai ales, care a inceput a face
propaganda pentru Romani inainte de 1848, pe and era student la Berlin,
Istoria Romanilor a lui Kogalniceanui tipArita la Berlin, este cea dintaiu
buna carte de propaganda in afara de propaganda latinista in legatura cu
filologia i istoria, a coalei ardelene din secolul al XVIII-lea, adich e vorba
de o propaganda cum era aceea facuta la Paris, Londra i aiurea de principalii
reprezentunti ai poporului roman de atunci, e bine. Propaganda lor i propaganda inspirat de dan0i a tiut s gaseasca prieteni intre fruntaii societatii frariceze i engleze de atunci, carorat li-au comunicat comorile din trecut,

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

261

comorile de vieata populara, de arta i literatura pe care le are poporul nostru. i acei oameni ni-au ramas credincol, ca, de pilda n Bataillard, pina
In cei din urma ani ai victii bor. Atunci da, o astfel de propaganda face foarte
mult bine, i un popor poate fi mindru c s'a ridicat nu numai prin mijloacele
de violenta materiala, revolutionara sau rasboinicg, ci prin contiinta despre
sine pe care a creat-o In sufletul popoarelor. Dar eu am a face cu propaganda
care se face dup.& rasboiu, o propaganda putin cam incompetenta, putin cam
grbit, i In tot cazul disgratioasa, lipsita de estetica. Cuvintul de propa-

ganda tau sa-1 pastram pentruca nu se poate numi altfel.

Acum, dati-mtvoie s proced ca un istoric. Caci, cred ca sunt doua sisteme

de expunere a unui subiect : un sistem, pe care-1 afectioneaza istoricii In

mare parte i din neputinta de a recurge la altul, atela de a expune experienta noastra i a altcra i de a ajunge apoi la anumite concluzii. Un alt
sistem pornete dela idei generale i se poate termini uneori cu un foc de artificiu cu reminiscente personale. Acesta nu e In orice caz sistemul meu. Decit
sa Incep prin a face scrinul cu saltarele care la urma ar putei sa ramina goale,
dati-mi voie s spun ca e mai bine sa vad ce voiu putei pune In saltarele pe

care le voiu face potrivite materialului ce voiu avei de pus IntrInsele.

Dati-mi voie sa amintesc doua lucruri pe care nu le-am Incercat eu Insumi,
care mi-au fost povestite de oameni de bun credinta chiar In zilele din urma
ca sa, se arate c anumita propaganda nu .e totu utilL Dupa aceea voiu arti
doua cazuri din experienta mea proprie, experienta dureroas, din care se va
vedei cum ne Infatiam noi In cunoaterea generala despre popoarele de astazi.

Iar, apoi, dupa prezentarea acestor pa,tru cazuri, o sa, mai putem vorbi
de alte lucruri ; de propaganda In linii generale, i care s'a desvoltat In timpul
din urma la alte natiuni. Voiu veni In sfirit la calitatile daca vor fi ale
propagandei noastre, la lipsurile pe care le Oim, pentru ca pe urma, s Incercilm un prcgram.

Programul nimeni nu-1 prive,te cu mai multa neIncredere deck omul

politic care tie cum se face un prcgram i cum nu se executa, dar, In materie

de propaganda, o s caut s prezint un program care sa se poata executi.

Intalu cele dou amintiri ale altuia. Iata-le.
Pe timpul rsboiului, cineva a stat In America mai mult vreme cu dorinta

de a servi cauza noastr.

Cauza noastra, trebuie sa spun, e reprezentata In America In chipul cel
pai bun, nu prin ce trimitem de aici, ci prin vieata Romnilor americani i
ilcesta este unul din mijloacele de propaganda ce
prevedei In programul
de care vorbiam.
0 propaganda, este orice om dintr'o natiune care se arata de isprava In
mijlocul natiunii In care a ajuns sa, se aeze. Face mai mult cleat o pagina
dintr'o carte, i sunt oameni cari fac, unul singur, mai mult deck mai multe
volume.

In America sunt gazete romineti, Intre care la una m onorez a colabori

de multi ani de zile, ziarul America, acela care a fcut i continua sa fu
cea mai larga propaganda Ora E cea mai frumoasa tiparita din cite publi-

catii au Rominii din toate locurile unde i-a semanat soarta. Dar, cum
www.digibuc.ro

262

N. IORGA: PROPAGANDA IN STRAINITATE

ziceam, a venit acel cirri politic roman care s'a gezat acolo i s'a incercat sg,
fac propaganda. Englezete invatase, dar nu atat cat sa poata tine& o conferinta ; pe urm au venit altii i au tinut i conferinte, foarte bune, chiar aceia
cari
stricat reputatia dupa ce au trecut in tail. Are omul, in anume
momente ale vietii sale, i manifestari care-I desmint. Af land informatorul
ea' este o persoan cu foarte mare trecere pe langa prepdintele Wilson una

din cele mai mari figuri ale umanitatii contimporane, pentru care motiv
cred ch la moartea lui nu s'a ridicat nici zece minute edinta Parlamentului
inteo tall care datorete principiului wilsonian, ea i jertfelor sale, alcatuirea
ei de astgzi afland deci, ca laugh' preedintele Wilson este cineva care-I
tine in curent in chestiunea nationalittilor, a cautat sa-I vad. Omul,
can cu timpul msurat, cu vorba dur, i-a facut Insa urmtoarea declaratie:
aDomnule, dac ai fi Bulgar, te-av ascult, fiindca am credinta ca. Bulgarii
tsunt o natiune serioas; dar d-voastr nu suntetio.
Aceasta dovedqte de ce atmosfera ne bucuram noi in momentul acela
in America, In cele mai inalte cercuri; aceastaexplica mai mult cleat atatea
alte Incercri nesuccesul um:r anume dorinte ale noastre in timpul acelor
negocieri din Paris care au dus la alciituirea tratatelor pe baza cgrora trglin
ast gzi.

Dar yeti intreba: de ce aceasta opinie despre Bulgari? Pentru mai multe
motive, dintre care unul este c Bulgarii aveau un ministru care a stat acolo

tot timpul, care cuno0ea toat lumea, pe cand noi nici unul. Aceasta este
o experientd.

aici e vorba de lucruri prea recente ca s nu0 a doua: inteo

mesc tara; nu voiu spune nici data, care poate fi apropiata sau departata
se organizeazI o expozitie de pictura. A cerut cineva sa se rezerve doua odi

pentru arta romaneasca. Directprul expozitiei care pe urm a prezentat

scuze ca'ci totul se mantue in lumea aceasta prezentand scuze, care, mai
ales and le cere cineva, n'au nici o valoaredirectorul a spus: Curn? Doua
odgi pentru Romania?! Am dat o odaie pentru Bulgaria; Romania sa, fie
foarte multumit ca i se acord una 1 Evident, au urmat explicatii. Numai
ca era foarte bine ca, in loc ca persoana insarcinat s ceara odgile pentru a
expune produsele artei noastre s trebueasca a cere explicatii, era mult mai
bine ca primirea sg, fi fost in leg'tura cu cunoaterea adevrata despre rosturile pe care le a-vem noi. Nu tin s scad pe vecinii noOri de dincolo de Du-

nre, fereascg, Dumnezeu, intre altele pentru un motiv s nu se supere

cea mai proast gazet tiparita in
absolut nimeni, dar eu o spun:
limba francez este L'Indpendance Roumaine; una din cele mai bine

tipgrite gazete in afar de Franta, una din cele mai bune gazete de

informatie din lumea intreaga, este La Bulgarie, pe care o primesc

o cetesc; ma informeazh asupra vietii economice, financiare, sociale, asupra
literaturii, chestiunilor de tiinti, comunicgrilor la Academie ; perfect im-

prtita, foarte bine culeasa, fara o singura grepala de tipar. Dac n'av fi
fcut cleat sa cetesc gazeta aceasta, i mi-av fi Lint o idee destul de bung,
despre vieata culturala care se desfaoara intee tail care nu e deloc simpatic. Chci pe toti aceia cari ne-au ocupat, eu nici in mormant nu-i uit.
www.digibuc.ro

POLITIOA. EICTERNA

263

Dad, voiu ajunge sa am cu ei legrituri oficiale, le voiu aveh fn numele tarii

mele, dar In numele meu, nu. 0 slbiciune a mea, In tara in care din zidul
unde anume oameni ar fi trebuit Impucati se culeg pietre pentru a le face
un piedestal
Vaskic, eu n'am idee rea despre vecinii no0ri de dincolo de Dunre:

tiu cum 0-au catigat independenta, cu ce sacrificii tiu 0 ate prostii

au facut pe urma dar tiu ce tragere de inima au pentru desvoltarea lor
culturala. Cu toate acestea mai tiu un lucru: noi n'am avut un trecut de
secole and sa, nu se poata ridica un turn de biserica In tot cuprinsul
eu tiu ca" nici unul dintre noi n'a mncat painea de poman a unui vecin,
pe cand nu e un vecin care sa nu fi mancat la un moment 0 am datjo cu
larga
painea daruita de noi, i 0iu tot ce este in mintea noastra
0 in inima noastr i 0iu c suntem intre popoarele care unesc cele mai
Waite daruri ale mintii cu cele mai duioase strune ale inimii. Cand m'o pune
cineva In alturare, nu cu Francezii sau cu Italienii, ci cu fratii novtri, nu mai
mici cleat noi, dar mai mici cleat Francezii i Ialienii, Spaniolii sau Portughezii, nu ma supr deloc ; tiu ca au trait in alte Imprejurari i ea au putut
prezenta tezaure In desvoltarea civilizatiei umane ; dar s ajungem noi a trece

inapoia vecinului nostru de ieri, 1njghebat Dumnezeu tie cum, cu mull&

dorinta de a ajunge, dar cu putine- mijloace, sa ajungem In coada natiunilor,
cum ajungem adeseori, aceasta nu ma doare, ci 1mi taie inima. Avem 0 de ce
vorbim, i oameni cari pot vorbi, i avem i bani cu cari s putem
dar sa-i scoatem din buzunarele trntorilor i hotilor. ha!
SA arat acum In ce chip ne Infatiam prin propagand. Incaodata spun,
nu acuz personal pe nimeni; aceasta este o tara de oameni buni cu sisteme
Tele, pe and alte ri aunt tri cu oameni rai, dar cu sisteme bune, ceeace
1mi pare mai folositor.
Acum cativa ani de zile, In Anglia-- 0 nu e o plangere, fiindca aveam un
moment gandul sa cer dreptatea mea, dar am renuntat s'a ivit ideea de a
Infatii vieata natiunilor de astzi, The nations of to dap, In care trebuia
intre 0 Jugoslavia 0 Bulgaria 0 Grecia i Romania. Mi s'a fcut cererea
scriu vreo pizeci de pagini pentru aceast colectie. Le-am scris, le-am tri-

mis. A trecut un an, au trecut doi textul trebuia tradus din frantuze0e
in limba engleza i n'am primit nici o tire. M'am informat In dreapta
In stanganu acuz pe nimeni, i mi-ar pare& ra'u daca cineva ar crede ca In
aceasta s'ar cuprinde vreo acuzatie ; e ma0na rtiu potrivita: piesele sunt foarte

bune, dar ma0na nu functioneaza i In zadar. In sfar0t, fiind la Paris,

aflu ch a aparut cartea. Era vorba sa fim Impreuna cu Jugoslavia. Jugoslavii

aveau o foarte bun propaganda: dupa rsboiu nu o mai au aa de buna

cum o au Bulgarii, a caror propaganda acum este cea mai activa; Jugoslavii
au avut-o mush foarte frumoas in timpul nenorocirilor kr celor mari, dad
n'aveau bani, ci scriau oameni flamnzi i sdren1aro0 acele admirabile pagini
pe care nu le puteai cefi fra a fi profund micat. In rnijlocul nenorocirilor
noastre
omul nenorocit e foarte dur pentru nenorocirile altuia; nu te
dea
plnge cand sufere el 1nsu nu puteam ceti la Ia0 crtile lor fra
lacrimi In ochi; uitam plnsul datorit trii mele ca s plang ruina acelora. Ce

www.digibuc.ro

264

N. IORGA: PROPAGANDA. IN STRLINAT ATE

a fost mai nobil In poezia lor, In trecutul lor, aceasta o

Atiau ei acolo.

Nici nu se tia de existenta mai multor partide sarbe0i atunci, pe and

dad, e vorba de propaganda pe care am fgcut-o noi In timpul rgsboiului, s'a
tiut totdeauna ca sunt doug partide in ar i s'a simtit i urmele acestei
mentalitati. Dar s nu mai vorbim.
Pe urmg am aflat Ca Jugoslavia 10 care cgsuta ei a parte. Indatg ce s'a
vgzut la Belgrad cg e vorba ca, In acea publicatie englezg, Jugoslavia sg,
figureze Impreung cu alt targ inteun volum, s'a spus: nu, noi dorim un
volum pentru noi, 0 au Pant un velum pentru dan0i complet. Noi am ajuns
Impreung cu Bulgaria, fr s fim intrebati. Mi-am zis: trebuie s fi fost
totu oarecare proportii Intre unii i altii. Am primit cartea. Am fost bolnav de indignare cateva zile, nu pentru rnasacrul la care a fost supus manuscrisul meu, ci pentru aceea ce a igit din acest masacru. Bulgarii au rugat
pe o propagandist englezg, Lady Groghan, foarte cunoscutg, care a fost
0 In Macedonia de mai multe ori i pe care ei o considerg ca pe una din apgrtoarele de capetenie ale drepturilor lor. E i acum, mi se pare, In leggturg
cu fratii Buxton 0 lucreaza pentru cauza bulgarg. Materialul care a fost
Incredintat d-nei Groghan a fost de prima ordine ; s'au dat pang 0 piese
inedite din arhivele secrete ale Bulgariei. S'a scris astfel o introducere geograficg far& nici o greealg; s'au alcatuit vreo doug capitole despre trecutul

bulganse aparand pe Bulgari de orice acuzatie care s'ar fi putut aduce

din dreapta 0 din stanga, scotandu-i deci basma curatg. Pe urna, cu foarte
mult simt politic, s'au consacrat vreo sutg de pagini purtgrii Bulgariei In
timpul marelui rgsboiu 0 au redactat diabolic de inteligent toata partea
aceasta a 'Meat a reie0t c'g Bulgarii au avut cele mai bune intenii, cg,
opinia publicg bulgarg era algturi de Alia i ca numai Radoslavov care
nu mai poate vorbi in Anglia acela este singurul vinovat pentru orice.
Dacg Bulgarii au luat pozitie contra Aliatilor, ar fi lost deci datoritg numai
faptului ea Aliatii au neglijat pe Bulgari, de1 se recunoate cg au curs cateva
zeci de mii de galbeni de aur pentru a cagiga anumite personalitati politice
bulgare, dar e drept ca nu s'a continuat 0, cum 0iti, nimic nu e mai ru cleat
sg Inveti pe un om cu ngrav i sa nu mergi pang la capgt. Cat privete atacul,

pe care oricinil va judeca de talhgresc, impotriva noastrg, Ia 1916, dupg,

asigurgrile formale date Ca, nu numai nu vom fi atacati, dar este o imposibilitate s se poatg gandi mgcar un moment cineva ca Bulgaria ar atack
Romania, ei bine, explicatiile date de Lady Groghan sunt foarte dibace pentru a acoperi infamia din Sofia. Se zice: Romania a Ingrmdit trupe in Dobrogea, 0 Bulgaria a fost silit4 s o atace. In momentul acela dureros din
vieata noastr numgrul trupelor noastre dela Turtucaia ar fi ajuns la 35.000,
ca 0 cum ar fi fost soldatii ni0e bieti rezerviti incapabili de a intrebuinta
armele cu care fceau atunci cuno0intg. i nu se uitg sg ni se arunce aceastg
injurie: cg soldatii bulgari au mers cu atat mai bucuros In luptg, cu cat aveau
un prof und dispret pentru aceastg armat, despre care aveau convingerea c'
nu .poate ie1 In luptg in camp deschis.
La sfar0t sunt articole bune despre vieata economicg a Bulgariei, plus o
bibliografie excelenta.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

266

Pe urmg cartea trece la Romania. Manuscrisul meu, neapgrat de nimeni

eu eram la Bucureti a fost fntrebuintat doar ca simplu mijloc de infor.matie 0 a fost rescris In intregime de doi Englezi, mie 0 tiintci, necunoscuti.
Ca introducere, trei pagini in care se spune ch atata lume s'a strecurat fn partile acestea, Meat nimeni nu poate ajunge la o idee In ceeace privete caracterul etnic adevrat al Romanilor. Mai departe se spune ca Romania a ateptat, oportunista ca totdeauna, momentul dad putea sa intre In rgzboiu Mfg
rise; Romania i-a facut calculele 0 a intrat cand a vgzut ca. Aliatii aveau
A biruie 0, la urmg, de1 am fost ru batuti (badly beaten) pentrud Aliatii
au biruit, ni s'au dat teritoriile pe care le doriam; rmane insg sa se vada
dacg vom fi In stare sa le pgstrm.
Trecutul nostru e Infatiat in chip tidied La informatia mea s'a adaus
ceeace anecdotele rguvoitoare ale dratorilor din veacvl al XVIII-lea au
mai degradant pentru natia noasted. Toate figurile mari ale trecutului nostru
sunt neglijate sau .fnjosite. stefan cel Mare are o jumatate de paging, Mihaiu
Viteazul cateva randuri de criticg ; numele lui Alecsandri nu e pomenit, Eliade
Radulescu nici atat ; nici o idee mbar din literatura romneascg; toatg partea
aceea e suprimat, tgiat din textul meu. Din fericire, neavand prin ce inlocul

capitolele privitoare la rgsboiu, ne putem apgra In aceast privintg, fiindcg

s'a pgstrat ce am fost scris. Totalul formeaza cam doug treirni din ceeace e
dat Bulgariei, dar deoarece din partea Bulgariei cele mai multe pagini sunt
pentru istoria rgsboiului, pe and nou ne revine vreo treizeci pagini pentru
istoria aceluia rasboiu, vg puteti inchipul cum ne prezentrn.
Acesta este un caz. Al doilea:
A ieit acum In urmg, In altg colectie englezg, In una din cele mai mari
colectii pe care istoricgrafia englezg le-a dat vreodatg, Istoria medieval
din Cambridge, volumul despre bnperiul bizantin 0 continuatorii sE. Mai multi

invatati au scris capitolele, 0 acela In searna cgruia a cgzut capitolul despre

Statele balcanice, este cineva pe care nu-I cunosc de visu, dar cu care am de
multg vreme legaturi epistolare 0 o edam& stimg, d-1 William Miller, care
locuete la Roma. Bulgarii, Sarbii pot s se laude cu partea foarte largg,
adeseori noua, totdeauna absolut exacta in care se prezint; In ceeace ne privete pe noi, sunt pgreri deacum treizeci de ani, de cnd eram eu student,.
preri ale rposatului 0 veneratului meu profeser Xenopol, peste care au
trecut Irish trei decenii de muncg istoricg. Ei bine, pgrerile acelea sunt grmdite fn cateva pasagii care se pierd cu desgvarire In vieata Balcanilor.
Acesta este felul cum ne prczenttrn noi.
Dar yeti zice: putem noi oare lupt In Anglia, unde ne plngem ca n'avem
atmosferg favorabil, nu numai din cauza unor anumite gesturi econornice,
care gesturi sunt de multe ori mai rele cleat politica pe care o acopgr, fiindcg
oamenii dibaci fac o politich, dar tiu schit 0 gestul contrar, pe cnd noi
facem gestul fad, sg putem face i politica? Nu se stimeaza un popor numai
pentru situatia biletului su de band fata de aur, ci pentru intreaga contiint
pe care o ai despre rosturile lui. N'avem in limba engled, nici o istorie a poporului roman. Sunt ani de zile de dud ni se oferg deacolo sg se cuprinda o
istorie a Romanilor In aceg eleganta colectie in care, acurn optsprezece ani,

www.digibuc.ro

266

N. IORGA: PROPAGANDA IN STRAINATATR

mi s'a tiparit Istoria imperiului bizantin. S'au strecurat multe regimuri;

stiu bine ea ministrul de externe Mara, de ministrul fie finante si ca ministrul
de finante are anumite conceptii, dar, cu cate conceptii s'au strecurat, vorba
este ea n'am putut avea nici Rana acum o istorie a Romanilor In englezeste.

Avem o foarte frumoasa carte despre vieata populara romaneasca, a d-rei

Tereza Stratilescu, profesoarl; multa lume a uitat despre aceasta carte ti'Arita acum douazeci de ani, foarte frumos ilustrata', redand toate obiceiurile noastre populare. Ar merita sa fie reeditata. Cea mai noua antologie a
literaturii romanesti dateaza dela 0 nu vorbesc de traduceri ocazionale
partiaje a lui Stanley, 1850-1860; o carte foarte frumos tiprita, care se
-poate vedea la Acoldemia Romana. Din fericire avem la legatia romana
din Londra, printeun hazard, pe d-1 Marcu Beza, care face lectii despre noi
la Universitatea din Londra si a tiparit niste essays privitoare la literatura
populara' romaneasca. Dar nici legatia nu poate face nimic fra un buget
special si niel Ministerul n'are un buget special pentru propaganda.
Poate ca Ministerul de Externe ar putea interveni, dar Ministerul de Externe

i nu e vina unui om

n'are niciodata mijloace pentru asa ceva, sau banii

merg In dreapta si in stanga pentru lucruri care ar fi s serveasca aceeas cauza,

dar o deservesc. Inca odata, nu acuz pe nimeni. Sunt in cei mai buni termeni
eu actualul Ministru de Externe care ar dorl tot asa ca 0 mine ca situatia sa

fie altfel si care, dupa, ce a fost la Londra, o doreste, de sigur, si mai mult,
dar, ce
Ce se poate face?
S'a increcat o publicatie periodica aici care sit cuprind'a, articole din presa
noastra ce ar merita sa fie semnalate atentiei strainatatii, i-am zis L'Inf ormation Roumaine. Am rugat pe d-1 Stahl, pe d-1 Cusin, pe d-1 San Giorgiu
sa m ajute. Stiti ce iese: la nu tiu ate zile, In conditii deplorabile, o coala
sau doua. Ce putem noi face cu asa ceva? Alte natiuni au si u esperanto

publicatii de propaganda. Mi s'a aratat azi dimineata o colectie intreaga

de gazete, reviste i carti In esperanto, unele admirabile, tot ale Bulgarilor.
Nu Inteleg esperanto, mi se pare o limba cam caraghioasa cu cuvintele ei ce
se termina in oi. Mi-am putut totus da seama si din ilustratii cat de bine

era Meuta aceasta carte.

Pe lng5, aceasta noi avem redactori si n'avem corectori. Ultimul numar
din L'Information, recunosc, e foarte prost, asa cum se poate face cu oameni
cari fura din timpul lor ca s scoata aceasta foaie, care totus se ceteste.

Nu e deloe adevarat c suntem un popor antipatie prin noi nine, dar

nu cele mai bune elemente dela noi se gsese In strainatate, nici in ceeace
priveste oamenii In varsta, nici, foarte adeseori, In ceeace priveste tineretul.
Eu, cu riscul de a supara toata studentimea romaneasca, din strAinatate, le-as
suprima schimbul si i-a chema pe toti la concurs: numai cine merita acela
mearga.

Concursul poate s aib i el o multime de defecte, dar concursul este

lucru de zing, pe and schimbul poate fi lucru de noapte.

Deci noi nu suntem In noi Insine antipatici, ci prin felul curn suntem reprezentati in straintate. Cunosc un secretar de legatie inscris In acela timp

si pentru doctorat la Facultatea de drept. D-1 student secretar de legatie,

www.digibuc.ro

POLITICA IVIITERN4

267

care apare Indatiti dupa ministru, este ceva care intrece orice Inchipuire,

va puteti da seama de ce vaza se poate bucura tara reprezentat astfeL..

s, mai dau una.
Acum cateva luni de zile se tine& la Paris un congres al unei clase care

se poate plange de multe dureri adevarate, congresul Asociatiei intelectualilor. Inteleetualii se plang c muncitorul de fabrica catig foarte mult,

pe cand ei n'au cu ce sji duca vieata. E foarte adevarat numai ca aici, in

parenteza o spun, este un defect de conceptie. Cine nu e intelectual, cum,
din nenorocire, cine nu e muncitor? Acel care nu face deck sa rasuceasca
la tigri controland un atelier, cand Intalnete pe un biet profesor, se lauda
faca
eh' el e muncitor eu bratelel Evident, bratele le 1ntrebuinteaza ca
tigaretele supraveghind atelierul, iar noi suntem nite trantori. Cum vedeti
e greu de hotarit cine e muncitor, dar 0 mai greu: cine e intelectuaL,
A vorbit d-lJouvenel, i d-1 Coolus ale carui piese s'au reprezentat i aici
la Bucureti, 0 multi altii. S'au prezentat delegati din deosebite natiuni.
"Evident c Bulgarii n'au lipsit, i ei au venit cu statistici In buzunar: noi
nu puteam da o statistia. Ei au asociatii pentru orice voiti, poate i ca
se poata prezenta la congres. Au adus astfel lista a nu tiu cate asociatii reprezentand un numar formidabil de intelectuali. 20.000 intelectuali In Bulgaria, e ceva. M'am bucurat, a fi dorit s avem i noi macar la congres: orn
fi avand cel.putin 20.000, caci suntern mai vechi. Vorba este ca ai notri nu
erau Inscrii. S'a tinut i un discurs de delegatul bulgar, prezentandu-se exact
aceea teza: natiunea bulgara a avut totdeauna toata simpatia pentru Aliati,
etc. Multi n'au crezut, mai multi 1nsa au crezut, i In felul acesta a rmas
ceva In sufletele acelor oarneni.
Acum, dupa aceste robservatii, dati-mi voie s schitez un fel de Incercare

foarte stangace, de fixare a liniilor de desvoltare a propagandei noastre,

ea big Rh. de Intrerupta 0 de reluata Meat nu se poate fika o linie de desvol-

tare ca pentru propaganda care pleach dintr'o idee directoare, conducand

toate delaInceput. Dupa aceea o sa arat cum se poate face aceea propaganda
cu o idee directoare. Si, In stagit, o s Incere a prinde din dreapta 0 din stanga
ceeace ar putea servi pentru acel program pe care a dol sa-1 urmeze toata
lurnea, cad n'am deloc pretentia nici de a-1 inventat, nici de a fi singur
In a-1 urma. Bucuros declar c sunt eel mai putin doritor de a-1 realiza, dar
cel mai bucuros de a ajuta pe oricine ar voi s faca lucrul acesta cu socoteal.

Iata: vizitatorul esperantist mi-a spus ca vrea s fad, o bropul cu privire

la Romania In esperanto. Am spus ca limba nu-mi place deloc, dei mi-a
explicaf c e foarte wart, caci are numai patru sute de rdcini, dar pe care
trebUie s le 1nveti, ceeace s'ar face In doua saptamani. Nu cred In nici un
chip, dar, totu, imediat i-am scos o brourica de cateva pagini pe care am
facut-o pentru Saii, vabii, Nemtii din Basarabia, 0 care se chiama Kurze
Geschichte des rumanischen Volkes, aparuta acum In urma, i i-am dat
o traducere In limba italiana a altui studiu, aparut Intaiu Inteo revista din
Paris 0 care a fost tradusa In italienete de un om al carui nume 11 rostesc
cu pietate pentru tot ce a facut pentru noi fara s fie rasplatit. Nici macar
vestea mortii sale n'a fost Insemnata ; i-am dat Introficerea la cunoaterea
www.digibuc.ro

268

N. IORGA: PROPAGANDA IN STRAINITATE

Romaniei si Romani lor tradush de Michele Silvester, si a tgaduit c o va

reda in esperanto. Asa-mi inteleg rolul s furnizez material de propaganda;
incolo, cine vrea s faca propaganda romaneasch, s'o faca, cu ajutorul sau

nu al guvernului roman, cum va fi norocul lui; dar pe mine a ma lase

in pace.
lath' cum a fost cu propaganda noastra: and a inceput rsboiul, n'aveam
nici un mijloc de informatie pentru strinatate. Nimic. Nu exista o singura
Ora de pe lume care a fi fost mai putin inzestrat cu material de informatie
deat cum era Romania la 1914. Dar noi am avut, dela 1914 la 1916, doiani
in care trebuia sa pregatim dou, lucruri: munitii materiale i munitii morale,
n'am avut nici unele- nici altele.
In ceeace priveste munitille morale, se veda foarte usor prerea care era
domine: voiam unirea tuturor Romanilor ; unii erau pentru un atac impotriva Puterilor Centrale, ca s capatam Ardealul, Bucovina si Banatul; altii,

scuzabili In timpul neutralittii, and puteai s aibi mice prere ; dar and
Ora este in rasboiu si esti contra armatei trii tale si a aliatilor ei, and esti
pentru dusmanul lor, orice ai astepta dela dansul, esti un tialos care merit&
plutonul de executie.
Ziceau: sa mergem impotriva Rusilor i sa lum Basarabia. Ei bine, si unii
altii trebuiau a se gandeasa la munitii, dar i unii i altii s rspandeasca.
imediat cunostinta rosturior noastre asupra acelor pmanturi.
A fost pentru mine o foarte mare multumire and, dupa ce am socotit
a am fcut o carte inutila publicand lectii fcute asupra Romanilor din Ardeal si Ungaria la TJniversitatea deaici care exista pe vremea aceea
aveam chiar saptezeci Ora la o suta de studenti!... Vremuri imemoriale I
asupra acelui ideal national romanesc,__pe care-I numesc mai bucuros:
ideea unitatii romanesti nu mi-a placut cuvantul ideal, dui:a ce a umblat
prin toate gurile si mai spalate si mai putin splate, lectii pe care le-a pstrat
d-1 Stahl, care pe vremea aceea stenografia prieteneste lectiile i conferintele mele si au iesit pentru Ardeleni dou, volume, pe care guvernul roman
le-a tiparit, cu ilustratii frumoase, volume care se cam uitasera aici ; in strinatate au fist cerute i cetite. In felul acesta, and s'a pus chestiunea Ardealului, au scotocit unii in dreapta altii in stanga, si au iesit cele doua volume
la iveala. Am avut o satisfactie, aci eu le credeam cu totul date uitrii
am vzut c sunt citate In aprarea drepturilor noastre. Tot asa pentru Bucovina. A trebuit, din coltisorul de tail dela Vlenii de Munte, BA tipresc,
Inteo revista francez care nu se eete de cincizeci de oameni Istoria Romanilor din Bucovina. Cu mijloacele acestea a trebuit s ne prezentm. and
Bulgarii au atacat Dobrogea, a trebuit, la Iasi, s, redactez o brosur pe care
un hazard a frtcut-o a fie tradusa... in danezil, nu in englezeste, i nici In
italieneste. Nici pang acum n'avem nimic in domeniul acesta in italieneste.
In general despre noi In italieneste nu exista aproape nimic. Am tiprit eu

o carte la 1912 inteo italieneasa proast. Mi-au atras atentia toti c o fi

inguntru informatie despre noi, dar c in ceeace priveste stilul este ceva care-mi

apartine numai mie, c a puta s iau chiar o patent pentru stilul italienesc
din acea carte. S'a oferit un amic italian s'o retipreasc, cerand 10.000 lire,

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

269

clar oferind s restitue suma din vanzare, Ins& nici pang, acum n'a aprut
a doua editie corectata a uScartei istorii a Romani lor. Spuneam c un hazard

a facut ca aceast carte despre drepturile Romanilor in Dobrogea s, fi fost

tradusa la Copenhaga In limba daneza de d-1 Bezdechi, rtcit pe acolo. Vedeti ce lucru cu totul fr legatura este aceast propaganda a noastr: iese
o carte despre Dobrogea i, In loc s fie tradusa In toate limbile din -Virile
mari, se gasete un Roman la Copenhaga i o traduce in limba daneza, ca
i cum Danemarca era sa hotarasca dach, rmnem sau nu In Dobrogea. Este
astfel o comedie propaganda noastra: pe cand ar fi trebuit sa fie un capitol
important dintr'o drama serioasa, ea este un incident ridicol dintr'o comedie
proast.

Dar a venit chestiunea Basarabiei. Noi ne-am gsit Inteun moment cu

Ruii ca aliati. Stie toata lumea cum au intrat In Iai spunand: nu suntem
aliati, suntem protectoril Am.incercat s explic stapanilor acestora ca suntem
cel putin ma de vechi ca danii in cultura, ca popoarele nu se judecl nici dupa
numrui kiometrilor, nici dupa oasele capului, ci dupa cuprinsul din oasele
capului, nu pe scafarlii, ci pe materie cenuie. Cu toat amabilitatea, evident,

ca In momente dureroase, am fcut o carticica despre relaiile noastre cu

Ruii.

SA nu credeti ca am cea mai mica dorint de a face bibliografia cartilor

mele. Dovada cea mai lamurita o pot face gazetarii cari stint aici: sa spue
dach e vreunul care a vht vreo carte de-a mea trimisa la redactii. Dau voie
credeti orice despre mine, dar crtile mele la mine raman; este un secret
intre mine 0 tipograSul meu. Deci atunci am tiparit o carte ca s lmuresc
pe Rui I.n ceeace privete datoria pe care o au lath' de noi prin cei doi Cantemiri, prin Herescu, prin Nicolae Milescu. Trebui o traducere ruseasc a
cartii. Noi aveam un consul la Moscova, francez. Consulul a inteles ce nu
intelegeam noi 0 a zis: sh dam o traducere ruseasca a acestei carti 0 a tradus-o d-1 'Gurin, care 0 acuma, la Paris, reclam un rest de salariu.
Manuscrisul nu s'a putut tipari, au lipsit fondurile, 0, evident, s'a pierdut.
Credeti ch era indiferent ca Ruii sh aibh oarecare cunotinte despre ceeace
am fost noi In legaturile dintre clanii i noi, despre rosturile noastre la gurile
Dunarei i aa mai departe ?
In 1912, and s'a "intors dela Constanta Nicolae al II-lea i s'a dus sh des-

veleasca statua lui Alexandru I-iu la Chiinhu, Liga Culturalh a protestat

aici. A avut curajul s o Lc& S'au tinut conferinte la Ateneu, s'a cldit un
camin basarabean la Iai. Mi-am zis: sa, facem o carte despre Basarabia'noasta.* aratand aproape an cu an 0 sat cu sat rosturile noastre acolo. Nici macar
o editie a doua romaneasca n'a ieit de cand s'a.desrobit Basarabia. Din carte

s'au tras 500 exemplare, pe and natural era ca ea sa fie tipirita 0 in rusete
s fie In mainile Ruilor i clincolo de Basarabia. Sunt intre danii oameni
sinceri cari cred ch eram nite tigani turceti i ca, la 1812, fiind btuti Turcii,
au ramas tiganii, i Ruii n'au avut deck s ia Basarabia.

Aceasta ni-era informatia la 1916.

In timpul rsboiului au plecat Romni in toate partile, i au plecat RomAni de seama, oameni inteligenti ; numai cat este un individualism salbatic

www.digibuc.ro

270

N. IORGA: PROPAGANDA IN SPRAINITATE

care ne stapanete pe fiecare. Fiecare crede c este barbat geniaL.. Femeile

sunt mult mai cuminti In akeasta privinta: ele se sprijin pe un lucru foarte
important, ca sunt n cea mai mare parte frumoase i n'au nevoie, cum avem
noi pentru uratenia noastra, s exhibam un certificat de genialitate. Intre
doi oameni cari se cred geniali nu se poate Ins Intelegere: ori unul manancl
pe cellalt ori nu se alege nimic din amandoi.
A ieit o foaie, este adevrat, la Paris care ni-a adus servicii; ar fi pcat
sa n'o spun. D-1 Paul Brataanu a vorbit de dansa la Canier i mi-a dat i.
mie o colectie. Sunt articole f& Indoiala bune i folositoare. Dar Intrebarea
este daca, in loc s ai o foale unde pana la un timp au colaborat toti, apoi s'au
certat i nu mai colaborau cleat unii, pana ce a pierit aproape de inanitie,
caci lipsiau fonduri, lipsia sustinerea moral, am fi avut o organizatie
erau destui acolo i erau i minitrii notri In strinatate data am fi avut
o grandioasa organizatie a, propagandei noastre. Ar fi lost nevoie bare de ce

a fost And s'a discutat frontiera Banatului, iar de noi s'au adus doarhrti
in defavoarea noastr sau am adus harti aa de greite incat una nu se potrivia cu cealalt i a ajuns lumea s nu mai creada nimic din hIrtile noastre ?

Pentruc& propaganda nu trebuie sa uite nimic, dar nu trebuie sa exagereze. Cel mai mare pant al unei propaganda este s mina' ; daca te prinde
odata cu minciuna, nu te mai crede lumea niciodat. Nici cu fraze, dar nici
cu minciuni; lucruri adevrate, controlabile, spuse In form& cuminte, discret,
modest ; atunci te crede lumea i propaganda folosete. lath, ministrul Romaniei In Elvetia, d-1 Comnen, orn foarte inimos, cu multe legaturi acolo
i. cu mult dorint de a servl tara i natia chiar In cursul caltoriei acesteia a Regelui i Reginei a facut s apar& in presa elvetian o multime de
articole foarte frumoase, cu privire la Romania, iar La Tribune de Genve
a ieit cu un supliment ilustrat foarte bine fcut a lucrat, combtand pe d-1
Rizov, ministrul Bulgariei la Berlin, care fcuse o harth din care ar fi ieit
ea'

i Ardealul fcea parte din domeniul politic bulgar In evul mediu, dar

pe ce se putea sprijini Inteo lucrare care altfel ar fi ieit mai bine ? In acelav
timp d-1 Iircov, profesor la Universitatea din Sofia, tipria o bropr, cetit,
din care rezulta ca noi suntem n4te miluiti ai culturii bulgare. Este adevrat
ca noi pornim dela cultura slava, dar..care nu e produsul nici unui popor slay
din peninsula Balcanick cieste transpunerea In limba slavk cea mai apropiat,
a culturii bizantine. Cum noi n'avem meritul de a fi produs poezia lui Victor
Hugo, lui Lamartine sau Byron pentruca e tradusa In romanete, tot aaaceast& cultur medieval& cu caracter general nu e a unui sfngur popor, cel bulgar. Ei bine, d-I Comnen a ramas la Geneva fAr nici o legatura cu ceilalti,
a facut atlasuri care puteau fi mult mai bun, care ne-au servit i nu totdeauna.
Dar nu e vina lui, fiindca lucrurile acestea nu se lasa in seama bunavointei
i a momentului. Cum In alte cazuti nu trebuie hisata In seama acelora cari
doriau s se tie ceva, nu despre Romania ci despre nimicnicia lor. 0 manifestare de vanitate individuala aceasta a lost adesea propaganda a noastr.
CI se putea face altfel, a artat d-1 Pelivan. Fostul ministru basarabean
nu este fr& indoial un mare invtat i n'are pretentie la aceasta, dar este
un orn care-i iubete foarte sincer bucata lui de piimant romanesc i natiunea

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

271

din care face parte. S'a dus la Paris, a gasit ajutorul unui roman, a lucrat
la Biblioteca Nationala 0 a scos o serie intreaga de cArticele. A rugat i pe
d-1 Murgoci, care a adus din nesfaritele sale cunotinte
i este adevrat
un cm extraordinar In ceeace privete cunotintele de geologie, geografie,
etnografie, i noi nu tim ce sa facem din el. Acurn e bolnav, dar, cat a fost
voinic i sanatos, nu 1-am tiut intrebuint, caci acesta este defectul nostru:
scoatern toata prostia dinteun prost i o expunem, iar, cand avem un om
detept, uneori' Ii 4tuparn gura cu pumnul.
VA asigur ca reunirea Basarabiei la Romania nu este un succes al diplomatiei romaneti, cu care ni se scot ochii, ci este succesul propagandei bine
facute de un om simpatic i In momentul dud trebuia facut. E foarte uor
sa' faci propaganda, dupa ce s'a judecat procesul, dupa ce a plecat i ultimul
uier, sa iei un mare advocat i s-1 pui sl-ti tie discursuri pentru cauza d-tale
pierdut i pe 1ng aceasta sa-1 sileti pe pguba a plati discursul advocatului. Propaganda noastra vine prea des dupa ce se mantuie lucrul, In loc
villa, nu and se deschide chestiunea, ci and banueti cg, s'ar putea deschide.
Acum In urma, and s'a deschis iar chestiunea Basarabiei, ramasesem iar fra
munitii 0 a trebuit iar s, lueram improvizat.
In ce privete simpatiile, spun limpede un lucru: Prager Presse, care
tiparia articole despre Romania, mi-a trimis inapoi articolul meu despre
Basarabia. In conflictul cu Italia, cateva randuri pe care le-am Kris ca s
se Indrepte punctul nostru de vedere, e natiunea nu e vinovata intru nimic
mi-au fost trimise inapoi, acum cateva zile, din cauza aceluia motiv. No.
ce putem face personal dud terenul nu e pregatit i nu e continuu pregatit
de cine trebuie sa-1 pregateasca? i aceasta pregatire atarn dupa tart dup

oameni, dupa Imprejurari. E,ste_o_na in de o dtL jnfinitL Niei mcar

un rsboiu nu se improvizeaza dar propagan a se improvizeaza mai putin
cleat un rasboiu_Ragiiiul-cere--nurnai sa invarti anui rrnaiTca s, iasa
uneltele de care ai nevoie c

aud-prepagan4a-cer4-sa-se-mite

resor u sufletesc a umanitatii pentru d-ta, i acela se mica greu.

Dar yeti zice: nu ceri d-ta prea mull? Nu. Eu cer ceeace ai i avut Intr'un moment 0 puteam s desvoltm. Cand m'am dus la Paris dup ea'sboiu, am gsit un biurou de presa roman, cu doi functionari, cu doua dactilografe. Se culegeau tieturi din deosebite gazete, se faceau dosare; In
orice chestiune te puteai adresi i gasiai materialul trebuitor. Fiindca cei
doi conducatori ai biuroului aveau legaturi de presa 0 se duceau ea prieteni la cutare sau cutare gazet', li se &add, voie sa desmint unele acuza-

tii. Dad, n'ai legaturi personale, trebuie sa plateti de te rupi, pe and

dad, ai oameni de isprava, cari tiu totdeauna sa capete prieteni, nu pl-

teti nimic i eti i mai bine servit de prieteni cleat de cmerciantii presei
Inteun anume moment. Biuroul acesta aveh, functionari buni, avea i o mica

biblioteca; impart.), crti. Ei bine, In momentul de fata n'am aveit nimic

dad, nu s'ar fi intamplat s se fi intemeiat coala romaneasca de la Fontenayaux-Roses i s ne fi zis ; fiindc, avem aceasta coala romaneasch acolo, sa
ingrmdim i arhivele acestui serviciu de informatii, aa. 'Mat, atunci and

www.digibuc.ro

272

N. IORGAs PROPAGANDA IN STRAINITATE

ar veni un strain la Legatie, s fie trimis la noi. Atata doar ca coala nu este
la Paris chiar, ci la patruzeci de minute cil tramvaiul 0 multi nu se deran-

jeaza A' mearg aa de departe.

La Paris aparea Le Courrier franco-roumain pe care-I scotea un poet
roman, pe care-I cunoqte toata lumea prin epigramele lui, d-1 Cincinat Pavelescu. Scotea aceast revista eu foarte multa dragoste. La un moment
dat, din motive de economie, a clispilrut. E o vorba' romaneasch: s'a nu arunci

copilul odata cu scaldatoarea, clan', nu-ti place, indreapta, dar nu distruge.

Alt caz, 0 acesta este dramatic, impresionant.
La Roma, acel profesor italian care, in legatura cu ataatul nostru comercial a Inceput sa tipreasca o foaie Romania, foarte frumoas. Foaia
a trait doi ani de zile. Lucra el i d-na Silvestri, care a tradus o opera a Reginei In italiene0e 0 alte lucrari, publicandu-le In carti frumos ilustrate.
Era o placere s vezi opera crisniciei Silvestri, oameni clintre cari el fusese
odata in Bucure0i, iar ea niciodata. Nu primiau nici un fel de subventie
cleat plata deficitului gazetei. A venit ins' regimul economiilor, 0 deodat
omul a ramas cu datorii 0 mari greutati. In momentul eand Ungurii se strduiau mai mult i nu se tie Indeajuns ce formidabil e propaganda ungureascl contra noastr astazi 0 cat de adanc ptrunde pretutindeni, ce oameni de seam In toata lumea ajung sa se convinga ca.noi suntem n4te barbari rapitori, baleanizatorii unor teritorii care revin coroanei Sfantului tefan;
o sa, ne intalnim candva cu rezultatele acestei propagande i o sa ne mucam
mainile 'Ana la sange pentru ea facem economii unde nu trebuie, 0 uncle
trebuie n'avem eurajul srt o facem fiindca intalnim partizani politici.
Romania lui Silvestri a dispraut.
Ungurii tipresc revista Mattia Corvino. Vechiul nostru craiu Matia,

roman dupa tata 0 poate 0 dupa mama, a devenit titlul unei foi de propaganda care se face inainte de toate contra celor mai urati dintre Imprtitorii regatului milenar, cari suntem noi. Cand au fost serbrile pentru
Dante vedeti cat sunt de meteri In propaganda lor I la Academie, la
noi, s'a comemorat Dante, h vorbit d-1 Ortiz, am vorbit 0 eu ce am putut, d-1

Ovid Densu0anu a tinut o cuvantare care s'a tiprit, cuvantare foarte bine
informata 0 delicat scrisa, dar nimie din aceasta n'a ajuns la cuno0inta
Italiei, pe cand Ungurii au facut i o expozitie dantescd la Budapesta.
nu va zice nimeni ca Statul lui Horty e mai bogat In bani ca al nostru sau
ca magnatii din Ungaria au mai multi bani cleat imbogatitii de rasboiu

ai Romaniei.
Dupa ce v'am aratat ce Incepusem a face noi, dupa ce am aratat ce face
Bulgaria, am mentionat Cehoslovacia, cu preedintele ei de republica, ell
preedintele Consiliului de minitri, cu acel admirabil rnuncitor de fiecare

moment pentru tara lui care a izbutit sa dea lumii impresia puterii Cehoslovaciei, d-1 Bene, 0 care spunea odinioara un cuvant ce merita sa fie
raportat : dati-ini-.- a zis el oamenilor politici dela dansul dati-mi prin
politica d-voastr interna atata linite ca sa pot face consecvent i neschimbat
la locul meu, politica externa a tarii mele, 0 Cehoslovacia a avut atata minte

ca sa fac politica ei interna In aa fel Inca acela5 om, chernat s conduca

www.digibuc.ro

POLITIdA EXTERNA

273

politica extern, s rmna dela rsboiu i pang, astzi neschimbat, ea un

simbol. Cu zece miniOri de Externe 'real fi fcut pe departe ceeace a facut
permanenta acestui mare barbat politic, simplu profesor de filozofie la un
gimnaziu. Nu i-a cerut nimeni state de serviciu, and s'a inscris in cutare
club politic, ci numai ce putere tinereasca are in el, ce simpatii poate
inspire munca iull i, cand un om ca acesta conduce propaganda unei tri,
ce poate face ministrul dela noi, care la fiecare moment este amenintat sa
fie rasturhat impreuna cu Ministerul lui, care de multe ori pentru o chestiune
importanta nu cade, iar pentru o prostie cade. Nici un Minister n'a czut
la noi pentru vreo greeal 4 lui, i deaceea un guvern poate face toate gre5eli1e fiindca e sigur c pe greeli nu cade niciodata.
Vaszica am aratat ce a facut Bulgaria, ce a fcut Cehoslovacia, i spuneam ce fac Ungurii. Ei tipraesc in momentul de fata o revista foarte bine
facuta in englezege pentru Englezi, o revist, tot aa, de bine facut in frantuzeste pentru Francezi, o revist italieneasea pentru Italieni. In StateleUnite la fel.
Inainte de rasboiu, o firma germana cerandu-mi o Istorie a Ungariei,

am dat-o. N'a convenit Ungurilor erau i grepli, natural, fiindca Lira

sa ai curajul greelilor, nu vei scrie niciodat nimic. Ei bine, Ungurii au
facut 'un pomelnic intreg de toate greplile de date pe care au crezut ca le-au
gasit in studiul amintit i l-au tiprit in toate limbile de pe fata pamntului.
Propaganda lor, in attea limbi, adopta i forme foarte dibace: la Paris iese
o revista de Studii fino-ugrice pe baza legaturilor de rassa intre Fini
Unguri. 0 ia cineva crezand ca este o publicatie de filologie i da de o rev,ist
de pura propaganda nationalist ungureasch in vederea crerii din nou a regatului milenar. Ca sa nAguleasca pe Francezi, spun: in cutare secol n'am
avut relatii cu Franta, dar, iat, a fost un imparat bizantin care avea simpatii franceze, Manuil Comnenul, i aceasta .pentruca mama lui era Ungu-

roaica! Din cauza faptului ca era Unguroaica deaceea a ajuns Impratul

liii s aiba simpatii franceze E naiv, dar pentru multa lume, care judeca
simplu, e dibaciu. Ceva farnane.
Veti zice: acum care este programul? S venim la eL
Aici simt oarecare jena in a intra inteun domeniu care nu e cel anecdotic al rneu, ci care e domeniul strain mie, al inaltei
Eu cred intaiu ca propaganda de care avem nevoie e de dou' feluri
sub raportul teritoriului.
lat ce vreau sa spun: n'avem de facut numai propaganda la strainii
din afara despre noi ci, una din conditiile consolidrii Statului roman
este sa facem propaganda despre noi la noi. Sunt mii de oameni cari au nevoie de o propaganda nationala romneasc aici, acei la cari lumea se Ondete la noi numai ca s-i seduca ori sa-i terorizeze in alegeri.
Cel dintiu om care trebuie chtigat prin propaganda pentru ideea Statului roman i pentru idealul romneasc este Romanul needucat deaici,
de la noi. Deacolo trebuie inceput. Mai mult decat din orice folosese eu
cnd cresc national cateva mii de trani sau cateva mii de ortieni; ieiti

www.digibuc.ro

274

L IORGA: PROPAGANDA.' IN MaINITATE

din liceele lui buchea cartii ca 0 din liceele acestea noui ale teoriilor
dagogice germane 0 nici sistemul lui buchea cgrtii, nici sistemul pedagogic german nu formeaza oameni intregi i fii adevrati ai natiunii kr i
aparatori hotarkti ai tarii kr; aceia nu se impart pe materii, nu se tree la un
examen, este o elaboratie sufleteascA prin literaturg, prin manifestatii
publice, prin reprezentatii de teatru.
ai curajul sa reprezinti piese de teatru Inaintea unui auditoriu din
care nici unul n'ar fi plitit, i sA umpli sAlile de teatru cu colarii i soldatii
tai, cum faceau Ungurii In Ardeal, ca s cunoasca Ora In care sunt, pentru
care au sa trAiasca, pe care au sa o apere i sa le arti care aunt armele cul-

turii prin care se ridich o natiune, pe lng care armele violentei sunt jucArii
proaste de copii rau narviti; i sA Inlocueati cinematcgrafele cele mai desfranate de pe lume prin cinematografe nationale.
Mt propaganda!
VA tog: ceeace face Fundatia Principelui Carol cu mijloace putine,
ceeace face Liga CulturalA fa's% nici un mijloc, acestea sunt lucruri care tre-

buie concentrate. Nu lucrnd unii de o parte, altii de alta parte, cu impreviziune, ci dupg; un plan fixat odata pentru totdeauna 1
Dar alaturi de aceasta propaganda fafd de ai no0ri, noi avem aici nationalitati.
Eu nu ma' supar dekc and spune un Iingur sau un Sas ca noi am venit
aici In secolul al XIV-lea de clincolo de Dun're ; nu ma indigneaza and
spune un Rus ea suntem o varietate de Tigani cu tenul ceva mai deschis,
pentruca de unde vreti sa fi invatat altceva, dela profesorul de istorie rus
dela ChiOnau sau de aiurea? Inainte de rsboiu, un foarte cult bArbat politic basarabean a spus inteun rand, dela tribuna Camerei, nu vtiu ce
pstii privitor la istoria noastra. Cand 1-am intrerupt, a spus: Eu am Invtat aceasta dela profesorul meu de istorie din Chi0nau. Am raspuns
cam aa.: Pe d-ta te respect, dar profesorul d-tale din Chi0nau a fost un
prost 1
VasazicA

ceri ca profesorul ungur dela Cluj sau cel rus dela Chiainu
s'A Inv* nationalitAtile ce este natia romneasca 1 Dar noi o sa trLim cu
ace0i oameni, i deci ei trebuie ca0igati nu numai la ideea permanentei Statului romnesc, dar la posibilitatea unei colaborari, macar materialA, dad
nu frateasca.
Ce s'a tiparit In Romania aceasta mare pentru ca elemente att de importante din populeia care nu tie romne0e, n'a fost crescuta romne0e,
sA ajunga la con0finta rosturilor noastre? N'am organizat macar vizite ale
liceelor saseati i ungureati in teritoriul acesta, ca sa vie sa ne vadA. Dar
ce s ne miram de dan0i: sunt barbati politici ardeleni cari, and au venit
Inteun rand la Ramnicu-Sarat, s zicem, ori la Bacau, nu s'au putut opri
de a zice: -Dar tii, d-le, el nu e cum ne inchipuiam noil Taranii ace0ia nu
umbla cu picioarele goale, nu mAnnca carne crud, au casa de o parte i
vitele de altA paste, nu la un lock

Nu vl exagerez deloc. Am cunoscut alt binecuvantat ceas and unul

care a cutreerat Tara Romaneascl, a spus: Dar tii ca ideile pe care le
www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

276

aveam noi erau total false ! Aceasta este-o tail de oameni ! Ba bine

ch nu I

Iat, doua propagande care nu figureazii macar ca titlu inteun program:

a face cunoscut natia noastr i desvoltarea trii noastre alor notri cufundati In Intunerec i cari deaceea sunt pe maim unor arlatani i fiigduitori
de hectare care nu exist. S titi: and s'o mntui imprtirea de hectare
care exist, va yen! propaganda pentru hectarele care nu exist i, eand tranii vor vede ca nu sunt, o s zich: le-a furat oligarhia!
Vaszia acesta este un domeniu.
Al doilea, s reconciliem nationalittile care, in ce privete pe Unguri
trebuie s recunoatem au i ele o inim de om i aceasta a fost deprins
a bate Intr'un anumit ritm i e o durere tragic& In sufletul lor, a cg, pentru
a le vorbi trebuie, cu un amestec de sentimentalism i de altruism, s le facem cunoscut c' noi nu-i considerm ca struini pe pmntul In care, dela 1100,

se gsesc ca lucratori i apartori.

Ia incercati d-voastrii o presa de felul acesta, o revist, dar nu moartil,
pentru subventii, ci vie, care s, galgae de suflet ; incercati arti de popularizare, publicatii in mai multe limbi, diltorii dela dnii la, noi, incercati
reprezentatii teatrale, nu cu piese proaste, moderne, fiindca-i place cutrui
actor care are rol Iniluntru, s sgndreasca instinctele ordinare pe care
numai oamenii bolnavi au nevoie sa le vad sgandarite prin literatura. and
anirnalul d-tale e sntos nu e nevoie de o anumit literatur ca s-1 atte.
S vorbim lamurit: nu acest teatru, ci cu teatrul cel bun care inviazA i
purific. Inceputul teatrului a fost o purificare religioas. Aceasta este inceputul teatrului grecesc. S pstram acest element fundamental al 'purificarii, al reconcilierii sufletului omenesc cu problemele cele mari.
Dupa aceea s mergern i In strinAtate, i nu numai la prieteni: s niergem i la dumani. Cnd au venit Nemtii aici, ce propaganda aveam noi
In mijlocul nostru? O biat Istorie a Romnilor In dou volume, cetit i
rin prea, cunotinta ce o puteau ave dela ctiva studenti pe cari-i trirniteam la carte ; incolo nici o organizare de cultur. SA titi: In duritatea ocupatiei germane deaici, in dispretul pe care 1-am rbdat, este In mare parte
i necunotinta de valoarea real a poporului peste care czuse aceasta nenorocire. Au mai fost teritorii ocupate, dar and s'a tiut valoarea moral*
a ocupatului, i cea mai brutal& ocupatie a avut respect de suferinta celui
pe care soarta unui moment Il aruncase sub picioarele ei.
Nu exista bucatA de pmant In care s ne fie indiferent prerea pe care
altii o pot ave despre noi. and ne ducem la prieteni, s ne ferim de don
lucruri: sh ne ferirn intiu de a-i lingu1, i s ne ferim, apoi, de a-i ofens,.
Propaganda noastr, insA, In cea mai mare parte, cade Iii unul sau altul din
aceste defecte: ori ne prosternrun, ori ne trufim. In cAlAtoria pe care am
flicut-o In urm la Paris i in care am vzut cativa oameni politici din stngape

care-i cunose tot a, de bine ca oamenii cari se laudg prin gazete fr s-i
fi vzut dect cu telescopul; eu tiu ce insemneazg stnga lor: stnga lor
plmuete pe dumanul tarii tot a de violent ca i dreapta lor. Din stanga
aceasta mi s'a spus despre un orn politic dela noi ca nu-1 iubiau indeajuns

www.digibuc.ro

276

N. IORGA: PROPAGANDA IN STRAINATATE

fiindca prea pled tara lui fata de clan0i; dar nu le place& nici de altii cari
prea loviau pe altii cAnd ridicau tara lor. Nu. Sil pastrilm dreapta mama..
SA trimitem ce este mai bun dela noi Opp aceia cari sunt mai buni dintre noi.
SI impunem nu numai prin ce scriem, dar i prin felul cum trAim. Fiecare

act onest indeplinit in tam aceasta este im adaus la propaganda noastr

nationala.

Poate A se duca un om genial, inzestrat cu cel mai extraordinar talent

de vorba i. cu cele mai extraordinare informatii, daca se va t ca. natia
despre care vorbeste nu plateste nimic, cuvintele i se vor pierde In vnt.
Nu cuvntul sau muzica lui Paderewsky a creat iubirea mare pentru PoIonia, ci toata con0iinta pe care o aye& despre Polonia lumea intreaga.
Iar aici Ca fim oameni de treaba: sa muncim, 0 pe domeniul economic.
Sa ne lubiin chiar and discutam, In kc sa ne urim fail sa fim capabili de
a discut. SA dam impresia unei natii care este intAiu o natie 0 pe urma
face o politick In kc de a face mai multe politici pentru ca stt nu existe conOiint de natie. Sa avem o literatura sanatoask o tiinta eu vaza In toatA
lumea cum i sA avem o productie mult superioara celei de astAzi pe care
pamntul nostru o poate Insuti. SA avem oameni vrednici i de trecutul lor
i de mijloacele pe care le stApnesc astazi. SA, poftim pe cei din afail cari
.

ne calomniaza s vina sa vada tara. Am facut experienta nu odata, de

atAtea ori. E deajuns A vie aici, sA vada aceasta tark pamntuf care nu
se vede cleat cnd sprijini piciorul pe dnsul 0 pe oamenii cari nu se recomanda dect atunci cnd deschizi up casei kr, sa, ajunga sa descopere
cele doua tezatire care sunt tara noastra 0. sateanul nostru, i omul sarac
din ora; sA facem experienta pe care au facut-o prietenii mei din congresul
de bizantinologie, congres care a fost rAsplatit aici In persoana organizatorilor sai prin doua-trei foiletoane calomnioase In gazeta oficiala a guver-

nului sub isealitura unui profesor universitar, sa facA, zic, experienta pe

nare am facut-o cu colegii mei bizantinologi cari au scris, fara a se intelege
entre dan0i, &A acele doua saptamni petrecute In Romnia le numara co.
pe cele mai frumo,kse ale vietii bor. Si atunci, pentru frumusetea acestei tari,

pentru bunatatea oamenilor cari n'au ambitii i au attea alte calitati,

ni se vor ierta 0 defectele noastre i propaganda romneasca, va fi facutA
In chipul cel mai strAlucitor. S'o facem.

25 3faiu 1924

www.digibuc.ro

PROBLEMA FRONTIERELOR ROMANESTI

AL. VAIDA-VOEVOD

RECUM membrana celulei, ori pielea unei vietti, formeaz4 scutul de

aparare al organismului Mr, astfel frontierek unei natiuni reprezint

scutul corpului su In contra agresiunilor externe. Frontierele unui
Stat nu sunt o linie izolat, ci numai partea periferid, a unittiilui. Calitatea

granitelor oricrui Stat este direct proportional sumei de energii de care el dispune, capabile de a reaction& in sens defensiv i ofensiv, energii de ordin fizic,
sentimental, economic, cultural etc. Potenta fiziologidt de a reaction& a unui

organism de Stat rezult din multe componente: intensitatea vointei coleccomtiente ori incontiente
de a sustine& Statul, nscut din instinctul conservrii rassei; virtutile militare desvoltate ori rudimentate ;
gradul de pregtire cultural a populatiei ; stadiul consolidrii sociale-economice-etnice ; soliditatea ori laxitatea organizatiei diferitelor resorturi administrative ; conducerea vietii de Stat de dare individualitti capabile ori
incapabile ; bogtia ori srcia material a natiunii ; abundenta ori seceta
epocii In oameni de talent i posibilitatea ori imposibilitatea participrii
acestor talente la conducerea vietii publice ; starea sanitar ; forta numeric& ;
proportia stratificrii sociale a natiunii i calitatea moral, intelectual ;ti
material& a claselor sociale interferente, cat i multe alte ponderabilii i
imponderabiii. Afar de aceste Imprejur5ri determinante, granitele oricgrui
Stat, mare ori mic, dela intemeierea pan& la sfaritul existentEi sale, mai
depind de conjunctura norocului fiecrui moment. Acest fapt, poate tragic
ins firesc, la dovedesc cauzele stingerii attor State dela -al Faraonilor egipteni pan la disparitia Statului montenegrin i a attor popoare aldtuitoare
de Stat ca Gotii dispruti sau Turcii zilelor noastre cuprini de atrofie senil.
tive

Orice Stat se nate i crete fie pe calea ocupatiei, fie prin cucerire. Precum
In regnul animal carnivorele dispun de un anumit tinut pe care 04 respect&
reciproc cat timp gsesc vanat
cum erbivorele deasemenea nu emigread, pan& ce p4unea unui teritoriu le hrnete suficient, tot aa. ocupa
O. popoarele primitive un teritoriu de vantoare, de pescuit, de p4une, de
agricultur. Pmnt este destul, ajunge pentru toti. Odat apzate hoardele,
triburile, gintile, ele ii respect& teritoriul cat timp el le satisface trebuintele.
Sporindu-li-se numrul i. dedndu-se la lupte cu fiarele slbatice, aceti
primitivi devin barbari. Ei tilbrsc asupra vecinilor spre a le rpl teritoriul,
avutul, femeile, copiii. Conflictele de granite devin permanente.
Progresand omenirea, ea poara rsboaiele pentra ideale de Stat (dsboaiele
popoarelor in anticitate), de credinta (Mahomedanismul, cruciadele), dinastice
(rsboiul de 7 ani . a.), economice (rsboiul contra Burilor), nationale (rs-

boiul franco-german 1870-71) . m. d. Idealele adevrate ori pretextate

variad, imboldul rmne acela: ravna de expansiune economid.

www.digibuc.ro

278

AL. VAIDA-VOEVOD: PROBLEMA PRONTIEREWR ROMINE$TI

Dela sfarsitul secolului XVIII ideea dominanta a epocii este cea national.a.
Ajunse pant', la un grad superior al evolutiei, popoarele civilizate datorit
celor mai reprezentative individualitti ale kr s'au convins tot mai mult
c5, in interesul pcii nuindiale si al linistii interne a Statelor, problemele na-.
tionale trebuie rezolvite. In ultima analiza', ra'sboiul mondial a izbucnit in

urma tensiunii de expansiune nationala din Statele polietnice europene.

Nerezolvirea problemelor nationale ar fi insemnat perpetuarea unei stagnari
a evolutiei economice i in consecinta a celei culturale, sociale i politico a
atator popoare, importante prin asezarea lor geografica i prin energiile kr

etnice. Necesitatea crerii Statelor nationale ajunsese un postulat al timpului. Crearea lor insemna cultura, progres, avant, nscut din descatusarea
atator forte ravnitoare de validitare.
Conferinta de pace, desi nu a putut solutiona toate problemele care ti erau
impuse de imprejurari, totus, in linii mari, a asezat macar bazele realizarii
ideior generoase cristalizate in punctele wilsoniene. Astfel ne-am putut vedea
noi Romanii Infaptuita unitatea noastr national, incadrata de frontierele
ei actuale. De sine se intelege citi Rah' de neuitatele jertfe pe care le-a adus
generosul popor si glorioasa armata a fostului vechiu-Regat, i fdra virtutea
perseverenth a elementului romanese din provinciile unite, in sustinerea prin
generatii a constiintei vii a neamului, nici ideile wilsoniene, nici rutina diplomatiei romane, nu ne-ar fi fost de mare folos in fata Conferintei. Gad, in definitiv, fiecare popor are frontierele pe care le merita i cat timp le merita,

in virtutea calitatilor sale intrinseci.

Problema frontierelor romanesti este aceeas ca a oricaror frontiere. In
limbajul de toate zilele se vorbeste de frontiere bune i rele.
0 frontiera bung este d. e. un sir de munti prapstiosi, inalti, fluvii late,
deserturi. Astfel de frontiere ofera in timp de pace multa inlesnire din punctul
de vedere al pazei politienesti i fiscale, iar in timp de rasboiu, conditii

bune de aparare. 0 frontier& rea e caracterizata prin lipsa acestor bariere

naturale.
Pe MAIO aceste consideratii importante nu putem trece cu vederea unele
'conditii care denota -- in sentimentul obstesc bunatatea ori rautatea frontierelor. Pentru ca ele sh fie bune nu e permis sa separe elemente omogene
etnice, nici sa sfasie teritorii care numai unite alcatuese un intreg economic.
Rupand in doua un popor ori shracind populatia unui tinut de granita, prin
despicarea vietii sale economice, o frontier& oricat de buna ar fi dealtcum

din punct de vedere strategic-politienesc si fiscal este si rimane o granita cat se poate de rea. Cad o frontieri bunk pe langa implinirea conditillor de siguranta in contra traficului contrabandistilor si a agresiunilor
militare, mai trebuie sa satisfaca pe deplin conditiile de existenta materiala
ale populatiei de granita, cat i sentimentul obstesc al natiunii.
In cazul contrar astfel de frontiere raman o problem& vesnic deschisi.
Carpatii au fost se credea o frontier& strategic& de nebiruit, care tutus
s'a dovedit de slab, cici nu a putut rezista dorului de unire al fratilor de
acelas sange, pe cari ii separa, ci a trebuit si dispara in fata vointei unanime
a intreg neamului romanese.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

279

Land ca baza aprecierii frontierelor noastre aceste prernize de ordin fizicgeografic-moral, putem statori urmatoarele : ca Nistrul, frontiera noastra dinspre Rusia merita sa fie numit, bung. afara de jalea ce o simtim pentru
Romanii ramai dincolo de Nistru. Cea dinspre Polonia nu lasa nimic de dorit.
Tot aa 0 frontiera formata de Marea-Neagra. Frontiera de Sud, care ne sepal% de Bulgaria deakngul distantei care coincide ea Dui-lama, cleasemenea
e multumitoare. Problema se complica trig In privinta frontierelor noastre
dinspre Cehoslovacia, Ungaria, Serbia 0 a celei din Cadrilater.

Prima nemultumete adanc poporul din Maramure, atat din cauze de

sentiment national, prin pierderea comunelor Apene, cat i. pentru cioparuirea cailor de comunicatie 0 In consecinta a izolarii complete a Maramuresului

de catre restul taxii. Dar prin trasarea nenorocita a acestei frontiere a fost
gray atinsa i In existenta ei materiala populatia din acele prti, nil deosebire
nationala. In Cadrilater, linia Turtucaia-Eerene prezinta mari dezavantagii
geografice 0 locuind dealungul ei o populatie neromaneasca de ambele laturi,
aceasta frontiera precum Intregul Cadrilater trebuie considerata ca o
problema de Stat, care pretinde o solutionare condusa cu mult tact, prevedere
i zel.

Frontiera romana spre Apus, adica spre Ungari,a, dal% de faptul regretabil
ca un numar de comune romaneti a rmas in Ungaria, coincide cu granitele
noastre etnografice. Ea traverseaza rasa din Nord-Est spre Sud-Vest esul
intins al Tisei. Cam* cultivatk se 14ete dealungul ei de amandoul pantile.
Nici o ridicatura, nici un rau nu desparte ca stavilar firesc tar& de tara. Aceasta
frontiera e In Intregime un lant nesfarit de #vami ale cucului, un paradis

pentru contrabanditi i un excitant de halucinatii iredentiste pentru firi

de vizionani impulsivi, imbatrIniti In credinta grandomana a Ungariei mile-

nare. Aceasta frontiera e rea In urma faptului pentru ei fatal ca nu-i

lag, pe vecinii notri Maghiari s-i adapteze aspiratiile 0 metodele politicii kr, cadrelor reale, impuse prin Europa noua. Pentru noi e rea, dici
pretinde paza perpeta Incordata. Este MA', In acela timp un memento
pretios, caei ea trebuie sa-i a duck' aminte fiecarui Roman, Mfg Incetare: Ungurii
au facut greeli sinucigatoare cum 0 ce, vom expune mai jos incre-

zandu-se In abilittile demagogice 0 diplomatice ale oligarhioi kr, sustinuta

de Habsburgi, 0 In fortele armate austro-germane ; un Stat Ins, nu-i

poate intemeia existenta 0 nici asigura frontierele cleat prin garantarea des-

Toltarii libere a calitatilor intelectuale, morale i materiale inerente firii

populatiei care-I alcatuete.
Ar mai ramanek de analizat, frontiera intre Romania 0. Regatul S. H. S.

Aceasta frontierk nu numai sub raport strategic, ci 0 considerand interesele economice ale populatiei bantene fara deosebire etnica e cea
mai purin multumitoare dintre toate granitele noastre.
Ian din punctul de vedere al sentimentului obtesc aceasta frontiera reprezint, o ma, deschisa. In zile senine, de vara fierbinte, deasupra esului
din Timi-Torontal, schldat In undele de aur ale soarelui hanatean, se ivete
dealungul frontierei Fata-Morgana. Fata-Morgana, Apa Mortilor, cum o nuanete poporul, flutura Inaintea ochilor Banatenilor, evocarad, prin farmecul

www.digibuc.ro

280

AL. VAIDA-VOEVOD: PROBLEMA PRONTIERELOR ROMANEOTI

ei, amintirea fratilor fAmasi dineolo de hotar. i alea.nu li-o astmpila

declt ndejdea c vrednicia acelor frati, Imbinaa cu dragostea noastrit
sprijinit de dreptil asigurat minorittilor, le va da forta unei biruitoare
invieri nationale.
Problema frontierelor romftnesti trebuie considerata si sub alt perspectivil.

Frontiera este linia indicatoare geografid-politic a istoriei unei epoci din

vieata Statului. In configuratia ei geografica se reoglindesc etapele istoriei
Statului. Asezmintele de Stat sunt proiectii institutionale, emanate din
Insusirile de rass.1 ale unui neam, dar rassa lui e rezultanta componentelor
selectiei sale de stinge si a mediului su geografie. In lupta pentru existent
se prpdesc nenumiirati indivizi si se sbucium generatii dupti generatii,
Ong ce, prin selectie i conjunctura norocului, un genunche de oameni
reuseste s, alatueascA un Stat, sti aita frontiere.

In situatia sa geografic, formnd punctul de ciocnire Intre Apus si

Rstirit de ciocnire si a ideilor, rasselor, credintelor Romania va pute4

exista In limitele actualelor ei frontiere (ba chiar s le lrgeasc cu timpul),

numai tinnd cont de Indatoririle ce i se impun fat de sine Ina In urma

acestei asezri geografice.
Idealul ar fi s-si poat asigura prietenia i colaborarea armonica a tuturor
vecinilor sii i s Inchege intreaga sa populatie Intr'un sentiment de solidaritate, izvorit la Inceput din instinctul mai arziu din constiinta
intereselor ei. Realizarea acestui ideal intampin foarte multe greuati. Unele dintre trile vecine sunt State agrare, aitele mai mult sau mai putin
industriale. Conflictele pasnice de interese, provocate prin concurenta inevitabil care se mreste In proportia desvoltrii i intensificrii productiei
noastre agrare i industriale de o parte, a vecinilor de alta, nu ne vor

permite cleat In m'sura acestor sari de fapt reducerea suprafetelor de

frictiune cu acesti ltureni. Pentru prezent, In urma neajunsurilor cu care

se luptil toate Statele care ne inconjoar, spre

cre temeliile vietii economice, aceast emulare pasnicA nu ne ameninf cu eventualitatea unei
agresiuni.

Adevrat c' In viitor s'ar putea intmpl, ca fie cauze economice, fie
motive de ordin sovinist national, ori consideratii de angajamente In urma
unor aliante pe baza de lozince de cointeresare de rass, s ne nelinisteasett
dinteo parte ori dintr'alta frontierele. In fata acestui fel de eventuallati
problema frontierelor romnesti le impune conductorilor trii multe obligamente, a cror executare formeaz un imperativ, existential fata de viitoruI
Romftniei. Inainte de a intra In aprofundarea acestor Indatoriri, s. studiem
cu aceeas atentie pe care o datorim propriilor noastre frontiere i frontierele
Statelor Invecinate. Un astfel de studiu ne convinge e dac frontierele
noastre, privite sub diferite aspecte, nu sunt pe deplin multumitoare, totus
ele sunt mai tari i mai bune, dect frontierele de care sunt Inconjurate cele
.mai multe dintre Statele Invecinate. Aceast" Imprejurare, pe lang5, a ne
poate oferi bune sanse de aliante si de tratate, este 0 o cheztisie linistitoare
,de pasnic vecinkate, cci cei slabi stiu s pretueasc prieteniile i cu cat
www.digibuc.ro

POLITICA EXTERIa

281

ne vom intrt. spre nafar i spre inguntru, cu atat probkma frontierelor

romaneti va deveni mai uoar.
n mijloc de asigurare spre afarg oferg aliantele.
In trecut, Romania a fost a1iat cu State le triplei-aliante 0 a tiut n acela
timp s sustina raporturi bune cu puterile Intelegerii. Astfel ea a beneticiat
de avantajul imoralitatii antebelice a echilibrului european. Acest echilibru
a fost o realitate pana la rgsboiul mondial 0 problema granitelor Romaniei
vechi nici ch se putea pune In discutie din vreo parte, fr riscul unui rsboiu
general. Cu drept cuvant se poate spune cg problema granitelor Romaniei
mici, sub domnia regelui Carol, 0-a trait epoca de aur.

Prin frontierele noui s'a creat o situatie cu totul schimbat. Starea anormalg
din Europa Intreaga, de o parte, cu consecintele fireti, care se resfrang

asupra Romaniei de alta parte noua configuratie geograficg a tarii

impestritata ei hartg demografid, ne impun sa lira venic cu atentia
indreptatg asupra problemei frontierelor noastre.
Daca inainte de rsboiul mondial Romania veche a avut lipsg de aliante,

cu atat mai mult va trebul s e caute Romania mritg. Nu voiu intra In

discutarea anselor i greuttilor incheierii tratatelor de aliant, cgci analiza
posibilitgtilor i oportunittilor ar intrece cadrele temei mele 0 ceeace
doresc sa evit de astadata m'a pomen Incurcat In labirintul politicii
militante. Voiu constata numai, cg mgsurgtoarea calittii unui Stat In ochii
acelora a carbr aliant o reclamit, a fost, este 0 va ft intotdeauna valoarea
armatei sale. Starea unei armate reoglindete strile din targ, siguranta hotarelor i pe langa forta efectiva, fizicg, i suma energiilor morale de care
dispune un Stet. 0 armatg bine organizatg, echipatg i Inarmatg este
supremul instrument de propaganda favorabilg pentru un Stat in strginatate. Concesiunile i cointeresrile de ordin economic 0 financiar pe
care un Stat le poate oferl, sunt canarite, de cei cari vreau s-i fructifice
banul i munca In respectivul Stat, nu numai din consideratii de rentabilitate, de sigurantg 0 de continuitate de drept, ci mai cu searng din
punctul de vedere al capaciatii Statului de a reactiona In contra agresiunior externe.
Cum tratatele economice sunt precursorii aliantelor militare, capitalitii
strgini vreau s-i tie averile investite la adpost, i astfel diplomatia prefer clgdirea conventiilor militare pe temeliile raporturior economice consfintite ca solide prin experientg. Stgri ordonate In interior, finante consolidate, viata economica infloriteare, cetateni multumiti, coreetitudine in raporturile internationale, Intrese reputatia bung a unui Stat i-i inlesrieso
Incheierea de aliante. Precum pe noi ne studiaza altii din toate aceste puncte
de vedere, tot ah, avem i noi datoria sg studiem stgrile din acele State,
a caror tovgrie de arme o dorim, dar mai cu seama ale acelora care ele do-

rese alianta cu noi.

Aliantele sunt trebuincioase i vor trebul incheiate in interesul uprrii

problemei frontierelor romaneti. Strict luand, ele nu indeplinese insa dect

un rol analog cu acela al asigurgrilor In contra focului.

www.digibuc.ro

282

AL. VAIDA-VOEVOD: PROBLEMA FRONTIERELQR ROMNVTI

omeneste
Tot omul ptevzritor se asigurk ins& deaceea grijeste
posibil ca sa nu i se incendieze casa. ()Hat de mare ar fi prima ce o reprezint& polita de asigurare, fall de valoarea casei ea totus nu e decat un
petec de hartie.

Arunand o privire asuprap datelor demografice si etnografice ale nouilor

noastre frontiere, trebuie s observm &A in multe prti, mai cu seam& ale
frontierei de Vest, populutia e relativ rara i Invrstat cu elemente etnice
neromnesti. Anomalia aceasta s'ar putea indrepta printr'o politic& nu numai
bine studiath ci i executat cu cea mai mare grijk crendu-se o zona national&
romfineasca de colonisti.
perechi tinere, ar trebul recrutati mai cu seam, din tinuturile
respective, fiind populatia deacolo aclimatizat i obisnuit cu metodele de
exploatare a psrnntului, corespunz6toare strii locale. Numai contingentul
care nu s'ar pute, recruth, din indigeni s'ar intregi prin colonisti adusi din
alte p'rti ale trii, cu dim& i cu conditii de traiu similare.
Fostii voluntari cu sotiile i cu copiii kr si fostii luptatori, in frunte cu
ofiterii cari i-au comandat, ar trebui s aib& preferinta i s formeze elita
miezul acestor colonii. De sine se Intelege, c loturile ar trebui el fie corespunzh'tor de mari, eh' Statul le-ar pune colonistilr lemne din pdurile
Statului i alte materiale de constructie la dispozitie i le-ar of erl toate avan-

tajiile tarifale de transport.

In schimb colonistii ar fi obligati sg-si construeasc casele conform unui
plan bine chibzuit. Amortizarea ar presta-o fcnd la rndul kr, o serie de
ani, gratuit, paza granitei. Inainte de a fi admisi ca colonisti, tot natul ar
trebui s. dovedeasci ii certificat oficial el se bucur de reputatie ireprosail' in comuna sa de domicilia i sit se supun, unui examen medical, Astfel
s'ar putea asigur, ca coloniile de granit& s fie alatuite din cele mai viguroase elemente romnesti, sAnatoase trupeste i sufleteste.
Sute de mii de hectare de pAmfint latifundar expropriat, aezerve de
Stat nu poate fi valorizat mai bine in interesul viitorului Statului romn,
deat fiind pus la dispozitia scopurilor intemeierii acestei falnice Wrontiere
vii a t&rii, cea mai infailibil solutie a problemei frontierelor romne.
Wrontiera Vie ar fi sintetizarea sohitiei materiale a frontierelor noastre.
Ins& nu numai la granitele trii ne trebuie o astfel de frontier& vie, ci intreacm populatie a Romniei va trebul sui formeze trupeste i sufleteste o
incliegat, frontier& vie, material& si moralk
Numai atunci vom fi indreptAtiti s, nutrim convingerea cli tara noastrh
dispune de frontiere sigure i bune!
SA nu ne facem iluzii. Un fluviu, o cununA de munti, pot sA fie bariere

mai usor de aprat din punct de vedere strategic cleat un ses intins, dar
asboiul mondial ne-a dovedit destul de intuitiv, cat de subrede stint i aceste
bune si tari frontiere. An de an tehnica modern perfectioneaz& tunurile,
asigurnd tirului o distant& tot mai mare. Aeroplanele i dirijabilele shoal%
cu usurinth peste orice obstacole geograf ice. Gazurile asfixiante distrug mii

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

283

de vieti In cateva chpe. Electrotehnica e pe cale sa Imbogateasca arsenalul

mortii cu inventii neinchipuit de rafinate. Si atunci noi sa incredintm asigurarea sortii viitoare a trii, paza problemei frontierelor romaneti, unei
armate compusa in parte O din neromani inchegate prin impulsurile
colective subconOiente, fructul dresurii, proprii psihologiei multimii?
Sau sa ne leganam In iluziil6 deerte ca: orice grepli ar face conducatorii
acestei fari, ea tottq iese bine la sfarOt? Si apoi: nu sunt acolo granicerii,
aliatii, armamentul cumparat In strilintat ori fabricat in tail? Da, de sigur,
toate acestea pot fi unelte trebuincioase i folositoare, daca tara vie, tam

adevrata, dach oamenii, cad ei sunt taravor Oi sa uzeze, vor yol s

uzeze, vor rdsbi sa uzeze de ele atunci, and soarta problemei granitelor

romane se va tese pe urzeala firelor sufleteOi ale Olintei, vointei O fortei

morale a fiilor poporului din care se recruteaza aprtorii tarii.
Sa ne aducem aminte i sa invatam din experientele amar de sangeroase
ale altora: Cate infrangeri nu i-au costat pe Austro-germani dezertiunile
Alsacienilor, Romanilor, Cehilor, Slovenilor O ale altor contingente pe diferitele fronturi?! Impratul Carol al Austriei a zis la o ocazie In 1917: Cehii,
Romanii, Slovenii aceOia, striga ei ura i se bat and sunt siliti, dar nuli pot

stpani ochii; ochii kr strlucesc de bucurie, de ate ori o mancam nesplatil 1*

Il )c quoque meminisse iuvabit 1

Numai vointa cettenilor de a sustinea Statul, ajutata de Oiinta kr unita
cu forta kr fizich O morala, asigura existenta Statelor. Numai datorita acestor

factori vom putea aOepta cu liniOe sufleteasca momentul and va trebui

sa se dovedeasca, ca' Romania intregul popor al trii Oie, vrea O poate
sa Impiedece Oirbirea frontierelor.
In aceasta ordine de idei e de interes sa schitm In linii mari strile sociale

ale trii, din pullet de vedere etnografic.

Nefiind publicate datele statistice exacte, referitor la intregul Regat, e
greu s ne facem un tablou clar asupra raporturilor etnografice din diferitele tinuturi. Totu putem constata ca elementul romanese, in marea lui
majoritate, e reprezentat prin trnime. Cele mai numeroase orae, mai cu
seam din tinuturile unite, nu sunt, In majoritatea kr romaneOi. Pe teritoriul fostului vechiu Regat, inainte de rsboiu, numarul alegatorilor orgeni,
al cefor dou colegii de intelectuali, nu Intrecea cifra de 100.000. SA presupunem c ei au sporit In timp de 10 ani la 400.000. Pe cat Oim, In Basarabia
nici un ora nu are majoritate romaneasc, iar In Bucovina poate 2-3 orele mai mid.
In Ardeal (intregul tinut de dincolo de munti) conform statisticii oficiale
din 1920, Romaiiii fac parte din populatia urban Intr'un numar de 181.678,
fat de 540.868 neromani. Dintre 40 de orae Romanii prezinta majoritatea

In 11. Populatia totala a acestor 11 orge este de 75.674, din care numar
Romanii au 38.746 O astfel ei dispun in aceste 11 orae, In sum, de o majoritate absolut de 909. Mai multi Romani se gsese In Cluj: 28.274 la o populatie de 85.542. In 22 orap ardelene majoritatea e maghiar, In 6 german,

Inteunul evreeasc. Statistica nu ne arat, ocupatiile dupa nationalitate.

www.digibuc.ro

284

AL. VAIDA-VOEVOD: PROBLEMA PRONTIERELOR ROMANEgTI

numai ea din 61.178 oocupati in Intreprinderile industriale au fost

15.207 romani, iar dintre cei 31.990 ocupati In Intreprinderi comerciale,
numrul Romanilor a fost 3803. In buletinul statistic ni se mai spune, ca:
dad, se vor cerceta mai deaproape aceste Intreprinderi, se va putea dovedi
ca. de fapt mestesugarii i comerciantii romani sunt mai mult la sate. si prin
orasele, neputand la orase mai mari suporta concurenta strina.
Judecand situatia aceasta faptic i avand in vedere numai interesele
Romaniei, de care este legata, problema frontierelor, va trebul s ne emancipam mai intaiu, de orice preocupare unilaterala soving.
Prin scrutarea cauzelor, care au produs rezultatele disproportiei raporturilor sociale-etnegrafice, nu ajungem stt dam solutii, s Inlaturam anomalia.
Fanariotii, Ungurii, Nemtii, Ruii, Evreii, Habsburgii, pot fi inculpati, soarta
poporului nostru din trecut poate fi deplans tanguitor, cu revolta, ori senti-

mentalIn loc sa remediem neajunsurile ne demoralizam numai pe noi

Nu din jelirea trecutului, ci din concentrarea energiilor prezentului, din
Inltarea inimilor intregului neam romanesc la Insufletirea din care se nasc
avanturile actiunilor mari, istorice trebuie sa, se plasmueasca viitorul natiunii
noastre. Deasemenea acuzand minoritatile i crezand ca, prin critici tiparite

ori aplicandu-le lectii de patriotism cu ajutorul unor sicane ordonantate

sau manifestand In contra lor oficial i neoficial ura, invidie ori teamti, am
putea req. BA, ne Intarim, e cum s-i zic? dovada unei judecati naive,
lipsite de perspectiva sociolcgic. Caci slbirea minoritatilor nu e echivalenta
cu Intarirea elementului romanesc. Cat timp nu avem contingentul de indivizi pregatiti, cari sIS poata Inlocul munca productivg, experienta i capitalul
de cunestinte neromancsc de care astazi beneficiaza economia noastra nationala slabirea orictrei energii care face parte din suma energiilor active
ale acestei tISri, insemneaza a ne slabi pe noi insine. In consecinta, tin ca este
cu deg varsire gresit s se Incerce desnationalizarea neromanilor cu mijloace
de forta, sicane ori cu persecutari. Gresit pentructi asemenea mijloace In
nici un Stat i In nici o epocg nu au dat rezultate. Din contra ele au %cut
numai un serviciu efemer de diversiune acelora cari le pusesera la cale spre
a mond cu premeditare sentimentul colectiv al patriotismului sincer, dar
lipsit de facultatea discerntmantului i patrunderii politice, si au 'Mara si
mai mult forta de rezistentg a celor persecutati. Dar asemenea expeditive
ar fi i lipsite de Intelepciune. Caci a mistul energiile Statului In frmantari
peipetue interne dintre 1/4 ori 1/5 parte i restul cettenilor ar insemna desI
nu primejduirea frontierelor politice-geografice ale Statului, 1'10, sguduirea
granitelor sentimentului i sigurantei de drept din constiintele cettenesti,
prin framantri lguntrice. i ce ne-ar folos cea mai bung propaganda In steal,natate dach contrapropaganda ostila a unei parti Insemnate a cetatenilor
romani s'ar bucura de credit moral, datorit materialului de dovezi de care

s'ar putea send.

Precum am mai spus, pentru ca sh se poatg presta muncg productiva Inteun Stat i pentru bunul lui renume In straintate, el are lipsg de liniste
ordine intern, ceeace nu, se poate obtine cleat prin participarea -activa,
www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

285

in cadrele libertatilor cetateneti, a tuturor fiilor aceleea patrii, la afacerile

publice 0 la indrumarea vietii politice, culturale i economice a OHL Mino-

ritatile nu le putem starpl, iar dad, am putei 0 am face-o, ar insemn& sg

ne sfaiem tara i sg distrugem valori folositoare binelui obtesc. "mane
deci sg, ggsim cgile i mijloacele spre a asigur& patriei contributia kr maxima
la progresul i bungstarea obteasca i sh le cregm printr'o politicg de Stat

nu de partid bine chibzuitg, posibilitatea de a deveni din cetteni nernulumiji in sufletele kr, 0 sufletete buni i devotati patrioti romani. Profitul ce ar rezultg, considerand problema frontierelor romaneti, e evident.
Cgci hotarele tgrii atunci vor puteg fi mai sigur apgrate daca in cazul unei
agresiuni externe nu vor trebu sa fie supravegheate teritorii intinse din interiorul tgrii cu ajutorul strii de asediu 0 al curtilor martiale cat de mult
a daft fortele Austro-Ungariei aceastg paza barbara
ci vor sari, in momentul primejduirii frontierelor toti cettenii: manati de imboldul aceluia
sentiment de comunitate de interese, intru aprarea kr.
Cel mai sigur mijloc spre a obtine acest rezultat este: sec' u ne ocupdm
prea mule de minoritati, respectandu-le toate libertatile i drepturile cat
timp ilu ajung indivizi ori colectivitti in conflict cu dispoziii1e codului
penal i s ne ocupam necontenit cu noi, cu ggsirea mijloacelor prin care
am putea asigurg superioritatea numerica, economica, culturalg pentru fiii
neamului romnesc. In proportia asimilrii nu etnice de sentimente
de interese a minorittilor 0 a sporului numeric 0 calitativ al elementului
conducgtor romnesc se va simplifica problema frontierelor noastre. Dar
cum sa obtinem acest rezultat?
Progresul unui neam este un proces de desvoltare lentg. El nu se poate realiza

clect prin muncg. Rezultatele muncii individuale se condenseazg in forma

de progres al colectivitgtii. Intelectuali, industriai, comercianti romni ne
trebuesc, cu un cuvant elemente culturale orgeneti, cAci in fruntea unui
Stat national trebuie sA stea oraele nationale. Din boggia de aur a tezaurului
cultural, acumulat in satele romneti, trebuie sg se desprindA capitalul de

investire cu Romani neao0 al oraelor. Continuand comparatia: trebuie

sg, se procedeze cu prevedere, ca s nu se nascg o inflatie, prin care s'ar
secatui valoarea acoperirii nobile rgmasa trezoriatg la tail. Astfel se nate
intrebarea: cum trebuie procedat? Se poate oare acceler& ritmul evolutiei?
dacg se poate, e bine 0. in interesul igienii de rass a neamului sg fie accelerat, struind ca poporul nostru de tarani sA npgdeascg oraele spre a le
romanizA? Iatg tot a-tit-tea intrebgri care ateapt, raspunsul.
Mentalitatea tranului e diametral opusg mentalitatii comerciantului

a industriaului. Dacg in timpurile de dinaintea reformei agrare tranul

roman din cele mai multe tinuturi nu manifest& inclingri pentru aceste ocupatii, astgzi, dupg infAptuirea acelei reforme, cu atat mai mult se leagg de
pluggritul strAmoesc. Firea unui popor nu se poate schimbA de azi pe maine.
Cu atat mai mult sg li se dea cel mai larg sprijin tuturor acelor ill de tgrani
(dar i orgeni) romani, cari din inclinare 0 talent inngscut se simt ei 71100
indemnati i chemati sg, invete profesia industrialg, comercialg ori arturgrease. Ca aceti viitori orgeni sA poatA rgsbi In lupta pentru existentg

www.digibuc.ro

286

AL. VAIDA-VOEVOD: PROBLEM& PROZITIERELOR ROMANE$TI

care-i asteapta nu se poate intrelOsa precautia de a-i cerne bine, supunandu-i

att in interesul obstesc cat si in interesul kr individual unei selectii

corespunzatoare. Cum?
Pe langa multele jertfe pe care generatia de astOzi a poporului roman le-a

adus pentru infptftirea unittii nationale, ea va trebul sa mai aduca un suprem sacrificiu in interesul asigurArii viitorului si al fundamentgrii temeinice
a frontierelor Statului. Cu riscul de a uza i distruge individualitti trebuie

faca efortul unei culturi intensive, al unei exploatri fortate a talentelor

din popor. Daca se va proceda cu precautia necesar vom putea dispune
relativ repede de elemente destul de numeroase i in toate privintele distinse,
fgra sa exhauriem prea mult rezervele creatoare de talente si de caractere
ale neamului, care zac in ptura prOneas&
Inspectorii scolari ar trebui s faca, pe baza de control si experiente personale, tabloul copiilor de talente diferite din toate scolile primare ale tgrii.
Acesti copii ar trebui educati in scoale speciale pentru talentati. In aceste
scoli ar infra succesiv si din lien toti elevii, cari s'ar distinge prin deosebit
talent specific. Ei ar fi educati i instruiti programul e de mai putin
important conform metodelor dovedite ca bune, aplicate in scoakle de
tipul cole nouvelle elvetiene. Unii ar pled mai curand la cariere practice
comert, industrie, meserii iar altii ar termina cu mare usurinta liceul
la vrasta de 15-16 ani, i cu 19-21 ani scoalele inalte. In decurs de 10-20
de ani problema granitelor romnesti ar fi incredintat acestui stat-major
de grAniceri inzestrati cu talent superior si de caracter select prin educatie,
grniceri ai vietii culturale, economice i sociale a tgrii, ngscuti cu adevgrat
din sangele si din sufletul poporului romanesc. Frontierele interne: nationaler
sociale, culturale, economice astfel asigurate, problema frontierelor geografice-

politice spre afara ar fi scoasa definitiv din discutie.

Pang, ce a se poat 1110, pe calea aceasta anevoioasa a selectiei individuale injghebi clasa de industriasi, comercianti si crturari romani, ni se
posibilitatea ca in cel mai scurt timp s vaccingm orasele, ba chiar
satele noastre cu talente viguroase romnesti, imunizandu-le in contra duhului defetismului i apatiei minoritare. E un noroc adevArat providential
numai s tim a ne folosi de el c in anumite regiuni se gsese Romani
cu talent exceptional pentru comert i industrie. In fostul vechiu Regat
se disting Oltenii in privinta aceasta. In Ardeal: 11Urginenii (din judetele
Brasov, FAggras, Sibiiu), apoi BanAtenii din anumite tinuturi cat i Romanii
reintorsi din America. Un element nepretnit reprezinta ins inainte de toate
Macedoromnii i enclavele romnesti din Istria. As trebui luat initiativa
unei actiuni oficiale de colonizare sistematica a Macedo- i Istro-Romnilor,

cat si a Romnilor intreprizi din regiunile mai sus insirate, ajutandu-i sa

se aseze mai cu seam in prtile nordice ale prii, unde populatia nu manifesta
inclinri pentru comert i industrie.
Cand dupa cativa ani de munca organizatoricg, in cadrele actiunii schitate,
vor fi diseminati mii de comercianti i industriasi romni in toate tinuturile
Prii, la orase si sate, tabloul etnic-social al Romniei se va schimb temeinic.
Toate aceste familii romnesti vor form4 un formidabil rezervoriu de energii

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERIa

287

nationale i totodath vor fi leaganul sanatos al viitorului strat orhenese

roman. Sanatos pentruca saltul sufletesc i fiziologie al indivizilor nu a fost
prea brusc. A-1 mu-0, din aerul liber dela tara, dela munca agricola ori
smulge din mijlocul infloritoarelor plaiuri de munte pe copilul de Oran spre
a-1 inchide inteo dughean ori inteun atelier, nu va s zie a-i niri fericirea.
La tot cazul schimbarea pripita a traiului, climei, hranei, ocupatiei, mediului
. in. d. 11 platesc nenumrati ini cu sntatea sdruncinath' ori cu dezechilibrarea sufleteasca, in urma intratarilor pe care trebuie sh, le prestea aclaptandu-se. Ascensiunea pe scara sociala pretinde mult munch consumatoare
de energie nervoash ca rezultatul final maxim sa fie producerea prin selectie a catorva individualitati de talent superior, in unele familii favorizate
de ursit.
Dar i. dintre acestea cele mai multe se sting In linie b'rbateasca, dupa
cteva generatii. Urmarea acestei legi biologice este fenomenul remarcat
Inca pe vremea dinainte de rasboiu In sanul Romani lor ardeleni, c ridiearea
in irul chrturarilor oraeni o savareau relativ uor fiii de tarani fruntai,
de invatatori ori de preoti, insa ch' numai inteun numhr foarte mic familiile
acestea de intelectuali rhsbeau sa se misting i in a treia generatie la nivelul
social ajuns, in acele cazuri, cnd antecesorii lor nu trecusera mai inainte
prin etapa de evolutie a adaptarii Itiologice de protophrinti invatatori, preoti,
etc. Ace la fenomen s'ar putea de sigur descoperl i in sanul Romanilor din
fostul vechiu Regat, din Basarabia i. Bucovina. Cauzele sunt aceleai
care produc efecte identice ca i la orice alt popor. Trecutul milenar de ocu-

patie, mediu i sans, al attor generatii de strhbuni Il purthm cu totii In

trupurile i sufletele noastre. Nimeni nu-i poate iei din piele i sngele
poruncete 1 vorbele intelepte din popor coincid cu rezultatele scrutarilor
Incontestabil insh prin metdde bune de educatie s'ar putea cruta,
nenum'arate energii. In privinta aceasta i poporul nostru e martirul ruotenirii scolasticismului, care nenorocete pana in prezent tineretul aproape al
tuturor popoarelor continentale. 0 generatie capabih s asigure frontierele
romne nu se va pute nate dealt schimbndu-se invechitele metode peda,.
gogice.

Ceeace constat Gustave Le Bon referitor la Francezi, se potrivete i la

noi: Latinii posednd puin perseverenta i vointh ar trebui inmultite enorm

ocaziile care s li se ofere pentru a-i exersa aceste calitati stpnitoare,

care stint deajuns ca sa-i asigure unui cm succesul in viath', oricat de modest

ar fi inceput... Istoria ne arata ca popoarele nu pier niciodata din cauza

inteligentei, ci in urma slibfrii caracterului
Organizatia serviciului sanitar i educatia cetatenior nu se pot sepal* ele trebuie s meargsa
mama in mana. Fr corpus sanum nu poate exist mens sana, i invers.
Stintatea i caracterul poporului i al conducatorior formeaza una din
pietrele angulare ale problemei granitelor oricrui Stat. Ce forta de actiune,
ce caracter, ce aprtor de hotare poate fi un individ ori o ceath' de indivizi
efcminati, slabi in vrere, lipsiti de initiativa ori copleiti de boli? Spre a dispune de frontiere sanatoase, trebuie sh ne ingrijim de un popor sanatos.
Politica de Stat culturalh, economica, administrativa, trebuie astfel condus

www.digibuc.ro

288

Ali. VAIDA-VOEVOD: PROBLEMA FRONTIERELOR ROMNEVTI

Meat cettenii s afle posibilitatea de a duce o viala sntoas, de a sti cum

s dud, o viata sngtoasa, de a avea cu ce s-si susting sanatatea,
Mine,
ca sa fie scutiti, multumit unui serviciu sanitar perfect. organizat, de epidemii si de boil contagioase.
Un popor trupeste i sufletete sAnatos va ti sa rsbeasa in concurenta
pasnich mondial tot pe atat pe cat va pricepe
apere frontierele contra
oricrui dusman. Desvoltarea educatiei sportive e o binefacere pentru generatia noastr tanr, ea tristalizeaza caracterele, desvoltand forta de vointa,
de initiativ, de stpanire de sine. Aceste calitti sunt cel mai pretios capital
moral al orickui neam. Astfel fiecare club sportiv devine un bastion de ap-

rare a frontierelor noastre, mai tare decat forturile de beton armat, cci
insusirile caracterului nu le poate distruge ecrasita.
Trnimea e comoara de rezerve intelectuale si morale a oricami neam.
Despre trnimea romana, considerand numkul ei statistic, se poate zice
cu drept cuvant, ca ea e chiar insus neamul romanesc. Astfel ea este adevrata problema a frontierelor romeinesti! De calitatile ei depinde existenta,
inflorirea ori decadenta i pieirea Statului roman si a frontierelor sale. Igiena
trnimii i educatia trnimii, iata temeliile frontierelor noastre. Conduca-

torii Statului ar aye& datoria ca neincetat s chibzueasch mijloace pentru

starpirea alcoolismului, a sifilisului, gonorrhoei, tuberculozii din satele noastre,

numai astfel va putea dispune acest Stat de o armat suficienta ca numar

ca forta fizicu. Pentru ca ea sa corespunda ins i in privinta calitatilor
morale, instructia public va trebui astfel modificata, incat dela scoala primal% pang, la universitate sa fie daca nu cu adevarat gratuit, dar mkar
invers proportionala drilor progresive platite de printi i corespunzatoare in privinta metodelor trebuintei urgente a acestei tri de a produce
individualitti. Englitera si mai cu seam America, trebuie s ne serveasc
drept pilde. Copilul american e tratat in coal ca cettean american, ca
membru al mari i liberei Republici. Se trezeste si se desvolta in sufletul
lui constiinta valorii individualittii sale si totodat mandria de a face parte
din natiunea american. Ceeace inalta pe Romani, dandu-le puterea colectiva

sa stpaneasca lumea anti* a fost rezultatul iducatiei, a fost acea formidabila cumulare de energii nationale exprimat in cuvintele civis romanus
sum. De aceasta forth' moral, in zilele noastre nu se apropie nici unul din
popoarele mari in ash, msur ca Anglo-Saxonii. Frontierele kr nu Bunt

problema pentru ei, ci pentru frontierele vecinilor lor, cki acestea din
urma cedeaza perpetuu expansiunii anglo-saxone, fie sub numirea de <cpena-

tratie pacificb, fie ca teritorii de protectie, de dominion ori fiind nu

anexate ori cucerite ocupate temporal, in interesul pacii. De unde

aceast putere? Toti sociologii sunt de acord, c nici rassa, nici evolutia
istorica, nici situatia geografic-fizica nu ar fi putut produce call-Ca-tile de
stpanitori ai lumii in Anglo-saxoni, Ufa de metodele lor de educatie.

Aceste metode se pot rezuma in cateva cuvinte: libertatea ordonatii desvolta

caracterul i individualitatea, despotismul, in familie, coal, Stat, le nimice0e. Surprinsi de rsboiul mondial, Anglo-saxonii au putut
organizeze

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

239

de azi pe maine armatele, salvnd victoria. Au putut s o fac pentrucA

popoarele lor erau in privinta fizicA 0 sufleteascA pregAtite, multumit educa-

tiei libere, instructiei practice i libertAtilor cetatene0i de care se bucurau.

Statul autoritar, centralist a fost invins de Statul democrat, al poporului.
Acesta este rezultatul final al rasboiului. Experientele rasboiului ar trebui s& le
serveascA 0 conducAtorilor destinelor Romniei spre invtaturA, Induplecandu-i

s recunoasa adeviirul, a problema existentei Statului nostru 0 astfel 0

a frontierelor romne e In functie de dependent& dela factorii: sntate 0
educatie din care pureed toate variile manifestatii ale energiei nationale.
Dad, este adevrat a historia est vitae magistra, atunci din istoria
debaclului Maghiarilor putem trage cele mai folositoare invatturi, cnd ne
ocupAm cu problema frontierelor romne0i.
Cat nu s'a scris de savanti istorici, profesori de drept international, sociologi, geografi . a. despre oadmirabilele frontiere ale Ungariei, frontiere alcatuite de naturA astfel, bleat In cadrele lor s, se desvolte, In mod automat
un Stat unitar national, indistructibil 0 de sine se intelege
maghiar I
Dunarea, Carpatii, fluviile dela MiazAzi, dela Apus, toat& orografia, hidrografia, formatia geologicA. a solului, clima, furnizau argumente pentru
sprijinirea acestei teze. Aliantele cu cele mai puternice monarhii militare,
trecut milenar: de toate a avut Ungaria. i Ungurii se Incredeau in norocul
Maghiarului, In steaua Maghiarului!.
Dar au mai avut ceva, ceeace li-a pregatit 0 determinat pieirea: au avut
elasa conducAtoare a oligarhiei egoiste. Aceast oligarhie s'a sustinut cu ajutorul unor abilitli tactice, creand diversiuni 0 saturnd cu fraze 0 lozince
demagogice amorul propriu national al masselor.
LsAnd sh-mi treac& pe dinaintea amintirii viata politic& a TJngariei,
condus& de oligarhia maghiar, ill complicitate cu Francisc Iosif, captivul
cu ajutorul metodelor legale 0 constitutionale de inlAturare a straturilor
largi ale poporului dela participarea la afacerile publice, mA surprinde analogia stArilor acelora ungure0i cu cele pe care le caracterizeaz marele sociolog

Edmond Demolins, in chipul urmtor: Stare& sociala, din Sudul 0 centrul

Frantei sufere profund de urmtoarele sari de lucruri: omul nu iubepte

munca regulath, intensiv, initiativa individual, actiunea privat; gAse0e
mai comod sil trAeasa rezemndu-se pc grupul familiei, amicilor, vecinilor,

clanului, Statului. Acest regim social desvolt mai curnd tipul viespei
cleat al albinii. El favorizeaz un regim care se ascunde sub aparentele mincinoase ale solidaritatii. Triumful silu cel mai frumos este de a fi aclimatizat
In Franta ace& politic& alimentarA, care permite intrigantilor de a tri
din buget i pe socoteala celor ce muncesc.
Astfel se intamplA eh Sudul impinge pe nesimtite Franta pe calea In care

s'au incurcat Grecia, Italia 0 Spania ; aceasta e calea decadentei.

Conform acestei retete oligarhia maghiar& a distrus frontierele Ungariei
dup ce ele au suportat sguduirile celor zece secole. Oligarhia aceea a reu0t
mftnat& de egoismul de clas, In timp de o generatie 0 junatate, al prseascA
cea mai dezastroasA stare social, care duce inevitabil la declin 0 nimicire

un neam 0 o tail: haosul de sange 0 haosul de idei.

www.digibuc.ro

290

AL. VAIDA-VOEVOD: PROBLEMA FRONTIERELOR ROMINEnI

In locul rassei vechi maghiare incontestabil depozitara multor calitti

s'a ivit o adevArat panmixie, produsul impestritarii de sfinge.
distinse
fi btut capul in Ungaria veche cu problema igienii de rasa' ?
Dar cine
La suprafata conducerii vietii tiinifice, culturale, politice, economice, ba
chiar i militare se ridicase un strat de intelectuali, bastarzi germano-

slavi, amestecati de multe ori cu ange italian, evreese, englez, olandez,

francez. Incruciarea cu Maghiari de ba0in se intampl numai in cazuri
exceptionale.

Stratul oligarhiei conducgtoare maghiare nu er format mcar de bastarzi

autohtoni. Neomaghiarii acevtia nu erau deci asimilati cleat in limb i prin
face urma piernumele neaoe maghiare pe care nu intrziau s le ia spre
dut, Astfel de bastarzi de spoeal formau slmburele oligarhiei maghiare

din ultima generatie. Haosul de snge a dus la haosul de idei. In 0iinte,

in chestii politice, de credinte sociale, economice, culturale, discutii Me&
sfr0t inlocuiau aprofundarea serioas a problemelor i solutionarea kr
adaptat mentalittii i exigentelor reale ale poporului. Divide et irnpera
deviza Habsburgilor devenise intelepciunea aplicath in politic a acestei
oligarhii neomaghiare. Diversiunea cu ajutorul creia reupau in permanent&
momeasc poporul dela tar 0 in msur mai mare straturile orAeneti,
er sperietoarea cu minorittile. In contra acestora deslntuiau ura, invidia,
frica elementului alctuitor de Stat, amgindu-1. Dar ura nu-ti d sfat bun
dac-1 vopsevti pe dracul pe perete, vine, ursita i-a ajuns. Solutia care

ar fi putut s salveze Statul nu o puta, da deat oligarhia. Aceast solutie

ar fi fost simpl, dar dezastroas pentru heghemonia oligarhiei, did ea ar
fi constat in crearea de conditii normale politice, spre a pune capt vorbriilor sterpe i sf4ierii cettenior Intre ei, aducnd prin participarea la
viata de Stat poporul de ba0in de toate limbile, legile i clasele sociale,
in situatia de a contribui colabornd activ, cu raspundere i prin emulare,
la progresul obvtesc. Poporul Ungariei ins
maghiari i nemaghiari
a fost tratat de oligarhie, In complicitate cu Francisc Iosif, ea o populatie
de minori. Tot ce au profitat Maghiarii a fost in detrimentul kr. Cci kr
bi s'a dat in loc de libertti de care ar fi putut s se bucure i nemaghiarii
suregatul ovinismului; in loc de situatii cavtigate prin munc i vrednicie,
sinecure ; in loe de emulare in lupta peniru existent : slujbe 6moritoare de
individualitate ; in loc de reforme infptuite de deputati a1e0 din vointa

poporului: legi copiate, de import, pe care le votau cu duiumul deputatii

impu0 prin vointa lui Tisza, Andrassy, Wekerle ori ai altui procurist al lui
Francisc Iosif.
Faptul c Ungaria nu s'a prbuOt mai curnd in urma attor ravagii suferite din partea oligarhiei ei, este o adevrat minune, care nu se poate

explica cleat cu scutul pe care 1-a dat despotismul Statelor politienegi

cointeresate in sustinerea imoralului echilibru european. Pentru noi
Romnii Ina prbuOrea Ungariei tot ab, ca 0 a Rusiei inseamna:
Inviere 1 Pentru ca viata noul s ne fie vrednicg de frontierele noui, va
trebui s Invtm din greplile Maghiarilor cari au provocat desmembrarea Ungariei ceeace trebuie sa facem 0 mai cu sectmei ceeace nu e
www.digibuc.ro

POLITICA EXTERN4

291

permis sh facem, daca voim ca problema frontierelor romane s apartin

trecutului, i ca aceste frontiere s existe neclintite.
Poporul nostru printeun amestec de sange cu ginti congeniale, In cursul
unui proces Indelungat de asimilare

creat caracterul sau omogen, specific.

Mersul lent al acestei asimilri a faciitat absorbtia selectionata a indivizilor de afinitate i eliminarea celor eterogeni. Precum marea, daca a fost
turburat se limpeze0e, scufundand f'r urma ori aruncand pe trmuri tot
ce e corp strain de apele ei, astiel 1i desavaresc i popoarele limpezirea,
prin selectie.
Etern i neIntrerupt e procesul de limpezire al mrii, ca i mersul selec-

tiei In viata natiunilor.

Romania mnsa trebuie s accelereze i s intensifice sporirea i ascensiunea
individualitatilor selecte, spre a asigurit elementului romanesc preponderenta
numerica i calitativ, cimentanduli astfel frontierele dela hotare i cele
interne etnice.

Cad repet: Problema frontierelor romane0i e problema fortelor morale

intelectuale, culturale, economice i fizice ale neamului romanesc.
Deaceea am ajuns In decursul expunerilor mele la urmatoarele statoriri:
1. SA se colonizeze Romani cu preferinta fo0i voluntari i fo0i luptatori
pe latifundiile ra'mase la dispozitia Statului, dealungul frontierelor, cramdu-se astfel frontiera vie romanease.
2. SA se colonizeze Olteni, Margineni, Bngteni, mai cu seama Ins'A Romani
reIntor0 din America, Macedo- i Istroromani, ca industria0, meseria0 i
comercianti, cu preferintA prin orae, Ins i pe la sate.
3. S se adune copii talentati din colile primare i secundare, i s li se

fad, educatia In coli speciale pentru talentati.

4. Toata instructia public-a sa fie modernizata astfel, !neat metodele de
Invatmant actuale, ucigatoare de caracter, individualitate i initiativa,.sa
fie Inlocuite cu metode pedagogice, care garanteaza desvoltarea prin eclucatie
a gandirii practice, a fortci de vointa i de initiativa.

Poate ca expunerile mele nu au satisfAcut a0eptarile, legate de cadrele

obipuite ale discutiilor pe tema problemelor frontierelor romane0i. Convingerea mea Ins este, ca tinand cont de ideile, pe care mi-am permis sh le schitez

traducandu-le In fapte prin aplicare practick ar sosi relativ repede timpul,

and onoratul prezident al Institutului roman de ffinte sociale nu ar mai

invitA pe nimeni sa tin o conferint asupra problemei frontierelor romane0i, din cauz ca aceastA problema ar Inceta s fie interesanta.
ltatiunile se bucur de soarta care rezulta din firea adanca a individualiValli lor. Pentru un popor de sclavi degenerati i layi nici cea mai puternia
frontiera nu ofera o garantie a existentei sale.
Pentru un popor de bravi, orice frontiere stint bune, caci nu existenla popoarelor depinde de frontiere, ci frontierele depind de existen0 popoarelor.
Existenta Ins4 de dou mii de ani a neamului romanesc dovede0e an de
an bravura 0 vigoarea lui vanjoasa.

www.digibuc.ro

292

AL. VAIDA-VOEVOD: PROBLEMA PRONTIERELOR ROMA-NMI

Forta vitalg i caliatile cumulate In decursul acestui lung rhspat de timp

i-au facut cu putinth,' a' supravietneasa attea neamuri i. State disparute.
Aceste Insuiri sunt cheaia ch, odan infgptuith,' unitatea nationala In cadrul
frontierelor etnice ale neamului, aceste frontiere, datorith, energiior vitale i
virtutilor organizatoare romaneti, vor d'ainul prin veacuri, tari i. nediscutate.

3 Februarie 1924

www.digibuc.ro

COOPERATIA INTELECTUALA
NATIONALA

I INTERNATIONALA
Dr. G. MARINESCU

'AU vorbit, dela tribuna Institutului Social, sefi de partide, brbati

cari au jucat un rol politic In destinele acestei tri, sociologi si economisti, cari cu totii s'au prezentat In numele unei traditii politice, unui

trecut politic, sau In numele stiintei pe care o reprezentau. V yeti intreba,

in numele cui poate vorbl un simplu profesor de neuropatologie, deprins
studieze mai mult turburgrile nervoase cleat cele sociale, pentru care ii
lipseste competinta necesar. V sunt dar dator un rdspuns: yorbesc in numele stiintei independente si in numele acelora cari au avut cultul muncii.
Indrznesc s, spun c, sunt ecoul Indepiirtat al acelora cari au proslvit, In
toate timpurile, adevrul, bindle si frumosul, adic al intelectualilor, de soarta

crora a depins chiar soarta lumii. In adevr, popoarele ca si indivizii, se

supun legii fatale a evolutiei. Istoria ne arat c un popor, ca si un individ,
are un ciclu vital: se naste, creste, se desvolt, din ce in ce mai Inuit, ajunge
la un apogeu, de durat, mai lunga sau mai scurt, si, In urm, declin si
dispare din istorie. Dar aceece rmne In urma acestui popor, ca o dr luminoas, ca un fulger in negura trecutului, este cultura lui, care, In rezurnat,
este expresia muncii intelectualilor, acesti eroi ai cugetrii omenesti.
Nu s'ar scrie oare in cateva pagini istoria vechei Ellade, dad, operele lui
Phidias si Praxitel, ale lui Platon si Aristot condusi de maestrul kr Socrat,
dad, tragediile lui Eschil, Sophocle si Euripide, daca In fine cercetrile
lui Arhimede si Euclide, ale lui Hipp ocrat i ale lui Democrit, n'ar fi dovada cea mai vie de intensitatea cugetrii Elenilor, cari au fcut ca patria
kr s, devin nemuritoare? i tocmai aceast cultur strlucit a strmosilar, face pe contimporani s uite greselile descendentilor, pe Byron
lupte in contra barbariei turcesti si s, moar, la Missolonghi... Dac venim

acum la Romani, nti este oare tot produsul muncii intelectuale

i se datoreste falnicele monumente Ingrmdite In Roma, devenit

etern tocmai prin operele de art ce contine si prin marile amintiri ce evocti.
in mintea noastr poeziile lui Virgil, Horatiu, Ovidiu, scrierile istorice ale
lui Tacit, discursurile celebre ale lui Cicerone. Si nu vedern acela lucru, cg,ci

istoria se repet chiar In momentul de fatit cnd, In Egipt, s'au descoperit

In valea regior, comorile de arth gsite, In special, In mormntul lui Tutankhamon? Aceste opere de art au scpat dela pieire amintirea attor epoci
atAtor regi, cad, ce s'ar sti despre Tutankhamon dad, pietrele pretioase,
statuetele i mobilele artistice n'ar exista acolo, ca niste mrturii impunatoare, de activitatea intelectualilor?
Dac acesti fauritori ai culturii omenesti au Intrupat In opera kr tiintific, literara sau artistic, expresia cea mai pur a cugetrii omenesti, fost-au
ei rspltiti dup merit ? Vai, nu I Cei mai multi au cunoscut mizeria fizia

www.digibuc.ro

294

Dr. G. MARINESCU: COOPERATIA INTELECTUALA NATION. OI INTERNATIONALA

pi moralg, lacrgmile, calomnia pi rautatea semenilor lor, au fost chiar condamnati la moarte. Divinul Socrate, ca sa se supuna legilor, bea cupa cu otrav.
Platon, scarbit de sfarpitul Invttorului lui, parsepte Atena. Galileu, pentrucg

a avut fndrazneala s distrug o dogma, ce era o grepealg multiseculard, a

fost litchis pi silit sa abjure credinta lui ptiintifica, dar, in momentul and trebui sg fad, aceasta, conptiinta vie a adevrului se revoltg pi Galileu pro-

nun-0 fraza celebrd: E pur si muove. Milton, autorul Paradisului pierdut,

devenit orb moare in mizerie. Camons, care a scris Lusiadele, moare de foame.
Giordano Bruno pi Michel Servet sunt arpi pe rug. Lavoisier a fost decapitat ;
Condorcet se otrvepte spre a scpa de mizerie. Tudor Vladimirescu, care &A,

semnalul revenirii la viata nationalg, a fost asasinat. Lazar, care a trezit

conptiinta simtimantului- national, moare necunoscut. Eminescu, alienat, e
omorit de un nebun, Intr'un azil. Farg de aceste tragedii ale omenirii, In special fn ceeace privepte marii intelectuali, cari sunt quintesenta ei, cugetatorii
pi-au pus fntrebarea: de ce exista aka mizerie In omenire pi care sunt mijloacele de a o micpora?

Il
Nu vom urmari conceptiile, pe care pi le-a fcut omul In diferitele perioade ale
evolutiei culturii, asupra inegalitgtii oamenilor pi nedrepatilor sociale. Vom zice
numai cg omul primitiv, ca pi omul incult, cred c neegalitatea pi nedreptatile,

sunt datorite interventiior fortelor oculte sau zeilor (Perioada teologich).

Perioada metafizicg este reprezentat prin Socrate, dialectician subtil

pang la sublim, prin Platon pi prin Cicerone. Platon credea ca, inegalitatea
avutiilor este efectul stapanirii individuale a bog, tiilor, pi cauza tuturor
desbinarilor, vitiilor pi coruptiei care degradeaza, pi sfapie societatea. Singurul remediu ar fi suprimarea inegaliatii pi a propriet&tii private, din care
deriv ; decretarea egalitatii tuturor oamenilor pi tuturor drepturilor ; tratarea la fel a tuturor membrilor societdtii; punerea In comun a locuintelor,
mncrii, Invtturii, femeilor ; insa spre a realiza aceste idealuri ar tribui o
societate de zei sau de copii de zei. Cettile grecepti, inspirate de aceste
precepte se istovirg in lupte fratricide pentru egalitate, pana in ziva in care
stapanirea romana puse capat acestor crize.
In timpurile primitive ale creptinismului, credinciopii, ca un reflex al ideilor
platoniciene, fpi imparteau averile sau se ajutau unii pe altii. Indat ce entuziasmul Inceputurilor se raci, comunismul fu uitat fncetul cu Incetul pi degenera In o caritate creptina mai restrans.
Mud imperiul roman cazil sub loviturile barbarilor, conptiinta creptin
saz pi se transformg. Idealismul social al primilor creptini, comunismul,
dispara pi in locul lui domnira nedrepttile pi faradelegile evului mediu.
Din cauza vremurilor acestora neprielnice, conptiinta pi entuziasmul creptin
se refugiara ln manastiri, care full, timp de secole, nite oaze ale creptinismului curat fn aceast epoca barbar. Organizarea ordinelor religioase fu
-egalitarg, comunista. Idealismul social al primilor creptini se pstra in mahastirile evului mediu, unde domnea comunismul pi egalitatea, aceasta forma
.de societate ideala, revelata de Isus pi recomandata de Platon.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

295

In timpul Renasterii, idealismul care mai inainte se gsia numai In mhnhstiri incep sh radieze si In societatea laich. Ca rezultat avem pe de o parte
aparitia utopistilor, in domeniul cugethrii sipe de alta, izbucnirea rhsboaielor
civile cu caracter comunist, in care silintele comuniste se istovirh fax% nici

un rezultat. Astfel gAsim, in acelas timp, utopia lui Thomas Morus si pe

Anabaptisti. Ambii reprezint renasterea comunismului platonician si crestin
adaptat la nouile imprejurhri istorice si economice. Anabaptistii reluar tra-

ditia primilor comunithti crestine, voind, cu orice pret, sh stabileasch pe

phmant dreptatea, egalitatea si fraternitatea. omunitatea averilor era primul lor articol de credint. Miscarea anabaptisth provoca rhsvrtirile care
turburarh Europa din secolul XVI.
In utopia lui Th. Morus, dimpotrivh,, ghsim idealismul comunist al lui
Platon adoptat la societatea contimporanh cu autorul. Morus recomand
egalitatea drepturilor pentru toti,. forma de Stat republicanh si. principiul
alegerii pentru toate functiile. Mai recomandh comunismul absolut pentru
orice afarh de femei, munca manual& pentru toti, afar de persoanele care
au arhtat aptitudini speciale pentru stiinte si pentru arte, munca moderath
de 6 ore. Vieata in utopie ar fi oo vieath de munch fail ostenealk de libertate farh lenevire, de bung stare fr lux si de placere fdr abuz.
In Franta-secolului al XVIII nothm pe filozofii idealisti, mai mult sau mai
putin comunisti: Morelly, Mably si Rousseau critica sistematich si agresiva
este caracterul scrierilor politice si filozofice ale acestor autori. Cea mai celebrh lucrare este Discours sur l'origine de l'ingalit a lui Rousseau care imbibi spiritul public al secolului cu ideile comuniste si egalitare. Atacarea
defectelor si abuzurilor constitutiilor politice ale societatilor o fad]. Rousseau in al sau Contrat Social, care va deveni evanghelia revolutionarilor francezi.

Legislatorii marei revolutii franceze nu au putut hothri ceva pozitiv in

ceeace priveste Constitutia economica a Societhtii. Lisa, in putina stiint
economich care se ghsia pe atunci, in doctrinele fiziocratilor si ale lui Adam
Smith, se gasih, germenul comunismului utopistilor si al socialismului idealist,
Adam Smith constatase ch numai munch, este cauza obiectiv care produce
orice bogatie, si care, prin urmare, mhsoarh valoarea lucrurilor. Corolarul
acestui principiu este: fiecaruia dupa fapte ; sau, mai precis: fiecaruia dupa
pricepere si duph nevoi. Cu alte cuvinte boghtia publica, produs de munch.,
-sa fie data intreaga muncii, adich luerhtorilor. Ins aceasta nu este cu putint decat inteun regim cu comunitatea averilor. In teoria valorii lui Smith
se gaseste cuprinsa intreaga conceptie materialista a istoriei a lui Karl Marx.
Socialismul incepe cu Saint-Simon si cu adeptii sai. Punctul lui de plecare a fost doctrina lui A. Smith si a fiziocratilor. Adoptand aceast teorie,

duph care izvorul bogatiei este munca, Saint-Simon pretinde ca aceasth

bogatie sa apartina lucratorilor, cari muncesc. Deaceea propunea o serie de
masuri practice in favoarea lucratorilor si modifica teoriile economice curente. Astfel el punea baza socialismului teoretic si practic. Intre masurile
propuse de el mentionam: limitarea beneficiilor proprietarior, micsorarea
sail desfiintarea mostenirilor, instructia si educatia pentru toath lumea.
-,

www.digibuc.ro

296

Dr. G. MARINEBCD: COOPERATIA INTELECTUALA NATION'.

I INTERNATIONALA

Coneeptia realist sau conceptualised a umanitatii, esent, metafizie

sau natural, are drept contrariu conceptia societtii ca efect al unui contract social. In doctrina lui Hobbes ca i in acea a lui Jean-Jacques Rousseau,
solidaritatea social-a rezult, dinteo conventie, prin aderarea tacit a fiedrui
individ. Pentru Hobbes, contractul social duce la renuntare complet a individului In ceeace priveste independenta sa personal: omul devine ceva
din puterea colectiv personificat de catre Leviathan; solidaritatea p men-

tine cu forta, printeun despotism fr . fru; valoarea ei moral vine din

dragostea pentru pace si din suprematia ratiunii, care este cauza pentru care

oamenii abdic in favoarea suveranilor. Pentru Jean-Jacques Rousseau,

renuntarea este necomplet: solidaritatea nu este impus, intfun chip tiranic,
ciun este in Statul lui Hobbes ; ea are drept principiu vointa de a forma o
asociare care s apere i s protejeze persoana i averea fiecurui asociat,
prin care fiecare unindu-se cu toti ceilalti nu ascult cleat de sine insus
rmane astfel tot asa de liber ca mai inainte* (Rousseau, Contrat social). Ceeace

face valoarea moral a acestui principiu, este ca duce la faptul cel mai voluntar: <asociareacivil, care numai ea asigur respectul fat de ceeace Kant
numeste, In conformitate cu ideile lui Rousseau, odemnitatea persoanei umane.

Sociologii contimporani au recunoscut cat de deprtat de observarea,

faptelor este teoria unui contract social, chiar implicit, incheiat in toat
voia de niste indivizi natural liberi. In ciuda Declarririi drepturilor omului
cetteanului oamenii nu se nasc, de fapt, liberi i egali in drepturi. Hume
artase c ipoteza unei solidaritti sociale bazat pe un contract voluntar
este nontrarie faptului ci pretutindeni unde Doctrina contrarie 111.1 este intipirit In mintile oamenilor, aceste legaturi sunt privite ca independente
fat de consimtimantul indivizilor.... In mice schimbiri sociale vedem oare
altceva cleat forta i violenta? i uncle se griseste oare consimtirea, asociarea
voluntara de care se vorbWe atta? In realitate, pzirea intereselor comune,
praire care 'este la indemana tuturora, este izvorul obligatiei morale pe care
o punem alturi de iubirea de ordine si de pace.
Filozofia pozitivist inaugurat de Aug. Comte si care a produs revolutie
In domeniulintelectual, a adus o not oarecum nouri In desbaterea problemei
care ne ocupg.
Auguste Comte a inlocuit Dumnezeul crestin, substanta lui Spinoza, unul
al misticilor prin umanitate, care tin fond e singura realitate. Deoarece umanitatea nu poate s se realizeze cleat prin solidaritatea social, prin punerea
In cmun a tuturor adevrurilor, a tuturor valorilor pozitive, unite prin spatiu
timp, este firesc ca mijlocul intrebuintat s aib o valoare moral, corespunztoare scopului. Dealtfel principiul fundamental al moralei pozitiviste
este glorificarea altruismului. Prima datorie se formuleaz astfel: art traesti
pentru altul. In viata socialit fiintele independente sortite s intruchipeze
prin conlucrarea lor o flint& unic, nu ar ie niciodath din ele insele daa
n'a fi impinse, unele ctre altele, printeo simpatie oarb, dar foarte puternicil
anterioar orierei specializri, i oricrei vointe (Espinas). Altruismul, indispensabil pentru coeziunea social, este principiul cluzitor. Intre altruism

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERN A

297

ca principiu i umanitatea ca scop, solidaritatea social' sub diversele ei forme

este natural& si necesar ca consecint& i mijloc.

Ideile de mai sus ies din starea de confuzie, i intr.& inteo nou perioad&

gratie spiritului de analiz psihologia al lui Mon Bourgeois, care face s

intervin teoria quasi-contractului social, spre a explic& nu numai drepturile
omului dar i datoriile lui hi evolutia societtii. Cartea acestui cugeator, care
este nu numai un om politic dar i un jurist insemnat, poart numele de Solidaritate i trebuie s fie considerat ca un fel de catehism, de care trebue s

ia cunosting toti oamenii politici cari se intereseaz de soarta societtilor

natiunilor. Leon Bourgeois pune in locul notiunii de contract social inaugurata de Hobbes si de Rousseau, pe aceea a quasi-contractului, i, pentru
aji sustine teza face apel, rnd pe rand, la jurisprudent& la sociologie, la
moral si la biologie. El afirm c& nu exist& de fapt, consimtirea prealabil a contractantilor In ceeace atinge obligatiile sociale. Aceasta e i obiectia care a nimicit teoria contractului social al lui Rousseau. E adevrat,
Ins& deoarece societatea exist& si se mentine prin invoirea tacit a celor cari
o compun, atunci exist& intre acestia, aceea ce codul civil a definit sub numele de quasi-contract. Quasi-contractul nu este altceva dect un contract
consimtit retroactiv, adicA bazat pe interpretarea vointelor ce ar fi exprimat
priftile, dac ar fi putut sa intervin In prealabil i s-si dea consimlimntul
la formarea contractului. Articolul 1375 din .codul civil francez spune c

stpnul, ale crui afaceri au fost bine administrate, trebuie s indeplineasc angajamentele pe care omul shu le-a contractat in nurnele su, s-1
indemnizeze de toate angajamentele personale ce a luat
pliteasc&
toate cheltuelile utile sau necesare ce acesta a facikt. Stpanul, din punct
de vedere al teoriei quasi-contractului social, este copilul care a beneficiat
de organizarea social ; afacerea bine administrati, este educatia copilului,
forrnarea lui de care societate, admiterea lui In numrul celor cari se folosesc de civilizatie. Si, W.& de ce, d-I Bourgeois conchide ci este o obligatie
contractat de un individ, mai inainte ca el sh contracteze liber sau cu stiint&
contractare Lena In nurnele su, i pe care consimte tacit sii o Indeplineasc,
din moment ce continu si treasc in societate. S trecem acum dela ideea
de quasi-contract, la ace& de datorie social.

Obiectia lui Hume rmne In picioare dac contractul este consimtit

retroactiv In loc de a fi prealabil: este cu putint oare ca individul si refuze s faci parte dintr'o societate In care s'a nscut, a crescut, s'a format ?
Daci nu, daci cum recunoaste d-1 Bourgeois, omul trieste in mod necesar
intr'o stare de interdependent cu semenii WM: clack oricurn ar fi, bun& sau

rea, echitabili sau impiltoare, pasnici sau violent& existi Intotdeauna o

societate, i dad membrii ei sunt, fie a vreau fie ci nu vreau, solidari unii cu
(ice analogie sii stabilim intre quasi-contractul social si quasi-contractul
juridic? Copiii nu sunt oare legati, de voie de nevoie, prin vointa printior,

www.digibuc.ro

298

Dr. G. MARINESCU: COOPERATIA INTELECTUALA NATION. $1 INTERNATIONALA

aceast vointa nu este oare mai mult aparenta cleat realh' ? Numele ei adevrat

nu e oare ascultarea de constrngerea sociala? Teoria nu are valoarea cleat

in cazul de asocieri restrnse din care un individ se poate retrage, dupa ce
a Indemnizat pe aceia cari i-au facut servicii: i chiar atunci, trebuie ca acest
servicii s fie de a. fel, Mat cineva s-i poat plti datoria fara sa raman
legat indefinit de asociatia dela care a primit, In mod involuntar, binefaceri.
Ceva mai mult, este cu adevrat o datorie aceea care, din cauza solidarittii naturale, apasa asupra tuturora, in grade diferite? Se chiama oare
datorie ca in numele egalitatii drepturilor fiecare primind pentru oste-

nelile sale, pentru munca sa, pretul legitim sa fie silit moralmente sit se
achite prin o cooperare voluntara? Prin formula serviciile, pe care toti le
face fiecaruia, se platesc serviciile pe care fiecare le face tuturora, nu se lamurete cuvntul toli, &lei tot aceea grupa de indivizi face 0 primete
servicii. Solidaritatea are tocmai ca efect s fug pe individ s aduca foloase acelora cari nu i-au Lent nici un bine; primim dela o generatie trecut
ca sa platim unei generatii viitoare, cel putin tot atfit cat dtpttim dela generatia prezent, ca sa orestituim, nu att acelora, cari au dat, cat altora,
mai purin generoi. In ce moment intervine un principiu de dreptate in aceasta
necurmat fapta pentru altul, care se cheamit foarte nenimerit reciprocitate de servicii sau schimb de bune procedee?
In realitate, solidaritatea social& presupune, in afara de dependin-ta mutual intre toti indivizii cari constituiesc o colectivitate organizat, devotarea
fiecaruia pentru cauza comuna, devotare care nu trebuie platit de &Are
indivizii luati fiecare separat. Societatea i individul nu sunt (Iona fiinte deosebite, cari i fac schimburi i cari tin socoteala fiecare de ceeace cellialt

datorete, sau are dreplul sa pretinda; fiecare face parte din intregul dela
care primete foloase, i acest intreg cuprinde pe fiecare din aceia cari au
beneficii depe urma asociatiei. Ideea de datorie sociala nu pare deci s, poat

sluji de baza solida p,nsru datoria solidaritatii.

Dealtfel d-1 Lon Bourgeois nu zice oare: oPentru ca s existe validitatea
quasi-contractului social, trebuie sa dispara o cauza de neegalitate care vine
dela oameni (din ignoranta, lor, din barbaria lor, din violenta lor, din aviditatea de catig, in rezumat dintr'o lung serie de rnduiri sociale pe care
ideea de dreptate nu a hotarit-o i pentru care nu s'a capatat consimtimntul
tuturor); pentru ca fiecare 85;0 dea consimtimntul retroactiv pentru impat-Ikea catigurilor i sarcinelor, trebuie sa fie la toti parerea c ea se face
in conditiile care hotarasc orice schimb, e echivalenta cauzelor de consimtire

la toate partile... echivalenta In schimbul de schimb de servicii intro fie-care 0 toti...? Ce inseamna asta, decal c recunoaterea, din partea fiecaruia, a datoriei este conditia quasi-contractului care numai el ar pute
sa dea teoriei datoriei o aparenta de baza? In ce mod obiectul quasi-contractului ar putea s fie sa stabileasc, intro serviciile pe care, din cauza
solidaritatii naturale, fiecare le aduce tuturora i toti le aduc fiediruia, un
raport de dreptate? Nu trebuie oare ca oamenii insetati de dreptate s schimbe
pretinsul quasi-contract social, in ah, fel ea s-1 fad), acceptabil pentru aceia
eari ar vol sa-1 examineze critic 0 sa rarnn in acela timp siliti s-i sufere

www.digibuc.ro

POLITICA =ERNA

299

urmilrile? Dar atunci datoria contractatg, dad, se poate vorbl de datork,

nu este una din -acelea pentru care avem obligatia moralg de a ne scrip& atata

timp cat va drdnul starea socialg actual', in care unii oameni se bucur
filr msur de fortele acumulate i disciplinate de cgtre societate, pe and
altii, cu toate silintele i meritele kr nu captg cleat folosul eel mai nailsemnat? Contractul, liber discutat i executat cinstit de atre ambele prti
devine baza definitivg a dreptului omenesc. Acolo unde nevoia pune pe oameni In contact, frg ca vointa kr prealabilg sg fi discutat conditiile invoielii,

kgea care va hotitri intre ei aceste conditii nu trebuie 0, fie cleat o interpretare i o reprezentare a acordului care ar fi trebuit sg fie stabilit prealabil
Intre ei, daca dan0i ar fi putut s'a fie consultati In mod egal i liber: va sgzicg,
fundamentul dreptului va fi presupunerea consimtimantului pe care 1-ar fi
dat vointei kr egale i libere. Quasi-contractul nu este altceva cleat con-

tractul consimtit in mod retroactiv.

Cunoqterea legior solidaritatii ar trebui sit influenteze mult teoriile
morale. Definitia drepturilor i datoriilor oamenilor nu trebuie cgutatg de
acum inainte In afarg de raporturile care le leag unele de altele, inteun mod

solidar, in timp i in spatiu.

Atata timp cat omul era privit ca o fiin aparte in naturg, atata timp
cat fiecare din oameni Ora, un exemplar, asenfngtor ca ceilalti, dintr'un
tip unic, creiat dinteodatg, la facerea lumii, de dare puterea dumnezeiasc,
era deajuns sa deducem logic consecintele acestui caracter absolut al persoanei omene0i, pentru a hotgr ceeace se numiau drepturile omului i datoriile lui cgtre creator, cgtre semeni, catre el insu. Omul era un scop pentru
el i pentru lume: drepturile i datoriile lui, erau, ca s zicem aa,, nite mij-

loace potrivite pentru acest scop.

Problema este acum mai complexg, i totu solutia ei trebuie s fie mai
precisg. Omul nu mai apare pe pamant ca o fiintg de naturg special, ca o
abstractie, al arei eu unul i acelap este, a priori, subiectul unor drepturi
i ele abstracte ; el s'a transformat inteo fiintil real, asemngtor cu celelalte fiinte vii, supus ca i acestea la ni0e legilturi, la ni0e subordongri filr
numr, ascultand de legik evolutiei generale i neputand eguta, In afarg
de reteaua de actiuni i de feactiuni care II inconjoarg din toate pgrfle, conditiile de desvoltare a personalittii sale i a fiintelor asemenea lui.
Omul taind in societate i neputand trill Virg ea, este in fiecare moment
un datornic fat de ea. Aci e baza datoriilor sale.
Obligatia fiecilruia fava de toti nu rezultg dintr'o hotarire arbitrarg, exterioarg lucrurilor ; ea este numai contra-partida foloaselor pe pre fiecare
le are, trind in 8ocietate, pretul serviciilor pe care asociarea le face fiecgruia.

Indeplinirea datoriilor sociale nu este altceva cleat primirea unei Indatoriri In schimbul unui foks. Cu alte vorbe, recunoagerea unei datorii.
Ideea de datorie, ntiscutg din quasi-contractul de asociare, duce neapdrat
la ideea de sanctiune, care este de acum incolo legitim. Datoria social nu
este numai o obligatie de con0iint, dar o obligatie fondatg in drept, dela
Implinirea cheia nu putem sap& frg violarea unei regule precise de justitie. Legea pozitiv, care va asiguri executarea obligatiei sociale, nu va

www.digibuc.ro

300

Dr. G. MARINESCU: COOPERATIA INTELECTUALA NATION. $1 INTERNATIONALA

mncu1c Radar dreptul individului ; va sa zica nu e vorba de o interventie

abuziva din partea societatii, In ceeace priveste raporturile dintre oameni.
Notiunea aceasta de datorie a omului catre ceilalti oameni, and, in realitate si in morala, o baza datoriei sociale, imprima in acela timp libertatii
dreptului individual adevratul Mr caracter si prin aceasta le limiteaza
si le garanteaza.
Doctrina solidaritatii apare, in istoria ideilor, ca desvoltarea filozofiei
secolului XVIII si ca desavarsirea teoriei politice si sociale a carei formula
a dat-o, pentru prima oara, revolutia franceza prin trei cuvinte abstracte:
libertate, egalitate si fraternitate.
Dupa Bourgeois, dad, revolutia a facut declaratia drepturilor, mai famane acmn de adaugat declaratia datoriilor. Aceasta rezuma toate silintele
ce ramn de facut. Declaratia datoriilor trebuie sA completeze declaratia
drepturilor. Declaratia datoriilor se naste din faptul ca oamenii sunt legati
intre ei prin solidaritate. Solidaritatea naturala e injusta. Scopul e tocmai
de a inlatura injustitia solidaritatii naturale prin aplicarea principiilor de
justitie, in ceeace priveste schimburile de servicii dintre oameni.
Bourgeois nu doreste s dispara cuvhitele: libertate, egalitate, fraternitate, depe frontonul edificiilor, dar voieste ea la aceastrt formula sa se adauge

si cuvAntul de solidaritate.
Jules Payot crede ca prin conceptia lui Bourgeois s'a introdus in constiinta franceza 0 in cea europeana, un element cu adevarat nou, diferit de
vechea fraternitate, si cil tocmai prin introducerea acestui element nou,
intra in circulatie un cuvant nou, cuvantul de fraternitate, avAnd un inteles destul de vag, si care nu poate s exprime destul de complet aceasta
idee noua. Deaceea Payot cere mentinerea cuvntului solidaritate, deoarece
inseamna ceva cu totul now
SA ascultam acum i argumentele de ordin biologic invocate de d-1 Bourgeois, pentru a proba evidenta solidaritatii. Biologia, zice aeest eminent cugetator, din studierea organismelor va da stiintei sociale elementele sintezei
va stabili probele.
Orice individ, orice fiinta vie este un agregat si partite care 11 compun
sunt ele inses niste indivizi, niste fiinte vii; fara indoeala, o stiinta inarmat
cu mijloace de cercetare mai puternice, va gsi alte elemente si mai simple,
tot vii, in fiecare din celulele vii, care par ultimul grad de simplicitate al
materiei organizate.
Lisa, aceste elemente primitive tind individual sa traiasca si sa se desvolte ;

totus ele sunt legate printr'o strAnsa solidaritate. Ele nu sunt puse unul
lAnga altul, intocmai ca pietrele dintr'un morman de pietre ; ele nu se lupta,
intre ele, nu se nimicesc orbeste ca luptAtorii in rasboaie. Ele se desvolta
totus desvoltarea lor contribue la desvoltarea organismului pe care ele Il
compun; ele evoluiaza i evolutia Mr este o functiune a evolutiei colective.
Ele sunt, Inteun cuvAnt, asociate.
asociarea kr contribue, nu numai la desvoltarea intregului pe care ele
11 formeaza, dar si la desvoltarea fiecareia din ele. Solidaritatea care le leaga,
departe de a le impiedeci activitatea si de a le opri creterea, le sporeste pu,

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

301

terile i grilbe0e desvoltarea lor. Ele aunt asociate

i asociatia se soldeaza
cu cstig, nu cu pierdere, pentru fiecare din ei, ca i pentru totalul pe care
formeag.

Legea diviziunii muncii fiziologice nu este altceva cleat coordinarea

silintelor individuale.
Corpul unui animal, zice Henri Milne-Edwards, intocmai ca i corpul

unei plante, este o asociare de prti care au fiecare viata ei proprie, care
sunt la rndul lor niste asociatii de elemente organizate... La animalele
ale citror facultti stint cele mai mIrginite i a cror viat este cea mai obindividul este mai degrab un agregat cleat o asociatie;... astfel
se petrec lucrurile de indat, ce ne ocuprun de fiecare din seriile de fiinte din
ce in ce mai perfecte, si care toate la un loc formeaz regnul animal; vedem
atunci C diviziunea muncii se introduce din ce in ce mai mult In organism;
diferitele facultti se izoIeaz 0 se Iocalizeaz; fiecare act vital tinde s se
efectueze printeun instrument special, si prin conlucrarea unor agenti deo-

sebiti se obtine rezultatul general... Dar numrul din ce in ce mai mare

de agenti ai vieii i varietatea functiunior lor au adus duph sine coordonarea

fortelor lor;... pe msur ce observatorul se Malt& ctre fiintele cele mai

perfecte, vede ca, aceast armonie devine tot mai intim i c se stabilete
subordonarea 1). . .

In acest mod se desface adevrul definitiv: activittitile individuale izolate, cresc *Meet ; opuse, ele se nimicesc una pe alta; juxtapuse, ele se adun;
numai activittile asociate cresc repede, dureaz si se immultesc.
Asociarea creiaz a zis Isoulet.
Conlucrarea actiunilor individuale in actiunea solidar d legea sintetic
a evolutiei biologice generale.
Mai departe Bourgeois citeaz o cugetare adnc a lui Edmond Perrier:

Stabilind c, In lumea fiintelor vii, dac lupta conditioneaz progresul,

cum au invtat cei cari viseaz o rsturnare social, progresul nu a fost
realizat niciodat cleat prin asociarea fortelor individuale i coordonarea
lor armonioas, stiintele naturale constituesc nu numai filozofia cea mai
innalt, dar singura filozofie In stare s dea guvernelor cunostintele necesare
pentru cercetarea i vindecarea rnilor adnci ale vremilor de fag 2).
Aceste cuvinte ale eminentului naturalist sunt un rspuns precis la apelul
pe care, dela Auguste Comte incoace, politica i filozofia Il adreseag stiintelor naturale, carora le cer desnodmntul dramei omene0i.
Neaprat ch argumentele de ordin biologic ale d-lui Mon Bourgeois aunt
mai putin convingatoare, ca cele de ordin juridic, social si moral, deoarece
In momentul cnd autorul
scris lucrarea asupra solidariatii, biologia
nu Meuse Ina progresele pe care le-a realizat de atunci.

De mult timp meditez asupra relatiflor dintre biologie, sociologie

moral i studiind organizarea perfect a fiintelor vii, precum i interdependenta elementelor care le constitue, am ajuns la concluzia c natura ne ofer
1) Milne-Edwards. Le cours sur la physiologie et l'anatomie compares.
21 Edmond Perrier, Faune des dotes de Normandie '1894.

www.digibuc.ro

302

Dr. G. MARINESCU: COOPERATIA INTELEOTUALA NATION. $1 INTERNATIONALA

tipuri ideale de organizare socialh 0 de solidaritate a elementelor organismului. 1,4 don s expun aci cateva din legile dup care se conduc fenomenele
naturale, gratie crora domnete armonia cea mai deplinh in exercitarea drepturilor i obligatiilor ce le are fiecare element, fiecare celul.

Prima lege 0 una din cele mai importante este legea muncii. Inteadevr,
toate elementele organismului nostru, dela cele mai superioare pan'a la cele
mai modeste, muncesc frh preget, executand o munch ordonatil. Inima,
acest motor puternic, nu al simtimintelor omeneti, care sunt localizate in
creier, impinge sangele in vasele arteriale, care II distribue organelor i testurilor. Inima, zicem, muncete din primul moment al fiintei noastre, panh
in clipa suprema a mortii i totu, in stare normal, ea nu se obosete, Cum
se face aceasth minune ? Fr indoealh, natura prevgatoare a fcut ca inima
functioneze in regim permanent, adich, dup fiecare contractie urmeaza
o perioadh scurth de repaos, in care inima ii repara cheltuelile filcute cu
contractia ei, ab, eh, gratie acestui repaus scurt, dar suficient, inima poate
function& o vieat intreag. Mai este 0 alth particularitate interesanth in
liziologia acestui important organ, anume ch' el are o structura asemntoare

cu a muchilor voluntari, insh, prin inervatia lui, se sustrage vointei lui.

In aceast dispozitie admirabilh vedem, deasemeni, o msurh de prevedere
a naturii, care n'a lsat la capriciul vointei noastre, functionarea inimii.
dintre noi, inteun moment de desperare, nu i-ar curm& existenta,
facand s inceteze bhtile inimii?
Toate celelalte organe, prin elementele lor constitutive, se supun acestei
legi a muncii ordonate, ftira oboseal, fr istovire. Dacg, in cursul zilei,
noi ne micam, facem tot felul de sforthri, iar glandele noastre secret&
diferite sucuri trebuincioase organismului, duph o perioadh de activitate
urmeazh o perioadh de repaus, aceea a somnului, care are drept scop s repare

puterile incercate prin activitatea zilnic. In somn, activitatea tuturor organelor noastre se domolete. Creierul se odihnete, reflexele superioare,
care 10 au sediul in scoarta i in nucleii dela baza creierului, in peduncul,
in protuberant, in bulb, in mhduv, etc. scad, din ce in ce mai mult, cu cat
somnul devine mai adanc ; diferitele secretii se imputineag. Chiar btile inimii
se fac mai rare, duph cum se micoreazh i num'grul respiratiilor. Ins inima

respiratia continua', s functioneze, chci sunt absolut indispensabile vietii

noastre. Somnul este reparator i dimineata suntem dispu0 s muncim.
Numai and organismul sufere, somnul e turburat de vise, iar, dimineata,
ne simtim obositi. Acum, dach privim ce se intampl in societate, constatm
cu durere ch aceast, lege a muncii nu e respectatil. Timp de secole sclav
au muncit pentru gustul nobilului, iar, in societhtile moderne, lucrAtorii manuali i intelectuali muncesc, unii cu bratele, altii cu creierul, pentru a intretine o sum de individualitti parazite sau perverse cari nu se supun acestei
legi admirabile a muncii.. A pute& zice cu Carlyle:
Doi oaxneni cinstesc, nu trei. Intaiu pe muncitorul trudit, *care cu unealta
lui scoash din, pmant, din greu cucerete phmantul, facandu-1 stilpanirea
omului. Vrednich de cinste este, pentru mine, mama aspr, noduroas, in
care tau se gsete o virtute isteath. Vrednicit de cinste este 0 fata asprh,

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

303

thbhcith de toate vremurile, mitnjith, ea aspra ei inteligenth: dici este fata

unui om care trhiete omenete.
oCinstese un al doilea om 0 mai mult inch: pe acela pe care-I vedem trudindu-se pentru cele neaparat trebuincioase
Dach eel shrman i smerit se trudete pentru ca sL avem hranh, nu trebuie oare ca cel mare 0 shivit sh se trudeasch in schimb pentru ca celhlalt
s aibh Luminh, SfAtuire, Libertate, Nemurire?
oPe acetia doi, de toate treptele, Ii cinstesc: tot restul este paiu i pulbere, pe care vAntul poate sh-I sufle unde vrea.
Dach, In organismul nostril, nu existh elemente parazite, acaparatorii
acei cari speculeazh munca altora sunt o plaga a sociaLtii. Dup rt,sboiu,
ne-am pomenit cu o clash de linboghtiti, cari sunt o adevrath calamitate,
0, In contra crora, nu s'au luat mhsurile ce se impun.
Am convingerea ferma c, inteun viitor rnai apropiat sau mai dephrtat,
munca va fi obligatoare pentru toath lumea, dup puterile fiecruia.
A doua lege, care guverneazh fenomenele vietii noastre este legea economiei de timp, spatiu i materie. Natura, cu un minimum de spatiu, infaptuete structura adrairabil a vegetalelor i animalelor i pentru ea sh fug
aceasta aleargh la dispozitii speciale: circonvolutiile creierului i convoluOile intestinale. Creierul nostru are o suprafath vasth; Intre aceast suprafath ntins i variatele fenomene psihice exista o legriturh; ca sh fad, economie de spatiu, natura recurge la circonvolutii, la plici, cu ajutorul chrora
creierul, cii o suprafath aA de vast, poate intr in craniul nostru, a& de
mic. Dach natura n'ar fi intrebuintat acest meteug, am fi avut un cap
monstruos, cum se observ In cazurile patologice, de pildh In hidrocefalie.
Aceea economie o face natura in aranjarea intestinelor, care cu o lungime
foarte mare (9 metri), numai multumit invrtiturilor lui se concentreazh
in spatiul restrAns al abdomenului. Dad, economia de timp este deasemeni
importanth in toga activitatea noastra organich, chci noi trAim in timp
In spatiu, iar viata noastrA este scurth.
In lumea fenomenelor sociale legea economiei de timp, spatiu i materie,
nu e respectath cleat rareori. Sh ne intoarcem privirea asupra mijloacelor
de traiu: locuinth, alimente, ImbrAchminte, i vom vede& in societatea noastrh: lux, risip i abuz.
A treia lege pe care o constatm In fenornenele vietii este aceea a diviziunii muncii. Fiecare organ are o functie principal& pe care o Indeplinete

toat viata. Stomacul produce sucul gastric, ficatul bil i glycogenul,

sistemul nervos este sediul sensibilithtii, mobilithtii 0 al tuturor fenomenelor psihice. Inima trimite ange tuturor organelor, oasele au un rol mecanic, iar muchii, organe ale vietii de relatiune, pro due efecte mecanice
calorice. Dach, In organismul viu aceasth diviziune a muncii este respectath, In societatea omeneasch: the right man in the right place, este mai mult
ceva de domeniul legendei. Este adevrat cg, in momentul de fath, la popoarele culte, se studiazh cu mijloace tiintifice, vocatia profesionalk
care, de sigur, va juca un rol insemnat In viata viitoare a popoarelor. America ne-a dat un exemplu splendid, cki a putut sh-i organizeze repede o

www.digibuc.ro

304

Dr. G. MARINESCU: OOOPERATIA INTELEC'TDALA NATION. $1 INTERNATIONALA

armata, format& din soldati distribuiti pe specialithti, duph aptitudinile

fiecruia. Cati oare, din marii demnitari ai Statului, au fost preparati pentru

inalta lor misiune? Foarte putini, chef pe cei mai multi, numai politica
i-a cocotat acolo unde se af1. Prin politich ajungi orice: ministru, director
de institutii, membru In consiliile de administratie, conduchtor de departamente pentru care n'ai nici o pregatire. In asemenea conditii nu e de mirare ch vedem greuthti ivindu-se in diferitele domenii ale activittii publice
i ne sbatem in mijlocul a tot felul de nevoi. In mentalitatea noastr, este
cev b. copilhresc, anume eh' putem face ori i. ce Ruh preghtire. Aceasta Imi
reamintete povestea cu buchtreasa lui Ion Ghica, care rugh pe marele
scriitor, pe atunci director al teatrelor, s dek ,i. bArbatului ei, lene i. prost,

o functie la teatru i, la intrebarea lui Ion Ghica, ce post ar vrea, bucthreasa naiva Ii rhspunse c ar putea i el sh bath cu btul in timpul cnd orhestra
aceasta fiind o meserie
Cate greeli nu s'au comis i. se vor mai comite inch din nerespectul acestei
legi a diviziunii muncii 1
Legea echilibrului are o innalth misiune in organizarea fiintelor vii. In
adevar, dad cercetm fenomenele biologica vedem c ele se petrec la o ternperaturl constant, care nu e ridicath, eh mai toate humorile organismului
au reactia aproape de neutralitate, ch' nu exista presiune considerabffit, nici
voltaj ridicat. Toate fenomenele vietii se desfhpar In apropiere de echilibru.
Cine permite sh se petreach aceast minune? Fermentii, care stint elemente
energetice i. care comand fenomenele vietii. Fr ei nu ar putea axe& loc

oxidatiile, la temperatura de 37, care este optima pentru fenomenele

vietii, iar %al fermentii hidrolitici, fenomenele digestiei nu ar existk

Legea justitiei, pe care o deducem din studiul fenomenelor vietii, este

aceea a justifiei in neegalitate. Trebuie s spunem cu thrie, ch, dach In organismele vii nu exist& egalitate, gsim tau o justitie, de pildh, la banchetul
vietii, la care fiecare element nobil, cum e celula nervoash, sau un element
mai putin diferentiat, cum este fibroblastul, se osphteazh duph nevoile lui.

Din acest punct de vedere organismul nu cunoate injustitia strightoare

pe care o vedem In societatea noastr, In care, alaturi de miliardari i de
existh muritori de foame ; printre cati se ghsesc fiinte mai demne
de fericire cleat printre imboglitii de rsboiu! Aceasta se intamplA numai
atunci and organismul e bolnav, adich' atunci cnd, In societatea noastr,
cu atatea anomalii, legea justitiei In neegalitate nu e respectath. In asemenea
imprejurAri i .In corpul nostru apar boale de nutritie, obezitatea, diferitele
reumatisme, tumorile, discrasiile, etc.
Legea solidaritii sau a armoniei organice merith o atenfie deosebith.
In organismul viu nu exist o lupt, cum s'a crezut ; totul lucreazh pentru
tot. Un exemplu, intre altele, poate ilustri aceast lege. and ne rhnim, in procesul de reparare a rhnii, iau parte toate organele cu secretie internh, care
varsh, In snge, sucurile necesare pentru cicatrizare. Dad Insh, una din glande
este insuficient, cum se intampl, de pildh, In myxoedem, unde glanda

tiroid lipsete sau e bolnavk atunci plasma angelui lipsith de secretia

glandei tiroide, care este un element necesar reparatiei rhnii, nu contine
www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

305

tot ce trebuie pentru a asigura vindecarea. Plaga Intarziaza saptamani

chiar luni, iar, du& administram bolnavului o mic& cantitate de tiroid,
vindecarea vine repede. Iat dar un exemplu demonstrativ de ceeace va
zica solidaritate In organismul nostru. Este o adevamta simfonie In reactiile
noastre organice. Totul se inlantueste, asigurand sntatea i fericirea,
care caracterizeaza' un organism sanatos. Aceasta lege a solidaritatii a fost
nesocotita in societatea tuturor vremurilor, cum o probeaza lupta de clase,
cu diferitele ei inftisari. Oamenii de Stat prevazatori au autat sa faca legi
care s& armonizeze interesele diferitelor clase, infiintand institutii de asi-

stenta, intemeind cassele de ajutor sau pentru accidentele muncii, chiar

introducand forma de guvernamarit care se chiama republica. Neaparat
democratia, cand nu e demagogie, trebueste privita ca o imitatie fericita
a solidaritatii din organismul nostru.
Legea ereditigii, lege de conservare prin excelenta, trebuie meditata de
oamenii nostri politici.
Gratie ereclitatii specia omeneasca se perpetua in decursul timpurilor
pastrndu-si caracterele specifice, fizice i psihice..

In aceasta proprietate de conservare intervin icele energii speciale pe

care le numim fermenti, i, care, dupa cum am aratat inteo lucrare recenta,

ne explica transmiterea caracterelor ereditare. Acesti fermenti intervin In

toate actiunile vietii noastre, ei sunt instrumentele functionarii celulelor
si, dac ne-ar fi permis o comparare, 1-am asemana cu rolul intelectualior
In viata
In afara de influenta fermentilor, care mentin echilibrul nostru fizicohimic, echilibrul A mai face si prin ajutorul sistemului nervos i anume prin
cele doua sisterne: sisternul simpatic i sistemul parasimpatic. Primul are
o actiune stimulanta, eellalt o actiune moderatoare. Sisternul simpatic
excit organismul pentru lupta i sporeste puterea de aprare. El dilat
pupila spre a marl perceptia luminoasa, excita inima spre a d sange muschilor, contracta vasele sanguine din viscere, ridicandu-le presiunea i alunga
sangele spre creier, plrnani i muschi. Sub influenta lui zaharul se varsa

in torentul sanghin, marind astfel energia de contractie a muschiu1ui. Tot

el excit glandele sudoripare spre a rcori corpul incalzit prin mrirea activittii muschiulare, iar, In timpul luptei, perii anirnalelor se contracta
dandu-le un aspect impunator. La orn nu se vede decat o urm de aceasta
reactie. Sistemul parasimpatic, din contra, conserv energia, pupila se contract& sub energia lui spre a se fel de lumina, &AO& inimii se incetinesc
spre a repara cheltuelile facute cu ocazia functionarii, mai intense, a simpaticului. In durere, In mink, In orice excitatie intens celulele nervoase simpatice sunt excitate, iar cele parasimpatice sunt inhibate. Deaceea exista
o consumare de energie in activitatea simpaticului, pe and in aceea a parasirnpaticului o acumulare de energie. Aceeace mai trebuie stiut este ca activitatea acestor doua sisteme, in aparent antagoniste, dar care, In realitate
se ajuta reciproc, este datorita unor particule, numite ioni, de potasiu si de
calciu, incarcate cu o sarcina electrica. Emigrarea kr ne explica curentul
de actiune in nerv. Se vede Cat de profunda a fost cugetarea lui Goethe care

www.digibuc.ro

306

Dr. G. MARINESCU: COOPERATIA INTELECTUALA NATION. $1 INTERNATIONALL

apunea c electricitatea este sufletul universului. Ajutorul ce i-1 dau cele

2 sisteme: simpatic i parasimpatic, contrasteaza cu actiunea discordant&
care se observa In societatea noastr. Opozitia i guvernul, departe de a
se ajuta reciproc, pentru interesele superioare ale Ora, se ataca violent,
Intrebuintand ca arme, nu numai fapte reale, dar recurg chiar la calomnie
i distrugere. Rareori s'a vazut, la noi, momente, In care, opozitia sa fi dat
concursul su guvernului, and acesta face& ceva bun. Ajutorul ce
i-1 dau cele dolt& sisteme antagoniste din corpul nostru i de care am
vorbit, nu se gasete la aceia cari ii disputa onoarea de a conduce interesele tarii.
R3volutia franceza sustinand drepturile omului a proclamat ca baz&
a organietrii sociale notiuni noui pe care le-a concretizat in frumoasele cuvinte: libertate, egalitate, fraternitate. Mai mult .chiar, inteun avant
de entuziasm ele au lost inscrise pe toate institutiile publice i chiar pe inchisori. Dar, o intrebare de cea mai mare important, care a fost deseori
dar mai niciodat analizata la lumina documentelor biologice i antropologice, anume dad, toti indivizii dinteo societate sunt, In realitate, egali, ca
valoare social. Aceasta teza merita sa fie cercetat mai cu deamnuntul.
Inteadevr, dad, s'ar demonstra, ceeace nu este greu, c' membrii uneia
i aceleea societt,ti nu sunt de loc egali i ea, In general, tocmai neegalitatea Ii caracterizeaza, atunci considerand cauzele care produc aceasta
neegalitate s'ar deschide o noua era politicii sociale. Experienta de toate
zilele ne arata nu numai ca egalitatea nu exist& intre membrii
dar ea ea nu va exista niciodata i aceast neegalitate, in afar de cauze sociale imediate, recunoate cauze originale indeprtate. Baca noi examinm
fiintele care triesc in colonii, precum sunt furnicile i albinele, daca ne Intoarcem, pe de alt parte, privirea asupra unei societilti restranse, precum
este familia i, dupa aceea, studiem socieati mai Intinse, ceeace ne isbete,
este neegalitatea caracterelor fizice, intelectuale i morale. Dupa cum elementele unui organ, de pild celulele nervoase, care au In aparenta aceea

functie, nu sunt identice, nu intalnim deasemeni aceasta identitate nici

la membrii unei familii sau unei societ4i. Tocmai aceasta neegalitate poate
fi utilizat, pentru diviziunea muncii, cum este de pilda cazul cu sistemul
Taylor i cu vocatia profesional. Se intelege dela sine ca indivizii unei societati fiind neegali, din punct de vedere al energiei cheltuite pentru societate, i al travaliului util, ei nu se pot bucura de aceleai foloase.
Ca sa ilustrm neegalitatea din punct de vedere al valorii intelectuale
dam ael, dupi Galton, care arata ca, la 1.000.000 de oameni, marea majoritate (838,140) este reprezentat prin valori mijlocii, oamenii talentati ca
cei slabi Inzestrati cu calitt.ti intelectuale numra fiecare ate 81.692, indivizi, geniali ca i neutilizabilii sunt fiecare, ate 248. Se vede, in aceasta
schema c la cei doi poli avem, pe deoparte oameni de geniu cari sunt factorfi culturii i civilizatiei, iar pe de alta, la polul opus, indivizii cari sunt
o sarcina pentru societate: idiotii i imbecilii.
Cunoaterea acestor fapte este indispensabila oamenilor politici cari
iau greaua saicin de a conduce destinele unui popor.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

307

A proclama egalitatea printre oameni, atunci and ea nu exists, in-

seamn a se insela pe sine insusi i pe altii, in orice caz este a face o

opera gresit. bad, insa aceasta inegalitate este datorita mediului in care
taieste individul, conditiilor de trai nenorocite pentru unii, prea favorabile pentru altii, lipsci de higiena pattru cei sriraei, lipsa care favorizeazi
degenerarea individului i izbucnirea boalelor infectioase, oamenii de stiiata
vor putea, cu
usureze consecintele acestei inegalit4i, ridicand
starca socia1 i morala a lucrtorilor din uzine, ateliere, etc. Prcfilaxia
individua1 i socialit este cea mai puternica armil in contra neegalit tii
claselor sociale i aci credem, cu Descartes, ca medicina este acea

care va fi In stare

s'a'

amelioreze soarta oamenilor si a diferitelor sari

sociale.
V

Dach starea intelectualilor adevrati, inainte de iiisboiu, a fost grea

nenorocia, dup rsboiu a devenit dezastroas. Dintr'un capt la altul
al Europci nu se aude cleat un strig:it scos de intelectuali: Civiizatia este
amenintad, intelectualii sunt In mizerie. Acest strig:it a g sit un ecou chiar
in sanul Ligii Natittnilor, care, prin comisia de cooperare intelectuala, a
inceput sa furl, o anchetil In toate tarile, mai ales In acelea bantuite de rsboia
In care civilizatia nitscandit sau putin inaintata e amenintata din
cauza lipsei de bani.
Semnalul de alarmit a fost dat de H. Bergson. Acest profund cugettor,
dandu-si scama de primejdia care amenintl munca intelectuala i civili-

zatia, a putut, gratie autorittitii sale, sa Lea s se constituie o comisie

international de cooperatie intelectualit, alipit Ligii Natiunior.

Cum era firesc, pentru ca aceasa comisie sa-si poata da seama de
starea real a greut4ilor intampinate de intelectualii ctiferitelor t ri, dup.&
rsboiu, a facut un chestionar pe care l-a trimes diferitelor tari din Europa
si din America.
Sa-mi fie permis de a amintl ca, Inca in 1920, am dat semnalul, prin

prin scris, aritand criza prin care treceau intelectualii romani,

crizit care, din nenoroeire, n'a mers decat agravandu-se; am publicat in
revista Renqterea roman& (1920) un articol:
qi laboratoarele, In care am facut apel la unirea intelectualilor, artand care sunt
datoriile i drepturile lor in momentele de fat, am luat parte activa la
grai i

infiintarea Asociatiei intelectualilor rometni, inteun comitet de persoane cari

await un nume i1 cultura acestei tri; am elaborat chiar statutele acestei

asociatii i m'am dus la ChisinAu si la Iasi, la Timiscara si la Crakva,

la Galati si la Ploesti, unde am tinut conferinte, in care artam r lul

intelectualilor in cultura pepearelor in general si a Romaniei in special.

Aceasta miscare a starnit oarecare entuziasm i inspira, intelectualilor in
suferinti, bone sperante pentru viitor. S'au tinut chiar mai multe sedinte,
In amfiteatrul Iristitutului de Fiziolcgie, in care s'a discutat chestia nstitutiei si a statutului functionarilor, precum i alte probleme imp rtante,
s'a rugat oamenii nostri politici a se inteleaga asupra problemdor vi-

www.digibuc.ro

308

Dr. G. MARINESCu: CoOTERATI4 INTELEcTUALA NATION. RI INTERNATIONALA

tale ale tarii. Din nenorocire, asociatia intelectuala n'a putut sa dinuiascit mult, cAci unii din membrii comitetului au trebuit sa plece in
strainatate, pentru studii,
scepticii, au incetat de a mai colabora,
iar eu insumi, sub greutatea datoriilor mele profesionale i a luerarilor
tiintifice, n'am putut sa fac fata situatiei.
Aceasta miFare a intelectualilor romani merita sa fie semnalat, caci
ea a fost strigatul de durere al unei clase asuprite, ignorata de oamenii
politici i dispretuita de Imbogatitii de rasboiu.

Se vor redestepta oare intelectualii nostri, mai curand sau mai tarziu?
Nu tiu, dar ceea ce este neindoios, este ca, fata cu imprejurgrile actuale,
in care desbinarile politice i unele tendinte nenorocite ameninta existenta
tarii noastre, intelectualii ar avea de savarsit o opera salutara patriei,
caci munca i pretuirea ei trebue s, fie fundamentul si ratiunea existentei

chiar a unei tari.

Tin sa adaug ea, a randul su, profesorul D. Hurmuzescu a fondat
Federalia muncitorilor intelectuali, care avand un obiectiv mai precis, adic,
In prima linie, apararea intereselor materiale ale intelectualilor, este menit& A' fad, oarecare servicii muncitorior intelectuali.

Comisia internationala de cooperatie intelectuala, alipit de Liga Natiunilor, s'a adresat Academiei Ron-lane, invitand-o sa formeze o comi-

nationala de cooperatie intelectuala, care sa se pun& in legatura cu

diferitele institutii culturale i acestea ar indica lipsurile de care sufere f iecare. Scopul urmarit de comisiile nationale este urmatorul:
a) de a servi ca intermediar intre organele vietii intelectuale din Wile
lor respective i comisia internationala;
sie

b) de a colabora la arichetarea vietii intelectuale;

c) de a transmite secretariatului comisiei internationale sau direct,
celorlalte comisii nationale interesate, cererile cele mai urgente ale institutiilor sau ale muncitorilor intelectuali din tarile Mr respective, mai ales
in ceeace priveste crtile i instrumentele, usurinta de a calatorl i schimburile interuniversitare. Comisiile nationale ii fixeaza ele insq raporturile cu guvernele Mr, precum i regulamentul Mr. E de dorit ca fiecare
comisie sa cuprinda reprezentanti:
1. din institutiile sau asociatiile create anterior pentru incurajarea coope-

rrii intelectuale in domeniuI national sau cu tarile vecine;

2. din lumea universitara;
3. din bibliotecile nationale, institutele bibliografice sau serviciile de
schimburi de publicatii:
4. din principalele academii sau societati savante ;
b. din federatiile nationale ale muncitorior intelectuali.
Fiecare comisie national& sa insarcineze pe unul din membrii ei sa corespunda cu secretariatul comisiei internationale i cu celelalte comisii nationale. Numele i adreseacestui membru, toate informatiile asupra cornpunerii i functionarii comisiei internationale precum i toate comunicarile i propunerile ce doresc s fack vor fi trimise secretariatului comisiei internationale care le va public& in buletinul sau.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

309

La chestionarul trimes de comisia internationala de cooperatie intelectual diferitelor institutii culturale din Romania, In numr de cincizeci,
0 care a fost distribuit prin intermediul Academiei Romane, n'au rspuns
cleat zece- i printre acestea, institutiile germane din Sibiu au fost mai complete.

Dezideratele institutiflor, care au rspuns, au fost urmatoarele:

Academia Roman dorete s-i lrgeasca cadrele activittii sale, ins,.
nu are fonduri din cauza valutei slabe. Deaceea Academia nu poate participa efectiv la congresele tiintifice.
Societatea regard de geografie (2.762 membri) ar vol s intreprind publicatii sintetice i s creeze sectii in Basarabia, Bucovina 0 Transilvania,
MA' nu are fonduri nici local propriu.
D-1 prof. N. Iorga a dat lmuriri asupra studiilor istorice In Romania.
Directia Arhivelor a aratat istoricul i activitatea ei.
Institutul meteorologic arata toate lucrrile teoretice i practice ce a
fcut. La institutul meteorologic s'a fondat, In 1922, Biuroul roman de schim-

buri internationale, care a distribuit publicaiile venite din State le-Unite,

Po Ionia i Belgia. Institutul, din cauza greuttilor financiare, e amenintat
opreasc lucrarile. Raportul institutului semnaleaza atarea precar a
intelectualilor romani.
coala politehnic, din Timioara are deasemeni greutitti bugetare, care
o impiedea s-i recruteze profesori, acetia preferind s intre in industrie.
Mizeria studentilor e mare.

Saii din Transilvania au doua societti savante, una pentru studierea

Transilvaniei, alta pentru istoria naturaht Mai au muzeul Bruckenthal
(Sibiu) 0 arhivele natiunii sseti.
In rezumat, societtile savante nu ii pot publici lucrrile. Muzeele
i arhivele nu pot cumpra crti.
Este regretabil c celelalte institutii L laboratoare nu au rilspuns nici
Oda acum.
Comisia de cooparatie intelectual, a Meat in acela timp i o ancheth
printre specialiti (oameni de giinp, artiti, oameni de litere, profesori,
publiciti, tipografi i editori), cerand ca specialitii marcanti, din fiecare
s rspunda amnuntit, referind asupra publicatiilor altora, sau dand
rezultatul experientelor lor asupra punctelor:
Avut-a oare loc vreo schimbare important, In ultimii zece ani,
1.
In specialitatea respectiv? Modificarile sunt datorite aplicrii nouilor me,
tode, opiniei publice, sau altor cauze? A fost progres sau regres? Ce relatie
exist Intre specialitatea fiecruia i munca intelectual din tara respectiva?
Munca specialistului intrebat este original sau numai vulgarizare?
Care e atitudinea presei, ajutorul bilnesc din partea Statului, in2.
stitutiilor sau persoanelor particulare, ce burse se dau, ce premii i ce dotatii exista pentru munca intelectual? Care e succesul comercial al muncii
intelectuale? Ce facilitti i ce dificulati exista In productie i in vanzare?
Cum se recruteaz specialitii pentru fiecare specialitate? Recru3.
tarea se face acum mai uor sau mai greu ca Inainte? Ce e de fcut pentru

www.digibuc.ro

310

Er. G. MARINESCU: COOPERATIA INTELECTUALA NATION. $1. INTERNATIONALA

a o ameliora? Care e situatia economica In specialitatea respectiva? Cum

se face educarea tehnica? Exista greutati In obtinerea de material si de instrumente pentru experiente?

4. In specialitatea fiecaruia, ce asociatii, institute de cercethri, sta-

bilimente de educare, reviste, etc., exista? Au oare aceste organizari venituri indestulatoare? Care sunt in situatie precar? Se simte nevoia sa se
creeze altele, care nu exista?
5. Care este influenta t irilor strine asupra fiechrei specialitilti? Specialitatea intrebatului are vreo influenta In stridnatate?
6. Ce izvoare de informatie are specialistul intrebat din patrie si din
restul universului? Ce trubuie facut pentru ameliorarea lor?
Ce relatii exista hare muncitorii unei specialithti i muncitorii si7.
milari din straintitate sau cu organizatiile speciale? Pot oare aceste relatii
sa se intensifice? Este posibila o organizare international i daca da, In
ce mod?
8. Ce desvolthri si ce planuri de munch prevede intrebatul In specialitatea sa?
9. Sa se mentioneze daca starea moralithtii publice are vreo influenta
asupra felului muncii intelectuale, sau dad, este influentat de ea.
La acest chestionar, ca i la eel precedent, numarul persoanelor cari au
rhspuns din tara romaneasca a lost mic, ceeace nu e spre lauda noastra.
La invitarea SocietLtii Natiunilor de a trimite un delegat spre a participa la a 3-a sesiune a comisiei internationale de cooperatie intelectualk
din Decernvrie 1923, dupa ce Academia Rjmand mi-a facut onoarea sa ma
delege, s'a rhspuns, In numele comisiei nationale de cooperatie intelectuala,
urmatoarele: Suntem de p Jere ca miscarea de solidaritate intelectuala

ar trebui sa se Indrepte intaiu catre ttrile, In care viata intelectuala este

primejduita mai mult. Linia de purtare In aceasta opera nobila trebuie sa
fie echitatea. Mai ales insiitutiile t oiler care nu numai ca au suferit mult
din cauza rasbaiului, dar din cauza Imprejurarilor neprielnice nu se pot reface singure, trebuiese avute In vedere. T trile, cum e Romania, care n'au
o industrie hirnica, nu posecla nici o fabrica de instrumente de precizie
ceva mai mult, au pierdat i putinul ce aveau, ale chror biblioteci i arhive
au fost devastate si care, afara de acestea, sufax din cauza deprecierei mo-

nedei kr, ar trebui ajutate in 'primul rand. Acesta este, credem, criteriul
cel mai bun p-ntru orientarea organizarii ajutorarii intelectualior. Comisia nationala romana crede Inca eh este nevoie de oarecare urgenta In
ajutorarea universitatilor i institutiilor In suferinta i propune ca intelectualii apartinand universitatilor din pile norocoase, care n'au suferit din
cauza urnurilor destrug Ltoare ale rsboiului, sui intervina In mod activ pe
lng opinia publica i guvernele din tarile lor respective in favoarea acestei

mischri de ajutorare intelectuala.

Schimbul de profesori si mai ales trimiterea de savanti ai natiunilor care
au o Inaltui cultur stiintifica, In tirile care au fost bantuite de rsboiu, mai
ales in acelea In care miscarea stiintifica este de data recent, ar fi in sfarsit
de un mare folos reciproc pentru progresul stiintei.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

311

Insrcinat de comisia national, de cooperatie intelectual de a reprezenta Romania la a treia sesiune a comisiei internationale de cooperatie intelectualh am luat parte la edintele acestei comisii, care au avut
loc la Paris, In cursul lunei Decemvrie 1923. 'Pile reprezentate erau: Austria, Belgia, Brazilia, Imperiul Britanic, Bulgaria, Spania, Estonia, State le-

Unite, Finlanda, Franta, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Norvegia,

Olanda, Po Ionia, Romania, Jugo-Slavia, Elvetia, Cehoslovacia.

Chestiunile cari s'au discutat au fost In numr de trei:

1.
Ajutorarea studentilor din trile cu valuth slab;
2.
Procurarea de instrumente de munch pentru institutiile 9i invr
tatii din aceste thri;
3.
Schimbul de elevi 0 de profesori.
In ceeace prive0e chestiunea studentilor s'a constatat ca societtile studenhti, din diferite thri, propuseser, msuri foarte folositoare i indicaserh chiar modul cum s'ar putea pune In practich unele din ele.
A. Pentru ridicarea nivelului studiflor universitare, trebuie inainte de
toate s se asigure studentilor o viat materiali destul de inlesnith. Dupit
rhsboiul mondial lush, o criza foarte gravh, a bantuit cele mai multe naStudille cer prea mult cheltuiali, i pentru ca sh nu vedem, in paguba
intereselor superioare ale natiunior, privilejul unei mici minoritz.ti de oameni bogati, trebuie neaprat s se asigure traiul studentior. Diferite tri
au Inteles primejdia, i s'au sugerat solutii. Confederatia internationahl
a studentilor crede cii solutiile cele mai eficace, consist n crearea de burse,
acordarea de imprumuturi, organizarea de cooperative (case pentru studenti,
restaurante), In fine cere gratuitatea absoluth a invatmantului superior pentru

aceia cari n'au putinta sii pltiteasch.

Confederatia subliniaza faptul cii In Polonia i In Danemarca invtmantul este gratuit, c in Cehoslovacia exist case ale studentior restaurante, i eh In Franta i In Belgia se dau imprumuturi (prts d'anneur).
Pe de alt parte confederatia protesteazh cu energie contra a ceeace toate
rile afiliate numesc diletantism intelectuaL
Ea emite dorinta cii examenele de intrare In universitti, coale sau colegii, sii devinh mai severe.
Ca o reactie contra exceselor de specializare i de utilitarism, care sunt
cele doua aspecte ale tendintelor extreme ale carierelor zise practice (comert i industrie) i a chror primejdii pentru viitorul culturii generale le
semnaleazh, ea cere cu struinth, ca raporturile dintre profesori i studenti

s fie mai intime 0 mai frequente.

Ea cere cu trie ca lefurile profesorior universitari s, fie simtitor sporite, cAci atractia carierelor practice este, sub o formh deghizat, atractia
banului. Trebuie a0, dar sii scutim pe studenti de grija existentei materiale
pentru viitor, pentru ca, liberi de atari preocupatii intr'un secol in care banul
pretinde s fie atotputernic, sii poata sh se ocupe in linite deplinh numai
cu greuttile cercethrilor desinteresate ; oamenii de tiinta 0 de gandire nu
trebuesc numai cinstiti de Wile kr, dar aceste tri trebuie s, le dea siguranta mat erial.

www.digibuc.ro

312

Dr. G. MARINESCU: COOPERATIA INTELECTUALA NATION. $1 INTERNATIONALA

Confederatia internationai a studentior, duph rapoartele care i-au fost

prezentate de catre uniunile nationale aderente, conchide ca specializarea
utilitarismul sunt unul i acelas lucru, prima este mijlocul Intrebuintat
vederea celui de al doilea. Luptand contra utilitarismului, luptAm contra
excesului de specializare.

Confederatia internationall a studentilor crede ch. cultura clasicii este

foarte nemerith pentru aceste scopuri. Dar ea tine sA specifice cA i unele dis-

cipline, rod al civiizatiei contimporane, se potrivesc foarte bine unei atari

intreprinderi; astfel sociologia, studiul stiintei rationale, concepute In esenta
lor filozofich, sunt niste agenti puternici de cultura universalA desinteresath, si pot fi considerate ca niste factori In progresul viitor al omenirii.
Uniunea studentilor elveieni insisth asupra nevoiei de a so desvolt InvAthmAntul filozofiei, bug, a tuturor stiintelor, nu numai in universithti,
dar i In scoalele secundare care prepara pentru universitate.

B. a) Ar trebul studiat chestia schimbului de profesori, de publicatii

stiintifice, etc.
b) Ar fi bine sA se evite specializarea timpurie In cursurile universitare,

mai ales in cursurile tiinifice. Trebuesc luate mAsuri pentru ca studiile

clasice 0, fie ocrotite, mai ales cele filozofice. SA' se insiste asupra sensului
moral si spiritual al educatiei.
Foloasele ce aduc bursele de chlAtorii i studierea civilizatiilor strAine
trebuesc privite din punct de vedere al influentei Mr asupra tArii din tare
face parte studentul. Ar trebui, deasemeni, IncurajatA distribuirea de burse
destinate special pentru studierea clasicismului si mai ales a filozofiei. Crearea

de burse pentru cercethri stiintifice si de burse care sh permita studentilor

Inaintati sA faca studii superioare, ar da cercethrilor Mr un caracter desinteresat i ar contribul s lupte contra tendintelor utiitare din timpurile
de fath. In aceastA privinth trebuie s recunoastem ch nevoia procurArii
mijloacelor de viatA tinde uneori sh creeze un materialism care face pe oameni s priveascA cursurile universitare ca niste simple mijloace de a dobandl o diploma si a-si asigurA o carierA. Pare deci esential sa wain sarcina
materialA de care sufer un mare numr de studenti, data voim sh mentinem
prestigiul studiilor universitare.
C. a) Ridicarea nivelului studiilor universitare. Ridicarea nivelului studiilor universitare nu ni se pare, la drept vorbind, ch se poate obtine printr'o
actiune exterioari asupra universitAtilor. Depinde, In afarA de aceasta, de
factori cari au o importantA prea mare spre a fi tratati aci. Credem, In special, ci ameliorarea formArii secundare si a educatiei In general, mai buna
selectie a capacititilor, reactiunea contra pasivititii intelectuale a elevilor,
contra tendintelor la pragmatism si la utilitarism; in fine o reformi socialA
generalh, va lupt contra Ingustimei mintilor i egoismului claselor de sus,
care alimenteazi universittile.
b) Reactia contra specialiarii. E adevirat eh, pe de o parte, existA
tendinta sA se fragmenteze stiinta as ci fiecare nu-si mai vede cleat propria lui specialitate ; dar, de alth parte, se poate observi ch specialitii cu
adevArat savanti bleep sA se imputineze Intr'un chip Ingrijitor. Dealtfel

www.digibuc.ro

POLITICA EITERNA

313

dad, e bine s, reactionm inpotriva unei specializari pripite, credem c, la

universitate, este momentul and cineva trebuie sa se limiteze la o specialitate oarecare. Pentru aceste motive, suntem de prere a lupta contra specializrii este deasemeni foarte delicat, i. ca nu se poate face o interventie
general, i international. Caracterele mrginite se pot corecta numai printr'o
reformg generala a educatiei, dndu-se mai mults libertate elevior.

In a doua sesiune tinut la Bruxelles in Martie 1923, subcomisia universitara a comisiei de cooperatie intelectual a hotrit sil trimeat un
chestionar tuturor asociatiilor internationale de studenti, rugandu-le s rspund la toate chestiunile care intereseaz pe studenti.
Confederatia international a studentilor a rspuns, intre altele, cg aju-

torarea studentilor a fost important& din punct de vedere international,

fiindcg:

a) Studenti de rase 0 de nationalitti diferite au lucrat impreun, in

diverse centre universitare (de pilda, comitetul de ajutor din Praga cuprinde
membri a 14 nationalitti diferite).
b) Grupe de studenti strini au fost puse in contact cu organizatiile nationale de studenti, cum este de pild, Wirtschaftshilfe der Deutschen Stu-

dentenschaft. S'a Inceput organizarea ajutorrii studentilor rui in Germania sub egida organizatiei germane citate mai sus ; astfel &A nu numai ea

studentii strgini se bucura de reducerile de pret obtinute pentru organizatiile nationale, dar intre studenti se stabiksc relatii bune.
e) Prin organizarea ajutorarii studentilor rui, studentii rui cari se ghsese In diferite centre intr.& in raport unii cu altii cu prilejul conferintelor
speciale.

coalele comerciale Intemeiate de Y. M. C. A., la Sofia 0 la Wuens-

dorf (Germania), arata silintele fticute pentru a face pe studenti s-i ctige existenta, invtndu-i o meserie: silintele de felul acesta upreazg solutionarea problemei refugiatilor. Scoala prin corespondentd, intemeiat de
Y. M. C. A., are 3.000 studenti in diferitele pirti ale lumii.
d) Conferintele internationale, care au drept scop cercetarea situatiei
economice in universitti i care se tin sub auspiciile lui European Student
Relief, precum 0 acelee care au fost convocate de catre Federatia Univer-

sal a Studentilor cretini, pentru a strnge la un loc pe membrii apartinnd acelor National Student Christian Movements, au contribuit s, sta-

blleasc relatii amicale intre studentii multor natiuni, 0 au ajutat la o

mai bun intelegere a problemelor care intereseazg acum diferitele tari.
Conferintele nationale acelor Student Christian Movements*, la care asistii
numeroi inyitati strini, sunt deasemeni folositoare.
e) In urma creerii lui European Student Relief, studentii din diferite
tri au artat dorinta s, intreting ntre ei relatii mai strnse i s, contribue
la disparitia barierelor produse de incurcturile nationale 0 politice.
f) Se poate constat& sporirea interesului in ceeace privete relatiile internationale privite din punctde vedere cretin precum 0 studierea acestor
relatii, att cu prilejul conferintelor organizate de ctre Federatie cat
0 prin lucrrile acelor National Student Christian Movements afiliate la
Federatie. Acest lucru se vede limpede din rezolutiile adoptate asppra sco-

www.digibuc.ro

314

Er. G. MARINESCU: COOPERATIA INTELECTUALA NATION. ?I INTERNATIONAL."

pului international al Federatiei, de catre conferinta tinuta la Peking In

1922. Aceste rezolutii au servit drept baza pentru intemeierea de grupe de
studii In National Student Movements din care unele au lost publicate
Iii brosuri. Chestiunile de rasa au fost deasemenea studiate, in unele din
aceste asociatii, de catre grupe compuse din reprezentantii a dou rase.
Federatia reuneste in fiecare an o conferinta internationala de discutii studentesti, la care ia parte un mic num1r de studenti si In care se discuta chestiunile de ordin international pe care le pune crestinismul (de pilda *Negrii
Albii, In asociatiile din State le-Unite).
National Student Christian Movements se ocupa cu sarguinta de studentii straini. Asociatiile francez i germana au, fiecare, ate un secretar
Insarcinat cu relatiile cu studentii straini; asociatia engleza are mai multi,
jar in State le-Unite exista un serviciu special.
Caminuri pentru studentii strini exista In Elvetia, la Londra si la Paris,
fondate de asociatiile de studenti crestini.
Relatiile cu asociatiile de studenti crestini, formate In Virile din Orient

si din Extremul Orient devin din ce in ce mai strnse.

Intre alte obiecte, ar trebui sa se cerceteze rolul crestinismului In relainternationale i sociale.
g) Rapoartele lui European Student Fund arata progresul remarcabil
al opirelor de auto-asistent si al cooperativelor, precum i schimbarea atitudinii studentilor In ceeace priveste munca manuala. Sentimentul
mereu crescnd de solidaritate intre studentii din lumea intreaga se vadeste prin rtIspunsurile date cererilor de ajutor i prin relatiile care s'au
legat intre studentii diferitelor tari eu ocazia acestor opere de ajutorare.
Ajutorarea studentilor, trebuie sa se manifeste In domeniul nevoilor materiale urgente, cum a fost cazul cu studntii austriaci i ru0. Asociatia Pax
R mana a intreprins pentru Rusi i o serie de actiuni de ajutorare, fie in
ceeace priveste articolele necesare pentru viata i alimentare, fie in ceeace
privtste crtile i alte instrumente de muncrt.
Asociatia Pax Romana sustine mensa academica din Viena, care furnizeaza studentilor catoliei hran i locuinte ieftine. Aceast ajutorare fusese sustinuta Inca de mai multi ani de &are Societatea studentilor elvetieni. Ea a fost continuata pAna acum. In fiecare an se expediaza la Viena
trei vagoane complete de alimente. S'au rezervat locuinte, In acest oras,
pentru studenti, i s'au trimis ajutoare banesti. Actualmente aceasta opera
a fost Inglobatit Intealta mai mare, Auxilium studiosorum, dup cum s'a
hotrait la ultima conferinta generala a lui Pax Romana (Friburg 1922).

S'au fault schimb de studenti intre Elvetia, pe de o parte, si Austria

Ungaria, pe de altrt parte. Studentii rusi au putut, prin mijlocirea lui Pax
Romana, s petreaca mai multe semestre in Italia.
S'au trimis haine din Polonia si din Germania pentru studentii nevoiasi

din Rusia. S'au trimis i ceva bani In aceste tri.

Pax Romanao a organizat pana acum trei silptamni de calatorii de
studii In strAinatate. Acestea sunt saptamnile dela Rotterdam, din Oxford
si din Viena, In care studentii, sub conducerea unor persoane din tara res-

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

315

pectivit, viziteazti monumentele i colectiile care prezintg un interes tiintific. Li s'au filcut i conferinte asupra acestui subiect.
Schimbul de studenti intre Confederatia studentilor catolici francezi
tFoederatio Studentium Hungariae Catholicah filcut prin mijlocirea lui Pax
Romana, a reuit foarte bine. Durata schimbului a fost limitat la trei sapthmni. De el s'au bucurat noug studenti unguri i cincisprezece Francezi.
Grupa francez era push* sub directia d-lui Levque, grupa ungureascg, sub
aceea a d-lui Dr. Rusznak-Reszo. In Ungaria, studentii furg primiti, in mod

oficial, de catre Foederatio i de ea-ire delegatii autorittilor Capitalei.

In timpul ederii Mr, .5i sub o directie luminat, vizitarg toat Ungaria

curiozitile ei.

Ungurii, primiti prietenete de ctitre studentii i eercurile oficiale franceze, au strilbritut Franta fr nici o dificultate.
In Franta, dela 1918 incoace triplarea costului vietii a filcut s sufere
mult mai multe categorii de intelectuali: mai intaiu, studentii dela litere
dela tiinte au fost sdrobiti de viata scumpg din oraple cele mari. Bugetul tip de 600 franci pe lung, prezentat de catre Societatea studentior
din Paris, mi cuprinde cleat 30 centime pe zi, pentru cheltuelile de circulatie, ceeace ar reveni s nu poath studentii s ias din Cartierul latin, 50
centime pentru jurnale i corespondentg, nimic pentru teatre, concerte i
cafenea. Studentul redus la 600 franci pe lung e menit s trgeascg o viatg
de ascet.

Multi dintre studenti n'au nici aceti 600 franci. Deaceea stint nevoiti
caute i altg ocupatie pe laugh' aceea de student. Se citeazg un student
care spalg geamurile i uile unui magazin, un altul vinde, la gara St. Lazare, jurnale de seara, iar altul e servitor la abatorul dela Vilette ; exista studenti-oferi, muzicanti in orhestre, dactilografi, contabili. S'a socotit la
3.000-4.000 numrul studentilor parizieni cari suferd gray din cauza imprejurgHlor actuale ale vietii.
Dup sfrirea studiilor, studentii gsesc in profesiile pe care le imbrtitieazit, nite conditii de trai tot atat de rele. Pentru un inginer tnr, nu este
exceptionalg o leafg de 600 franci pe lung. Profesorul tnr poate trili din leafg
daca este celibatar, disrttorit poate sg-i implineasca nevoile numai printr'o

grea muncg suplimentar.

Costul vietii s'a triplat, leafa profesorilor din invittmntul superior i
secundar a dublat. Exista agregati de hirurgie cari ctitigh 600 franci. Astgzi,
avem un proletariat al laboratoarelor, al invgtmntului, al baroului, al
coalelor superioare vi al profesiilor liberale. Situatia artitilor i scriitorilor e j mai rea. Deaceea vedem micorarea numgrului intelectualilor, se
pare cri inainte de rgsboiu erau prea multi artiti, prea multi literati, prea
multi publiciti.

tiinta purg nu mai atrage: asistm, in Franta, la o adevratg crizg a

fiziologiei i a medicinii experimentale. Aceste tiinte care au fgcut strlu-

cirea Frantei stint astzi eclipsate, din cauza cercetrilor fiicute in striii'Mate. In ceeace privete revistele, situatia kr este rea. La revue de tndecine exprimentale a trebuit

nceteze aparitia.

www.digibuc.ro

316

Dr. G. MARINESCU: COOPERATIA INTELECTUALA NATION. $l INTERNATIONALA

Din cauza atractiei pe care o exercit profesiile bnoase, a numrului mic de locuri oferite savantilor 0 a lefurilor modice, tiinta nu mai
are in Franta locul important ce i se cuvine.
Tinerii evita cariera tiintifica, care este aleatorie i pro.st platita, i intra
in industrie.
In adevr, sentimentul public este dispus s atribue o extrema importanta intereselor materiale. Ace la4 lucru Il fac i socia1itii, cari lupta pentru
interesele materiale ale acelora cari n'au avere.
Pentru Ferrero, Europa este lumea calittii, pe and America, creatoarea
rnginilor 0 a fabricarii In serie, ar reprezenta cantitatea. De fapt, lupta intre
aceste doua principii: calitate i cantitate, se gasete in toate trile din lume, in
folosul celui de al doilea, atribuind o valoare mai mica inteligentei oamenilor
practici. 0 atare civilizatie desigur c nu va Incurajit mintile sa munceasca, ei
va vol ca oamenii si exploateze cat mai mult cateva adevruri rebunoseate

utilizabile. 0 atare civilizatie ar vrea ca oamenii sa fie instruiti pentru a

fi Intrebuintati in scopuri practice. De pildit, jurnalul a devenit, aproape
in intregime, o intreprindere de publicitate. Une le carti, la fel. Omul modern este poftit s creaza In ni0e afirmatii care pot fi uneori adevrate, dar
care nu ne dau nici o garantie ea, sunt adevrate. Este evident Ca aceasta procedare este cea mai pachtoasa preparare pentru progresul intelectual.

S'ar putea enumara i alte motive pentru care industrialismul modern

tinde siti robeasch inteligenta. Ceeace este gray este ca inteligenta moderna
s'a asociat i ea la aceasta opera; economia politica i co1i1e socialiste Bunt

tot atat de vinovate.

colile liberale n'au considerat, de cele mai multe ori, inventia i munca
intelectuala deck ca un aspect al muncii in general, fail s specifice, ca se
gase0e intre ea i munca fizica, un adevarat antagonism. Totq, acest antagonism exista In con0iinte1e unui numar oarecare de intelectuali, cari
se gandesc ca ar trebui sa existe un sindicalism intelectual intre sindicalismnl
muncitorilor i coalitiile patronilor.

Dupa ancheta facuta de d-1 Dopsch, rectorul Universitatii din Viena

in Austria, dupa rasboiu, s'a constatat o scoborIre a nivelului studiior de
toate gradele. Slabirea moral a avut efect asupra muncii intelectuale, mai
ales a jurnali0ilor i profesorilor. Acetia din urma se ocupa mai putin de
Foal& Imprejurarile politice i economice au produs tristete 0 scepticism.
Austria, care, inainte de 1914, aye& o viata tiintifica, literar i artistica foarte desvoltatti, duce acum (1922) dupa, cum se vede din raportul
d-lui Reynold, o via foarte precar. Bibliotecile din Viena 0 Graz au
renuntat sa mai cumpere carti din stiainatate ; laboratoarele i clinicile nu
mai sunt In stare s (Ampere materiale de prima necesitate precum: van,
retorte, eprubete, alcool de ars, materiale himice pentru operati.i hirurgicale. Muzeele trebuesc inchise iarna din lipsa de combustibil. La Innsbruck

situatia e 0 mai grea.

Academia de tiinte nu mai poate public& nici o lucrare, nici chiar bule-

tinul sau. Uneori o ajuta ate un mecena strain s publice ate o lucrare
extrem de importantit Savantii austriaei nu se pot tine la curent cu publiwww.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

317

catiile strine. criitorii 10 vhnd foarte cu greu chrtile. Artitii tresc in

mizerie. Un profesor universitar primete, la Viena, 600.000 coroane pe lunh,
dar ca sh trheasch ii trebuie 30.000 coroane pe zi de persoang, did un chi-

logram de paine costa 4990 coroane, un chilogram de cartofi 1600-1700

coroane, un ou 600 coroane, iar un costum 600.000 coroane.
Studentii ca sh poath trill dau lectii, aria In orhestre, se angajeazh, ca
personal de cinematograf, fac diferite munci manuale. Seara, child vin la
Universitate, stint ah, de obositi Inca adorm in banca. Multi mor istoviti.
Soarta aceasta atinge i. pe alti intelectuali, inclusiv profesorii. Revolufa
din 1918 a declasat pe toti intelectualii, cari, acum, formeazh un proletariat mai prejos dech't clasa muncitoare, deoarece munca intelectualh produce mai putin ca cea manual. coalele primare nu mai gsesc profesori.
Aceea situatie se ghsete i. In alte thri din Europa central, 0. orientalh.
Dupa Julien Luchairel) exist In Franta un proletariat al laboratoarelor,

al invtmntului, al baroului i in general, al tuturor profesiilor liberale. Situatia intelectualilor, artiti 0. scriitori, e groaznica. Aceasta e cauza
pentru care numhrul intelectualilor scade, chci ei phrsesc tiinta pull. Nu
exista publicatii In care sh se tiphreasch putinul ce se lucreazh pe trulmul
medicinii experimentale (prof. Roger).
tiinta se ghsete In mizerie: acei cari au descoperit radiul i. au pus primele temelii ale tiintei radio-activithtii, nu pot chpath, pentru ei, sau pentru
laboratoarele lor vreo centimh, din milioanele produse de aplichrile terapeutice sau industriale ale radio-activith-tii. Aceasta din cauz5, ch brevetele de
inventie nu au in vedere aplicatiile practice ale descoperirilor 0iintifice.

AstAzi munca intelectual este putin pretuith, ceeace este in paguba

civilizatiei. Majoritatea intelectualilor e in mizerie. La Paris, un m'turtor

de strada este tot ah, de bine platit ca un preparator dela Facultatea de

tiinte; portarul unui liceu plhtit tot atht ca i. profesorul.
Solutia ar fi, dupil Luchaire, asocierea tuturor categoriilor de intelectuali
din Franta, i. In unn, crearea unei confederatii internationale a muncitorilor intelectuali. La aceast hotrire a ajuns i Congresul tinut la Sorbonne
In Aprilie 1923, din initiativa confederatiei franceze a muncitorilor intelectuali.

In adevr, civilizatia modernh face totul pentru degradarea inteligentei:

jurnalul prin polemicele ce duce 0 prin vulgarizrile proaste ale tiintei,
teatrul-concert, cinematograful, etc. nu fac cleat sil glorifice instinctele
josnice 0 mediocritatea intelectualh. Sportul face acela luau.
Cu ajutorul unei organizatii internationale este cu putinth sit se exercite o actiune generalh cu scopul de a favoriza progresul intelectual. La
aceast opera ar mai trebui s colaboreze 0 guvernele, iar munca economica
sh, fie in armonie cu munca intelectuald. Pentru a se puteh atinge acest tel
trebuesc modificate colile, apoi s existe o solidaritate a tuturor formelor
de munch intelectual, sub auspiciile comisiei de cooperare intelectualh.
In jurul acestei idei trebuie sh se fach, propaganda. tiinta sh se organizeze
') J. Luchaire, Problmes de l'organisation intellectuelle internationale.

www.digibuc.ro

318

Dr. G. MARINESCG: COOPERATIA INTELEOTUALA NATION. .g INTERNATIONALA

pe baze internationale, iar viata intelectualA sA fie pusA pe baze nationale.

Din punct de vedere practic ar trebui sA se factt: anchete, propaganda

pentru ameliorarea vieii tiintifice, congrese, Incurajarea muncii tiintifice :
oamenii bogati sA fie rugati sA prevad In testamentele lor sume de bani
pentru 0iint. SA se fondeze o cas internationaltt de cercetri
sA se importe munca tiinific Intre natiuni, ceeace ar permite facerea de
economii. SA se intindA opera de ajutorare international a studentilor
savartilor, cum au fost Statele-Unite. SA se scuteascA de vamtt artile
instrumentele 0iintifice. SA se Intemeieze organizatii dup modelul institutelor care exist azi: 1) Consiliul international de cercetri matematice,
fizice i naturale 0 2) Uhiunea academicA internationalA pentru tiintele filologice i istcrice. Bibliografia trebuie organizatA pe baze internationale,
Intemeindu-se i un index bibliografic.
SA se faa schimb de profesori 0 de studenti, alittorii de studii. SA se
preda limbile, literaturile i civiizatiile strine, s se utilizeze misiunile
institutele create In strAinAtate, societtile de studii internationale ; BA
se creeze oficii nationale care sh se ocupe cu relatiile universitare. Trebuie
examinatA chestia limbii internationale. SA se desvolte instructia publicului, s se ajute progresarea artelor, s se amelioreze gustul masselor populare.

Este cu putint c, daca publicul va cApAt interes pentru aceast important chestiune a muncii intelectuale, va yen]. In ajutor cu fonduri. Pentru
propagand primele contributii trebuesc s vin dela persoanele sau asociatiile care au parale 0 care 10 dau seama c numai atunci mecanismul social progreseazA and se fac sacrificii pentru progresul intelectual. Atari
persoane i atari asociatii exist, trebuie numai s4 mergem la ele, sA le vorbint
s, le inspirttm Incredere.

Problema cea mare relativ la procurarea mijloacelor de munch'. (arti,

instrumente i reactivi) savantilor truilor cu schimb oneros, nu a fost des-

btut suficient la Comisia international de cooperatie intelectualtt.

In ceeace prive0e artile de mult timp se practia un schimb de publicatii oficiale (Academiile, Societtile savante ; la noi, chiar Facultatea de
medicinA din Bucureti schimba Ong la rsboiu, tezele cu Facultatea de
MedicinA din Paris). Greuttile incep and e vorba de ctirti neoficiale, aci
0 ad este o disproportie intre ceeace pot oferl tArile cu o culfura putin Maintat i Franta, America, Italia. Este de observat cA, dac propaganda IranIntins activitatea ei i In Romnia, care a primit donatii de ctirti,
cezA
nu este tot aA cu Italia, cu Anglia. America a trimes diferitelor institutii
romAne0i un numr oarecare de reviste tiintifice.
Reprezentantii Poloniei i eu insumi am propus ca, din artile de 0iinth
de valoare, sA fie obligati editorii de a trage un numr de exemplare peste
numrul fixat, care vor fi plAtite de guvernele trilor respective 0 rambursat
mai tarziu, and valuta oneroash se va ameliori, de cAtre -Virile care, pentru
moment, se aflh In suferint. 0 alt formula pe care a preconizat-o Academia
RomAnA, prin mine, este ca tArile favorizate sit acorde un Imprumut tern-

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

319

porar, cu un procent redus, micilor tari In care munca este primejduita din
cauza valutei. Relativ la crti, s'a decis sa se schimbe unele din conventiile
actuale clintre State, care apasa greu asupra taxelor de transport si de vama,
ingreuind astfel schimburile de carti.
Comisia nationala romftna a propus:
Schimbul de profesori este o dorint a Comisiei internationale de cooperatie intelectual si a comisiilor nationale din toate tirile ; Insa, In realizarea acestui proiect trebuie s procedam cu metoda ca sa atingem tdul
urmarit.
In adevr, unele tari, care au suferit depe urma rasboiului, au nevoie,
In prima linie, de tehnicieni veniti din trile cu Malta cultura cari ar vd,
transportndu-se la fata locului, s cerceteze conditiile in care se indeplineste munca inte1ectua1 i s o orienteze in o directie sanatoas. Fail Indoial, ca aceasta nu exclude schimbul de profesori, cu o notorietate necontestabila, intre diferitele universitti.
Dar aceast activitate trebuie aplicata, mai ales In ceeace priveste laboratoarele, scoalele speciale i seminarele; cursurile teoretice, conferintele
cu privire a chestiunile la ordinea zilei, au importanta pentrucd pot face
isbucneasc lumina In mintile ascultatorior, dar ceeace ar trebui mai
cu deosebire, ar fi ca universittile tinere sa, profite de experienta savantior cari au insemnat cu o dark' luminoas progresul stiintei. Chestia creerii
unei universitati internationale ar fi o initiativ fericita pentru inteajutorarea intelectualilor, cari ar asigur colaborarea savantilor din diferite ri
schimbul de elevi, cu scopul de a se perfectiona studiile. Dar realizarea
ni se pare extrem de dificil, daca nu imposibila.
Pe de alt parte, luAnd cuvntul in sedinta Comisiei internationale
de cooperatie intelectual, dupa ce am indicat ca Franta ne-a dat un concurs efectiv, prin faptul ea a acordat studentilor romni, cari studiaza in
aceasta tara, o suma de peste 500.000 franci francezi, am intrebat pe reprezentantul Americei i pe cel al Angliei ce cred ca este de facut pentru
Wile a caror cultura e amenintate din cauza lipsei de mijloace pentru munca

intelectuald. Reprezentantul Angliei, d-1 Paton, a recunoscut c tara sa

trebuie s fac ceva In aceasta chestiune mare, Ina' deoarece pinia
public engleza se desintereseaza, el i propune s fad, o propaganda In
favoarea cauzei solidatitatii intelectuale. D-1 Coleman, recunosand ca, In
afirmarile mele este mult adevr, Bustin?' taus ea America a adus i pn
acum sprijinul sau Europei, In ceeace priveste ajutorarea institutiilor de
cultura, lucru pe care 1-am confirmat i eu. In urmtt, n'a fost cleat un strigt
de durere din partea tarilor cu mijloace financiare insuficiente si a caror cul-

tur sufera att de mult.

Inspirat de ideile de solidaritate pe care le-am mentionat anterior, asi,

cum ea este pusa in mod luminos, de dare Lon Bourgeois, precum si de
legile biologice mai sus expuse, am cautat in propunerea, pe care am facut-o
In numele comisiei nationale romne, s gasesc o baza solida in motivarea
ajutorului pe care tarile cu civilizatia nascanda o reclama dela t rile mai
norocoase In ceeace priveste cultura i mijloacele financiare. In adevar, legea

www.digibuc.ro

230

Dr. G. MARINESCU: COOP4RATIA INTELECTUALA NATION. $1 INTERNATIONALA

natural' a solidarittii care unete indivizii i societatile ar trebui, de asemeni, s conduc i soarta natiunilor. Comisia de cooperatie international intinde chiar orizontul conceptiei d-lui L. Bourgeois, aci se adreseazil
nu numai societtilor, dar i natiunior care au fost incercate prin rsboiu.
Ar trebui, prin urmare, afirmarea necesittii unei legi generale de solidaritate omeneasc, in care eul individual, social, national i umanitar s'ar
confundi in acela ideal. Inteadevar, membrii comisiei de cooperatie intelectual ar trebul s ia cunotint de dreptul i obligatiile fiecrtrei tAri
0 de a juded actele lor din punct de vedere al acestor cunotinte. Nu este
deajuns s considerm chestiunea in totalul ei, nici nu e vorba de o conceptie
pur filozofia despre lume i despre societate.

0 atare conceptie poate s favorizeze pornirile generoase, s produc

apropieri fericite, sacrificii, s fug, altruismul mai rspndit, mai activ.
Ea poate, In rezumat, s strnga, intre oameni, legturile vietii morale,
dar nu poate pretinde s fondeze, intre ei, o regula nou de dreptinternagonal. Ceeace trebuie s tim i ceeace putem afl numai dintr'o analiza
precis a conditiilor obiective ale solidarittii, este daca legile acestei solidaritti contin bazele unui veritabil drept omenesc. Ins ni se pare cs, chiar
constituirea Ligii Natiunilor, ca un fel de tribunal suprem, implica princi-

piile unui astfel de drept.

Trebuie s privim studierea mijloacelor, prin care s se infptuiasca
ajutorarea intelectualilor, In lumina acestor notiuni. Inteadevr, dac guvernele mai norocoase, printr'o conventie, sau dac financiarii mondiali luand
cunotint de interesele fundamentale ale civiizatiei, precum 0 de misiunea
superioar a comisiei de cooperatie intelectual, ar pune la dispozitia

acestei comisii, ca imprumut temporar, sumele necesare pentru cumprarea crtilor, instrumentelorr reactivilor, etc. acesta ar fi mijlocul cel mai
simplu i cel mai favorabil pentru ameliorarea crizei intelectuale care amenint civilizatia nscand sau inaintat a trilor nenorocite, care au suferit
de pe urma rasboiului. Far indoialk aceast' propunere nu exclude dotatiile particulare, dar acestea din uring avand poate o destinatie precisa nu
ar pute fi considerate ca un remecliu radical pentru tratarea crizei de care
sufer intelectualii.
Nu trebuie s uitm c inlptuirea programului vast al comisiei de
cooperare intelectual este in functie de mijloacele financiare i, pe de altrt
parte, de organizarea muncii de cooperatie intelectuail
FAA indoial, c initiativa comisiei internationale de cooperatie intelectual, este din cele mai nobile i generoase, cci ea trece din frontierele
unei singure tri i imbratieaz pe muncitorii intelectuali din toate trtrile,
iat ce se intreabA, nu far/ dreptate, tin autor oarecare: dad' aceast intreprindere frumoas i desinteresat va aye/ rezultatul dorit, i, aceast

intrebare pare destul de fireasca, cad comisia international de cooperatie intelectual eman, spre a zice astfel, dela Liga Natiunilor, care
s'a constituit in virtutea unui principiu de cooperatie pacificA sau de solidaritate a natiunior. Dar, in societatea natiunilor nu sunt reprezentate
boate Wile 0 nu exist/ egalitate miei chiar In snul organelor de directie
www.digibuc.ro

POLITICA =ERNA

321

ale Ligii, deoarece 1ri1e cele mari fac parte de drept, iar altele stint lsate
deoparte. Ceeace este mai greu, este, ca State le-Unite, care au contribuit ash
de larg la victoria aliatilor si al caror preedinte, Wilson, a fost promotorul
Ligii Natiunilor, n'au aderat inch la aceast Liga
In asemenea Irnprejurri ne intrebrtm, eu oarecare neliniste, prin ce mijloace ar pute s ajute comisia de cooperatie intelectual, tarile care se afld
mai mult sau mai putin In mizerie, din punct de vedere al muncii intelectualilor. State le-Unite n'au serbat oare, decurnd, centenarul doctrinei lui
llonre, care constituie un fel de consacrare a absenteismului fata de nevoile
intelectualithtii europene ? Dac entuziasmul exagerat nu este permis In aceast

problema, nu trebuie aprobat nici scepticismul. In adeviir, diferite fundatii

i institutii americane, cum sunt acelea ale lui Rockefeller i Carnegie, au
veMt In ajutorul universitatilor si institutiilor catorva din trile Europei.
Neaparat, In distribuirea ajutoarelor simpatia a jucat un rol Insemnat, ceeace
explica, si neegalitatea mijloacelor trimise. Sa sperm Insa, c. intelectualii
americani i englezi vor face o larg& propaganda in jurul ideii de solidaritate, care trebuie sa lege toate natiunile spre binek si fericirea umanittii.
Este, In adevar, nedrept, dadi nu penibil, ca cercetatorii thrilor bogate sa
lucreze In conditiile cele mai favorabile, iar modestii stientisti europeni sa
lupte cu cele mai mari greuthti i ehiar cu mizeria.
Condus de asemenea osentimente d-I H. Bergson, presedintele comisiei
internationale de cooperatie intelectual, a semnat urmatorul apel:

Comisia de cooperatie intelectuala a salutat autorizatia ce i-a fost

data de a patra adunare a Societatii Natiunilor, In sedinta dela 27 Septemvrie 1923, de a primi fonduri dela mice institutie si dela mice particular
tare s'ar interesa de ajutorarea intelectualilor si a hotrIt sa adreseze prezentul apel la toti aceia cari se intereseaza de criza cea grav prin care trece

viata intelectuala din Imes, Intreaga, ruganclu-i

sil

o ajute In silin-

tele ei.
Comisiainternational nu cere ajutoare pentru studiile ce ea Insas face,

pentru aceasta exista modestul ei buget. Cere insa pentru toti aceia dela
cari primeste, zilnic, cereri, adich pentru universitti, laboratoare, biblioteci, societti savante, pentru societatile studentesti, care reprezint vii-t orul muneii intelectuale din toate
In ceeace priveste darurile care i s'ar trimete, comisia a insistat, In
cursul ultimelor sale deliberari, asupra urmatoarelor doua puncte:
1. Este de dorit ca donatorii sa binevoiasca a permite, utilizarea imediata

a donatiilor lor, fr ca comisia s fie silit CA le capitalizeze ; la adevar,

criza de care sufer viata intelectuala poate fi asemanata cu catastrofele materiale, In care se cheltuete eapitalul si nu venitul dona2. Donatorii vor putek daca doresc, sa indiee destinatia sumelor puse,
de catre dnsii, la dispozitia comisiei internationale: de pildi, si aleagiti
comisia national& careia voiesc sa le incredinteze, si sputa daci dorese
sa se cumpere carti sau instrumente, san s se publice lucrri stiintifice,
sau sh se creieze burse de chlitorie sau de studii, etc.

www.digibuc.ro

322

Dr. G. MARINESCU: COOPERATIA INTELEOTUALA, NATION. OI INTERNATIONALA

4Donatorii vor fi informati de modul cum s'au intrebuintat sumele dgmite comisiei 0 numele lor va fi publicat In Bulletin de l'office international de renseignements universitaires.
Comisia spell cg apelul ei nu va fi zadarnic i tine sg mai spunri,

inctiodatg, ceeace a spus odinioarg in favoarea unei triri:

Ajutnd natiunile In care viata intelectualg este amenintatti, yeti Marl spiritul de solidaritate profesionalri, care trebuie sg uneascg pe toti muncitorii intelectuali, yeti face o laptg eficace i praeticg de cooperare intelectualg i, mai ales, veti contribui s mentineti civilizatia, luptnd_
contra primejdiei cele mai grave, care o amenintb.
S, mi se permita 0 mie sg adresez urmiltorul apel atre oamenii politici:
Averi o Malta misiune de indeplinit, aceea de a indrepta relele care

bntue societatea 0 tara noastrk &AA In lupta inegalg ce se dri intre

clasele sociale, dreptatea nu e luatg In seam. Sg nu uitati insg di fgrit
justitie rici o societate nu poate dginui i frg solidaritate
care este
lege naturalg nu poate exista justitia. In drama socialk care se desfgparg in momentul de fatk exist victime, complici i. c4iva eroi. Victimele sunt cei ngpstuiti de soartg, cari 0-au inchinat activitatea muncii
desinteresate a tiintei. Treceti peste frontierele inguste de partid i Onditi-v la ace0i nripstuiti ai soartei. Ptrundeti in spitalele, In laboratoarele i in coalele noastre unde nu yeti gris nici luxul, nici confortul
cluburilor politice sau ale institutiilor financiare tin care faceti parte unii
din domniile voastre, institutii in care nu este raport intre valoarea muncii
0 remunerare. Veti gild. In schimb traditia muncii, munca desinteresat,
i creatoare. llfeditati la cuvintele profetice ale lui Dumas: L'avenir est 4
la Science; malheur aux peuples qui ferment les yeux sur cette vrit.
Dupg dezastrul din 1870 al Frantei, Joffroy S-te. Hilaire spunea lui
Pasteur: C'est par la Science que nous avons t vaincus. Un sfert de veae
a luptat Pasteur contra incuriei administratiilor invtmntului din Franta,

artnd In ce local

pe jumgtate pivnit pe junatate mormnt, er silit

i unde? In colegiul Frantei I
Laboratorul de himie organicg dela Sorbona, era o odaie umed 0 Intunecoas, care se numik In batjocurk laborator de perfectionare 0 de
sit trileascri, marele fiziolog Claude Bernard.
cercetri.

Printre grqelile svr0te erg una, care revenei mai ales In mintea lui
Pasteur: uitarea, dispretul Frantei pentru lucrurile mari ale cugetrii, In
special in 0iintele pozitive. El reaminteg serviciile pe care 0iinta le Meuse
Frantei In vreme de primej die. Dacg In 1792 Franta a putut sg Infrunte
primejdiile care o amenintau de pretutindeni, aceasta a fost posibil fiinda
Lavoisier, Fourcroy, Guyton de Morveau, Chaptal, Bertholet, au dat metode

noui pentru extragerea salpetrului trebuincios pentru fabricarea ierbei de

pup, din cauza cg Monge a gtisit arta de a turna repede tunuri, din
cauza 0 himistul Clauet a putut fabrica toate armele albe (sgbille, etc.).
S'a zis cg spiritul conduce lumea 0 cg lumea nu Oie nimic despre
aceasta. In conducerea lumii de cgtre spirit, tiinta are cel mai mare rol.
SA fim convin0 cg progresele fricute de natiuni se pot mrisur dupti oste-

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

323

nelile i descoperirile savantilor. S nu uitm eh' drumul siintelor mari se

confund cu acela al marilor jertfe. Cred c prima datorie a trilor civilizate este s repare nedreptatea fa. de aceea cari au servit-o cu devotament.

Aceste cuvinte ale lui Pasteur pline de un adne inteles, se pot aplica
i imprejurrilor actuale. Adevrul lor a fost dovedit cu prisos in rsboiul
mondial, In care stiinta francezil a jucat un rol decisiv.
M voiu adres In urrn, adevdralilor intelectuali, cari slvesc adevrul,
binek i frumosul. Le voiu zice: revendicati-v drepturile cu tide. Drepturile compatibile ea interesele superioare ale patriei, care nu se poate
Ina lt, dect prin munca voastr. Istoria de mine se va scrie nu mimai
cu fapte politice i militare, dar, In special, cu munca voastrit Meditati
cuvintele atat de profunde si adevarate ale lui Poincar: La vie n'est
gu'un court pisode entre deux ternits et dans cet pisode meme la pens&
consciente n'a dur et ne durera gu'un moment. La pens& n'est gu'un clair
au milieu d'une longue nuit mais c'est cet clair gui ,est tout.

Intelectualii sunt datori s salveze patria dela peirea de care sunt

amenintate tri1e in care traditiile morale 0 cultura n'au prins rdcini
profunde.

Aduceti-v aminte de cuvintele lui Marc Aurel: Omule, ai trdit ca ceaifean al acestei mar& cetdfi, cinci ani, sau trei, ce-ti pascl ? sei-o pese numai
daca ai trait potrivit legii. Ce este mai grozav dealt set pcirasegti oragul luat,

nu de ciitre un tiran, nu de care un judeator nedrept, dar de ceitre natura

care te-a introdus, intocmai ca pe un actor pe care strategui II depcirteazd
din serviciu gi i inlocuegte? Nu am zis cinci acte, ci numai trei. Bine ai
zis; dar in viat acestea trei constituesc piesa intreag. Du-te deci suflet
senin, caci acela care te congediazd este senin.

MI adresez In fine your', scumpi studenti, cari ati venit, In numr atat
de mare, s mli as3ultati cu dragoste. Voi sunteti speranta acestei thri,
al crei viitor depinde si de munca voastr. Cultivati stiinta pura cu entuziasm. A ava, entuziasm, va s zica a purt un zeu In sufletul shn, un
talisman care v imbrbteazii, vIi sporeste puterile In clipele de disperare. titt Cli suferintele unora dintre voi sunt mari i le ascundeti cu
discretie in sufletul vostru si chiar v este interzis cte odat s v plangeti. Pugiti de industrialism, care arnenint stiinta, care duce la mercantilism, dar nici o data la stiinta Innalt. Cercetati institutiile de cultura,
bibliotecile si laboratoarele, spati adnc In memoria voastr cuvintele
admirabile ale lui Pasteur, spuse cu ocazia jubileului su de. 70 ani:
Tinerilor, tincrilor, s aveft, incredere n metodele gtiintei, care nu ne-au
desailuit petna aeon decdt primele twine.
*i s nu di leisati
molipsifi de scepticismul sterp, care pone-

greste, s nu v pierdeti cumptul In ceasurile de mcanire, care bntuie

cte o dat, o tard. Siti triti in linigtea senina a laboratoarelor si a bibliotecilor.

Intdiu Sd vd
ce-am taut pentru ca sci invq? Pe urmei, ce-am
/dolt pentru tara mea? ptind In clipa in care yeti aved, poate, acei fericire

www.digibuc.ro

224

Dr. G. MARINESCU: COOPERATIA INTELECTUALA, NATION. a INTERNATIONALA

margini, geindindu-vd c ai luat voi parte cu ceva la progresul r; la

Linele omenirii. Dar oricett de mult sau oricdt de pufin s fi fost inlesnite
de soartd ostenelile voastre, trebuie, cand vet apropiati de un tel
sei avelt.
dreptul sd spuneti: am feicut ce-am putut*.
Ideile cele mai indreiznete, speculatiile cele mai legitime, nu capedd un

i un suflet decdt dacd sunt consfintite prin observatii r; experienfd.

Laboratoarele i descoperirile sunt nifte corelative. Dacd suprimati laboratoa
rele, $iinte le fizice vor deveni imaginea serilitiJii i mortii. Ele nu vor fi
corp

dealt niste rift* pentru inveiteimeint, limitate i neputincioase, nu tiinte ale

progresului r, ale viitorului. Dati-le laboratoare i atu.nci vor reapeireet rodnicia
puterea lor. Afarei din laboratoare, fizicienii i hnzi.tii sunt ca nire
soldati feud arme, pe cdmpul de luptdo.

Se vede ce se poate deduce din aceste principii, dad, cuceririle folositoare intereseazA, sufletul vostru. Dad, v uimesc efectele telegrafiei frii

fir, ale fotografiei, ale anesteziei, etc., dad, tineti mult la rolul pe care
patria voastr Il poate aye& In desvoltarea acestor minunatii, aveti grije,
rog ferbinte, de aceste locuri sfinte, care poart numele expresiv de
laboratoare. S cereti s, fie at mai multe, i ct mai frumoase ; ele sunt
templele viitorului, bogA4iei i linitei sufletesti. In ele omenirea se face
mai mare, mai tare, mai bun. In ele Invatit lumea s ceteasc in operile
naturii, opere de propsire si de armonie universalk pe cnd faptele oamenilor sunt prea ades, opera barbariei, fanatismului i nimicirii. SA aveti
cultul oamenilor mari! al faptelor mari!
Am o rugAminte mare pentru Presd aceast locomotivA a cugetrii
omenesti
sA se faca purttoarea acestor idei nobile i generoase, care
vor duce la realizarea societtii de colaborare i solidaritate intelectual
international. Ce bine ar fi dad, presa In loc de a istorisi, cu amAnunte,
crimele, delictele, etc., ar consacr o rubrica destinat activittii intelectualilor, muncii stiintifice i faptelor morale, care Malta pe om deasupra
rnizeriilor zilei! Crimele ca i faptele vitioase sunt Ins mai accesibile stifletului omenesc, excita acele tendinte ancestrale i numeroase sunt crimele
svrsite, prin sugestia faptelor rele cetite In gazete. Stint adevarate epi-

demii de sinucidere, fapte mite imitate de copii i sugerate iarAs prin

cetire. Numeroasele sinucideri din statia B. M. o dovedesc destul, ca s
nu mai citez alte fapte de acest fel. Depinde nurnai de d-v., domnior reprezentanti ai prasei, de a Inlatur aceste pericole, nepomenindu-le sau
trecnd repede peste ele, in loc de a istorisi cu un lux de amnunte care
excit curiozitatea i imitatia.
Si dad, voi: oameni politici, intelectuali, studenti i d-v. cari reprezentati

presa v yeti fi fcut datoria, Romnia va fi mare nu numai prin intinderea i numrul locuitorilor, dar mai cu seamit prin cultura ei, care este
cea mai innalt creatie a sufletelor noastre; dac eta totii ne vom fi fAcut
datoria, vom fi binemeritat dela patrie i dela umanitate.
9 si 16 Marlie 1924

www.digibuc.ro

OPINIA PUBLICA

I SOCIETATEA

NATIUNILOR

E. PANGRATI

ALT conferentiar trebuia s v vorbeascii astzi si despre un alt

subject, chestiunea reparatiilor, dar conferentiarul a intarziat,
cum Intrzie s ne soSeascii si reparatiile pe care le asteptilin de cinci
ani de zile. Atunci, conducititorul Institutului Social, prietenul si colegul
meu, d-1 Gusti, a insistat ca sa vit vorbesc eu, despre o chestiune care este

mai mult o chestiune de propagandrt cleat una de documentare stiintificii:

despre uniunea asociatiilor nationale pentru Societatea Natittnilor.
Dupti cum vedeti, este un titlu destul de complex, cum sunt dealtmintrelea In general chestiunile de domeniul social: Uniunea asociatiilor nationale pentru Societatea Natiunilor; ar mai rmne sit adaug t3 i calificativul
de ointernatiOnalii, pentru ca titha s devie kilometric, deaceea am conc"entrat acest titlu In formula Opinia publica si Societatea Natiunilorn, pentrucA
InteadevAr asociatiile despre care este vorba sunt menite nu numai siti
studieze problemele care intereseazit Societatea Natiunilor, ci in acelas timp
sit pregteascit opinia publicA, s se sprijine pe (lama, pentru ca Societatea
Natiunilor sti nu fie o fictiune, ci s devie o realitate.
In ciclul de conferinte asupra politicii externe s'a vorbit deja de persoane
competente asupra chestiunii Societittii Natiunilor: d-1 Djuvara a analizat
principlile si spiritul tratatelor dela 1919, tratate care pot zice cA, au ca fundament Pactul pentru organizarea Societritilor Natiunilor, pentruciti acest
Pact formeazil In toate acele tratate prima parte, primele 26 de articole. D-1
Negulescu v'a vorbit despre o institutie care este emanatia SocietAtii
Natiunilor, despre Curtea de justitie internationar al citrui membru este.
D-1 Iancovici v'a vorbit despre trei ani de activitate, a acestei Societilti, care
astilzi se gAseste definitiv organizatit si e prin urmare in stare sti dea roade
mai complecte deck In prirnii siii ani de activitate si in sfarsit colegul Gusti

v'a vorbit despre istoricul si fiinta Societritii Natiunilor, asa Meat cu bunit
dreptate mil intreb ce as mai putei adituga eu la toate cuvtintitrile dumnealor. LIM, Societatea Natiunilor de sigur crt este, si era mai cu seamit In priInele momente ale instituirii sale, putin cunoseutrt si putin apreciatit de opima public. Lucrul era firesc: Societatea Natiunilor are la baza ei un puternic idealism si publicul e sceptic. El avea si dreptul sit, fie sceptic dupit
ingrozitoarea dram care durase patru ani si jumiitate si in care toate
neamurile Europei, si chiar uncle de peste Ocean stingeraserrt inteun chip ne-

ponienit ptin atunci In istorie.

Societatea Natiunilor a fost creatit de State, de Guverne, iar nu de porare, ma inctit oricare ar fi justificarea ei, tAria si eficacitatea vestei Societrtti stri tocmai in sprijinul pe care i-1 va da opinia pubhcA. Conlucrarea
dintre Stat, conlucrarea armonicii si rodnicil ; sau cooperarea, cum se zice

www.digibuc.ro

326

E. PANGRATI: OPINIA PUBLICA I SOCIETATEA NATIUNILOR

in textul tratatelor, e bazata iaras pe sprijinul pe care 11 va da opmia

publica' ; iar asigurarea unci paci juste i durabile nu poate fi data cleat iarils

de o opinie publica, puternica, luminat i tiind sa-si impung vointa, chiar

impotriva acelora cari, din motive personale sau din amor propriu national,
ar fi tariti inspre dezastrul unui rasboiu, care, orieare ar fi rezultatele lui,
mane un dezastru, ash, cum toate popoarele lumei 11 resimt astazi Inca, cinci
ani dupa terminarea acelui 1ngro7itor rsboiu.
Incepand conterinta mea cu o observatie, banala de altfel, ca a intarziat
conferentiarul, care trebuia sit va vorbeasca despre reparatii, cum In-tarziaza i reparatiile nsei, poate c ati fi Indreptatiti sa credeti ct stint
pesimist. Eu 1nsunu nu acord o mare importanta institutiilor care vorbese
de dreptate si echitate, pentruca In reahtate dreptatea absolut nu exista ;
tratatete de pace, conventiile internationale sunt totdeauna niste cornpromisuri, se intalnese a-Ca:tea interese, se ciocnesc atate chestmni diticile,
delicate si complexe, 1ncat o solutie data de un tratat sau de o conferinta
de pace nu poate sa satisfaca toata lumea, si de cele mai multe on nu satisface pe nimeni. Este o posibilitate, cateodata o oportumtate, care permite
ca lumea sa paseasca mai Inainte fara s rezolve in mod definitiv, drept
echitabil problema care s'a pus. Acesta este un adevar pe care trebuie sa-1
stim si care reiese din multe Imprejurari. Nu sunt un pesimist, dar nici unul
din acei inveterati optimisti cari gasesc ca este bine orice, chiar lucrurile care
ne jignesc profund. Deaceea, in fruntea acestei conferinte de propaganda,
tin s stabrlesc un lucru, cI toti acei cari au lucrat la conferinta de pace din
1919 dela Paris, cari au colaborat si au semnat tratatul de pace, care institue aceastil Societate a Natiumlor, totiau avut de 1ncasat deceptii cateodata
profunde i jigniri de amor propriu destul de importante. Ca sa nu vorbirn
de noi pentruca sensibilitatea personala a unui popor, ca si a unei,
persoane este cateodata exagerata i prin urmare nedreaptasa vorbun de altii.
In marea conferinta a pacii, popoarele au fost impartite In doua categorii:
popoare cu interese generale si popoare cu interese limitate. Erau 5 mari
puteri ca interese generale, care aveau toate drepturile ; celelalte popoare
ema cu interese limitate. Ca consecinta, reprezentarea 1nsas la conferinta
pa-ii era si ea de doua sau chiar de trei feluri: uncle popoare aveau cinei
reprezentanti, altele numai trel, i altele nurnai doi sau unul. Noi, Romanii,
am avut munai doi reprezentanti, desi prin imensitatea sacrittciului pc care
1-am facut, prin frontal formidabil pe care am luptat aproape singuri timp
de mai bine de un an de zile front care ave, o hingime mai malt decat de
doua ori frontal Intreg apusean, pe care luptau trei mari Imparatii prin
toate aceste imprejurari am ti meritat un tratament mai favorabil. Dar, vedeti, domnilor, s'a intiintat Societatea Natiuni1or, care este bazat pe un
idealism malt mai limpede, malt mai cristalin decal poate fi idealismul unei
conferinte de pace, care trateaza despre tot telul de subiecte interesante. In

aceasta Societate a Natiunilor, totus, se vede c tratarnentul n'a putut

egal. In Camera deputatilor a Frantei, raportor general al tratatului de pace
dela Versailles a fost d-1 Louis Barthou, fost prim ministru, membru al Academiei franceze, un literat eminent, si In acelas timp un orn politic de o foarte

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

327

mare valoare, care foarte tnr a ajuns la treptele cele mai inalte ale vietii
politice. D-1 Louis Barthou a fAcut un raport monumental, cum se obinuete in parlamentele ea traditii. In acel raport, relativ la Societatea Natiunilor, de care vorbete cu mult entuziasm, i aduce numeroase laude principalului luptiitor in conferinta de pace, Preedintelui Wilson, d-1 Barthou total spune: (Cum a nu regrethm cg, Franta s'a multumit cu un singur vot
In snul Societtii Natiunior 1..
Vedeti, nu mai este vorba de o taril mic, ci de una mare i puternia, care
fusese in fruntea rasboitilui i er in fruntea victoriei, i prin puterea ei, prin
idealismul ei, prin sacrificiile fcute, Franta meriti mai mult cleat a obtinut.
Siti nu ne miam dar, c popoare mai mici au meritat mai mult cleat au obtinut. Repet Ina odatk conferinta de pace nu poate s dea o pace defini-tiv, nu poate cleat a incheie un rsboiu i s asigure un timp de odihnl
laptiitorilor extenuati. 0 pace definitivii, o dreptate absolut, sunt idealuri
atre care se poate tinde, dar care nu se pot uor realiz. Oamenii sunt oameni, i documentarea lor este foarte adeseori mrginit i totdeauna subiectiv. Mii i mii de interese trebuesc coordonate i foarte adesea subordo-

nate miele altora. Totu la Paris, in 1919, conferinta de pace a lucrat sub
influenta unui dublu i foarte puternic idealism, Erh, de o parte idealismul
culturii franceze, idealismulvechiu de mai bine de 100 de ani, idealismul care

asigur omenirii toate liberttile, i adevrata patrundere a sentimentului

national, i pe de alt parte ell idealismul, cam mistic, al lui Wilson, prepdintele Statelor-TJnite, care tau era, un idealism sincer, i sprijinit mai cu
seamit pe opinia publich din acea mare republicA americank dupa cum am
a am ocazia s v documentez ceva mai in urni. Totu sub acest dublu
curent de idealism, care voii faa actul ce ,. mai complect de echitate socialk
de dreptate mondialii, dela inceput Statele au fost clasate in dou: State cu
interese generale O. State cu interese limitate. Nu voiu uit at voiu trM

dup 28 Iunie, and s'a semnat tratatul din Versailles, care inchei de fapt
rrtsboiul mondial, s'a dat un banchet cornisiei economice care formase cheia
acelui tratat. D-1 Clmentel, pe atunci ministrul industriei, prezid banche-

tul, la care am avut onoarea sit particip, ea prim delegat al Romniei. La

acel banchet au vorbit numai reprezentantii puterilor mari; in numele puterilor mici s'a admis un singur orator. De comun acord, am desemnat
del eran mult mai numeroase puterile mici, dect cele mari pe d-1 miidstru jaspar din Belgia, o personalitate extrem de simpatia i extrem de
bunk dar in acela timp plin de o brbtie calink cum au dovedit dealtfel
Belgienii in tot cursul dramei rsboiului mondial. D-1 Jaspar, ridianduli
paharul, a zis: tVorbesc in numele puterilor cu interere limitate, de n'am
putut intelege i nu voiu putei intclege niciodatti aceste interese limitate.
Limitate erau oare, d-lor interesele Belgiei and, in cursul unei singure nopti,
'in 12 ore, ea a trebuit s se pronunte i sti aleag intre promisii de mrire,
de imbogtire, de pace linititit i prosper, i Intre sacrificiile unei invazii
ingrozitoare primind primul oc al celei mai formidabile armate europene
(aplauze clduroase)? In acele 12 ore micul regat al Belgiei, popor, guvern
i rege au Oita sIt subordoneze onoarei toate interesele i s meargit acolo

www.digibuc.ro

328

E. PANGRATI: PINI4 PUBLICA I SW-1E7..4MA IsTATIUNIWR

unde era lupta pentru libertate, iar ini lupta pentru interese (aplauze cidduroase).

D-nilor, n'au mai fost alte banchete dupa semnarea tratatului, i cuvintdecuragioase ale ministrului Jaspar de sigur ea au avut un rasunet puternie
lii sufletul tuturor, caci dreptatea, chiar daca nu se infptueste In practicA,
rilmane totus vesnic victorioasa in istorie i Iii sufletele oamenilor. Deaceea,
oricare ar fi deceptiile i oricare ar fi nedrepttile, trebuie sa ramanem

vesnic optimisti, sa nu ne plangent daca un ideal n'a fost infaptuit, ci s

luptun Inainte, sit lucrilm perseverent, pentru ca acel ideal, milcar In parte
sit poata fi Infaptuit de noi, pentru generatiile viitoare, s poatuI fi
daca nu prin noi, de ei, cu colaborarea noastra.
Inainte de rasboild mondial se vorbia mult despre pace. S'au tuna congrese mondiale pentru pace, s'a instituit chiar o Curte de arbitraj international la Haga i s'a dada un palat fastuos, imens, in care fiecare Stat, fiecare popor si-a adus donatia lui artistic, ca s impodobeasca cat mai
bine acel palat, care era destinat celor ce voiau s n1ture macelul i rsboiul
rezolvand litigiile internationale pe baza dreptatii i arbitrajului. Toate
aceste consilii i congrese Insu, erau in sufletul i convingerea unui numar
limitat de intelectuali, i ideea nu pittrunsese destul In massele populare. Dealtfel, nu masele populare conduceau politica international, politica internationala era condusa de alianta Imparatillor centrale, In care cateva personalitati, cativa suverani hotrau pentru cei multi, pentru masse. Deaceea mi
suntem indrituiti sa zicem ca actiunea pentru pace dinainte de ritisboin a,
dat faliment. Ea n'a dat faliment, dar n'a putut sa fie auzit In sferele care
decid despre pace si rasboiu. Astazi nsrt, cand pe noianul distrugerilor si dezastrului rsboiului, s'a ridicat puternic viata democratica; astazi and opinia publiciti va trebul sit fie ascultata In toate titrile, astazi aceasta, opinie
public, daca va fi educatil, constient documentatil, va putea sit aiba o influenta hotarltoare In soarta viitoare a popoarelor i guvernelor.
Tar noi, Romanii, avem mai putin decal oricine dreptul sit ne indoim de
eficacitatea opiniei publice.

Printr'un concurs de Imprejurari, pe care le cunoasteti ca totii, noi fa,Tant parte din constelatia politic a imparatiilor centrale. Aceasta
care era facutil pe deasupra noastra, fra de noi, ne impunea o atitudine
politica nu numai In. anumite chestiuni precise, ci i In ansamblul chestiunibOr de politica externit. Chiar la Curtea de arbitraj din Haga, chiar In congresele pentru pace, reprezentantif Romaniei, cum o stt vedeti, votau alaturi
de reprezentantii puterilor centrale i totus cand a venit momentul critic,
cand Romania a trebuit sit se pronunte ca cine merge, n'a mers acolo unde
o impingeau poate interesele unei bane stri momentane, evitarea dezastrelor ritsboittlui si legaturile politice i economice care o incatusau de zeci de ani,
ci a mers acolo unde o chema idealul san national, si a fortat pe toti s, mearga

in acea directie, pentruca opinia publiciti, care poate se dezinteresa de alto

chestiuni, era convinsii, adanc si puternic convinsa, si In contra opiniei publice nici tratatele secrete sau publice, nici interesele economice sau politice
nu pot sa reziste. Romania a mers acolo unde calea era indicatii de opinia

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

publick i unanimitatea poporului, regele, armata

329

guvernul, au facut

atunci toate jertfele pentra ca acele jertfe erau cerute de idealul national.
Asadar, opinia publica trebuie cultivat.
D-lor, inainte de rsboiu existau peste 200 de Asociatii pentru pace. Cele
mai multe fiintau in t.rile anglo-saxone, avnd organizatii puternice,
bugete mari, adunate prin cotizatii modeste de ate un shilling pe an de
persoana, cu care se pateau taus Intretine biblioteci publicatii, localuri

confortabile, i er o lupta intreaga idea1it pentru asigurarea unei paci

drepte. Ace le asociatii n'au izbatit taus sa inlature ritsboiul, pentruca,

er atata nedreptate in lume, Meat numai pe calea bland& a pacii acea nedreptate nu putea sa, fie inlaturatti; dar acei cari erau luptatori pentru un
ideal de dreptate si de libertate nu s'au dat
Evident ca societatile pentra pace, care erau grupate dealtfel la un loc,
aveau chiar un organ international de actiune, conluerau in Biuroul international al pacii dela Berna, cum si la Curtea de arbitraj din Haga, au fost
paralizate in timpul rsboiului timp de 5 ani de zile. Irnediat insa dupa rasboin, activitatea lor a reinceput.
fnainte de rasboiu toate aceste asociatii pentru pace din diferitele tari
se grupasera, bred din 1910, Inteo Uniune tare lucr& direct cu Biuroul international din Berna i cu Curtea de arbitraj: dupa incheierea
Melt din primele luni ale anului 1919, activitatea aceasta idealista a reinceput. S'a creat astfel o Uniune a asociatiilor pentru pace. Imediat dupa
boht s'au adunat la Bruxelles, in palatul Cinquantenarului, numit acum Palatul Mondial, si au reorganizat aceasta Uniune a asociatiilor pentru pace
pentru Liga Natiunilor in dorinta ferma ca convingerea lor st patrundri,
in spiritul popoarelor, s patrund in sufletul popoarelor dupa ce va fi
trans in spiritul guvernelor. Erau numerosi intelectuali din toate tarile car i
conlacrau in aceasta directie.
i bleep cu Franta pentru crt este natiunea cea mai apropiatri
In Franta
sufleteste i intelectualiceste de noi
D-1 Lon Bourgeois, o personalitate eminentk fost prim ministru, intemeietorul i organizatorul Ministerului Muncii, om politic si filozof, care s'a ocupat in special cu problernele
sociale, d-1 Ribot iaras un fost prim ministru si mare filozof, d-1 Paul Appel,
matematician eminent, actualul rector al Universitatii din Paris, baronul
D'Estournelles de Constant, senator si reprezentantul Institutului Carnegie
in Europa, si alte numeroase personalitati, printre cari s nu uit numele lui
Albert Thomas, un socialist plin de 'idealism i sinceritate care conduce astzi
International al Muncii. Iat colaboratorii de mama, intaiu in jurul carora se aduna cu sutele oameni ca s lupte pentru idealul de pace.
In Anglia lordul Grey, fost ministru de externe, lordul Robert Cecil si altii:
in Belgia, d-nii Hymans, Vandervelde; in Italia G. Ferrero, In America
fostul prezident Taft, prezidentul in functiune atunci Wilson si altii, M. Grard, ambasadorul Statelor Unite la Berlin, toti Ii dadeau mna ca s organizeze Societatea Natiunilor. D-lor, scepticismul unora ar pate& sil zica
dupa un astfel de rdsboiu, dupa un ant de groaznic macel, dupa atata lira
acumulatrt i perseverent desvoltata in cursul a patru ani i jumrttate, o

www.digibuc.ro

330

E. PANGRATI:'hPINIA PUBLICA $I SOCIETATEA NATIUNILOR

Asociatie national& pantrit pace P Ar &ea o naivitate, i en toate acestea nu

numai cugetatorii, nu numai idea1itii, dar opinia public& a fost ma de puternic In unele din Wile mari, i in prima linie in America, Inct problema
s'a pus Intern' chip hotruitnr i primele chestiuni i primele articole ale tra-

tatelor de pace care s'au desbatut au fost cele care au instituit Societatea
Natiunilor.
Nu e nimanui ingaduit sit ignoreze sau s stea departe de aceasta institu-

tie, inteo izolare demn, dar care ne lasa neaparati si nesprijiniti de o astfel de organizare puternia mondiala. D-1 Lon Bourgeois a luptat o vial&
Intreagti pentru idealul &Au; pacea fondatii pe dreptate a fost formula care
I-a calauzit. In Franta s'au tinut nemunarate congrese; In 1909 se ajunsese
la al saselea congres la Reims, mai tarziu s'an tinut i altele ; consilii internationale s'au adunat la Haga in doll& randuri la 1899 si 1907, s'au discutat acolo toate problemele interesand pacea lumii i In special limitarea armamentului care alias& ca o sarcina, excesiv de grea asupra tuturor popoare-

lor si care trebuia fatalmente s duca la rasboiu, pentrucil toate popoarele

ajunseserii sa nu mai poatii suport sarcinele imense ale acestor armamente
continue i indefinit desvoltate. Atunci, la 1899, dupa un discurs inimos
chip& propunerea d-lui Lon Bourgeois s'a admis cn unanimitate motiunea
pe care v'o cetesc acum:
Conferinta socoteste c limitarea sarcinelor militare care apasa actualmente asupra popoarelor eke foarte de dorit pentru sporirea bunei stari materiale si morale a umanitatii Intregi. Un simplu deziderat, dar un deziderat
la care subsc-iu -eprezentantii tuturor guvernelor. Daca 1-ar fi isclit reprezentantii tuturor popoarelor, probabil ea garantiile ar fi fost mai mari, dar
totus dezideratul este puternic din punct de vedere moral. Opt ani mai tarziu, la 1907, reprezentantul A.ngliei la conferinta internationala pentru pace
la Haga, d-1 Edward Grey, a venit s, faca o declaratie extrem de interesanta.
Guvernul Marei Britanii este dispus s comunice In fiecare an puterilor
care ar proced la fel, proiectele sale de constructii de bastimente de rasboiu
i cheltuelile sale de armament.

Inteo astfel de comunicare sincera putea sa stea o masuri puternica de

intaturare a rsboiului.
Fireste ci propunerea guvernului britanic n'a fost primiti i conferinta
a trebuit sii ajurigti la conchizia s confirme din nou rezolutia luatrt In conferinta din 1899 privitoare la limitarea armamentului. Conferinta declar,
ca este foarte de dorit sa se vada guvernele ca pun intfun studin serios
aceasta important& chestiune.
Tot atunci, la 1907, s'a discutat problema arbitrajului i, in urma unei
euvautari iarii foarte inimoase, a d-lui Lon Bourgeois, s'a pus la vot propunerea anglo-americana. Cele don& prime articole ale acestei propaneri,
care tindeau la asigurarea unui arbitraj obligator pentru anumite chestiuni,
au fost votate de 35 State contra 5 i 4 abtineri.
E poate interesant sa va spun eine au fost cele cinci State care au votat
contra: au fost Germania, Austro-Ungaria, Turcia, Grecia si Romania. Nu
vorbi atunci opinia publica, ci oportunitatea aliantelor. S'au abtinut:

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERN I

331

Japonia, Luxemburgul, Muntenegrul i Elvetia. Au votat totus pentru,

desi fhceau parte din constelatia puterilor centrale: Italia, Serbia i chiar
Bulgaria i e de regretat c in aceasth manifestare de idealism pacific n'ain
fost i noi allituri de celelalte popoare neolatine.
Am spus crL in Apus, In thrile ea culturh veche, stint numeroase societtitile
pentru pace si pentru rezolvarea pe cale echitabiI i pasnich a diferendelor
internationale. In fiecare tarh aceste societati s'au federat imprejurul tmei
societhti nationale care a chphtat numele de Asociatie nationalh pentru
Societatea Natiunilor. In Franta s'a format astfel al'Association franaise
pour la Socit oes Nations, avand in frunte pe d-1 Lon Bourgeois; in Marea Britanie s'a format Uniunea pentru Liga Natiunilor, in America s'a for-

mat Liga pentru aphrarea pcii, trei asociatii extrem de puternice cu un

scop convergent In aceste trei mari thri. Imediat duph semnarea

s'a luat initiativa tutor congrese care sh preghteasch opera pe care corderinta de pace era chemath s'o deshvarseasch. Astfel, In Ianuarie 1919, s'a
intrunit la Paris primul congres al acestor asociatii. In Romania nu se
ocupase nimeni de asemenea chestiuni. Cand de o parte sau de alta ne venia
nou'a un indemn ca sh ne ocuphm i noi de dansa, scepticismul nostru aparent fiindch mi e cleat aparent ne face& sh inliiturhm cu un suras asemenea propuneri. La Paris ins era in 1919 o colonie romaneasch puternich, toti acei cari nu putuserh sit accepte invazia germanti, toti acei cari
credeau c mai existh ceva de fAcut, c idealul nostru nu e vesnic sacrificat
si ct va veni momentul cand sacrificiile noastre vor fi rasplatite, se adunaserh acolo. Aproape 40 profesori dela cele douh universitti romane, mimerosi oameni politici i numerosi buni Romani, cand lupta n'a mai put ut fi
dusk au luat dru.mul pribegiei prin Rusia, Norvegia, peste Marea Nordului,
unde torpilhrile erau as& de frecuente, apoi strabhtand toat Anglia fiindch abordarea nu se putea face cleat la nord, la Aberdeen au pribegit
cate 6-7 shpthmani ca s ajungh In focarul de lumina, in Paris, care era si
centrul intregei rezistente si al luptei pentru justitie i libertate.
Stiu cii s'a zis, despre unii din noi, Cil s'au dus acolo ca sh mhnance beefsteakuri bune, chci la Iasi nu !e mama tocmai bine. Dach cei cari au putut
spune ash, ceva ar fi stat i ei sub ploaia bombardamentelor aeroplanelor gi-gantice Gotha si a bornbardamentului faimoasei *Dicke Bertha, care dela
7 dimineata i pang. la 9 seara ne trimitei la fiecare sfert de orrt ate o bombil
dela 120 km., distanth, poate ch' ar fi inteles Cil altceva cleat o hranh stdicienth, care nu exist& nici acolo, maltase pe cei cari s' u dus ca s rmie ultimii Romani liberi cand in Romania aphs puternic cisma prusianh. Atunci
deci, fao de curentul general, am hotrit i noi s organizhm o Asociatie romaneasch pentru Societatea Natiunilor. Speram, oricare ar fi fost rezultatele rhsboiului, c in aceastil Societate a Natiunilor, ni se va recunoaste
dreptatea, ni se va garanta i libertatea neamului nostru.
Aceasth Asociatie a fost organizath prin initiativa si sub auspiciile bittranului i autorizatului profesor d-1 C. Dissescu. D-sa a luat presedintia consiliului Asociatiei, adich, toutes choses gales, situatia d-lui Mon Bourgeois din Asociatia francezh. Fiindch Asociatia francezh avea un

www.digibuc.ro

332

E. PANGRATI: ASOCIATIA ROMANA PENTRU SOCIETATEA NATIUNILOR

tet executiv sub presedintia d-lui Paul Appel, prin aceasta coincident, cred,
mi s'a dat i mie presedintia comitetului activ al Asociatiei romanesti.
Secretari generali erau d-1 profesor Dim. Negalesed si d-ra Elena Vacrescu,
care duce in Franta de ani de zile o propaganda foarte eficace i foarte luminoas, pentru cauza romaneasca. Era o inovatie in gruparea noastrii: se
adunasera nu mimai barbatii, dar i femeile, era, dad, voiti, o afirmare in acele
momente solemne i tragice, o afirmare de solidaritate intre cele douti sexe.

La Congresul din Paris, tinut dela 26-31 Ianuarie, au participat, ca reprezentanti ai Romaniei, d-nii C. Dissescu i Dimitrie Negulescu. Acest congres era mimai pregatitor. S'att discutat catev chestium care urmau siti se
desbata ulterior si s'a fixat al doilea congres la Londra, intre 10-13 Martie
urmator. La acel congres, asociatia romana a fost reprezentata printr'o
delegatie de trei persoane. Aveam cinstea sa fiu primul delegat ca presedinte

al comitetului executiv, si eram intovrsit de d-ra Elena Vacgrescu si de

profesorul Dimitrie Negulescu. N'am timpul sti vt fac o dare de seama amanuntita asupra acelui congres, vti voiu spune insti cit a fost extrem de interesant si de important, pentruca toemai era momentul and se punea in fata
conferintei de pace problema Societtitii Natiunilor, iar congresul dela Londra
era destinat sa pregtiteasca materialul i sti asigare un consens cat mai larg
al Statelor, asupra ideilor de introdus in tratatul de pace. Prin d-1 Lon Bourgeois, care era s fie delegatul principal al Frantei pentru Societatea Naiudezideratele dela Londra aveau sans siti fie ascultate, i sti fie adop-

tate chiar la conferinta de pace. In conferinta dela Londra n'a participat

cleat un numr limitat de State, numai Statele aliate, In numar de 7:

Marea Britanie, Franta, Statele-Unite, Grecia, Romania, China si Serbia.

Erau absente Italia, Japonia i Belgia.
Nu se stabileste Inca o unitate de vederi asupra problemei Societatii Natiunilor, i taus acea imitate s'a stabilit foarte curand, caci dupa anul 1919,
primul congres tinut in 1920, al acestei Uniuni a asociatiilor pentru Societatea Natiunilor, s'a tinut chiar la Roma. Ideea facuse drum. Delegatia
britanica era compusil de peste 22 de persoane, in frunte eu lordul Shaw
of Dumferling; lordul Grey nu putuse partidipa, caci era bolnav de ochi,

dar dada, tot sprijinul sau moral, toat autoritatea unei vieti ca cristalul
inteligente luminoase; lordul Shaw poate mai putin cunoscut din pima
de vedere international, dar care e membru al consiliului regal, cea mai 'Malta,

situatie de Stat britanicd. Delegatii francezi erau Iii numr de 9, in frunte

eu d-1 Lon Bourgeois, fost prim ministru, amiralul Fournier, generalal Durand, senatorul baron d'Estournelles de Constant si Marcel Sembat, lost
ministru socialist. Toate gruparile din toate partile, din toate colturile Camerei isi (Wean colagorarea pentru acest ideal national. In delegatia
americana erau iartis nona persoane, iar conducatorul era d-1 Oscar Str uss,
fost ambasador american la Constantinopol i in acel moment senator american. D-voastra stiti ea senatul american este o institutie foarte putercu puteri mai mari cleat presedintele republicii, caci adeseori Senatul
american e cel care hotarste in ultima instant. D-1 Strauss era un adversar
politic al presedintelui Wilson, dar in chestiunea Societatii. Natiunilor Ii de-

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

333

venise colaborator entuziast. Delegatia greacri, compusa din trei persoane

aye& de prevedinte pe d-1 Venizelos. Delegatia romnri era compusii de asemenea din trei persoane, intre cari i cel ce v vorbevte. Delegatia
sarbri era compusa iarav (lin trei persoane, in total era,'" 51 de delegati. Toate
chestiunile care trebuiau sa se pue In discutie in conferinta pacii relativ
la Societatea Natiunilor, au fost desbritute in aceasta conferinta dela Londra.
Noi, Romnii, am adus acolo vase propozitii, pe care le cred foarte importante vi pe care voesc s vi le comunic, ava cum au lost decise In adunarea
noastra dela Paris de sub prevedintia d-lui Dissescu:
1) Soeietatea Natiunilor trebuie sa fie un organism permanent ell putere legiuitoare, juridicrt i executiva;

2) E de neapamtri trebuinta sa se prevada toate sanctiunile diploma-

tice, juridice i economice vi mai ales militare, cii organe permanente, politie i armati interaliate;
3) Recunoavterea egalitatii de drepturi pentru toate State le vi dreptul
.fiecanti Stat sit fie reprezentat in comitetul executiv al Societatii Natinnilor ;

4) Interzicerea pe viitor a tratatelor secrete;

5) Recunoavterea In folosul minoritatilor nationale a libertatii invatiimntului;
6) Recunoavterea dreptului femeeii s faca parte din Societatea Natiunilor i reglementarea corespunzatoare

muncii.

Toate aceste propozitii romnevti au avut vansa sa fie primite numai

una a fost seris cu asentimentul general, in procesul-verbal, fara sa se dea
Insa un vot asupra ei, pentruca la Paris dej se hotririse altfel, cad vtiti ca
se hotarise ca puterile mari s aiba patru delegati permanenti, vevnici, jar
toai:e puterile celelalte la un loc sa aiba iarav patru delegati Iii comitetul
permanent al Societatei Natiunilor. Se hotrirlse iarav la conferinta de pace,
sunt puteri cu interese generale vi puteri cu interese limitate. Conferinta
dela Londra a lost destul de prudenta sri nu intre In conflict cu hotafirea
conferintei de pace, dar prin d-1 Lon Bourgeois a aprat idealul de dreptate
vi de egalitate care fusese exprimat i In dezideratele franceze, vi nu numai In dezideratelg romnevti despre care am vorbit. Fiindca timpul este
inaintat mi pot sa dau detalii. Am regrisit darea de seama care o facusem
eu insumi dupa intoarcerea dela Londra, din care *se poate vedea ca colaborarea noastra a lost acolo foarte eficace.
Pe lnga rapoartele aduse de fiecare din cei trei delegati, mai era unul
loarte Intins, facut de vice-prevedintele asociatiei noastre, d-1 Romanescu,
care a atras vi el deosebita atentie a conferintei. Nu numai In desbatereve
dezideratelor noastre ci vi a celor engleze i franceze, delegatia romana
a participat la toate discutiile. Eu insumi am avut cinstea la una din propunerile mele sa gasesc sprijin atat la amiralul Fournier cat i la generalul
Durand vi chiar la d-1 prevedinte Bourgeois. Ceeace este important este ca
toate dezideratele dela Londra au fost aduse de d-1 Bourgeois la comisia
Societatii Natiunilor.
N'o sit dau detalii asupra acestei Societati a Natiunilor, pentruc in confe-

www.digibuc.ro

334

E. PANG RATI: ASOCIATIA ROMLVA PENTRU SOCIETATEA NATIORILOR

rintde precedente s'a vorbit despre dnsa. tii ea este un organism. complex si vast, in care toate trile participa si care, pin urmare, poate
o influenta formidabila In politica externa mondiala. Dar dati-mi voie su
vt cetesc numai preambulul Pactului din tratatul dela Versailles: Considerand c pentru a desvolt conlucrarea intre natiuni i pentru a le garanta pacea i siguranta e nevoie. Sa se primeasca anumite obligatii de a
nu recurge la rasboiu. Sa se intretie la lumina zilei legaturile internationade intemeiate pe dreptate i onoare;
Sit se observe riguros prescrierile dreptului international, recunoscute
de aci Inaiute ca regula de purtare efectiva a guvernelor;
Sa se Meg, a domni dreptatea i s respecte cu strictete toate obligatiile tratatelor In raporturile reciproce dintre popoarele organizate;
(Inaltele Parti Contractante) adopta prezentul Pact, care institue Societatea Natiuniloro.
Tratatul a fost semnat la 28 Iunie i Pactul a fost reprodus ca prima parte
In toate celelalte tratate: dela Saint-Germain-en-Laye, cu Austria, dela
Neuilly cu Bulgaria, dela Trianon cu TJngaria, dela Svres cu Tarcii. i astfel a devenit un fel de lege internationala Pactul pentru Societatea.
Natiunilor.

Este aceasta Societate o institutie de Stat sau o institutie intre popoare? Se crede &I este o institutie a gavernelor, pentruca guvernele sunt
reprezentate acolo prin delegatii lor; dar toata puterea i eficacitatea acestei
societati trebuie sa stea In sprijinul opiniei publice, fara, de care total va rit-

nine o utopie, pe and cu sprijinul opiniei publice din toate titrile va fi o

institutie cu adevarat moralizatoare i garantatoare a pacii, caci pacea,
d-kr, este, dupa o veche formula, pronuntata de Lon Bourgeois si reprodusa
de presedintele republieii franceze, Raymond Poincar, la tribuna acum
trei ani, inteo serbare foarte importanta
tuturor asociatiilor pentru.

Societatea Natiunilor, pacea este 4dreptatea care continua sa domneasca

in omenire.

Au semnat tratatul de pace 30 de State. Trei dintrlisele nu l-au ratificat:

Statele-Unite, China si Ecuatorul; dar China a ratificat tratatul din SaintGermain, ash, incat a intrat si ea in Liga Natiunilor. 30 de State au intrat
deci ca fundatoare ale Societatii Natiunilor, rilmnnd In afara Statele-TJnite,

.care fusesera reprezentate prin col mai puternic luptator pentru Societatea
Natiunilor, Wilson, si a ramas. i Ecuatorul, evident mai putin important.
Chiar din primul an dela infiintare alte 13 State au cerut si obtinut sit intre
In Ligit. Deatunci incoace Liga se tot intinde i va ajunge s fie o adevaratit
institutie mondiala.
Aceasta institutie are, dupa cum vi s'a lamurit, o adunare generala,
care poate tine intruniri, la Geneva, sediul principal al Societatii Natiunilor,
sau "in oricare alta localitate, i unde fiecare Stat are un vot. Cel putin aiei
egalitatea este garantata. Are un consiliu care se intruneste mai des

in care sunt reprezentate cele patru puteri mari: Britania, Franta, Italia,
Japonia, i patru din celelalte state copartase. Este i un secretar permanent, care este Incredintat prin tratat chiar, prin ultimul aliniat al anexei
www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

335

2 din pactul Ligii Natiunihn, lui Sir Eric Drummond. Nate crt i aici este
o nedreptate ca. nu s'a Mat popoarelor, reprezentate la Geneva, srt-si aleaga
liber un secretar general permanent, secretar care asigara tot mecanismul
institutiei. Si acest post a fost incredintat unui reprezentant al Marei Britanii. Poate ca este o nedreptate, dar poate c este i o dovadit a interesului
via pe care o mare si puternica imparatie Il acorda acestei institutii
moralizatoare, cum este Liga Natiunilor. Trebuie sa cer iertare, dac intrebuintez cateodata expresia Liga Natiunilor, in lac de eSocietatea Natiunilor. Dar Englezii i Americanii nu pot sa zica altfel, Francezii zic Societate si se opun chiar introducerii cuvntului de EON sub cuvant crt
aceasta expresie ar indica un fel de spirit agresiv in contra cuiva, ca State
si popoare s'ar liga contra cuiva, pe cand Societatea Natianior este destinat sa fie un organism de armonie, de dreptate si de pace, fruit nici o agresivitate. Totus Englezii i Americanii Watt vrut s renunte la cuvantul de
Ligri, pentruca cuvintele au in fiecare ar alt inteles. Cunoasteti anecdota:
15n american venise In Bavaria si era foarte surprins de onorurile care se faecal" unei persoane, careia i se zica, Ministra. A intrebat: d-voastra sunteti

un popor protestant? I s'a zis: Doamne fereste ; Bavaria este tart% catolica.
Atunci dece faceti atata cinste unui ministru? Pentruca e ministru. La noi
numai protestantii acorditi unui ministru mare consideratie !
Americanul stia citi Ministru se zice numai unui preot protestant, si nu
stia, ca se zice Ministru unui secretar de Stat, i deaci confuzia.
Tot asemenea i cuvantul Liga. La noi, neolatinii, cuvntul o fi avand
poate un alt inteles decat intelesul ce i se da de Americani i Englezi, i dead
explicatia dece dnsii zic Ugh, iar noi, Societatea Natiunilor.
In pactul ordanizator, cu buniti siguranta crt multe din propunerile studiate
Iii congresele dbela Paris si Londra au fost in parte adoptate, nu cred ins ca

acest pact srt fie ultimul cavant, de sigur cit amelioratii i complectari
vor putea fi aduse; dar totus chestiuni care plecau din par idealism al unor
asociatii izolate inainte de rrtsboiu au cripatat confirmarea quasi unanim
a tuturor guvernelor i tuturor Statelor.
Imediat dup ingheierea pitcii dela Bruxelles, in acelas an, 1919, in Decent-

vrie, s'au adunat asociatiile pentru Societatea Natiunilor, si au intemeiat

o uniune international, cu un biurou, avandu-si sediul la Bruxelles, in Palatal mondial, cu organizatia permanentrt, care hicra atat cu Societatea
Natinnilor, cat si eu diferitele societati din toate titile. Dupa cele trei prime
congrese, dela Paris in Ianuarie 1919, Londra in Martie 1919 si Bruxelles,
in Decemvrie 1919, a urmat in fiecare an Cate un congres: La Roma la 1920,
la Geneva la 1921, la Praga la 1922, la Viena anul trecut, 1923. La ultimele
congrese s'a constatat lipsa noastra. Am rams inteo rezerva i o izolare,
pe care, acei cari au participat la activitatea acestor asociatii, pot safirme cu convingere ca este daunittoare, pentruc chestiunea principat da
care s'au ocupat congresele este chestiunea minoritatilor, si in aceste chev
stiuni in care ni s'au adus multe acuzatii i atacuri nedrepte, cuvntul romnesc n'a fost ascultat, doctunentarea romaneasca a lipsit i prin urmare
cauza, romaneasch a lost pusa in scadere.

www.digibuc.ro

336

u. PANGRATI: ASOCIATIA ROMANA PENTRU SOCIETATEANATIUNILOR

In aceastri uniune a asociatiilor, participrt 38 de State ; Franta este reprezentatil prin asociatia francezO pentru Societatea Natiunilor, care conlucreagt cu mtmeroase alte societkti, concluse de personalitti eminente.
Astfel In prima linie este asociatia pentru pace si pentru (kept, pe care
o prezideaza marele savant Charles Richet, este Liga pentru organizarea Societutii Natiunilor, este Biaroul international al Dotatiei Carnegie, prezidata de d-1 d'Estournelles de Constant, este asociatia pentru conciliatia international, care este prezidat de marele jurist Andr Weiss
si

numeroase

alte asociatii

gruprtri, care toate

s'au

Intrunit In

jurul asociatiei franceze pentru Societatea Natiunilor. Dupli un an de zile,

la Sorbona, sub presedintia d-lui Poincar, atunci Inca presedinte al republicii, cand s'a proclamat convingerea aditinca francezti In eficacitatea
Societtitii Natiunilor.

In Anglia asociatiile sunt extrem de numeroase si se grupeaza In doua

asociatii mari: Uniunea Ligii Natiunilor i o Liga a asociatiilor natiunilor libere. Aceste doul asociatii au fuzionat sub presedintia de onoare
a d-lor Lloyd George, Balfour, Asquith si a personalitatii cele mai eminente
a politicii engleze, a d-lui Robert Cecil, unul din fOuritorii Pactului pentru
Societatea Natiunilor. Asociatia englezil are un buget de 36.000 de lire
sterline pe an, adica 7 milioane si mai bine de lei romanesti, buget asigurat

prM cotizatia modesta de

lira de persoank Ceva mai mult, In foarte

numeroase scoli engleze, intr'o treime din scolile engleze, se predri astzi un
curs pentru lmurirea tinerirnii, asupra chestiunii Societatii Natiunilor.
Cursuri de vara au fost organizate anul trecut, sub presedintia unci personalitti foarte autorizate; unui ministru al instructiei, d-1 Fisher, si la
aceste cursuri de van' a fost chemat i omul politic, idealist si generos Albert Thomas din Franta. Iat deci o activitate foarte 1arg i foarte puternic, care se desvolt In Anglia.
In America Liga pentru apArarea peii existrt Inch dinainte de rrisboiu. Ea
a cerut imperios introducerea Pactului Societtei Natiunilor In tratatul de

pace si conferinta tuturor popoarelor a ascultat de aceasta cerere. S'au tinut nenumrate Intruniri i congrese, sub presedintia d-lui Taft, fost presedinte al Statelor- Unite ambasadorului Grard, personalitate de mama
presedinti ai diferitelor universitati americane mai importante. 81 de
oratori au vorbit, 322 de discursuri au fost tinute vedeti sistemul statis,
ticii americane si peste 300.000 de auditori au ascultat aceste discursuri
cerand Infiintarea Societ4ii Natiunilor. Aceast activitate continua neIntrerupt.
In Wile neutrale, In Suedia, s'a Infiintat o asociatie pentru Societatea
Natiunilor Inch' dela 1919. In China, cu tot spiritul traditional reactionar
care domneste Inca, s'a infiintat o asociatie pentru Societatea Natiunilor.
In Japonia, s'au Infiintat deasemenea asociatii pentru Societatea Natiurrilor, Japonezii au de luptat en o problema foarte dureroasa pentru

problema rasei lor de coloare, pe care o apara cu toatri crddura. Am avut

ocazia s, and la Paris, In acel consiliu suprem, o aparare calduroasii, pronuntata de primul delegat japonez. Adresndu-se reprezentantilor celorlalte puteri mari a zis: D-lor ne-ati considerat demni sa ne varsiim sngele
www.digibuc.ro

POLITICA =ERNA

337

araturi de d-voastrg. Ne-ati considerat demni s fim prtasi aici in acest

consiliu de cinci, al putOrilor celor mai mari care reguleazti soarta viitoare a
lumii, si nu ne considerati demni, pe noi, rasg galbeng, sg, stm algturi de rasa
d-voastrg in obiceiurile drepturilor politice i civile, In diferitele tgri.

Ascult idealistul presedinte Wilson, dar stia cg nu poate sg primeasc&

i chiar asa cum s'a primit, tratatul de pace n'a fost ratificat de America, ceeace dovedeste c i personalitgtile cele mai eminente
cele mai puternice pot fi Infeante de opinia publica. Aceasta mai dovedeste
Incg ceva, cg opinia publicg, data nu e documentata, dad, nu e educat
luminatg, poate fi uneori nedreapta, chiar la popoarele cele mai generoase
i cele mai instruite.
In Grecia s'a infiintat o asociatie pentru Socletatea Natiunilor, tot asemenea In Cehoslovacia, i, ca s termin, trebuie sa spun ea si In TJngaria s'a
infiintat o asemenea asociatie, i s'a Infiintat cu organizatie strasnicg,
ceeace i se cere.

energica
puternicg, as& cum stiu Ungurii s& lucreze.
Sedintele plenare, comisiile i edintele biuroului sunt anuale ; sedin-

tele prezidentiale se tin de patru ori pe an; sedintele biuroului de patru ori
pe lung. Societatea are mijloace puternice de a organiza biblioteci, publicg
o revista exercitg o actiune nu numai asupra activitatii din politica externg, dar i asupra chestiunilor politice, economice, i chiar
In anul trecut, s'au tinut peste 96 de Intruniri. Si aceste, activitati puternice, In care problema minoritittilor dela noi este intr'una agitata, cu regret
trebuie sa constat ca din partea noastrg nu i se rgspunde cu nimic. N'am
participat la ultimul congres al Uniunii internationale. Austriacii Insusi se
preocupg de aceast problem& i astfel am avut In man& un memorandum
relativ la clauzele economice i financiare ale tratatului din Saint-Germain, datorit profesorului dela Universitatea din Viena, Emanuel Vogel.
Am avut un memoriu intitulat oRevizuirea tratatului de pace dela Saint-Germain Chestiunea se discutg si se agita la Viena, i in plin centru
pe Ring stg sediul asociatiei Societtii Natiunilor.
Fat& cu asemenea activitate puterrnca, care se desvolfg In toate tgrile,
credem noi, acei cari am pus temelia unei asociatii rom&nesti pentru Societatea Natiunilor, cg ar fi de datoria noastr, ca aid In tara, cu o colaborare malt mai largg, avnd In fruntea noastrg personalitti eminente, din
toate partidele, si din toate genurile de activitate romneascg, s avem o
uniune sacr, care sa dea i o permanentg de continuitate activittii Intreprinse i o intensitate puternic asociatiei pentru Liga Natinnilor.
Asociatia romgmeasca pentru Societatea Natiunilor s fie reorganizatg,
reInfiintatg, s& Ern Artasi la congrese i conferinte internationale, sg ducem
acolo documentarea noastrg i sg informgm i pe prieteni i pe dusmani de
dreptatea noastr, cci prin aceasta vom contribui nu numai la o campanie
idealist& de Intelegere internationalk dar vom contribui la consolidarea prieteniilor internationale, pe baza cgrora se sprijin& i va trebul sa fie vesnic
sprijinit intregirea neamului i infhptuirea idealului nostru national In
aceast Romnie-Mare.
24 Februarie 1924

www.digibuc.ro

LE BUREAU INTERNATIONAL
DU TRAVAIL

ALBERT THOMAS

MON premier devoir est de remercier l'Institut Social Roumain de

m'avoir permis de rencontrer ici d'aussi nombreux amis roumains.
A la vrit, depuis mon arrive a Bucarest, j'ai quelque inquietude
Arid& de ne pas remplir exactement mon devoir de Directeur du Bureau International du Travail. J'ai t salue A, la gare par les autorits roumaims, j'ai t recu et fete par le gouvernement, je suis all cet aprs-midi A la
Chambre des Deputes, j'ai visit de nombreuses organisations, partout, d'un
coeur mu, nous avons clbr l'amiti franco-roumaine, nous avons exalt
tous nos souvenirs mouvants de Jassy et j'ai peur de ne pas vous apparatre
exactement sous la figure que dcrivait ce matin un journaliste ami, qui m'a

vu a Geneve, et qui disait que je m'tais retire de la grande lutte politique

pour m'enfermer dans le travail modeste du savant et du chercheur. J'tais
venu ce soir avec le dsir de trouver enfin a l'Institut Social Roumain la possibilit d'expliquer simplement, mais prcisment, ce qu'est le Bureau International du Travail, ce qu'est notre organisation et voici, qu'une fois encore,

le president de l'Institut Social vqoue tous nos souvenirs passes !.. Ah je

sais: notre effort pass est lie a notre effort d'aujourd'hui et vous pensez bien
que je n'en renie rien, pas plus que vous-mmes.
Mais je tiens, et vous me le permettrez, n'est-ce pas, A remplir strictement
mon devoir de fonctionnaire international et A vous dire qui nous sommes, ce
qu'est le Bureau International du Travail et ce que son directeur vient
faire h, Bucarest.
Qui sommes-nous donc? Etes-vous tellement assurs, les uns et les autres,
de le bien savoir? Est-ce que vous vous souvenez tous d'une manire assez

precise de notre charte constitutive? Est-ce que la Partie XIII du Trait

de Versailles, la partie 4Travailn, vous est suffisamment connue? Est-ce
que, par exemple les articles 389 et 427 sont presents A vos mmoires?

Pour vous permettre de me suivre, je veux que nous relisions d'abord

ensemble le Prambule de la partie XIII du trait de paix. Ce petit livre
bleu que j'ai IA, c'est ma Bible, c'est pour nous, A l'Organisation Internationale du Travail, la Loi et les Prophtes:
Organisation du travail. Attendu que la Societe des Nations a pour but
d'tablir la paix universelle et qu'une telle paix ne peut tre fonde que sur
la base de la justice sociale ; attendu qu'il existe des conditions de travail
impliquant, pour un grand nombre de personnes, l'injustice, la misre et
la privations, ce qui engendre un tel mcontentement que la paix et l'harmonie universelle sont mises en danger ; et attendu qu'il est urgent d'ameliorer ces conditions, par exemple en ce qui concerne le reglement des heures

de travail, la fixation de la dure maxima de la journe, de la semaine de

travail, le recrutement de la main-d'oeuvre, la lutte contre le chmage,

www.digibuc.ro

340

ALBERT THOMAS: BIUROUL INTERNATIONAL AL MUNCIE

la garantie d'un salaire assurant des conditions d'existence convenable,

la protection des travailleurs contre les maladies et les accidents rsultant
du travail; la protection des enfants, des adolescents et des femmes, les
pensions de vieillesse et d'invalidit, la dfense des intrts des travailleurs
occups l'tranger, l'affirmation du principe de la libert syndicale, l'organisation de l'enseignement professionnel technique et autres mesures
analogues ;

attendu que la non adoption par une nation quelconque d'un rgime

de travail rellement humain fait obstacle aux efforts des autres nations dsireuses d'amliorer le sort des travailleurs dans leur propre pays, les Mutes Parties Contractantes, mues par des sentiments de justice et d'humanit,
aussi bien que par le dsir d'assurer une paix mondiale, durable, ont convenu ce qui suit :
II est fond une organisation permanente char& de travailler A la ralisation du programme expos dans le prambule.
VoilA, Mesdames et Messieurs, quelle est notre charte, voila le texte, qu'A

la fin de 1919, nous avons rep: ee n'tait qu'un texte, un morceau de papier, lotsque les ngociateurs de Versailles l'ont adress ceux qui devaient
crer l'Organisation Internationale du Travail. Nous en avons mdit les
articles, nous avons cherch pike par pike comment l'organisation pouvait
'are batie. Tin vers de notre fabuliste La Fontaine me venait alors a l'esprit
et quand je lisais et relisais le texte du Trait, lorsque j'essayais de voir ce
que pouvait tre dans l'avenir notre Organisation Internationale du Travail,
je me demandais, comme le fabuliste ksera-t-il Dieu, table ou cuvette ?

C'tait notre premier -effort. Il y a cinq ans que l'Organisation a 60 cre,

il y a cinq ans qu'elle vit et nous avons la joie de constater aujourd'hui qu'au
milieu de tant de difficults, une lgislation internationale de protection du
travail est en voie d'tablissement.
Oh 1 mesdames et messieurs, ce n'a pas t sans peine. Avant de venir en
Roumanie pour la seconde fois, sous les espces du Directeur du Bureau International du Travail, j'ai visit d'autres pays ; j'ai pris le baton du Olefin,
j'ai parcouru l'Europe et pass POcan: on m'a surnomm quelquefois Le
juif errant de la politique sociale.. J'ai essay par action directe imm-

diate, auprs des gouvernements, pensant qu'il n'y a pas de vie inter-

nationale active, gi elle repose uniquement sur des relations par lettres, d'ob-

tenir la ratification de nos conventions, d'obtenir, ce qui est souvent plus

difficile, aprs l'acte de ratification la mise en vigueur, l'application dans
les pays. Aujourd'hui nous pouvons examiner les rsultats acquis. J'ai ici
kin petit tableau o jour par jour on marque d'un point noir les ratifications
et les dcisions d'application; ce tableau, je le porte toujours avec moi. Si
TOW pouviez le voir dans le dtail, vous constateriez que les petites cases sont
fort nombreuses, quil me faudrait de points noirs et gull en est encore trop qui
restent blanches, aussi bien dans la premire colonne, qui reprsente les ratifi-

cations, que dans la dernire, qui reprsente l'application. Le total des petits can& noirs reprsente, A la fin de septembre 1924;152 ratifications ; si tout
le monde avait ratifi en temps utile, je devrais en compter prs de 800. Aussi

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

341

il en est pour tout le monde, mme pour l'Organisation Inles critiques

vont parfois disant que notre oeuvre est vaine, et
ternationale du Travail
que nous n'obtenons qu' grand, peine la ratification des conventions.

Je proteste: sans doute les ratifications que j'ai enregistres ne sont pas

et pourtant je les accpte toutes avec joie, mais

toutes de mme valeur
il me serait facile de vous numrer 10, 12, 14 grandes nations industrielles

qui ont ratifi, et qui appliquent, l'interdiction du travail de nuit des

femmes, l'interdiction du travail de nuit des enfants, qui prescrivent que

nul enfant ne peut tre employe dans un travail industriel ou dans la marine
marchande avant l'ge de 14 ans, que les travailleurs doivent tre protgs
contre le chmage, que les assurances sociales doivent tre dveloppes. Et
lorsque 10, 12 ,14 grandes nations, nations industrielles, ont ainsi ratifi ces
conventions, lorsqu'elles se sont engages pour 10 annes ne pas changer
leur legislation, quelles que soient les conditions conomiques, je dis que
l'oeuvre que nous avons accomplie des maintenant n'est pas vaine et que, pour
employer les termes du trait de paix, nous avons repandu quelques bienfaits sur les travailleurs du monde.

Mais voici o ma ache devient plus difficile: il ne suffit pas d'obtenir

des ratifications nombreuses ; il ne suffit pas mme d'obtenir rapplication
progressive de ces ratifications, il faut que nous ayons le sentiment que les

pays qui sont membres de l'Organisation Internationale du Travail y participent de tout leur coeur, de toute leur intelligence, de toute leur nergie
quotidienne. Ce que nous voulons, c'est qu'il n'y ait pas simplement radii&
sion automatique 'et officielle qui consiste bien payer les cotisations, A. ratifier les conventions, parfois mme les appliquer et A, regarder l'Organisation Internationale du Travail et la Societe des Nations comme des institutions lointaines auxquelles on tire un coup de chapeau poli et discret, qu'on
honore de toute manire, mais qui on ne songe pas a remettre la part de
contrle, de conciliation internationale et de paix qui ds maintenant, dans

la socit d'aujourd'hui, en &pit de tant de difficults, reviennent, de par

la vertu des trait& de paix, ces organisations. Et c'est ainsi que je

me soucie de savoir comment, jusqu' quel point, dans quelle mesure,
definitive ou prcaire, les grandes nations et les petites nations nous don-

nent leur adhesion.

J'ai lu jadis un conte roumain, le conte de la Fille du Laurier. J'y ai appris qu'une belle fille, une desse, une fee, une dryade habitant dans un
laurier vert, apparaissait quelques fois, errait dans le paysage champtre,
puis se retirait brusquement. Et qu'un jour, un hros, passant dans la campagne, eut assez de charmes pour l'amener enfin participer d'une manire
definitive la vie terrestre. Et, lorsque nous allons, mes collaborateurs et
moi, vers les nations qui sont dans le monde, nous nous demandons toujours si
nous aurons, non pas le charme du jeune hros roumain, mais assez de force
persirasive pour attirer nous d'une manire definitive, les nations qui doivent contribuer la paix internationale.

La Roumanie nous a comble dej de sourires et de complaisances ;

et je tiens le proclamer ici onze

la Roumanie nous a donne dj

www.digibuc.ro

342.

ALBERT THOMAS: BIUROUL INTERNATIONAL AL MUNCII

ratifications de conventions, 11 sur 16, et elle sest place ainsi troisime ou

quatrime entre toutes les nations; des les premiers jours, par des actes
sign& le gouvernement roumain a attest que la Roumanie tait de plain
coeur avec l'Organisation Internationale du Travail.
Oh, je sais, la Roumanie pas plus que le Bureau n'est Pabri des critiques ; Et l'application I Mais je sais aussi quand je dis ratification, on me
rpond: qu'il y a un projet roumain de code de travail, et, en venant A Bucarest, vous vous imaginez facilement que j'ai song A demander A des amis,

dont j'ai prouv la fidlit, l'assurance qu'on sangerait bientt faire

aboutir ce projet. Et d'ailleurs qu'on ne me dise pas, lame si la Roumanie
n'applique pas totalement les conventions ratifies, que notre travail a t
inutile que la Roumanie ne s'est engage qu'en paroles. Non! 11 n'y a pas
chez nous d'engagement purement verbal. La Roumania a su, comme les
autres pays, exactement ce qu'elle faisait lorsqu'elle prenait l'engagement
international de ratifier. La Roumanie a su
et c'est lh toute la vertu de
notre organisation
qu'elle se soumettait valontairement ail contrle des
nations contractantes et qu'ainsi elle donnait l'assurance officielle et f ormelle que dsormais elle appliquerait les conventions ratifies ; mme en
tenant compte des priodes de transition ncessaires, l'engagement comme

tel a une valeur considrable.

Mais si la Roumanie a ratifi, est-elle venue dfinitivement et compltement dans la vie internationale? Je n'en doute pas, pour ma part, mais j'ai
eu, avec la Roumanie comme avec la France
elles suit toujours unies
dans le bien, quelques fois aussi dans les erreurs passagres
des difficults. Certaines critiques ont t faites par la France et par la Roumanie l'Organisation Internationale du Travail. On nous a ctit un jour:
la convention sur la cruse, pourquoi la ratifier? 11 n'y a pas de cruse en
Roumanie, on n'en emploie pas, ou exceptionnellement. Mais, ai-je rpondu, c'est justement pour cela qu'il vous est facile de donner votre ratifi-

cation: elle ne vous coke rien; mais elle me sera un appui consid-

rable au moment ofi je lutte pour obtenir des crusiers anglais et franois
la prohibition de la cruse dans Pespace de six ans. Cette ratification, prcieuse pour l'Organisation Internationale du Travail, le sera pour la Roumanie elle-mme qui aura ainsi ferm ses frontires au poison qui pourrait
refluer vers elle.
Ce n'est pas tout. On a dit: ole Bureau International du Travail est une
grande organisation faite pour Ies ouvriers, mais nous autres, nous sommes
surtout et avant tout une nation de paysans: tandis qu'aujourd'hui la France,
qui a si souvent invoqu ses intrts paysans, n'a que 44-45cy de sa population employe l'agriculture, la Roumanie nouvelle y emploie 74% de sa
population. Ses petits propritaires paysans, est-ceque vous allez lgifrer
pour eux eomme pour des ouvriers? Est-ce que vous allez leur imposer le

contrat du travail? Et d'ailleurs, Bureau International du Travail, Resvous vraiment comptent en matire agricole? Le Trait de paix dit-il
expressment que vous deviez vous occuper des travailleurs agricoles?
n peu les textes, appelons les juristes lt Oh les juristes1
Vayons
www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

343

Il y en a ici que j'estime beaucoup, mais combien je les redoufe 1

Certains juristes ont dit: Le Bureau International du Travail n'est pas
competent en matire agricole, d'autres, aussi nombreux, disaient: sLe
Bureau International du Travail est competent:
Alors nous sommes all devant les juges de la Cour de Justice Internationale. Pour employer une expression familire, j'ai essuy les pltres,
car c'est moi qui le premier ai comport' devant tea juges. Et ces juges nous
ont donne raison. 11 n'y a en que deux exceptions, deux votes contre, celui

de la France, celui de la Roumanie. Ainsi, comme fonctionnaire international, j'ai gagne mon pro* contre la France et contre la Roumanie.
Je les aime toutes deux d'un coeur ardent; tout de mme, ce jour-lk j'ai
pens qu'elles n'avaient pas tout-A-fait raison. Heureusement il y avait
des juges A la Haye.
.
A la suite de cet arrt, les agriculteurs de France ont fait leur paix avec
le Bureau International du Travail. Leurs organisations sont entres en rapport avec moi et, comme en France le gouvernement a et() change, j'ai eu
la joie d'apprendre ces jours-ci que le gouvernement francais deposerait
galement les conventions agricoles devant la Chambre, A fin de ratification. Ici je ne pense pas que vous ayez besoin de changer de gouvernement
pour que les paysans roumains et leur gouvernement, fassent la paix
avec moi et pour qu'il n'y ait plus de petits trous blancs dans la belle srie
de petits canes noirs que la, Roumanie a dj permis au Bureau International du Travail de marquer au tableau de ratification.
Voilk Mesdames et Messieurs, ce qu'est notre oeuvre et pourquoi je
pense que la Roumanie, cette fe sduisante, quittera son laurier et viendra
de plein coeur, pour la vie internationale definitive, au Bureau International du Travail et A la Societe des Nations.

pour reprendre les termes du puVoili notre oeuvre. 11 peut sembler

bliciste ami
qu'elle est modeste, qu'elle est discrete. J'ai l'impression
toutefois que nous collaborons d'une manire efficace pour notre part A la
grande oeuvre de la Societe des Nations toute entire. Cette oeuvre, elle
est dfinie dans le Pacte, mais elle est dfinie surtout par la formule admirable que je vous ai lue et qui reste notre rgle d'action: Attend.'" que la
paix universelle ne peut tre fonde que sur la, justice socialet. ST nous est
possible par notre effort quotidien, de crer une atmosphere de justice
sociale dans le monde, de creer un tat conomique o le travail ne sera plus
considr comme une marchandise, comme un article de commerce, o
l'organisation sociale sera faite pour le bien de l'ouvrier, du consommateur
et du produtteur, et pour ma part je crois cela possible, la paix universelle
se trouvera solidement tablie.
C'est IA notre grande tche d'aujourd'hui et le Bureau International du
Travail la, remplit au jour le jour avec modestie, mais avec la certitude de
travailler efficacement A l'oeuvre commune.
Nj lorsque la; Societe des Nationso par delA les negotiations gouverne-.
mentales,. veut faire appel A l'opinion publique avertie, lorsque runie a Genve,, elle juge indispensable de faire appel hi cette large opinion du monde,

www.digibuc.ro

344

ALBERT THOMAS: BIIIROUL INTERNATIONAL AL MUNCH

qu'il est indispensable de crer, elle se tourne vers le Bureau International

du Travail, qui a gaga ou gard la confiance des organisations patronales en
travaillant avec elles depuis le dbut, et la confiance de ses 26 millions d'ouvriers favorabes ds la premire heure l'oeuvre de l'Organisation Internationale du Travail: c'est au Conseil d'administration du Bureau International du Travail qu'elle demande de dlguer au sein de sa Commission
permanente de desarmement, les patrons et les ouvriers qui doivent reprsenter les intrts des peuples. Elle sait en effet, qu'aprs cinq ans de tra-

vail, il y a au sein de notre Organisation Internationale des hommes,

patrons ou ouvriers, soucieux de production, qui seront dcids lutter
avec elle pour l'arbitrage, la scurit internationale, le desarmement, la
paix dfinitive.

Et c'est ainsi que nous travaillons jour par jour a raliser une atmosphre de paix o les nations seront capables de vivre dsormais les unes et

les autres dans le bien-tre et la libert.

Mais je puis dire plus: ce que fait l'Organisation Internationale du Travail lorsqu'elle relve les conditions de travail et de vie des ouvriers, ce
qu'elle cre au sein des divers Rtats en aidant au vaste mouvement de progrs et de civilisation, ce sont les conditions mmes de la paix.
11 est certain que dans le conflit de 1914, des nations tout entires sont
entres en lutte pour la defense de leur droit et de leur libert, mais il n'est
pas moins vrai que des masses populaires ont t trompes et gares, qu'une
psychose de guerre a entraln des masses induques et les a prcipites.
dans la lutte, quelquefois pour l'injustice, la brutalit et la violence.

Et lorsque le Bureau International du Travail dfend les conditions.

de vie des travailleurs, empche l'enfant d'tre puis de bonne heure par
la fatigue de l'atelier, lui permet d'apprendre a lire et de telle manire
qu'il n'oublie pas wu bout de quelques annes, lorsque le Bureau International du Travail demande aux nations de faire vivre aux ouvriers une vie d'homme libre, de leur laisser par la journe de 8 heures le
moyen de profiter de leurs loisirs, de dvelopper leur ducation, de participer en pleine conscience la vie publique, lorsque le Bureau International

du Travail permet aussi au travailleur de conqurir ainsi en pleine clart

la libert politique et cette libert conomique indispensable
exercice
de la libert politique,-je dis que le Bureau International du Travail contribue
efficacement a crer les conditions de paix inclispensables. A la fin de la,
guerre tous nous avons eu conscience, tous nous avons dit que ce qui pouvait
garantir le monde contre de nouvelles catastrophes, c'tait la pratique universelle de la dmocratie totale, faite de la libert de l'individu et de sa pleine
conscience. Lorsque nous aurons cr cela, nous aurons realis des conditions
de paix qui nous protgeront des catastrophes.
Voila comment notre oeuvre du Bureau International du Travail rejoint
les proccupations de la Societe des Nations.
Et laissez-moi maintenant, amis Roumains, me retourner vers vous.
A l'heure de Jassy vous m'avez t reconnaissants de soutenir votre espranee par la mienne: vous m'avez t reconnaissants de laisser entrevoir

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

345

possibilit de la victoire et de la paix dfinitive ; aujourd'hui je veux VOW

dire mes esprances de paix, je veux vous dire la confiance que j'ai dans
la Roumanie nouvelle.
Je l'ai tudie d'abord d'un peu loin, mais, dans les dernires 48 heures,
quelle joie 'a t pour moi de voir vibrer, b. travers des organisations de
toutes sortes, la force populaire enouvelle, de voir vos cooprateurs annonant la dmocratie paysanne orgainse, de voir les inspecteurs et les contrleurs d'assurances sociales nous indiquer Comment dj un rseau, encore
incertain parfois, se dveloppe peu A peu A, travers toute la Roumanie pour
protger le travailleur roumain contre l'invalidit, la vieillesse, le chmage,
de trouver partout le mme souci de l'unit, de l'indpendance roumaine

et de la grandeur du pays. C'est la ce qui rjouit aujourd'hui non seulement mon coeur de directeur du Bureau International du Travail, mais mon
coeur de Franais ; c'est la ce qui me permet de saluer la Roumanie nouvelle en pleine esprance en l'assurant de toute notre amiti accrue par les
souvenirs de nos efforts cornmuns.
Permettez-moi de rappeler, une autre de vos lgendes, i laquelle je pensais
ces jours-ci, la lgende du matre constructeur, de l'architecte de gnie Ma-

nole. Tandis qu'il construisait son glise il connut un moment d'incertitude, et il comprit qu'un grand sacrifice kart ncessaire, pur assurer l'achvement de son chef-d'oeuvre. Et dans le mur qui s'levait, il emmura sa femme,
afin que Fame de l'tre qui lui tait le plus cher, devint Fame mme de l'dilice et lui permit de grandir jusqu'au faIte. Eh bien, nous, aujourd'hui, comme

le constructeur de jadis, nous enfermons dans le mur de la paix universelle

et de la justice sociale notre amiti franco-roumaine, pour donner une line
a l'oeuvre la plus belle qu'ait jamais pu rver l'esprance des hommes.

28 Noemvrie 1924
I

www.digibuc.ro

ORIGINA I FIINTA SOCIETATII

.NATIUNILOR
DIMITRIE GUST'
IN afarg de constitutiile particulare nationale exist o stare constitutiomid international, de care orice Natiune Fi Stat, comtiente de rostul kr
in istoria timpului, trebuie s tin seam, aci ea fixeazA 0 garanteaz
drepturile i datoriile natiunior, formnd mediul ambiant al desfhprrii
vietii lor constitutionale.
In acest chip reiese, cred ,. limpede continuitatea strns intre prelegerile
pe care Institutul Social le-a organizat in acest an asupra oPoliticii externev,
cu cele din anii trecuti asupra oConstitutiei 0 asupra aDoctrinelor particlelor politice.

In eentrul preocuprilor 0 problemelor care formeaza aa zisa eonstitutie

international, locul principal il ocupa, fr indoial, problema Societtii Natiunilor. 44 se explica faptul caracteristic, cg, unele constitutii ale Statelor
create dup rsboiul mondial au proclamat fti 0 solemn adeziunea kr la
Pactul Societtii Natinnilor.
Constitutia cehoslovac, bunoar, declar chiar dela inceput : oNoi, Na-tiune cehoslovacl, proclanam... CA intelegem a face parte din Societatea

Natiunilor in calitate de membru civilizat, papic, democrat 0 progresist.

In contributia, pe care am dat-o primului ciclu de conferin-te asupra 4Nouel

Constitutii a Romnieir, mi-am exprimat dezideratul ca 0 constitutia

noastr ar trebul sa cuprind, expresa voint a natiunii romne intregite,
ptruns de menirea ei istoric, de a face parte integrant din Societatea
Natiunilor 1).

Intreaga expunere a acestei prelegeri este consacrat justifickii aeelei

propuneri.

O intrebare se impune dela incept.

Oare Societatea Natiumilor este o inovatie o inventie a tratatului de pace
din Versailles, care a eonsacrat o conceptie nou, original a lui Wilson?

Iat o idee care este foarte rspndit in spiritul public, 0 poate c de

aceasta sunt vinovate, in bung, parte, chiar tratatul dela Versailles 0 Pactul
Societtii Natiunior, pentruc nu pomenesc nimic de continuitatea istoric
ce exist& intre trecutul unei asemenea societti i prezentul ei, ah, cum a f ost

formulat de actualal Pact.

In desbaterile care au avut ke in faimosul Htel Crillon din Paris, in odaia
coloneluad House, aghiotantul lui Wilson, unde s'a formulat 0 redactat aproape

definitiv Pactul Societtii Natiunilor, d-1 L. Bourgeois a insistat ca in acest

Vezi, Indivitl, Socielate i Slat in Constitutia viitoare de Dim. Gusti, p. 407
urm. rn volumul Noun Constitutie a Romfinieio. 23 de prelegeri publice, 1923.

www.digibuc.ro

348

DIMITRIE GUSTI: ORIGINA $1 PIINTA .SOCIETATII NATIUNILOR

Pact s se mentioneze undeva i activitatea conferintelor dela Haga. Delegatii

anglo-saxoni 'Mg au ezitat, nevoind s ia in consideratie acest fapt. D-1 Bourgeois insistand tau ceva mai energic ca s se faca aceasta mentiune, lordul
Cecil Robert a raspuns cu un ton sec 0. casant: Societatea gatiunilor incepe
cu hotelul
Nimic mai eronat ! Pactul elaborat in hotelul Crillon n'a nascut o institutie
noua, ca idee, de care lumea sa nu fi auzit vreodata vorbindu-se inainte de
Wilson. Adevarul este altul. Ideea Societatii Natiunilor este tot gat de veche
ca spiritul istoric i institutiile politice.
Daca istoria mnregistreaz a traditie bogatl a rsboaelor, apoi nu trebuie
uitat, ca In acela timp avem o tot atat de veche traditie a pcii. pad, rsboiui
este stravechiu, tot aa dela inceput a fost i nostalgia popoarelor pentru pace..
Inteo desbatere a Camerei franceze din 7 Iu lie 1918, deputatul socialist
Pierre Renaudel a cerut liimuriri d-lui Ribot, atunci preedinte al consiliului,
In privinta Societtii Natiunilor ; d-1 Ribot i-a ripostat foarte scurt ea nu poate,
cu regret, sa-i dea lamuririle necesare, dar ca se va pune in contact cu Wilson

pentru a in astfel ce este Societatea Natiunilor I Ei bine, noi cari astazi

vrem s fim edificati asupra aceleea materii, nu avem nevoie a intreb&
pe nimeni, ci vom cauta s consultm in primul rand istoria. Istoria, totdeauna interesant i sincera, ne va spune c Societatea Natiunilor este un
product al unei evolutii necesare. Societatea Natiunilor este punctul final,
o impreunare fericit a dou serii, a unei serii de fapte 0 a alteia de idei ; ea
este o sinteza de ideologie i de practica po1itic. Societatea Natiunilor este
rezultanta unui proces istoric, realizarea unui proces de dialectica dintre
cele mai fericite, i cunoaterea acestui proces 0. a acestei dialectice este indispensabila pentru a putei ptrunde spiritul i rostul ei adanc. Societatea Natiunilor are o logica imanenta in desfurarea ei, iar cunoaterea acesteia depilete cu mult valoarea unei discutii pur academice. Cunoaterea teoretic a

originii Societatii Natiunilor este In acela timp i o recunoatere practic

adic intelegerea c Societatea Natiunilor nu este o opera de fantezie a unui

barbat de Stat, sau o creatie oportunista a unui tratat de pace 0 care

eventual maine-poimaine ar putea s. dispar, ci este ceva necesar i durabil.
Acest lucru vreau s-1 d.ovedese in prelegerea publica de astzi .Problema
e grava i complex, &Ad este vorba de a rezuma In cateva cuvinte istoria.
universalk i. o astfel de sinteza este totdeauna primejdioasa. Am nevoie, fr indoial, de concursul d-v binevoitor ; din respect pentru D-v.
conform traditiei Institutului, imi voiu permite s fat o argumentare cat mai
strns i documentat.

0 problema care a preocupat constant i. viu umanitatea, a fost aceea

organizArii internationale a Statelor i popoarelor, pe baza a doua principii
a unui principiu monarhic 0 a altuia republican.

Istoria inregistreaza dou, tipuri de constructie a Societatii Natiunilor ;

tipul absolutist : Societatea Natiunilor ca o monarhie universal, In care toate
Statele sunt absorbite inteunul singur, i tipul democratic: Societatea Natiunilor ca o republica universala, in care Statele ii pstreaza independenta lor.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

349

Aceste doutt tipuri apar pentru India oar In istoria Romei i a Evului Mediu.

Evenimentul cel naai uimitor al istoriei este desigur absorbirea totalitatii

lumii cunoscute pn atunci de un ora, de Roma, cetatea etern, sfnta,
clreapta, necesarl, careia i se cldeau altare in Orient ; era Roma, communis
nostra patria. De la un capt la altul al orbis Romanus, dela Atlantic la Eufrat
vi dela Rin la Dunre, domnei Pax Romana. Pax Britannica de azi amintete
pilda romana ; In timpul discutiei pcii dela Versailles, Lloyd George spunea
cu mandrie ct imperiul britanic reprezint el inn o Societate de Natiuni,
iar celebrul diplomat i scriitor Bryce a publicat o lucrare consacrata In intregime comparatiei intre imperiul roman i cel britanic.
Lumea se bucura de o linite prosperitate fr precedent ; fiecare popor se
desvolti liber, dup propriul sau genial, sub tutela glorioas a Romei, care
exercita cu o mana ferma i cu un suflet bland un protectorat luminat i binevoitor. Niciodat universul politic n'a fost mai fericit. Infaptuirea politica a
Statului universal s'a svarit cu concursul entuziast al popoarelor cucerite.
Absorbirea lumii politice de Roma, reprezentanta de atunci a unittii politice
a genului uxnan, a provocat un concert unanim de laude.
Grecul Aristide, vorbind In fata lui Marc Aurel, ti adreseaz urmtoarele
tuvinte: oRomane, lumea sub dominatia voastr pare a celebra o zi de sill-btoare 1 Multi din noi i aduc aminte cu anevoie c au existat ritsboaie ! Prin
-voi... colile, templele se multiplicl. Solul trim se reinoete, iar p5mantul
Intreg devine o vast gradin. Ah 1 fr Indoiata sunt de plans acei cari nu
partici0 la toate aceste bunuri, pentrud nu fac parte din ixnperiul vostru I
Transformarea lu.mii cucerite inteo federatie fericit romana, care forma
in acela timp un imperiu i o democratie universala, iat opera Romei ! Urbi
et Orbi, oraul i lumea.
Cultul pcii romane, micarea chtre unitatea genului uman sub tutela Romei,
au fost direct inspirate din principiile filozofice ale Stoicilor.
Stoicii greci predicau in pustiu, maximele lor pur speculative nu erau susceptibile de nici o aplicare practia. Altfel se prezinta Ins& Stoicii romani,
ce se &eau In fata unei situatii i lumi noui politice ; triumful ideilor lor
era asigurat.

AA Seneca vorbia cu dispret de umanitatea Imprtith In State mari i

mici: uCe ridicol este omul cu frontierele sale, adaug el; tot ce vedeti este
unul; noi suntem membrii unui mare corp ; tara mea este lumea ; Roma este
patria noastr comunb. Tar cea mai admirabil figur a Romei pgne, filozof ul .devenit imprat, Marc Aurel (pacifist convins, care Ina, ironia soartei,
a facut un rsboiu victorios contra barbarilor), scrie In 4Crndirile sale: Statele
trebuie sa se raporte intre ele, ca i casele unui ora.
Unitatea politicA a Statului universal roman, dacA avea, cum am vzut, o

conceptie spiritual la baz, era lipsit Ins de unitatea morala.

Aceasta s'a produs odat cu aparitia cretinismului, revolutia cea mai adancit
i mai bogat in consecinte din Cate cunoate istoria omenirii. Pe ruinile Statului roman s'a ridicat un nou sistem de realizare, al doilea tip al Societtii
Natiunilor, care a corespuns unei noui structuri sociale, spirituale i politice
Europei.

www.digibuc.ro

350

DIMITRIE USTI: ORIGI1VA .61 RIINTA BOCIETATII 1VATIUIVILOR

Evul mediu, o capodopera de Intelepeiune umana, cum 1-a numit Auguste

Comte, este o epoca original qi inegala. Este epoca contrastelor ce cuprinde
In acela timp o stare de fier i o stare de pace. Pe deoparte intalnim In aceasta,
epoca o Europa medievala, anarhic, nedisciplinata, iar pe dealta parte intalnim Pax Ecclesiastica, pacea cretink totalitatea orarlor, regatelor, seignoriilor Europei cretine constituind 43 mare unitate socialk condusa de o
legislatie i un drept public comun, sub directia bisericii.
Europa medieval admitei pluralitatea Statelor, popoarele aveau contiinta
personalittii lor distincte i se bucurau de libertatea de actiune, Ins toate
aceste popoare erau ptitrunse de sensul prof und i indispensabil comunitatii
i unitatii popoarelor cretine.
Societatea Natiunilor er o realitate. Unitatea spirituala a popoarelor purcede& din unitatea credintei. Patria era pretutindeni unde te puteai ruga. Iar
marea, adevarata patrie era cretinatatea, din care oraple, seignoriile, regatele
nu erau cleat infime fragmente ale totuhti. Caci religia nu mai era o religie
domestick la fel cu cea pgana, nici una nationala a lui Iehova, ci ea era prin esenta universala i internationatkodance regatul lui Dumnezeu n'are frontiere.
Toti credincioii Evului mediu, din Franta, Spania, Germania, Polonia,
. a. m. d. formau un fel de supra-stat european, care era cretinatatea, guvern suprem, deasupra guvernelor particulare. Iat dar o remarcabill realizare

a Societatii Natiunior, Intemeiata pe unitatea credintei 0 a ascultarii eclesiastice, i care avea unitatea dreptului public, a organizarii sociale i a vietii
morale ale Europei.
Dar unitatea credintei se distruge, i comunitatea cretina dispare odata cu schisma bizantina i cu aparitia lui Luther 0 Calvin ; odat cu aceasta
dispare lush' qi legatura morala, 0 politick ce unea popoarele qi Statele.

Tabloul politic al Europei se schimba, cu totul, noui forte i noui sari apar
pe scena lumii. Legaturile mntre cretini fiind rupte, disparand Inalta magistratura, in lipsa unui suprexn arbitru, incep rsboaele tuturor contra tuturor.
Regii, pang, acum vasali, devin domni absoluti, i fi Incruciraza armele
pentru motenirea imperiului inaugurand era rasboaielor religioase i dinastice, pentru a Catiga suprematia politicL Hegemonie politica cu orice pret,
aceasta era lozinca celei mai sarbede epoci a istoriei.
Europa era in plina anarhie, iar pentru a o salv intervine, In vadita nostalgie
dupa pacea romana, superioritatea politica de hegemonie asupra tuturor
a caselor domnitoare din Spania, Austria, Franta. i aa apare frazeologia prezumtioasa a Habsburgilor:AEIOU (Austriae Est Imperare Orbi Universo).
Noua constelatie social& i politic& a Europei a inspirat serioase ingrijiri
cugettorilor i oamenilor de Stat, 0 a provocat astfel o noua mirare de idel
politice privitoare la organizarea internationalk

In aceast epoca, de anarhie politica apar pentru Intaia oar sistemele

tiintifice de organizare internationalk care au servit de modele 0 au fost
copiate mai tarziu. Sunt marile sisteme de organizare internationala datorite
lui Dubois, Cruc, Sully 0 Saint-Pierre, care anticipeaza i cuprind cele mai
interesante i esentiale din ideile Pactului actual al Societatii Natiunilor.

Aceste sisteme au fost considerate, pe vremea and au fost create, ca

www.digibuc.ro

351

POLITICA EXTERNA

utopice. Experienta istoric a dovedit si de astadat c5 adevrata utopie este

idealul anticipat al viitorului.

Cel mai vechiu sistem de gndire internationalist este datorit unui

obscur avocat Pierre Dubois (Petrus de Bono), care, desi n'a avut o influenta
reinarcabilk a fost un precursor de o puternica originalitate, azi pe nedrept
uitat.Dubois propune& lumii o noua conceptie a Societti Natinnilor, in lucrarea
sa De recuperatione Terrae Sanctae, aparut, este de notat data, -intre 1305-1307. Dubois, mai psiholog i mai sociolog cleat contimporanul

sail genial, Dante, socoate ca fata de spiritul timpului nu poate fi vorba

de restabilirea unui Stat mondial si a unei monarhii universale.

Nu este deajuns a predic& pacea pentru a

obtine ;

pentru a o

realiz& efectiv, este neeesar a organizh societatea erestina inteo republicrt.

Pentru intftia oara apare in literatura principiul republican al organizarii
internationale si al pacificarii Europei. Pentru a se mentine pacea intre ere-tini nu ajunge a se leg& printr'un angajament solemn, ci trebuie organizat
un arbitraj internqional.
Deaceea Dubois staruie ca federatia popoarelor libere crestine sa fie
garantata in mod practic prin crearea unui consiliu, adunarea reprezentativ' a crestinattii, compus din 9 judecatori arbitri, trei alesi de fiecare
parte i trei de prelati, iar judecata lor sa fie susceptibil de apel inaintea
Sfantului Scaun, considerat ca supra-arbitru.
Meritul mare al lui Dubois consta, in formularea
cea dintai in istoria
a tribunalului international permanent, investit cu o compediplomatica
tenta asupra tuturor Statelor europene, cu o constitutie i cu o ordine procesual i executorie precisa. Iata o imensa fapt tiintific, ce face onoare
stiintei politice. Nu trebuie uitat deci autorul sistemului de constituire a
tribunalului international, care s'a infaptuit 600 de ani mai trziu la Haga,
in 1899 (art. 24 ai primei conferinte)! Evolutia ideii arbitrajului ii are
origina in institutiile arbitrale grecesti amfictioniile
prima formulare
tiintifie o datorim lug lui Dubois.
Ne aflam in epoca in care reinvie ideea unitatii credintei, in epoca cruciadelor, dud, fata de pericolul comun turcesc, popoarele i strng randurile In jurul crucii, and Pius II someaza pe Sultan sa se crestineze, pentru
ca astfel, devenind cel mai puternic print al crestinatatii, s devina si protectorul pcii europene. In aceast atmosfera a luat fiin programul politic al lui Dubois, ca si al regelui Boemiei Podiebrad, care in planurile lor
se refera numai la popoarele crestine.
Primul internationalist veritabil este Emeric Cruc.
In Le nouveau Cyn (1622-1623), de o inspiratie umanitark Crud trecnd peste limitele crestinatatii extinde organizarea international& asupra
tuturor popoarelor existente, deci i asupra Turcilor i, lucru de retinut i surprinzator pentru timpul sau, chiar asupra Chinei.
Proiectul unei Societati a Natiunilor de o important& deosebita, este Le
Grand Desseins de Enric al IV al Frantei as& este indicat autorul pe ti-

tlul lucrrii. and se elabora Pactul actual al Societatii Natiunilor, unele

proiecte evocau patronajul lai Enric IV! Un lucru ins& este ciudat: marele

www.digibuc.ro

352

DIMITRIE GUSTI: ORIGINA $1 PIINTA SOCIETATII NATIIINIWR

plan al lui Enric IV este al fostului sAu ministru Sully, Maximilien de Bthune,

Baron de Rosnay, Due de Sully.

Paternitatea lui Sully a fost 0 este incA discutat& de unii; amintesc cA
Insu distinsul.istoric Hanotaux se indoe0e. Tau criticile textului dovedesc cu prisosintl neautenticitatea lucrAxii. Intreaga mistificare este opera
unui nemultumit, care de 30 ani er& tinut departe de conducerea afacerilor
publice 0, discret, nu vroi& sA-0 afirme propria-i glorie, vanitos, nu vroi& sA,

se ascundA complect, in tot cazul ave& nevoie de renumele lui Enric IV

pentru a asigur 0 sustine propria reputatie.
Dealtfel, memoriilelui Sully, care cuprind 0 faimosul Mare ... 1, sunt
scrise in persoana II, autorul punand pe secretarul sAu sA-i poveste A faptele pe care el i le dicteazA; iatA cum se adevere0e cuvAntul unui orn d irit,
cA, ar exist& unele memorii ce nu sunt amintiri.
Sully emite un plan grandios de pacificare a Europei intregi, lansAnd u A
idei noui. Conditia politic& a infAptuirii republicii cre0ine este echilibrul
european, cAci puterea pre& mare a unei dinastii este totdeauna o primejdie
pentru o alta (aid Sully vizeazA casa Austriei).
De ad, adaugA Sully, necesitatea unui echilibru, pe care mai intAdu trebuie
-1 nurnim negativ, cAci el propune o rectificare fundamentall a granitelor,
impArtind Europa dupalinii noui in 15 State aproape egale. Acestei revizuiri
geometrice i se adaugA un eclullbru pozitiv, la Rpublique trs chrtienne,
adicA constituirea unei mari federatii a odor 15 State egale europene.
Mai departe, se intreab& Sully, curn va fi guvernat aceastA federatie?
Pentru intAia oar& se emite acum ideea unui parlament general, pe care
mai tArziu o intAlnim 0 in proiectul lui Saint-Simon. Federatia europeanA
va fi cArmuit, propune Sully, de un consiliu amfictionie, compus din 60
membri delegati ai celor 15 State. Consiliul va proclam& principiile dreptului

public nou cu majoritate de voturi (nu cu unanimitatel), de0 Sully hltfel

este gelos a pAstr neatinsA suveranitatea Statelor particulare.
In sfAx0t, orice dezacord intre douA ori mai multe puteri va fi tra%at obligator printr'o sentint arbitratA. Iar and sentinta nu va fi executath, atunci
va interveni o f ortA executorie.
Important de retinut este c& pentru IntAia oarA federatia (adicA Societatea
Natiunilor) a Europei vatrebulsA dispunA, dupA Sully, de o armatA 0 flotA
comunA, destinate executArii hotAxixilor consiliului, cand persuasiunea nu va
fi suficient. Dup& trei secole asistm azi la sfortAxi analoage.
Cel dintAiu sistem al unei constitutii a popoarelor europenef care cuprinde,
pe Mug& unele adaosuri originale, toate ideile esentiale preconizate de Dubois,
Cruc 0 Sully, se datore0e lui Charles Irne Castel de Saint-Pierre. Titlul
luergrii lui Saint-Pierre este pretentios: Proiect de pace eternb.
Autorul nu a fost numai un visAtor utopist, ci 0 un diplomat, fost secretar
al cardinalului Polignac, luAnd parte la toate discutiile ce au precedat tratatul dela Utrecht din 1712.
Saint-Pierre a fost o personalitate simpaticA, un caracter rar, care pentru

intAla oarA, 0-a permis un act de independenrd in Academia francezA.

Intr'o zi din luna Maiu, 1718 nu este o zi glorioas
Academia francezA

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERATI

353

era, agitat aproape tumultuos, aci ava de judecat cazul unui membru,
care 0-a permis s. fie putin reverentios fatrt de un fost protector al ei. Abate le

Saint-Pierre inteo lucrare a sa, tPolysynode*, contest lui Ludovic al XIV

dreptul a fi numit Cel Mare, acordndu-i in schimb titlul de Cel Puternic,
adognd a puterea singur nu este suficient,' pentru a face un orn mare.
Academia invit pe autor s, retracteze. Abate le ins& refug, fu apoi judecat i eliminat din numrul membrilor. Lat omul 1
Sistemul lui saint-Pierre a rmas Ong, azi un model. El se bazeaz' pe urm-

toarele principii fundamentale : art. 1prevede a: De azi inainte va fi intre

suveranii, cari au semnat urmatoarele 5 articole, o aliant perpetu, care va
aduce dup sine urmtoarele avantaje : ea va procura mutual, in timpul tuturor secolelor, siguranla intreag contra marilor nenorociri ale rsboiuluip.
Pentru prima oar apare acum ideea garantiei teritoriilor. Art. 10 al Pactului Societatir Natiunilor 10 are origina direct aici, cu deosebire c5, in Pactul
actual garantia mutual& functioneazI nurnai in caz de rsboaie (exterioare),

in timp ce Saint-Pierre merge mai departe, scriind: Ira procura mutual,

in timpul secolelor ce vor veni, siguranta intreag contra marilor nanorociri

ale rsboaielor civile. Ian', principiul sigurantei internationale devenit un
principiu de interventie in afacerile publice ale Statului 1 Articolul 2 trateaa
contributiile financiare ale Aliatilor, proportional eu veniturile 0 sarcinele lor.
Articolul 3 prevede dispozitii pentru constituirea unui arbitraj permanent.
Articolul 4 stipuleaza pedeapsa contravenientilor.
Proiectul bunului abate Saint-Pierre a fost intmpinat pretutindeni ca ironie,
care in bun parte se refera tot atat de mult persoanei autorului, cat i operei.
Saint-Pierre era, inteadevr de o naivitate adorabilM Iat a inteo zi
Fontenelle comunia, cardinalului Fleury, c' ar fi ingrijorat de raporturile

din ce in ce mai incordate intre Franta 0 Anglia. Fleury raspunse glumind: -Va trebui pentru aceasta ea printii s i o dozg, din elixirul phcii
propus de Saint-Pierre 1 Fontenelle, ca fost coleg de Academie, comunica
aceasta abatelui, care nu intelese gluma, ci fu convins CA, insfr0t, i se prezenta o ocazie unia pentru a plas cele 5 articole ale sistemului sau
pacific
0-i scrise direct lui Fleury.
Fleury ii rspunse : Ati uitat, d-le abate, un articol preliminar pentru a
justifia cele 5 articole, cc ni le propuneti, anume a incepe, inainte de

a le pune in practia, A' trimeteti o trup de misionari pentru a prepara

spiritul 0 iMma primilor contractantik Abatele ins, incorigibil naiv, nu
intelese nici acum persiflarea, 0 scrise din nou: nu este nevoie de alti
misionari deat de D-vs., monseignore 0... relu dela inceput expunerea
celor 5 articole !

Planul abatelui a avut un desvr0t e,ec politic ; el a rmas in memoria

oamenilor politici contimporani numai eir titlul de aneedota. AO, Frideric
cel Mare scrie in Anti-Machiavel de visul unui oarecare abate Saint-Pierre,
care fu Ms de toat lumea.
In sehimb acelq plan a avut un mare succes literar. Printre admiratorii lui
se numra, un Leibniz, un Rousseau, iar mai trziu i-a venit chiar reetmoqterea

politick atunci and in timpul revolutiei franceze, Ption, muli timp prezi-

www.digibuc.ro

354

DIMITRIE GUSTI: ORIGINA $1 PUNTA BOCIETATII NATIUNILOR

dentul Adunlirii Nationale, la sfrsitul unui discurs patetic, exclama: oVa ven1

poate odat ziva, cnd sistemul unuia dintre eei mai virtuosi si entuziasti
amici ai umanittii (e vorba tocmai de lucrarea lui Saint-Pierre) va devent
dreptul public al Natiunilor.
MA la revolutia franceza proiectele clulciior vistori erau ori trecute
cu tcerea ori crud ironizate. Ltrmea politia si stiuctura sociala a timpului
nu erau facute pentru a le intelege. Lumea politica european g. se compunea
din cteva State mari, care nu aveau alta regula de politica exterioara cleat
interesul brutal si ascensiunea de putere. Nici o idee generoasa si inalt
morala nu puta insufleti aceast politica.
Intre timp ID continentul vechiu,ca si in cel nou, se naste, In Franta si in
America, o noua religie si credinta politica. Revolutia americana, declaratia
drepturilor omului starnesc pretutindeni un mare entusiasm, o adevarata
frenezie de lirism patetic, idei si sentimente noui politice, ce au dat un non
suflu de viata tuturor popoarelor timpului.
Conceplia politica a celor dotra revolutii, franceza si americana, inseamna
o adevarata sarbatoare a istoriei, sfarsitul unei lumi, inceputul unei noul
ordine de lucruri; cu ele se naste o noua viata politica.
Cuvintele lui Washington, adresate lui Lafayette, sunt simbolice, prevestitoare ale unor timpuri noui:
Sunt, scrie el, cetateanul marii republici a Umanitatii. Eu vad genul
uman, unit prin legaturi frtesti, ea o mare familie. Noi am aruncat, adaug
el In alta parte,qo samnta de libertate si de unire, care va germin putin ate
putin pe tot pamntul. Intr'o zi, dupa modelul Statelor-Unite ale Americii,
se vor constitul Statele-Unite ale Europei. Statele-Unite vor fi legislatorui
tuturcr nationalitatilor.
Jata origina adevarata a ideii Societatii Natiunilor emisa in zilele noastre
de Wilson.

De ceastlalta parte a Atlanticului, in Franta, oratorii Constituantei tin

acelm limbaj. 0, natiuni l exclarna Volnay, s alungam orice tiranie si orice

discordie, sa nu formam deal o acceas societate, o mare familie, pentrua

genul uman n'are cleat o aceea constitutie, pentrua nu exist deal o

aceea lege, aceea a naturii, acelas Cod, acela al Ratiunii,acelas tron, acala
al justrtiei, si acelm Altar, acela al Universului.
Ideologia Revolutiei franceze este cuprinsa inteun silogism generos. Daca
oamenii, ma, sun propozitia primg, sunt liberi, cum U. proclama declaratia
drepturior omului, claca suveranii n'au dreptul a dispune de popoarele br
dupa vac,
aceasta este a doua propozitie atunci, in concluzie, se impune respectul si demnitatea popoarelor. SI nu mai existe dar cetateni supusi unor suveranitti arbiLrare, sa nu mai fie cleat cetilteni liberi i popoare libere.

Jata condamnarea tuturor cuceririlor si a politicii de anexari, deci implicit condamnarea tuturor rasboaielor.
Conform acestor sugestii adunarea voteaz celebrul decret din 22 Maiu
1790, care proclama: *Natiunea franceza renunta a intreprinde rasboaie

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

355

In vederea cuceririor 0 nu va intrebuinta niciodata forta mpotriva liber

tatii vreunui popor. Acest principiu fu inserat In constitutia din 1791.
Pacea popoarelor este intemeiat pe noui principii. O Ilona credinta politick o noua forta spirituala apar pe arena lumii, 0 care ar fi putut cre acum
un nou tip de Societate a Natiunilor.
Respectul persoanei umane 0 al persoanei colective, al natiunilor, devine
fundamentul unui drept nou. Politicii brutale a violentei i se opune o noua
politick a dreptului. Barbatii Revolutiei franceze erau dealtfel contienti de
importanta evenimentelor. Inteadevar, patetismul declaratilior de pe acea
vreme era impresionant. eNoi vom face o declaratie pentiu toti oamenii,
pentru toate timpurile, pentru toate ri1e i ea va servi de exemplu lumii,
anunt& cu emfaza un deputat ; acest deputat fu un bun profet.
lar Volnay, calarul fidel al lui Rousseau, declara la tribuna In 18 Maiu
1790: aDeliberarea pe care o yeti lu azi are aceasta important: pn acum
ati deliberat in Franta, i pentru Franta ; astazi mergeti a deliber& In univers
pentru univers. Veri convock indrasnesc a zice, Societatea Natiunilor.
In aceea ordine de idei abatele Grgoire propune, In 18 Iunie 1793, in
cursul discutiilor: (to declaratie a drepturilor popoarelor In 21 de articole.
In timp ce Rabout Saint-Etienne scria Inca In 1792: Din acest loc, i cu
aceast data, 1ncepe o era noua In istoria lumii i yeti putea zice: Am fost
Splendide cuvinte, profetice cuvinte !
Primul principiu stabilit de legislatorii idealiti ai Revolutiei: Suveranitatea Natiunilor, cu corolarul necesar, Dreptul Natiunii s dispuna de soarta
ei
iat", programul politic care duce la Pactul discutat i elaborat In hotelul Crillon din Paris, In 19181
Teoria Revolutiei franceze, In frumos acord istoric cu sistemele 0iintifice
ale lui Dubois, Cruc, Sully i Saint-Pierre, lucreaza cu ele pentru a constru
adevarata filozofie a Societtii Natiunilor (Foedus Amphictyonum); I. Kant
ne ofera bazele ei teoretice. Kant a cunoscut proiectele lui Saint-Pierre,care-i
erau simpatice, citandu-le chiar ca exemple de entusiasm pentru ideea in

sine, alaturi de Plato 0 Rousseau.

Se tie apoi c el era un mare admirator al lui Rousseau 0 un mare prieten

al Revolutiei franceze, dei nu er& totdeauna de acord cu aplicarea principiilor ei. In primavara anului 1796 se rspandise chiar svonul In Germania
ca Sieys, cunoscutul tribun al Revolutiei franceze, 1-ar fi rugat in numele
natiunii franceze s cerceteze legile constitutiei; de aici legenda c ar fi fost

chemat s participe la 1egis1atia franceza. Adevarat este c Sieys se interes&

de fiozofia criticist, pe care o consider& ca un compliment al Revolutiei.

Preocuparea de capetenie a filozofului din Knigsberg In ultimii ani ai
vietii sale a fost intemeerea filozofiei pacifice. La 70 ani, In 1795, a Buis celebra lucrare, unica In felul ei, *Zum ewigen Frieden.

Titlul este programatic. Filozofia pacifista trebuie sa fie dominata de

gandul criticist. Intreaga problema a pacifismului se reduce in primul rand
la o chestie de metod. Deaceea Kant intituleaza luerarea sa: Asupra pcii
eterne,0 nu dogmatic 0 prezumptios ca Saint-Pierre : Pacea eterna Caci 4Pacea
eterna nu este o idee goalk un deziderat, crede Kant, ci este o idee regulativa

www.digibuc.ro

356

DIMITRIE GUBTI: ORIGINA I FIINTA SOCIETATII NATITINIWR

o tinta, un scop, catre care se nzue0e, i care, In sensul idealismului critic,

poate niciodat nu se va realiz& in experientg, de care mns totdeauna
ne putem apropia i deci trebuie s ne apropiem 1
Ratiunea, spune Kant, ne adreseazd acest veto fr apel: nu trebuie
avem rsboaie. Ratiunea nu zice ca pacea perpetua va fi realizat ;aceasta
nu o privete. Ea zice c trebuie s& lucr'm ca 0 cum aceast . pace va trebui
s fie realizatd inteo zi,
acest lucru singur o prive0e.
A supune deci politica dreptului, a supune apoi dreptul, moralei,
iat

fundamentale ce stau la baza planului kantian de Societate a

Natiunilor.
Citind paginile scrierii lui Kant suntem loviti de interesul kr actual. Kant
nu este ca Dubois, Sully, Saint-Pierre, un om al trecutului, ci el este aproape
de noi, printre noi ; el ni se adreseazd., dupa 125 ani, ca 0 cum ar scrie azi,
pentru noi.

Deeacea aceast lucrare trebuie citit, recitit, meditata, comentath de

oricine are ambitia s. ptrund flinta i rostul Societtii Natiunilor.

Nu este de mirare afinitatea frapant imtre g&ndirea kantian i cele

14 puncte ale lui Wilson. Din lucrarea lui Kant s'a inspirat prezidentul Wilson,

aruia Ii erg lectur favorit 0. carte de cptliu.

Credo -wilsonian nu este cleat o interpretare magistral a crezului kantian.
Doctrina pacifist kantiana impune i surprinde prin caracterul ei realist ;
ea contine ease propozitii negative, trei pozitive, dou'a suplimente i un
apendice.

Pentru a Intemei& o pace veritabild Intre natiuni Kant propune In esent:

1) o federatie a popoarelor libere, care vor constitui un Stat de natiuni, menit

a garant libertatea tuturor membrilor ; 2) constitutia fiechrei natiuni

fie republican, aclic reprezentativ, democratic, astfel ca cettenii sa se
poat pronunt& asupra pcii i rdsboiului, prin aceasta Kant accentueaz&
legltura strns intre politica extern i cea intern; 3) dreptul popoarlor
s dispun de ele insele, astfel ca singura surs de achizitie teritorial s fie
consimtimntul populatiei, se preconizeazi astfel suveranitatea
i nu cea patrimonial; 4) publicitatea tuturor actelor diplomatice,
etoate actele, adaogd Kant, relative la dreptul Popoarelor, care nu sunt susceptibile de publicitate, sunt contrare dreptului public, se anticipeazg
obligatia inregistrrii orichrui tratat azi la secretariatul Societtii Natiunilor ; 5) dezarmarea i disparitia afmatei permanente, care prin ins0 fiinta
ei inseamn o permanenta amenintare ; 6) facerea imposibile a datoriilor nationale In vederea intereselor externe ale Statului; 7) eondamnarea orichrei
interventii in afacerile altui Stat.
0 fntrebare fireasch se impune acum. Dub', datorit doctrinei Revolutiei
gsit formularea ei tlasie fn doctrina kanfranceze i americane, care
tiara, atmosfera pentru Infaptuirea unei Societti a Natiunilor er& preg-

tag, de ce totu ea nu s'a realizat ?

Pentru c, nu sunase IncI ceasul Societtii Natiunilor I Lumea politic&

timpului se gse sub vrala unei alte formule, ce o Manta: Politica echilibrului Puterilor.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

357

Starea de echilibru Intre Puteri a fost desigur la Inceput salvatoare pentru

tiinpul, and aceasta idee politica' s'a pus in circulatie, urmrind Inlaturarea
tendintei de hegemonie i suprematie a unuia dintre State asupra
tuturor.
Echilibrulo fortelor, balanta Puterilor s'a ridicat in veacul al XV-lea In
sfera reflectiilor metodice 0 a devenit o teorie ; patria teoriei a fost Italia,

unde a fost mai Intiu cristalizata de Lorenzo dei Medici; In veacul al

XVII-lea, In 1648, tratatul din Westfalia, ce a Incheiat rasboiul de 30 de ani,

a consfintit-o,
De atunci teoria proportieio Puterilor a ramas o formula
fiecare
cretere exterioara de putere trebuie s atraga dupa sine o cretere echivalenta ; ea a devenit sistemul diplomatic 0 conceptia politica dominata a dreptului i practicii internationale in veacurile al XVII-lea, XVIII-lea i
XIX-lea.
Axioma politic*/ a techilibrului fortelor, ce caracterizeazN, perioada dela

1648-1914, ia numele, dela 1815, 0 de concert european adia tendinta

de a constitul printeun sistem de aliante State ori grupe de State aproape
egale pentru a Impiedia sa se atace unele pe altele.
Teoria constitutiei lumii Statelor, aa fel ca fiecare Stat s poseada o aceea
fort ca oricare altul
o teorie .preconizata de altfel Ina de Sully, dup
cum am vAzut este, desigur, minunat', ca formula matematica. Greu-

tti de neinvins incep, cand se inceara a se aplia aceast teorie In viata

practia, Atunci trebuie sa ne intrebm, care sa fie oare criteriul msurtorii fortei Statelor? Care sa fie greuttile ce se pun In balanta puterilor?
Sa fie un criteriu extern: teritoriul, ori populatia? Firete c In acest caz va
trebul apreciat la fel China cu Belgia!
Sa fie un criteriu intern: activitatea creatoare a popoarelor, Stiinta, Arta,
Inteligenta, Experienta, Energia, Talentul de organizare, Spiritul de jertfa,
Credinta Inteun destin mai mare? In acest caz avem a face, Mil indoiala
imponderabile.

Iata deci o formula foarte complicat, ce cuprinde mrimi necunoscute,

incomensurabile, imponderabile, care deci nu se pot antri i intisura.
Echilibrul Puterilor, in sens formal, matematic, este o utopie. Kant amintete de casa lui Swift, care era cldit de un arhitect, conform tuturor regulelor echilibristice ; ea era a1 de perfect echilibrata, ca s'a prabuit

and s'a pus pe acoperipl ei o vrabie 1

Dezastrul diplomatic dela 1914 este o ilustratie plin de invtpminte
unui echilibru de forte politice perfect desvoltate.

Valoarea teoriei politice fiind nul, termenii echilibrul forteloro, oaliante

politice, (triple ori duble), balanta Puteriloro, concert europeano, au devenit
expresii pompoase pentru o retet politica dictat de cel mai incoherent opor-

tunism, de un compromis variat i variabil intre fortele rivale, de un empirism politic brutal 0 prof und imoral. Mai ales imoral, aa zisul principiu al
echilibrului este un principiu paravan, ce justifica cele mai scandaloase
monstruoase nedreptati, un excelent pretext pentru a consacra abuzurile
a scuza cele mai odioase Intreprinderi ale celor tari i maxi.

www.digibuc.ro

358

DIMITRIE GUSTI: ORIGINA I FIINTA SOCIETATII NATIUNILOR

Ce a fot oare politica de echilibru ce a domnit la Impartirea In cote egale

a Poloniei? Cine vrea alte exemple, s consulte istoria felului cum s'a aplicat
principiul sacrosanct al echilibrului de secole la congresele i conferintele
totdeauna pe socoteala celor mici ! ceeace uneori lasa impresia,

ca tratatele internationale sunt, printr'o analogie drastica i putin onorabila, Impartirea przii unei bande de briganzi.
Concert european? Dar, In definitiv, ce este aceasta de cit un sindicat de
Intemeiat pe distinctia dintre Puteri mari i mici, asociate i minore,
(ce amintete clasificarea puterilor In A. B. C.
Imprumutata sub forma
deghizata chiar de Societatea Natiunilor In teoria mandatelor: A, protectorat, B, colonie, C, anexiune) ; nu Inseamn oare concert ul european supunerea

Statelor mici capriciului Statelor mari?; nu se mascara oare desvoltarea Puterilor mici dupa interesul i valoarea Puterilor mari? ; nu exercita oare Statele
mari tutela Mr colectiva asupra micilor State, considerate copii minori ?
sub pavan aceluia concert Statele mici nu-i permit oare i ele accea
moral, nu platesc cu aceea moneda, profitnd de luptele dintre Statele mari,
provocnd chiar mici incendii in edificiul Europei ! Acesta a fost jocul,

contradictoriu i tactic, al diplomatiei vechi.

Diplomatia veche e caracterizata prin arnuzanta i copioasa inovatie a lui

Penn (autor a unui plan de organizare international, despre care Irish' nu
putem vorbi aici). Se tie ca politica de prestigiu, de oonoare de Stab> a fost
totdeauna obiectul de predilectie al politicii de echilibru. Ei bine ! una din
cele mai pasionante controverse i mai grave problemo, era 0. Intaietatea la intrare i. ieire, pe care unii diplomati o cereau ca energie Atunci Penn emite

ideea ca sala de deliberare sa fie rotunda 0 sa aiba In mijlocul ei o masa

rotunda i cu mai multe ui, astfel ea diplomatii s poata intra i iei simultan I
Politica de echilibru este sistemul oaptelor i politica de alcovuri, este
sistemul lui Bismarck, dupa care diplomatii sunt 4spioni oficiali, este sistemul
lui Talleyrand, de a nu spune ce faci, i a nu face ce spui, este sistemul lui
Metternich, despre care Napoleon spunea ea axe& aptitudinea sIi devin un
om de Stat, caci 4ti, SIi spun minciuni minunate.
Activitatea echilibrigilor politici este cunoscuth: ei scriu note, i sunt
adevarati fabricanti de tratate, se Intrunese din cnd In cnd la conferinte
congrese pentru a alcatui tratate, pe care apoi a doua zi le reneaga.
Acest nenorocit echilibru, care de fapt nu este echilibru i concert, care
In realitate este departe a fi concert, nu ofera, marilor Puteri nici o regul juridica ori moral de conduit, bleat, dei singurele admise la banchetul
vielii politice, Bunt victimele propriului Mr calcul egoist 0 consideratiilor
br empirice ; el nu ofer, firete, nMi micilor State vreo garantie de justitie.

Politica echilibrului nu ofer regale permanente de ordin juridic 0 nici

garantii de drept ; ea ne-a dus la deslantuirea celui mai formidabil rsboiu,
care s'a Incheiat cu cea mai formidabila pace. Societatea Natiunilor rastoarna
sistemul concertului, al echiibrului 0 al balantei i pune probleme noui.
Socretatea Natiunilor este la moda. In jurul ei s'au Incins cele mai
aprinse discujii. Parerile asupra institutiei i valorei ei sunt foarte Impartite,

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

359

iar cei ce le emit s'ar putea clasa in patru catcgorii: fanaticii, detractorii,
scepticii i criticii sociolcgi.
Pentru fanatici Societate a Natiunilor este o formula' generoas inaltatoare,

conceptie mngaitoare i atotmntuitoare ; ea este un simbol prodigios

kle pace eterna, un ecantec nou pentru a legana durerile omului 0 ale umani-tatii; ea este cu alte cuvinte, un panaceu universal.
atunci, fire0e, o astfel de institutie se celebreaza cu cuvinte inflacrate,
Inteun limbaj aproape liric, iar cine-0 permite cea mai mica ezitare este acuzat
le erezie i sacrilegiul Acetia sunt credincio0i, cari au ca deviza: crede i nu
totdeauna simpatici.
(liscut

Din alta categorie, a antipaticior, fac parte aceia cari nici ei nu discuta,
pentruca propriu zis nu 0iu, insa au totu q. o parere, far l. a alma ca fanaticii
credint, ace0ia sunt zef1eniitii, detractorii.
Ironia este singurul kr argument. La ce bun, zie ei, s Ingrije0i un copil
nscut mort, ori, In cel mai bun caz, care nu este viabil. Societatea Natiunior
inteadevar, adaug ei, este un simplu miraj ineltor, care incearca in zadar
a cldi pe nisip templul lui Babel ! Deci, adauga cu persiflare detractorul,
ne economisim fortele i sa ne economisim i banii, caci Societatea Natiunilor
este o fantezie costisitoare, platind bine biurocrati, cu ocupatii putine. Societatea Natiunilor este paradisul dactilografelor parfumate i deaceea cea mai
bung, solutie ar fi suprimarea ei, cad costa prea scump 0 nu servevte la nimic
Dinteo categorie mai interesant fac parte scepticii, ce privesc in Societatea Natiunilor o opera filbzofica, de ideologie politica.
Scepticii, spirite pozitive, cu superioritatea cunoscuta pe care 0-o asuma
camenii practici asupra ideologilor, vesnic zambitori, cu surasul de indulgenta
compatimire, Osese c Societatea Natiunilor va aye& soarta congresului
dela Viena (1815-1830), cu care de altfel se aseamng, cu deosebirea ca in
loc de principiul legitimitilor dinastici, in ea domngte principiul legitimi-Mil marilor Puteri, care dicteaza totul i azi, dup. cum au fost i dictatorii
internationali pana acum I
Societatea Natiunilor a ieit dintr'un congres asemanator congresului dela
Viena, adauga scepticul, minus prestanta, cad nu trebuie uitat c la acest din
urma congres au participat nu mai putin de 6 capete incoronate In treacat
fle zis, aceast prestanta atat de Rudata a fost foarte problematich, pentru
cine cunoate memoriile timpului ; aa se tie ca intrebat de mersul lucrarilor
in limbajul sam savuros, riispunse ca oimpratul Rusiei iube0e,
regele Wiirtembergului mnnca, regele Prusiei gande0e, regele Bavariei
vorbe0e, iar imparatul Austriei plate0e.
Societatea Natiunilor provoaca, afirma scepticii, probleme pe care nu le
rezolva pentruca nu sunt rezolvabile. Ea rmne aa cum a caracterizat-o
Lloyd George : un mare experiment
i atat !
Fag de parerea fanaticilor, ironivtilor i scepticilor, sociologii criticiti
iau atitudine ; cu privirea Indreptata ctre un viitor mai deprtat ei phesc
sigur pe terenul solid al realitatii, avand comun cu fanaticii credinta in idealul
pacific, jar cu scepticii considerarea realittii brutale. Formula Societatii Na-tiunilor nu e noua, aici grepsc scepticii; chiar numele a intrat de mult in vo-

www.digibuc.ro

360

DIMITRIE GUSTI: ORIGINA I PUNTA SOCIETATII NATIUNILOR

tabularul politic, actul de na4tere al termenului ni-1 prezinta Revolutia franceza, dar i inainte de aceasta int&Inim expresia 4L'Assemble des Nations,
mai vechiu Inca este termenul: civitas maxima, ori i mai vechiu : civitas civitatum. Cunoatem Incerarile pe care Istoria le-a Mcut i constatam un splendid i Indoit acord istoric. Mai Intaiu am vazut ca exist& o anumita stare de
spirit pentru Societatea Natiunilor nu numai In meditatiile indrsnete ale filozofilor, ci 0 In faptele i evenimentele istorice ; imaginatia scriitorilor se iinbina
cu experienta practica a popoarelor.
In al doilea rand se constati c acest ideal al Societatii Natiunior, vechiu
de secole, nu apartine numai unei epoci i niei numai unei natiuni.
Ideea Societtii Natiunilor a fost supush unui studiu lung de cele mai variate spirite, apartinand diferitelor natiuni. Acest studiu a fost reluat de nenu=Irate ori, dar In expunerea noastra , din lipsa de timp, n'am vorbit decat
de unii cercetafori reprezentativi ; interesante contributii au mai dat, bung,oara, Cehul Podiebrad, Anglosaxonii Penn 0 Bentham 0 celebrul sociolog
francez Saint-Simon.
Deci elaborarea i formularea ideii Societatii Natiunior a fost ea Insa4
internationala.
Dubla Infrtire international, spirituala colaborarea franceza, germana
americana,
revolutia franceza,'
engleza, calk ca i infratirea faptelor
ne arata c ideea Societtii Natiunilor trebuie sa fie considerata, ca un patrimoniu comun al umanitatii Intregi.
N'au, aa dar, dreptate scepticii. Societatea, Natunilor nu este o creatie spontang ticluita inteo zi de calcul ori de sentimentalism, ci este rezultatul unei
evolutii lente, de secole, continue 0 necesare. Astazi, Societatea Natiunilor 1i

reia traditia, caei ea nu este numai opera intalnirilor din hotelul Crillon,
cum afirmk cu gelozie Lord Robert Cecil.
Fra Indoiala c creatia Pactului dela Versailles 10 are In orice caz partea
ei de originalitate, renovand un fapt capital in istoria diplomatica i politica
a lumii. Cad acum pentru infaia oara ideea unei organizatii politice internationale castiga adeziunea activa i pozitiva a guvernelor, (land astfel un caracter permanent, regulat, coordonat 0 universal incerdrilor efemere i sporadice ale trecutului.
Dupa ce sociologul criticist inlatufa eroarea, pe care o comite scepticul, paqte mai departe 0 se intreaba, in definitiv, ce este i ce valoare are institutia.
Societatii Natiunilor. Dupa ce i-am cunoscut continuitatea istorica, s" vedem

care-i e-te prezentul

care-i sunt perspectivele viitorului.

Acum tre-

buie de constatat ce nu este S. N. Ea nu este marginita numai la anumite popoare (cum o concepeau Dubois, Sully i Saint-Pierre, ca imbratiand numai
popoarele cregine), ci este universal& (aa cum a inteles-o pentru prima oaf&
Crucy). Inteadevar, sunt Inca State mari, ca Statele Unite, Germania, Rusia,

care Incl nu fac parte, dar de sigur in viitor vor face parte din organizatia
dela Geneva. Nu trebuie uitat insa c aceast organizatie are tau adeziunea
a 54 de State de toate rasele, credintele i culturile, din toate continentele.
Societatea Natiunilor nu este o monarhie universala, (dupti modelul: pax romana) i nici un suprastat republican, un Stat federal ori o federatie de State,

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

36/

cu un parlament i uil guvern universal, ce ar dispune de o putere international' : 1egis1ativ, judiciar i executiva. Cad S. N. respecta suveranitatea
national, a fiedrui Stat In parte, tinand socoteala de desvarsita lor libertate ;
S. N. este o cooperatie libera fntre natiuni si State.
a N. nu este apoi o pentarhie ori oligarhie ; ea nu este un guvern poliarhie
de Puteri mari, care sa exercite o dictatura asupra tuturor Statelor, caci S. N.
reprezint cele dou principii ale democratiei internationale, ea statueaz
nu numai principiul Liberttii, ci i acela al Fgalittii Statelor.
Statele sunt, conform spiritului Pactului S. N., libere i egale. Acel Conan
de 4, ori acea conferint a ambasadorilor, vrednice urmase ale vechei diplomatii, au functionat In cea mai flagrant contrazicere, fiind ns negatia S. N,
I se aduce Invinuirea S. N. ca ar fi o institutie ipocrita, de natura aristocratid, destinata a mentine domnia unui mic numr de Puteri mari asupra
tuturor Statelor mijlocii i mici. Se spune ca S. N. sta In contrast cu scopul principal urmrit de rsboiu, adid, recunoasterea egal a dneptului fie-

drui Stat, nu numai a se guverna liber, ci a si decide suveran cle situatia,

lui internationai.
acum, adauga acesti nEmultumiti, se institue o comisie
ipocrita, unde Anglia da. tonul, avand 6 voturi, ale ei si ale dominic anelor,
concursul Statelor din America de Sud.
Aceste obiectii sunt fug lipsite de orice temeiu. Dovad c Puterile mari
inscle se plug i sunt indignate c sunt majerate de Statele mijloc,ii
(cum a fost cazul Italiei In afacerea Corfu!). Statele din America de, Sud au
proclamat In diferite randuri autcncmia vointei lor, In special In remarcabilele
si nu indeajuns de cunoscutele congrese panamericane (adevrata Societate
a Natiunilor americane). Nu trebuie uitat apoi evolutia S. N. in sens demo-

cratic, dovad ca. la Inceput Consiiul S. N. era compus din 4 mari Puteri
permanente si 4 alte State, pe dud acum, In urma modificarilor aduse Pactului,
el este alcatuit din 4 State mari si 6 reprezEntante ale celorlalte State.
In sfarsit, S. N. nu linseamna un echilibru Into State, In sensul vechei teorii
a oechilibrului i <(balantei*Puter,ilor, adica un echilibrudlculat de forte antagoniste, ci este un echilibru liber de vointe autonome.
Politica invechit, a aechilibrului nu era altceva cleat organizarea rivalita-

tiler, In vederea rsboiului. In timp ce politica Societatii Natiunilor este

organizarea pcii. Formulei meschine: si vis pawn para bellum, i se opune:
si vis pacem pal a pacem.
Organizarea piicii, rezum obiectul i este definitia S. N.
anume, S. N. este un organism politic cu doua functii fundamentale: una
negativ, menfinerea pcii, i alta pozitiv, organizarea muncii sociale internalionale. Ni se impune acum datoria a analiza pe rand, cu toat sinceritatea,

aceste functii.
Dela inceput Pactul S. N. ofera de sigur o mare deziluzie acelora cari credeau
ca, S. N. este capabil a impune pacea definitiv.
S. N. are de scop pacea continua, adic o pace durabila, nu eterna ; pacea
eterna ramane un ideal de atins mai tarziu.
Pace durabil inseamna: a) nu Inlaturarea definitiv i absoluta a rasboaielor, ci Ingreunarea, amanarea lor ; S. N. postuleaza un simplu moratoriu al

www.digibuc.ro

-3 62

DIMITRIE GUST!: ORIGINA $1 FIINTA SOCIETITH NATIUNILOR

rhsboaielor; b) nu Intturarea rsboaielor ci numai a agresiunii ; c) publici:

tatea tratatelor ; S. N. Implinete functia unui notariat international (art. 23
.stipuleazh ch' nici un tratat n'are o valoare de obligatie, daca n'a fost Inregistrat prin secretariatul general al S. N.).
.
Dar, In definitiv, In ce consth mecanismul S. N. menit a face pacea durabilk
i. a Inhituri agresiunea ?
In vederea mentinerii phcii Pactul preconizeazh mijloace preventive i regresive.

Preventia rhsboiului consta din dezarmare i mediatia obigatorie. Pentru

a suprim rsboiul, evident, cel mai Eficace mijloc este a suprimh instrumentul
.0 cauza lui permanenth, adich armata. Iat , de sigur, un adevhr elementar.

Dar adevrurile elementare sunt in politick dealtfel ca ,i In tiint, cele mai

complicate.
Caci dezarmarea nu se poate face nici uor i nici sigur, &eh nu Intelegem

prin ea dezarmarea spiritelor i a vointelor. Admitem o ipotetica dezarmare

momentanh ; nimeni nu poate garanti Irish pentru at timp nu vor incepe Inarmrrile ! Apoi, ct de complicata este o dezarmare completk cand avcm a face
eu attea valori inegale, ca armament (aerunlane, fabrici de munitii, etc.) i
material omenesc, soldati i ofiteri !
Mult mai comprehensibia este concilierea obligatorie. Rsboiul, frh Indoialk nu.se interzice prin imperative. Trebuie deci organizat o procedura, prin
care statul agresiv trebuie in mod obligatoriu sh treach, Inainte de a declar
rhsboiul.
Care este procedura ? Statele pot apel mai intaiu la Curtea de Justitie per-

manent ; apoi la un Tribunal de arbitri. A.mndou juridictiile sunt facultative.

Ceeace lush nu mai este facultativ, ci obligatoriu, este dispozitia (art. 12)
prin care Statele sunt tinute a supune diferendele de ordine juridich ori politich examenului Consiliului ori Adunrii S. N.
De retinut este, eh, dupa dispozitiile Pactului, solutia papichjuriclich a conflictelor (adich a supune litigiul unui tribunal) rmne facultativk In timp ce
solutia politich (adich a supune litigitil unui corp de oameni politici, cum este
de fapt Consiliul) este obligator.

In principiu deci niciun Stat membru al S. N., hu poate declara rsboiu,

frit ea, 'in prealabi(, diferendul sh fie supus unui anumit procedeu de conciliere. Pactul nu interzice risboiul juridicete, ci 11 interzice, psihologicete !
anume, Pactul incearch a impiedici rsboiul, constrangnd Statele la un
Intreg ansamblu de lungi i complicate obligatii: a) raportul Consiliului trebuie
filcut In timp de 6 luni dela data, cnd a fost sezizat de diferend; (daca raportul consiliului este primit cu unanimitate, membrii socientii sunt obligati

a nu face rsboiul!) b) acest termen expirnd, recursul la rhsboiu trebuie s

aib loc numai duph un ait termen de 3 luni. i atunei, duph 9 luni! rsboiul
.este posibil, este legitim si legal!
Iath acum consideratiile psihologice. In timpul acestor nouh luni spiritele

au timp A' se calmeze, sfaturile Intelepte 0, fie auzite, i. mai ales opinia
publich sh inteivin.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

In acelas sens, pe Ing6 aceast intentionat de 1ung

363

i complex procedur,

se d, o important deosebit i publicittii,

raportul consiliului trebuie
s fie pus la dispozitia opiniei publice.
Admitem Ins c beligerantii nu respect dispozitiile Pactului i c rsboiul este declarat. Acum intervin msurile represive, care propun constrngerea Statului, ce a declarat rsboiul, contrar dispozitiilor Pactului, pentru
a incet osti itatile. In acest fel se naste importanta problema a sanctiunilor, care este indiscutabil o chestiune hotritoare, cAci fr sanctiuni o
mantra orict de bun nu poate avei deOt o valoare academic, valoarea
unor principii abstract morale.
Atunci, dad, este as, s vedem care este caraeterul practic al sanctiunilor
prevhzute de Pact, sunt ele eficace i imediate?
Ei bine, In aceast privint lipsa de precizie uimeste ! Pactul prevede:
a) blocusul economic, adicA ruptura imediat a tuturor relatiilor comerciale
financiare cu Statul ce a violat angajamentele i b) actiunea colectiva armat
<art. 16, 2), adia consiliul are datoria a recomanda diverselor guverne in-

teresate efectivele navale, militare i aeriene cu care membrii S. N. vor

contribui efectiv la fortele armate destinate a face respectate angajamentele
lor ctre S. N. De aci se vede, Consiliul are datoria a recomandh, inteade-vr in mod struitor si urgent, nu Ms . a ordona msurile militate !
Si apoi mai este de observat, c in timp ce boicotul economic se face in mod
automat, in virtutea Pactului, actiunea militar se intampl, numai dup deliberarea Consiliului i in urma unui vot luat in unanimitate. Acestea Bunt
dispozitiile Pactului ; ele provoac' reflexii amare, care trebuesc muse cu
tooth' francbeta. Ei bine, trebuie spus c' 'procedura pacific recomandat de
Pact este insuficient, iar dispozitiile speciale, mai ales cele ce privesc sanctiunile, sunt ineficace, ori chiar menite s rilmn liter moart. In
privinta dezarmrii, bunmard, Consihul poate propune, guvernelor un plan
special, guvernele rinn ins libere
accepte ori refuze, el il pot

apoi primi cu rezerva mental de a continui inarmarea in secret, cci nu

e xist nici un mijloc de control. L. Bourgeois a propus dreptul de
tercetare a armamentului sub forma unui amendament ; sub motiv c
se atinge fetisismul modern al suveranitatii s'a primit ins o tranzactie, o anumit anchet la fata locului, ca si cum aceasta n'ar fi
mai gray, cAti inseamn implicit punerea la indoial a deelaratici unui
guvern ; desigur cA un control mutual, ca regul general, n'ar fi avut
caracterul ofensator de azi.

Mediatia obligatorie nu reprezint nici ea o garantie serinas. Des este de

recunoscut ea, dacI rsboiul modern se face prin surprinderedupg formula
t onsacrat: und jetzt rasch 1
9 luni de suspendare a oricgrui atac inseamn
o apreciabil jen, did in acest rstimp se pot lu contra msuri, se pot an&
planurile, pot interveni In sfrsit toti acei factori psihologici, despre cari am
Torbit. Msurile de ordin psihologic, cred cit toat lumea este de accord, nu sunt
Ins suficiente. i apoi acestea pot impresionA cei mult Statele slabe, o mare

Putere insa, hotdrit a atack se va impiedica putin de formalittile Pactului.

In special pentruca lipsesc sanctiunile. Admitem ch' a isbucnit rsboiul: ce

www.digibuc.ro

364

DIMITRIE GUSTI: ORIGINA g FaNTA soarETATII NATIUNILOR

se intampM, atunci? Oare poate S. N., conform clispozitiilor Pactului, sl-1

opreasd?
Statul ce a violat Pactul va trebul in mod automat 84 fie blocat. Desigur, blocarea imediat 0 complet este putin comod 0 plcut. Dificulttile blocrii
sunt 'MA a84 de mari, !neat o fac de multe ori imposibil, dci ea cere timp necesar, este complicat 8i mai grea de efectuat ajar cleat o mobilizare ; insfarvit
Pactul nu spune nimic privitor la modalitatea 0 conditiile blocarii I
Singura mdsur eficace ce ar impune respectul dedvar8it State lox recalcitrante ar fi actiunea militat. Disp9zitiile Pactululln aceast privinta provoad
Ind meditatii serioase. S. N. pentru a constrnge ascultare 0 supunere neconditionat ar trebui sa aibg, la dispozitie o armata international& destul de puternick a84 cum a fost preconizat de Sully 0 apoi cerut, de L. Bourgeois

In comisia insrcinat cu redactarea Pactului, care a refuzat sl-i pri-

measc propunerea. D-1 Bourgeois a revenit cu un amendament, In sensul

ca cel putin s se prevada un seat-major, international ce s, aib sarcina a,
prelucr planul de mobilizare. Conferinta a refuzat ins 0 aceasta.
Acum Statul atacat,dup Pact, trebuie A a8tepte: a) Intrunirea consiliului,
b) care apoi va convoca un consiliu militan, c) acesta la rndul sau va trebui
s fad planul de operatii, cl)s fixeze efectivele recomandate membrilor S. N.,
e) ace8tia vor avea s admit ori nu trimiterea contingentelor respective.
Pan ce corpul expeditionar sose0e, nu este nevoie a avd cuno8tinte profunde
de 0iint militar, s'a terminat rsboiul; Statul, ce nu a avut la timp ajutorul S. N., va fi invadat, oraple vor li distruse, poate 0 pacea imp* r
Concluzia melancolid a acestei scurte analize nu poate fi deck c Pactul nu prevede, In forma lui actualk nici o msui preventiv ori represiva,
care s dea o garantie serioas pentru mentinerea pAcii 0 Impiedicarea rasboaielor, atunci cnd ele sunt plnuite !
Totu8 n'avem dreptul s fim prea severi 8i pesimi0i, c'Aci s'a prezintat ocazia

ca S. N. s &A un examen, la care rspunsul a fost multumitor, dad nu strlucit ; este lectia ce se desprinde din evenimentul, care a produs atata valv,
conflictul italo-grec.

Se cunosc imprejurrile ; masacrul din Epir al misiunii italiene a atras

dupa el ocuparea insulelor Corfu de dtre Italieni; Grecii au fcut atunci apel
la S. N., motivnd aceasta prin violarea Pactului de ctre Italia, adicA fiind
agresiunea unui Stat contra altuia. Reprezcntantul Italiei a gsit demersul
grec inoportun, cci, spund, el, nu poate fi vorba de o violare a dreptului
gintilor, ci numai de o simpl ocupatie provizorie, ce ar constitui un gaj necesar ; ocupatia insulei Corfu n'ar fi deci, adaug el, cleat o msur pacific,
cu titlu de garantie I
La aceasta repreantantul Suediei, Branting, a ripostat imediat, ca el nu.
intelege ce vrea s spunreprezentantul Italiei prin amijloc pacific de represiune , adaugand cu energie, ca exist& o diferent Intre ceeace era permis Statelor

inainte de Pact 0 ceeace le este permis acum, dui:4 adeziunea la Pact,

apoi opinia publick incheie Branting cu ironic, nu va littekge u8or d aceste
represalii, zise pacifice, stint totdeauna

tratatelor.

inocente 0 conform spiritului

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

365

Adunarea S. N. a trecut prin zile de emotie, dealtfel ca i intreaga opinie

mondiala ; se auzeau oapte sinistre, se vorbia de agonia S. N., alarmitii
provocau panica ; se colporta ca Italia, impreun cu Brazilia i Uruguai, vor
pargsl S. N., cg Anglia va pune la dispozitia S. N. flota sa pentru a pedepsl
Italia,ca Italia intentioneaza sa ocupe Statul liber Fiume ; de1 mai tarziu Italia

a publicat i inregistrat la Secretariatul S. N. tratatul din Rapallo,. din 12

Octombrie 1920, 0 a incheiat chiar un tratat special cu Iugoslavia ; de insu delegatul Greciei, Politis, a recunoscut ca Italia a semnat cel mai mare
numgr de tratate de arbitraj 1
Pang la aceastg data a conflictului italo-grec S.N. intalnise o condescendentg.

indiferenta din partea unei opinii publice rau informate ; acum S. N. a intrat
In centrul atentiei lumii; procesul violentei unui Stat mare s'a pus pentru Intia oarg in fata adunrii dela Geneva. S. N. a trecut o proba decisivg, dei
se puma in joc increderea in ea,ca putere a rezolvl conflictele dintre State.
Iritatia a trecut, calmul a revenit i conflictul s'a aplanat prin colaborarea
conferintei ambasadorilor cu Consiliul S. N. ; trupele italiene au evacuat Corfu
spre multumirea Greciei a Italiei 0 a S. N.1
S.

N. n'a ieit triu;nfatoare, dar nici invinsg. Un fapt este insg clar

pentru observatorul atent rezolvirea repede i favorabila a conflictului italogrec este datorit in primul rand actiunii S. N. Solutia conflictului s'a luat
sub presiunea S. N., 0, dad nar fi fost ea, tiupele italiene n'ar fi prsit atat
de repede Corfu i nu se tie Cate complicatii ar mai fi avut loc.
Proba s'a facut i s'a dovedit ca nu este uor a brava, 54 de natiuni laolali

i ca instanta S. N. rgspunde unei necesitti dintre cele mai inalte ale vietii
interna tionale.
Dar care este lectia, care sunt invatamintele ce se desprind din experienta
abeasta?

In zanul S. N. sunt doua curente, doug atitudini, doua metode, am putea

spune doua temperamente: intransigentii, cari cred c' S. N. va fi Tot
ori Nimic, acetia reprezint imperialismul S. N., 0 mocleratii. Cei dintai
erau, bunoara,de prere s, se forteze Italia a accepta verdictul Consiliului,
chiar dad ea, prin aceasta, ar fi pargsit S. N. ; cei din urmg bask mai prudenti,
urmriau prevenirea unei rupturi prin o rapiditate mare a actiunii diplomatice,
de0, i ei, erau convin0 ca S. N. incontestabil era competenta a trana, conflictul. A fost desigur impresionant i impozant momentul cand Lord Robert
Cecil a pus sa se citeasca art. 10, 12 i 15 ale Pactului, declarand patetic, ca
daca aceste texte se desconsidera se distruge insa baza Europei. Cad intea-

devr principiul fundamental a S. N. este garantia stabilit4ii frontierelor

(art. 10.) 0 protectia In contra oricarei agresiuni violente.
Acesta este punctul de vedere intransigent ; celalt punct de vedere, al moderatilor, este credinta ca rolul S. N. consta mai putin in a rezolvi probleme
i a impane solutii de fapt, cat mai ales a Inlesni conciierea, a apropia partile
0 a le obligh, moral sg se inteleaga ; i dupa cum din examinarea mecanismului
(art. 10, 12 0 15) reiese c pentru tranqarea conflictelor internationale Pactul
prevede 3 etape, calea diplomatid, arbitrajul i interventia Consiliului, Consiliul, in cazul concret al conflictului italo-grec, i-a facut datoria. Caci un acord

www.digibuc.ro

366

DIMITRIE GUSTT: ORIGINA

I PUNTA BOCIETATII NATIUNILOR

l'amiable, adauga moderatii, fail a jigni pe cineva este superior oricrui

acord impus printr'o instanta superioara.
Sunt doul politici posibile, a pune dificultatile in viitor, aceasta este
politica veche, 0 a pune dificulttile In trecut, aceasta este . politica nou'd,.
urmat de S. N. In afacerea Corfu ; S. N. a fost competenta, putea deci s o
afirme In aplauzele tuturor, dar conflictul ar fi durat, deaceea S. N. a preferat
s-1 faca s Inceteze. S'a renuntat la politica de prestigiu.
Victoria atunci este victorie and a inl ntuit invinsul la politica invingatorului. Chi se poate invinge prin bruscare ca i prin persi asiune.
Vo,dem deci c functia S. N., pe care noi am numit-o negativci, de a mentine

pacea printr'o procedura speciala, cu toate insuficientele i imperfectiile ei,.

are tot4 o valoare practic ; afacerea dela Corfu a dovedit-o.
In spiritul public singura misiune, care i-ar justifica existent& S. N., ar fi
numai mentinerea pacii.
Dar S. N. mai are o menire, mai Impline0e o functie, deastdata de natura.

pozitia , sociologica, care este mai putin cunoscuta, de0 este cea mai profunda.
S. N. dela inceput renuntand la ambitia de-a monopoliza In mana ei o
forth politica suficienta pentru a permite sa constranga State& la pace, a.
preferat s faca o opera infinit mai modesta, ns i infinit mai practica
mai eficace, anume a suprima motivele i cauzele care imping Statele s fad,
rsboiu.
Este un loc comun i un adevar la Pallice faptul bine cunoscut, c interesele economice i spirituale ale natiunilor sunt la baza intereselor internationam
politice i c ele determina relatiile politice intr'o larga msura, dad, nu ea

totul.
In zadar se va vorbi despre solidaritatea politica internationala, dad, nu i se
va da un substrat real, care este tocmai solidaritatea economica i spirituala.
La ce bun se proclama, bunaoara, independenta politica a unui Stat, dach.
printr'un simplu joc de tarife de transport i de tranzit el poate fi uor infometat

redus la o stare de vasalitate economicM In zadar ne vom forta a regul&

situatia politic/ i a Impiedica conflictele politice, cat timp nu se va reconstrui acordul pe baze solide.
Aceasta este conceptia sociologica a S. N. Pentru a suprima r'sboiul, care
este un f apt antisocial (este o crima contra umanitatii), simpla Incheiere de
tratate i aliante politice nu va ajuti la nimic temeinic ; pentru a ajunge la
acel rezultat va trebul sa se refaca i s se modifice mai Intaiu chiar bazele
societatii internationale. Pacea lumii, ca s fie durabil sincer, cere mai
mult decat precautii i dispozitii contra rasboiului; ea cere sa se fac o
opera pozitiva de organizare, destinata nu numai s, Impiedece ca rasboa-

ele sa izbucneasc, ci a suprinla cauzele kr. Chiar dezarmarea totala nu

va putea deodata s inlature imperialismul ce-0 clisput lumea, ori acele
nenumrate curente ovine ori de ras, ce frmanta azi popoarele din
Europa, MA a vorbi de cele ale Asiei. Strile sociale i politice, ca
oamenii vor trebul sa se adapteze la noul regim. Trebuie sh se Injghebe
o nou structura economic, sociala i sa se formeze o nou, mentalitate.
www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

367

Caci sg nu se uite eh forta istoriei sociale este mai mare cleat cele mai
vafinate constructii jurklice, si cl fiecare epoca nu poate realiz nimic du-

rabil si nimic mai mult cleat ce corespunde constiintei generale a timpului. Aceasta opera constructivg, de cea mai mare valoare, organizarea
.

pAcii sociale, economice si morale, o opera deci sociologicg, o face S. N. contient i paralel cu organizarea pcii externe, juridice.

Fireste aceastg lupta are un viitor spinos si lung ; deaceea acestdi mret
scop al S. N., celui mai important, opinia public& nu-i acordg atentia, concentrata numai In urmarea masurilor directe, juridice i politice, pentru
mentinerea pacii.
Nu trebuie schimbat numai decorul, ci ns scena sociala a lumii si actoriicel mai elocvent ni-1 ofera fizionomia Europei de asti zi. Desigur,
Europa se bucura de un progres politic, popoarele au f ost eliberate. Insg Invingtori si Invinsi, State vechi si noui, puternice si slabe, toate Statele europene
stall pe acela picior de egalitate de suferintg, toate tree prin dureroase crize
economice i financiare. Europa, iatg adevrata invinsa a rgsboiului.
Atunci ce-i de fgcut ? Prin aliante politice, prin statute interne nu se creaza

ei.

niciun ajutor. Trebuie ca Intre State sa se stabileasca o colaborare sociala,

care sa permitg a coordona sfortgrile. In Europa infometata si Indatoratg de
azi popoarele nu vor putea tr, dacg nu vor colaborg, la un scop comun.
Trebuie reconstruitg o lume noua din ruine. Ei bine, S. N. si-a luat acest rol
creand organe permanente, organizand competc nta internationalg, instituind comisii de specialitate, oameni calificati, de teorie si practicg,
numiti experti, ce au misiunea a studi si propune solutiile nimerite asupra
problemelor economice, financiare si sociale ale timpului. Deciziile ultime,
fireste, apartin S. N. Amintim numai cateva din gloriile acestei activitati:
primul parlament social si biuroul international al muncii ; combaterea boalelor
infectioase 'prin comisia de igieng socialg ; problemele cooperatid intelectuale ; problemele moralei internationale, ca combaterea prostitutiei, a

pornogra iei, ajutorul refugiatiior ; ajutorul financiar pentru reconstituirea

Austriei si a Ungariei, s. a. m. d.
S. N. prin crearea unui adevgrat laboratoriu social international scientifizeaza In mod progresiv politica internationala.
Dach In sens politic S. N. este extinderea democratiei la raporturile internatiorale, In sens social ea este o extin.dere a stiintei sociale, o constatare pe care
Institutul Social o face cu cea mai vie satisfactie.
Din punctul de vedere al functiei pozitive pe care S. N. o indeplineste ea se
poate definl ea o totalitate a organelor permanente tehnice, puse la dispozitia

natiunilor, In profitul tuturor, pentru a realiza cea mai bung munca

sociala.

Pactul S. N. a produs o mare deceptie. Deziluzia popoarelor a fost mare,

i lucrul se explicg usor.Natiunile erau obisnuite in timpul mizeriilor rgsboiului
SA' conceapg S. N. cu un entuziasm delirant sub aspectul unei adevrate

care sa provoace deodata, ca prin o baghetg rnagica, o schimbare tota1a i

imediatg a raporturilor internationale. Pactul ins& propriu zis n'a schimbat

www.digibuc.ro

368

DIMITRIE GUSTI: ORIGINA I FIINTA SOCIETATII NATIUNILOR

mai nimic. Obisnuintele cancelariilor au rams aceleasi, ca i mentalitatea

metoda de lucru a diplomatilor.
Da, de acord cu toata lumea, Pactul n'a reinoit deodata fata i fondul lumei 1
Problema se pune Msg. altfel. Avem a iesi din urmatoarea dilema. Fail S. N.
rasboiul este inevitabil, i aceasta va insemna desigur inmormantarea Europei

muribunde. Cu S. N. sunt sanse, din ce in ce mai mari, ca rasboiul sa,

fie evitat.
Contra S. N., dad, adica o desfiintam, pierdem totul; pentru S. N., castigam
aproape sigur. Azi, mi se poate interzice rsboiul deodata, el se face numai
din ce in ce mai greu. Maine, rasboiul va devenl chiar imposibil. Acum avem
a alege : dorim oare o reintoarcere a lumii dinainte de rasboiu cu toate nebuniile inarmarilor? Aceasta se va intampla daca politica Genevei nu
reuseste 1

S. N. este o realitate ; recunoastem, una timida, modest, insa ea

are meritul c exista, o realitate oricat de mediocri ar fi ea, oricat de putin
ar satisface ea, este de preferat in tot cazul unui gol, care nu satisface de hie!
S. N. exist, functioneaza, a avut si are succese remarcabile. Prin activitatea
ei S. N. a luat cunostinta de ea insas. Desigur, cine ceteste dispoziiile Pactului
cu atentie critica constata imediat lacunele, imperfectiile, nepreciziile
Jor (ceeace, in treacat fie zis nu este de mirare, and stim ca, a fost conceput
redactat in cateva zile, in toata graba).
Sa fie aceasta un motiv de descurajare ? Dar Pactul nu este si nu poate fi
considerat sacrosanct si intangibil. El se poate dcar revizui, amenda i retusa
oricand. Nimic nu impiedica aceasta, iar dispoziiile actuale o permit. Pactul
nu este perfect, dar nici nu este definitiv, Dar se spune: Pactul nu a reinoit
lumea 1 S fie aceasta o invinuire dreapta? Se poate oare schimba lumea
deodat? Orice opera mare este o creatie continua, in plin evolutie. i S. N.
evolueaza, asistam la evolutia ei. PAO, acum am avut de a face cu un debut
modest al unei opere gigantice. Este un inceput, acesta contine insa germenele
unui ptoces ce va veni, nu va intarzia sa vin. Caci S. N., care este in evolutie,
este si perfectibila.
Evolutia i progresul S. N. nu este legat de texte mai mult ori mai putin
precise, ci este o chestiune de spirit si vointa.
S. N. va fi, sa fim patrunsi de aceasta, ceeace vom face din ea, ceeace voim,
sa fie ea 1 S. N. trebuie s devina din ce In ce mai mult o societate de natiuni
i nu numai una de diplomati i guverne. Caci fr
cum li este si titlul
concursui eficace al opiniei publice nationale S. N. va rmane in parte o fictiune. Opinia publica respectiva a fiecarii natiuni are chemarea sa formeze
suportul moral de desvoltare i perfectionare a institutiei.
Englezii au inteles cei dintaiu aceasta i au intemeiat faimoasa Liga
nationala pentru S. N., monument de organizare pentru propaganda si discutia ideilor i idealului ce stau la baza S. N. Asociatia britanica cu peste
300.000 membri, cu un capital rulant de peste 50.000 lire a servit de model
pentru crearea unor asociatii similare in alte prti.
Exist i o asociatie roman pentru S. N., despre care se va vorbi inteo
conferinta special in acest ciclu ; BA credem ca-si va ndeplinl misiunea.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

369

Factorul principal de progres al S. N. este increderea activ inteo noua

metoda politica, inteo noua morala international, Inteo noua educatie in-

ternationala. Este educatia morala si increderea activa in autoritatea

Umanittii, care nu este numai o expresie pompoasa si vaporoasa, ci cea mai

reall din realitati. Nu este vorba de o umanitate cosmopolita, slab, fail

vlaga, goal, alcatuita dintr'o intentie sentimentala de-a premari genul ornenesc abstract, ci este vorba de o umanitate puternica, internationalista, plina
(le imbolduri, alcatuit din asociarea tuturor personalittilor creatoare origimale ale natiunilor particulare. Este vorba de o umanitate conceputa ca o
fiinta imensa si eterna, ce se naste prin solidaritatea natiunilor In spatiu i
e ontinuitatea lor in timp.
0 astfel de umanitate este necesara si indispensabila ; natiunile traiese prin

0 pentru ea.

Sensul metafizic al S. N. este tocmai miscarea pe care ea o produce &are

totalizarea 0 unificarea tuturor natiunilor in cadrul umanitatii.
S. N. are Irish 0 un sens precis practic, anume a servl cauza Statelor si natiunilor mici, care acum din obiecte, devin subiecte de politica internationala.
Adica de unde inainte statele mici erau inlaturate dela discutiile, ce aveau
loc la masa verde a diplomatiei mondiale, astazi ele pot lui parte la hotririle
mai importante pe acela picior de egalitate cu Statele mari. Ceeace este un
mare castig.
S. N. trebuie sa formeze deci o cetate unica de ref ugiu pentru toate natiunile mari si mici la timp de nevoie. Zidurile cettii sunt Inca, subrede, tinere,

pline de defecte ; temelia ei este ins& strveche, btran, soli& Sa contribuim cu totii ca sa cram cetatii acele ziduri puternice de care are nevoie
pentru a Infrunth toate vijeliile si a tine piept tuturor furtunilor.
27 lanuarie 1924.

ADAUS
LA ORIGINA *I FIINTA SOCIETATII NATIUNILOR

1. PROTOCOLUL
Conferinta de mai sus este redat as cum a fost tinuta in ziva de 27
Tanuarie 1921. Evenimentele ulterioare au devedit cu prisosinta temeiniCia con-

sideratiilor critice aduse atunci Pactului S. N.

Sesiunea a 5-a a adunarii S. N., ce a avut loc in Septemvrie 1924 la Geneva,

a avut de scop unic a umpla, lacunele si a corect insuficientele Pactului,

desvarsindu-i si completandu-i ideile ce l-au inspirat.
Trebuie deci bine precizat, dela inceput, lucru ce de obiceiu nu se Intampla ea
raportul intre protocol si Pact, este acel ce se face indeobste intre regulament

0. lege. Protocolul nu este cleat regulamentul de administratie public al

Pactidui S. N.

www.digibuc.ro

370

DIMITRIE GUM: ORIGINA OI FIINTA ROCIETATII NATIUNILOR

Nu este nimic in protocol, ce s nu fie principial i in Pact. Protocolul insa

determina pentru Intaia oar& mecanismul practic al unui regulament pacific
al tuturor diferendelor posibile.
Principiul fundamental al protocolului postuleaza, ert niei un Stat nu-0
poate -face dreptate singur, ra'sboiul flind considerat i calificat ca o crima
international. Deaceea protocolul face aplicabile dispozitiile principale ale
Pactului, mai ales ale art. 10 (membrii S. N. se angajeaz a respect i mentine
contra orcreiagresiuni exterioare integritatea teritoriala i independenta poMica a lor), art. 11 ((nice rasboiu i amenintare de rasboiu a unuia dintre
membri S. N. intereseaza Societatea intreag, care trebuie s, ia masurile

necesare pentru a salvgarcla In mod eficace pacea natiunilor) 0 art. 16

(sanctiunile contra Statului agresor).

atunci protocolul precizeaza procedura regulamentului pacific i obligator al conflictelor ; desemneaza eine este agresorul; impune sanctiunile
necesare ; i In sfIrit, Inlaturnd astfel mice nesigurant, permite Statelor a
stabili un program de reducere a Inarmarilor.
Protocolul nu Inseamna deei de eat o interdependenta absolut i indisoluWRt a trilegiei: arbitraj, siguranta, dezarmare.
AO, se explica c o personalitate politica de talia d-lui Briand a putut
caracterizeze opera sesiunii din Septemvrie 1924, ea osupraomeneasc
declare mieat In plina adunare, textual; osimt In acest moment, la aceasta
utribuna, emolia poate cea mai puternie pe care am avut-o in cursul unei
cariere politice destul de lungh.
Mtiretia; operei Infptuite prin protocol consta In transformarea Pactului
dintr'o simpla promisiune a, cum 1-am cunoscut din analiza critica facuta
In conferinta din Ianuarie 1924 Intr'un sistem, de sigurant reala prin introducerea ideii arbitrajului obligator, a notiunii de agresor i agresiune 0 a apli&aril efective a sanctiunilor.
Pentru a masur distanta parcursa de idea arbitralului obligator, amintint
ca nu sunt mai mult de 17 ani, deand In 1907, la Haga, aceast idee s'a lovit
de o rezistenta de nelnvins din parte St telor mari i mici; In 1914 a fost
dispretuita ; in 1919 clauzele Pactului au ocalit-o ; In 1920 nu se gasea o sir gura,

putere ce sa primeasca competenta obligatorie a Curtii internationale de justitie din Haga ; In sfrit Inca e vie amintirea afacerii Corfu, and S. N. a sirntit
mai clar cA. instrumentul ce-1 -pea In mana era neputincios fat de un Stat
puternic i hotarit.
Aceste fapte trebuiesc amintite pentru a Intelege valoarea operei Genevei
din luna Septemvrie 1924. Dupa protocol competenta obligatorie a Curtii
pentru toate conflictele de natura juridica este recunoscuta de 47 de puteri;
mai mult Inca' arbitrajul obligator a devenit isvorul de proceduri pacifice
adaptate la toate conflictele imaginabile.
A doua mare inovatie, cea mai ingenioasa, este crearea unei notiuni noua
In dreptul international public, anume calificarea i determinarea aproape

automata a Statului agresor. Dl. Macdonald in discursul tinut In sesiunea

din 1924 la Geneva a deelarat eh' o definitie a agresorului este aproape imposibil de dat i ci1 numai istoria i-ar putea spune cuvantul In aceasta privinta.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

371

Intfadevr, precizarea i prinderea fenomenului in formele rigide era as.

de grea I Trebui prevrtzut : 1) cazul vio1rii Pactului sau protocolului ; 2) cazul
refuzului de arbitraj prealabil ; 3) caul refuzului dup.& serrbint 4) ; cazul viounei zone de demilitarizare ; 5) cazul violrii msurilor provizorii pentru

siguranta Statelor in timpul perioadei procedurii ; 6) refuzul armistitiului

propus de consiliul beligerantior sau violarea conditiilor lui.
Iatti cteva exemple de greutatea determinrii imediate a ogresorului. In
bpera subtil dela Geneva din 1924 s'a Incereat a se prevedea pe ct omeneste

posibil toate cazurile, a se prevede, chiar si ceeace s'ar intampl cnd s'ar
isca ccv neprevrizut.

Dar inovatia nu se mrgineste numai aici. Odatri agresorul desemnat,

IIU mai este nevoie de o nouti decizie unanim a Consiliului, ceeace face ihtzorii autualele dispozitii ale Pactultil, ci in mod automat trebuiesc aplicate
sanctiunile.

Deci, (WO protocol, agresiunea va rezult din fapte precise, nemai hind

posibile ezitrile, sicanele, controversele diplomatice.

Mecanismul pricii a dobandit in acest fel toat repeziciunea i eficacitatea

de reattiune, punand in miscare coalitia solidar a sanctiunilor economice,

financiare, militare, navale si aeriene.
priviwta santtiunilor protocolul inseanm un mare progres fat de Pact.
Am vzut, ele intr In vigoare imediat la declararea de agresiune. Pentru
executarea lor ins textulprotocolului este precis, fatit de nepreciziunea
Pactultii. Toti membrii S. N. stint obligati a colabor4efectiv
Fr iidoial ert in acest mod protocolul of erri o serioas garantie a sigurantei.
Siguranta desitivarsit nu o poate da decat dezarmarea.
Problema dezarmariisi a sigurantei a pus fatri in fatit cele dora teze si men-

talitti diferite, cc s'au ciocnit si lic timpul sesiunii a 5-a: teza englez, care
Lice& udezarmati i \Teti avei siguranta, si cea francezri, care spune tocmai
contrariul: olati siguranta i apoi voiu dezarml.
In formularea protocolului se oglindesc ambele puncte de vedere.
Mai intliu a invins teza francezil. Sa fricut o mare fortare de in alt moralit at e
si de tiiilt i s'a organizat un sistem de sigurantit, de milsuri preventive si

represive, inaintea crirora rsboiul trebuie sii disparri.

Acest sistem, dupri protocol, nu este nsim menit a intr.& itnediat in vigoare.

intervine teza englezri. Totul este declarat in suspensie. Astfel cri prtocolul, dupli ce a fost votat in mod impozant de unanimitatea delegatilor a
47 de natiuni, i chiar ar aye& asentimentul guvernelor i parlamentelor respective, totus el ar rilmftnea, chiar in aceste cazuri fericite, in suspensic pan
ce s'ar intruni o nourt, conferint, a dezarmrii. Opera protocolului ar reusi
numai dac ar reusl aceast conferint.
Iar o conferintil a dezarmilrii ar insemn tot ce poate fi maiplin de enorme
Ad

obstacole i dificuhiii, atilt in elaborarea programului, cat si in greuttile

stabilirii unui acord pentru fiecare Stat de a dezarma o cot legitim de efectiv
si material potrivit situatiel sale economice i politice, pozitiei sale geografice,

desvoltrii industriei sale s. a. m. d.

www.digibuc.ro

372

DIMITRIE GUSTI: ORIGINA I FIINTA SOCIETATII NATIUNILOR

Oricate obiectii se pot aduce protocolului, i vom vedea indath Ca' ele
s'au produs cu toat vigoarea i vehementa din partea cercurilor celor mai
autorizate, trebuie totu recunoscut de oricine este lipsit de prejudecat,
pentru intaia oar' s'a construit o main pentru pace*, cu care s se duc'a
trsboiul contra rsboiului,, pentru a lucide rsboiul.
Noi, Romanii oricate obiectii am aduce imperfectiilor protocolului am
aye& tot dreptul s fim multumiti. Mai intaiu pentrucd, dupa protocol, a dis-

prut In mod categoric distinctia, care nu fcea cinste tratatelor de pace,

da maim de ajutor,
intre tri majore i minore ; toate natiunile se angajeaz
daca un pericol s'ar n4te pentru una din ele, fie ea mic4 ori mare.
In privinta arbitrajului, delegatia noastra a reu0t s introduc in protocol
unpasaj hotrit i neted, anume c revizuirea tratatelor internationale, ea 0
intregritatea teritorial prezent a Statelor semnatare nu pot fi supuse acestui
sistem de procedura pacific.
Mai departe suveranitatea Statului, dreptul intern, rman complete 0 netirbite in materie de jurisdictie interioar. Nici un organ al S. N. n'are dreptul
a interveni in afacerile interne ale unui Stat, In awl' de prescriptiile prevzute

in protocol, adic atunci and Statul este pe cale a ameninta ori a fi amenintat de un rsboiu i deci, prin situatia ce i se creaz, intr in domeniul
dreptului international.
Vechea conceptie a suveranitlii absolute iese desigur profund ingradit.
Luandu-se Statelor i punandu-se in mama consiliului puterea peiemptorie privitoare la rasboiu, prin aceasta nu au renuntat ele oare in favoarea S. N. la una

din cele mai esentiale semne ale clasicii suveranitti i, in acest mod, nu
tinde S. N. a deveni, ceeace pana acum o riega cu toat taria, un supra-stat ?
Insfar0t, protocolul a lsat in vigoare acordurile particulare dintre State.
Acorduri inregistrate i publicate de S. N. 0 nu aliante secrete, dup vechiul
sistem. Aceste entente regionale, forme foarte practice ale ideii de asistenta
mutual, vor permite Statelor vecine a determina ajutorul militar ce
datoresc reciproc in cazul unei agresiuni, constatate conform dispozitiilor protocolului. Aceste acorduri regionale intre vecini, puse sub clirectul control al
S. N. pot forma unul din instrumentele cele mai eficace de sigurantil 0 de
aplicare prompt i sigur a sanctiunilor, in caz de aprare impotriva unui atac.
atunci, firqte, cu cat aceste intelegeri particulare vor fi mai numeroase,
cu atat i siguranta va fi mai mare 0 deci procedura dezarmarii mai uoar.

Cci, dup cum o spunea d-1 Briand, and vei zice unei tari: sa reduci
armamentul la strictul necesar, fiindca faci parte dintr'un vast plan de asis-

tent mutual care te garanteaza, cand i se va zice aceasta, atunci va fi

o datofie imperioasa, ca, daca aceast tara va fi amenintata, ori daca maales este atacata, sa i se deb, toata siguranta material la care are dreptul.
Protocolul, care a intrunit unanimitatea voturilor deleggilor a 47 de
natiuni in adunarea S. N. din Septemvrie 1924, a fost semnat indata de 17
State (Albania, Belgia, Brazilia, Bulgaria, Cehoslovacia, Chili, Estonia, Finlanda, Franta, Grecia, Letonia, Paraguay, Polonia, Portugalia, Jugoslovia,
Spania i Uruguay); in schhnb in a 33-a sesiune a Consiliului S. N. d-1 Cham-

berlain a proclarnat neadeziunea categorica a imperiului britanic.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

373

Pregedintele actual al Consiliului de minigtri din Italia, d-1 Mussolini, s'a

felicitat de respingerea britanich a protocolului, fcandu-i o:adevArath oratie

funebr' Inteo gedinth a Camerei italiene (din luna Februarie, 1925), spu-

and, in viile aprobhri ale dputatilor, textual:

aLa Geneva, in cursul funeraliilor de prima, sau mai bine zis de a 3-a
clash, 0 fost Inmormntat protocolul, pe care 1-am definit: o maginh admirabilh' montath anume pentru a deslhntui rhsboiul universal ca s obtinh. pacea.
De fapt, protocolul nu a fost inmormntat en o floare i o lacrimh,

Consiliul S. N. n'avea dealtfel puterea a suprim& un plan adoptat de adunare, ci a lost retrimes sesiunii a 6-a a adunhrii S. N., care ori va confirm&
aprobarea protocolului adoptat de sesiunea 5-a, ori 11 va amend, ori, in
sfrgit, va face o amhrturisire a neputintei, cum a spus d-1 Briand, gi-1 va
inltura pentru a-1 inlocul cu alte
17n fapt va fi insh sigur: ideile ce au prins corp in protocolul din Septemvrie 1924, oricare ar fi soarta momentanh a acestuia, vor urm& drumul lor
nestanjenite, de nimeni i nimic.
Chci un text poate fi ugor inlhturat i deveni caduc.
Ideile lansate i sperantele provocate nu mor insh ag& de repede.
Insug d-1 Chamberlain a declarat solemn la sfargitul sesiunii a 33-a a Consilului S. N., eh guvermil britanic rh'mne ferm atagat principiilor de arbitraj i dezarmare.
Tar o bunl parte din opinia publich englezd, gefii bisericii, congresele
Trade-Unions, intelectualii aUniunii engleze pentru S. N. (ca Aclanct, Gilbert Murray, Pollock, Layton, Lord Grey
critich noua evolutie
a lui Foreign Office gi intreprind o vie propaganda pentru a sprijinl protocolul. D-1 Macdonald, departe a privl in protocol un instrument mort, gsegte
chiar eh ratificarea lui este acea mai importanth problemh a politicii externe.
Ministerul Afacerilor Strhine al Marei Britanii a supus opera Genevei din
1924 unei critice aspre ; argumentele prezentate merith cea mai serioash
atentie, pentruch sunt, in parte, indrepttite ; ag, pentru a mention& numai
unele din criticele juste: art. 7 gi 8 ale protocolului impiedech un Stat, ce are
un diferend cu vecinii, a lu toate mhsurile de aphrare, iar art. 15, bunhoarh,

asigur orichrui Stat agresor siguranta impunitii, pentruch i se impune

a suporta numai cheltuelile rsboiului, de care este responsabil, neputndu-i-se ns modificA frontierele sale gi nici atinge independenta sa; in felul

acesta i se permite Statului agresor, dui:a ce a shvrgit crima, a ramnea

mai departe ca o amenintare permanenth contra phcii.
In definitiv criticile de amnunt, ce se aduc imperfectiunilor i modaliprotocolului, ag cum au fost formulate in primul rand de
expertii navali i militari ai Angliei, orict ar fi de juitificate, nu prezina
o gravitate deosebith, pentruc pot fi ugor inlaturate prin amendamente.
Impresionante sunt numai obiectiile ce se aduc impotriva spiritului, in
care protocolul a fost conceput gi care atinginshg baza principiala a Pactului.

Inteadevr, se condamniti protocolul, dup.& unii, pentruc ar incuraj&

rhsboiul i, departe de a-1 desfiint, II consacr ea un instrument esential in
relatiile internationale.

www.digibuc.ro

374

DIMITRIE GUSTI: ORIGINA $1' IFIINTA SOCIETATII NATIUNILOR

Iat o invinuire care este cel putin .exageratrt, cad, pentru a da o pild
doctorul care recunoaste boala o combate, proclamh el oare prin
aceasta legitimitatea ei?
Protocolul nu multiplicii canzele conflictelor i riscurilor aisbohilui, cum
se spine, ci dimpotrivil ia toatiti mitisurile ca Intreprinderea atisboinicii
devinA asa de grea i riscatiti, ca cele mai aventuroase popoare s se' simal
obligte a renunt la ea. Deaceea trebuesc aprobate cuvintele d-lui Briand,
care cu o ironie savuroasA spunea ch. gpacea In mod practic nu este altceva
deet absenta rAsboaielor i deci trebuie s Intrebuintkm institutiile de pace
pentru a OA mijloacele proprii a Impiedeca aisboiul.
Ceeace Irish surprinde este eiti pe de o parte se condamnil procedurile,
sanctitrnile militare, cuprinse In protocol, pentruc' ele sugereazA ideea,
CUM afirmt d-1 ministru britanic al Afacerilor StrAine, citi (obiectul esential al Protocolului nu este a desvolta o cooperare ainica1 i o armonie constienth In conducerea afacerilor internationale, Cat a mentine pacea organizand aisboiul, iar pe de alai parte i in acelas timp se recomandA a completa

Pactul In cooperatie cu S. N., prin acorduri speciale pentru a rAspunde

necesitatilor speciale, acorduri care, adaug d-1 Chamberlain, otrebuie
aibA un caracter pur defensiv, concepute Iii spiritul Pactului, executate in
strnsiti armonie cu S. N. si sub auspiciile sale.
lath dar c condamnarea spiritului protocoluhti, deci si al Paetului, nu
ImpiedecA recunoasterea lui!
Ceeace face Ins contradictia mai frumoasiti este 61 se respinge sistemul
eliminArii rsboiului, preconizat de protocol, pentru a se recomanda simple

pacte militare, care nu pot urmAri cleat siguranta victoriei In caz de

r Asboitt.

cceace dii, acestei propuneri un caracter aproape picant, este cii sistemul

pactelor de asistentil mutualiti, gsit demn a fi recomandat guvernelor de

catrc a 4-a Adunare a Genevei din 1923, dupri propunerea delegatului britauie, lord Robert Cecil, a fost respins pur i simplu mai tArziu de d-1 Macdonald. A ti-a Adunare a S. N., in 1924, tinnd socotealiti de obiectiile prezen-

tate contra tratatului de asistent mutual a conceput faimosul protocol,

care la rndul sAu este acum respins de guvernul britanic pentru a se recomanda din nou revenirea la sistemul pactelor de asistentit mutualiti din
1923 !

Aceste variatii In politica extern englezA dovedesc panii la evidentA cat

de mari aunt greutAtile ce se pun In cale In constructia atemplului pAcii!
In definitiv, dou sunt metodele de solutionare a problemei organizArii
pAcii: ori se recunoaste In mod sintetic o lege internationalii rigid i imperaori se procedeazA analitie, prin
tiviti pentru toatil lurnea, protocolul
etape i stabiliri de tratate regionale de garantii mutuale, care nu sunt dealtminteri cleat un fel de protocoluri partiale, inspirate din aceleasi principii, ca
protocolul general, si care din extindere In extindere vor realizh treptat
ceeace este, ca tot, protocolul universal.
Inlocuirea protocolului prin pacte speciale de garantie mutual nu InseamnA deci o deosebire de principii, ci numai una de metodA.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

375

SISTEM DE BIBLIOGRAFIE $TIINTIFICA

A SOCIETATII NATIUNILOR
Date le ce urmeaza, departe de a cuprinde o simpl enumeraxe de carti
i fapte, au insemnatatea lor specialk caci ele formeaza atmosfera viabila
vi dau o necesara completaxe documentara problemelor expuse in text.
Aceste date, fructul unor intinse cercetari tiintifice, nu au apoi ambitia a epuiza materialul brut, ci numai a da cele mai importante i indispensabile informatii pentru aceia, ce ar don s cerceteze mai adancit
40rigina i Fiinta S. N.; ele vor fi acestora, m. magulesc a crede, de oaretare utilitate, mai ales, c. o astfel de expunere bibliografica lipsete. Ea
Imbratipaza intreg complexul elementelor problemei i problematicei S. N.,
acordandu-i astfol sub forma de sistem demnitatea tiintifica cuvenita.
Cad, se tie, documentarea este conditia sine qua non a tiintei. Este timpul cred, ea cercetarea S. N. sa iasa.' din sfera preocupirilor superfieiale
ale empirismului ori diletantismului.
A) SOCIETATEA NATIUNILOR IN ISTORIA GANDIRII
1. LUCRARI GENERALE

Corrado Barbagallo. Verso la Societ delle

Nazioni. Milano 1919 (o istorie a ideei

du droit international et de lgislation

compares. T. XXII, 1890, p. 371.

Proux d' Agincourt, Expos des projets de
paix perptuelle de Pabb Saint-Pierre (et

federaliste dela Greci pana in zilele noastre).

(le Henri IV), de Bentham et de Kant.

thorie et pratique. 1918.

Erich Cassirer. Natur- und Vlkerrecht im
Lichte der Geschichte und der systematischen Philosophie. Berlin, 1919.
Giorannti Brunetti, Da Rousseau a Wilson.

A. F. Pollard, The League of Nations in

Sir Thomas Barclay. Idaux de paix en

La forza organizzata a tutela del diritto

nei rapporti internazionali. Firenze, 1917.

Jacques Hod, L'ide de Fdration Internationale dans l'Histoire. Les prcurseurs de
la S. D. N. Paris, 1921 (cuprinde material
cunoscut).

Elisabet York, Leagues of Nations. Ancient,

Medieval and Modern. London, 1919 (cu ex-

trase din diferi0 autori, in special englezi).

31. Mathieu, Evolution de l'Ide de S. D. N.
Thse, facult de Droit, Nancy, 1923 (expunere putin aprofundatil).

Jacob Ter Meulen, Der Gedanke der inter-

nationalen Organisation in seiner Entwick-

lung, 1300-1800. Haag, 1917 (abstractie

filcind de unele lacune simtitoare, o savanta monografie a epocii 1300-1800).
1 1" gs, Histoire littraire du droit international.

propos de la paix perptuelle de Pabb

de Saint- Pierre, Emeric Cruc et Ernest,
landgrave de Hesse-Rheinfels. In fRevue

Thse. Paris, 1905.

history. Oxford. 1916.

Robert 'Redslob, Das Problem des Vlkerrechts. Leipzig, 1917.
Robert Redslob, Histoire des grands principes

du droit des Gens depuis Pantiquit jusqu' la veille de la grande guerre. Paris,
1923 (ambele lucrri sunt instructive,
prima couceputil de autor ca profesor la
uniyersitatea din Rostock. a doua ca profesor la uniyersitatea din Strassbourg).
Riihlmann, Der Vlkerbundgedanke, Mate-

rialsammlung. Berlin, 1919 (Ma important deosebit).

Walther Schiicking, Die Organisation der

Welt. Leipzig, 1909 (o bunk nepretentioas
scurtil privire).

James Brown Scott, The classics of international law (eclitii publicate de institutul
Carnegie, dela 1911).
V. Valentin, Geschichte des Vlkerbund-

gedankens in Deutschland. Ein geister-

geschichtlicher Versuch. Berlin, 1920 (din

lucririle ligii germane pentru S. N. ; oferi
o solid& orientare asupra istoriei ideii S. N.
in Germania).

www.digibuc.ro

376

DIMITRIE GUSTI : ORIGINA 69I PUNTA SOCIETATII NAVUNILOR

2. GAINDITORII CLASICI CARI S'AU

OCUPAT CU PROBLEMA S. N.

terre ; tous les peuples sont freres, et doi-

vent s'aimer comme tels...).

Sully, Maximilien de Bethune Baron de

Rosny, duc de Sully, Mmoires ou Oeconomies royales d'Estat, domestiques, po-

a) Franfa
Asupra clasicilor francezi In general, cad
au dat cele mai originale contributii:
C. Bougie, De la Sociologie l'Action sociale. Paris, 1923. Ch.: Tradition franaise

et S. D. N., p. 7 (studiul publicat i in

<Revue de l'Enseignement franais hors

de France*, Maiu 1921).
Yves de la Briere, La *Societe des Nations*.
Essai historique et juridique. Paris, 1918.
Les Francais ci la recherche d'une Socid des

Nations. Depuis le roi Henri IV jusqu'au

combattants de 1914. Textes choisis et mis

en ordre. Paris, 1920. (Textele, desi pretioase, nu sunt totdeauna cele mai fericit
alese).

Pierre Dubois, De Recuperatione Terrae

Sanctae, 1305-1307 (manuscris: Summaria brevis et compendiosa doctrina felicis

expeditionis et abrevat,ionis guerrarum ac

litium regni Francorum, 1300). Asupra

figurii add de putin, si totus att de vrednic a fi cunoscute a autorului, vezi: Rem,

Die staats- und vlkerrechtlichen Ideen

von Peter Dubois, lucrare de doctorat
apiruti in 1909; Langlois, De recuperatione Terrae Sanctae, Trait de politique gnrale par Pierre Dubois, 1891 ; B. .Renan,

Pierre du Bois lgiste, in tudes sur la

politique religieuse du rgne de Philippe

le Bel, Histoire littraire de la France,

Paris 1899; B. Zeck, Der Publizist Pierre

Dubois, Berlin 1911.
Erne,* Crud (Emericus Cruccejus), Le nou-

veau Cyne ou Discours d'Estat reprk-

sentant les occasions et moyens d'establir

une paix generalle, et la libert du commerce par tout le monde, Aux Monarques
et Princes souverains de ce temps. Em(eric) Cr(uc) Par(isien). Paris. MDCXXIII.
Singurul exemplar cunoscut se gseste la
Bibliotheque Nationale din Paris. Invent.
E. 2.200. Asupra lui Cruc vezi: Balch,
Emeric Cruc. 1900.
Fnelos, Directions pour la conscience d'un

Roi, composes pour l'instruction de la

Mothe-Fnelon, archeveque-duc de Cambrai,

son prcepteur ; publicat intaiu in 1734

necomplet, apoi in 1747, La Haye (oeuvres
completes de Fenelon, Gaume 1852, t.

Les aventures de Tlmaque, livres IX,

X, XII (Tout le genre humain n'est qu'une

famille disperse sur la face de toute la

litiques et militaires de Henry le Grand,

tome quatriesme. Paris, MDCLXII. Lettre

de Monsieur Sully au Roy, de laquelle

l'on a trouve les brouillards parmy ses
papiers. Discours sur les magnifiques desseins du Roy Henry le Grand. Vezi
Memoires du duc de Sully. Nouvelle tdition.

Paris, 1822, vol. VI, ch. 30. Exposition.

du projet politique, appel communment

le grand Dessein de Henri IV. Asupra

autenticittii planului lui Enric al IV, vezi;

Iiiickelhaus, Der Ursprung des Plans vom
ewigen Frieden in den Memoiren des
Herzogs von Sully. 1893 ; Pfister, Les economies royales de Sully et le grand dessein
de Henri IV, in *Revue Historique*, 1894 ;
Wolowski, Le grand dessein de Henri IV,
1860.

Charles-Irne Castel, Abb de Saint-Pierre,

Projet pour rendre la paix perptuelle en.

Europe, Utrecht, 1713-1717, 3 vol.;

Abrg de Projet de paix perptuelle,
invent par le Roi Henri IV, approuv,

par la Reine Elisabeth, par le roi Jacques

son successeur, par les rpubliques et par
divers autres potentats, approprie l'tat
present des affaires gnrales de l'Europe,
dmontr infinement

avantageux pour

tous les hommes Iles et b. natre, en general et en particulier pour tous les Souverains et les Maisons Souveraines. Asupra
ideilor abatelui St. Pierre vezi: Condorcet,

Esquisse d'un tableau hostorique des pro-

gas de l'esprit humain, 1793 (ch.: Desprogres futures de l'esprit humain); JeanRousseau, tnaile (livre 17)

Jacques

Extrait du Projet de Paix perptuelle

de M. l'abbe de Saint-Pierre, 1761 (Oeuvres,

vol. I., 1782, p. 24); Leibniz in scrisoarea

adresatil lui Jean Lonor le Gallois se

exprimi astfel: rai vrt quelque chose.

du projet de M. de Saint-Pierre pour
maintenir une paix perptuelle en Europe.

eJe me souviens de la devise d'un cimi*dare avec ce mot: Pax perpetua, car les
tmorts ne se battent point, mais les vivants sont d'une autre humeuro; edeviza
cimitiruluis, ca persiflare a ideii plcii perpetue, se mai intilneste la Leibniz, Codex
iuris gentium diplomaticum, 1693. Praefatio ad lectorem, i mai trziu la Kant.
Asupra abatelui Saint-Pierre se recomandli

www.digibuc.ro

377

POLITICA EXTERNA

cea mai bun& lucrare, datoriti lui Drouel,

L'abb de Saint-Pierre, L'homme et Poeuvre. These. Paris, 1912; vezi si M. G. de
Molinari, L'Abbe de Saint-Pierre, membre
exclu de l'A.cadmie franaise. Sa vie et
ses oeuvres. Paris, 1857.
Henri de Saint-Simon, De la reorganisation

de la Societe Europenne, ou de la ncessit et des moyens de rassembler les

peuples de l'Europe en un seul corps poli-

tique, en conservant . chacun son indpendance nationale. Par M. le Comte de

Saint-Simon et par A. Thierry, son leve.
Paris, 1814 ; vezi i ultima editie ingrijit&
de Allred Pereere, Saint-Simon. Mmoire
sur la reorganisation de la Societe euro-

penne, preface de Henri de Jouvenel.

Paris, 1925. Asupra ideilor lansate de pro-

digiosul semntor de idei, St.-Simon,

privitoare la S. N., vezi: ,Maxime Leroy,
Le socialisme des producteurs, Henri de
Saint-Simon, Paris, 1924 (ch. IX) asemenea, Maxime Leroy, La socit professionnelle des

nations. Un projet de

Saint-Simon, in sEuropes, No. 18, 15 juin

1924, p. 207.
In afar& de Dubois, Crue, Sully, SaintPierre si Saint-Simon, vrednici de amintit
mai sunt:
Victor Considrant, De la politique gnrale
et du Rae de la France en Europe ; Si vis
pacem, para pacem, Paris, 1840 (sLa po,

litique de l'Humanit c'est certainement

la vraie politique nationale de la Frances);

Victor Hugo, 23 Anniversaire de la Revolution polonaise, 1853, 24 Novembre (Actes
et Paroles. Pendant
sSaluons,

au-delit de toutes ces convulsions et de

stoutes ces guerres, saluons l'aube bnie
des ttats-Unis d'Europe); En plantant

le chne des Atats-Unis d'Europe (14 juillet,

1870, Les quatres vents de l'esprit, III);

Au Congrs de la Paix, 1875, 9 Septembre

(A l'Europe des Rois coaliss succdera

l'Europe des Peuples-Unis); J. Jaurs,
L'Arme nouvelle, ch. X, 1910 ; Constantin

Pecqueur, Des intrts du commerce, de

l'industrie et de Pagriculture, et de la

eivilisation en general, sous l'influence de

la vapeur, Paris, 1839 (ch. XXV, La fusion
europenne ou Federation des peuples);

E. Renan, Lettre & M. Strauss (16 Septembre 1870) (se principe de la federation

europenne peut ainsi offrir une base de

smdiation semblable & celle que Ptglise
soffrait au Moyen-Age in sLa R(orme
intellectuelle et morale, p. 177); Charles

Renouvier, Science de la morale, 1879,

livre IV, 5-e section; ch. XLVI: Le
droit international.

b) Anglia

William Penn, An Essay towards the present and future peace of Europe. London,
1696 (editia 1912, Washington); in limba
francezi: Essai de paix en Europe b. present et dans l'avenir ; in limba german
tradus i cu introducere, William Penns
Vlkerbundplan, herausgegeben und fiber-

setzt von Margarete Rothbarth. Berlin,

1920.

J. Bentham, Principles of international Law.

Manuscript. 1786-1789. Works published
by William Tait, Edinburgh, vol. II, 1843,

p. 537, A plan for au universal and perpetual peace. Asupra conceptiei lui Bentham, vezi: Briout, L'Ide de Paix perptuelle de Jrmie Bentham, 1905 si
Kraus, Jeremy Bentham Grundstze fr
ein kfinftiges Vlkerrecht und einen dauern-

den Frieden, 1915.

c) Germania

Immanuel Kant, Zum ewigen Frieden, cea

mai bung editie este ingrijit& de Karl

Vorlnder, Leipzig, 1914 ; Vom Verhltnis

der Theorie zuro Praxis im Vlkerrecht ;

Streit der Fakultten. Asupra contributiei kantiene mai important: A. Aulard,

La Paix future d'aprs la revolution franaise et Kant. Conference faite & la Sorbonne le 7 Mars 1915, Paris, 1915 ; in

polemic& cn Aulard si WAR& depreciere

a operei lui Kant, I. Declareuil, Kant, le

Droit public et la Societe des Nations,
Revue gnrale de Droit international
Public*, 1919; R. Redslob rei& discutia in

jurul eplanetei din Knigsbergs, cum l-a

numit Michelet pe Kant, in La doctrine
idaliste du droit des gens proclame par

la revolution franaise et par le philo-

sophe Immanuel Kant (Revue gnrale

de Droit international public), 1921 ; K.
Vorlnder, Kant und der Gedanke des.
Vlkerbundes. Leipzig, 1919.

Karl Christian Krause, Entwurf eines europischen Staatenbundes als Basis des allgemeinen Friedens undals rechtliches Mittel.

gegen jede nAngriff wider die innere und

itusser Freiheit Europas (1814), editat din
de Hans Reichel. Leipzig 1920.
Fichte, Grundlage des Naturrechts, vol. H.

www.digibuc.ro

378

DIMITRIE GUSTI : ORIGINA $1 FIINTA SOCIETATII NATIUNILOR

interesante incerciri, vezi: Jan Kapros,

d) Cehoslovacia

Georges Podiebrad, Trait d'alliance et confdration entre le Roi Louis XI, Georges
Roi de Bohme et la Seigneurie de Venise,
pour rsister au Turc. (Lucrarea are drept
presupus autor pe Antonins Marini, aventurier din GrenOble, venit la curtea regelui

Podiebrad Iii anul 1460. Asupra acestei

Un ancetre de la S. D. N., mai multe

numere din :Gazette de Prague*, Incepnd

din 22 Decemvrie 1923 i Ernst Schwitzky,
Der europische Fiirstenbund Georges v.
Podiebrad. Ein Beitrag zur Geschichte der
Weltfriedensidee. Lucrare de doctorat.
Marburg, 1907.

B) PLANT:RI DESPRE S. N. DINAINTE

I DIN TIMPUL

Ris.SBOIULUI MONDIAL
1. LUCRARI GENERALE
Giovanni Agnelli el Attilio Cabiati, Fdration
europenne.ou Ligue des Nations ? Paris,1919.

Alvarez, La grande gnerre europenne et la

neutralit du Chili, 1915; Le droit international de l'avenir, 1916; L'organisation

internationale d'aprs le trait de Ver-

sailles, droit public europen, droit public

amricain (comunicare actin Academiei
de tiinte morale i politices i publican,
in Revue des sciences politiqueso, 15 Fvrier 1920).
E. Barker, A confederation of the Nations.
Its Powers and Constitution. Oxford, 1918.
Ed. Bernstein, Vlkerbund oder Staatenbund.
Berlin, 1918 (pentru e lucrare germanit,
remarcabil recomandarea a renunt, la

credint misticii, in Stat pentru a putelt

intemei S. N.); Vlkerrecht und Vlkerpolitik, Wesen, Fragen und Zukunft des
Vlkerrechts. Berlin, 1919.
C. Delisle Burns, The world of states, London

Chi. 1917 (o mica lucrare, plini de ve-

(leri sugestive).
R. Cornelius, Vlkerbund und Dauerfrieden.
Miinchen, 1919.

Cosmos, The basis of durable peace. NewYork, 1917.

R.

Cunow,

Der

deutsche

Vlkerbund-

entwurf. Die neue &it*, 1919, No. 6.

Enforced Pcace, Proceedings of the first an-

care a plitit-o mai tttrziu cu viata sa

este vrednicil a fi amintin, mai intiu
pentruci, desi germanit, apr cu curaj
planul lui Wilson, si apoi fiindc expune

faimosul: Entwarf der Verfassung des

Vlkerbundes, p. 184); compar,

Der
Vlkerbund als Friedensfrage. Berlin, 1919.
Enrico Catellani, La lega delle Nazioni
(Nuova Antologia, 1 Sept. 1918).
Francesco Cosentimi, Prliminaires 6, la S.D.N.

Organisation de la Paix Sociale et Internationale. Introduction de Yves-Guyot.

Paris, 1919.
H. Demont, La Socit gnrale des Nations.

La ralisation immdiate. Entre Allis et

Neutres. Lettre au. Prsident Wilson.
Paris, 1918.
Bernhard Dernburg, Vlkerbund (in Preussi-

sche Jahrbiicher). Oktober, 1918, p. 9).

Dumrit, L'Allemagne et la S. D. N. Projet
Erzberger. (La Paix par le Droit, FvrierMars, 1919).

Dupuis, Le principe d'quilibre et le concert europen, 1909.

Charles Dupuis, Le Droit des Gens et les

rapports des grandes puissances avec les
autres tats avant le pacte de la Socit
des Nations. Paris, 1921 (cea mai buni
analin a politicii externe mondiale dinainte
de rsboiu, in care domni mai ales inega-

litatea de fapt

si

egalitatea de drept,

nual naticaal assemblage of the League

distinctia intro puteri mari i alte puteri ;

lucrarea contine i o minunan expunere

to enforce peace, Washington, May 26-27,

a doctrinei Monre si a panamericanismului,

1916. (League to enforce peaces, inte-

meian in 1916 sub preoedintia lui H. Taft,

ii publicii, sub titlul de mai sus, o foarte

instructiv dare de seam& a primei sale
adunitri anuale).

Erzberger, Der Vlkerbund, der Weg zum

Weltfrieden. Berlin, 1918, (lucrarea rezumativii, a conceptiei pacifice a autorului,

comparil cap. special, mai jos).

Fabian, Articles suggested for adoption by
an international Conference at the termination of the present war. By the international Agreements Committee of the Fabian Research Department. New-York, 1916.

La Fontaine, The great solution: magnissima Charta, 1916.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

379

A. H. Fried, Probleme der ,Friedenstechnik.

Leipzig, 1918 (p. 9: die Gesellschaft der

in the history of the Movement, New-

Nationen).
V. Hanotaux, Le problme de la paix (Revue

Nations. Its Principles examined. New-

des deux mondes, 1 Nov. 1916).

L. T. Hobhouse, Questions of war and peace.
London, 1916.

D avid Jayne Hill, World organisation as

affected by the nature of the modern

state. New-York, 1911.

_Max Huber, La Suisse et la S. D. N. (La

Paix des Peuples, No. 2/5 Mars, 1919).
1. Jitta, La rnovation du droit international
sur la base d'une communaut juridique
du genre humain. La Haye, 1919 (lucrarea
face parte din categoria planurilor vaporoase, fad alt valoare decitt aceek a unei
intentii generoase).
S ollet de l'Isle, La plus forte garantie de la
S. D. N. Une langue internationale. Paris,

York, 1919.
A. Mendelsohn-Bartholdy, Der Vlkerbund
als Arbeitsgemeinschaft. Leipzig, 1918.
G. de Montemayor, Nazionalismo e diritto
internazionale. Campobasso. 1917.
0. .Nippold, Die Gestaltung des Vlkerrechts

nach dem Weltkrieg. Zrich, 1917 (cuprinde vedefi interesante asupra organi-

zatiei internationale).
Otlet, Constitution mondiale de la S. D. N,
Le nouveau droit des Gens. Paris, 1917
(scrisa, dupa ins5 precizarea antorului,
in ea 1146 zio a rasboiultda.
Une. Paix durable. Commentaire officiel du
Programme-Minimum. La Haye. (Editat
de ;Organisation eentrale pour une paix
durable; caracteristic pentru conceptia

1919.

Rorace M. Hallen, The League of Nations.

Today and Tomorrow. A discussion of
international Organisation. Boston, 1919.

_Ladd, An Essay on a congress of nations

for the adjustement of international disputes without resort to arms (editata, de
J. B. Scott, 1916, dupa editia originall
din 1840).

lammaseh, Der Vlkerbund zur Bewerbung

des Friedens, 1919; der Friedensverband
der Staaten, 1919.
League of Nations. World Peace Foundation.
Boston, vol. I, 1917-1918; II, 1919; III,
1920 ; IV, 1921 ; V, 1922.
_Maxime Leroy, L'Ere de Wilson. La Socit
des Nations. But suprme de Guerre.
Paris, 1917.

iValler Lippmann, The political Scene. An

Essay on the Victory of 1918. London,
1919 (ca valoare documente in Appendix
I, privitoare la politica americana).

Franz v. Liszt, Ein mitteleuropischer Staatenverband, Leipzig 1914 ; Von Vlkerbund zur Staatengemenischaft. Mnchen
und Leipzig (fra an).

A. Lugan. Les problmes internationanx

et le congrs de la Pai-x, Paris 1919.
Wineenty

York, 1917; Draft Convention for League

of Nations, New-York, 1918; League of

Lutoslawseh i, La conscience

mondial() et la Ligue des Nations. Com-

munication faite a l'Academie des Sci-

ences Morales et Politiques. Paris 1919.

Andr Mater, La S. D. N. 1918.
Th. Marburg, League of Nations. A chapter

neutralilor a pacii).

Philipps, Confederation of Europe: a study

of the european alliance. 1813-1823.
I. L. Puech, La tradition socialiste en France
et la S. D. N. Paris 1921.
Robert N. Rogers, The Basis of a world
order. Boston. 1918 (p. 49: A Federation
of free States).
E. Root, The Effect of Democracy on international Law, appalling Adress by E. Root

as president of the American Society of

International Law at the eleventh annual
Meeting of the Society in Washington,
April 26, 1917 (Carnegie Endowment for
International Peace. Pamphlet No. 30.
Charles Sarolea, Europe and the League of
Nations. London. 1919.
W. &hitching, Der Weltfriedensbund und die
Wiedergeburt des Vlkerrechts. Leipzig,
1917; Der Build der Vlker. Studien und
Vortrage zum organisatorischen Pazifismus,
Leipzig, 1918.

Auguste Schvan, Les bases d'une paix durable. Paris, 1917.

I. C. Smuts, The League of Nations. A practical suggestion. London and New-York,

1919 (lucrare clasica, fiindca, a avut cel

mai mare ascendent in elaborarea actua-

lului pact al S. N.).

William T. Stead, Le Parlement de l'Hu-

manit, 1907.
Karl Strupp, Gegenwartsfraaen des Vlkerrechts. Gotha, 1918.

www.digibuc.ro

380

DIMITRIE GUSTI : ORIGINA $l PUNTA SOCIET.ATII NATIUNILOR

Karl Slrupp, Documents pour servir

toire du droit des gens. 2-me edition,
considrablement augmente, des sUrkunden zur Geschichte des Vlkerrechtss,
vol. I (1923); ultimele:

vol. IV (1-ere

partie) 1923, vol. IV (2-me partie), 1923,

Vorbereitung

des

Vlkerbundes.

Bern,

1918.

Ernest Zitelmann. Die Unvollkommenheit

des Vlkerrechts. Mnchen and Leipzig,

1919 (autorul nu crede in S. N., vezi

p. 57).

vol. V, 1923, contin cteva din textele

Philipp Zorn, Der Vlkerbund. Eine Kritik

ultimelor tratate de pace si unele din con-

der Entwrfe fr die Verfassung des Vlker-

ar pute& s, aducli servicii si mai mari,

dad, ar fi mai complet i ar fi insotit&

graphien zum Vlkerbunds).

Monographien rum V lkerbund, Heft. 1:
Der Vlkerbundsentwurf der deutschen
Gesellschaft fr Vlkerrecht. Vorschlge

ventiile ori tratatele ulterioare; colectla

de notite explicative.

Taft Papers of League of Nations. E, ited

bv Th. Marburg and H. E. Flack. NewYork, 1920 (cantina activitatea desfsurata de Taft ca conducator al sLeague to
Enforce Peaces; diferite adrese, articole,
editoriale).
L. N. Trobolda. La futura organizzazione del

Mondo. fl grande Statuto delle Nazioni.

Principi di Diritto Costituzionale Internazionale. Firenze, 1917.
Taft, Winckersham ; The covenant, Letters

on the covenant of the League of Nations,

1919.

Tscheou-Wei, Essai sur l'organisation juri-

dique de la S. D. N. 1917.

1. Tehernoff, Les nations et la S. D. N. dens

la politique moderne, preface d'Albert
Thpmas. Paris, 1919.
Vers la Socit des Nations. Leons professes
au College libre des Sciences Sociales pen-

bundes. Berlin, 1918 (caietul 5, aMono-

fr die Organisation der Welt, herausgegeben von Th. Niemeyer, Berlin, 1919.

Gaetano Neale Milano, La fine delle guerre

nella federazione dei popoli. 3 ed. Milano, 1896.

L. L. Vauthier, La federation universelle.

Lettre M. Leon Bourgeois. Beaugency,
1889.

H. G. Wells, In the fourth Year. Anticipations of a world Peace. London, 1918.

(si in limba francezii: Ce qui sera la grande
Paix. Nouvelles Anticipations).
Leonard S. Woolf, International Government.

Prepared for the Fabian Research Department, Together with a Project by a

Fabian Committee for a supernational
Autorithy that will Prevent war. London,

1915 ; vezi ultima editie din 1923, cu o

introducere de Bernard Shaw; lucrarea

avnd o deosebitit important& i se

Les principes de la S. D. N. ; Brunhes,

titlul traducerii franceze: Un gouvernement

international. Deux Rapports prepares par

Les conditions de gographie humaine de

S. D. N., nationalits, nations, tats ;
Anlard, La S. D. N. et la revolution fran-

mite Fabian, d'autorit supranationale

dant Panne 1918 (cuprinde: F. Buisson

le Dpartement Fabien des Recherches,

ainsi qu'un projet rdige au nom du co-

aise ; Charles-Brun, La tradition fdraliste

pour empecher la guerre, trad. par t.

franaise ; Ernest Charles, Vers la realisation ; Maxime Leroy, Les sanctions et

garanties ; Hennessy, Mes raisons d'a-

Leonard S. Woolf, The Frei& work of a

Surat. Paris, 1916.

Lasting Peace, London 1917 (discutl, p. 67:

dhrer).
C. Zimmermann, J. J. Dubois, H. W enger, P.
Tissot, La confederation des Nations. Contribution it la constitution d'une dmocratie
mondiale. Organe de la Societe suisse pour

Proposal of Lord Bryce's Group si p. 91:

The Fabian Society Draft Treaty).

l'institution d'une confederation des Nations. Geneve (fir& an); vezi si Charles
Borgeaud, La Suisse et la Societe des

Charles Gonthier, Les Papes et la Societe

des Nations. Lyon, 1919 (in anex& nota

Nations. Geneve, 1918 (p. 13: Suisse,

Berceau de la dmocratie et du Maralisme ; p. 18: La part de la Suisse dans

l'oeuvre internationale); vezi asemenea:
Vorentwurf mit Erluterung fr eine Verfasanng

fentlicht

des

Welt - Vlkerbundes, verfflit

vom Schweizer Komitee

2. CONCEPTIE CATOLICA.

pontifical& din August 1917; lucrarea incearcii a dovedi c& apelurile papei Bene-

dict XV sunt anterioare acelor ale pre-

zidentului Wilson, si pe deasupra mai complete si mai practice 1).

Monseigneur Julien, La Societe des Nations.
Une theorie catholique. Paris, 1919 (afirm
prioritatea papei Benedict XV).

www.digibuc.ro

381

POLITICA EXTERNA

W. Illonod, La Socit des Nations et le rican politis, 1885; The State, elements of
Royaume de Dieu, conferint, tinuta In historical and practical politics, 1889; A

Februarie 19, 1922.

history of the american people, 1902 0 faiR. P. Taparelli, Essai thorique sur le droit moasa scriere: The new freedom, 1913.
naturel. 1900 (un capitol intreg este inAsupra lui Wilson: R. E. Armin, Woodrow
titulat: L'Ethnarchie, prin care se Intelege Wilson. A character study. New-York, 1924.
antanta general& a popoarelor ; tratatul Charles Bastuie, Le prsident Wilson, sa vie,
savant al autorului a apirut in 1848).
ses ides. Paris, 1918.
Sir Thomas Barclay, Le prsident Wilson et
l'volution de la politique trangre des
a WOODROW WILSON SI CONFERINTA
DE PACE

Personalitatea ce a jucat un rol decisiv

In formidabila criz ce a durat din 1914
Irani la isctilirea tratatelor de pace a fost
i este discutatit; aici ne intereseazi con-

tributia acestei mari figuri la crearea S. N. ;

balustrada ce servete de ingridire frumoasei
grdini engleze a localului S. N. din Geneva
are o plac, de piatri alb, unde sunt sapate
aceste cuvinte: A la mmoire du prsident
Wilson, fondateur de la Social, des Nations.

Sant oare justificate aceste cuvinte ? Lucririle mai jos notate dau rspunsul.
Prsident W. Wilson, Messages, Discours,
Documents diplomatiques relatifs it la
guerre mondiaIe, 11 fvrier 1918-4 mars
1919. Traduction conforme aux testes
officiels, publie avec des notes histori-

ques et un index, par Dsir Roustan, 2 vol.

Paris, 1919 (lucrare indispensabil de consultat).

Compari i urmatoarele culegeri de documente wilsoniene:

Arthur Roy Leonard, War Addreses of Woo-

drow Wilson with an introduction and

notes. Boston, 1918.

America and the League of Nations. Adresses

in Europe Woodrow Wilson compled by

L. P. Powell and F. B. Hodgins, Chicago
New-York, 1919 (o expunere documentat
a voiajului triumfal al prezidentului Wilson

in Europa; in introducere se vorbelte

despre activitatea The League to Enforce

Peace, infiintatit In 1915 in Filadelfia
organizat de Taft, The league idea has
captured the imagination of America).
James Brown Scott, President Wilsons Foreign Policy, Messages, Adresses, Papers
(Oxford University Press, 1918)
Albert Shaw, President Wilsons State Papers
and Addresses, New-York, 1918.

Pentru intelegerea deplin a operei lui

Wilson a se consulti liter:Idle sale principale:
Congressional Government, a study in ame-

Etats-Unis. Prface de Paul Painlev.

Paris, 1919.
Francesco Cosentini, Woodrow Wilson e la

sua opera scientifica e politica, Torino,

1919.

William E. Dodd, Woodrow Wilson and his

Work. New-York, 1920.
Daniel Halvy, Le prsident Wilson, Etude
sur la dmocratie amricaine. Paris, 1919.
E. Ver Hees, Der Vlkerbund und die Vorschlge des Prasidenten Wilson, 1919.
H. Lammasch, Wilsons Friedensplan, 1919.
D. Lawrence, The true story of W. Wilson.
New-York, 1924.
I.De Louter, Woodrow Wilson. La Haye, 1924.

Karl Kautsky, Die Wurzeln der Politik Wilsons. Berlin, 1919.

Hugues le Roux, Le prsident Wilson (La

revue hebdomadaire, 29 mars 1919).
Joseph P. Tumuity (fost secretar al lui Wilson

intre 1913-1921), W. Wilson as I know.

him, New-York, 1921.

W. White, Woodrow Wilson; the man, his

times and his task. Boston, 1924.
Fundamentalpentru cunogterea activittii
lui Wilson in timpul conferintei piieii este:
Ray Stannard Baker, Woodrow Wilson and

world Settlement, written from his un-

published and personal material, 3 vol.,

New-York, 1922. Autorul a fost in timpul

conferintei de pace, ca, persoan de incredere a prezidentului Wilson, eful lui

Press Bureau al

comisiei americane ;

vezi in special chapter XIII, The Origins

of the League of Nations, History of the
Covenant, Wilson Drafts ; apoi ch. XIV,

XVI, XVII 0 XVIII; p. 65 se discuta,

pe baza unei hri, tratativele secrete ale

Romniei (The Roumanian Secret Treaty) ;

iar p. 215 autorul construelte o nespus de

sugestiv i instructiv schem a proiectelor ce s'au discutat i a, ideilor ce s'an
ventilat in timpul lucrrilor comisiilor
speciale, insircinate cu elaborarea pactului.

0 grupare in volum aparte a tuturor coi documentelor din opera lui

mentariilor

www.digibuc.ro

382

DIMITRIE GUSTI : ORIGINA I PUNTA SOCIETATII NATRINILOR

Baker, privitoare la o anumit problemi se

gdseste in:
Louis-Paul Alaux, Le prsident Wilson et

H. W. Temperly, A history of the Peace

le rglement franco-allemand, Paris, 1924.

Robert Lansing, The Peace Negotiations. A
personal Narrative. London, 1921. (Autorul
a fost secretar de Stat in timpul ritsboiului ;

The Settlement with Germany (1920); vol.

polemizead, de multe ori hid nici o condescendentii, cu prezidentul Wilson, si pre-

zinti un material extrem de important

pentru critica politicii oficiale americane

din acel timp, asupra dreia el nu puted,
aye& nici o influentd, din cauza autoritittii
prezidentului ; vezi in special, in privinta
S. N., chapt. III, General Plan for a League

apoi chapt. XIV, Differences as to the

League recapitulated; precum 0 Appendix

I, The Presidents original Draft of the

Convenant).
Edward Mandel House and Charles Seymour,

What really happened at Paris, The Story

of the Peace conference 1918-1919, NewYork, 1921. (Vezi ch. XVII: The Making

of the League of Nations si Appendix,

No. XVII). Lucrarea a apdrut 0 in limba

francez: Ce qui se passa rellement Paris

Hist.de la confrence de la paix. Paris,1923.

Conference of Paris. London, vol. I: The

End of the War. Europe in Dissolution.
Conference Preliminaries (1920); vol. II,.
III, Chronology, Notes and Documents
(1920); vol. IV, The Collapse of the Central
Powers (1921). (Impreund cu

amintite mai sus, ale lui Baker, Lansing,

House 0 Seymour opera, bogati in material
informativ, este indispensabild, oricui do-

re0e o stipdnire serioad a problemelor

peii,ca si a politicii lui Wilson ; de remarcat

in vol. III, Appendix II, Leaguo of Nations Documents (p. 51) si in vol. IV cap.:
Rumania and the Redemption of the Ru-

manians, p. 213-236, mule gsim o descriere plastid, uneori chiar pitoreascd,

discutiilor ce au avut loc pe vremuri la

Paris asupra chestiunilor rominesti). Asupra lucritrilor conferintei de pace, compar.

operele speciale ale lui: Barthou, Climeneeau, G. Hanotaux, Tardieu.

4. SCHEMA ORIGINILOR BRITANICE ALE PACTULUI S. N.

dup.& R. S. Baker, W. Wilson and u orld Settlement,
vol. I. (1922), pag. 215.
oiectul Pan-Am.
din 1916 (Art. X :
garan0i generale)

Liga americand To S ruieta,tile britanice

Enforce Peace
pentru S. N.

Proiecte soci-

aliste britanice, Febr. 1918

Proiectul baronului
Ph ilim ore din Martie

Elihn Root (Curtea

1918 (Arbitraj).

Internationalii)

Proiect G-ral Smuts,

Decembrie 1918

Proiect colonel Houst

Iunie 1918

Primul proiect Wil-

(Consiliul Ligii)

Proier till Robert, Cecil, Decembrie 1918

son, Julie 1918.

Sugestiile Lansing, Decem. 1918

Miller

Al doilea proiect \\ ilson, 10 lanuarie 1919

Al treilea proiect NVilson, 20 Ianuarie. 1919

Proiect brit. Ian. 20. 1918.

Proiectul Hurst-Miller, 3 Februarie, 1919, care a lost la baza discutiilor, ce au avut loc in snul comisiei speciale pentru a redactd, pactul S. N.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

33

C) PRINCIPALELE PROIECTE OFICIALE ALE S. N. DIN

TIMPUL CONFERINTEI DE PACE
1. Project de Pacte de la S. D. N. de Paris,
du 14 fvrier 1919.
2. Projet de Pacte de la S. D. N. de Paris,

du 28 avril 1919.
3. Avant-Projet de Convention sur une organisation juridique internationale. Ela-

bor par les trois Comits nomms respectivement par les Gouvernements de
Danemark, do Norvge et de Sude. Copenhague, 1919.

4. Avant-Projet de convention relative

it

une organisation juridique internationale

avec un expos des motifs, extrait du rapport du comit sudois. Stockholm, 1919.
5. Avant-Projet d'un pacte fdral de la

Ligue des Nations: commission consultative du Conseil fdral suisse. Berne,

1919.

6. Vorschlge der deutschen Regierung fiir

die Errichtung eines Vlkerbundes, April
1919, Berlin.

7. Berichte des Vorsitzenden der hollndischen Vorbereitungskommission fiir die

dritte Friedenskommission von Herrn I.

A. Loeff Ander, Hollndischen Minister
des Auswrtigen, Haag, 1919.
8. Schema di Conventione per cozstituire
una Societa degli stati (Proiect AnzilottiCaragliari), Roma, 1919.

D) NATURA S. N.
1. LUCRXRI GENERALE

Akarez, Le droit international Amricain,

son fondement, sa nature, d'aprs l'histoire
diplomatique des Etats du Nouveau Monde
et leur vie politique et conomique. 1910.
Howard Lea Mc. Bain and Lindsay Rogers,
The New Constitutions of Europe. NewYork, 1922 (contine un important material

pentru studiul comparativ al institutiilor

politice din Europa, In legtur cu constitutia S. N. ; in Apendice, p. 564 se
aminteste si de: Bessarabian Treaty, 28
Octob. 1920).
Joseph Barthlemy, Dmocratie et Politique
trangre.

Paris, 1917 (partea a HI-a:

La Dmocratie des Nations).

Viscount James Bryce, International Relations. Eight Lectures delivered in the United
States in August 1921. London, 1922 (o
lucrare de profunda gandire politica, indispensabila celui ce cauti fundamentarea
principial a S. N. ; vezi in special cap.
VII, VIII discutia asupra metodelor pentru sobrtionarea controverselor internationale i asupra ratiunii de Supra-Stat ori
Federatie).
C. Delisle Burns, Politicals Ideals. Their
Nature and Development. New-York, 1917.

Nicholas Murray Butler. The Development

of the international Mind, November 1923.
International Conciliation.

Erich Cassirer, Naturrecht und Vlkerrecht

im Lichte der Geschichte und der systematischen Philosophie. Berlin, 1919.
Dickinson. The equality of states in international law, 1920.
Donnadieu, La thorie de l'quilibre. 1901.
Dupuis, Le principe de l'quilibre et le concert europen. 1909.
Paul Fauchille, Trait de Droit international

public. Huitime dition, entirement re-

fondue, complte et mise au courant,

de M. Henry Bonfils. Tome I (Paix),
Paris, 1922, II (Guerre et Neutralit), 1921.

R. R. Foulke, A Treatise on International

Law. 2 vol. Philadelphia. 1920.

C. A. Fyffe, History of modern Europe.

London, 1924.
James Wilford Garner, International Law and

the world war. 2 vol. London, 1920 (des/

aprufa in 1920 nu contine nimic despre
problema S. N.1; un motiv suficient pentru
a fi citata aici ca titlu de cur:ozitate).
J. L. Garvin, The Economic foundations of
Peace: or world-Partnership a S the Truer
Basis of the League of Nations. London,
1919 (lucrare caracteristica pentru mentalitatea anglosaxon).
Gay, Il principio dell' equilibrio politico e
l'azione del concerto della potenza, 1910.

Ed. Georg. Le contrle du Peuple sur la.

Politique extrieure. Genve. 1916.

www.digibuc.ro

384

DIMITRIE GUSTI : ORIGINA ?I PUNTA SOCIETATII NATIUNILOR

R. de la Grasserie, De l'ensemble des moyens

de la solution pacifiste. Paris, 1904.

Grotius Society. Problems of peace and war,
vol. 8. London, 1923.
Arthur T. Hadley, The moral Basis of Demo-

L. Oppenheim, The future of international

Law, 192; International Law. vol. I :

Peace. London, 1920 ; vol. II: War and

Neutrality, London, 1921 (in aceasti alasic lucrare, dupa unii, cel mai bun tratat

cracy. Yale University Press. 1919.

John Eugene Harley, The League of Nations

de drept international public, autorul,

York, 1921 (o minunatft expunere a principiilor de drept international incorporate

de Ronald F. Roxburgh; cap. IV, vol. III

este dedicat unei largi expuneri a S. N.
Lord Phillimore, Schemes for maintaining

and the new international Law. New-

in institufia S. N.).
Hj. L. Hammarskjld, La neutralit en gnral. Lecons donnes l'Acadmie de
droit international de la Haye, Aot 1923.
Lugduni Batavorum, 1924.

inainte de moartea sa in 1919, a revizuit

edifia II, editatit acum ca edifia a II-a

general peace. London, 1920. (Handbooks

prepared under the Direction of the Historical Section of the Foreign Office, No. 160)
lucrarea confine un foarte prefios material.

Paris, 1912; The Peoples Government.

N. Politis, La Justice internationale. Paris,

1924 curs finut de anter la eInstitut des Hautes Etudes internationalest
din Paris si la Acadmie de droit inter
nationals din Haga; o splendid de clarit

London, 1919.

expunere).
A. Ponsoby, Democracy and Diplomacy.1919.
Paul S. Reinsch, Secret Diplomacy, How far

David Jayne Hill, L'tat moderne et l'organisation internationale. Traduit par M-me

E. Boutroux, prface de Louis Renault.

London, New-York, 1916; Present Problems in foreign Policy. New-York and

Holler, La thorie de l'quilibre et le droit
des gens. 1917.
David Hume, Of the balance of power Philosophical works. 1882, t. III.
Franz W. Jerusalem, Vlkerrecht und Sozio-

The fourth
asupra problemei); compara
international conference of American Republics. 1909.

lorrbie. Jena, 1921.

TheBritish Year Book of International Law.

London. (Affiliated to the British Institute of International Affairs); confine material instructiv i bogat.

J. Th. Lawrence, Les principes de Droit

international, trad. par
pradelle. 1920. London.

can it be eliminated? London, 1922 (in

special, cap. XIII; A survival of Absolutism, (lucrarea este, cred, cea mai buni

Dumas et La-

J. De Louter, Le droif international public

positif, 2 vol. Oxford, 1920 (lucrarea prezintb; ciudafenia c, desl publicatit de dotafia Carnegie In 1920, nu urmireste problemele internafionale deal pia. in 1914 !).

A. L. Lowell, Public opinion in war and

peace. Cambridge, 1923.
Ramsay Macdonald, The Settlement of Peace.

(The international Review, vol. I, No. 1,

1916).

A. Mrignac et E. Lmonon, Le Droit des

Gens et la Guerre de 1914-1918. Tome

III, 1921 (D-1 Bourgeois, in prefata,

crede c autorii consaca S. N. tune Wide

pntrantes, in realitate abib, in vol. II

S. N. este atinsit in 2 pag., p. 646 647!).

Roger Mettetal, La Neutralit et la S. D. N.
Thse. Paris, 1920.
E. Morel, Ten Years of Seeret Diplomacy.1920

O. Nippold, Devlopment of international

law after the World war. London, 1923.

Francis Bowes Sayre, Experiments in international Administration. New-York and

London 1919 (o lucrare instructifa pentrucit

ofer multe fapte; tipurile organelor executive internafionale ar fi, dupit autor, trei,

organe internafionale cu o mic ori nici

o putere (ex. Uniunea postalit, p. 19);
organe cu o putere de control in situafii
locale (ex. comisia european a Dunkei,
care ar fi, dup autor: tun adevarat Stab),
p. 39, vezi i p. 182: Apendice B, diferite
documente privitoare la aceastit comisie)
si in sfrsit, p. 117, organe en putere de
control asupra Statelor (ex. Comisiea
internafionalit riverani).
James Brown Scott, L'volution d'une juridiction internationale permanente. Atude

et Documents. Avant-Propos de LyonCaen. Paris, 1919 (confine documente prefioase).

W. Schiicking, Das vlkerrechtliche Institut

der Vermittlung. Kristiania, 1923.
Ed. Spranger, Vlkerbund und Rechtsgedanke. 1918.
F. Fnnies, Weltkrieg und Vlkerrecht, 1917.
Sidney and Beatrice Webb, A constitution
for the Socialist Commonwealth of great
Britain. London, 1921.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

Ernest Zitelmann. Die Unvollkommenheit des

Vlkerrechts. Leipzig und Mnchen, 1919

(fostul rector al universitAtii din Bonn

nu crede in S. N., p. 57, sub nici o forma!)

George Y oung, Diplomacy. Old and New.
1921.

385

J. Segond, La guerre mondiale et la- vie

spirituelle. Paris, 1918.
Ch. Neignobos, 1815-1915. Du congrs de
Vienne la guerre de 1914. Paris, 1915.
M. Scheler. Der Genius des Krieges. Leipzig
1915.

2.

Othrnar Spann, Bibliographic der Wirtschaftsund Sozialgeschichte des Weltkrieges.Wien,

1923 ; Bibliography of Austrian Economic

RISBOIU $1 'PACE

Luerzile principale, aprute in decursul

vremurilor, pin& in 1914, sunt mentionate in
Sociologic; Rdsboiului de Dimitrie Gusti,
Bucureiti, 1915.

Aici vom adug numai datele literare

4Ie o insemnitate deosebitil, aprute dup.&

1914.

Max Adler, Klassenkampf gegen Vlker-

Literatur during the War. 1923. (Carnegie

Endow, for intern. Peace).
Alfred Vanderpol, La doctrine scolastique du

droit de guerre. Paris, 1925.

I3ethe, Schmeidler, Doyen, Herre,

Kulturgeschichte des Krieges. Leipzig,
1916 (Timpuri primitive, antichitate, evul-

Weule,

media, absolutism, nationalism).

Comparit marea intreprindere a institutiei

kampf. 1919.
Camille Blach, Bibliographie gnrale de la

Carnegie Endowmentfor international Peaces,

Boutroux, Renault, Maillet rre, Levy, Bellet,

Wire de la guere mondiale Paris, publicat

Istoria economic& i social& a rdsboitiliti monguerre (sub presi).

Edouard Berth, Guerre des Etats ou Guerre dial ( Economic and social history ol the
world war), vezi p. 231-242 lista monogrades classes. Paris, 1924.
Gustave le Bon, Enseignements psychologi- fiilor, aparute ori in curs de aparitie. Orgaques de la guerre europenne. Paris, 1916; nisation and Work. Tuly, 1924 (No. 200).
Indispensabilit de consultat: Revue a'HiLe desequilibre du Monde, Paris, 1923;

La guerre. Paris, 1915.

E. Bulkley, Bibliographical Survey of contemporary sources for the economic and
social history of the war. 1922.

de bocite do l'Histoire de la guerres.

3. PRINCIPIUL NATIONAL
Importanta politic& i juridic& a principiului nationals, ca i intreaga atmosfer&

R. Gomperz, Philosophie des Krieges in Umrissen. Gotha, 1915.

Yves Guyot, Les causes et les consquences

literarl se gsete la,: D. Gusti, Problema

137. Jerusalem, Der Krieg im Lichte der Gesellschaftslehre. Stuttgart, 1915.

din lucrrile mai noui, care pun din nou in

discutie latura tiintificii i politic& a pro-

de la guerre. Paris, 1916.

M. Maelerlink, Les Dbris de la guerre.

Paris, 1916.

P. Charles Mitchell, Le Darwinisme et la

Guerre. Lettre. Prface de E. Boutroux.
Paris. 1916.
G. Olphe-Galliard, Histoire conomique et
financire de la guerre (1914-1918). Paris,
1923.

A. Pillet, La Guerre et le Droit. Louvain,

1922.

Ellori Ponii, La guerre des peuples et la

future confdration europenne, prface
de S. Pichon, Paris, 1915.
Th. Ruyssen, De la guerre au Droit. Paris,
1920.

Jules Sageret, La guerre et le progrs. Paris,

1917 ; Philosophie de la guerre et la paix.
Paris, 1919.

Joseph Salvioli, Le concept de la guerre

juste d'aprs les crivains antrieurs
Grotiu.s. Paris, 1918.

Natiunii, in Arhiva pentru Stiinta i Reforma

social&s, I, p. 547. Aici vom Mic unele
blemei.

E. Besnard, Les nationalits et la paix.

Paris, 1923.

N. Dascovici, Principiul nationalitatilor

Societatea Natiunilor. Bucureti, 1922.

E. Giraud, Le droit des nationalits. Sa

valeur, son application. Paris, 1924.
Louis Le Fur, Races, Nationalits, Etats.

Paris, 1922.
Bernard Lavergne, Le principe des nationalits

et les Guerres. Son application au pro-

blme colonial. Paris, 1921.

W. B. Pillsbury, The Psychology of Nationality and Internationalism. New-York
and London, 1919.
Zimmern, Nationality and the State.
George Augustine Taylor, A world of peace.

Its advantages and how to win them.

A study of nationalities at the third assembly of the League of Nations. Geneva,
1922. Sydney, 1924.

www.digibuc.ro

386

DIMITRIE GUSTI : ORIGINA I FIINTA SOCIRTATII NATIGNILOR

4. DOCTRINA MONROE SI PANAMERICANISMUL

S. N. este cousiderati in lumea american,

de Nord si Sud, ca o extensiune a principiilor
panamericane la universul politic si o trans-

duties of nations adopted by the american

Institute of international law. 1916.
H. A. Smith, Federalism in North-America;
a comparative study of institutions in the
United States and Canada. Boston, 1923.

formare a doctrinei Monroe inteo doctrina

mondiall; deaceea deosebita atentie pe care
cercetitorul trebuie s o dea acestor doul

5. LUCRARI DESPRE S. N. (ORGANI-

probleme.Asupra doctrinei Monroe sunt sute

de lucrari, vezi colectia: Government printing office. Washington, 1919.
R. G. Adams, History of the foreign policy

Norman Angell, The Economic Functions of

the League. London, 1920.

of the United States. London, 1925.

America and the international Problem.
International Conciliation, No, 183, 1923.

T. H. Dickinson, United States ard the

League. New-York, 1923.

Ch. Dupuis, Le droit international de l'avenir
selon les vues amricaines, Revue des
sciences politiquesa,

15 aoftt 1917; La

dclaration des droits et devoirs des nations, de l'Institut amricain de droit

international, in Revue des sciences politiquese, 15 Avril 1917, p. 230.
The Declaration of the rights ard duties of

nations adopted by the American Institute of international law, in The American

Journal of international laws, April 1916,

p. 215.
Elliot, The Monroe Doctrine Exception in
the League of Nations. 1921.
Engelhardt, Die Praxis der Monroe-Doktrin.
1916.

Hall, The Monroe Doctrin and the great war.

1920.

ZARB SI FUNCTIONARE)

R. Arnaud, L'arbitrage commercial international et la S. D. N. in Revue con.

intern.., 23, I, 1924, p. 53).
Leon Archimbaud, La Confrence de Wa
shington. 12 Nov. 1921-6 Fvr. 1922.
Paris, 1923.
Avenol, Nogaro, Hauser, L'organisation f

nancire de la S. D. N. Sance du Lundi

31 Janvier 1921, Comit national d'Etudes

sociales et politiqueso, de sub presidentia.
d-lui Painlev.
Earl of Baldwin, The League, in diezdway.,
Ian. 1924 (arati

ostilitatea in jurul S. N., organ al expresiei publice internationale).

Joseph Barthelemy, La IV-me Assemble
de la S. D. N. (Revue politique et parlementaire, 10 Oct. 1923, p. 127).
Domenico Bartolotti, L'Utopia della Societ
delle Nazioni e della pace bellica. Torino,
1920.

Leon Bourgeois, L'oeuvre de la S. D. N.

Charles E. Hughes, The Centenary of the

(1920-1923), Paris, 1923 (lucrare in-

Monroe Doctrine. January, 1924. International Conciliation.

Hull. The Monroe Doctrin. 1915.
Institut amricain 'e droit international.

cuprirde activitatea desfitsurati de ilustrul

autor la faimoasele conferinte de pace din

Acte final de la session de la Havane.

1917.

De Lannoy, La doctrine de Monroe et le

Pacte des Nations. Rev. droit, intern.
3-me srie, t. I.
Lockey, Pan-Americanism: its beginnings.
1920.

dispensabil de consultat); vezi si: Pour

la Socit des Nations, editia Galia, ce

Haga; Le Pacte de 1919 et la S. D. N.

Paris, 1919; Le trait de paix de Versailles. Paris, 1919; La morale internationale. 1922.

Borsi, Le pacte de la S. D. N. (Scientia,

1, IX, 1924).
J. M. Butler, Tbe League in the Develop-

Master, Origin, meaning and application of

ment of Political Institutions. The Interthe Monroe Doctrin. 1896.
national Journal of Ethics.. Ian. 1924.
O. De La Quintana, Le Panamricanisme et Sir Geoffrey Butler, A Handbook to the
son volution. Revue des sciences poliLeague of Nations, London, 1919 (cu o
tiquese, 15 Aftt 1917, p. 56.
introducere de Lord Robert Cecil; lucrarea
Ed. B. Parker, America's Part in advancing
este, desi elementar, instructiv).
the administration of international Justice. De Bustamente y Sirven, La cour permanente
October 1924, No. 203. International Conde Justice internationale. Paris, 1925.
ciliation.
B. W. v. Biilow, Der Versailler Vlkerbund.
Root, The declaration of the rights and
Eine vorlufige Bilanz. Berlin,. 1923 (cea

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

mai bun& i voluminoasit lucrare in limba

germani. asupra S. N.).

Lord Robert Cecil, The League of Nations
and the Rehabilition of Europe (conferinta

introductiv& a marelui animator la frumosul velum: Essays in Liberalism*,

cursuri tinute la coala liberal& din Oxford.

London, 1922; L'avenir do la S. D. N.

in Revue de Gnve*, No. 40, 1923.
March 1924.

Chao-Hsin Chu, Asia and the League of

Nations. Nineteenth Century.
Giuseppe Cimbali, Da ll' Anarchia internazio-

37

politicii oficiale de Stat; impreunit cu

studiile citate ale lui D.chinson si Oppenheim, scrierea lui Irving Fisher, sunt cele
mai bune, pin& azi.).
H. A. L. Fisher, A international experiment.
The League of Nations. Oxford, 1921.
A. Fleicher, Analyse juridique du Pacte de

la S. D. N. Thse de doctorat en droit.

Paris, 1921.

Freitag-Loringhoven, Deutschland ur d der

Vlkerbw.d. Mnchen, 1925 (o expunere
amitnunlit& a pum

d ye dere german).

Le Fur, Les bases juddiques de la S. D.

nale alla Dichiarazione dei diritti dei PoN. (Scientia, 1925, No. 1, p. 25).
poli. Come fondamento della Societi delle Grey, Talbot, Pollock, Murray, Pollard, HenNazioni. Firenze, 1920.
derson. The League of Nations, with a
D'Estournelles de Constant, Que devient la
Introduction by Viscount Bryce, Oxford
S. D. N. Paris, 1920.
University Press, 1919 (una din splenN. Dascovici, Problema picii i tratatul
didele coIecii, specifice anglosaxone, do
obligator dela Geneva. 1925.
scurte discursuri si articole celebre asupra
S. N.).
Thomas H. Dickinson, The United-States
and the League. New-York, 1923 (una Olof Hoijer, Le trafic de l'opium et d'autres
din cele mai bune Iucrri, impreun& cu
stupfiants. Etude de droit international
ace& citat& mai jos a lui Fisher, in care
et d'histoire diplomatique. Paris, 1925.
se arat& mai intiiu insemnatatea S. N. 1. van Hammel, Les mthodes de la Socit
si apoi necesitatea pentru State le-Unite
des Nations. (Revue de Gnve, 1923,

ale Americii a particip& la Waffle ei;

p. 238).

de viitorul S. N., adaugi autorul, atxn&;

ethe entire future progress of the human

Handbook on the League of Nations. 1920-1923.

the V. S. to do? Actual National Honor

of the United States is involved0).
Doumergue, Le principe du mar dat dans le

Ed. Herriol, Le bilan de la S. D. N. in Socit des Nations, 1923, No. 5, p. 748.

Paul Hymans, La premire Assemble de la
S. D. N. Paris, 1921.
Henry Jackson, The League of Nations. A
Document prepared to stimulate commu-

race* si atunci, se intreabi el: What is

pacte de la S. D. N. in Le parlement et

l'opinion*, Mars 1919.

The Draft treaty of mutual assistance. Record
of discussion at a meeting of the British In-

stitute of International Affairs held on

February 19, 1924. London. The Institute
of International Affairs. 1924.
Stephen Pierce Duggan, The League of Nations. The Principles and the Practice.

Boston, 1919. (Una din cele mai time

lucari de orientare asupra istoricului si
institutiei S. N., cu diferite colaboriri;

cuprinde: History, Philosophy and Organization of a League of N).

L'Esprit international et l'Enseignement de
l'Histoire. Etudes prsentes au troisime
Congrs international d'ducation morale.
Prface de Henri Reverdin. Paris, 1922.
Irving Fisher, League or war? New-York and

London, 1923 (ilustrul profesor de economie politick dela universitatea Yale,

se adreseaz& opiniei publice americane cu
aceast splendid& ph doarie documentati

asupra S. N., .ca un protest impotriva

(League of Nations, vol. 5, No. 4). Boston,

1923.

nity discussion and promote organized

public opinion. New-York, 1919 (o minunat& incercare de popularizare a institutiei S. N., menit& a face educatia international& a masselor ; lucrarea cuprinde
diferite colaboari, de remarcat in special
cap. VIII: The new Patriotism).

J. E. Johnsen, Permanent court of inter-

national Justice. New-York, 1923.

F. N. Keen, A League of Nations with large
Powers, London, 1918 (cu o prefaj& de
W. H. Dickinson); Towards International
Justice, London, 1923.
J. B. Keynes, Reparations and Inter Allied
Delt, in vol.: Essays in Liberalism*,
London, 1922, p. 51.
D. Krslitch, Les minorits, l'tat et la cornmunant internationale. Paris, 1924.
Georges Lachapelle, La S. D. N. Son origine
et son but. Son organisation et son oeuvre.
Paris, 1920.

www.digibuc.ro

DIMITRIE GUSTI : ORIOINA $.1 FINTA SOCIETATII NATIUNILOR

338

H. Lalouel, Les conceptions politiques de la

S. D. N. et Plaboration du pacte. Paris,
1923.

H. Lammasch, Vlkermord oder Vlkerbluul,

Haag, 1920 (ultima lucrare a ihtstrului

publicist austriac, aparuta dupl. moartea

autorului).

Pierre de Lanux, veil (rune l''thiqt e internationale. Paris, 1924.

F. Larnaude, La Socit des Nations depuis
1920. Paris, 1921.

T. J. Lawrence, The Society of Nations.

Its Past, Present and Possible Fu ure.
New-York, 1919.

Loisy, La S. D. N. et la religion de l'Huntanit (Scientia, 1919, juin).

The League of Nations Starts. An outline

Haga aunt de o important& deosebitil,

decand Senatul american a respins partieiparea la luctiirile S. N., iar oticiabtatea
americana a preconizat numai una la litcrarile Curti.

Jean Morelia, Les tats-Unis et la Cour

permanente de justice internationale. Rev.

pol. et parl. 10 sept. 1923. Morrow, The Society of free States. 1919.

P. Munch, Les origines et Poeuvre de la

Socit des Nations, publi sous la direc-

tion de P. Munch. Copenhauge, 1924.

by its Organisers. London, 1920, (Cuprinde:

Raymond B. Fosdick, The Structure of the
League, p. 1 ; George Rublee, Inter-Allied
Machinery in Ware-Time, p. 28; J. T.

Lectura acestor doua mari volume este o

deceptie; elt euprind contributii variate,
inegale i, mai ales, fara un raport strict

of the League of N., p. 46; L. Bourgeois,

The permanent Court of intern. Justice,
p. 59; Lt.-Col. Reguin, Official national
co-operation.; An official, Direct inter-

beste putin ori de loc despre ooriginele

si opera S. N.; WI colaboratorii: vol. 1,
Lange (prepararea S. N. In timpul rilsboiului); Scelle (elaborarea pactului); G.

Shotsell, First Pages from the Ilistory

logic cue titlul foarte promitator al operei ;

inteadevar in aceste dour), volume se vor-

national Administration, p. 91 ; W. Ornisby,

Indirect Supervision; E. V izcomte de Eza,

Murray (S. N. si poporul britanic); A.

Aulard (Fran fa si S. N.); A. Struycken

Reduction of Armaments, p. 136 ; H. B.

Buller, The International Labour Organization, p. 140 ; R. P. Strong, Public Ifealth,

The League and the Red. Cross; J. A.

Salter, Economics and Finance ; M. A.

Clayville, The obligations and Heritage of

the League; Henri La Fontaine, Intel.-

national Associations Various types ; lu-

crarea se termina cii un bogat apendiee

doemnentar, p. 214, s. u.).

A. Latorance Lowell, The League of Nations.

Its Organization and Operation (in vol.:

The League of Nations, by Duggan. Boston,

1919, p. 96).
Louis R. Manley, Outline of the Covenant

of the League of Nations. (Institut of

International Education, Syllabus, No. 1,

March, 1920.).

F. Maurice, International Disarmement (in

vol.: Essays in Liberalism, London 1922,

p. 37).

A. Merkl, Die Vlkerbundkontrolle als Staatsrechtsinstitut. (Zeit f. ff. Recht, 1923).

Edgard Milhaud, La Socit des Nations.

Paris, 1917.

A.

International Justice (en o valoroasa

anexil: The United States and the Court).
International Conciliation.. April 1924, No.
197. Lucritrile americane asupra Curtii dela

Millot,

Les

mandats internationaux.

tude sur Papplication de Particle 22 du

pacte de la S. D. N. Paris, 1924.

John Basal Moore, The permanent Court of

(Trile (le Jos); P. Schon (Statele-Unite);

Wellington-Koo (China); M. H. Lie (Norvegia); W. E. Rappard (Elvetia); E. Trygger (Suedia); H. Wehberg (Germania);
P. Hymanns (Opera consiliului S. N );)

L. Bourgeois (Starea actuala a S. N.)

vo.

E. Bows (Cehoslovacia); M. Huber

(Neutralitatea elvetianh si S. N.); R. Fernandes (America de Sud); r. Wrtemberg

(Statele scandinave); Th. Ruyssen (Propaganda international& pentru S. N.);
D. Nyholm (Curtea permanent& de justitie
internationalft); L. Krabbe (Despre secretariatul general, excelenti contributie);

H. R. Cummings (organizatii tehnice);

L. Moltesen (proteetia minoritiltilor); A.
Thomas (organizarea international& a
muncii); P. Munch (Adunarea delegatilor);

C. Lange (armament); H. Rolin (art. 10).

D. Ngulesco, Deuxime Assemble de la
S. D. N. Propositions d'amendements aux
articles 18 et 26 du Pacte. Bucarest, 1924.
Stephan Nicoglou, L'affaire de Corfou et le
Socit des Nations. Prf. de

George

Scelle. Dijon, 1925.

I. Nitob, What the League of Nations has
done and is doing. 1920 (un curs, far& o

valoare deosebila, tinut la Universitatea

din Bruxelles).

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

L. Oppenheim, The League of Nations and

its Problems. Three Lectures. London,
1919 (una (lin fundamentalele prime lu-

cad asupra S. N., cred, pmi, azi cea

mai bunt"' ; celebrul autor a ales ca motto

al lucririi Festina lentes).
P. Met, La S. D. N. et l' Union des Associations internationales. Bruxelles, 1923.
Sergio Panunzio, Introduzione alla Societa
delle Nazioni, 1920 ; La Lega delle Nazioni. Tempus construendi. Ferrara, 1920
(lucrare premiatii de Societ Internazio-

nale per la Paces).

Ed. B. Parker, America's Part in advancing
the administration of international Justice.
October, 1924, No. 20. International Con-

ciliation.
Ed. 31. Phelps. Selected Articles on A League
of Nations. New-York, 1919 (o oper
o pretklasi culegere de arfoarte

ticole, manifeste, apeluri, cuvntri, fragmente).

Pitman B. Potter, Origin of the System of

Mandates under the League of Nations,
The American Political Science Review*,

Nov. 1922, No. 4, p. 564.

A. F. Pollard. The Balance of Power (in vol.

Essys in Liberalism. London, 1922, p. 19).

(autorul se intreabi: Balance or League

vorbeste despre: Monopol,
Community of Power).

Balance,

Frederick Pollock, The League of Nations

389

Henry Ruffin, Croyez-vous la Socit deE

Nations? Paris. 1924 (anchet cu rspunsurile d-lor

Poincar, Apell, Marchal

Foch, Paul Boncour, etc.).

Th. Ruyssen, Les minorits nationales d'Eu-

rope et la guerre mondiale. Paris, 1923.

Francis B. Sayre, International Administration, in vol. The League of Nations, by
Duggan. Boston, 1919, p. 128.
Ge-ntral Sarrail, L'arme de la S. D. N.
oCahiers, Droits de l'Hommes, 25 Mai 1923

Svelte, La S. D. N. et le rglement des conflits internationaux in aL'Europe nouvelle* du 29 mars 1919; Le pacte des

nations, et sa liaison avec la trait de

paix 1919; La morale des traits de Paix.

Paris, 1920 ; Rapport sur l'volution possible et dsirable de la S. D. N. Socit
des Nations*, 5, p. 466, 1923 ; La troisime

Assemble de la S. D. N. (La vie des

Peuples, '10 nov. 1922, p. 717); Philosophie de la quatrime Assemble de la

S. N., in Revue con. internor, 25 nov.

L'oeuvre politique de la
S. D. N. 1920-1S23. Paris, 1923 (vezi
brosura de propagandi: La S. D. N.

1923, p. 220 ;

Sa composition. Son organisation.

Schanzer, L'equivoco fondamentale

Carlo

dell Societ delle Nazioni. Nuova Ant.,

1 Nov. 1923 (contributii interesant asupra caracterului i defectelor constitutiei
S. N.).

London, 1920 (lucrarea s'a bucurat pe

1V. Schiicking und Hans lVehberq, Die Satzun-

dreptate (le o mare autoritate; azi este putin

gen des Vlkerbundes. Berlin, 1924, editia

a II-a (singurul comentar pe care-1 posed&

invechit ; scrierea are drept motto: fiat

justitia ne pereat mundus ; ea este dedicatii: Roberto Cecil, Inter viros vere
pacificos insigni).

E. B. Bred, Common Sense and the League

in Yale Review*, Ianuary 1924, p. 276.
L. Rogers, The League of Nations and tbe
national State (in The League of Nations*,

by Stephen P. Duggan, Boston, 1919,

p. 82).

H. Rolin, La S. D. N. (in Revue de l'Institut do Sociologies, Juillet 1922, p. 291);

L'oeuvre de revision du pacte de la S. D. N.
accomplie par la Deuxirne Assemble

(in Revue de droit international et de

lgislation compares, No. 2-3, tome III,

49 anne, p. 171).
Rothbarth. Die niehtpolitischen Einrichtungen des Vlkerbundes. Die Hilfes,
No. 21, 1923.

.211.

A. Rougier, La premire Assemble de la

D. N. Gnve, Novembre-Dkembre,
1920. Paris, 1921.
S.

azi literatura asupra S. N. ; lucrarea este

foarte utilii i in special acelor ce au sarcina a interpreth dispozitiile pactului); Zur
Struktur des Vlkerbundes, in eDie Hilfe*,
1 August 1923.
James Brown Scott, L'volution d'une juridiction internationale permanente. Etudes
e't Documents. Paris, 1919; The projet of

a permanent Court of International Jus-

tice and Resolution of the Advisory Com-

mitte of Jurists. Washington, 1920 (autorul, direetorul despArtrnintului of inter-

national Laws al institutiei Carnegie Endowment for International Peaces, si-a

creat merite mari prin publicare de documente istorice pretioase asupra problemelor
de actualitate).
G. Smets, Socit des Nations et Socit nationale (Revue de l'Institut de Sociologie,
Solvay, juillet 1920, p. 80).
Stoyanovsky, La thorie gnrale des mandats internationaux. Paris, 1925.

www.digibuc.ro

30

DIMITRIE GUSTI

ORIGINA

I FIINTA SOCIETATII NATIIINILOR

H. W. Temper ly, The second year of the

internationaux depuis 1798

(publicatie

League. A Study of the second Assembly

of the League of Nations. London, 1922.

fundamentala, in curs de publicare din

Cosme de la Torriente, La Liga de las Naciones

L. Lugones, L'arbitrage dans l'Amrique latine. (Revue de Gnve, 1924, p. 514).

trabajB de la segunda Asamblea. Habana, 1922.

D. Borden-Turner, International Relations

and the League of Nations, sThe International Journal Ethics*. Ianuary 1924.
O. M. Twit ll, La nueva revolucion. Barcelona, 1919 (cu o prefati de L. Bourgeois).
Marc Vichniac, La protection des droits des
minorits dans les traits internationaux
de 1919-1920. Paris, 1920.
V lkerbundengute, Enquete sur la S. D. N.

Inquiry on the League of N. (organizati

1905).

Raeder, L'arbitrage international chez les

Hellanes. 1912.

I. H. Ralston, International arbitral law

and procedure. Washington, 1923.
Tod, International arbitration amongst the

Greeks. 1913.
Zorn, Vlkerrecht and Genfer Protokoll;

das Problem der internationalen Schiedsgerichtsbarkeit.

(Deutsche

tang, 1925, p. 7).

publicat& de Asociatia austriaca pentru

S. N., cu interesante rdspunsuri). Viena,

Juristen-Zei-

7. SANCTIUNI

1922.

James Walter and M. D. Petre, State Moality and a League of Nations. London,
1919 (consider& S. N. eThe Mandate of
Humanity*, p. 65).
John H. Wigmore, The League of Nations
from Lawyer's Point of View. tThe International Journal of Ethics*, Ianuary, 1924.

E. Glover Alexandre, International Criminal

Law (The Journal of comparative Legislation and International Law, Febr. 1923,
p. 90).

F. Austin, International Sanctions, In vol.

The League of Nations*, edit. by S. Duggan,

Boston, 1919, p. 112.

R. Williams, The League of Nations to

Bollack, La loi mondiale du boycottage

British Foreign Policy. London, 1923 (analizea7a structura i forta S. N. in legaturft

cu imperial britanic ; cu apendice begat si
bibliografie); The Technique of the League

Lallerrigre, Le boycottage et le Droit inter-

of Nations. Boston, 1921.

Wrt9rbuch des Vlkerrechts und der Diplo-

pour parvenir & la suppression de la paix

arme et de la guerre. 1904.

Day. Its Growth, Record and Relation to

douanier, 1913.

national. (Revue de droit intern, priv,

t. XVII).
Oarraud, Poursulte pnale des crimes de
of Nations, in The international Journal
guerre. (Revue pnitentiaire et de droit
of Ethics). Ian. 1924.
'Anal. 1915-1916.
George G. W ilson, The first Year of the League R. de la Grasserie, Des moyens pratiques
matie. Berlin, 1925 (dictionanil, unic in

felul sn, este in curs (le aparitie si este

conchs de K. Strupp).
Allred Zsmmern, The League and the old
diplomacy. (Contemp. Rev., Fevr. 1924).

6. ARBITRAJ
Sir Thomas Barclay, Arbitrages et relations
internationales aprs la paix. Paris, 1919.
W . Ewans Darby, International Tribunals.
A collection of the varions shemes whic
have been propunded ; and of instances
in the nineteenth centory. London, 1904.

Le Fur, La Paix perptuelle et l'Arbitrage

international. (Revue de droit intern, priv,

t. XXI).
Knig, Zum Vlker- und Kriegsrecht im

Altertum. (Zei tschrift f. Vlkerrecht, 1920).

Lapradelle et Pol tis, Recueil des arbitrages

S. N. Hadjiscos, Les sanctions internationales

de la S. D. N. Paris, 1920 (cea mai cuprinzatoare monografie).
H. W. Malkin, Blockade in Modern conditions

(The British Year Book of intern. Law.

1922-1923, p. 87).
Edgard Milhaud, Les sanctions du droit
international, confrence faite & Genve
en /Wrier 1916.
Vespassien Pella, La criminalit de la guerre

d'agression et la constitution d'un droit

pnal international.
mentaire*, 1925.

tUnion

Interparle-

C. Piccioni, La sanction militaire des dcisions de la S. D. N. (Revue gnrale de

droit intern. publ. Mai-Aoat 1923, p. 242).
Sjriadds, Reflxions sur le boycottage en
droit international, 1912.
Andr Weiss, Le droit international d'hier
et de demain. *Scientia*, Jan. 1916.

www.digibuc.ro

POLITIOA EXTERNA

8. SUVERANITATE

J. Mark Baldwin, The Super-State and the

Eternal Values*. Oxford, 1916.
L. Duguit, Souverainets et Libert, Pari 1922.

Ch. Dupuis, L'organisation internationale et

la notion de sonverainet. Paris, 1919.

L. Le Fur, La Souverainet de Ptat et la

loi internationale. (Les Lettres, 1, 1925).
James N. Garner, Limitations on national
sovereignty in international relations. (An.
polit. Sc. R., . fvr. 1925, p. 1).
M. G. Georgantas, De la notion de souverainet et de son volution. Lausanne,
1921 (probabil tez5, de doctorat, ceeace,
de sigur, nu justifier+, superficialitatea expunerii).

Franklin Henry Giddings, The responsible

State. Boston and New-York, 1918 (o
admirabili monografie ; celebrul sociolog
dupa ce discut conceptia pur, original,
aprioricit,

neconditionat

adic metafizia a suveranittii, ajunge la

formularea conceptiei ei sociologice, adic
la o notiune de suveranitate limitati cosmic,
civil, international si moral (responsabilitateal).

b. J. Jitta, The Renovation of international

Law, of the basis of a juridical community

33 1

of Mankind. The Hague 1919 (diseutli li"

mitele juridice, teritoriale, personale de
nationalitate i politice federative ori confederative ale suveranittii).
Robert Lansing, Notes on Sovereignty. Form

the Standpoint of the State and of the

World. Washington, 1921 (Carnegie Endowment for International Peace), autorul

stitruie a dovedl strnsa legitura intre idea
egalittii

i comunittii de State si acei

a suveranittii relative.
Herold I. Laski, Studies in the Problem of
Sovereignty. Yale University. 1917.
Jackson II. Ralston, Le Droit international
de la Dmocratie. Prface de Ed. Lambert.
Paris, 1923 (mai ales cap. IV: suveranitate
internationali; cap. VI: superficialitatea
dreptului international; cap. XIII: bazele
unui drept democratic al popoarelor).
G. Scene, La Socit des Nations est-elle un

Super-ttat? La vie des nations, Fvr.

1924, p. 410.

W. T. S. Stallybrass, A Society of States,

or Sovereignty, Independence and Equality in a League of Nations. London, 1918
(reduce problema la trei alternative:
World Dominion The sovereign inde-

pendent state

The League of Na-

tions).

E) PROTOCOLUL

P. J. Noel Baker, The Geneva Protocol

for the pacific settlement of international

disputes. London, 1925.

Ed. Benes, Expos prsent, le 30 Octobre

1924, devant la Chambre tchcoslovaque.
Gazette de Prague., No. 88, 1924.
Sir Robert Borden, Canada and the Geneva
Protocol. Conferinth. Ian. 1925.
C. Th. Dumba, Das Friedensprotokoll vom
2. Oktober 1924, Neue Freie Presse.,
22. Dez. 1924.

R. Erich, Le protocole de Genve. R. droit

inern., No. 6, 1924, p. 509.
James W. Garner, The Geneva Protocol for
the pacific settlement of international dis-

putes. Ann. f. intern. Law., Ian. 1925,

p. 123.
Lord Grey. Of Fallodom on the Geneva
Protocol. Ed. League of Nations Union.
La crise de Gnve. Le dbat sur le protocole.
Dclaration du gouvernement britannique
lue par M. Chamberlain, le 12 mars 1925,
au conseil de la S. D. N. ; Discoqrs de

M. Briand, texte de la declaration franaise lue par M. Briand, le 12 mars 1925,

au conseil de la S. D. N. ; Declaration
faite par M. Benes, au conseil de la S. D. N.,
le 13 mars 1925 (vezi textele in L'Europe

nouveller, 21 mars 1925).

H. Wilson Harris, The Meaning of the Protocol, ed. League of Nations Union. London,
1925.

M. O. Hudson, The Geneva Protocoll. Foreign Affais. New-York, 1924, p. 226.

A. Berriedale Keith, The Place of the Empire in the League of Nations. Ed. League
of Nations Union. London, 1925.
Sir Frederick Pollock, The Covenant and the

Protocol, ed. League of Nations Union.

London, 1925.

Some Questions on the Geneva Protocol. The complete texte of the Covenant and the Geneva Protocol, vith a
brief eNplanatary Intr+ du tion cd. League

of Nations Union. London. 1925.

www.digibuc.ro

392

DIMITRIE GUSTsI : ORIGINA

FIINTA SOCIRTATII NATIUNILOR

W. Schiicicing, Das Genfer Protokoll. (Vlkerbundfragen 1924.

James T. Shotwell, Protocol for the pacific

Settlement of International Disputes. Text
and Analysis. Decembre 1924, No. 205.

Plans and Protocols to end war. Histo-

rical Outline and Guide, No. 208 (ambele

lucrari in International Conciliation, published by the Carnegie Endowment for
International Peace).
The governments of Britain, France, Czechoslovakia and Canada on the Geneva Pro(ocol.

League of Nations Union. London, 1925.

A. Sottile, Le riglement pacifique des cliff -

rends internationaux daps le Protocole.

Revue de droit intern., 1924, p. 227.
Roth Williams, The British Empire, the
League and the Protocol. Ed. League of
Nations Union. London, 1925; The Geneve
protocol of 1924 for the pacific settlement

of international disputes. (I. Br. I. I.

A. III, p. 288).
H. Wehberg, Das neue Genfer Friedenssystem. Die Hilfea, No. 2, 1925; Quelques

remarques sur le protocole de Gtive.

Revue droit intern, No. 6, 1924, p. 548.

F) PROPAGANDA
1. L'Union internationale des Associations

national Peace. Organization and Work.

pour la Socit des Nations, are drept organ

Bulletin*, a fost creata in 1919 in Bruxelles
pentrn a organiza si stimuli opinia publica

tion). Numeroasele lucriri ale acestei institutii se bucur de cea mai intinsit-

mondiali in favoarea S. N.
2. Asociatiile nationale afiliate Uniunii sunt
pentru Europa: Austria, Belgia, Marea
Britanie, Bulgaria, Cehoslovacia, Danemarca, Elvetia, Estonia, Finlanda, Franta,

Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Jugoslavia, Letonia, Lituania, Norvegia, Olen 4,

Po Ionia, Portugalia, Romania, Rusia, Spania, Turcia, Ucraina, Lingerie; pentru America: Argentina, Canada, State le-Unite,

Haiti ; pentru Asia: Armenia, China, Japonia, Palestine.

3. Periodieele de propaganda cele mai principale: Buletinul Asociatiei Romane (Bucuresti); Headway (Londra); League of
Nations Harald (New York); La Paix par
le Droit (Paris); Pour la Sodt des Nations

(Paris);

Fdration Universitaire

Internationale pour la S. D. N. (Paris);

Vlkerbundfragen (Berlin); Die Friedens-

warte (Berlin); Die Schweiz im Vlkerbund (Weinsfelden); La Vita Internazionale (Milano); Meddelanden rrande Nationernas Frbund (Stockholm); Internacia Kompreno (Tokio).
4. Luerarile remarcabile din punct de vedere
informativ, ca si teoretic, editate de Carnegie Endowment for International Peace.
(Vezi: List of Publications, including the
American Institute of Internationale Law

and the American Association for Inter-

national Conciliation. Washington. Office

of the Secretary; compar asemenea asupra grandioasei organizatii: Amy Heminway Jones, Carnegie Endowment for Inter-

Inly 1924, No. 200. International Concilia-

riispandire. Ieformatii bogate ofer Bulletin de l' Institut Intermdiaire international* (Harlem si Haga).
4. Acadmie de droit international de la Ha ye,

tablie avec le concours de la Dotation

Carnegie pour la Paix Internationale, fondata in 1914 (dupa o veche initiativa a lui

Dimitrie Sturdza), s'a inaugurat in 1923

o-ganizeaza cursuri anuale in done.

August si 10 August
perioade: 13

4 Septemvrie. Compara: Documents relatifs it la cration de l'Acadmie de droit

international de la Haye. Paris, 1925.
5. Cours de la Socit des Nations organiss

par La Fdration Universitaire Internationale; cursurile se tin in Geneva intre

'7 0 21 Septemvrie i formeaz1 o introducere
in problemele politicei internationale. Fe-

deratia universitarli pentru S. N.. a creat

16 grupe universitare nationale si are inc
15 in formatie; ea formeaz azi o puternica organizatie de peste 500.000 de studenti ; ea are meritul sa organizeze cursurile dela Geneva si editeaz un 4Bulletin
trimestriel. In Tokio s'a infiintat chiar
o Universitate liber pentru S. N.., volt:
Bulletin de l'Office international de Renseignements universitaires, octobre 1924,
p. 231.
6. In afara de orice propaganda, pen tru cercetarea stiintifk a marilor probleme noui

cu cari se ocupa opera Genevei, s'a constituit, din initiative d-lui Geouffre de
Lapradelle, la Paris Un comit frawis

d'tudes sur la S. D. N.., compus din

www.digibuc.ro

393

POLITICA EXTERNA

competente consacrate din domeniul dreptului, economiei politice, igienei i socio-

logiei. Aceast initiativa meritit a fi imi-

tati.

G) PUBLICATIILE S. N.
Periodice.

Journal Officiel (avec: Supple-

ments spciaux); Recueil des Traits et

des

Engagements internationaux enre-

gistrs par le Secretariat de la S. D. N.;

Rsum mensuel des Travaux de la S. D. N. ;

Bulletin mensuel de Statistiques : Bulletin

trimestriel de renseignements sur l'oeuvre
des organisations internationales ; Commission de cooperation intellectuelle ; Bulle-

tin de l'Office international de renseignements universitaires.

Assemblee. Actes: Sances plnires ; Sances
des Commissions (Questions constitution-

nelles, Organisations technique, Cour permanente de Justice internationale, Se-

cretariat et Organisation financiere, Demandes d'admission des Etats, Mandat,

Armements, arme conomique); Frock-

Verbaux des Commissions (Questions juritliques et constitntionnelles, Organisations

techniques, Reduction des armements,
Questions conomiques et financires,
Questions humanitaires, Questions politiques).

Conseil. Rapports sur les travaux; Prote3Verbaux des Sessions.

Cour Permanente de Justice internationale.

Comit consultatif de Juristes (Documents
prsents au. Comit); Prock-Verbaux de
sances du. Comit ; Documents relatifs
aux mesures prises par le Conseil de la

S. D. N.

Section conomique et /inancire. Conference

financiere de Bruxelles, 1920; Conference
financiere internationale de Bruxelles, 1920

(Mmorand prepare pour la conference);

Reconstruction financiere de l'Antriche;
Rapport sur les conditions conomiques de

la Russie; La situation conomique de

l'Albanie; Memorandum sur les Monnaies;

sur les finances publiques ; sur les banques
centrales ; Dpenses budgtaires pour la

defense nationale ; Regimes et circulation

montaires d'apres guerre ; Rapport sur la
double Imposition ; Unification de la legislation sur la lettre de change et le billet a
ordre; Traitement de rciprocits appliqu
aux succursales des banques trangeres

dans les diffrents pays; Rapport sur

certains aspects du probleme des matires

premires ; Note sur le projet de chambre

internationale de compensation; Confrenc

duanire internationale.
Mandats. Commission permanente des Mandats (Procs-Verbaux) ; Mandat pour la

Palestine; pour la Syrie et le Liban ; sur

l'Est-Africain ; sur le Togo; sur le Cameroun ; pour Nauru; pour le Samoa alle; pour les possessions allemandes des

l'Ocan pacifique; Rapports sur les tar

vaux des Commissions ; La question de

l'esclavage.
Armements. Rapports

de

la Commission

temporaire mixte pour la reduction des

armements ; Enqute statistique sur les
armements nationaux; Reduction des armements.

ygine et

Apidnzies.

Comit provisoire

d'hygine (Proces-Verbaux); Commission

des Epidmies (Rapports); Renseignements
pidmiologiques.

Questions sociales. Trait des femmes et des

enfants ;

Federation des Etats pour le

Secours mutuel aux populations frappes

de calamits.
Opium el autres drogues nuisibles. Commission

du trafic d'opium (Procs-Verbaux, Rapports); Convention internationale de Popium.

Rlugits, Russes ; Oeuvre accomplie en faveur

des Magi& du Proche-Orient.

Communication et Transit. Conference de

Barcelon ; Deuxieme Conference gnrale

(Voies ferres, Ports maritimes, Questions

lectriques).

Bureaux Internationaux. Bulletin trimestriel ;

Repertoire des organisations internationales ; L'Espranto; Commission de cooperation intellectuelle (Proces-Verbaux;
RappoFt sur la proprit scientifique ; Tra-

vaux ; Enqute sur la situation du travail

intelleetuel: Albanie, Allemagne, Autriche,
Belgique, Brsil, Bulgarie, Etats-Unis,
France, Grece, Bongrie, Indes, Italie,

Japon, Lituanie, Luxembourg, Mexique,

Pays-Bas, Pologne, Russie, Suisse, Tchcoslovaquie).
Section juridique et section politique. La
question des iles d'Aland ; Convention
germano-polonaise ; Amendement l'articl e

10 du Pacte; Territoire de Memel.

www.digibuc.ro

394

DIMITRIE GUSTI : ORIGINA 61. PUNTA SOOIETATII NATIIINILOR-

Commissions administratives. Bassin de la

Sarre ; Ville libre de Danzig.

Brochures de la Section d'intormation.

Publiccawns du Bureau International du

Travail. Revue internationale du travail.
Informations

sociales.

Bulletin

officiel.

Annuaire international du travail. Srie

legislative.

Chronique de la scurit in-

dustrielle. Documents de la conference

internationale du travail. tudes et docu-

ments. Bibliographie d'hygilme industrielle.

Hygine du Travail.
Bublications de la Cour Permanente do Justice hiternattionale, la Hage. A. Recueil des
Arrts ; B. Recueil des Avis Consultatifs ;
C. Actes et documents relatifs aux artitts
et aux avis sonsultatifs de la Cour; D. Actes et documents relatifs it l'organisation
la Cour.

H) CUPRINSUL BIBLIOGRAFIEI
A. SOCIETATEA NATIUNILOR IN
ISTORIA GANDIRII:

C. PRINCIPALELE PROIECTE OFICIALE

ALE S. N. DIN TIMPUL CONFERINTII

1. Lucrclri generale

2. Gdnditorii clasici, cad s'au ocu pat cu

problema S. N.:
a) Franta
b) Anglia
c) Germania
d) Cehoslovacia

1) Lucrdri generale
2) Rtisboiu v., Pace

3) Prinapiul national

B. PLANURI DESPRE S. N. DINAINTE

SI DIN TIMPUL RASBOIULUI MON-

4) Doctrina Monroe
Panamericanism
5) Ducrciri despre S. N. (organizare si
functionare

6) Arbitraj
7) Sanctiuni

8) Suveranitate

DIAL:
1. Luerdri generate
2. Conceptie calolic
3. Woodrow Wilson ta conterinta de pace
4. Schema originelor britanice ale pac-

tului S. N.

DE PACE
D. NATURA S. N.:

E. PROTOCOLUL
F. PROPAGANDA

G. PUBLICATHLE S. N.
H. CUPRINSUL BIBLIOGRAFIEI

lunie 1925.

www.digibuc.ro

DOCUMENTE

www.digibuc.ro

DOCUMENTE
I. SOCIETATEA NATIUNILOR
7. PACTUL
PACTE DE LA SOCIETE DES NATIONS, AVEC ANNEXE

(Edition contenant Particle 6 amencl, en vigueur partir du 13 wilt 1924, et les articles
12, 13 'et 15 amendls et en vigueur d partir du 26 septembre 1924)
Les Hautes Parties Contractantes.
Considrant clue, pour dvelopper la coo-

peration entre les nations et pour leur garantir la paix et la suret, il importe

d'accepter certaines obligations de ne pas

recourir A. la guerre,
d'entretenir au grand jour des relations internationales fondes sur la justice et l'hon-

um,

d'observer rigoureusement les prescripions

du droit international, reconnues dsormais
tomme *le de conduite effective des Gouvernements,
de fairergner la justice et de respecter scrupuleusement toutes les obligations des Traits
dans les rapports mutuels des peuples organiseq.

Adoptent le present Pacto qui institue la

Societe des Nations.
Art. LSont Membres originaires de la Socit des Nations, ceux des Signataires dont

les noms figurent dans l'annexe au present

Pacte, ainsi queles Putts, galement nomms
dans l'annexe, qui auront accede au present
Pacte sans aucune reserve par une declaration

-apes& au Seertariatdans les deux mois de

tree en vigneur du Pacte et dont notification
sera faite aux autres Membres de la. Societe.

Tout Etat, Dominion ou Colonic qui se

gouverne librement et qui n'est pas dsign

dans l'annexe, peut devenir Itilembre de la
Societe si son admission est prononce par
les deux tiers de l'Assemble, pourvu
donne des garanties effectives de son intention
sincere d'observer ses engagements internatio-

naux et qu'il accepte le reglement tabli par

la Societe en ce qui concerne ses forces et
ses armements militaires, navals et ariens.

Tout Membre de la Societe peut, aprs

un pravis de deux ans, se retirer de la So-

1.) Les Principales Puissances allies et associes sont les suivantes: les tats Unis d'Amrique, l'Empire Britanniqu e, la France,11talie et le Japon (Voir prambule du trait de
Paix avec l'Allemagne).

cit, A la condition d'avoir rempli ce moment toutes ses obligations internationales y

compris celles du present Pacte.
Art. 2. L'action de la Societe, telle

qu'elle est dfinie dans le present Pacte,

s'exerce par une Assemble et par un Conseil assists d'un Secretariat permanent.
Art. 3. L'Assemble se compose de Reprsentants des Membres de la Societe.
Elle se runit A des poques fixes et A
tout autre moment, si les circonstances le
demandent, au siege de la Societe ou en tel
autre lieu qui pourra tre dsign.
L'Assemble connait de toute question qui
rentre dans la sphere d'activit de la Societe
ou qui affecte la paix du monde.

Cheque Membre de la Societe ne pent

compter plus de trois Reprsentants dans
l'Assemble et ne dispose quo d'une voix.
Art. 4. Le Conseil se compose de Reprsentants des Principales Puissances allies
et associes 2), ainsi que de Reprsentants de

quatre autres Membres de la Societe. Ces

quatre Membres de la Societe sont design&

librement par l'Assemble et aux poques

qu'il lui plait de choisir. Jusqu' la premiere
designation par l'Assemble, les Reprsentents de la Belgique, du Brsil, de l'Espagne
et de la Greco so4 Membres du Conseil.
Avec l'approbation de la majorit de l'Assemble, le Conseil pent designer d'autres Mem-

bres de la Societe dont la representation sera

dsormais permanenteau Conseil. Il pent, avec
la mme approbation, augmenter le nombre
des Membres de la Societe qui seront choisis par
l'Assemble pour tre represent& au Conseil2).
Le Conseil se runit quand les circonstances
le demandent, et au moing une fois par an, au

siege de la Societe ou en tel autre lieu qui

pourra tre design&
2) Le nombre ees Membres du Conseil eh oi-

sis par l'Assemblee a t porte six milieu de

quatre en vertu d'une resolution plise par la

troisime Assemble de la Societe des Nations, le 25 Septembre 1922.

www.digibuc.ro

398

DOCUMENTE : PACTUL BOCIETATII NATIUNILOR

Le Conseil connat de toute question rentrant dans la sphre d'activit de la Socit

ou affectant la paix du monde.

de lean fonctions des privilages et immunits

diplomatiques.

Tout Membre de la Socit qui n'est pas re-

Socit, par ses services ou ses runions, sont

inviolables.
Art. 8.
Les Membres de la Socit recon-

prsent au Conseil est invit y envoyer

siger un Reprsentant lorsqu'une question
qui Pintresse particulirement est porte devant le Conseil.
Chaque Membre de la Socit reprsent

au Conseil ne dispose que d'une voix et n'a

qu'un Reprsentant.
Art. 5.
Sauf disposition expressment
contraire du prsent Pacte ou des clauses du

prsent trait, les dcisions de l'Assemble ou

du Conseil sont prises it l'unanimit des Mem-

bres de la Socit reprsents a la runion.

Toutes questions de procdure qui se posent aux runions de PAssemble ou du Conseil, y compris la dsignation des Comissions

charges d'enquter sur des points particuHers, sont rgles par l'Assemble ou par le
Conseil et dcides it la majorit des Membres
de la Socit reprsents it la runion.

La premire runion de l'Assemble et la

premire runion du Conseil auront lieu sur la
convocation du Prsident des Etats-Unis d'Amrique.
Art. 6.
Le Secrtariat permanent est
tabli au sige de la Socit. 11 comprend un
Secrtaire gnral, ainsi que les secrtaires et
le personnel ncessaires.

Le premier Secrtaire gnral est dsign

dans l'annexe. Par la suite, le Secrtaire gnral sera nomm par le Conseil avec l'approbation de la majorit de l'Assemble. Les se-

crtaires et le personnel du Secrtariat sent

nomms par le Secrtaire gnral avec l'approbation du Conseil.
Le Secrtairegnral de la Socit est de droit
Secrtaire gnral de PAssemble et du Conseil.
1) Les dpenses de la Socit seront supportes
par les Mernbres de la Socit, dans la proportion dcide par l'Assembte.

Art. 7.

Le sige de la Socit est tabli

Genve.

Le Conseil pent a tout moment dcider de

l'tablir en tout autre lieu.

Toutes les fonctions de la Socit ou des
services qui s'y rattachent, y compris le Secrtariat, son galement accessibles aux hommes

et aux femmes.
Les Reprsentants des Membres de la Socit et ses agents jouissent dans l'exercice
Cet amendement est entr en vigueur le
13 aoht 11124, conformment a Particle 26
du Pacte.

Les btiments et terrains occups par la.

naissent que le maintien de la paix exige la

rduction des armements nationaux au minimum compatible avec la scurit nationale
et avec l'excution des obligations internationales impose par une action commune.
Le Conseil, tenant compte de la situation
gographique et des .conditions spciales de
chaque Etat, prpare les plans de cette rduction, en vue de l'examen et-de la dcision des
divers Gouvernernents.
Ces plans doivent faire l'objet d'un nouvel
examen et, s'il y a lieu, d'une revision tons lea

dix ans au moins.

Aprs leur adoption par les divers Gouvernements, la limite des armements ainsi fixe
ne peut tre dpasse sans le consentement
du Conseil.
Considrant que la fabrication prive des
munitions et du matriel de guerre soulve de
graves objections, les Membres de la Socit
chargent le Conseil d'aviser mix mesures propres en viter les fcheux effets, en tenant
compte des besoins des Membres de la Socit
qui ne peuvent pas fabriquer les munitions et
le matriel de guerre ncessaires k leur duet&

Les Membres de la Socit s'engagent .

changer, de la manire la plus franche et la
plus complte, tous remseignements relatifs
Pchelle de leurs armements, a leur pro-

gramme militaire, naval et arien et la.

condition do celles de leurs industries susceptibles d'tre utilises pour la guerre.

Art. 9. 1Trte Commission permanente

sera forme pour donner au Conseil son avis

sur Pexcution des dispositions des articles 1
et 8 et, d'une faon gnrale, sur les questions
militaires, navales et ariennes.
Art. 10.
Les Membres de la Socit s'engagent respecter et k maintenir contre toute
egression extrieure l'intgrit territoriale et
Pindpendance politique prsente de tous les
Membres de la Socit. En cas d'agression,
de menace ou de danger d'agression, le Conseil

avise aux moyens d'assurer Pexcution de

cette obligation.
Art. 11.
11 est expressment dclar que
toute guerre ou menace de guerre, qu'elle affecte directement ou non l'un des Membres de

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

la Societe, intresse la Societe tout entiere et

que celle-ci doit prendre les mesures propres
sauvegarder efficacement la paix des nations. En pareil cas, le Secrtaire general
convoque immdiatement le Conseil, it la demande de tout Membre de la Societe.
Il est, en outre, declare que tout Membre
de la Societe a le droit, titre amical, d'appeler l'attention de PAssemble ou du Conseil
stir tonte circonstance de nature A affecter

les relaticns internationales et qui menace

par suite de troubler la 'paix ou la bonne entente entre nations, dont la paix depend.
Tons les Membres de la Societe
Art. 129.
conviennent que s'il s'leve entre eux un dif-

frend susceptible d'entraner une rupture,

ils le soumettront, soit la procedure de l'arbitrage, ou un rglement judiciaire, soit

l'examen du Conseil. Ds conviennent encore
qu'en aucun cas ils ne doivent recourir it la
guerre avant l'expiration d'un dlai de trois
mois aprs la decision arbitrale ou judiciaire,
ou le rapport du Conseil.
Dans tous les cas prvas par cet article, la
dcision doit tre rendue dans un dlai raisonnable et le rapport du Conseil doit tre tabli
dans les six mois A, dater du jour oil il aura t
saisi du diffrend.

Art. 131).

Les Membres de la Societe

conviennent que, s'il s'leve entre eux un difWend susceptible, A leur avis, d'une solution
arbitrale ou judiciaire, et si ce diffrend ne peut
se rgler de faon satisfaisante par la voie diplomatique, la question sera soumise intgrale-

ment un reglement arbitral ou yudiciaire.

Parmi ceux qui sont gnralement susceptibles d'une solution arbitrale au judiciaire, on
declare tels les diffrends relatifs it !Interpre-

tation d'un trait, tout point de droit international, It la ralit de tout fait qui, s'il tait
tabli, constituerait la rupture d'un engagemet
international, ou l'tendue, ou it la nature
de la reparation due pour une telle rupture.
La cause sera soumise d la (our permanente
de Justice internationale, au d toute juridiction
au cour dsigne pat les parties ou prvue dans
leurs conventwns antrieures.

399

Art. 14.
Le Conseil est charg de prepares
un projet de Cold permanente de justice internationale et de le soumettre aux Membres de
la Societe. Cette Cour connaltra de tous dif-

Wends d'un caractere international que les

Parties lui soumettront. Elle donnera aussi
des avis consultatifs sur tout diffrend ou tout
point, dont la saisira le Conseil ou fAssemble.
Art. 151).
S'il s'leve entre les Membres de la Societe un diffrend susceptible-

d'entraner une rupture et

si ce diffrend
n'est pas soumis la procedure de l'arbitrage ou d un rglement judiciaire prvu it Particle 13, les Membres de la Societe conviennent de le porter devant le Conseil. A cet effet, it suffit que l'un d'enx avise de ce differend le Secrtaire general, qui prend toutes

dispositions en vue d'une enqute et d'un

examen complets.
Dans le plus bref dlai, les Parties doivent
lui communiquer l'expos de leur cause avac

tous faits pertinents et pieces justificatives.

Le Conseil peut en ordonner la publication immediate.

Le Conseil s'efforce d'assurer le regtement

du diffrend. S'il y russit, il publie, dans la
mesure colt juge utile, un expos relatant lea
faits, les explications qu'ils comportent et les
termes de ce reglement.
Si le diffrend n'a pu se rgler, le Conseil r-

dige et publie un rapport, vote soit Punanimit soit a la majorit des voix pour faire connaitre les circonstances du diffrend et
des solutions qu'il recommande.comme les plus
quitables et les mieux appropries Pespece.

Tout Membre de la Societe reprsent au

Conseil peut galement publier un expos des
faits du diffrend et ses propres conclusions.
Si le rapport du Conseil est accept Punanimit, le vote des Reprsentants des Parties
ne comptant pas dans le calcul de cette unales Membres de la Societe s'engagent
ne recourir la guerre contre aucune Partie
qui se conforme aux conclusions da rapport.
Dans le cas oil le Conseil ne /kit ssit pas fake

accepter son rapport par toils ses Membres

les mesures qui doivent en assurer l'effet.

autres que les Reprsentants de toute Partie au

diffrend, les Membres de la Societe se rserventle droit d'agir comme ils le jugeront ncessake pour le maintien du droit et de la justice.
Si l'une des Parties pretend et si le Conseil
reconnat que le diffrend porte sur une question que le droit international laisse A la com-

1) Les a mendam en ts relatifs a ces articles

sent entrs en vigueur le 26 Septembre 1924,
conformment l'article 26 du Pacte.

2) L'amendement au premier alina de cet

article est entr en vigueur le 26 septembm
1924, conformment it Particle 26 du Pacte.

Les Membres de la Societe s'engagent h

executer de bonne foi les sentences rendues,
et it ne pas recourir A la guerre contre tout
Membre de la Societe qui s'y conformera. Faute
d'excution de la sentence, le Conseil propose

www.digibuc.ro

400

DOCUMENTE : PACTUL SOCIETATII NATIUNILOR

ptence exclusive de cette Partie, le Conseil le

constatera dans un rapport, mais sans recomwander aucune solution.
Le Conseil pent, dans tons les cas prvus au
present article, porter le differend devant l'As-

semble. L'Assemble devra de mme tre

saisie (hi diffrend la requte de nine des
Parties ; cette requte devra tre presentee
dans les quatorze jours it dater du moment ot
Je diffrend est port devant le Conseil.
Dans toute affaire soumise PAssemble,
les dispositions du present article et de l'ar-

ticle 12, relatives l'action et aux pouvoirs

du Conseil, s'appliquent galement l'action et aux pouvoirs de l'Assemble. Il est
entendu qu'nn rapport fait par l'Assemble
avec l'approbation des Reprsentants des
Nembres de la Societe represent& au Conseil et d'une majorit des autres Membres
de la Societe, l'exclusion, dans chaque cas,
des Reprsentants des Parties, a le mme
effet qu'un rapport du Conseil adopt l'unanimit de ses Membres autres qne les Reprsentants des Parties.
Si un Membre de la Societe reArt. 16.
court it la guerre, contrairement aux engage-

ticipe une action commune pour faire respecter les engagements de la Societe.
Peut tre exclu de la Societe tout Membre
qni s'est rendu coupable de la violation d'un
des engagements resultant du Pacte. L'exclusion est prononce par le vote de tous les autres Membres de la Societe represent& au Conseil.

Art. 17. En cas de diffrend entre deux

Etats, dont un seulement est Membre de la
Societe ou dont aucun n'en fait partie, l'Etat
ou les Etats trangers la Societe sont invites
A se soumettre aux obligationa qui s'imposent
ses Membres aux fins de reglement du dif%rend, aux conditions estimes justes par le

Conseil. Si cette invitation est accepte, les

dispositions des articles 12 . 16 s'appliquent
sous reserve des modifications juges ncessakes par se Conseil.

Des l'envoi de cette invitation, le Conseil

ouvre une enqute sur les circonstances du dif-

frend et propose telle mesure qui lui paralt

la meilleure et la plus efficace dans le cas particulier.
Si l'Etat invite refusant d'accepter les obligations de Membre de la Societe, aux fins de

reglement du differend, recourt b. la guerre

contre un Membre de la Societe, les disposi-

ments prix aux articles 12, 13 ou 15, il est ipso

lacto considr comme ayant commis un acte
de guerre contre tous les autres Membres de la
Societe. Ceux-ci s'engagent rompre immdiatement avec lui toutes relations commerciales
ou financires, interdire tous rapports entre

cepter les obligations de Membre de la Societe,

aux fins de rglement du diffrend, le Conseil

leurs nationaux et ceux de l'Etat en rupture

de Pacte et it faire cesser toutes communica-

propositions de nature prvenir les hostilits

tions financires, commerciales ou personnelles

entre les nationaux de cet Etat et ceux de

tout autre Etat, Membre ou non de la

Societe.

En ce cas, le Conseil a le devoir de recommander aux divers Gouvernements intresss

les effectifs militaires, navals ou ariens par
lesquels les Membres de la Societe contribuerent respectivement aux forces armes destines faire respecter les engagements de la
Societe.

Les Membres de la Societe conviennent, en

outre, de se prter l'un Pautre un mutuel appui dans Papplication des mesures conomiques et financieres prendre en vertu du present article pour rduire au minimum les pertes
et les inconvnients qui peuvent en rsulter.
Ils se prtent galement un mutuel appui pour
resister toute mesure spciale dirigee centre

l'un d'eux par l'Etat en rupture de Pacte. Ils

prennent les dispositions ncessaires pour faci-

liter le passage travers leur territoire des

Drees de tout Membre de la Societe qui par-

tions de l'article 16 lui sont applicables.

Si /es deux Parties invitees refusent d'ac-

peut prendre toutes mesures et faire toutes

et amener la solution du conflit.
Art. 18.
Tout trait ou engagement international conclu l'avenir par un Membre de la
Societe devra tre immdiatement enregistr
par le Secretariat et publi par lui aussitt que
possible. Aucun de ces trait& ou engagements

internationaux ne sera obligatoire avant d'avoir t enregistr.

Art. 19.
L'Assemble peut, de temps
autre, inviter les Membres de la Societe proceder b, un nouvel examen des trait& devenus
inapplicables, ainsi que des situations interna-

tionales, dont le maintien pourrait mettre en

peril la paix du monde.
Art.20.
Les Membres de la Societe reconnaissent, chacun en ce qui le concerne, que /e
present Pacte abroge toutes obligations ou
ententes inter se incompatibles avec ses termes
et s'engagent solennellement . n'en pas contracter l'avenir de sPmblables.

Si, avant son entree dans la Societe, un

Membre a assume des obligations incompatibles

avec les termes du Pacte, il doit prendre des

www.digibuc.ro

POLITICA BITERIa

mesures immediates pour se &gager de ces

obligations.

Art. 21. Les engagements internationaux,

tels que les trait& d'arbitrage, et les ententes
rgionales, comme la doctrine de Monroe, qui
assurent le maintien de la paix, ne sont consider& comme incompatibles avec aucune des
dispositions du present Pacte.
Art. 22.
Les principes suivants s'appliquent aux colonies et territoires qui, lt la suite
de la guerre, ont cesse d'tre sous la souverainetk des Atats qui les gouvernaient prcdemment et ;lid son habit& par des peuples non
encore capables de se diriger eux-mmes dans
les conditions particulirement difficiles du
monde moderne. Le bien-tre et le developpement de ces peuples forment une mission
sacre de civilisation, et il convient d'incorporer dans le present Pacte des garanties pour
l'accomplissement de cette mission.
La meilleure mthode de raliser pratiquement ce principe est de confier la tutelle de
ces peuples aux nations dveloppes qui, en
raison de leurs ressources, de leur experience
ou de leur position gographique, sont le mieux

mme d'assumer cede responsabilit et qui

consentent l'accepter : elles exerceraient cette

tutelle en qualit de Mandataires et au nom

de la Societe.
Le caractere du mandat doit diffrer suivant
le degre de dveloppement du peuple, la situation gographique du territoire, ses conditions

conomiques et toutes autres circonstances

anal ogues.

Certaines communautks, qui appartenaient

autrefois l'Empire ottoman, ont atteint un
degr de dveloppement tel que leur existence

comme Nations indpendantes peut tre reconnue provisoirement, b. la condition que les
conseils et Paide d'un Mandataire guident leur
administration jusqu'au moment oil elles seront capables de se conduire seules. Les voeux
de ces communauts doivent tre pris d'abord
en consideration pour le choix du Mandataire.
Le degr de dveloppement oil se trouvent

d'autres peuples, spcialement ceux de PAfiique centrale, exige que le Mandataire y assume l'administration du territoire b, des con-

401

la police on la defense du territoire et qui assureront galement aux autres Membres de

la Societe des conditions d'galit pour les

changes et le commerce.
Enfin il y a des territoires, tels que le SudOuest africain et certaines lies du Pacifique
austral, qui, par suite de la faible densit de
leur population, de leur superficie restreinte,
de leur loignement des centres de civilisation,

de leur contigult gographique au territoire

du Mandataire, ou d'autres circonstances, ne
sauraient tre mieux administrs que sous les
lois du Mandataire, comme une partie intgrante de son territoire, sous reserve des garanties prvues plus haut dans l'intrt de la
population indigene.
Dans tons les cas, le Mandataire doit envoyer au Conseil un rapport annuel concernant
les territoires dont il a la charge.
Si le degr d'autorit, de contrle ou d'administration it exercer par le Mandataire n'a
pas fait l'objet d'une convention antrieure
entre les Membres de la Societe, il sera expressment statue sur ces points par le Conseil.
Une commission permanente sera charge()
de recevoir et d'examiner les rapports annuels

des Mandataires et de donner au Conseil son

avis sur toutes questions relatives it l'excudon des mandats.
Sous la reserve, et en confornfit
Art. 23.
des dispositions des conventions internationales actuellement existantes ou qui seront ulterieurement conclues, les Membres de la Societe:
a) s' efforceront d'assurer et de maintenir des

conditions de travail quitables et humaines

pour l'homme, lafemme et l'enfant sur /eurs
propres territoires, ainsi que dans tons pays
auxquels s'tendent leurs relations de commerce et. d'industrie, et, dans ce but, d'tablir
et d'entretenir les organisations internationales ncessaires ;

b) s'engagent L assurer le traitement equitable des populations indigenes dans les territoires soumis leur administration;
c) chargent la Societe du contrle general
des accoras relatifs la traite des femmes et

ditions qui, avec la prohibition d'abus, tels que

des enfads, du trafic de Popium et autres

la traite des esclaves, le trafic des armes et

drogues -nuisibles ;

celui de l'alcool, garantiront la libert de cons-

cience et de religion, sans autres limitations

que celles que peut imposer le maintien de
l'ordre public et des bonnes moeurs, et linterdiction d'tablir des fortifications ou des bases

militaires ou navales et de &liner aux indiOnes une instruction militaire, si ce n'est pour

d) chargent la Societe du contrle general

du commerce des armes et des munitions avec

les pays oil le contrle de ce commerce est'

indispensable i'Fintrt commun;
e) prendront les dispositions ncessaires pour
assurer la garantie et le maintien de libert des

www.digibuc.ro

402

DOCUMEN2'13: PCCTUL socirrATH NATIUNILOR

ANNEXE

communications et du transit ainsi qu'un

table traitement du commerce de tous les

Membres de la Socit, &ant entendu que les
ncessits spciales des rgions dvastes pen-

dant la guerre 1914-1918 devront tre prises en considration;

f) s'efforceront de prendre des mesures
d'ordre international pour prvenir et combattre les maladies.
Art. 24.

Tous les bureaux internationaux

antrieurement tablis par traits collectifs

seront, sous rserve de l'assentiment des Parties, placs sous l'autorit de la Socit. Tous
autres bureaux internationaux et toutes commissions pour le rglement des affaires d'intrt international qui seront crs ultrieu-

rementse ront placs sous l'autorit de la

Socit.

Pour toutes questions d'intrt international rgles par des conventions gnrales,
mais non soumises au contrle de commissions

ou de bureaux internationaux, je Secrtariat

de la Socit devra, si les parties le demandent
et si le Conseil y consent, runir et distribuer

toutes informations utiles et pater toute l'assistance ncessaire on dsirable.

Le Conseil peut &cider de faire rentrer dans
les dpenses du Secrtariat celles de tout bureau ou commission plac sous l'autorit de la
Socit.

Art. 25.Les Membres de la Socit s'engagent it encourager et favoriser l'tablissement

et la coopration des organisations volontaires
nationales de la Croix-Rouge, dment autori-

ses, qui ont pour objet l'amlioration de la

sant, la dfense prventive contre la maladie et
Padoncissement de la souffrancedans lemonde.

Art. 26*)
Les amendements au prsent
Pacte entreront en vigneur (Ms leur ratification par les Membres de la Socit, dont les
Reprsentants composent le Conseil, et par la
majorit de ceux dont les Reprsentants f orment PAssemble.
Tout Membre de la Socit est libre de ne pas

accepter les amendements apports au Pacte,

auquel cas il cesse de faire partie de la Socit.

*) Amendamentele la art. 4, 6, r2, 13, 15,

16 si 26 ale Pactului Societtii Natiunilor, a-

doptate de a dona Adunare a Societtii, au

fost ratificate de Romania si promulgate la
30 Martie 1t23.
Riditndu-se ins obiectii din partea mai
multor State cu privire la noul text propus
la art. 16 , adunarea din, 1924 a renuntat la
redactarea din 1921 si a adoptat un alt text

L Membres originaires de laSocit des Nations,

signataires du Trait de Paix

Haiti
Etats-Unis d'Amrique
Belgique
Hedjaz
Honduras
Bolivie
Italie
Brsil
Empire britannique
Japon
Libria
Canada
Nicaragua
Australie
Panama
Afrique du Sud
Nouvelle-Zlande
-Prou
Inde
Pologne
Chine
Portugal
Romanic,
Cuba
Equateur
Etat Serbe-Croate-Slovne
France
Siam
Grce
Tchcoslovaquie
Guatmala
Uruguay.
bats invites d accder au Pacte
Argentine
Pays-Bas
Perse
Chili
Salvador
Colombie
Danemark
Sude
Espagne
Suisse
Norvge
Venezuela
Paraguay
IL Premier Secrtaire gnral de la Socit des
Nations
L'Honorible sir James Eric Drummond,
K. C. M. G., C. B.

Membres de la Socit des Nations

Octobre 1924

Afrique du Sud
Albanie
Argentine
Australie s
Autriche
Belgique
Bolivie
Brsil
Empire britannique
Bulgarie
Canada

Inde
Atat libre d'Irland
Italie
Japon
Lettonie
Libria
Lithuanie
Luxembourg
Nicaragua
Norvge
Nouvelle-Zlande

pentru paragraful I al acelui articol (in curs

de ratificare d e citre guvernul romin), aminand totodati pentru adanarea din 1925 desbaterile asupra amendamentului supus de guvernul britanic la paragraful al II-lea.
Publicim (2 pag. 401) amen damentele la
art. 4, 16 si 26, care nu aunt cuprinse in Pac-

tul de mai sus.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

403

Panama
Paraguay
Pays-Bas
Prou
Perse

Ethiopie

Serbes, Croates et
Slovnes (Royaume des)

Finlande
France

Danmark

Pologne

Grace

minicaine
Espagne
Esthonie

Portugal
Roumanie
Salvador

Guatemala
Haiti
Honduras
Hongrie

Siam
Sudde
Suisse
Tchcoslovaquie

Chili
Chine
Colombie

Costa-Rica
Cuba

Rpublique Do-

Uruguay
Venezuela

2. AMENDAMENTE RATIFICATE DE ROMANIA

Art. 4.

L'alina suivant

est

insr

entre le deuxime et le troisime alina de

l'article 4:
aL'Assemble fixe, la majorit des deux
tiers, les ragles concernant les lections des
Membres non permanents du Conseil, et en
particulier, celle concernant la dure de leur
mandat et les conditions de rligibilit.
Arl. 16.
La dernire partie du premier

alina de l'article 16 du Pacte sera rdige

certains Membres, l'ajournement, pour une

priode dtermine, d'une quelconque de ces
mesures, &It permette de mieux atteindre
l'objet vis par les mesures mentionnet dans
le paragraphe prcdent, ou fat ncessaire
pour rduire au minimum les pertes et les
inconvnients qu'elles pourraient leur causer,
il aurait le droit de dcider cet ajournement.

comme suit:
aCeux-ci s'engagent rompre immdiatement avec lui toutes relations commerciales
ou financieres, interdire tons rapports entre

AMENDEMENTS A L'ARTICLE 16 DU

les personnes rsidant sur leur territoire et

celles resident sur le territoire de l'Etat en

Rsolution adopte (sur le rapport de la Premire Commission) par l'Assemble dans sa

sance du samedi 27 seplembre 1924 (In curs
de ratificare de Romania).
Amendement Particle 16, paragraphe 1,
du Pacte.

rupture de Pacte et faire cesser toutes communications financiares, commerciales ou

personnelles entre les personnes rsidant sur

le territoire de tout autre Etat membre ou

non de la Socit.
Art. 16, al. 2 (vezi Nola pag. 400).
Le second alina de l'article 16 sera rdig
comme suit:
appartient au Conseil d'mettre un avis
sur le point de savoir s'il y a ou non rupture
de Pacte. Au cours des dlibrations du Con-

seil sur cette question, il ne sera pas tenu

compte da vote des Membres accuss d'avoir

eu recours la guerre et des Membres contre
qui cette guerre est entreprise.
Art. 16, al. 3 (vezi Nola pag. 400).
Le troisime alina de l'article 16 sera rdig() comme suit:
Le Conseil doit notifier it tons les Membres
de la Socit la date laquelle il recommande

d'appliquer les mesures de pression kenomique vises au prsent article.

Art. 16, al. 4 (rezi Nota pag. 400).
Le quatriame alina de l'article 16 sera rdig comme suit:
aToutefois, si le Conseil jugeait que, pour

PACTE
1.

L'Assemble, prenant note de ce que l'amen-

dement l'art. 16, paragraphe 1, du Pacte,

adopt par elle au cours de sa deuxime ses-

sion, n'est pas entre en vigueur et parait

donner lieu a des objections faisant prvoir

l'impossibilit de son entre en vigueur, et
estimant des lors qu'il n'y a plus lieu de poursuivre la ratification dudit amendement par
d'autres Membres de la Socit, adopte en son
lieu et place l'amendement suivant dont elle
recommande la ratification:

La dernire partie du premier alina de

l'article 16 du Pacte sera rdige comme suit:
aCeux-ci s'engazent rompre immdiatement avec lui toutes relations commer-

ciales et financieres, interdire 'tons rapports

au moins entre les personnes rsidant sur

leurs territoires et les personnes resident sur

le territoire de l'Etat en rupture de Pacte et
en outre, leur convenance, entre leurs nationaux et ceux de l'Etat en rupture de Pacte.
Bs s'engagent galement faire cgsser toutes

www.digibuc.ro

404

DOCUMENTE : PACTUL SOCIETATII NATIUNILOR

communications financieres, commerciales on

personnelles, au moins entre les personnes

rsidant sur le territoire de cet Etat et celles
rsidant sur le tertitoire de tout autre Etat,
membre ou non de la Societe.*
Cet amendement sera soumis la ratification par les membres de la Societe.
Il sera dress immdiatement un Protocole relatif audit amendement, conformment

aux principes adopts par la deuxime Assemble ponr les amendements au Pacte.
2.

Amendement l'article 16 du Pacte, paragraphe 2 du texte original, paragraphe 5 du

texte amen& en 1921.
L'Assemble decide de renvoyer it la sixime Assemble (1925) la discussion sur l'amen-

dement propose par le Gouvernement britannique l'article 16 du Pacte, paragraphe

2 du texte original.
Le premier alina de
Art. 26 al. 1.
Particle 26 du. Pacte sera remplace par le
texte suivant:
Les Amendements au present Pacte dont

le texte aura t vote par PAssemble it la

majorit des trois quarts, parmi lesquels doivent figurer les voix de tons les Membres du
Conseil reprsents it la reunion, entreront

en vigueur des lenrs ratifications par les

membres de la Societe dont les reprsentants
composaient le Conseil lors du vote, et par la
majorit de ceux dont les reprsentants f orment l'Assemble*.
Apres le premier alina
Art. 26 al. 1.
de l'article 26 il sera mite un anti& qui sera
rdig comme suit:
Si dans les vingt-Cfeux mois qui suivent le
vote de PAssemble, le nombre deratifications
requis n'a pas t runi, la resolution d'amendement reste sans effet.
Le deuxime alina de
Art. 26 al. 2.
l'article 26 actuel sera remplac par les deux
alineas suivants:
Le Secrtaire General informe les Membres

de Pentre en vigueur d'un amendement.

Tout Membre de la Soci0 qui n'a pas it ce

moment ratifie l'amendement est libre de

notifier dans Panne au Secrtaire General
son refus de l'accepter. fl cesse en ce cas de
faire pertie de la Societe.

3. PROTOCOL PENTRU REGULAREA PA5'NICA

A NEINTELEGERILO R INTERNATIONALE
Animes de la ferme volont d'assurer le
maintien de la paix gnrale et la securit des
peuples dont l'existence, Pindpendance ou les
territoires pourraient tre menaces;

Reconnaissant la solidarit qui unit les

membres de la communaut internationale ;

Affirmant que la guerre d'agression constitue une infraction it cette solidarit et un

crime international ;
Dsireux de faciiiter la complete application du systme prvu au Pacte de la Societe
des Nations pour le rglement pacifique des
diffrends entre les Etats et assurer la repression des crimes internationaux ; et
Afin de realiser, comme Penvisage Particle
8 du Paete, la reduction des armements nationaux au minimum compatible avec la scu_rite nationale et avec l'excution des obligations internaiionales imposes par une action
commune,
Les Soussigns, dilment autoriss cet effet,
sent convenus des dispositions suivantes:

Art. 1.
Les Etats signataires, s'engagent
faire tous efforts en leur pouvoir pour Pin; qodyeti,on dams le Pacte d'amendementscon-

formes au sens des dispositions contennes dans

les articles suivants.

Ils conviennent que ces dispositions devien-

dront obligatoires dans lean rapports respectifs b. la date de la mise en vigueur du pre-

sent Protocole et que, vis-a-vis d'eux, l'Assemble et le Conseil de la Societe des Nations

seront, des lors, autoriss exercer tous les

droits et devoirs qui leur sont confrs par ce
.Protocole.

Art. 2.
Les Etats signataires conviennent qu'en aucun cas ids ne doivent recourir
la guerre, ni entre eux ni contre tout Etat
qui, le cas chant, accepterait toutes les obligations ci-apres dfinies, except dans le cas
de resistance A, des actes d'agression ou quand
ils agissent en accord avec le Conseil ou l'Assemble de la Societe des Nations, selon les dispositions du Pacte et du present Protocole.

Art. 3.
Les Etats signataires s'engagent
reconnatre comme obligatoire, de plein
droit et sans conventien spciale, la juridiction
de la Cour pormanente de Justice internatio-

nale dans les cas vises au paragraphe 2 de

l'article 36 du Statut de la Cour, mais sans

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

prejudice de la facult pour un Etat quelconque, lorsqu'il adhrera au protocole special

ouvert le 16 dcembre 1920, prvu par ledit
article, de formuler les reserves compatibles
avec ladite clause.
L'adhsion ce protocole special ouvert
le 16 dcembre 1920 devra tre faite dans le
dlai d'un mois qui suivra la mise en vigueur
du present Protocele.

Les Etats qui adhreront au present Pro-

tocole apres sa mise en vigueur devront s'acquitter de l'obligation ci-dessus dans le mois
qui suivra leur adhesion.

Art. 4. En vue de completer les dispositions des alineas 4, 5, 6 et 7 de Particle 15

(lu Pacte, les Etats signataires conviennent

405'

rapport accept par tons ses membres autres

que les reprsentants de toute Partie au diffrend, il soumettra le diffrend l'arbitrage.
Il rglera lui-mme la composition, les pouvoirs et la procedure du Comit d'arbees et
aura gard, dans le choix des arbitres, aux garanties de competence et d'impartialit vises
au No. 2 b ci-dessus.
5. En aucun cas ne pourront etre remises
en question les solutions ayant dj fait l'objet
d'une recommandation unanime du Conseil
accepte roar l'une des Parties intresses.

6. Les Etats signataires s'engagent A executer de bonne foi les sentences judiciaires ou

arbitrales et se conformer, comme ii a t

dit Palinea 3 ci-dessus, aux solutions recommandes par le Conseil. Dans le cas on un Etat

de se conformer A la procedure suivante:

1. Si le diffrend soumis au Conseil n'a pu
etre rgl par lui ainsi qu'il est prvu au paragraphe 3 dudit article 15, le Conseil engagera
les Parties A soumettre le diffrend A un apement judiciaire ou arbieral.

exercera toute son influence pour en assurer

le respect. S'il ne peut y russir, il proposera

2. a) Si les Parties s'y refusent, il est precede,

demande d'au moins l'une

gements, recourrait la guerre, les sanctions

des Parties, it la constitution d'un

Comit d'arbitres. Le Comite sera
constitu, autant que possible, par

l'accord des Parties.

b) Si, dans le (Mai que le Conseil aura
fix, elles ne se sont pas entendues
en tout ou en partie sur le nombre,
le nom et les pouvoirs des arbitres,
ainsi que sur la procedure, le Conseil
rglera les points en suspens. Il choisira d'urgence
en consultant les
Parties
les arbitres et leur presi-

dent, parmi les personnes qui, par

leur nationalit, leur caractere et leur
experience, lui paraitront donner les
plus hautes garanties de competence
et d'impa rtialit.
c) Apr& que les conclusions des Parties
aurent t formules, le Comit d'arbitres, la demande de toute Partie,
sollicitera, par l'entremise du Conseil,
sur les points de droit contestes, l'avis

consultatif de la Cour permanente

de Justice internationale qui, dans ce
cas, se runira d'urgence.
3. Si aucune des Parties ne demande Parbitrage, le Conseil reprendra l'examen du dif%rend. Au cas oil le Conseil tablit un rapport
vote Punanimit de ses membres autres que
les reprsentants de toute Partie au diffrend,
les Etats signataires conviennent de se conformer aux solutions recommandes par lui.
4. Au cas oft le Conseil ne peut tablir un

manquerait ces engagements, le Conseil

les mesures qui doivent en assurer l'effet, ainsi

qu'il est dit la fin de l'article 13 du Pacte.

DanslecasounEtat, manquant ces engaprvues A Particle 16 du Pacte, interprtes de

la maniere indique au present Protocole, lui

deviendraient immdiatement applicables.
7. Les dispositions du present article ne s'ap-

pliquent pas au rglement des diffrends qui

pourraient s'lever A la suite des mesures de goierre prises par un ou plusieurs Etats signataires
en accord avec le Conseil ou l'Assemble.

Art. 5.
La disposition de Palina 8 de
l'article 15 du Pacte demeure applicable devant le Conseil.

Si, pendant le cours d'une des procedures

d'arbitrage prvues Particle 4 ci-dessus,

l'une des Parties pretend que le diffrend, ou
une partie du diffrend, porte sur une question
que le droit international laisse la compe-

tence exclusive de cette Partie, les arbitres

consulteront sur ce point la Cour permanente

de Justice internationale par l'entremise du

Conseil. L'avis de la Cour liera les arbitres
qui se borneront, si cet avis est affirmatif,
le constater dans leur sentence.
Si la question est reconnue par la Cour permanente ou par le Conseil comme tant de la
competence exclusive d'un Etat, la decision
intervenue n'empchera pas que la situation
soit examinee par le Conseil ou par l'Assemble, conformment l'article 11 du Pacte.
Art. 6. Si, conformment l'alina 9 de

Particle .15 du Pacte, le diffren dest port

devant PAssemble, celle-ci aura, pour le T-

glement du diffrend, tous les pouvoirs dvolus au Conseil en co qui concernb l'essai

www.digibuc.ro

406

DOCUMENTE : REGULAREA NEIN'TELEGERILOR INTERNATIONALE

de conciliation des Parties, tel qu'il est prvu

aux alinas 1, 2 et 3 de l'article 15 du Pacte
et au No. 1 de Particle 4 ci-dessus,
A &feat de rglement amiable obtenu par
l'Assemble:

Si Pune des Parties demande l'arbitrage,

il est prod& par le Conseil it la constitution
du Comit d'arbitres, dans les conditions prvues au No. 2 de Particle 4 ci-dessus, lettres

a, b et c;

Si aucune des Parties ne demande l'arbitrage, l'Assemble reprend, avec les mmes
pouvoirs que le Conseil, l'examen du diff6-

rend. Les solutions recommandes par le

rapport de l'Assemble, dans les conditions

d'approbation prvues b. la fin de Palina

10 de l'article 15 du Pacte, ont la mme valeur et produiront les mmes effets, en tout

ce qui concerne le present Protocole, que

cello recommandes par le rapport du Conseil dams les conditions prvues au No. 3 de
l'article 4 ci-dessus.
Si la majorit ncessaire ne peut titre obtenue, le diffrend sera soumis l'arbitrage
et le Conseil rglera lui-mme la composition,
les pouvoirs et la procdure du Comit d'arbitres, comme il est dit au No. 4 dudit article 4.

Art. 7. Dans le cas d'an diffrend s'6levant entre deux ou plusieurs Etats signatakes, ceux-ci conviennent que, soit avant
que le diffrend ait 6t6 soumis une proddare de dgleinent pacifiquo, soit au cours
d'une telle procdure, ils ne procderont
aucune augmentation d'armements ou d'effectifs qui pourrait modifier la situation fix&
par la Confrence pour la rduction des ar-

mements prvue it l'artiele 17 du prsent

Protocole; ils ne procderont non plus A au-

cune mesure de mobilisation militaire, navale, arienne, industrieile ou conomique,

ni en gnra1 aucun acte de nature b., aggraver ou tendre le diffrend.
Conformment aux dispositions de l'article

11 du Pacte, il est du devoir du Conseil

d'examiner toute plainte en violation des en-

gagements ci-dessus, qui pourrait lui tre

adresse par un ou plusieurs des Etats parties au diffrend. Si le Conseil consid6re, que

la plainte este recevabie, il doit, s'il l'estime

convenable, organiser des enqutes et des
investigations dans un ou plusienrs des pays
intresss. Ces enqutes et ces investigations
doivent tre faites dans les &Isis les plus
brefs, et les Etats signataires s'engagent
donner toutes facia& pour leur excution.
Les niesures ainsi prises par le Conseil sent
destines uniquement faciliter le rglement

pacifique des diffrends et no doivent prjuger en rien du dglement lui-mme.

Si, it la suite de ces enqutes et investigations, une infraction quelconque aux dis-

positions du premier alias, du prsent article est tablie, il est du devoir du Conseil
de sommer l'Etat ou les Etats coupables de
Pinfraction de la faire disparatre. Si l'Ptat
ou les Etats en question ne se conforment
pas it cette sommation, ie Conseil &dare les
dits Etats coupables d'une violation du Paete

ou du prsent Protocole et doit &cider les

mesures prendre en vue de faire cesser au
plus tt une situation de natnre menacer
la paix du monde.

Pour l'application du prsent article, le

Conseil prendra sa dcision it la majorit des

deux tiers.
Art. 8. Les Etats signataires s'engagent
s'abstenir de toute action qui pourrait con-

stituer une menace d'agression contre un

autre Etat.
Dans le cas o un des Etats signataires
estime qu'un autre Etat prodde it des pr.&
paratifs de guerre, il a le droit d'en saisir le e
Conseil.

Celui-ci, aprs avoir vrifi les faits, op6re

comme il est dit l'article 7, sham 2, 4 et 5.
Art. 9. L'existence de zones dmilitarides tant de nature 6, prvenir les egressions
et it en faciliter la &termination sans qui-

vogue conformment l'article 10 ci-dessous, Ptablissement do pareihes zones est

recommand6 entre les Etats qui y seraient
galement consentants, comme un moyen
d'viter une violation du prsent Protocole.
Les zones dmilitarides dj existantes en
vertu de certains Traits ou Conventions, ou

qui seraient tablies l'avenir entre Etats

galement consentants, pourront faire l'objet d'un contrle temporaire ou permanent,
organis6 par le Conseil, 6, la demande et aux
frais d'un ou de plusieurs Etats limitrophes'

Art. 10. Est agresseur tout Etat qui recourt it la guerre en violation des engagements prvus au Pactv ou au prsent Protocole. Est assimild au recours it la guerre
la violatio i du statut d'une zone dmilitarisk.
Dans le cas d'hostilits engages, est prsum6 agresseur, sauf dcision contraire du
Conseil prise A, Punanimit:

1. Tout Etat qui aura refud de soumettre

le diffrend A la procdure pour dglement
pacifique prvue aux articles 13 et 15 du
Pacte, complts par le prsent Protocole
ou qui aura refuse de se conformer, soit it

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

une decision judiciaire ou arbitrale, soit is

une recommandation unanime du Conseil

ou qui aura pass outre it un rapport unanime du Conseil, it une decision judiciaire ou

arbitrale reconnaissant que le diffrend qui

s'est lev entre lui et l'autre Etat belligerent porte sur une question que le Droitinternational laisse A. la comptence exclusive

de cet Etat; toutefois, dans ce dernier cas,

l'Etat ne sera presume agresseur que s'il n'a
pas soumis auparavant /a question au Conseil ou it l'Assemble, conformment A l'article 11 du Pacte.

2. Tout Etat qui aura viol une des mesures provisoires prescrites par le Conseil
pendant la priode de procedure, vises A.
l'article 7 du present Protocole.
Hors les hypotheses vises aux numros
1 et 2 du present article, si le Conseil n'a
pu determiner dans le plus bref dtai l'agresseur, il aura l'obligation de prescrire aux

belligrants un armistice dont il fixera les

conditions A la majorit des deux tiers et
dont il surveillera l'observation.
Tout belligrant ayant refuse l'armistice
ou en ayant viol les conditions, sera repute
agresseur.
Le Conseil enjoindra aux Etats signataires

d'appliquer sans retard contre l'agresseur les

sanctions vises it l'article 11 du present

Protocole, et tout tat signataire, ainsi re-

quis, sera des lors ion& A exercer les droits

d'un belligrant.
-

Art. 11. Des que le Conseil a fait aux

Etats signataires l'injonction prvue an dernier alines, de l'article 10 du present Protocole, les obligations desdits Etats en ce qui
c oncerne les sanctions de toute nature vises

407

premires et dendes de toute nature, les ouvertures de credit, les transports et le transit
et, it cet effet, de prendre tontes mesures
en leur pouvoir pour maintenir la scurit
des communications terrestres et maritimes
de l'Etat attaqu ou menace.
Si les deux Parties au diffrend sont agres-

seurs au sens de l'article 10, les sanctions

conomiques et financieres s'appliquent it
l'une et A l'autre.
Art. 12.En raison de /a complexit des
conditions dans lesquelles ie Conseil pourrait
tre appele A, remphr les fonctions vises A
l'articie 11 ci-dessus concernant les sanctions
conomiques et financieres et pour prciser
les garanties qui sont offertes par le present

Protocole aux Etats signataires, le Conseil

invitera immdiatement les organisations conomiques et financieres de la Societe des Nations is prodder A, une etude et b. soumettre

un rapport sur la nature des dispositions A

prendre pour mettre en vigueur les sanctions

et mesures de cooperation conomique et f i-

nancire, vides A, l'article 16 du Pacte et

a Particle 11 du present Protocole.

En possession de ces informations, le Conseil tablira par ses organismes comptents:

1. les plans d'action it faire jouer les sanctions conomiques et financieres contre un
Etat agresseur;
2. les plans de cooperation conomique et

financiere entre un Etat attaqu et les divers ktats ini portant assistance,
et il communiquera ces plans aux Membres de la Societe et aux autres Etats signatakes.

Art. 13.Eu gard aux sanctions mili-

aux alinas 1 et 2 de l'article 16 du Pacte,

deviennent immediatement oprantes afin

takes, navales et ariennes dont l'application ventuelle est prvue A l'article 16 du

Pacte et it l'article 11 du present Protocole,

que ces sanctions puissent porter leurs effets

contre l'agresseur sans aucun retard.

gagements d'Etats determinant par avance

Ces obligations doivent tre interpretes

en ce sens que chacun des Etats signataires
est tenu de collaborer loyalement et effectivement pour faire respecter le Pacte de la
Societe des Nations et pour s'opposer is tout
acte d'agression dans la mesure que lid permettent sa situation gographiques et les conditions spciales de ses armements.

Conformment it POWs. 3 de l'article 16

du Pacte, les Etats signataires prennent Pen-

gagement, individuel et collectif, de venir

A l'aide de l'tat attaque ou menace, et de
se prter un mutuel appui, grace b. des f acilits et A. des &halms rciproques en ce
qui concerne le ravita-illement en matires

le Conseil aura qualit pour recevoir les enles forces militaires, navales et ariennes que

ces Etats pourraient faire intervenir immdiatement afin d'assurer l'excution des obli-

gations drivant A ce sujet du Pacte et du

present Protoeole.
Des que le Conseil a fait aux Etats signa-

takes l'injonction prvue au dernier alina

de l'article 10 ci-dessus, ces Etats peuvent
en outre faire entrer en ligne, suivant tes
accords antrieurement faits, leurs forces militaires, navales et ariennes au secours d'un

Etat particulier, victime de l'agression.

Les accords vises au precedent alines, sont
enregistrs et publis par le Secretariat de

la Societe des Nations; ils restent ouverts

www.digibuc.ro

408

DOCTIMENTE : REGULAREA NEINTELEGERILOR INTERNATIONALE

it tout Atat membre de la Socit, qui voudrait y accder.

Art. 14.Le Conseil a seul qualit pour

dclarer gull y a lieu de faire cesser Papplication des sanctions et de rtablir les conditions normales.
Art. 15. Pour rpondre A l'esprit du prsent Protocole, les Etats signataires convien-

nent que la totalit des frais de toute op-

ration d'ordre militaire, naval ou arien, entreprise pour la rpression d'une egression
conformment aux termes de ce Protocole,
ainsi que la rparation de tous dommages
subis par les personnes civiles on militaires,
et de tons dommages matriels occasionns
par les oprations de part et d'autre, seront
supports par l'Etat agresseur jusqu'it l'extrme limite de sa capacit.
Toutefois, vu Particle 10 du Pacte, il ne
pourra, comme suite A, l'application des sanc-

tions vises au prsent Protocole, tre porth

atteinte en aucun cas it l'intgrit territo-

prsents en permanence au Conseil et dix

autres Membres de la Socit n'ont pas dpos leur ratification pour le 1-er mai 1925,
le Secrtaire gnral de la Socit devra
prendre immdiatement l'avis du Conseil
pour savoir s'il doit annuler les invitation&
ou simplement ajourner la Confrence jusqu'

ce que des ratifications aient t dposes

en nombre suffisant.

Art. 18. Toutes les fois que, dans Partide 10 ou dans toutes autres dispositions
du prsent Protocole, il est fait mention
d'une dcision du Conseil, elle s'entend dans

le sens de l'article 15 du Pacte, A savoir

que le vote des reprsentants des Parties ne

compte pas dans le calcul de l'unanimit

ou de la majorit requise.

Art. 19. A dfaut de stipulations expresses, le present Protocole n'affecte pas les
droits et les obligations des Membres de Al

Societe des Nations, tels qu'ils rsultent du

riale ou it l'indpendance politique de l'Etat

Pa cto.

agresseur.

prtation du prsent Protocole sera soum s A

la Cour permanente de Justice internation-le.

Art. 16. Les Etats signataires conviennent qu'en Ocas de diffrend entre un ou plu-

sieurs parmi eux et un ou plusieurs Etats

non signataires du prsent Protocole trangers it la Socit des Nations, ces Etats
trangers seront invites, aux conditions prvues it l'article 17 du Pacte, A se soumettre
Mx obligations acceptes par les signataires
du present Protocole aux fins de rglement
pacifiqu e.

Si l'Etat invit, refusant d'aecepter les

dites conditions et obligations, recourt it la

guerre contre un tat signataire, les dispositions de l'article 16 du Pacte, telles qu'elles
sont prcises par le prsent Protocole, lui
sont applicables.

Art. 17.Les Etats signataires s'engagent A prendre part A. une Confrence inter-

nationale pour la reduction des armements

qui devra tre convoque par le Conseil et

Art. 20. Tout diffrend relatif it Pinter-

Art. 21.Le prsent Protocole, dont les

textes tranais et anglais feront foi, sera ratifi.

La dpt des ratifications sera effectu au

Secretariat de la Socit des Nations le plus
tt qu'il sera possible.

Les Etats dont le gouvernement a son

sige hors d'Europe auront la facult de se

borner A faire connatre au Secretariat de
la Socit des Nations que leur ratification
a t donne et, dans ce cas, ils devront en
transmettre l'instrument aussitt que faire
se pourra.
Ns que la majorit des Membres reprsents en permanence au Conseil et dix autres Membres de la Socit auront dpos
ou effectu leur ratification, un proces-verbal

sera dress par le Secrtariat pour le con-

qui se runira it Gendve le lundi 15 juin 1925.

stater.
La mise en vigueur du Protocole aura lieu

Socit, seront invites it cette Conference.

et ds que le plan de reduction des armements

Tous autres Etats, Membres ou non de la

En vue de la convocation de la Conf-

rence, le Conseil prparera, en tenant compte

des engagements prvus aux articles 11 et

13 du present Protocole, un programme OM-

ral pour la rduction et la limitation des armements qui sera mis A la disposition de
cette Confrence et communiqu aux gouvernements le plus tt possible, et au plus
tard trois mois avant la runion.
Si au moins la majorit des Membres re-

aprs que ce proces-verbal aura t dress

aura t adopt par la Confrence prvue it
l'article 17.

Si, dans un dlai, 1), fixer par ladite Conf-

rence spits l'adoption du plan de rduction

des armements, ce plan n'a pas t excut,
il appartiendra au Conseil de le constater ;
par l'effet de cette constatation le prsent
Protocole deviendra caduc.
Les conditions en vertu desquelles te Con-

seil pourra constater que le plan tabli par

www.digibuc.ro

POLITICA EZTERNI

409

la Confrence internationale pour la rduc-

En foi de quoi les Soussigns, dment au-

tion des armements n'a pas t excut et que,

toriss cet effet, ont sign le prsent Pro

par consquent, le prsent Protocole est de-

tocole.

venu caduc, seront dfinies par la Confrence elle-mme.

Tout Etat signataire qui ne se conformerait
pas, aprs l'expiration du Mai fix par la Conference, u plan adopt par elle, ne pourra benficier des dispositions du prsent Protocole.

Fait A. Genve, le deux octobre, mil neuf

cent vingt-quatre, en un seul exemplaire qui
restera dpos dans les archives du Secrtariat
de la Socit des Nations et qui sera enregistr

par lui A la date de son entre en

vi-

gueur.

4. DISCURSUL D-LUI JAMES ERIC DRUMMOND

K. O. M. G , C. B., SECRETAR GENERAL AL SOCIETATII NATIUNILOR

linui la 25 Oclombrie 1923, cu prilejul vizilei sale in Romdnia

les informations sur l'organisation, le fonctionnement et l'oeuvre mme de la Socit
Permettez-moi tout d'abord de saisir l'oc- des Nations. J'espre fermement que vous
casion qui m'est offerte d'exprimer A, Mr. Le nous apporterez, dans l'avenir, une aide plus
Ministre, an Gouvernement Roumain et par grande encore que celle que vous nous avez
votre intermdiaire, Messieurs les Journa- &j donn dans le pass.
Estes, votre pays tout entier, nos remerOn accuse parfois la Socit des Nations
ciements les plus cordiaux pour l'accueil qui d'tre un Super-Etat, je vous assure que cela
nous a t fait. Je ne sais comment recon- est absolument contraire it la Writ& La Sonaitre la gnreuse hospitalit qui nous est cit, en tant qu'organisation, ne possde
accorde l'occasion de notre premire vi- aucune autorit propre; toute son autorit
Monsieur le Minislre, Messieurs,

site dans votre capitale. Sans doute votre

pays est connu partout pour la gnrosit

lui vient des gouvernements qui la composent,

avec laquelle les trangers ysont reus; nan-

que la Socit des 1Nations reprsente, sous

moins la rception qui nous est faite &-

passe notre attente. J'espre, d'ailleurs, que

vous ne nous considrez pas tout it fait
comma des trangers, car en notre qualit
de Membres du Secrtariat de la Socit des
Nations nous sommes en ralit les serviteurs, et nous avons des devoirs remplir
l'gard de tons et de chacun des membres
de cette grande organisation. Je n'ai pas besoin d'ajouter que par le magnifique accueil
que vous nous avez rserv, vous avez voulu
rendre honneur non pas A nos personnes,
mais Pidal clue reprsente la Socit des

et d'eux seuls. On croit aussi quelquefois

une certzine forme, l'internationalisme, et

est par El en contradiction avec le patriotisme Writable. Messieurs, cela n'est pas
vrai. Le nom seul cle Socit des Nations
est la preuve du confraire, s'il est ncessaire
d'en donner une preuve. Combattre pour la
&tense de son pays, c'est le devoir et le privilege de tout patriote, mais c'est galement
son devoir, dans d'autres circonstances, de

hair la guerre et de tout faire pour en empcher le retour. Un homme qui aime sa
patrie ne peut souhaiter de la voir pion&
dans les violences et les horreurs de la guerre,

surtout sachant ce qu'est la guerre de nos

II n'est pas ncessaire d'insister devant jours. Et il me semble que c'est plus partivous, sur la puissante influence morale dont culirement le cas dans ce grand pays on

Nations.

dispose la Socit des Nations, mais petit- nons sommes, pour la dfense duquel vous
tre me sera-t-il permis de vous rappeler avez lutt si bravement et si longuement,
que cette force morale dpend dans une large en mme temps que vous assuriez la lib&
mesure de la publicit. C'est pourquoi nous ration de vos frres de race. Mais mainteattachons un si haut prix au concours de nant que vous avez accompli cette grande
la presse, dont la Socit des Nations a be- tche, ce qui devient la grande proccupation pour vous tous, en raison mme de l'arsoin pour exercer son influence morale.
Vous pouvez, Messieurs, dans une mesure dent amour que vous portez votre patrie,
considrable, contribuer au succs de la So- c'est le dveloppement paeifique du grand
cit des Nations en nous aidant a rpandre Royaume ainsi form et largi.

www.digibuc.ro

410

DOCUMENTE: DISCURSUL D-LUI JAMES ERIC DRUMMOND LA BUCURESTI

La raison d'tre de la Socit des Nations

et son but principal est d'carter la guerre

et it ce titre la Socit &sire vivement aider
ce dveloppement pacifique puisque ia
coopration de tous les pays de l'Europe
et du monde est devenue indispensable au
bien-tre de chacun d'eux.

Etre membre de la Socit des Nations

c'est un peu comme tre membre d'un cercle

dont chacun des membres tout en maintenant jaleusement sa propre indpendance et

sa pleine libert, &sire en mme temps contribuer au bien tre de tons les autres membres.

Je suis stir que vous soutiendrez et que

vous encouragerez la Socit dans cet effort.

Pour nous, membres du Secrtariat de la

Socit des Nations, nous allons reprendre
notre tche avec le stimulant que votre rception nous a dorm&
Le Secrtariat de la Socit des Nations
est une institution trs diffrente de toutes
celles qui ont existk prcdemment, puisque
ces membres ne reprsentent individuelle-

ment ni les pays dont ils ressortent, ni les

Gouvernements au pouvoir dans ces pays.
Nous ne poursuivons (item but, -celui de
servir la Socit et d'excuter ses dcisions.
Nous sommes done au service de chacun des
Etats, Membres de la Social!, des Nations,
tout en reprsentant dans uno certaine me-

sure les intrfts de la Socit tout entire.

Nous avons la bonne fortune d'tre aids
dans cette tiche, par les reprsentants dos
divers Etats. Je suis heureux de saisir cette
occasion d'exprimer ici notre reconnaissance

au Reprsentants de la Roumania la dernire assemble de la Socit des Nations,

pour la part si utile qu'ils ont prise aux travaux de la session. Les contacts si heureusement tablis ici mme avec l'aide et grce
l'appui de votre Gouvernement none f acPiteront grandement, j'en suis persuad, l'ac-

complissement de nos devoirs futurs. Nous

conserverons toujours le meilleur souvenir de

notre premire visite a Bucarest, visite que

j'espre de tout mon coeur pouvoir renouveler avant qu'il soit longtemps.

5. VIZITA MM. LL. REGELUI I REGINEI ROMNIEI

LA GENEVA LA 9 MAIU 192 4
1. LA SOCIETATEA NATIUNILOR
DISCOURS DU SECRTAIRE GNRAL

Majests,

Vous nous avez fait un trs grand honnear en acceptant, comme je m'tais permis
de le suggrer, de faire, l'occasion de Votre
sjour en Suisse, une visite au Secrtariat
de la Socit des Nations.

Vos Majests me permettront pent-We

dernier, j'ai eu l'honneur do visiter Bucarest

sur l'invitation du Gouvernement de Votre
Majest. Mais je crois que la visite de Vos Majest& contribuera renforcer encore, en Roumanie, les appuis de la Socit des Nations et
resserrer les liens qui attachent dj la Roumanie a cette grande Institution internationale
qui a pour but de maintenir la paix et de faci-

liter la cooperation pacifique internationale.

Si tels doivent tre les rsultats de cette

visite, je crois que Vos Majests auront le

tout d'abord de Vous souhaiter, en mon nom

sentiment qu'en dehors de toutes autres considrations Votre presence ici, dont nous
Vous remercions et dont nous Vous sommes
hautement reconnaissants, aura t trs utile.

cation profonde. C'est, nous le savons, un hommage que le Roi et la Reine de Roumanie rendent it l'idal de la Socit des Nations ; de cela

REPONSE DE SA MAJESTE LE RO I

et au nom de mes collegues qui sont rassembls ici, une trs humble et tres cordiale bienvenue. Mais la prsence de Vos
Majests dans cette maison a une signifi-

nous qui sommes les serviteurs dela Socit

des Nations, nous sentons trs heureux.

Sans doute le pays de Votre Majest et

le Gouvernement de Votre Majest ont tmoign d'un trs vif intrt et d'une sympathie sincere pour la Socit des Nations,
comme j'ai pu m'en convaincre lorsque, l'an

DE ROUMANIE AU SECRETAIRE GENERAL DE LA SOCIETE DES NATIONS

Nous trouvant en Suisse, Nous avons t
heureux, la Reine et Moi, de rendre visite
a la Socit des Nations.
Nous Vous apportons ainsi un nouveau
tmoignage des sentiments de la Roumanie
envers cette haute institution internationale.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTBRNA

411

Ayant ralis aprs des sicles de souffrances et de perscutions son unit nationale, recherchant la paix pour pouvoir se
consolider, ne poursuivant aucun but agressif, dsirant le maintien intgral et le respect fidle des traits existants, le peuple

sculaire de sa nation, l'unit roumaine; une

Reine dont le courage souriant et la douceur
maternelle versaient le baurne aux plaies et
faisaient dans la douleur refleurir l'esprance;
un Gouvernement solidement uni autour d'un
Premier ministre rsolu sans impatience et
prudent sans timidit; et chez tous ce mme

dbuts, mais elle a kit pu faire ses preuves

et son autorit s'af firme chaque jour davantag).
Quant A la Ronmanie, elle sera toujours
prte ainsi que Vous avez pu Vous en convaincre lors de Votre visite it Bucarest, A
Vous seconder pour assnrer dans le monde
le triomphe de l'idal d'humanit6 et de justice que la Socit des Nations poursuit
Je Vous remercie au nom de la Reine et
au Mien de l'accueil que Vous Nons avez
fait et Je souhaite de voir sans cesse
couronns de succs Vos efforts et ceux de

peuple, la foi, la certitude ardente que du

chaos affreux de cette guerre devait naltre

Roumain est tout particulirement attach A

l'oeuvre de paix, de solidarit et de concorde sentiment qui, A, l'autre bout de l'Europe,
qui ferment l'objet de la Socit des Nations. faisait battre les coeurs de nations entires
Sans doute cette oeuvre est It peine b. ses et, par del l'Ocan, allait soulever tout un

Vos collaborateurs.

2. LA BIUROUL INTERNATIONAL
AL MUNCII
DISCOURS DU DIRECTEUR

Sire,
Madame,
En prsentant it irns Majests les souhaits
de bienvenue de l'Organisation interns-

un monde nouveau, l'humanit entire rele-

vant son front libr du poids des viedles

dest.nes et secouant les antiques et cra-

santes servitudes d'ignorance et de haine.

Cette communaut d'esprances, ce n'est
pas moi seulement qui en ai senti l'inoubliable
rconfort. La France, il y a quelques semaines,

a montr ce qu'elle avait gard pour la Roumanie d'amiti enthousiaste et de reconnaissante affection.

Et quand aujourd'hui, dpassant les traditionnelles politiques d'quilibre, allant au

del& des alliances et des amitis les plus

chres, Votre Majest, la premire entre tous
les chefs d'Etat, vient visiter nos Organisations internationales naissantes, il me parait

que c'est encore la mme communaut de

foi qui survit et nous rassemble.
Dans cette Organisation internationale du
Travail, oil tons les peuples, quels qu'aient

tionale du Travail, en les remerciant de

t hier encore leurs dchirements, ont voulu

runir leurs efforts pacifiques, leurs espoirs
et leur volont de progrs social, nous pro-

guerre d'un pays A demi-occup pax les trou-

nales: son action d'aujourd'hui rejoint et

prolonge ses efforts des annes de guerre.

rendre manifeste par leur visite l'adhsion

cordiale et la participation efficace de la
Roumanie A notre effort international de
justice et de pair, je devrais taire sans doute
mes sentiments personnels. Jo ne puis cependant oublier les heures vcues A Jassy
en 1917, lorsqu'il m'a t donn de connaitre dans les plus cruelles preuves la
Roumanie et ses Souverains. Je venais de
traverser la Russie, toute secoue par la rvolution. J'arrivais dans Jassy, capitale de

pes de l'tranger, au milieu d'un peuple et

d'une arme dont la rsistance renouvelait
chaque jour un miracle d'hrosme; j'ignorais alors ce qu'est la nation roumaine: comment n'aurais-je pas craint de rencontrer du
doute, de la fatigue, du dcouragement pent-

tre? J'ai trouv un Roi soldat, dont rime

s'tait intimement mle A celle de son
peuple, fort de son droit, prt au sacrifice,
grandi par l'espoir de raliser enfin le voeu

fessons que, sans respect du droit des peuples, il n'y a pas de vie internationale possible. Nous croyons qu'une Socit des Nations no peut s'entendre que de nations libres, ayant dfinitivement conquis pour tous
leurs membres l'unit et l'indpendance.
AinA, le soldat des droits de la nation roumaine, le premier souverain de la Roumanie
unie et libre, n'a besoin, en entrant ici, de
rien oubder de sa fiert et de sa foi natioMais, nous le croyons, fermement aussi, il

ne peut y avoir de garantie certaine pour

l'unit, la libert et la souverainet nationsles, que dans une Socit des Nations assez
puissante, assez respect& pour djouer tout
retour offensif des imprialismes. Cette ferme

croyance, Votre Majest la partage sans

aucun donte et c'est le sens certain de Sa
visite It Genve. Quelque jour, je pense, un

historien de l'humanit future contera les

www.digibuc.ro

412

DOCUMENTE : M. M. L. L. REGELE SI REGINA LA GENEVA

difficiles dbuts de la paix entre les hommes.

Je voudrais qu'il pia retrouver le souvenir

de cette matinee du 9 mai 1924. 11 no manquerait pas d'y voir le symbole d'une nouvelle politique de l'humanit: les Latins

d'Orient runis enfin, aprs des sicles de

luttes, dans la grande Roumanie indpendante, venant presenter it la Societe des Nations leur droit et leur force, leur force, pour

alder defendre les droits de tons les peuples, leur droit pour le confier la garde
de toutes les nations.
Quand elle a demande la Societe des
Nations sa part dans le travail pour la paix
universelle, la gnreuse clairvoyance de la
Roumanie a voulu accepter dans sa totalit
la pense pacifique des traits de 1919. Et
de mme, en venant spontanment sur cette
colline de Pregnv visiter le modeste college
o s'abrite le Biireau international du Travail, Votre Majest a voulu affirmer sa Wine
adhesion h. la declaration immortelle qui ouvre

la Charte du Travail: aAttendu que la So-

financiere, et retarder d'autant la raise en

pratique meme de rformes dont elle a adopt

le principe. Mais le Gouvernement roumain

a un sens trop large des ralits politiques
pour ne pas avoir compris que cette retonsti,
tution, dont il voit les heureux commence-

ments, ne saurait s'achever et trouver sa

garantie que dans un ordre social stable,
c'est-it-dire juste. Et tous les amis de la
Roumania sont avides de noter les sympt0mes de cet ordre nouveau et meilleur.

Je n'ai pas besoin de dire avec quel in-

Meet nous suivons, dans les publications du

jeune ministere roumain du Travail, de la

Cooperation et des Assurances sociales, les
progrs de l'organisation nationale du travail, avec quelle attention nous essayons de
&gager le mouvement des organisations ouvrieres roumaines, de la corporation au syndicat, et la lente evolution de la legislation
qui les rgit. Mais je veux dire l'espoir avec

lequel nous attendons les rsultats de la

rforme audacieuse qui a donne It la pro-

paix universelle et qu'une telle paix ne pent

prit paysanne des bases materielles et juridiques nouvelles: il est certain que la securit et la dignit du travail paysan s'en

sociale.

accrotront. La venue de Votre Majest nous

ciete des Nations a pour but d'tablir la

are fondee que sur la base de la justice

Nos efforts vers la paix universelle par la

justice sociale, la Roumanie s'y est associe
avec une decision oft se marquait la pleine
intelligence de notre mission. Des le premier
jour, elle a assure sa representation rgulire
nos Conferences gnrales et elle nous y a
donne la prcieuse collaboration de ses techniciens et de ses juristes. Elle a fait plus, et
je me rjouis de l'heureuse rencontre qui a

place au 9 mai la visite do Vos Majests:

c'est en effet le 9 mai qu'tait promulgue,

il y a trois ans, la loi roumaine portant

ratification de toutes les recommandations

de la premiere Conference internationale du
Travail, la Conference de Washington de
1919. Ainsi, le Gouvernement roumain mon-

trait sa volonte de donner l'oeuvre de

POrganisation internationale du Travail une
efficacit relle.
Depuis, la Roumania a encore ratifi des
conventions adoptes par les Conferences de
1920 et 1921: dans le tableau o nous marquons jour par jour les ratifications par les

divers 2tats des conventions du travail, et

reste encore trop de places blanches, il

est pen de pays dent le nom se trouve inscrit
plus souvent que celui de la Roumanie.
Comme tent d'autres nations, la Roumanie

a d mettre au premier plan de ses preoccupations sa reconstitution conomique et

donne it tons l'espoir que, dans Son pays,

Ellehtera de toutes les forces de Sa volont

Pavenement de ce regime de travail juste et
humain quo nous avons mission de raliser
dans le monde.
Madame,

Au fond de la justice, il y a de la bont.

Je sais la gnrosit de Votre coeur et Pardour de Votre charit; coutez ma prire fer-

vente: Madame, donnez-nous l'aide de la

bent& Comme Vous avez incline sur Votre

peuple combattant la douceur de Votre visage, laissez tomber Vos clairs regards compatissants sur l'humanit au travail. Voyez
ces enfants trop jeunes et dj lour tche,
voyez ces femmes, lasses d'un effort incessant et quo la maternit mme ne sauve pas
encore de Pcrasant labeur, voyez ces hommes, dont Vous avez dit Vous-meme la vertu

de reve, d'idal et de sacrifice, voyez-les,

attachs sans espoir un travail qui devrait

nourrir et qui puise, qui devrait are la

dignit et qui est le tourment, qui devrait
assurer la libert et qui s'accompagne d'entraves. Donnez-leur le secours de Votre bont.

Demandez avec nous que de partout dispa-

raissent ces conditions de travail qui impliquent el'injustice, la misre et les privations. Et s'il arrive que ces conditions 4<en-

www.digibuc.ro

POLITICA =ERNA

gendrent, comme dit encore notre Charte,

413

noble ideal que celui d'assurer le droit du

travail!
Dgager travers les traditions, les prjugs, les injustices du pass, une legislation
la piti qui est la suprme justice.
Et ce n'est pas la Roumanie seule qui plus quitable et plus humaine sous l'gide
dovra it ses Souverains sa reconnaissance et de laquelle tous les peuples puissent s'acheson affection: c'est l'Organisation interna- miner vers une meilleure organisation sociale
tionale tout entire dont Vos Majests auront et vers un idal suprieur de civilisation.
Sans doute cette oeuvre demande de longs
rendu les principes plus vivants, phis lumineux, plus propres it guider les peuples dans et laborieux efforts. Je sais tout ce que
vous faites pour en assurer le succs et je
leur marche.
puis vous certifier que le concours de mon
pays, ainsi que vous l'avez k indiqu, ne
RPONSE DU ROI
vous fera pas dfaut.
En vous remerciant des paroles que vous
Notre prsence est une preuve de Padhsion cordiale et de la participation efficace ' nous avez adresses, it la Reine et moi,
que la Roumanie entend donner l'Orga- je tiens vous dire, Monsieur le Directeur,
combien j'ai t sensible aux souvenirs pernisation internationale du Travail.
Par les vicissitudes de son histoire, le sonnels que vous avez voqus.
Vous avez vu pendant la guerre le peuple
peuple roumain est it mme d'apprcier
mieux que personne les bienfaits de la soli- mum= luttant vaillamment pour son droit,
un tel mcontentement* que l'ordre social en
soit troubl, demandez avec nous, Madame,

darit internationale et ses aspirationa d- vous le retrouverez ici tout aussi dcid it
mocratiques le poussent naturellement b. col- assurer le triomphe des aspirations de dlaborer it toute oeuvre de justice et d'hu- mocratie et de justice sociale que l'Orgainanit.
D'ailleurs,

il no pent y avoir un plus

nisation internationale du Travail reprsente.

6. COOPERAREA INTELECTUALA INTERNATIONALA

mission, le dveloppement ultrieur de ses
travaux suivant le plan qu'elle s'est BA et

1.

FONDATION D UN INSTITUT INTERNATIONAL DE COOPRATION INTELLECTUELLE

OFFRE DU GOUVERNEMENT FRANCAIS

Rapport de . de J ouvenel et resolution

adopt te par le Conseil le 9 septembre 1924
1I

La Commission de coopration intellectuelle, au emirs de sa session de 1923, a t

amene it constater que les moyens matriels
d'excution lui faisaient dfaut pour la tfiche
qui lnk avait t confie par le Conseil. Son
president, mandat par la Commission tout
entire s'est fait l'interprete de ses desiddrata
devant la quatrime Commission de la dernire Assemble. 11 a obtenu, it cette occa-

sion, un credit supplmentaire de 14.000

francs pour la creation du Bureau international de renseignements universitaires.
Mais, si intressante que soit cette cration,
la mise en oeuvre des dcisions de la Com-

qui a t approuv par In Conseil, elgent

des moyens beaucoup plus considrables. Le

Conseil a. en effet, demand la Commission
d'tudier l'organisation raisonne du travail

intelleetuel par la collaboration internationale. Il y a l pour elle un champ immense

d'activit; elle s'est mise l'oeuvre ds la
premire anne et, dans toutes les domaines
scientifiques, elle a k prconis des so-

thodes de travail qui doivent faciliter la

diffusion des rsultats obtenus par les cher-

cheurs des diffrentes nations, leur viter

ainsi des efforts inutiles, permettre do faire
disparaltre les lacunes qui existent l'heure
actuello dans l'information scientifique, et,
d'une manire &kale, encourager le mouvement d'entente internationale entre les
milieux intellectuels.

Elle s'est galement attache A organiser

mthodiquement la collaboration iiniversitaire internationale. Enfin, elle s'efforce de
perfectionner les conventions internationales
dj eldstantes en matire de relations scientifiques, littraires, artistiques, scolaires; end

www.digibuc.ro

414

DOCUMENTE : COOPERAREA INTELECTUALA INTERNATIONALA

doit en prparer de nouvelles. Elle tudie

tous les moyens d'assurer une meilleure pro-

tection du travail intellectud.

Cette numration incomplte suffit prou-

ver que la Commission ne peut pas pleinement aboutir sans l'aide de collaborateurs
nombreux et qualifis. Les membres minents qui la composent ont pu, grace leur
exprience, dfinir le travail qui doit tre
accompli dans chacun de ces domaines; ils
se sont entours, au cours des sessions an-

nuelles de la Commission, de l'avis d'ex-

perts plus particulirement comptents dans

les diverses questions qu'ils avaient mises
l'tude. Mais, du travail de dfinition qu'ils

coopration intellectuelle fat associe dans

la plus large mesure it l'organisation de cet

Institut. Je suis persuad clue te Conseil

accepters de donner la Commission toutes

les autorisations ncessaires.
Il est bien entendu que la responsabilit
financire de la Socit des Nations ne serait nullement engage. La Commission de
coopration intelectu-elle aurait prparer,
sur la base de la subvention fournie par le
Gouvernement franais, l'organisation du nou-

vel Institut et lui fournirait un programme

de travail. La Commission utiliserait au
mieux des intrts gnraux de la coopration

intellectuelle les rsultats obtenus par l'In-

ont accompli, il faut passer it la mise en stitut qui pourrait collaborer b. la prparation
pratique, ce qui implique de longues recherches, des enqutes, nn norme travail de do-

des propositions que la Commission a it sou-

cumentation, l'entretien de relations rgu-

conslituerait Pinstrument dont elle a besoin

lires avec les milieux intellectuels du monde

entier et notamment avec les Commissions
nationales constitues dans un grand nombre

sans que ses attributions soient modifies

ou ses responsabilits augmentes, sans que
ses prrogatives soient le moins du monde

Commission, compose d'une section trs rduite du Secrtariat gnral, qui peut assurer
cette tche. La lecture des dbats de la Commission pendant sa session de 1923, ea elle
a lanc un appel la gnrosit des Etats et

ses devoirs envers le Conseil.

Wine d'Associations prives, fait ressortir

qu'elle a en ralit besoin d'un organisme
d'excution, d'un bureau ou d'un institut

nement franeais et le remerciant de sa gnreuse initiative;

L'accepte, en principe, et la renvoie h.

charg d'effectuer le travail minutieux qu'impliquent les dcisions de la Commission elle-

l'Assemb le pour l 'examen des points suivants:

de pays. Ce n'est pas le secrtariat de la

mettre au Conseil; l'Institut international

atteintes, non plus, eels va sans dire, que

Rsolution
*Le Conseil,
oPrenant acte de la proposition du Gouver-

1. Attributions du nouvel Institut;

2. Conditions administratives et juridiques

mme.

C'est cet instrument que le Gouvernement

franais se propose de donner b.la Commission.

Son intention a t nettement dfinie dans

la lettre de M. Franois Albert, ministre de
l'Instruction publique, it M. Bergson, lettre
dont le principe a t approuv Punanimit
par la Commission de coopration intellectuelle.
Le Gonvernement franeais serait dispos

fonder b. Paris un Institut international de

coopration intellectuelle en utilisant pour
son organisation les ides contenues dans le
rapport de la Commission au Conseil sur cette
question. Tous les frais seraient converts par

une subvention annuelle que le G ouvernement demanderait au Parlement franais de

voter.

Pour Men marquer son intention dsintresse de permettre le dveloppement de la

coopration intellectuelle internationale et de

faciliter le travail de la Commission que

prside M. Bergson, le Gouvernement frangais serait dsireux que la Commission de

de son fonctionnement;
3. Relations entre l'Institut projet et les
Institutions internationales existentes, d'ordre intellectuel, telles que l'Union des Associations internationales, l'Office international de bibliographic, le Conseil international de recherches, l'Union acadmique internationale, dont le site est 17.Bruxelles et
dont il importe de maintenir Pautonomieo.
2.

TRAVAUX DE LA COMMISSION DE
COOPERATION INTELLECTUELLE

Rapport de M. de Jouvenel et rsolution

adopte par le Conseil le 9 septembre 1924

La Commission de coopration intellectuelle a tenu ses troisime et quatrime sessions b. Genve, du 6 an 8 dcembre 1923
et du 24 au 29 juillet 1924, sous la prsidence

de M. Henri Bergson. Deux membres nouveaux assistaient aux sances: M. Lugones,

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

415

argentin, rdacteur en ehef de la Nacion de

tendre l'action de la Commission, prune

Buenos-Ayres, et le professeur Einstein, alle-

facon pratique, par Pintermdiaire d'institutions spcialises tablies dans divers pays.
Dans le mme ordre d'ides, et en tenant
compte, d'autre part, des constatations faites
au cours de ses sessions prcdentes sur la

man& L'ordre du jour de cette session tait

tres charg; deux sous-commissions, en particulier, la Sous-Commission de bibliographic)

et la Sous-Commission universitaire avaient

accompli, depuis la session prcdente, un
travail considerable; d'autres part, d'im-

portantes questions nouvelles taient soumises la Commission; enfin, un Comit

d'experts pour Pchange international des pu-

blications s'tait runi et avait abouti A des

propositions dtailles. Malgr cela, la Cornmission a pu, en quatre journes, puiser son
ordre du jour et aboutir it des conclusions
qui ont t prises, suivant son habitude constante, Punanimit.
La Commission a d'abord approuv les rap-

ports relatifs A Penqute institue depuis

1923 par le Conseil et PAssemble, sur la
situation du tTavail intellectuel. Elle a dcid
qu'en raison de la modicit de ses ressources

financieres, il convenait de mettre fin aux

recherches de caractre general qui avaient
t entreprises comme sondages et qui ont

disproportion entre Ptendue de son pro-

gramme et l'insuffisance de ses moyens d'excution, la Commission a dorm() avis favo-

rable au projet du Gouvernement francais

de crer Paris un Institut international de
coopration intellectuelle, qui serait mis
sa disposition. Mais nous ne demandons pas
ici au Conseil de se prononcer sur cette im-

portante affaire, qui est dja l'objet d'un

rapport special.
La question, si importante, des correspon-

dants de la Commission, a t rgle. La

Commission n'avait jusqu'A prsent qu'un

seul membre correspondant; il lui a sembl

utile d'en augmenter au besoin le nombre,
de facon appuyer l'action de ses membres
titulaires, et 4, favoriser Pclosion et le dveloppement de ces Commissions nationales de

contribu it fixer les objets de son attention;

coopration intellectuelle, qui seront comme

les prolongements d'elle-mme dans tous les
pays. Elle a appris que dans l'intervalle entre

ordre, que stir les sujets inscrits au programme

cette session et la prcdente, plusieurs de

ces Commissions ont t fondes; chacune

Penqute ne portera plus, jusqu' nouvel

de la Commission, et les rapports ne seront
plus publis lt part et in extenso, mais seulement, le cas chant, dans le Bulletin, de
international de renseignements universitaires.

Elle a galement approuv le rapport du

Comit directeur de cet Office, qui montre

Pintret de cette creation rcente, et l'ex-

tension qu'elle pourrait prendre si elle avait

un budget moins restreint.
Elle a adopt un projet de convention avec
l'Institut international de bibliographie de
Bruxelles. Ce projet, sans engager formellement la Socit des Nations au point de vue

financier, promet cependant cet Institut

une subvention dans le cas o les ressources

de la Socit des Nations le permettraient

et lui accorde le patronage de la Societe.
Il a paru la Commission gull convenaitr
d'une facon gnrale, d'encourager les institutions scientifiques ayant un caractre
nettement international, et que d'autre part
la bibliographie, source du travail scientifique, devrait tre un des piliers de Pdifice
d'organisation intellectuelle internationale.

Un des articles du projet assure le contede

de la Commission sur Porganisation patronne

par elle; un autre fixe son programme, Il y

a l une tentative trs intressante pour

comprend un choix des plus hautes personnalits intellectuelles de cheque pays.

La Commission a tudi et approuv les

conclusions du Comit des experts pour
Pcliange international des publications officielles, r6uni en vertu d'une resolution de la
quatrieme assemble. Les experts, aprs
avoir examine les Conventions de Bruxelles
de 1886 relatives A ces &flanges, ont constat

que ces Conventions n'avaient t signes

que par un petit nombre d'Etats, mais qu'en
maage des Conventions les changes entre
Etats et institutions savantes s'taient multiplies; en consquence, its proposent, non
pas de modifier ces conventions, mais d'y
ajouter un avenant qui permette d'autres
Etats d'y adhrer plus aisment. Les experts
ont, en outre, propose un nouveau projet de
convention relatif Pchange des publications scientifiques et littraires; cette convention, sans comporter d'obligations, amnerait les Etats constituer, peu peu, des
fonds des meilleurs ouvrages parus dans leurs
pays respectifs, destines A Pchange,

dire it Penrichissement peu de frais des

fonds trangers dans les principales bibliothques des pays. On sait que ces fonds
sont souvent trs incomplets, et qu'il y a l

www.digibuc.ro

416

DOCUMENTE : COOPERAREA INTELECTUALA INTERNATIONALA

un obstacle la connaissance mutuelle que

les nations doivent avoir les unes des autres.
Toujours dans la milme intention de fa. ciliter la diffusion internationale de la production inteilectuelle, et songeant ici, non
plus aux milieux de haute culture, mais au
public moyen, la Commission a fait sienne
une proposition de M. Hagberg Wright ten-

premiere fois au cours de la prsente session,

tandis que, sur le premier point, la Commission
est A la veille d'une tree heureuse conclusion
positive.

sommaire de bons ouvrages parus dans tous

les pays.
Stli la proposition de la Sous-Commission

ont amen la Commission A considrer comme

dant la publication annuelle d'nne liste

universitaire, la Commission plenire a adopt

comme suite aux propositions du Gouvernement espagnol, une srie de resolutions

La Sous-Commission de la proprite intellectuelle a present() et la Commission a

adopt() des suggestions relatives it la question

si grave de la proprit scientifique ; les rponses des gouvernements sur cette question
ncessaire une reunion d'experts pour rdiger

des conclusions dfinitives. D'autres resolutions ont trait It la protection des titres
professionnels et it la protection du droit
des associations internationales leur de-

relatives aux equivalences universitaires, d'une

nomination.

celles qui ont dep., the approuves l'an dernier

par le Conseil et PAssemble forment dsor-

national da la culture: celle du cinmato-

part et, d'autxe part, aux instituts scientiLa Commission a, d'autre part, aborde une
fiques internationaux. Ces resolutions et grande question, nouvelle pour elle, et qui
mais un plan assez complet pour faciliter la
circulation des professeurs et des tudiants
entre les univeisits de tous les pays, et pour
multiplier les formes internationales de Penseignement La Commission propose, dans le
mme domaine, un ac ord avec l'auteur de
l'Index generalls, repertoire des universits et

instituts scientifiques du monde. Elle de-

mande Pautorisition de procder certaines

&marches pour resserrer les liens entre elle et
les offices universitaires nationaux. Elle
recommande une serie de mesures propres
it completer ceiles qu'elle a dj prconises
pour la protection de la vie universitaire et de
Pactivit scientifique dans les pays de l'Europe centrale et oricntale particulierement
prouvs par la guerre. Elle decide de mettre
Ptude les suggestions de M. le professeur

Gilbert Murray relatives A Porganisation

d'un service de renseignement sur les diffrents systemes d'enseignement et les progres
gnraux de 1 enseignement dans les divers
pays. Elle adopte encore une proposition de
M. le professeur Millikan tendant A la crea-

tion d'un comit special de la Sous-Commission universitaire, pour Pchange entre

les diffrents pays des maitres de conferences

et tudiants avancs: cette organisation aura
une importance particulire pour les rapports

entre l'Europe et PAmrique.

Parmi les propositions de la Sous-Commission de bibliographie approuves par la
Commission plnire, il convient de signaler

celles qui ont trait A l'organisation inter-

nationale de la bibliographie analytique des

sciences physiques et celle des sciences sociales; ce dernier point a t abord pour la

touche un point dlicat du probleme inter-

graphe dans ses rapports avec la science, avec

l'instruction et avec les intrts gnraux de

l'intelligence. Elle prconise la publication
d'un catalogue des films scientifiques existent

dans le monde entier, la reunion d'un congres internatonal

des

cinmatographistes

et la preparation d'une exposition internationale du cinema scolaire.

Enfin, la Commission a propose d'accepter
l'offre gnreu se de la Croix-Rouge italienne:
cent mille lires qui seraient dist) ibues par sos

soins aux intellectuels russes ncessiteux et

elle a fait connaitre de quelle faeon elle

oprerait cette distribution.
fl ressort de cet expos, et il ressortirait
encore mieux de l'examen plus dtaill des
proces-verbaux de la Commission et de Pactivit quotidienne de son secretariat, que la
Commission est dcidement entre dens la

voie des realisations, et que, sur tous les

points de son trs vaste programme qu'elle

a abords, elle rencontre dsormais des concours de plus en plus nombreux et empresses.
L'ide qui a inspire le Conseil et PAssemble
en crant ce nouvel organe de la Societe des
Nations n'tait donc pas seulement juste et
belle; la preuve est faite maintenant qu'elle
tait pratique. Les plus grandes perspectives
sont ouvertes l'oeuvre si heureusement

entreprise et si bien conduite pour le rapprochement intellectuel des peuples.

En consequence, je propose au Conseil

d'approuver le rapport de la Commission de

cooperation intellectuelle et de le transmettre PAssemble.
Je lui propose, en outre, d'adopter la rsolution suivante:

www.digibuc.ro

417

POLIT ICA EXT ERNA

at. Le Conseil autorise la Commission de

cooperation intelleetuelle gugmenter le
nombre de ses membres correspondents suivent les regles propnses par elle.
4. Le Conseil invite le Secrtaire general
b, demander aux Etats qui n'ont pas encore
envoy leur avis sur la question de proprit
scientifique, faire parvenir leur rponse au
plus tard le 1-er jatvier 1925.
Le Conseil autorise la Commission de coo-

peration intellectuelle convoquer une reunion d'experts pour Ptude des divers problemes soulevs par la question de la proprit
scientifique.
3. Le Conseil invite le Secrtaire general,

conformment au 'voeu exprim par la Conference de Genes en avril 1922 et auquel la

Commission s'est associe, it engager les

conference d'experts pour l'tude des divers

problemes soulevs par la question de la

proprite scientifique, notamment par les
rapports de M. le senateur Ruffini et les
reponses des gouvernements sur cede question.

Elle invite la Commission de cooperation in-

tellectuelle, apres consultation avec le Coorganiser cette reumite conomique,

nion en 1925.
S.' L'ASsemble, constatant avec satisfaction les resultats importants atteints par la
Commission de cooperation intellectuelle en
ce qui concerne la coordination des travaux
bibliographiques dans le domaine de la phy
11

gigue, invite la Commission it poursuivre des

&marches analogues dans le domaine des

mitres sciences, en premier lieu des science
sociales.

nations qui ne l'ont pas encore fait ad4. L'Assemble, prenant acte de Papproba
hrer aux conventions de Berne relatives tion donne en principe par le Conseil an proau droit d'auteur.
jet d'acord avec l' Institut international de bi4. Le Conseil autorise la Section des bu- bliographie de Bruxelles, approuve cet accord.
reaux internationaux ouvrir un registre
5. L'Assemble approuve le rapport du
d'inscription des associations et institutions
internationales, de caractere social, scientifique, artistique et litteraires

5. Le Conseil approuve en principe le

projet d'accord avec l'Institut international
de bibliographie de Bruxelles, sous reserve
de la question des subventions financieres,
et le renvoie l'Assemble.
6. Le Conseil autorise la Commission de
cooperation intellectuelle runir un comit
d'experts pour la coordination de la biblio-

graphie des sciences konomiques et lours

prolongem en ts.

Le Conseil demande l'Assemble de rechercher les moyens financiers ncessaires

pour l'excution des paragraphes 2, 5 et 6
de la resolution.

R'solulion el you adopts sur le rappoit

de la deuxUme emmission par l'Assemble
dans sa sl5ance du mardi 23 seprembre 1924

(matin)
1. L'Assemble constate avec plaisir que

le rsean des Commissions nationales de

cooperation intellectuelle devient de plus en

plus complet.
Elledemande au Conseil d'inviter nouveau

les gouvernements des Etats qui ne Pau-

raient pas encore fait it encourager la creation

de commissions nationales et, si possible,
de les soutenir financirement 'dens leur
oeuvre d'entr'aide intellectuelle.

2. L'Assemble estime, avec le Conseil,

serait hantenient desirable de runir une

Comae des experts pour l'change international des publications. Elle prie le Gouverne-

ment beige de bien vouloir preter ses bons

offices en vue d'assurer les adhesions partielles la Convention gnrale de Bruxelles
de 1886, prvues dans la premire resolution
du Comit des experts.

Elle demande au conseil d'inviter aussi

tons les Etats signataires ou non des Con-

ventions de 1886 bien vouloir examiner la

possibilit d'accepter la nouvelle Convention
pour l'change des publications scientifiques
et littraires projet par le Comit des experts.
6. L'Assemble charge l'Office international de renseignements universitaires de ru -

nir en un texte d'ensemble toutes les re-

commendations de la Commission de cooperation intellectuelle en matire universitaire.

Sinspirant des propositions faites par le

Gouvernement espagnol it la quatrieme Assemble et de la suggestion du dlgu de la

Perse concernant les equivalences, faite la
deuxime Commission, elle prie tous les
Edats de faire connaitre les dispositions qu'ils
auraient prises ou se proposeraient de prendre dans le sens indiqu par la Commission
de cooperation intellectuelle, en vue de se
rapprocher, autant que possible, des buts
vises dans les dites propositions.
7. L'Assemble, constatant avec plaisir

qu'un nombre considerable d'Etats ont re-

pondu favorablement au voeu formul Panne(' dernire en vue de faciliter les voyages

d'tudiants, invite tons les Etats:

www.digibuc.ro

418

DOCUMENTE: COOPERAREA INTELECTUALA INTERNATIONALA

a) A donner une suite favorable aux demandes soumises par les associations d'tu-

diants et destines faciliter les changes

d'tudiants;
b) A accorder des facilits de voyage analogues aux prosesseurs et aux saN;ants &-

ment qualifies, se rendant dans les pays

trangers dans un but scientifique;
c) A crer des bourses dans les buts mentionnes sous les paragraphes a) et b).

8. L'Assemble, convaincue de la ncessit

de la solidarit des nations, ayant haute-

ment apprci les rsultats de cette solidarit

en ce qui concerne cprtains pays, dans le

domaine conomique et financier, serait heureuse de voir ce principe appliqu dans

le domaine intellectuel.
Elle invite la Commission de cooperation
intellectuelle de mettre a l'tude et, le cas
cheant, de renvoyer au Comit financier la
question d'un emprunt international sous le
contrAle de la Societe des Nations, destine
exclusivement au dveloppement intellectuel
des Membres dP la Societe des Nations qui le
dsireraient.

9. L'Assemble exprime le desk que la

de cooperation intellectuelle
adresse, sous Pantorit du Conseil, le meme
appel aux universits, academies et socits
scientifiques, dans l'intrt des travailleurs
Commission

intellectuels de la Howie, qu'elle lenr a

adresse en novembre 1922 en faveur des travailleurs intellectuels de l'Autriche. Elle prie

le Conseil de bien vouloir agir cet gard

comme il a agi dans l'intrt de l'Autriche.
10. L'Assemble,
Convaincue de l'importance fondamentale

qu'il y a familiariser la jeunesse du monde

entier avec les principes et le travail de la

Societe des Nations, et a habituer les jeunes
generations considrer la cooperation internationale comme la mthode normale de
conduire les affaires du monde;
Ayant note les resolutions adoptes par la
quatrime Assemble concernant l'encouragement des relations entre les jeunes gens
de diffrentes nationalits et l'instruction de
la jeunesse dans les ideals de la Societe des
Nations,
Est d'avis que de nouvelles &marches devront tre faites pour poursuivr ces buts.
Et, par consequent, prie le Secretariat de

rechercher les moyens les plus propres a

dvelopper et coordonner les efforts destines favoriser ces relations, ainsi qu'a
donner it la jeunesse de tons les pays un
enseignement sur les ideals de paix mondiale

et de solidarit, et de presenter un rapport

sur ce sujet la sixime Assemble.
Vceu

En rponse aux trois questions qui lui ont

t poses par le Conseil,
Considrant que les resolutions prcdentes et, d'une faon gnrale, le programme
tout entier de la Societe des Nations en ce
qui concerne la cooperation intellectuelle, seront executes beaucoup plus facilement, grace

l'Institut international que le Gouverne-

ment franais a propose de fonder et de

mettre L la disposition de la Societe des Na-

tions, l'Assemble prend acte de ce que le

Conseil a accept, en principe, le don gnreux auquel l'Assemble tient I rendre
un hommage &latent,
Dsirant souligner le caractre internatio-

nal que l'Institut devra avoir, tent par le

programme de ses travaux que par le choix

de son personnel, selon l'intention du Gouvernement franais, ainsi que du Conseil,
L'Assemble emet le voeu suivant:
A. Les attributions du nouvel Institut seront dfinies par la Commission de cooperation intellectuelle, conformment aux prin-

cipes tablis par elle-mme aprs qu'elle

aura procde aux consultations ncessaires

pour viter les doubles emplois et aux
indications du Conseil et de l'Assemble. Ces

attributions pourront tre developpes luterieurement par la Commission, avec l'assentiment du Conseil et de l'Assemble.
B. Le Conseil de ta Societe des Nations
est invite prendre, avec le Gouvernement
franais, tous les accords ncessaires Ptablissement, a la continuit et au bon fonctionnement de l'Institut.
Suivant ces accords, l'administration de
l'Institut devra tre confie la Commission
de cooperation intellectuelle agissant comme
Conseil d'administration. Celui-ci dlguera,
avec l'approbation du Conseil, cinq personnes
de nationalits differentes, qui formeront un

Comit de direction. Les fonctions du Comite de direction, qui so runira au moins

tons les deux mois. de mme que la (lurk
du mandat de ses membres et le systme
de roulement selon lequel ils seront renouveles, seront determines par la Commission
de cooperation intellectuelle.
Le budget et les comptes de la Fondation seront communiqus au Conseil et it l'Assemble.
Les comptes seront verifies, au moins une fois
par an, par le Commissaire aux comptes de la

Societe des Nations. Le rapport de celui-ci

sera joint au budget et aux comptes.

www.digibuc.ro

419

POLITIOA EX TERNA

C. La Commission de cooperation intellec-

tuelle dterminera dams chaque cas, aprs

avoir consult les parties intresses, et d'accord avec elles, les rapports des institutions

mentionnes dans la rsolution du Conseil

ou de toutes autres institutions de caractre
intellectuel, avec 1' Institut international.

des Nations) tous accords ncessaires pour

assurer l'organisation, l'existence et le fonctionnement normal de l'Institut. Conform&
ment au dsir du Gouvernement italien, les
principes gnraux a incorporer aux acrords
de cette nature seront analogues it ceux qui

ont t tablis par rapport l'Institut de

La Commission de roopration intellec- coopration intellectuelle qui doit tre cr

tuelle sera prte collaborer avec ces insti- Paris.
tutions, en vue de rsoudre des questions
On aura soin d'viter, par vole de consulparticulires, sans cependant porter en au- tation, tous doubles emplois.
cune manire atteinte leur autonomic.
3.

4.

FONDATION D'UN INSTITUT INTERNATIONAL POUR L'UNIFICATION LU

DROIT PRIVE

PROPUNEREA D-LUI SEXTIL PUSCARIU PRIVITOARE LA IMPRUMUTU

OFFRE U GOUVERNEMENT ITALIEN

P7oposition taile lc la huitime sance de la

CULTURAL
deuxime commission , le 17 septernb-e 1924,

Rsolution adopte par l'Assemble dans sa par M. Serlit Pufcariu, dleju de la Ronsance du mardi 30 seplembre 1924 (aprsmanie.

midi) sur la proposition de la deuxime

Commission

L'Assenible exprime sa profonde recon-

Aprs les annles difficiles de la priode

de la guerre, remplies de proccupations d'un

autre ordre, e, aprs Pepo pie d'isolement,

avons de nouveau un commencement
l'offre gnreuse de fonder it Rome un In- nous
de
collaboration
internationale eans le dostitut international pour l'unification on maine des proccupations
scientifiques, sePharmonisation et la coordination du droit pri- reines et desintresses. Cette collaboratio
v, sous la direction de la Socit des Na- internationale est die surtout h la Commisnaissance au Gouvernement italien pour

tions.

L'Assemble, rappelant les termes de sa

rsolution du 23 septembre 1924, relative it
la fondation de l'Institut international de
cooperation intellectuelle, invite le Conseil it
accepter cette offre au nom de la Socit, et,

dans son desk de souligner le caractre international que cet Institut devrait possder
en ce qui concerne le programme de ses travaux et le choix de son personnel, d'accord
aver les intentions du Gouvernement italien,

sion de Coopration intellectuelle qui, sortie

de la phase du tatonnement et des etudes,

est entre maintenant dans la phase rjouissante des ralisations. Je me permets pour-

tant de remarquer que le mot coopration

qui dsigne cette Commission implique quelque chose de plus qu'une simple collabora-

tion. Dans la no ion de coopration est im-

plicitement comprise non seulement l'ide de

l'tablicsement d'un contact inint errompu et

a) Les pouvoirs et les fonctions du nouvel

direct entre les travailleurs intellectuels et

les institutions savantes des diffrents pays,
d'une solidarisation de tous
mais aussi

rection seront dtermins par le Conseil de

soin. Ce noble esprit de solidarit, qui anime

la Socit des Nations, a donn naissance

Dcide:

Institut et la constitution de son Conseil

d'administration et de son Comit de dila Socitit des Nations, d'accord avec le

Gouvernement italien;
b) Le Conseil de la Socit des Nations est
invit h, conclure avec le Gouvernement
italien, spits consultation des organisations

comptentes (notamment du Comit d'experts prvu dans la resolution de la cinquime

Assemble du 19 septembre 1924, de la

Commission de coopration intellectuelle et
des organisations techniques de la Socit

pour shier celui qui se trouve dans le be-

des actions du plus t aut ordre moral. La

restauration de l'Autriche et de la liongrie
par la volont collective de tons les Etats
est une des plus belles pages de Phistoire de
la Socit de Nations. Les rsuLats obtents
justifient le plus grand optimisme et, puisque
seul Poptimisme engendre des ides fecondes,
permettez-moi de croire que le systme employ pour la restauration conomique et fi:
nancire de quelques Etats qui se sont trou-

www.digibuc.ro

420

DOCUMENTE : CCOPERAREA INTELECTUALA INTERNATIONALA

vs dans l'impossibilit de yaincre par leurs

propres forces les difficultts qui barraient
lent el emin, pourrait tre adopt aussi pour
une restauration intellectuelle de ceux qui
en ont un imprieux besoin.
Seulement, le problme se pose d'une faon

diffrente dans chaque Etat. Les enqutes

entreprises par la Commission de Coopration

intellectuelle ont montt quil y a des na-

tions d'une ancienne civilisation chez lesquellesles difficults d'ordre financier mettent en

danger le travail intelleetuel. La restauration financire de ces pays devait avoir

comme suite naturelle le retour . la vie intellectuelle traditionnelle, mais il y a aussi
d'autres pays avec un commencement sou-

ment intellectuel normal et organique, mais

il serait dsolant d'tre oblig d'attendre si

long,emps. Il y aurait ponrtant un autre

moyen qui, s'il tait employ, aurait pour
effet de lens faire gagner du temps: ce serait l'emprunt d'Etat dans un but intellectuel. 11 aurait l'avantage vident de donner
l'Etat la possibilit de se procurer tout de
suite ce ou'une volution hisiorique Mayorable ne lui a pas permis d'acquerir jusqu'a
prsent: des coles, des institutions de culture, tant pour la nafion principale que pour
les minorits qui l'habi ent. Mall; eureusement, nons vivons une poque on les em-

wants extrieurs d'Etat sont, en quelque

sor.e, discrdits.

vent remarquable de civilisation pour lesquels

la consolidation culturelle &passe en importance toute autre proccupation, leur restau-

je suppose cependant q ue si la Socit

de, Nations po iyait donner son haut appui

dui t les modifications ierritoriales les plus im-

l'argent emprunt sera employ uniquement

dads des buts i te]lectuels.
Le dveloppement intellectuel des jeunes

moral et patronner le dveloppement intellec-

ration financire et Ponomique tant en tuel de tels pays, comme elle a patronn la
fonctions de la premire.
restauration conomique et financire d'auDe mame, dans les nouveaux Etats qui tres pa s, les cranciers retrouveraient la
ont pris naissance da' s le centre, dans le confiance et le controle de la Socit des
sud et l'est de l'Europe on la gi erre a pro- Nations serait une garantie suffisante que
portantes et a pos les problmes les plus
difficiles, tout doit tre adapt aux nouvelles
circonstances et quelquefois mme cr de

toutes pikes.
Dans les difficults financires que nous
traversons maintenant avec la monnaie du
pays dprciae et avec uue rforme agraire
andacieuse ayant chang les bases de 1 quilibre social, des pays comme la Roumanie se
voient dans une sitt ation extrmement dif-

ficile: bien que le pays soit riche, il est

dans l'impossibilitt presque de Irouver les
moyens matriels necessaires pour crer la

plupart des institutions d'enseignement dont

sa jeunesse dsireuse de s'ins ruire aurait
besoin.

Abandonns leurs propres moyens, ces

Pt il n'est pas seulement question de
celui que j'ai
onneur de reprsenter ici
ne pourraient pas se procurer les fonds ncessaires des ins couvrir tons leurs besoins intellectuels actuels et a leur faire regagner le temps perdu. Dans une cinquantaine d ann'es peut-tre, s'ils taient laiss:s
leurs propres ressources, ils auraient l'appareil ncessaire pour pouvoir entrer en concurrence avec les pays ayant un dveloppepays

Etats, don t je parlais tout a l'heure n'est

pas seulement une question interne qui les
regarde exclusivement, car dans ces pays il y

a des forces neuves et igoureuses qui, li-

brtes des conditions difficiles dans lesquel-

les elles ont vcu jusqu' prsent, sont capables d.apporter it I &volution de la eh ilisation humaine, une contribution insouponn(e.

Je proposerais done le projet de rsolnlution suivant :

La 5-rne Assemble, convaincue de la
ncessit de la solidarit des nations, avant
hautement apprci les rsultats de Cette
solidarit en ce qui concerne certains pays
dans le domaine conomique et financier,
serait teureuse de yoir ce principe appliqu
dans le domain intellectuel.
Elle invite la Commission de Coopra-

tion intellectuelle a me tre l'tude la

question d'un emprunt international sous

le contrle de la Socit des Nations destin exclush ement aux dveloppements intellectuels des membres de la Socit des
Nations qui le dsireraient,

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

421

7. CURTEA PERVINENTA DE JUSTITIE INTERNATIONALA

membres de la Cour d'arbitrage appartenant

1.

aux tats nientionns l'annexe au Pacte

STATUTUL

Statut de la Cour permanente de justice

internationale adopt par l'Assemble de la
Socits des Nations le 13 clcembre 1920
Indpendamment de la Cour
Art. 1.
d'arbitrage, organise par leg conventions de
La Haye de 1899 et 1907, et des tribunaux

spciaux d'arbitres, auxquels les tats demeurent toujours libres de confier la solution de leurs diffrends, il est institu, conformment it 1 article 14 du Pacte de la Societe des Nations, une Cour permanente de
justice internationalea.

on entrk ultrieurement dans la Societe des

Nations, ainsf nue les personnes designees
conformment Palina 2 de l'article 4, it
procder dans un dlai determine par groups nationaux la presentation de persmmes
en situation de remplir les fonctions de membre de la Cour.
Chaque groupe ne pent en aucun cas pre-

senter plug de quatre personnes, dont deux

au plus de sa nationalit. En aucun cas, il
ne pent tre prsent un nombre de candidata plus lev que le double des places
remplir.

Art. 6. kvant de procder cette designation il est recommand chaque

CHAPITRE I

Organisation de la Cour
Art. 2. La Cour permanente de justice
internationale est un corps de magistrats
ind pendants, lus, sans gard itleur nationaMA, parmi les personnes jouissant de la

plus haute comidration morale, et qui ru-

nissent les conditions requises pour l'exercice,

dans leurs pays respectifs, des plus hautes

fonctions judiciaires ou qui sont des jurisconsultes possdant une competence notoire
en matire de droit international.

Art. 3. La Cour se compose de 15 mem-

bres: 11 juges titulaires et 4 juges supnlants.

Le nombre des juges titulaires et des juges

suppleants pout tre ventuellement augment par PAssemble, sur la proposition
du Conseil de la Societe des Nations, concurrence de 15 juges titnlaires et 6 juges

national de consulter la Plus haute Cour

beroupe
de
justice, les Facults et Pcoles de droit, les
Academies nationales et les sections nationales d'Acadmies internationales, voues

l'tude du droit.

Art. 7. Le Secrtaire general de la Societe des Nations dresse, par ordre alphabetique, une Este de toutes les personnes
ainsi designees: seules ces personnes sont eligibles, sauf le cas prvu Particle 12, para-

graphe 2.
Le Secrtaire general communique cette
liste PAssemble et au Conseil.
Art. 8. L'Assemble et le Conseil proddent, indpendamment l'une de l'autre,
l'lection, d'abord des juges titulaires, ensuite des juges supplants.
Art. 9. Dans toute election, les lecteurs
auront en vue que les personnes appeles

su pplants.

faire partie de la Cour, non seulement runissent individuellement les conditions requises,

lus par l'Assemble et par le Conseil sur une

liste de personnes presentees par les groupes

mais assurent dans l'ensemble la representation des grandes formes de civilisation et

Art. 4.Les membres de la Cour sont

nationaux de la Cour d'arbitrage, conformment aux dispositions suivantes.

En ce qui concerne les membres de la

des principaux systemes juridiques du monde.

Art. le_ Sont elus ceux quit ont runi

Societe qui ne sent pas reprsents a la Cour

permanente d'arbitrage, les listes de candi-

Ia majorit absolue des voix dans PAssemble

et dans le Conseil.
Au cas o le double scrutin de l'Assemble

celles stipules pour les membres de la Cour

d'arbitrage par l'article 44 de la convention

et du Conseil se porterait sur plus d'un ressortissant du mme membre de. /a Socit
des Nations, le plus ag est seul lu.
Art. 11. Si apres la premire seance d'lection il reste encore des sieges it pourvoir,

dats seront presentees par des groupes nationaux &sign& cet effet par leurs gouvernements dans les mmes conditions que

de La live de 1907 sur le rglement pacifique des conflits internationaux.

Art. 5. Trois mois au moins avant la

date de Plection, le Secrtaire general de

la Societe des Nations invi e par crit les

il est precede de la mme manire une

secnnde, et s'il est ncessaire, une troisieme.
Art. 12.Si aprs la troisieme sance
d'lection, il reste encore des sieges a pour-

voir, il pent 'are A, tout moment forme sur

www.digibuc.ro

422

DOCUMENTE : CURTEA PERMANENT/ DE JUSTITIE INTERNATIONMA

la demande, soit de PAssemble, soit du Conseil, une commission mdiatrice de six membres, nomms trois par i'Assemble, trois par

le Conseil, .en vue de choisir pour chaque

sige non pourvu un nom prsenter l'adoption spare de PAssemble et du Conseil.
Peuvent otre portes sur cette liste,
Punanimit, toutes personnes satisfaisant aux
conditions requises, alors mme qu'elles

n'auraient pas figur sur la liste de prsentation vise aux articles 4 et 5.

Si la commission mdiatrice constate

qu'elle ne peut r6ussir h assurer l'lection, les

membres de la Cour dj nomms pourvoient
aux siages vaeants dans un dlai it fixer par le

d'une commission d'encinte, ou it tout autre

tre.

En cas de doute la Cour dcide.

Les membres de la Cour ne
peuvent tre relevs de leurs fonctions que

Art. ls.

si, au jugement unanime des autres membres,

ils ont cess6 de rpondre aux conditions requ ises.

Le Secrtaire gnral de la Socit des

Nations en est officiellement inform par le

greffier.

Cette communication amporte vacance de

sige.

Conseil en choisissant parmi les personnes

Art. 19. Les membres de la Cour jouissent, dans l'exercice de leurs fonctions, des
privilges et immunits diplomatiques.

PAssemble soit dans le Conseil.

Art. 20. Tout membre de la Cour dolt.

avant d'entrer en fonctions, prendre, en

qui ont obtenu des

suffrages, soit dans

Si parmi /es juges il y a partage gal de

voix, la voix du juge le plus g l'emporte.

Art. 13.Les membres de la Cour sont

lus pour neuf ans.
Ils sont rligibles.
Ils restent en fonctions jusqu' leur remplacement. Aprs ce remplacement, ils con-

tinuent de connatre des affaires dont ils

sont dj saisis.

Art. 14. II est pourvu aux sites de-

venus vacants, selon la mthode suivie pour

la premire lection. Le membre de la Cour

du en remplacement d'un membre dont le

mandat n'est pas expir, achve le terme du
mandat de son prdcesseur.

Art. 15. Les juges supplants sont appels dans l'ordre du tableau.
Le tableau est dress6 par la Cour, en tenant compte d'abord de la priorit6 d'lection et ensuite de Panciennet d'ge.

Art. 16. Les membres de la Cour ne

neuvent exercer aucune fonction politique

ou administrative. Cette disposition ne s'applique pas aux juges supplpts en dehors de
l'exercice de leurs fonctions prs de la Cour.
En cas de doute la Cour dcide.

Art. 17. Les membres de la Cour ne

peuvent exercer les fonctions d'agent, de

conseil on d'avocat dans aucune affaire
d'ordre international. Cette disposition ne
s'applique aux juges supplants que relative-

ment aux affaires pour lesquelles ils sont

appels exercer leurs fonctions prs de la
Cour.

Ils ne peuvent participer au rglement

d'aucune affaire dans laquelle hs sont antrienrement intervenus comme agents, conseils ou avocats de l'une des parties, membres d'un tribunal national ou international,

sance publique, engagement soienner d'exer-

cer ses attributions en pleine impartialit

et en toute conscience.
Art. 21. La Cour Oft, pour trois ans,

son prsident et son vice-prsident: ils sont

rligibles.

Elle nomme son greffier.

La fonction de greffier de la Cour n'est

pas incompatible avec celle de secrtaire gnral de la Cour permanente d'arbitrage.

Art. 22.Le si6ge de la Cour est fix

La Haye.

Le prsident et le greffier rsident au sige

de la Cour.
Art. 23. La Cour tient une session chaque anne.
Sauf disposition contraire du rglement de
la Cour, cette session commence le 15 juin,
et continue tant que le rle n'est pas puis.

Le prsident convoque ta, Cour en ses-

sion extraordinaire quand les circonstances

l'exigent.

Art. 24. Si, pour une raison spciale,

l'un des membres de la Cour estime ne pouvoir participer au jugement d'une affaire
dtermine, il en fait part au prsident.
Si le prsident estime qu'un des membres
de la Cour ne doit pas pour une raison spciale siger dans une affaire dtermine, il
en avertit celui-ci.
Si, en pareil cas, le membre de la Cour et
le prsident sont en dsaccord, la Cour dcide.
Art. 25. Sauf exception express6ment

prvue, la Cour exerce ses attributions en

sance plnire.

Si la prsence de 11 juges titulaires n'est

pas assure, ce nombre est parfait par Pentr6e en fonction des juges supplants.
Toutefois, si 11 juges ne sont pas dispo-

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

nibies, le quorum de 9 est suffisant pour

constihier la Cour.

423

La Cour constituera pour chaque priode

de trois minds une chambre spciale com-

Art. 26. Pour les affaires coneernant le

pose de cinq juges design& en tenant compte

vises dans la partie XIII (travail) du trait

de Versailles et les parties correspondantes
des mitres &sites de paix, la Cour statnera
dans les conditions ci-apres:
La Cour constituera pour cheque priode
de trois annes tine chambre spciale coin-

l'article 9. Deux juges seront, en outre, designs pour remplacer celui des juges qui
se trouverait dans l'impossibilit de siger.
Sur la demande des parties, cette chambre
statuera. A &Nut de cette demande, la Cour

travail et spcialement pour les affaires

pose de cinq juges dsigns en tenant compte,

autant que possible. des prescriptions de Par-

autant que possible, des prescriptions de

siegera avec ie nombre de juees prvu

l'article 25. Si les parties le dsirent, ou si
la Cour le decide, les juges seront assist&

de quatre assesseurs techniques siegeant

Os pour remplacer celui des juges qui se leurs St& avec voix consultative.
Si l'une seulement des parties a un de
trouverait dans l'impossibilit de sieges. Sur
la demande des parties, cette chambre sta- ses ressortissants sigeant comme juge dans
tuera. A dfaut de cette demande, la Cour la chambre prvue Paiina precedent, le
president priers un autre juge de ceder sa
sigera avec le nombre de juges prvu
ticle 9. Deux juges seront, en outre, dsig-

l'article 25. Dans tous les cas, les juges sont

assists de quatre assesseurs techniques si-

geant leurs ones avee voix consultative

et assurant une juste representation des intrts en cause.
Si l'une seulement des parties a un de ses
ressortissants sigeant comme juge dans la
chambre prvue l'alina precedent, le president priera un autre juge de ceder sa place
a un juge choisi par l'autre partie, en con-

f ormit de Particle 31.

Les assesseurs techniques sont ehoisis dans
chaque cas special d'apres les regles de procedure vises it Particle 30, sur une liste

ild'assesseurs pour litiges de travaih, compose de noms prsents a raison de deux

par chaque Membr de la Societe des Nations et d'un nombre gal prsent par le
Conseil d'administration du Bureau international du Travail. Le Conseil designers par
moitie des reprsentants des travailleurs et
par moiti des reprsentants des patrons pris
sur la liste prvue Particle 412 du trait.
de Versailles et les articles correspondants
des autres traits de paix.
Dans les affaires coneernant le travail, le
Bureau international aura la facult de fournir it la Cour tons les renseignements ncessaires, et it cet effet, le directeur de ce
Bureau recevra communication de toutes
les pieces de procedure presentees par
crit.

Art. 27. Pour les affaires coneernant le

transit et les communications, et spcialement pour les affaires vides dans la partie
XII (ports, voies d'eau, voies ferres) du
trait de Versailles et les parties correspondantes des autres trait& de paix, la Cour statuera dans les conditions ci-aprs:

place it un juge choisi par Ventre partie, en

conformit de l'article 31.
Les assesseurs techniques seront choisis
dans chaque cas special d'apres
rgles
de procedure vises l'article 30, sur une
liste ad'assesseurs pour litiges de transit et

de communications, composea de noms pre-

sents raison de deux par chaque membre

de la Societe des Nations.

Art. S.Les chambres spciales prvues

aux articles 26 et 27 peuvent, avec le consentement des parties en cause, siger ailteurs qu'a La IIaye.

Art. 29.En vue de la prornpte expedi-

tion des affaires, la Cour eqmpose annuellement une chambre de trois juges, appeles

statuer en procedure sommaire, lorsque les

parties le demandent.

Art. 30. La Cour determine par un r-

glement le mode suivant lequel elle exerce

ses attributions. Elle rgle notamment la

procedure sommaire.

Art. 31.Les juges de la nationalit de

ehacune des parties en cause conservent le

droit de siger dans l'affaire dont la Cour
est saisie.
Si la Cour compte sur ie siege un juge de
la nationalit d'une smile des parties, l'autre
partie peat designer pour siger un juge sups'il s'en trouve un de sa nationalit.
S'il n'en existe pas, elle peut choisir un juge
pris de preference parmi les personnes qui
ont t l'objet d'une presentation en conf ormite ds articles 4 et 5.
Si la Cour ne compte sur le siege aucun
juge de la nationalit des parties, chacune
de ces parties pent prodder la designation
ou au choix d'un juge de la mme manire
qu'au paragraphe precedent.

www.digibuc.ro

424

DOCUMENTE : CURTEA PERMANENTA DE JUSTITIE INTERNATIONALA

Lorsque plusieurs parties font cause commune,

elles

ne

positions particulires des trait& en vigueur,

comptent pour rappli- rgles par le Conseil, et dans tons les cas,

cation des dispositions qui precedent que

sans gull puisse en resulter pour les parties

aucune intalit devant la Cour.
Les juges dsigns ou cboisis comme il est
Lorsqu'un Etat, qui West pas membre de
dit aux 2 et 3 du present article doivent la Societe des Nations, est partie en cause,
satisfaire aux prescriptions des articles 2, 16, la Cour fixer& la contribution aux frais de
17, 20 et 24 du present acte. Ils statuent la Cour que cette partie devra supporter.
sur un pied d'galit avec leurs collgues.
Art. 36.La competence de la Cour s'tend
Art. 32. Las juges titulaires recoivent
toutes affaires que les parties lui soumetune indemnit annuelle h. fixer par l'Assem- tront, ainsi qu' tons les eas spcialement prepour une seule. En cas de doute la Cour decide.

bie de la Societe des Nations sur la proposition du Conseil. Cette indemnit ne peut tare
diminue pendant la dure des fonctions du

vus dans les trait& et conventions en vigueur.

dtermine de la mme manire pour la dure

de ses fonctions.

soit ultrieurement, declarer reconnatre des

a present comme obligatoire, de plein droit
et sans convention speciale, vis--vis de tout

Les membres de la Societe et Etats mentionnes Pannexe au Pacte pourront, soit

juge.
lors de la signature ou de la ratification du
Le president recoit une indemnit speciale protocole, auquel le present acte est joint,

Le vice-president, les juges et les juges

supplants regoivent dans Pexercice de leurs
fonctions une indemnit it fixer de ia mme
manire.

Les juges titulaires et supplants qui ne

resident pas au siege de la Cour recoivent
le remboursement des frais de voyage ncessits par Paccompiissement de leurs fonctions.
Les indemnits dues aux juges design& on

choisis conformment it Particle 31 sont reglees de la mme manire.

Le traitement du greffier est fix par
le Conseil sur la proposition de la Cour.
L'Assemble de la Societe des Nations, sur
la proposition du Conseil, adoptera un reglement special fixant les conditions sous lesquelles des pensions'seront. alloues au person-

nel de la Cour.

Art. 33.Les frais de la Cour sont sup-

port& par la Societe des Nations de la inanire que PAssemble decide sur la proposition du Conseil.
CHAPITRE II

autre membre ou Etat acceptant la mme

obligation, la juridiction de la Cour sur toutes

ou quelques-unes des categories de diffrends

d'ordre juridique ayant pour objet:

a) Pinterprtation d'un trait ;
b) tout point de droit international ;

c) la ralit de tout fait qui, s'il tait

tabli, constituerait la violation d'un engagement international ;

d) la nature ou Ptendue de la reparation

due pour la rupture d'un engagement international.
La declaration ci-dessus vise pourra tre
faite purement et simplement ou sous condition de rciprocit de la part de plusieurs
ou de certains membres ou Etats, ou pour
un dlai determine.
En cas de contestation sur le point de savoir si la Cour est comptente, la Cour decide.

Art. 37. Lorsqu'un trait ou convention

en vigueur vise le renvoi une juridiction

tablir par la Societe des Nations, la Cour
constituera cette juridiction.

Art. 38. La Cour applique:

Comp.:tence de la Cour * )

Art. 34. Seuls les Etats ou les membres

de la Societe des Nations ont qualit pour
se presenter devant la Cour.
Art. 35.La Cour est ouverte aux membres de la Societe des Nations ainsi qu'aux
Etats mentionns l'annexe au Pacte

1. Les conventions internationales, soit gnerales, soit spciales, tablissant des regles
expressment reconnues par les Etats en litige ;
2. La coutume internationale,comme preuve

d'une pratique gnrale, accept& comme

tant le droit ;

Les conditions auxquelles elle est ouverte

aux autres Etats, sont, sous reserve des dis-

3. Les principes gnraux de droit reconnus

par les nations civilises ;
4. Sous reserve de la disposition de l'article

*) Nola Red. Dispozitiile diferitelor con-

Justice ii.ternattorale: &tie D. No. 4 Collec-

ventii p tratate cuprinznd clauze privi- tion des textes concernant la cOmptence de
toare la competinta Curtii se gsese in volumul Publications de la Cour Fern anente de

la Cour.

www.digibuc.ro

ed, 1 Juin 1924, La Haye.

POLITICA EXTERNA

59, les decisions judiciaires et la doctrine des

publicistes les plus qualifies, comme moyens

auxiliaires de determination des regles de

d roit.

La presente lisposition ne porte pas atteinte la facult pour la Cour, si les parties
sont d'accord, de statuer ex aequo et bono.

495

La communication se fait par l'entremise

du velie dans l'ordre et les dlais determines

par la Cour.
Toute piece produite par l'une des parties
doit tre communique l'autre en copie
certifie conforme.

La procedure orale consiste dans l'audition par la Cour des tkmoins, experts, agents,
conseils et avocats.

CHIPITRE Ill

Art. 44. --Pour toute notification it faire

Procdure

ait lieu en franais, le jugement sera prononce

d'autres personnes que les agents, conseils

et avocats, la Cour s'adresse directement au
gouvernement de l'Etat sur le territoire
duquel la notification doit produire effet.
Il en est de meme s'il s'agit de faire pro-

en cette langue. Si les parties sont d'accord

pour que toute la procedure ait lieu en an-

moyens de preuve.

Art. 39. Les langues officielles de la Cour

sont le franais et l'anglais. Si les parties

sont d'accord pour que toute la procedure
glais, le jugement sera prononce en cette

dder sur place l'tablissement de tous

Art. 45.Les &bats sont dirigs par le

president, et b. Gaut de celui-ci par le viceA (Want d'un accord fixant la langue dont president ; en cas d'empechement, par le plus
il sera fait usage, les parties pourront em- ancien des jugos presents.
Art. 46. L'audience est publique, moins
ployer pour les plaidoiries celle des deux
langues qu'elles prfreront, et Parfet de la qu'il n'en soit autrement decide par la Cour
Cour sera rendu en franais et en anglais. ou que les deux parties ne demandent que
En ce cas, la Cour dsignera en mme temps le public ne soit pas admis.
An. 47. 11 est term de chaque audience
celui des deux textes qui fera foi.
langue.

La Cour peut, la requte des parties,

un prods-verbal sign par le greffier et le

Art. 40.Les affaires sont ports devant

tique.

autoriser l'emploi d'une langue autre que le

franais ou l'anglais.

la Cour, selon le cas, soit par notification de

compromis, soit par une requete adresse au
greffe; dans les deux cas, l'objet du diffrend
et les parties en %cause doivent etre indiqus.
Le greffe donne immdiatement notification de la requte tous intresss.
11 en informe galement les membres de

la Societe des Nations par Pentremise du

Secrtaire general.

Art. 41. La Cour a le pouvoir d'indiquer,

president.

Ce prods-verbal a seul caractere authen-

Art. 48. La Cour rend des ordonnances

pour la direction du prods, la determination

des formes et dlais dans lesquels chaque
partie doit finalement conchae; elle prend
toutes les mesures que comporte Padministration des preuves.

An. 49.La Cour peut, mme avant

tout dbat, demander aux agents de produire tout document et de fournir toutes

explications. En cas de refus, elle en prend

si elle estime que les circonstances l'exigent,

acte.

quelles mesures conservatoires du droit de

chacun doivent etre prises it titre provisoire.
En attendant Parrt dfinitif, l'indication
de ces mesures est immdiatement notifie
aux parties et au Conseil.

confier une enqute ou une expertise toute

personne, corps, bureau, commission ou organe de son choix.

Art. 42.Les parties sont reprsentes

par des agents.

Elles peuvent se faire assister devant la

Cour par des conseils ou des avocats.

Art. 43. La procedure a deux phases:

Yune crite, l'autre orale.

La procedure &rite comprend la com-

munication it juge et L partie des mmoires,

des contre-mme-ires et, ventuellement, des
rpliques, ainsi que de toute piece et docu-

ment it l'appui.

Art. 50. A tout moment, la Cour peut

Art. 51. Au cours des &bats, toutes

questions utiles sont poses aux tmoins et

experts, dans les conditions que fixera la

Cour dans le reglement vise ?r, Particle 30.
Art. 52. Aprs avoir i eu les preuves et

tmoignages dans les dlais determines par

elle, la Cour pent carter toutes depositions
on documents nouveaux qu'une des parties
voudrait lui presenter sans Passentiment de
l'autre.

Art. 53. Lorsqu'une des parties ne se

prsente pas, ou s'abstient de faire valoir

www.digibuc.ro

426

DOCUMENTE: CURTEA PERMANENTA DE JUSTITIE INTERNATIONALI

ses moyens, l'autre partie peut demander

la Cour de lui adjuger ses conclusions.
La Cour, avant d'y faire droit, doit s'assurer non seulement qu'Ale a comptence
aux termes des articles 36 et 37, mais que
les conclusions sont fondes en fait et en droit.

Art. 54. Quand les agents, avocats et

conseils ont fait valoir, sous le contrle de

la Cour, tous les movens qu'ils jugent utiles,
Ip prsident prononee la cl8ture des &bats.

forme aprs l'expiration d'an dlai de dix

ans A dater de Parrt.
Art. 62. Lorsqu'un Etat estime que dans
un diffrend un intrt d'ordre juridique est
pour lui en causo, il pent ads esser la Cour
une requte afin d'intervention.
La Cour dcide.

Art. 63. Lorsqu'il s'agit de Pinterprta-

tion d'une convention laquelle ont 13articip

d'autres Etats que les parties en litige, le

greffe les avertit sans alai.
Chacun d'eux a le droit d'intervenir au
Les dlibrations de la Cour sont et restent prods, et s'il exerce cette facult, Pinterprtation contenue dans la sentence est galesecrtes.
obligatoire it son gard.
Art. 55.
Les dcisions de la Cour sont ment
Art. 64. S'il n'en est autrement dcid
prises A la majorit des juges prsents.
En cas de partage de voix, la voix du pg.. par la Coin-, chaque partie supporte ses frais
sident ou de celui qui le remplace est pr- de procdure.
La Cour se retire en chambre de conseil
pour dlibrer.

pondrante.

Art. 56. L'arrt est motiv.

11 mentionne les noms des juges qui y
ont pris part.
Art. 57. Si Parrt n'exprime pas, en tout
on en partie, l'opinion unanime des juges,
les dissidents ont le droit d'y joindre l'expos
de Ieur opinion individuelle.

2.

REGULAMENTUL

Rglement de la Cour permanente de Justice internationale adopt par la Cour le 24

mats 1922.

Art. 58. L'arrt est sign par le prsi-

CHAPITRE I

dent et par le greffier. 11 est lu en sance

publique, les agents dment prvenus.

Art. 59.La dcision de la Cour n'est

obligatoire que pour les parties en litige et

dans le cas qui a t dcid.

Art. 60. L'arrt est dfinitif et sans re-

De la Cour

Titre I. Constitution de la Cour

Section A. Des juges et des assesseurs

cours. En cas de contestation sur le sens et

la porte de Parrt, il appartient la Cour
de Pinterprter la demande de toute partie.

l'article 14 du Statut, la priode de fonctions

des juges titulaires et supplants commence

tre ventuellement demande it la Cour qu'i

leur lection.

Art. 61. La rvision de Parrt ne peut

raison de la dcouverte d'un fait de nature

it exercer une influence dcisive et qui, avant

le prononc de l'arrt, tait inconnu de la

Cour et de la partie qui demande la rvision
sans qu'il y et de sa part faute Pignorer.

La procdure de rvision s'ouvre par un

arrt de la Cour constatant expressment
l'existence du fait nouveau, lui reconnaissant les caractres qui donnent ouverture it
la rvision et dclarant de ce chef la demande
recevable.

La Cour peut subordonner l'ouverture de

la procdure en rvision Pexcution pralable de Parrt.
La demande en rvision peut tre forme
au plus tard dans ie dlai de six mois aprs

la dcouverte du fait nouveau.

Aucune demande de rvision ne peut tre

Art. 1. Sous rserve des dispositions de

courir le 1er janvier de Panne qui suit

Art. 2. Les juges titulaires et supplants

lus au cours d'une session antrieure de

l'Assemble et du Conseil de la Socit des

Nations, prennent sance respectivement
avant les juges titulaires et supplants lus
au cours de sessions ultrieures. Les juges
titulaires et supplants, lus au cours de la
mme session, ont le rang que leur assigne
leur anciennet d'ge. Les juges titulaires ont
la prsance sur les juges supplants.
Les juges nationaux choisis en dehors de
la Cour, en vertu des dispositions de l'article
31 du statut, prennent sance aprs les juges
supplants, dans l'ordre d'anciennet d'ge.
Le tableau des juges supplants est dress
en conformit des mmes principes.
Le vice-prsident sige it la droite du pl.&
sident. Les autres juges sigent it la gauche

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERIVA

427

7
4.

et A la droite du president, selon l'ordre

ci-dessus tabli.

apres le renouvellement integral de la Cour,

la declaration prescrite est faite d'abord par

Art. 3. Les juges supplants dont la le president, puis par le vice-president et

presence est ncessaire sont appels dans

l'ordre du tableau vise it l'article precedent,
de telle sorte que chacun d'eux soit convoqu

A son tour jusqu' l'puisement du tableau.

Lorsqu'un juge supplant est trop loign
du siege de la Cour pour pouvoir, selon l'opinion du president, tre touch utilement

ensuite par les autres juges dans l'ordre

tabli dans l'article 2.
Art. 6. Pour l'application de l'article 18
du statut, le president ou, le cas chant,

le vice-prsident convoque les juges titulaires

et supplants. Le membre mis en cmse est
admis A fournir des explications, aprs quoi

la question est discute et mise aux voix,

juge supplant qui le suit immdiatement hors la presence de ce membre. Si Punanidans l'ordre du tableau, sans prjudice du mite des membres presents est acquise, le
droit pour celui qui aurait da la recevoir greffier precede it la notification prescrite
d'tre appel, s'il est possible, la premire dans le dit article.
fois que la presence d'un juge supplant sera
Art. 7. Le president recueille tous renpar une convocation, celle-ci sera adresse au

exige.

Le juge supplant qui a t saisi d'une af-

seignements utiles propres A clairer la Cour

sur le choix des assesseurs techniques dans
cheque affaire. Pour les affaires mentionnes

faire doit tre appel, si besoin en est, en

dehors de son tour, afin d'en poursuivre A l'article 26 du statut, il consulte notaml'examen jusqu' ce que la solution soit in- ment le Conseil d'administration du Bureau
international du Travail.
tervenue.
Les assesseurs sont dsigns, it la majoriL'appel fait A un juge supplant comma
juge national dans une affaire dtermine, tee absolue soit par la Cour, soit par la
en vertu de l'article 31 du statut, ne compte Chambre spciale A laquelle ressortit l'afpas pour l'application du present article.

faire A rgler.

Art. 4.Dans le cas o une ou plusieurs

parties ont le droit de nommer un juge ad

Art. 8.Les assesseurs prennent, it la

premire sance de la Cour it laquelle ils
assistent, l'engagement solennel suivant:
<de declare solennellement que j'exercerai
tons mes devoirs et attributions d'assesseur

hoe de leur nationalit, la Cour plnire pent

siger avec un nombre de juges plus lev

que onze.
La Cour, aprs avoir constat, en conformite de Particle 31 du statut, que plusieurs
parties font cause commune et qu'aucune
d'elles ne compte, sur le sige, un juge de
sa nationalit, les invite A se mettre d'accord pour designer, dans un dlai fix par
elle, un juge supplant de la nationalit de

en tout honneur et dvouement, en pleine

et parfaite impartialit et en toute conscience,

et que j'observerai scrupuleusement toutes

les prescriptions du statut et du rglement
de la Conn.

'

l'une d'entre elles ou, s'il n'en existe pas,

Section B. De la Prsidenee

un juge choisi selon les principes du dit article.

Si, A l'expiration du dlai, les parties n'ont

L'lection du president et dit

vice-president a lieu A la fin de la session

pas notifi leur designation ou leur choix,

elles sont rputes avoir renonc it la facult
que leur confre l'article 31.

Art. 9.

ordinaire qui precede immdiatement le terme

normal des fonctions du president et du vice-

prsident sortants.
Apr& le renouvellement integral de la Cour
que tout juge appel A la completer en vertu Plection du president et du vice-president
de l'article 31 du statut, inaugure ses fonc- a lieu au dbut de la session qui suit. Le pretions en prenant, conformment A. l'article 20 sident et le vice-president lus dans ces cirdu dit statut, l'engagement solennel suivant: constances entrent en fonctions le jour de
(de declare solennellement que j'exercerai leur lection; ils restent en fonctions jusqu'
tous mes devoirs et attributions de juge en l'expiration de la seconde anne qui suit celle
tout honneur et dvouement, en pleine et de leur election.
parfaite impartialit et en toute conscience.
Si le president ou le vice-president cesse
En vue de cette declaration, la Cour pent, de faire partie de la Cour avant 16 terme
le cas chant, tre convoque en sance normal de ses fonctions, une election a lieu
publique spciale.
afin de choisir un remplaant pour la priode

Art. 5. Tout membre de la Cour, ainsi

A la sance publique d'ouverture tenue

restant A. courir. Si cela est ncessaire, la

www.digibuc.ro

428

DOCUMENTE : CURTEA PERMANENT/ DE JUSTITIE INTERNATIONALA

4

Cour pent, i cet effet, etre convoque en

session extraordinaire.
Pour les elections vises au present article,

le vote a lieu au scrutin secret; le oandidat

qui obtient la majorit Absolue est declare
lu.

Art. 10. Le president dirige les travaux

Pexpiration de la deuxieme mac it compter

de Plection.
Les presidents des diambres sont nomms
pas la Cons en sance plnire. Cependant

le president de la Cour preside de plein

droit toute chambre dont i/ est ln membre;
de mme, le vice-president de la Cour preside

et les services de la Cour ; il preside ses sea,

ces plnires.

de plein dolt toute chambre dont il est lu

menabre et i lacptelle n'appartient pas le

dans un rayon qui n'excede pas dix kilometres autour du Palais de la Paix, i la

Sous reserve des dispositions du deuxime

alines de l'article precedent, la composition

Art. 11.- Le vice-president remplace le president cle la Cons.

president en cas d'empchement, ou en oas
Art, 25. Les chambres spciales pour
de cessation de fonctions, jusqu'is ce qu'il questions de travail et pour questions de
ait et() pourvu par la Cony it la designation communications et de transit ne peuvent
du nouveau president.
pas sieges avec un. nombre de juges plus
Art. 12. Le president doit etre domicilie leve qu.e cinq.
Haye.
Les grandes vacances du president ne doi-

vent pas &passer trois mois.

Art. 13. Aprs le renouvellement inte-

gral de la Cour, et jusqu'it Plection du president et du vice-president, la prsidence est

de la chambre de procedure sommaire ne

peut pas etre modifie.

Art. 16. Les juges supplants ne sont

convoqus pour completer les chambres spciales ou la chambre de procedure sommaire

que si le nombre requis ne peut Use parfait

exerce par celui des juges auquel l'ordre par la presence de juges titulaires.
fix par l'article 2 donne la prsance.
Il en est de meme en cas d'empechement
Secticn D. Du Grefie
simultane du president et du vice-president
Art.
17.
La Cour choisit son greffier
ou en cas de vacance simultane de leurs parmi les candidats
proposes par les membres
fonctions.
de la Cour.
L'lection a lieu au scrutin secret et i la
Section C. Des Chambres
majorit des voix. En cas de partage des
Art. 14. Les membres des chambres con- voix, le president a voix prpondrante.
stitues en vertu des articles 26, 27 et 29
Le greffier est lu pour une priode de
du statut sont dsigns par la Cour sigeant sept ans, it compter du ler janvier de Panen sance plnire, it la majorit absolue des
voix; il est tenu compte, pour cette designation, sous reserve des stipulations de Particle
9 du dit statut, des preferences exprimes par
les juges.

ne() qui suit celle pendant laquelle Plection

a eu lieu. Il est rligible.

Les juges remplacants, vises aux articles

26 et 27 du statut, sont design& de la mme
manire. Deux juges sont galement design&
pour remplacer celui des juges membre de la

cesseur.

chambre de procedure sommaire qui se trouve

dans l'impossibilit de siter.

Il est prod& It Plection it la fin de la

session ordinaire de la Cour, et la dure assignee aux fonctions des lus a pour point
de depart le ler janvier de Panne suivante.
Toutefois, apses le renouvellement integral
de la Cour, l'lection a lieu au dbut de la
premiere session qui suit. La priode de f ono-

tions commence le jour de Plection; elle

prend fin, en ce qui concerne la chambre
prvue A l'article 29 du statut, tt Pexpiration
de la mme anne et, en ce qui concerne les

chambres vises aux articles 26 et 27, a

Si le greffier cesse ses fonctions avant

l'expiration du terme ci-dessus fix, une
election a lieu afin de lui choisir un sucArt. 18..- Avant son entre en fonctions,
le greffier fait, en sance plnire de la Cour,

la declaration suivante:
oJe prends l'engagement solennel d'exercer
en toute loyaut, discretion et conscience, les
fonotions qui m'ont et() confies en ma qua-

lit de greffier de la Cour permanente de

justice internationales.
Les autres fonctionnaires du greffe pren-

nent un engagement analogue devant le

president, en presence du greffier.
Art. 19. le greffier doit etre domicilie

dans un rayon qui n'excede pas dix kilo-

metres autour du Palais de la Paix b. La Haye.

Les grandes vacances du greffier ne doivent pas &passer deux mois.

Art. 20. le personnel

www.digibuc.ro

du

greffe

est

POLITICA EZTERNA

nomm par la Cour, sur la proposition du

greffier.
Art. 21.

429

tous les documents parvenant au greffier et

il en est donne Pexpditeur, sur la demande

Le

statut du personnel. du de celui-d, un reu portant la date de recep-

greffe est adopt par le president sur la pro- tion de ces documents et lea numros sous
position du greffier, sauf approbation ult- lesquels ils ont te enregistrs.
rieure de la Cour.
Art. 26. Le greffier a la responsabilite
Art. 22. Sur la proposition du greffier, des archives, des comptes et de tons travaux
la Cour determine et modifie Porganisation administratifs. Il a la garde des sceaux et
du greffe. Le president dsigne, sur la pre- cachets. Il assiste toutes les sances plesentation du greffier, le fonctionnaire du nires de la Cour, et soit en personne, soit
greffe qui le remplace en cas d'empchement en dsignant un reprsentant approuv par
ou en cas de cessation de fonctions jusqu'it la Cour, it toutes les sances des diverses
ce
ait t pourvu LI la designation de chambres; les proces-verbaux des sances
sont rdiges sous sa responsabilit.
son successeur.
De plus, il remplit toutes les fonctions qui
Art. 23. Les registres des archives sont
lui etre dvolues aux termes du
-tenuS de faon donner tons les renseigne- peuvent
Teglement.
mentS ncessaires, entre autres sur les points present
Una instruction approuve par le presisuivants:
sur la proposition du greffier, deter1. Pour chaque affaire ou question, tous dent,
les documents y relatifs, et toutes les suites mine le detail des attributions du greffe.
donnes, par ordre chronologique; tons ces
Titre 2. Fonctionnement de la Cour
documents portent le mme nnmero de dos-

sier et sont numrots selon l'ordre dans

lequel ils ont t classes dans en dossier;

2. Toutes les decisions de la Cour, par

ordre chronologique, avec reference aux dossiers respectifs;

3. Tous les avis consultatifs mis par la

Cour, par ordre chronologique, avec reference aux dossiers respectifs;
4. Toutes notifications et communications
analogues envoyes par la Cour, avec reference aux dossiers respectifs.
Les index figurant dans les archives comprennent:

Art. 27. L'anne qui suit le renouvel-

lement integral de la Cour, la session ordinaire de celle-ci commence le quinze janvier.

Si le jour fix pour une session est consi-

dr comme jour fri Pendroit o siege

la Cour, la session commence le jour ouvrable

suivant.
Art. 28. Le rle des affaires est dresse

et tenu jour par le greffier sous la responsabilit du president. Le rle, pour une session determine, contient toutes les questions

1. un fichier de noms propres avec leg

soumises la Cour pour avis consultatif.

ainsi que toutes les affaires it elle soumises

2. Un fichier des sujets par ordre de matikes, avec les references ncessaires.
Art. 24. Aux heures fixes par le presi-

pour decision et pour lesquelles la procedure

crite est termine, dans Pordre de reception
par le greffier de l'acte par lequel la Cour a
t saisie de la question ou de l'affaire. Dans
le cas a, au cours d'une session, une question

references ncessaires;

dent, le greffier reoit tons documents et

f ournit tous renseignements sous reserve de

Particle 38 du present reglement ainsi que

de son devoir professionnel de discretion.

Art. 25. Le greffier sert d'intermdiaire

toutes les communications emanant de la

Cour ou qui lui sont adresses.

Le greffier veille ce que la date d'expdition et de reception de toutes ces com-

est porte devant la chambre oa la procedure crite au sujet d'une affaire ou question

vient it se terminer, il appartient la Cour

de decider si cette question ou affaire doit
etre ajoute au rle de la session.
Le greffier prepare et tient a jour des extraits du rle ci-dessus, indignant tous les
litiges qui doivent tre examines respectivi-

munieations et notifications puisse etre faci- ment par les chambres.

lement contrle. En cas d'expdition par la
Enfin le greffier prepare et tient A jour
poste de communications ou notifications, un rle des affaires soumises revision.
celles-ci sont recommandes. Les communiAll. 29. Pendant les sessions, les dates
cations adresses aux reprsentants officiels et heures des sances sont fixes par le preou auX agents des parties, sont considres sident.
comme ayant t adresses aux parties ellesArt. 30.Si, dans une des sances plemmes. La date de reception est note sur nires de la Cour, il est impossible d'atteindre

www.digibuc.ro

430

DOCUMENTE : CURTEA PERMANENTA DE JUSTITIE INTERNATIONALA

le quorum exig, la Cour s'ajourne jusqu'it

ce que le quorum soit atteint.
Art. 37.-- La Cour dlibere en chambre
du conseil stir la decision de toute affaire
ou sur la rponse toute question it elle sonmise.

Pendant les deliberations vises it Palinea

precedent, seules les personnes autorises it V
prendre part, ainsi que le greffier, sont pr-

sents dans la chambre du conseil. Aucune

autre personne ne peut y tre admise qu'en
vertu d'une decision speciale de la Cour motive par des circonstances exceptionnelles.
Chacun des membres de la Cour, presents
it la deliberation, exprime son opinion motive.
Les conclusions adoptes, spits discussion
finale, par la majorit des membres, determinent la decision de la Cour.
Tout membre de la Cour peut demander
qu'une question, devant etre mise aux voix,
soit formule en termes prcis dans les deux
langues officielles et distribue it la Cour.

Section B. Procdure devant la Cour et

devant les chambres spciales (articles 26 et

27 du statut)

I. Introduction de l'instance
Art. 35. Lorsque la Cour est saisie d'uno
affaire par un compromis, celui-ci, ou l'acte
par lequel il est notifi it la Cour, mentionne
les domiciles lus au siege de la Cour oft los
notifications et communicatiops aux parties
doivent 'are respectivement envoyes.
Dans tous autres cas o la Cour est comptente, la requte comprend, outre l'indica-

tion de l'objet du differend et des partie..

en cause, un expos succinct des faits, la
designation de la cbose demanue, ainsi que
Plection au siege de la Cour d'un domicile
oft les notifications .et communications sont
envoyees.

Si Pinstance est introduite par une requte,

la premire piece de procedure notifie en

rponse celle-ci fait mention du domicile

CHAPITRE II

lu au siege de la Cour, oft toute notification

ou communication ulthieure concernant l'affaire doit etre envoye.

De la procdure
Titre 1. Procdure contentieuse
Section A. Dispositions gnrates

requete contient une demande tendant ce

que l'affaire soit renvoye l'une des
chambres spciales vises aux articles 26 et
27 du statut, it est fait droit cette demande

Il est fait droit cette demando.

Art. 32. Les dispositions du present titre

sont tablies sans prejudice de l'adoption par
la Cour d'autres regles que les parties intressees pourraient proposer d'un commun accord,
en tenant compte des circonstances particu'Ares chaque affaire.

Art. 33. Dans chaque cas determine, les

dlais sont fixes par la Cour en assignant

une date precise pour les divers actes de pro-

cedure; elle tient compte, autant que possible, de l'accord des parties.

Si la notification du compromis ou la

pour autant que les parties sont d'accord.

11 en est de memo si la demande vise
l'adjonction

d'assesseuis

trchniques

au x

teimes de l'article 27 du statut ou le renvoi

de l'affaire devant la chambre de procedure
sommaire, pourvu, dans ce dernier cas, que
l'affaire ne concerne pas les matires indiques

aux articles 26 et 27 du statut.

Art. 36. Le greffier communique immdiatement tous les membres de la Cour les
compromis ou requtes qui lui ont t notifies.

La Cour peut prolonger les dlais fixes par

II. Procdure crite
elle. Elle peut galement, dans des circonstances speciales, decider qu'un acte de proArt. 37. Si les parties sent d'accord pour
cedure entrepris spits l'expiration du alai que tonte la procedure ait lieu soit en franfix est considr comme valable.
ais. soit en anglais, les pieces de procedure
Si la Cour ne siege pas, et sous reserve de sont presentees seulement dans la langue
toute decision ultrieure qu'elle pourrait adopte par les parties.
prendre, les pouvoirs qui lui sont confrs,
A defeat d'un accord fixant la langue
aux termes du present article, sont exercs dont il est fait usage, les pieces sont presenpar le president.
tees en franvais ou en anglais.
Art. 34. Toute piece de procedure preSi l'emploi d'une langue autre que le fransentee la Cour doit tre accompagne d'au vais on l'anglais est autoris, une traduction
moins trente copies imprimes et certifies en franais ou en anglais est jointe l'oriconformes. Le president a la facult d'or- ginal des pieces presentees.
donner le dpeot de copies supplmentaires.
Le greffier West pas tenu de prparer des

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

tradnctions des pikes prsentes conformment aux dispositions ci-dessus.

Dans le cas de pices volumineuses, la

Cour, ou si elle ne site pas, le prsident,
pent autoriser, sur demande de la partie
intresse, la prsentation de traductions
partielles.

Art. 38.La Cour ou, si elle ne site

431

Art. 42.Le greffier transmet chacun

des membres de la Cour, au fur et t), mesure

de leur presentation, copie de toutes les

pices formant le dossier complet de l'affaire.

III. Procdure orate

Art. 43.En ens de sance publique, le

pas, le president, apres avoir entendu les

greffier fait publier dans les journaux toutes.

indications utiles sur la date et l'heuie fixes.

la disposition du gonvernement de tout

positions pour pouvoir faire traduire du

parties, peut ordonner que le greffier tienne

Etat admis . ester en justice devant la Cour

!es mmoires et contre-mmoires de chaque
affaire.

Art. 39. Si Pinstance est introduite par

la notification d'un compromis, et sauf accord

contraire des parties, les pikes de procedure

suivantes peuvent tre prsentes dans l'ordre
indiqu ci-dessous, savoir:
Un mmoire, par cbacune des parties, dans
un mme dlai;
Un contre-mmoire, par chacune des par-

ties, dans un mme dlai;

Une rplique, par chacune des parties, dans

un mme dlai.

Si l'instance est introduite par requte. et

sauf accord contraire des parties, les pices
de procedure sont prsentes dans l'ordre indig& ci-dessous, savoir:
Le mmoire, par la partie demanderesse;

Le contre-mmoire, par la partie &fen-

deresse

La rplique, par la partie demanderesse;

La duplique, par la partie dfendeiesse.

Art. 40.Les mmoires comprennent:

1. Un expos des faits sur lesquels la, demande est fonde;

2. Un expos de droit;
3. Les conclusions;

Art. 44.Le greffier prend toutes dis-

franais en anglais ou d'anglais en franais,

les exposs, questions et rponses, comme
la Cour en ordonne.
Lorsque, soit aux termes du troisime ali-

na de l'article 39 du statut, soit dans un

cas particulier, une langue autre quo le
franais on l'anglais est employee, il incombe

la partio intresse de prendre toutes dispositions pour la traduction dans l'une on

l'autre des langues officielles. Dans le cas
de tmoins ou d'experts qui se prsentent
sur l'invitation de la Cour, ce devoir incombe
au greffier.
Art. 45. Dans chaque cas particulier, la

Cour statue sur la question de savoir si les

reprsentants des parties doivent plaider
avant on aprs la presentation des divers
moyens de preuve, la discussion de ces moyens

tant toujours rserve.

Art. 46. L'ordre dans lecinel les agents,
avocats ou conseils sont appels prendre

la parole est &terrain() par la Cour, sauf

accord It ea sujet entre les parties.

Art. 47. Chaque paitie fait connaitre

la Cour et aux autres parties, en temps utile,

avant Pouverture de la procdure orale, tons
moyens de preuve qu'elle entend employer,
ainsi que les noms, prnoms, qualits et do-

4. Le bordereau des pikes l'appui, qui micile des tmoins qu'elle dsire faire entendre.

sont annexes au mmoire.

Les contre-mmoires comprennent:
1. La reconnaissance ou la contestation des
faits mentionnes dens le mmoire:
2. Le cas chant, un expos additionnel
des faits;
3. Un expos de droit;
4. Des conclusions fondes sur les faits

noncs; ces conclusions peuvent comprendre

Elle indique galement, en termes gnraux

le ou les points sur lesquels doit porter le

tmoignage.

Art. 48.La Cour peut, sous rserve des

dispositions de l'article 44 du statut, inviter

les parties prsenter des tmoins ou demander la production de tous autres moyens de
preuve sur des points de fait au sujet des-

gads les parties ne sont pas d'accord.

des demandes reronventionnelles, pour auArt. 49. La Cour ou, si elle ne site pas,
tant que ces dernires rentrent dans la com- le prsident, prend, soit la demande de l'une
ptence de la Cour ;
des parties, soit sur sa propre initiative, les
5. Le bordereau des pieces l'appui, qui mesures requises en vue de l'audition de
sont annexes au contre-mmoire.
tmoins en dehors de la Cour.

Art. 41.La procdure crite une fois

termine, le prsident fixe la date d'ouverture

de la procedure orale.

Art. 50. Avant de faire sa dposition

devant la Cour, chaque tmoin prend l'engagement solennel suivant:

www.digibuc.ro

632

DOCUMENTE : CURTEA PERMANENTA. DE JUSTITIE INTERNATIONALA

Je dclare solennellement, en tout honneur et en. toute conscience, clue je dirai la

vrit, toute la vrit et lien que la vrit.
Art. 51. .Les tmoins sont interrogs par
les reprsentants des parties sous Pautorit
les juges.
Art. 52. Les indemnits des tmoins qui
se prsentent sur l'invitation de la Cour sont

La Cour peut, toutefois, en raison de circonstances exceptionnelles, prendre en consideration une requte prsente phis tard.
Art. 59.
La requefe vise l'article prcdent contient:
1. La spcifk a,tion de l'afraire;
2. L'expos des raisons de droit et de fait
justifiant Pintervention;
3. Le bornereau des pikes Pappui, crui
sent annexes.

Tout rapport ou tout prodsverbal concernant une enqute faite la

nique aux parties qui font parvenir au greffier leurs observations dans le dlai fix par

du prsident. Des questions peuvent leur

tre poses par le prsident et aprs lui par

payes sur les fonds de la Cour.

Art. 53.

demande de la Cour en conformit de l'ar-

La requte est immdiatement commu-

la Cour ou, si elle ne site pas, par le prticle 50 du statut, ainsi que les rapports sident.
d'experts, prsents It la Cour aux termes
Art. 60. Tout Etat dsirant intervenir
du mme article, sent immdiatement com- Dix termes de l'article 63 du statut en inmuniqus aux parties.

chaque tmoin en ce qui le concerne et ap-

fertile par crit le greffier au plus tard avant

la procdure orale.
La Cour ou, si elle ne siege pas, le prsident, prend les mesures ncessaires pour per-

La Cour dcide, dans chaque cas spcial,

s'il doit tre tabli, pour son usage, des
comptes-rendus stnographiques de tout on
partie des autres lments de la procdure

la Cour ses observations h. ce sujet.

Art. 54.-11 est tabli un compte-rendu

des depositions. Ce compte-rendu est lu

proud par lui.

mettre Pttat intervenant de prendre connaissance des documents de l'affaire, pour

autant qu'ils concernent l'interprtation de
la convention en cause, et de soumettre

orale.

Art. 55.

VI.

Le prods-verbal vis l'article

47 du statut mentionne notamment:

1. Les noms des juges;

Accord

Art. 61. Si les parties tombent n'accord stir la solution it donner au litige, et

2. Les noms des agents, avotats et conseils;

3. Les noms, prnoms, qualits et domicile
des tmoins entendus;

notifient cet accord par bait la Cour avant

4. L'indication des autres preuves employes;

5. Les dclarations faites par les parties;
6. Toutes decisions de la Cour prises it

Si, d'un commix' accord, les parties notifient par &lit It la Cour qu'elles renoncent
poursuivre la procdure, la Cour prend

Paudience.
Art. 56. Avant la cloture des dbats, chaque partie peut prsenter la note d ses frais.
IV.

Art. 57.

Mesures consericzooires

Lorsque la Cour ne site pas,

l'indication des mesures conservatoires est

faite par le prsident.
En cas de refus no la part des parties de
se conformer aux indications de la Cour ou
prsident concernant les mesures conser-

vatoires, il en est pris acte.

la clhture de la procdure, la Cour donne

acte de l'accord intervenu.

acte de cette renonciation et la procdure

prend fin.

VII.

Arret

Art. 62. L'arrt comprend:

1. X.a date it laquelle il est rendu;
2. Les noms des juges qui y ont pris part ;
3. L'indication des parties;
4. Les noms des agents des parties;
5. Les conclusions des parties;
6. Les circonstances de fait:
7. Les raisons de droit;
8. Le dispositif ;

9. La decision vide Particle 64 du sta-

V. fniervention
Toute requte fin d'inter-

Art. 58.
vention, aux termes de l'article 62 du statut,

est cominunique au greffier au plus tard

avant l'ouverture de la procditre orale.

tut, s'il y a lieu.

Les opinions contraires des juges qui le

dsirent sont jointes l'arrt.
Art. 63. Aprs lecture en sance publique, le texte de Parrt est immdiatement
communiqu A toutes les parties intresses

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

et au Secrtaire general de la Social+ des

Nati ons.

Art. 64. L'arret est considr comme

ayant fon e caligatoire du jour o il a t

lu en sance publique, conformment it Par-

title 58 du statut.
Art. 65. Un recueil imprime des art-Us

de la Cour est publie sous la responsabilit

du greffier.

VIII. Revision
Art. 66.La demande en revision est introduite dans les menses formes que la re'Fte vise l'article 40 du statut.
Elle comprend:

1. La mention de Parret attaqu;

2. Le fait sur lcquel la requte est fonde;
3. Le bordereaw des pieces l'appui, qui
sont annexes.
Le greftier doit notifier immdiatement la
demande en revision aux autres parties intkresses; eelles-ci peuvent presenter lems
observations, dans le dlai fix par la Cour

oL, si elle ne Bike pas, par ie president.

Si Parrt attaque a t rendu en sance
plniere, la Cour connat, galement en sance

plemre, de la demande en revision. Si Par-

ret attaqu a tk rendu par une des chambres vises aux articles 26, 27 ou 29 du statist, la mme chambre connalt de la demande

433

d'un mmoire crit. Communication en est

faite par le greffier aux membres de la

chambre et it la partie adverse.
Les mmoires font nmntion des moyens de

preuve que les parties dsirent ventuellement employer.

Si la chambre ne se considre pas comme
suffisamment clair& par les mmoires, elle

peut instituer, sauf accord contraire des

parties, une procedure orale. Elle fixe la

date pour l'ouverture de cette procedure.

A l'audience, la chambre demande- aux
parties des explications verbales. Elle peut
admettre la production de tous moyens de
preuve mention's& dans les mmoires.
Si l'audition des tmoins ou experts, dont
les noms sont indiques dans les mmoires,
est demande, ces temoins ou experts doivent se trouver, en temps utile, it la disposition de la chambre.
Ad. 70.
..'arret est rendu par la Cour
statuant en chambre de procedure sommaire,
et lecture en est don's& en audience publique
de la chambre.

Titre 2 ProOdure consultative

Art. 71.Les avis consultatifs sont emis
aprs deliberation par la Cour en sance
plen ire.

Les opinions dissidentes des juges qui le

en revision. Dans tous les cas, l'article 13 dsirent sont jointes it l'avis.
du statnt est applicable.
Art. 72.Les questions sur lesquelles
Si la Cour, en vertu du troisieme alina l'avis consultatif de la Cour est demand
de l'article 61 dii statist, fait dpendro. par sont exposes b, la Cour par une retinae
arr8t special, la recevabilit de la requte &rite, signe soit par le president de l'Asd'une execution pralable de l'arrt attaque, semble ou par le president du Conseil de
cette condition est immdiatement porte it
la connaissance du demandeur par le gretfier,

et lit procedure en revision est suspendne

jusqu'i ce que le greffier ait reu la preuve
de Pexcution pralable de Parrt attaqu
et que cette preuve ait t admise par la
Cour.

la Societe des Nations, soit par le Secrtaire

general de la Societe agissant en vertu d'instructions de PAssemble on du Conseil.
La requte formule, en termes prcis, la
question sur laquelle l'avis de la Cour este
demand& 11 y est joint tout document pou-

vant servir lucider la question.

Art. 73. Le greffier notifie immediate-

Section C. Procedure sommaire

Art. 67. Sous reserve des dispositions de

la prAsente section, les rgles fixes pour la
procedure devant la Cour plnire s'applicprent 4 la procedure sommaire.
Art. 68. Ds reception par le greffier de
l'acte introductif d'instance d'une aff .ire qui,

en vertu de l'accord dos parties, doit tre

ment la requte demandant Pavis consultatif

aux membres de la Cour ainsi qu'aux mem-

bres de la Societe des Nations par l'entremise du Secrtaire general de la Societe et

aux Etats mentionnes l'annexe au Pacte.
Les organisations internationales suscepti-

bles de fournir des renseignements sur la

question en regoivent communication.

rgle en procedure sommaire, le president
Art. 74. Tout avis consultatif qui serait
tonvoque, dans le dlai le plus bref possible, donne par la Cour, ainsi que la requte it
la chambre vise", , Particle 29 du statut.
laquelle il rpond, sont imprims dans un
Art. 69. La procedure sommaire est ou- recueil special publie sous la responsabilit
verte par la presentation, par chaque partie, du greffier.

www.digibuc.ro

434

DOCUMENTE: CURTEA PERMANENTA DE JUSTITIE INTERNATIONALA

Brreurs

Titre 3

(art. 60, 224, 281, 282, 292,-294, 307,311

351).
Art. 75.La Cour ou, si elle ne siege 343-346,
5. Tratatul din Lausanne din 24 Iulie 1923

pas, le president a la facult de corriger toute

erreur matrielle qui se serait glisse dans une

(art. 44).

ordonnance, un arrt ou un avis, la suite

d'une faute ou d'une omission accidentelle.

1919 (art. 12, minoritti, art. 16, navigatiunea pe Prut).

7. Conventia relative', la comertul de armo
munitii semnati la Paris la 10 Sep-

3.

COMPETINTA CURTII IN BAZA TRATATELOR

6. Tratatul minorititilor din 9 Decemvrie

I A CONVENTIILOR IN-

TERNATIONALE SEMNATE DE
ROMANIA 1).

1. Tratatul din Versailles din 28 Iunie 1919

(art. 289, 336, 337, 376, 386, 415, 416, 418,
420, 423, 426).
2. Tratatul din St. Germain en Laye, din
10 Septemvrie 1919 (art. 69, 241, 297, 298,
308, 324, 327, 328, 360, 363, 368).

3. Tratatul din Neuilly sur Seine din 27

Noemvrie 1919 (art. 168, 225, 226, 245, 267,

270, 285).

4. Tratatul din Trianon din 4. Iunie 1920

temvrie 1919 (art. 24).

8. Conventia relativi la Navigatia Aeriani
semnati la Paris la -13 Octomvrie 1919
(art. 37).
9. Conventia i tratatul relative la libertatea transitului, incheiate la Barcelona la
20 Aprilie 1921 (art. 13).

10. Conventia i statutul relative la ciile

navigabile de interes international incheiati

la Barcelona la 20 Aprilie 1921 (art. 22).

11. Conventia relativi la statutul definitiv al Dunirei, semnati la Paris la 23
Tube 1921 (art. 38).
12. Acordul relativ la traficul feroviar international semnat la Portorose la 23 Noem-

vrie 1921 (art. 13).

8. ORGANIZAREA MUNCII
convenables, la protection des travailleurs

1.

TRAITE DE VERSAILLES

Partie XIII. Travail

SECTION I

Organisation du travail
Attendu que la Societe des Nations a pour

but d'tablir la paix universelle, et qu'une

telle paix ne peut tre fonde que sur la
base de la justice sociale;

contre les maladies gnrales ou profession-

nelles et les accidents resultant du travail,

la protection des enfants, des adolescents et
des femmes, les pensions de vieillesse et d'in-

validit, la defense des intrts des travailleurs occups Ptranger, Paffirmation du

principe de la libert syndicale, Porganisation
de l'enseignement professionnel et technique
et autres mesures analogues ;

urgent d'amliorer ces conditions: par exem-

Attendu que la non-adoption par une nation quelconque d'un regime de travail reellement humain fait obstacle aux efforts des
autres nations dsireuses d'amliorer le sort
des travailleurs dans leurs propres pays;
Les Hautes Parties Contractantes, mues
par des sentiments de justice et d'humanit
aussi bien que par le desk d'assurer une paix
mondiale durable, ont convenu ce qui suit:

des heures de travail, la fixation d'une dure

CHAPITRE I

maxima de la journe et de la semaine de

travail, le recrutement de la main-d'oeuvre,
la lutte contre le chemage. la garantie d'un
salaire assurant des conditions d'existence

Organisation

Attendu qu'il existe des conditions de tra-

vail impliquant pour un grand nombre de

personnes l'injustice, la misere et les priva-

tions, ce qui engendre un tel mcontentement que la paix et l'harmonie universelles

sont mises en danger, et attendu qu'il est
ple, en ce qui concerne la rglementation

Art. 387. 11 est fond une organisation

permamente char& de travailler it la rali-

1) Vezi art, 37 al Statutului (pag. 428) care

acestei juiisdicii o competinti generali.

www.digibuc.ro

POLITICA EXT ERNA

435

sation du programme expose dans le pram-

fication de la Conference, laquelle pourra,

bule.

Les Rembres originaires de la Societe des

Nations seront Membres originaires de cette

par une majorit des deux-tiers des suffrages

exprimes par les tllgus presents, refuser
d'admettre tout dlgu ou tout conseiller

celle de membre de ladite organisation.

sent article.

organisation, et, dsormais, la qualit de

membre de la Societe des Nations entrainera

technique qu'elle ne jugera pas avoir t

dsign conformment aux termes du preArt. 390. Chaque dlgu aura le droit

Art. 388. L'organisation permanente cornprendra:

1. Une Conference gnrale des reprsentants des membres;

de voter individuellement sur toutes les questions soumises aux deliberations de la Con-

sous la direction du Conseil d'administration

Dans le cas oft l'un des Membres n'aurait

pas dsign l'un des &legit& non gouverne.

2. Un Bureau international du Travail

prvu l'article 393.

ference.

mentaux auquel il a droit, l'autre dlgu

Art. 389. La Conference generate des

reprsentants des Membres tiendra des sessions chaque fois que besoin sera et, au moins,
une fois par an. Elle sera compose de quatre

reprsentants de chacun des Membres dont

deux seront les Dlgus du Gonvernement
et dont les deux autres reprsenteront respectivement, d'une part, les employeurs.
d'autre part, les travailleurs ressortissant
chacun des Membres;
Chaque Dlgu pourra etre accompagne
par des conseillers techniques dont le nombre

pourra tre de deux au plus pour chacune

des matires distinctes inscrites l'ordre du
jour de la session. Quand des questions intressant spcialement des femmes doivent
venir en discussion A, la Conference, une au
moins parmi les personnes designees comme
conseillers techniques devra etre une femme.

Les Membres s'engagent designer les

non gouvernemental aura le droit de prendre

part aux discussions de la Conference, mais

n'aura pas le droit de voter.

Au cas on la Conference, en vertu des pouvoirs que lui confere l'article 389, refuserait
d'admettre l'un des &legit& d'un des Membres, les stipulations du present article serent appliqus comme si ledit &legit() n'avait pas t dsign.
Art. 391. Les sessions de la Conference
se tiendront au siege de la Societe des Nati-

ons ou en tout autre lieu qui aura pu etre

fix par la Conference, dans une session anterieure, it la majorit des deux-tiers des
suffrages exprims par les dlgus presents.

Art. 392. Le Bureau international du

Travail sera tabli au siege de la Societe des

Nations et fera partie de l'ensemble des institutions de la Societe.

Art. 393. Le Bureau international du

&legit& et conseillers techniques non gouvernementaux d'accord avec les organisations professionnelles les plus representatives soit des employeurs, soit des travailleurs
du pays considr, sous la reserve que de
telles organisations existent.
Les conseillers techniques ne seront autorises prendre la parole que sur la demande
faite par le dlgu auquel ils sent adjoints
et avec l'autorisation spciale du Prsident
de la Conference; ils ne pourront prendre
part aux votes.

Travail sera place sous la direction d'un Conseil d'administration compose de vingt-quatre
personnes, lesquelles seront designees selon
les dispositions suivantes:
Le Conseil d'administration du Bureau international du Travail sera compose comme
suit:
Douze personnes-reprsentant les Gouver-

adresse au President, designer l'un de ses

vri ers.

Un dlgu pent, par une note crite

conseillers techniques comme son supplant,

et ledit supplant, en cette qualit, pourra

prendre part aux deliberations et aux votes.

Les noms des &legit& et de leurs conseillers techniques serent communiques au Bu-

reau international du Travail par le Gouvernement de chacun des Membres.

Les pouvoirs des dlgus et de leurs conseillers techniques seront soumis la vri-

nements ;

Six personnes lues par les dlgues h la

Conference reprsentant les patrong;
Six personnes lues par les &legit& b. la
Conference reprsentant les employes et ouSur les douze personnes reprsentant les
Gouvernements, huit seront nommes par
les Membres dont l'importance industrielle

est la plus considerable et quatre seront

nommes par les Membres dsigns cet
effet par les dlgus gouvernementaux A. la
Conference, exclusion faite des dlgus des
huit Membres susmentionns.
Let contestations ventuelles sur la ques-

www.digibuc.ro

436

DOCUMENTS : ORGANIZAREA MUNCH

tion de savoir quels sont les Membres ayant

l'importance industrielle la plus considerable

seront tranchees par le Conseil de la Societe des Nations.

La duree du mandat des membres du Conseil
d'administration sera de trois ans. La maniere
.

de pourvoir aux sieges vacants et les autres

questions de mme nature pourront etre reglees par le Conseil d'administration sous
reserve de l'approbation de la Conference.
Le Conseil d'administration Mira Pun de
ses membres comme President et tablira
son reglement. Il se runira aux poques
qu'il fixera lui-meme. Une session speciale
devra etre tenue chaque fois que dix mem-

bres au moins du Conseil auront formul

une demande ecrite ce sujet.
Art. 394. Un Directeur sera place la
tete du Bureau international du Travail;
il sera designe par le Conseil d'administration
de qui il recevra ses instructions et vis--vis
de qui sera responsable de la bonne marche
du Bureau ainsi que de Pexecution de toutes

autros aches qui auront pu lui etre conflees.

Le Directeur ou son suppleant assisteront

toutes les seances du Conseil d'administration.

Art. 395. Le personnel du Bureau international du Travail sera choisi par le directeur. Le choix fait devra porter, dans toute
la mesure compatible avec le souci d'obtenir
le meilleur rendement, sur des personnes de
differentes nationalits. lin certain nombre
de ces personnes devront tre des femmes.
Art. 396. Les fonctions du Bureau international du Travail comprendront la centralisation et la distribution de toutes informations concernant la reglementation internationale de la condition des travailleurs

et du regime de travail et, en particulier,

l'etude des questions qu'il est propose de

soumettre aux discussions de la Conference

en vue de la conclusion des conventions internationales, ainsi que l'execution de toutes
enqutes speciales, prescrites par la Conference.

11 sera charg de preparer l'ordre du oar

des sessions de la Conference.
11 s'acquitera, en conformite des stipulations de la presente Partie du present Traite,
des devoirs qui lui incombent en ce qui concerne tous differends internationaux.
11 redigera et publiera en frarKais, en anglais, et dans telle autre langue que le Conseil d'administration jugera convenable, un
bulletin periodique consacre . Petude des

questions concernant l'industrie et le travail

et presentant un interet international.
D'une maniere generale il aura, en sus des
fonctions indiquees au present article, tous
autres pouvoirs et fonctions que la Confe-

rence jugera it propos de lui attribuer.

Art. 397. Les ministeres des Membres

qui s'occupent des questions ouvrieres pourront communiquer directement avec le Directeur par Pintermediaire du representant
de leur Gouvernement au Conseil d'administration du Bureau international du Travail, ou, defaut de ce reprsentant, par l'intermediaire de tel autre fonctionnaire (lament
qualifie et designe cet effet par le Gouvernement interesse.

Art. 398. Le Bureau international du

Travail pourra demander le concours du

Secretaire general de la Societe des Nations

pour toutes questions l'occasion desquelles
ce concours pourra etre donne.

Art. 399. Chacun des Membres payera

les frais de voyage et de sejour de ses del&

gas et de leurs conseillers techniques ainsi

que de ses representants prenant part aux

sessions de la Conference et du Conseil d'administration selon les cas.

Tous autres frais du Bureau internatio-

nal du Travail, des sessions de la Conference

ou de celles du Conseil d'administration, se-

ront rembourses au Directeur par le Sect&

taire general de la Societe des Nations sur
le budget general de la Societe.

Le Directeur sera responsabIe,

du Secretaire general de la Societe des Nations, pour l'emploi de tons fonds lui verses, conformement aux stipulations du present article.
CH APITRE II

Fonetionnernent

Art. 400. Le Conseil d'administration etablira l'ordre du jour des sessions de la Conference apres avoir examine toutes proposi-

tions faites par le Gouvernement d'un des

Membres ou par toute autre organisation
visee l'article 389 au sujet des matieres
inscrire a cet ordre du jour.
Art. 401. Le Directeur remplira les fonctions de Secretaire de la Conference, et devra
faire parvenir l'ordre du jour de chaque ses
sion, quatre mois avant l'ouverture de cettP
session, it chacun des Membres, et, par l'in

termediaire de ceux-ci, aux delegues non

gouvernementaux, lorsque ces derniers au.

ront t designes.
Art. 402. Chacun des Gouvernements des

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

Membres aura le droit de contester l'inscrip-

tion, l'ordre du jour de la session, de run

ou plusieurs des sujets prvus. Les motifs
justifiant cette opposition devront etre exposs dans un mmoire explicatif adress
au Directeur, lequel devra le communiquer
aux Membres de l'Organisation permanente.

Les sujets auxquels il aura ea fait opposition resteront nanmoins inclus l'ordre
du jour si la Conference en decide ainsi A la
majorit des deux-tiers des suffrages exprims par les dlegus presents.

Toute question au sujet de laquelle la

Conference decide, E. la mme majorit des

deux-tiers, qu'elle doit tre examinee (autre-

ment que prvu dans l'alina precedent),

sera porte l'ordre du jour de la session
suivante.

437

ou d'autres rirconstances particulieres rendent les conditions de l'industrie essentiellement diffrentes, et elle aura it suggrer
telles modifications quelle considererait comme

pouvant Etre ncessaires pour repondre aux

conditions propres ces pays.
Un exemplaire de la recommendation ou

du projet de convention sera sign par le

President de la Conference et le Directeur
et sera depose entre les mains du Secrtaire
general de la Societe des Nations. Celui-ci
communiquera une copie certifie conforme
de la recommendation ou du projet de convention A, chacun des Membres.
Chacun des Membres s'engage soumettre

dans le alai d'un an partir de la clture

de la session de la Conference (ou, si par

suite de circonstances exceptionnelles, il est

impossible de procder dans un dlai d'un
regles de son fonctionnement; elle lira son an, des qu'il sera possible, mais jamais plus
president; elle pourra nommer des commis- de dix-huit mois aprs la clEture de la sessions charges de presenter des rapports sur sion de la Conference), la recommendation

Art. 403.la Conference formulera les

toutes

questions qu'elle

estimera devoir

mettre Petude.
La simple majorit des suffrages exprimes par les membres presents de la Conference dcidera dans tous les cas o une majorit plus forte n'est pas spcialement pr-

vue par d'autres articles de la prsente

Partie du present Trait.
Aucun vote n'est acquis si le nombre des

suffrages exprimes est infrieur it la moitie

du nombre des dlgus presents it la session.
Art. 404.La Conference pourra adjoindre
aux Commissions qu'elle constitue des conseillers techniques qui auront voix consultative mais non deliberative.

Art. 405. Si la Conference se prononce

pour l'adoption de propositions relatives A
un objet l'ordre du jour, elle aura A determiner si ces propositions devront prendre
la forme: a) d'une *recommendation A, sou-

mettre l'examen des Membres, en vue de

lui faire porter effet sous forme de loi nationale on autrement; b) ou bien d'un projet de convention internationale it ratifier
par les Membres.

Dans les deux cas, pour qu'une recommendation ou qu'un projet de convention
soient adopts au vote final par la Conference, une majorit des deux-tiers des voix
des dlgus presents est requise.

En formant une recommendation on un

projet de convention d'ime application gnrale, la Conference devra avoir egard aux
pays dans lesquels le elimat, le dveloppement incomplet de l'organisation industrieile

ou le projet de convention A Pautorit ou aux

autorits dans la competence desquelles rentre la matiere, en vue de la transformer en loi
ou de prendre des mesures d'un autre ordre.
S'il s'agit d'une recommandation, les Mem-

bres informeront le Secrtaire general des

mesures prises.

S'il s'agit d'un projet de convention, le

Membre qui aura obtenu le consentement
de l'autorit ou des autorits comptentes,
communiquera sa ratification formelle de la
convention au Secrtaire general et prendre

telles mesures qui seront ncessaires pour

rendre effectives les dispositions de ladite
convention.

Si une recommendation n'est pas suivie

d'un acte legislatif ou d'autres mesures de
nature A, rendre effective cette recommendation ou bien si un projet de convention
ne rencontre pas l'assentiment de Pantorite ou des autorits dans la competence desquelles rentre la matire, le Membre ne sera
soumis aucune autre obligation.
Dans le cas o il s'agit d'un Etat fdratif
dont le pouvoir d'adhrer une convention
sur des objets concernant le travail est soumis certaines limitations, le Gouvernement
aura le droit de considrer un projet de con-

Vention auquel s'apliquent ces limitations

comme une simple recommendation et les
dispositions du present article en ce qui regarde les recommendations s'appliqueront
dans ce cas.
L'article ci-dessus sera interprt en conformit du principe suivant:

www.digibuc.ro

433

DOCUMENTE : ORGANIZAREA MUNCII

En aucun cas il no sera demand aucun

des Membres, comme consequence de l'adoption par la Conference d'une recommandation ou d'un projet de convention, de diminuer la protection dj accorde par sa
legislation aux travailleurs dont il s'agit.

Art. 406. Toute convention ainsi rati-

flee sera enregistre par le Secrtaire general de la Societe des Nations, mais ne liera
que les Membres qui l'ont ratifie.
Art. 407. Tout projet qui, dans le scrutin
final sur l'ensemble, ne recueillera pas la majorit des deux-tiers des suffrages exprims
par les membres presents peut faire l'objet
d'une convention particuliere entre ceux des
Membres de l'Organisation permanente qui
en ont le dsir.

Toute convention particulire de cette nature devra tre communique par les Gouvernements intresss au Secrtaire general de la
Societe des Nations, lequel la fera- enregistrer.
Art. 408.Chacun des Membress'en gage it
presenter au Bureau international du Travail
un rapport annuel sur les mesures prises parlui
pour mettre execution les conventions aux
buelles il a adhere. Ces rapports seront rdigs
sous la forme indique par le Conseil d'admi-

nistration et devront contenir les precisions

demandes par ce dernier. Le Directeur presenters un rsum de ces rapports A la plus
prochaine session de la Conference.
Art. 469. Toute reclamation adresse au
Bureau international du Travail par une organisation professionnelle ouvrire ou patronale et aux termes de laquelle l'un quel-

conque des Membres n'aurait pas assure

d'une maAire satisfaisante l'excution d'une

convention it laquelle ledit Membre a adhere,
pourra etre transmise par le Conseil d'admi-

nistration au Gouvernement mis en cause

et ce Gouvernement pourra etre invite faire

sur la matire telle declaration qu'il jugera

convenable.

Art. 410. Si aucune declaration n'est

reue du Gouvernement mis en cause dans

un &Jai raisonnable, ou si la declaration

reue ne parait pas satisfaisante au Conseil
d'administration, ce dernier aura le droit
de rendie publique la reclamation reue et,

Le Conseil d'administration peut, s'il le

juge it propos, et avant de suisir une Commission d'enqute selon la procedure indique ci-aprs, se mettre en rapports avec le
Gouvernement mis en cause de la manire
indique l'article 409.
Si le Conseil d'administration ne juge pas

ncessaire de communiquer la plaints au

Gouvernement mis en cause, ou, si cette
communication ayant t faite, aucune reponse ayant satisfait le Conseil d'administration n'a t reue dans un dlai raisonnable, le Conseil pourra provoquer la forma-

tion d'une commission d'enqute qui aura

mission d'tudier la question souleve et de
deposer un rapport ce sujet.
La meme procedure pourra tre engage
par le Conseil, soit d'office, soit sur la plainte
d'un dlgu A, la Conference.

Lorsqu'une question souleve par l'application des articles 410 ou 411 viendra devant le Conseil d'administration, le Gouvernement mis en rause, s'il n'a pas dj un reprsentant au sein du Conseil d'administration, aura le droit de designer un dlgu
pour prendre part aux deliberations du Con-

seil relatives it cette affaire, La date A laquelle ces discussions doivent avoir lieu sera

notifie en temps utile au Gouvernement

mis en cause.

Art. 412.La Commission d'enquete sera

constitue de la manire suivante:
Chacun des Membres s'engage designer,

dans les six mois qui suivront la date de

mise en vigueur du present Trait, trois

personnes comptentes en matires industrielles, la premiere reprsentant les patrons,

la deuxime reprsentant les travailleurs et

la troisieme independante des uns Pt des

autres. L'ensemble de ces nersonnes formers

une liste sur laquelle seront choisis 1es membres de la Commission d'enquete.

Le Conseil d'administration aura le droit

de verifier les titres desdites personnes et de

refuser, la majorit des deux tiers des

suffrages exprims par les reprsentants presents, la nomination de celles dont les titres

ne satisferaient pas aux prescriptions du

du Travail contre un autre Membre qui, it

son avis, n'assurerait pas d'une manire sa-

present article.
Sur la demande du Conseil d'administration, le Secrtaire general de la Societe des
Nations designers trois personnes respectivement choisies dans chacune des trois categories de la listo pour constituer la Com-

tisfaisante l'excution d'une convention que

l'un et l'autre auraient ratifie en vertu des
articles precedents.

ladite Commission. Aucune des trois person-

le cas chant, la rponse faite.

Art. 411. Chacun des Membres pourra

deposer une plaints au Bureau international

mission d'enqute et designers, en outre,

l'une de ces trois personnes pour presider

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

nes ainsi dsignes ne pourra relever d'un

des Membres directement intresss It la
plainte.

Art. 413. Dans le cas o une plainte

serait renvoye, en vertu de Particle 411,

devant une Commission d'enqute, chacun

des Membres, qu'il soit ou non directement

intress it la plainte, s'engage mettre it la
disposition de la Commission toute information qui se trouverait en sa possession relativement l'objet de la plainte.
Art.

414. La

Commission

d'enqute,

aprs un examen approfondi de la plainte,

rdigera un rapport dams lequel elle consignera ses constatations sur tous les points
de fait permettant de prciser la porte de
la contestation, ainsi que les recommandations qu'elle croira devoir formuler quant
atyx mesures prendre pour donner satisfaction au Gouvernement plaignant et quant
aux dlais dans lesquels ces mesures devraient
tre prises.
Ce rapport indiquera galement, le cas

439

justice internationale, laquelle devra, le cas

chant, indiquer les sanctions d'ordre conomique, qu'elle croirait convenable de prendre l'encontre d'un Gouvernement en faute,
et dont l'application par les autres Gouvernements lui paraitrait justifie.

Art. 419. Si un Membre quelconque ne

se conforme pas dans le dlai prescrit aux

recommandations ventuellement contenues

soit dans le rapport de la Commission d'enqute, soit dans la dcision de la Cour permanente de justice internationale, tout autre
Membre pourra appliquer audit Membre les
sanctions d'ordre conomique que le rapport
de la Commission ou la dcision de la Cour
auront dclares applicables en Pespce.
Art. 420.Le Gouvernement en faute, peut,
it tout moment, informer le Conseil d'administration qu'il a pris les mesures ncessaires

pour se conformer soit aux recommandations de la Commission d'enqute, soit it

celles contenues dans la dcision de la Cour

permanente de justice internationale, et pent
demander au Conseil de bien vouloir faire

chant, les sanctions d'ordre conomique

contre le Gouvernement mis en cause que constituer par le Secrtaire gnral de la
la Commission jugerait convenables et dont Socit des Nations une Commission d'enl'application par les autres Gouvernements qute charge de vrifier ses dires. Dans ce
lui paraitrait justifie.
cas les stipulations des articles 412, 413
Art. 415. Le Secrtaire gnral de la So- 414, 415, 417 et 418 s'appliqueront, et si le
cit des Nations communiquera le rapport rapport de la Commission d'enqute ou la
de la Commission d'enqute chacun des dcision de la Cour permanente de justice
Gouvernements interesss dans le diffrend internationale sont favorables au Gouveret en assurera la publication.
nement en faute, les autres Gouvernements
Chacun des Gouvernements intresss devra devront aussitt rapporter les mesures d'orsignifier au Secrtaire gnral de la Socit dre conomique qu'ils auront prises it l'endes Nations, dans le dlai d'un mois, s'il ac- contre dudit 2tat.
cepte ou non les recommandations contenues
dans le rapport de la Commission, et, au cas
ne les accepte pas, s'il &sire soumettre
le diffrend la Cour permanente de justice
internationale de la Socit des Nations.

Am 416. Dans le cas oft l'un des Membres ne prendrait pas, relativement une recommandation ou un projet de Convention,
les mesures prescrites it l'article 405, tout

CHAPITRE III

Prescriptions gnrales

Art. 421.Les Membres s'engagent it appliquer les conventions auxquelles ils auront
adhr, conformment aux stipulations de la

prsente Partie du prsent Trait, it celles

de leurs colonies ou possessions et A ceux de

autre Membre aura le droit d'en rfrer la leurs protectorats qui ne se gouvernent pas
Cour pernianente de justice internationale. pleinement eux-mmes, cell sous les raserArt. 417.La dcision de la Cour per- ves suivantes:
manente de justice internationale concer1. Que la convention ne soit pas rendue
nant une plainte ou une, question qui lui inapplicable par les conditions locales ;
aurait t soumise conformment aux ar2. Que les modifications, qui seraient n-

ticles 415 ou 416 ne sera pas susceptible

d'appel.

Art. 418. Les conclusions ou recommandations ventuelles de la Commission d'enqute pourront tre confirmes, amendes

ou annules par la Cour permanente de

cessaires pour adapter la convention aux

conditions locales, puissent etie introduites
dans celle-ci.

Chacun des Membres devra notifier au

Bureau International du Travail la dcision

qu'il se propose de prendre en ce qui con-

www.digibuc.ro

DOCUMENTE : ORGANIZAREA MUNCH

440

ANNEXE

cerne chacune de ses colOnieslm possessions

ou chacun de ses protectorats ne se gonvernant pas pleinement eux-memes.

Art. 422.Les amendements it la pre-

sente Partie du present Trait, qui seront

adopt& par la Conference it la majorit des

deux-tiers des suffrages mis par les dlgus presents, deviendront excutoires lorsqu'ils auront t ratifies par les Etats dont

les reprsentants forment le Conseil de la

Societe des Nations et par les trois quarts
des Membres.

Art. 423. Toutes questions ou difficult&

relatives it Pinterprtation de la prsente

partie du plsent Trait() et des conventions

ultrieurement conclues par les Membres,
en vertu de ladite Partie, seront soumises
Papprciation de la Cour permanente de,
Justice internationale.
CHAPITRE IV

Premiere session de la Congrence du

tratail, 1919
Le lieu de la Conference sera Washington.
Le Gouvernement des Etats-Unis d'Amerique sera prie de convoquer la Conference.
Le Comit international d'organisation. sera
compose de sept personnes designees respec-

tivement par les Gouvernements des EtatsUnis, de la Grande-Bretagne, de la France,

de l'Italie, du Japon, de la Belgique et de la
Suisse. Le Comit pourra, s'il le juge nces-

sake, inviter d'autres Membres it se faire

reprsenter dans son sein.
L'ordre du jour sera le suivant:
1. Application du principe de la journe

de 8 heures ou de la semaine de 48 heures.

2. Questions relatives aux moyens de pre-.
venir le chmage et de remdier ses consequences.

Mesures transitoires

Art. 424. La premire session de la Conference aura lieu au mois d'octobre 1919.
Le lieu et l'ordre du jonr de la session sont
arrts dans l'Annexe ci-jointe.
La convocation et l'organisation de cette
premire session seront assures par le Gouvernement dsign it cet effet dans l'Annexe
susmentione.Le Gouvernement sera assistk en
ce qui coneerne la prparation des documents,

par une Commission internationale, dont les

membres seront &sign& it la meme annexe.

Les frais de cette premiere session et de

toute session ultrieure jusqu'au moment oil
les credits ncessaires auront pu etre inscrits
au budget de la Societe des Nations, it l'ex-

ception des frais de &placement des dlgus et des conseillers techniques, seront rpartis entre les Membres dans les proportions
tablies pour le Bureau international de PUMon postale universelle.

Art. 425. Jusqu' ce que la Societe des

Nations ait t constitue toutes communications qui devraient etre adresses, en vertu

3. Emploi des femmes:

a) Avant ou apres Paccouchement (y compris la question de Pindemnit de maternitk);

b) Pendant la nuit;

c) Dans les travaux insalubres ;

4. Emploi des enfants:
a) Age d'admission au travail;

b) Travaux de nuit;
c) Travaux insalubres.

5. Extension et application des conventions internationales adoptes it Berne en

1906 sur Pinterdiction du travail de nuit des

femmes employees dans l'industrie et l'interdiction de l'emploi du phosphore blane
(jaune) dans l'industrie des allumettes.

SECTION II
Principes gniraux
Art. 427. Les Hautes Parties Contractantes, reconnaissant que le bien-etre physique,
moral et intellectuel des travailleurs salaries

est d'une importance essentielle au point

de vue international, ont tabli pour par-

venir ce but lev, Porganisme permanent

prvu it la Section I et associ celui de la
Directeur du Bureau international du tra- Societe des Nations.
Elles reconnaissent que les differences de
vail, lequel en donnera connaissance au Seclimat, de moeurs et d'usages, d'opportunit
crtaire general.
Art. 426. Jusqu'i la creation de la Cour conomique et de tradition industrielle renpermanente de justice internationale, les dif- dent difficile atteindre, d'une manire imfrends qui doivent lui etre soumis en vertu mediate, l'uniformitk absolue dans les conde la prsente Partie du present Trait se- ditions du travail. Mais, persuades qu'elles
ront dfrs un tribunal forme de trois sont que le travail ne doit pas etre considr
personnes designees par le Conseil de la So- simplement comme un article de commerce,
elles pensent qu'il y a des mthodes et del
ciete des Nations.

des articles precedents, au Secrtaire general de la Societe seront conserves par le

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERLIA

principes pour la rglementation des conditicns du travail que toutes les communauts
industrielles devraient s'efforcer d'appliquer,
autant que les circonstances fpciales dans
lesquelles elles pourraient se trouver, le permettraient.
Parmi ces mthodes et principes, les suivants paraissent aux Hautes Parties Contractantes etre d'une importance particuliere et
urgente:
I. Le principe dirigeant ci-dessus nonce
que le travail ne doit pas tre considr simplement comme une marchandise ou un article de commerce.

2. Le droit d'association en vue de tous

objets non contraires aux lois, aussi bien
pour les salaries que pour les employeurs.
3. Le payement aux travailleurs d'un salaire leur assurant un niveau de vie convenable tel qu'on le comprend dans leur temps
et dans leur pays.
4. L'adoption de la journe de huit heures

on de la semaine de quarante-huit heures

comme but h. atteindre partout on l n'a pas
encore tk obtenu.
6. L'adoption d'un repos hebdomadaire de
vingt-quatre heures au minimum, qui devrait
comprendre le dimanche toutes les fois que
ce sera possible.
6. La suppression du travail des enfants

et l'obligation d'apporter au travail des

jeunes gens des deux sexes les limitations necessaires pour leur permettre de continuer leur

education et d'assurer leur developpement

physique.

7. Le principe du salaire gal, sans distinction de sexe, pour un travail de valenr gale.

8. Les regles clictes dans chaque pays

au sujet des conditions du travail devront
assurer un traitement conomique equitable
tous les travailleurs rsidant lgalement
dans le pays.

9. Chaque Etat devra organiser un ser-

vice d'inspection, qui comprendra des femmes

afin d'assurer Papplication des lois et reglements pour la protection des travailleurs.
Sans proclamer que ces principes et ces
mthodes sont ou complett, ou dfinitifs, les

Hautes Parties Contractantes sont d'avis

qu'ils sont propres b. guider la politique de la
Societe des Nations: et que s'ils sont adopts

441

un corps approprie d'inspecteurs, ils rpandront des bienfaits permanents sur les salaries- du monde.
2

AMENDAMENT LA ART. &3

Amendement d Particle 393 du Trait de Versailles adopt par la Conprence internationale
du Travail le 2 novembre 1922 1)
xL'article 393 du Trait de Versailles et les
articles correspondants des autres Trait& de

Paix seront rdigs de la manire suivante:

Le Bureau international du Travail sera .

place sous la direction d'un Conseil d'Admini-

stration compose de trente deux personnes:

Seize reprsentant les Gouvernements,
huit reprsentant les patrons et
huit reprsentant les ouvriers.
Sur les seize personnes reprsentant les
Gouvernements, huit seront nommes par les
Membres dont l'importance industrielle est
la plus considerable et huit seront nommes
par les Membres design& eet effet par les
dlgus gouvernementaux b. la Conference,
exclusion faite des dlgues des huit Membres
susmentionns. Sur les seize Membres repr-

sentes, six devront tre des Etats extra-europeens.

Les contestations ventuelles sur la question

de savoir quels sont les Membres ayant l'im-

portance industrielle la plus considerable

seront tranches par le Conseil de la Societe
des Nations.
Les personnes reprsentant les patrons et
les personnes reprsentant les ouvriers seront
dues respectivement par les dlgus patronause et les cleUgues ouvriers la Confe-

rence. Deux reprsentants des patrons et

deux reprsentants des ouvriers devront
appartenir it des ttats extra-europens.
Le Conseil sera renouvel tous les trois ans.
La manire de pourvoir aux sieges vacants,

la designation des suplants et les autres

questions de meme nature pourront tre re-

glees par le Conseil sous reserve de l'approbation de la Conference.

Le Conseil d'Administration lira un President dans son sein et tablira son rglement.

Il se runira aux poques qu'il fixera lui-

par les communauts industrielles qui sont

membres de la Societe des Nations, et s'ils
sont maintenus intacts dans la pratique par

meme. Une session spciale devra etre tenue

chaque fois que douze personnes faisant partie
du Conseil auront formul une demande crite
cet effet.

1) Cet amendement n'entrera en vigueur que

ors qu'il aura tratifi par les Etats dont les

reprsentants forment le Conseil dela Societe

des Nat. et par les trois quarts des Membres.

www.digibuc.ro

442

DOCUMSNTE ORGANIZAREA MUNCII

la Federation internationale des Travailleurs

AVIZUL CURTH PERMANENTE DE

JUSTITIE INTERNATIONALA ASUPRA
COMPETINTEI ORGANIZATIEI INTER-

NATIONALE A MUNCH IN MATERIE

MUNCA AGRICOLA

Cour permanente de justice internationale.

Premire session (ordinaire). Prsents:

M. Loder, president ; M. Weiss, vice-president; Lord Finlay,MM. Nyholm, Moore, de
Bustamante, Altamira, Oda, Anzilotti, juges
titulaires; M. Negulesco, juge supplant.

AVIS CONSULTATIF No. 2

Par sa resolution en date du 12 mai 1922,

le Conseil de la Societe des Nations a invite la

Cour, conformment l'article 14 du Pacte,

donner un avis consultatif sur la question
suivante:
oLa comptence de l'Organisation du Travail
s'tend-elle d la rejlmentation des conditions
dutravail des personnes employes dans l'agriculture?

En vertu des pouvoirs que lui conferait

cette resolution, le Secrtaire general de la
Societe des Nations, par lettre date de Geneve le 22 mai 1922, transmettait it la Cour
la requte du Conseil. A cette lettre tait
annexe une copie certifie conforme de la
resolution ainsi qu'un mmoire prepare par le
Bureau International du Travail, lequel avait
t invite par le Conseil, dans la mme resolution, it fournir it la Cour toute Passistance
dont celle-ci pourrait avoir besoin pour
l'examen de la question it elle soumise.
En execution de l'article 73 du Reglement
de la Cour, la requte a t notifie aux Mem-

bres de la Societe des Nations par Pinterm ;diaire de son Secrtaire general, aux Etats

mentionns l'Annexe au Pacte, et aux organisations suivantes:

La Confederation internationale des Spdicats agricoles;
la Ligue internationale des Socits agricoles ( Internationaler Bund der landwirtschaf lichen Oenossenschaf ten);

la Commission internationale d'Agriculture;

la Federation internationale des Syndicats

chretiens des Travailleurs de la Tene;

de la Terre;
l'Institut international d'Agriculture

Rome;

la Federation syndicale internationale;

l'Association internationale pOur la protection lgale des Travailleurs.
La requte a t en outre communique
l'Allemagne et A, la Hongrie.

Enfin, la Cour a decide d'entendre, en

sance publique, les reprsentants de tout
gouvernement et de toute organisation internationale qui lui notifieraient, dans un dlai

determine, le desk d'tre ainsi entendus.

Cette decision fut porte b. la connaissance

de tons les Membres, Etats et organisations

mentionns ci-dessus et du Bureau International du Travail, Geneve.

Au moment de formuler son avis, la. Cour
se trouvait en presence des documents suivants:
1. Copie certifie conforme d'une lettre,

sans date, du Directeur du Bureau International du Travail au Secretaire general

de la Societe des Nations, avec une note annex& ; et note complmentaire du 20 juillet
1922;

2. copie certifie conforme d'une lettre, en

date du 13 juin 1922, du Ministre des affaires
trangeres du Gouvernement de la Republique franaise au Secrtaire general de la So-

ciete des Nations, avec un mmoire de ce

Gouvernement et un mmoire annexe de la

Societe des Agriculteurs de France ; et note

complmentaire, du 14 juillet 1922, presentee
par le reprsentant special du gouvernementfranais ;
3. lettre en date du 15 juin 1922, de la Fe-

deration internationale des Travailleurs de

la Terre (Int,rnattonal Landworkers Federation), h la Cour permanente de Justice international e ;

4. lettre, en date du 8 juin 1922, du Piessklent du. Syndicat central des Agriculteurs
de France, au Vice-President de la Cour per-

manente de Justise internationale;

5. lettre, en date du 19 juin 1922, du President de l'Institut international d'Agriculture, u President de la Cour, avec annexes;

6. mmoire, en date du 28 juin 1922,

adress it la Cour par la Federation internationale des Syndicats chrtiens des Travailleurs

de la Terre;
7. tlgramme du Gouvernement sudois
en date du 22 juillet 19224

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

8. lettre en date du 20 juillet 1922, de la

Confederation internationale des Syndicats
agricoles, au Greffier de la Cour ;
9. mmoire en date du 6 juillet 1922, du
Gouvernement italien.
Elle, a, de plus, entendu des exposs
oraux:

1. de la part du Gouvernement franais ;

2. de la part du Gouvernement britannique;
3. de la part du Gouvernement portugais ;
4. de la part du Gouvernement hongrois ;
5. de la part de la Commission internationale d'Agriculture;

culture, et proposait que ces questions fussent rayees de l'ordre du jour, ou que leur
examen fut tout au moins differ& En rponse,

le Conseil d'administration fit observer que

l'article 402 du Trait prvoit que chacun des
gouvernements des Membres aura le droit de
contester l'inscription, l'ordre du jour de la
session, de l'un ou plusieurs des sujets prvus,

mais que les motifs justifiant cette opposition devront etre exposs dans un mmoire
explicatif, communiqu tous les Membres

de l'Organisation permanente, et que les

session qui eut lieu Washington en octobrenovembre 1919, dcida, par 42 voix contre 14,

sujets auxquels il aura t fait opposition ne

seront pas exclus, si les deux tiers des suffrages exprimes par les dlgus presents
sont en faveur de leur examen. Le Gouvernement suisse laissa tomber la requte qu'il
avait formule et rpondit au questionnaire
prepare par le Bureau International du Travail, en se rservant d'user de la facult qui
lui tait confr par l'article 402, s'il le jugeait opportun.
Le 13 mai 1921, le Gouvernement franais
envoya au Bureau International du Travail

d'inscrire certaines questions se rapportant

au travail agricole l'ordre du jour d'une
conference future. La deuxime session, qui

glementation des heures de travail et demandant que la question du travail agricole fut

6. de la part du Bureau International du

Travail ;
7. de la part de la Federation internationale
des Syndicats.

Les fafts suivants peuvent etre considrs

comme tablis:
La Conference gnrale, habituellement
connue sous le nom de Conference internatio-

nale du Travail, au cours de sa premiere

eut lieu it Genes, en juin-juillet 1920, s'occupa

principalement des marins.

En mars 1920, le Conseil d'administration

du Bureau International du Travail qui, en
vertu de l'article 400 du Trait, regle l'ordre
du jour de la Conference, inscrivit l'ordre du
jour de la troisime session qui devait avoir
lieu en 1921, les questions suivantes se rapportent aux conditions du travail agricole:
n2. Questions agricoles:

a) adaptation au travail agricole des re-

solutions de Washington:

I. reglementation des heures de travail;

II. moyens de prvenir le chi:image et de
remdier ses consequences;
III. protection des femmes et des enfants.
b) enseignement technique agricole ;
c) logement et couchage des travailleurs
agricoles ;

d) garantie des droits d'association et de

coalition ;

e) protection contre les accidents, la maladie, Pinvalidit et la vieillessen.

Le Gouvernemnt suisse a adresse au Con-

1143

seil d'administration, le 7 janvier 1921, une

lettre par laquelle il appelait l'attention sur
les difficults que soulverait la rglemen'tation internationale du travail dans l'agri-

un mmoire visant particulirement la rerayee de l'ordre du jour de la future conference, en justifiant cette demande par ce que la
discussion de ce suj et serait inopportuneToute-

fois, le Gouvernement franais, le 7 octobre

1921, retira ce mmoire et en transmit un

autre dans lequel il demandait, sans d'ailleurs renoncer l'argument de Pinopportunit, que toutes les questions relatives Pagriculture fussent rayes de l'ordre du jour,

en indignant que le Trait ne mentionnait

pas, nexpressement
les travailleurs agricolesa, et que, certains doutes ayant t sou-

ley& en ce qui concerne la competence du

Bureau International en ces matires, cet

argument devrait suffire pour justifier le

renvoi de toutes les questions agricoles, en

attendant le resultat de l'examen de la question de la competence.
La Conhrence Internationale du Travail,
dont la troisime session fut tonne it Geneve
en octobre 1921, se trouva en presence d'un
ordre du jour dant le texte dfinitif runissait les questions concernant Pagriculture,
portes t). l'ordre du jour original, sous les trois
points suivants:

2. Adaptation au travail agricole de la resolution de Washington concernant la rglementation des heures de travail.
3. Adaptation au travail agricole des autres
resolutions de Washington:

www.digibuc.ro

444

DOCUMENT& : ORGANIZAREA MUNCH

a) Moyens de prvenir le chemage;

b) protection des femmes et des enfants.
4. Mesures de protection spciale pour les
travailleurs agricoles:
a) enseignement technique agricole;
b) logement et couchage des travailleurs

le Bureau International du Travail et les con-

seillers techniques tin Secretariat de la Societe.

Lors de la 18-e session, le 12 mai 1922, le

Conseil dcida de soumettre it la Cour la ques-

agricoles;

tion dont elle se trouve actuellement saisie;

cette question n'a trait qu'i la competence
de l'Organisation et non pas b. son tendue

coalition ;

ventuelle.

c) garantie des droits d'association et de

d) protection contre les accidents, la maladie, l'invalidit et la vieillesse.

Lors de sa troisime sance, le 27 octobre
1921,1a Conference adopta, par 74 voix contre

20, une resolution affirmant de nouveau sa

competence en matire de travail agricole et
dcidant de considrer, sparment en ce
qui concerne chacune des trois questions mentionnes ci-dessus, s'il tait opportun de les

y maintenir.
A la sance du 28 octobre, la question 2 fut
raye de l'ordre du jour, le nombre de voix

en faveur de son maintien ayant t de 63

contre 39, c'est-i-dire de moins des deux
tiers requis. Le jour suivant, cependant, il
fut decide, par 90 voix contre 17, que la ques-

tion 3 serait maintenue, et, par 93 voix

eolith) 13, qu'il en serait de mme de la question 4. La Conference alors nomma une com-

mission qui serait charg() d'examiner ces

questions et, en meme temps, certains projets de convention et certaines recommandations ; et le 31 octobre, la Conference adopta, sur une motion presentee par les delegations britannique, italienne et neerlandaise, une resolution tendant it inscrire la
rglementation des heures de travail dans
l'agriculture* i l'ordre du jour de la prochaine
conference. Plus tard, la Conference adopta
trois projets de convention et sept recom.
mandations relatifs i la protection des travailleurs agricoles.
Au cours de la 16-e session du Conseil de la

Societe des Nations, le 13 janvier 1922, le

reprsentant de la France au Conseil soumit,
conformment aux instructions de, son Gou-

vernement, une resolution demandant que

la Cour fut invitee It donner un avis consul-

tatif sur la question suivante:

L'Organisation Internationale du Travail

est-elle comptente pour les questions de

travail agricole? Dans l'affirmative, quelle est
l'tendue de sa competence en ces matires 7*
Le Conseil dcida de renvoyer It l'une des
sessions ultrieures la suite A donner it cette

resolution, et chargea le Seel-Rake general

de prendre les mesures ncessaires en vue de
son examen futur, entre autres de consulter

* * *
-

Se basant sur les faits ainsi exposs, la

Cour met l'avis suivant:
La question dont la Cour a it s'occuper,
est simplement relative E. la competence de
l'Organisation Internationale du Travail en
matire de travail agricole. Aucune question
concernant Popportunit d'appliquer une
mesure propose it l'agriculture, ne se pose
it son sujet.
Le Trait de Paix entre les Puissances Allies

et Associes d'une part et l'Allemagne d'autre

part, sign Versailles le 28 juin 1919, est

divis en quinze parties, la Partie XIII se rapportant au Travail. La Partie X III est divise

en deux sections, dont la premiere, qui debute par un prambule, comprend les articles
387-426, et dont la seconde, limite, l'article
427, formule certains principes gnraux*.
La section I, qui a pour titre Organisation
du Travail*, erect une Organisation permanente* d'un caractere international, connue
sous le nom ad'Organisation Internationale
du Travail*. Cette organisation t onsiste 1. en

une Conference gnerale qui se runit au

moins une fois par an et qui est forme des
Membres de l'Organisation Internationale du

Travail, et 2) en un Bureau International

du Travail, sous la direction d'un Conseil
d'admin istrati on.

La Conference se compose de dlgus

nomms par les Membres de l'Organisation,

chaque Membre ayant le droit de nommer

quatre dlgus, dont deux sont des Dlgas gouvernementaux et deux, des Dlgues
non-gouvernamentaux; ces derniers reprsentent:
respectivement, d'une part, les emplo-

yeurs, d'autre part, les travailleurs ressortissant a chacun des Membres.

Chaque Dlgu peut Etre accompagn par

des conseillers dont le nombre pourra etre

de deux au plus pour chacune des matieres
distinctes inscrites

it

l'ordre du jour de la

session* (article 389).

Le Conseil d'administration du Bureau

International du Travail se compose de vingt-

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERN A

quatre personnes qui sont designees selon les

dispositions suivantes: douze personnes reprsentant les Gouvernements., six lues par

les delgus areprsentant les patrons, et

six par les dlgus oreprsentant les employes et ouvriersik II est prvu que sur les
douze personnes reprsentant les Gouver-

445

misere et les privations, ce qui engendre un

tel mcontentent que la paix et l'harmonie
universelles sont mises en danger.. 11 est dit
dans le prambule qu'il est urgent d'amliorer
ces conditions it plusieurs gards, et les exem-

pies suivants sont donns:

lire celui-ci dans son ensemble, et l'on ne

saurait determiner sa signification sur la
base de quelques phrases dtaches de leur

1. La rglementation des heures de travail,

la fixation d'une dure maxima de la journe
et de la semaine de travail; 2. le recrutement de la main-d'oeuvre.; 3. la lutte contre
le chemagen; 4. la garantie d'un salaire assurant des conditions d'existence convenables; 5. la protection des travailleurs contre
les maladies gnrales ou professionnelles
et les accidents resultants du travail; 6. *la
protectiod des enfants, des adolescents et des
femmes.; 7. des pensions de vieillesse et d'invalidit.; 8. la defense des intrets des travailleurs, occups e, l'tranger.; 9. al'aff irmation du principe de la libert syndicale.;
et, enfin; 10. d'organisation et l'enseignement

milieu et qui, spares de leur contexte, peavent etre interprtes de plusieurs manires.
Dans les discussions devant la Cour, on a

pour laquelle il est ncessaire de prendre

niments, huit seront nominees par les Mem-

bres dont l'importance industrielle est la

plus considerable*. Les contestations even-

tuelles sur la question de savoir quels sont

les Membres ayant l'importance industrielle
la plus considerable seront tranches par le

Conseil de la Societe des Nations. (article

393).

Po iff examiner la question actuellement

pendante devant la Cour, it la lumire des
termes memes du Trait, il faut videmment

professionnel et technique.

Le prambule declare encore que la raison

soutenu avec beaucoup de force que l'ta- par voie internationale les mesures indiques
blissement de l'Organisation Internationale c'est que ((la non-adoption par une nation
du Travail comporte une renonciation it certains droits qui drivent de la souverainet
nationale, et que, pour cette raison, la competence de l'Organisation ne doit pas etre
&endue par voie d'interprtation. Cette these
ne manque pout etre pas de valeur ; mais tou-

jours est-il que dans chaque cas special,

la question se rduit forcment i celle de
savoir quel est le sens exact des termes mmes

du Trait ; et c'est it ce point de vue que la

Cour se propose d'aborder la question qui
lui a t soumise.
Ainsi que la Partie XIII le declare d'une
manire expresse, le but des Parties Contractantes a t d'tablir une organisation
permanente du Travail. En soi, ce fait vient

quelconque d'un regime de travail rellement

humain, fait obsta-le aux efforts des autres

nations dsireuses d'amliorer le sort des
travailleurs dans leurs propres pays.. Ce
principe est en soi tout aussi applicable it la
navigation qu'it toute autre industrie, et il
est galement applicable jusqu' un certain
point, it la peche et it l'agriculture. L'adoption de conditions humaines de travail dans
l'une quelconque de ces trois industries, pour-

rait dans une certaine mesure tre retard&

par le danger pour les nations-qui les auraient
acceptes, de crer dans le jeu. de la concur-

rence sur les marches du monde, une sorte

d'obstacle (handicap) qui serait au prejudice
de ces nations et dont bnficieraient celles

dej fortement it l'encontre de l'argument qui

qui n'auraient point adopt des mesures ana-

donne du travail it plus de la moitie des sa-

bien que par le desk d'assurer une paix mondiale durable, les Hautes Parties Contrac-

qui est louges.

incontestablement l'industrie du monde la
Mues, continue le prambule, par des
plus ancienne et la plus considerable, et qui sentiments de justice et d'humanit, aussi
consiste it dire que ragriculture

laries du monde

devait tre consider&

comme tant laisse en dehors des limites de

l'Organisation Internationale du Travail,

puisqu'elle ne se trouve pas expressment

mentionne.

Le caractere comprhensif de la Partie

XIII se &gage clairement du prambule qui

declare qu'il existe des conditions de travail
(conditions of labour), impliquant pour un
grand nombre de personnes, l'injustice-, la

tantes ont, dans les articles du Trait qui

suivent immdiatement (articles 38.7, 388),
tabli une organisation permanente, char&
de travailler it la realisation du programme
expos dans le prambule.
C'est en ces termes que le Trait dfinit4
expressment la competence de l'Organisation

Internationale du Travail, et on ne pouvait

gure user d'un langage plus comprhensif.

www.digibuc.ro

446

DOCUMENTE: ORGANIZARE4. MUNCII

Le langage employ dans l'article 389,

lequel s'occupe de la composition de la Confrence gnrale, est galement comprhensil.
Dans chaque dlgation, il y aura un reprsentant des ttravailleurs (workpeople). Ce
dlgu ainsi que ses conseillers techniques
seront dsigns par le Gouvernement, d'accord avec les organisations professionnelles
(industrial organisations ) les plus reprsen-

tatives des ttravailleurs; le texte franeais

parle td'organisations professionnelles, et

de ttravailleurs* (workpeople) sans qualificatifs. Le mot *industrial dans le texte anglais

s'applique l'agriculture, et le mot tprofessionnelles rendu au prambule par le mot

anglais vocational, est, dans son acception

ordinaire, applicable aux organisations de

travailleurs agricoles.

t obtenun; 6. un repos hebdomadaire ed

vingt-quatre heures -au minimum, oqui divrait comprendre le dimanche toutes les foes
que ce sera possible* devra etre adopt; 6. le

travail des enfants devra otre aboli et l'on

devra tapporter an travail des jeunes gens
des deux sexes les limitations ncessaires pour

leur permettra de continuer .leur ducation

et d'assurer leur dveloppement physique;
7. les hommes et les femmes recevront un
tsalaire gal, sans distinction de sexe, pour
un travail de valeur gale; 8. tiles rgles dictes dans chaque pays au sujet des conditiondu travail devront assurer un traitement cos

nomique quitable tons les travailleurs rsidant lgalement dans le pays; 9. tChaque
Etat devra organiser un service d'inspection,
qui comprendra des femmes,!afin d'assurer l'ap-

En arrivant l'article 396 qui dfinit les

fonctions du Bureau International du Travail
on trouve que ces fonctions comprennent la

centralisation et la distribution de toutes

informations concernant la rglementation

plication des lois et rglements pour la protection des travailleurs.

Le fait que la plupart de ces principes sont

aussi bien applicables l'agriculture qu'it

toutes autres formes de travail, n'a pas t
internationale de la condition des travailleurs contest& On n'a tame pas suggr que le
et du rgime du travail. Le mot tindustriel travail dans l'agriculture devrait Etre simest absent comme on le voit. L'quivalent plement considr comme une marchandise,
qu'on devrait interdire aux travailleurs agricoles de former des associations, que ceux-ci
ditions of industrial tile and labour. Plus n'auraient pas droit des salaires suffisants,
loin, le Bureau est invit (article 396, para- que la rgle du salaire gal pour un travail
graphe 4) b. publier un bulletin priodique de valeur gale ne s'appliquerait pas eux et
consacr l'tude de questions concernant qu'on ne leur tendrait pas davantage le bl'industrie et le travail prsentant un intrt nfice de la lgislation assurant un traitement
international. Dans le texte anglais, l'qui- conomique quitable semblable celui de
valent du mot travail est le mot employ- tous les travailleurs rsidant dans le pays.
ment, d'une acception galement large.
Les principes auxquels des objections distinctes
An cours des exposs oraux, une certaine furent faites, sont les quatrime, cinquime,
ampleur a t donne Pargument consistant sixime et neuvime.
A dire que l'on n'avait pas pu avoir l'intention
A supposer qu'il fat essentiel d'examiner
de faire entrer le travail agricole dans le do- maintenant si ces principes peuvent s'applimaine d'aplication de la Partie XIII parce que quer l'agriculture et dans quelle mesure, il
certains des principes gnraux noncs dans y aurait lieu d'appeler l'attention sur ce fait
sa section II (article 427 du Trait), sontinap- bien connu que la limitation gnrale des
plicables Pagriculture.
heures de travail et du travail des enfants
Les principes gnraux noncs dans Par- rsulte dj, jusqu' un certain point, et mme
ticle 427 sont les suivants: 1. Le travail ne en ce qui concerne l'agriculture, directement
doit pas etre considr simplement comme ou indirectement de lois existantes, et gull
dans le texte anglais de la phrase conditions
des travailleurs et rgime du travail est con-

une marchandise ou un acticle de commerce;

2. les employs, aussi bien que les employeurs,

y a d'autres industries rentrant incontestablement dans le domaine de la Partie XIII,

jouiront du odroit d'aSsociation en vue de pour lesquelles des limitations de cette nature,
tous objets non contraires aux lois; 3. les fixes et rigides, seraient d'une application
travailleurs recevront tun salaire leur assu- aussi difficile qu'elles le seraient pour Pagrirant un niveau de vie convenable, tel qu'on culture. Mais il suffira, pour la question accomprend dans leur temps et dans leur tuelle, de constater que le Trait a reconnu
pays; 4. Ponprendra la journe de huit heures entirement cette difficult: d'une part, auet la semaine de quarante-huit heures ((COMM

but It atteindre partout ou il n'a pas encore

cune mesure ne pent Etre applique dans un

pays qui ne juge pas opportun de l'adopter,

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERIa

et, d'autre -part, il n'y a aucune disposition

dans Particle 427 qui ordonne l'application
de tons les principes, dans leur ensemble, par

aucun Etat particulier ou it une poque ded'ermine ou it une catgorie spciale de travail. Au contraire, Pnonciation de- ces principes est prcde d'une declaration explicite
i l'effet que les Hautes Parties Contractantes
reconnaissent que les differences de climat,
de moeurs et d'usages, d'opportunit cono-

447

tion que les mots franais aindustrie et industriele, s'appliquant dans l'usage courant

a l'industrie manufacturiere et so trouvant

dans le texte franais de certains articles,

la Partie XIII toute entire devrait etre interprte comme tant limite de la mme manire.

Avant d'examiner en dtail cette these,

il peut etre utile d'tudier les acceptions dans

lesquelles ces mots sont employes.
Dans le dictionnaire franais de Littr, nous
trouvons au mot industrie,la definition sui-

mique et de tradition industrielle rendent

difficile it atteindre, d'une maniere immediate, l'uriiformit absolue dans les condi- vante :
tions de travail, mais que, apersuades qu'elle

44. Nom sous lequel on comprend toutes les

sont que le travail ne doit pas etre considr

simplement comma un article de commerce,
elles pensent qu'il y a des mthodes et des
principes pour la rglementation des conditions de travail qu toutes les communauts
industrielles devraient s'efforcer d'appliquer,
autant que les circonstances spciales dans
lesquelles elles pourraient se trouver, le permettraient. Et, il y a lieu de faire observer
que le Trait, lorsqu'il dfinit le pouvoir de la
Conference gnrale, dispose, de manire
analogue (article 405), que en formant une
recommandation ou un projet de convention

operations qui concourent it la production

des richesses: l'industrie agricole, l'industrie
commerciale et l'industrie manufacturiere.

climat, le dveloppement incomplet de Por-

quelle acception il convient de lui donner ici,

tiellement diffrentes, et elle aura L suggrer

telles modifications qu'elle considrerait come
pouvant litre ncessaires pour rpondre aux
conditions propres i ces pays. n est evident
que selon leurs termes mmes, ces dispositions
sont applicables h, l'agriculture.
Mais, se reportant it l'article 427, la Cour
constate que ses termes ne permettent aucun

authentic).
Dans le dictionnaire dit d'Oxiord, on trouve
parmiles definitions du mot *industry, celle-ci
A. Systematic work or labour; habitual employment in some useful work, now esp. in the

doute quant it son caractere comprhensif.

or manufacture.

L'industrie agricole s'applique principalement

it provoquer l'action productive de la nature

ou it en recueillir les produits.... l'industrie

se dit quelquefois de tous les arts industriels,
sauf l'agriculture, par opposition b. Pagriculture.

L'adjectif oindustriel, industrielle, dens

le mme dictionnaire, est dfini comme suit:
aqui appartient it Pindustriea, et bien qu'il

ne soit pas douteux que ce terme soit plus

d'une application gnrale, la Conference souvent employe avec un sons restrictif et
devra avoir gard aux pays dans lesquels le special, la question qui se pose est de savoir

ganisation industrielle ou d'autres circon- en examinant le Trait dans son ensemble.

stances particulires rendent les conditions
L'article 440 du Trait porte que les deux
de l'industrie (industrial conditions) essen- testes franais et anglais feront foi* (are

Le premier paragraphe a soin de declarer que

Porganisme permanent, prvu dans la Partie
XIII, s'occupe du bien-tre physique, moral
et intellectuel des travailleurs salaries, ou,
comme le dit le texte anglais, des industrial

wage-earners. Il n'y a ici aucune limitation

ni aucun qualificatif. Et on no pouvait s'attendre it en trouver, puisque la Partie XIII,
ainsi que cela a t indiqu plus haut, declare,

des le dbut d'une manire trs large, que

le but de l'organisation permanente est d'amliorer les conditions de travail (condi,
lions of labour).

La these de l'incomptence s'appuie, si on

l'analyse, presque uniquement sur la prten.

productive arts or manufactures. (This, with

5, is the prevalent sense).... 5. A particular
form or branch of productive labour; a trade
Dans le memo dictionnaire, l'adjectif *industrial est d'abord dfini comme suit: A.
adj. Pertaining to, or o/ the nature ol, industry
or productive labour; resulting from industry.
Dans les exemples qui sont fournis, l'expression industrial fruits est dfinie comme suit:
*Fruits grown or cultivated by human industr y.

Comme substantif, le mot industrial est

dfinit: One engaged in industrial pursuits;
et le premier exemple cite est tire du Pall Mall

Gazette du 16 aot 1865 on nous trouvons

la classification suivante: commercials... agri-

culturists. and industrials*.

Il est clair que l'usage des mots franais

industrie et industriel* n'est pas essentiel-

www.digibuc.ro

448

DOCUMENTS : ORGANIZAREA MUNCH

lement diffrent de celui des mots anglais

*industry et industrial*. Bien qu'ils soient
employes dans un sens restreint par opposi-

l'ensemble du Trait, l'on arrive tout natu-

tion IL l'agriculture, il n'en est pas moins vrai

que dans leur sens primitif et gnral, ils com-

prendre l'industrie de l' agriculture. Mais quand

prennent cette forme de travail productif.

Aujourd'hui, l'adjectif est peut-tre le plus
communment employ6, surtout en franais,
. propos des arts et mtiers ml des industries
manufacturires, et c'est problablement cette
acception qu'on lui donne naturellement,
moins qua le contexte n'indique qu'il doit tre
interprt diffremment: Mais, c'est le contexte qui est le critre dfinitif, et dans le cas
qui a t soumis It la Cour, celle-ci doit

prendre en considration la place de ces

mots dans la Partie XIII du Trait de Ver-

sailles, et l'acception qu'ils y reoivent.

En ce qui concerne la position de ces mots,
ilfaut observer qu'ils sont totalement absents
du prambule au est dfini le champ d'activit6

de l'Organisation Internationale du Travail.

l'expression essentielle est: conditions
du travail (conditions of labour). Comme on
l'a vu, c'est galement ainsi que le mot professionnelleslequel, incontestablement, est

assez large pour englober toutes les formes

d'industrie, est employ pour dfinir les

organisations d'accord avec lesquelles les
gouvernements devront dsigner les dlgus

ouvriers et leurs conseillers techniques. De

Wine, encore, dans l'article 409, qui a trait
aux plaintes adresses au Bureau International du Travail par une organisation prof essionnelle ouvriere ou patronale (an industrial organisation of employers or of workers)

rellement cette conclusion. ,que l'expression

matires industrielles tait destine combien mme on ne l'interprterait pas de cette

faon, on -arriverait seulement conclure qu'il

manquerait quelque chose it la constitution

de l'organisme cet gard particulier, et non
pas que les pouvoirs donns l'Organisation
internationale en ce qui concerne les conditions

du travail, devraient .tre limits d'une manire semblable.

Mais les points auxquels on attticha le plus
d'importance en dveloppant cet argument,
furent l'emploi de l'expression importance
industrielle, dans l'article 393, et celui de
l'expression communauts industrielles dans

l'article 427.
Ainsi qu'on l'a dj vu,,l'article 393 stipule
que les huit personnes reprsentant les gouvernements au Conseil d'administration du
Bureau International du Travail, seront nom-

mes par les Membres dent l'importance

industrielle est la plus Considrable, (of the
chief industrial importance). Dans l'article
427, l'expression acommunauts industrielles
(industrial communities ) se trouve employe
lorsqu'il s'agit, la fin de l'article, d'exprimer

l'opinion que les principes gnraux qui y

sont nonds rpandraient, s'ils taient
adopts par les communauts industrielles
(industrial communities) des bienfaits per-

manents sur les salaris du monde (the wageearners of the world).

La Cour est d'avis que parmi les arguments
avancs contre Pinclusion de l'agriculture dans

en ce qui concerne le manquement par un

la comptence de l'Organisation, on a donna

Membre l'engagement d'assurer d'une manire satisfaisante l'excution d'une convention, le texte franais se Bert du mot pro-

industriel. Le mot professionnel, dont on

une place trop importante l'emploi accidentel, dans le Trait, de l'adjectif franais

s'est servi lorsque dans d'autres clauses du

Trait6 il s'est agi d'indiquer clairement que
qui contiennent le mot tindustriel, il faut l'agriculture tait vise, n'est pas applicable
tout propos. C'est ainsi que, dans l'article
citer d'abord Particle 412 qui prvoit la forfessionnelle.

Si l'on se Yeporte maintanant aux clauses

mation d'une liste sur laquelle seront choisis

les membres des commissions d'enqute constitues en vue d'examiner toute plainte d'un
Membre de l'Organisation contre un autre
Membre, qui, It son avis n'assurerait pas d'une
manire satisfaisante l'excution d'une con-

393, l'expression *importance professionnelleu

industrielle (persons of industrial experience).

travail agricole y soit inclus. Si une quivoque

serait trop large et que le mot aindustrielle

est employ pour rendre le mot anglais *industrial*. Il tait, en effet, difficile de trouver
un mot franais rpondant ce besoin et auquel on ne pouvait reprocher d'tre soit trop
vention que l'un et l'autre auraient ra- large, soit trop restreint.
tifie en vertu des dispositions de la Partie
La Cour lea pu trouver aucune ambiguIt
X III.
dans la Partie XIII considre dans son enL'article prvoit que cette lista sera com- semble, en ce qui concerne son applicabilit
pose de versonnes comptentes en matire
l'agriculture. La Cour ne doute pas que le

Si l'on audio cette phrase la lumire de avait exist, la Cour, en vue d'arriver 6, 6tablir

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

le sens Writable du texte, aurait pu examiner

la manire dont le Trait a t appliqu. Il

fut sign en juin 1919, et jusqu'au mois d'octobre 1921, aucune des Parties Contractantes

ne mit en question que l'agriculture rental

dans la comptence de l'Organisation Internationale du Travail. Pendant la priode
intermdiaire, l'agriciiture avait fait l'objet
de maintes discussions et, par ailleurs,diverses

mesures la concernant avaient t prises. A

lui seul, cet ensemble de faits pourrait suffire
pour faire pencher la balance en faveur de la

comptence en matire agricole, s'il y avait

quelque ambigult.
Il n'est pas un seul des arguments invoqus en faveur de la thse de l'incomptence
en matire agricole qui ne puisse tre employ

avec une force gale l'appui de l'incomptence en matiare de navigation et de Oche.

449

PAR CES MOTIFS :

La Cour est d'avis que la comptence de l'Or-

gantisation Internationale du Travail s'etenA

d la rejlementation internationale des conditions du travail des personnes employees
dans l'agriculture, et donne par consequent
une r4ponse affirmative d la question qui lui
a de soumise.
Le prsent avis ayant t rdig en francais
et en anglais, c'est le texte anglais qui fait foi.
Fait au Palais de la Paix, it la Haye, le douze
aofit mil nenf cent vingt deux, en deux exemplaires, dont l'un restera dpos aux archives

de la Conr et dont l'autre sera transmis au

Conseil de la Socit des Nations.

Le Prsident, (sign) Loder

Le Greffier, (sign) A. Hammarskild

Ainsi qu'on l'a dj, fait observer dans le prsent

Avis, la Confrence Internationale du Travail

eut s'accuper, lors de sa deuxime session,
presque exclusivement des marins. C'est aussi

cette session qu'une recommandation fut

adopte, le 30 juin 1920, visant la limitation

des heures de travail dans l'industrie de la

Oche. Et l'on n'a jamais prtendu que ces

deux industries importantes, on Pane d'entre

elles, ne soient pas de la competence de l'Organisation Internationale du Travail.
Dans les exposs crits et oraux prsents
A la Cour, on a attribu beaucoup d'importance aux travaux de la Commission de Lgislation internationale du Travail, qui prpara et soumit la Confrence de la Paix, la

Partie XIII du Trait. Le reprsentant du

Gouvernement franais mit en doute, en
particulier dans une note additionnelle prsente A la Cour aprs la clture des exposs
oraux, la pertinence comme moyen de preuve
dans le cas actuel, de ces travaux prparatoires. Il a, en substance, fait valoir que puisque

les termes du Trait() font nettement justice

de la prtention . comptence, il n'y a pas
lieu d'admettre de preuves extrinsques en
sens contraire, et en outre que certaines Paissances qui n'eurent aucune part dans ces travaux, furent invites accder au Trait, et
y accdrent effectivement. La Cour estime
n'est pas ncessaire pour elle de discuter

ces arguments: elle est, en effet, dj en iiterprtant le texte 'name da Trait, arrive
A la conclusion que le travail agricole se trouve
compris dams la comptence da POrganisation

Internationale du Travail; et il n'y a certainemeat rien dans les travaux prparatoires qui
puisse l'amener A modifier cette conclusion.

M. le juge supplant Beichmann a pris part

aux deliberations au sujet du prsent avis,

mais a t oblig de partir pour la Norvge
avant la redaction finale.

Usant de la facult qui leur est reconnue

par l'article 71 du Rglement de la Cour, M.

le Vice-Prsident Weiss et M. le juge supplant Negulesco ont dclar ne pas pouvoir

se rallier l'avis mis par la Cour.
(paraph) L.
(paraph) A. H.

AVIS CONSULTATIF No. 3

Par lettre, date de Londres, le 18 juillet

1922, le Secrtaire gnral de la Socit des
Nations a transmis A la Cour, conformment
une dacision prise it cette date par le Conseil,

une requte du Conseil invitant la Cour A

donner un avis consultatif sur la question

suivante:
eL'examen de propositions tendant d organiser el d dvelopper les moyens de production
agricole el l'examen de toutes autres questions
de &mg nature rentrent-its dans la competence
de l'Organisation Internationale du Travail?*
L'avis consultatif ainsi requis est, selon les

termes de la lettre, additionnel celui qui

a 60 demande la Cour, par une dcision
du Conseil en date du 12 mai 1922, sur la

question de savoir si la comptence de l'Organisation Internationale du Travail a'tend...

it la rglementation internationale des conditions du travail dos personnes employes
dans Pagriculturea.

www.digibuc.ro

450

DOCUMENTS : ORGANIZAREA MUNCII

Avec sa lettre du 18 juillet, le Secrtaire

gnral a soumis it la Cour les documents
suivants:
1. Lettre, en date du 14 juin 1922, du Ministre des Affaires trangeres du Gouvernement francais et mmoire y annexe ;
2. Lettre, en date du 3 juillet 1922, du Bu-

reau International du Travail, transmettant

un mmoire contenant les observations du
Directeur de ce Bureau au sujet de la demande

complmentaire formule par le Goutrernement francais tendant obtenir l'avis consultatif subsidiaire dont il s'agit actuellement.
La Cour a notifi cette requte aux Membres de la Societe des Nations, par Pintermdiaire du Secrtaire general de la Societe
et aux Etats mentionns l'Annexe au Pacte,
ainsi qu' l'Allemagne, it la Hongrie et A. l'Institut international d'agriculture de Rome.
En plus des documents ci-dessus mentionns, la Cour s'est trouve en presence des documents suivants:

1. Extrait du prods-verbal de la sance

du Conseil tenue le 18 juillet 1922;

2. Lettre, en date du 28 juillet 1922, de

l'Institut international d'agriculture It Rome;

3. Lettre, en date du 3 aot 1922, du Se-

crtaire general de la Societe des Nations,

transmettant l'opinion du Gouvernement
haitien ;

loppement de la production agricole sont en

dehors de la competence de l'Organisation
Internationale du Travail.
Le Directeur du Bureau International du
Travail a decline It nouveau toute competence

au cours de l'expose oral qu'il a fait devant

la Cour au nom de l'Organisation Internationale du Travail. a
De son ct, le Gouvernement francais a

soutenu que, malgre cette declaration, la

question qu'il avait souleve relativement
A la competence de l'Organisation Internationale du Travail en matire de travail agri-

cole devait former l'objet de la part de la

Cour, d'un avis faisant autorit.
*

Apr& avoir examine les documents et entendu les exposs soumis it son appreciation,
la Cour emet l'avis suivant, en rponse la.
requte if elle soumise par le Conseil:

La Cour a dejit, ce jour, rpondu affirmativement It la question de savoir si la reglementation internationale des conditions
de travail des personnes employees dans l'a-

griculture, rentrait dans le domaine de al

competence de l'Organisation Internationale
du Travail.
Cette reponse est bade exclusivement sur

4. Lettre, en date du 2 aot 1922, du Secrtaire general de la Societe des Nations, les dispositions de la Partie XIII du Trait
transmettant l'opinion du Gouvernement sign A. Versailles le 28 juin 1919.
esthonien;

La rponse A, la question de savoir si l'exa-

5. Lettre, en date du 3 aot 1922, du Ministre de Sude la Haye, transmettant l'opinion du Gouvernement sudois ;

6. Lettre, en date du 5 aot 1922, du Secrtaire general de la Confederation internationale des Syndicats agricoles.
Des exposs oraux ont t present& A, la
Cour en sance publique, le 3 aot 1922, au
nom du Gouvernement franeais, et le 8 aot

men de propositions tendant A organiser et

dvelopper les moyens de production agricole et l'examen de toutes autres questions
de mme nature, rentrant dans le domaine
de la competence de cette Organisation, depend, elle aussi, exclusivement de Pinterprtatfon donner aux mmes dispositions conventionnelles qui sont la source Unique de
l'existence et des attributions de cette Orga-

1922, au nom du Bureau International du

nisation.

Travail.

L'une et l'autre de ces deux questions se

rapportent Pagriculture ; mais elles sont
de nature essentiellement diffrente et

Dans le mmoire ci-dessus mentionn, con-

tenant les observations du Directeur du Bureau International du Travail sur l'avis consultatif qui devait tre demand A la Cour,
se trouve le passage suivant:
*Or, nous tenons A indiquer ici tout de suite

que l'Organisation Internationale du Travail

n'a jamais song A, une intervention de cette
nature, et It afiirmer des le dbut de ce memoire, par une declaration catgorique, que,
dans notre opinion, l'organisation et le dve-

elles doivent etre considres sous des aspects

diffrents. La rponse donner A, la question

dont il s'agit ici, depend ncessairement de

la nature des attributions de l'Organisation
Internationale du Travail. Ce n'est que si ces
attributions comprennent l'examen des questions relatives it la produ tion agricole et au

dveloppement de celle-ci, que la reponse

sera affirmative.

Pour autant qu'il s'agit de production, il

www.digibuc.ro

POLITICA EZTERIa

451

n'y a rien qui soit particulier A l'agriculture.

Il est clair que toute industrie, par exemple,
le tissage, rentre dans le domaine de l'Organisation Internationale du Travail. Cette Or-

moyens de production ne sont pas du domaine

ganisation pent, selon la procdure tablie

de l'Organisation. Il peut se faire que, dans

certains cas, Pamlioration du sort des travailleurs puisse augmenter la production, il
se pent videmment qu'une augmentation

dans le Trait, travailler l'adoption de toutes

provienne de Pamlioration de l'enseignement

mesures destines rpandre des bienfaits

sur les salaris de l'industrie en question, notamment pour ce qui est de chacun des points
expressment mentionns. Mais il en serait
tout autrement si POrganisationInternationale

du Travail voulait revendiquer le droit d'tudier la question du perfectionnement des

procds de fabrication dans le dessein d'augmenter le rendement ou d'amliorer les pro-

duits de cette fabrication. La question de

Paugmentation de la production agricole doit,

sous ce rapport, Etre traite exactement de

la mme manire que la question du perfectionnement dans les procds de fabrication
tendant augmenter le rendement.
Les attributions de Poreanisation comprennent-elles la facult de tiavailler au perfectionnement des moyens d'augmenter la
production?
Il parait la Cour qu'il n'en est point ainsi,

professionnel et technique. Il se peut que la

limitation des heures de travail, ainsi que

d'autres mesures au bnfice des travailleurs,

diminuent ou augmentent la production,
Il ne s'ensuit pas que l'Organisation Internationale du Travail doive s'abstenir compl-

tement de tenir compte de la rpercussion

sur la production des mesures qu'elle tchera
de faire adopter au bnfice des travailleurs.
S'il apparaissait qu'une mesure particulire

conduisit une vritable diminution de la

production, il y aurait peut Etre lieu pour
l'Organisation d'examiner ce ct de la question avant de dcider l'adoption de la mesure,
touts dsirable qu'elle soit sous d'autres aspects. Ainsi, par exemple, la protection contre
les maladies gnrales ou professionnelles et
les accidents rtsultant du travail pent impli-

quer Pexamen de procds et mthodes de

production telles que,l'emploi du phosphore
ni pour ce qui est de Pagriculture, ni pour blanc et de la cruse, deux questions qui ont
ce qui est de toute autre forme de l'industrie. t traites comme tant susceptibles de rDans l'avis donn ce jour sur la question glementation internationale et comme toude la comptence en matire de rglementa- chant les conditions du travail. Mais, Pexamen
tion des conditions du travail agricole, la Cour

a donn un expos complet et dtaill des

mme des moyens pour l'organisation et pour

le dveloppement de la production envisags

pouvoirs de l'Organisation Internationale du

Travail tels qu'ils rsultent de la Partie XIII
du Trait de Versailles ; et il parait inutile de

la sphre d'activit que la Pattie XIII du

renouveler les explications qui y ont dj

trouv place. Le but en vue duquel a t cre

l'Organisation Internationale du Travail est

Pamlioration du sort des travailleurs, l'adoption de conditions rellement humaines,
par exemple en ce qui concerne les heures de
travail, le recrutement de la main-d'oeuvre,
la lutte contra le chmage, la garantie d'un
salaire assurant des conditions d'existence
convenable, la protection contre les maladies
gnrales ou professionnelles et les accidents
rsultant du travail, la protection des enfants,
des adolescents et des femmes, les pensions
de vieillesse et d'invalidit, la dfense des travailleurs occups Ptranger, la libert syndicale, l'enseignement proiessionnel et tech-

nique, a, comme dit le Trait: aautres me-

sures analogues*, qui doit s'entendre de mesures destines amliorer les conditions du
travail et diminuer Pinjustice, la misre et
les privations.

L'organisation et le dveloppement des

au point de vue conomique est tranger

Trait a assign l'Organisation Internatio-

nale du Travail. Et, d'une faon gnrale,

ce n'est qu'incidemment quo l'exercice par
l'Organisation des attributions qu'elle tient

du Trait peut ragirsur la production. D'au-

tre part, il est vident qu'il ne saurait Etre

interdit l'Organisation de s'occuper des
questions qui lui sont expressment attribues par le Trait, parce gull en pout rsulter
pour elle la ncessit d'examiner sous certains
aspects les moyens et mthodes de production
ou l'effet que les mesures proposes pourraient
avoir sur la production. Ce n'est que de cette
manire que la ralisation du programme tabli

pour l'Organisation affecte la production.

La requEte actuellement soumise 6, la Cour
fait mention de propositions tendant it organiser et A dvelopper les moyens de production
agricole; il y est en outre demand si l'examen

de otoutes autres questions de mme nature*

rentre dans la comptence de l'Organisation
Internationale du Travail.

La terminologie mEme indique que ces

www.digibuc.ro

452

DOCUMENTE : ORGANIZAREA MUNCII

eautres questions sont des questions qui,

pour les fins du present avis, doivent etre
considrees comme tant essentiellement de
mme nature que celles tendant b. organiser
et it developper les moyens de production:
mais les autres questions ne sont pas precises, et la Cour ne saurait entreprendre de
les dfinir.
De ce qui precede, il s'ensuit clue dans l'opinion de la Cour, la question est de savoir

si, abstraction faite des points determines

Gouvernements et les resolutions prises par

les Conferences du Travail de Washington
(1919) de Genes (1920) et de Geneve (1921)

ne peuvent pas donner l'Organisation

Internationale du Travail une competence

qu'elle n'a pas en vertu du. Trait. Cela
ne pent resulter que de la volonte souveraine
des Etats manifestee par la volont6 de leurs
Parlements.
La Partie XIII (travail) du Traite de Ver-

sailles ne contient aucun texte relatif l'a-

pour lesquels le Trait prevoit formellement griculture. Les expressions industrie et

la competence de l'Organisation Internatio- tindustriellea y figurent plusieurs reprises.
nale du Travail, l'examen mme des moyens La question dont est saisie la Cour est celle
de production rentre dans le domaine de la de savoir si ces mots couvrent l'agriculture.
competence de cette Organisation.
A cette question la Cour donne, pour les motifs indiqus ci-dessus, une rponse nt5gative.
Le present avis ayant t rdige en francais
et en anglais c'est le texte anglais qui fera foi.
Fait au Palais de la Paix, 4 la flaye, le douze
aotlt mil neuf cent vingt deux, en deux exem-

plaires, dont l'un restera depose aux archives

de la Coat et dont l'autre sera transmis au

Conseil de la Societe des Nations.

Pour rpondre I la question qui nous est

pose, il faut chercher quels ont t6 les motifs qui ont determine les plenipotentiaires
reunis la Conference de la Paix rdiger
les dispositions de la Partie XIII du Trait
de Versailles.

Apr& la guerre mondiale le besoin se faisait sentir de proclamer, en matire de travail, des rgles qui puissent rendre meilleures

les conditions de la vie, et garantir la paix

pour l'avenir.

Le President, (sign) Loder.

Le Greffier, (signe) A. Hammarsk jld.

Les conferences des ttravailleurs organises

de Leeds en 1916, de Berne de 1917 et de

1919 proclamerent la reconnaissance interna-

tionale de droits nouveaux en matiere du

travail et l'uniformit des conditions du travail it travers le monde.

Le caractere industriel des Conferences de

4.

OPINIA SEPARATA. A D-LUI DEM.

NEGULESCU

Avis de M. D. Negulesco sur la question

du travail agricole.

Leeds et de Berne est facile it demontrer.

Toute la vie internationale des associations

ouvrieres a eu ce caractere. Quand l'Association internationale pour la protection des
Travailleurs s'est fondee 6, Paris, son but
a t ainsi
Servir de lien entre ceux
qui, dans les differents pays industriels de

l'Europe, sont la veille de s'unir sur la

La Cour permanente de Justice internationale est saisie par le Conseil dela Societe des
Nations d'une demande d'avis consultatif sur
la question suivante:
La competence de l'Organisation internationale du Travail s'etend-elle 11., la reglementation des conditions du t ravail des personnes
employees dans Pagriculture?

Il ne faut pas, pour la solution de cette

question, purement de droit, se laisser influencer par des considerations de fait. La
competence de l'Organisation Internationale
du Travail a te proclame par des dispositions du Traite de Versailles.
Les declarations faites au nom de certains

question de la duree normale de la journ6e

de travail.
Le principe d'une legislation uniforme
travers le monde prouve que les conferences
de Leeds et de Berne ne se sont pas occupes
de l'agriculture. En cette matiere il est d'une
impossibilite absolue de faire l'application de

ce principe. Ce n'est pas par la volont de

l'homme que les conditions du travail sont de,

terminees. C'est la nature qui fait les climats,
les saisons et les variations meteorologiques.
L'homme doit subir les caprices de la nature

et y adapter son travail. En cette matiere

il n'y a qu'une legislation nationale qui puisse

tout prevoir et tout regler.

www.digibuc.ro

POLITICA FITERNA

C'est sous Pinspiration de ces conferences

internationales du Travail clue la Commission
de legislation internationale du Travail, com-

pose de reprsentants de huit Etats, cornmena ses travaux. Elle fut constitue par

453

main& pour Phomme, la femme et l'enfant sur

leur propre territoire, ainsi que dans tous

les pays auxquels s'tendent leurs relations
de commerce et d'industrie, et daps ce but,
d'tablir et d 'entretenir des organisations in-

une resolution de la Conference de la Paix

date du 25 janvier 1919, en vue de faire une

ternationales ncessaires*.

enqute sur (des conditions de Pemploi des

travailleurs au point de vue international* et
d'examiner (des moyens internationaux ncessaires pour assurer I:action commune...
La Confrence des preliminaires de Paix
meta le 24 mars 1919 le rapport contenant
le projet de la Commission de legislation in-

dustris montrent que les auteurs du Pacte

ont voulu exclure l'agriculture de la reglementation du Travail. Cet article proclame

ternationale du Travail. Aprs quelques amen-

dements le projet est devenu la Partie XIII

du Trait&

Le Prambule de la Partie XIII et l'article 427 du Trait de Versailles nous apportent la lumire ncessaire pour nous mon-

trer que cette partie du Trait() ne se rapporte qu'au travail industriel.

Le Prambule contient les mots suivants:

*Attendu que la non adoption par une nation quelconque d'un regime du travail reellement humain fait obstacle aux efforts
des mitres nations dsireuses d'amliorer le
sort des travailleurs dans leur propre pays*.

Les Puissances signataires du Trait de

Versailles, apres avoir proclam, dans le Preambule, le caractere d'universalitk des regles
dictes en matiere de travail, ce qui exclut
l'agriculture, cherchent 'prciser la mme

ide dans le 3 de l'article 427 du Trait&

*Elles (les Hautes Parties contractantes)
reconnaissent que les differences de climat,
de moeurs et d'usages, d'opportunit conomique et de tradition industrielle rendent
difficile attendre d'une manire immediate,

Puniformit absolue dans les conditions du

travail*.

Il est difficile de dire que ce texte se refere aussi l'agriculture, puisqu'en cette ma-

tire c'est la nature qui empche d'esprer

jamais voir raliser Puniformit de ces conditions.

D'ailleurs les plnipotentiaires du Trait

de Versailles n'ont fait que raliser ce que
le Pacte de la Societe des Nations contenait
en principe.
L'article 23 du Pacte dit: Sous la reserve
et en conformit des dispositions des conventions internationales actuellement existantes

ou qui seront ultrieurement conclues, les

Membres de la Societe:
a) S'efforceront d'assurer et de maintenir
des cortditiens de travail quitables et hu-

Les mots: relations de coMmerce et d'in-

le principe selon lequel doivent tre assures

et maintenues les conditions quitables du

travail industriel travers le monde et, dans
ce but, tablir et entretenir ides organisations
internationales ncessaires. La Partie XIII

du Trait de Versailles contient la realisation de ce principe.

Par l'article 387 du Trait() de Versailles,
il est fond une organisation permanente
d'un caractere international, connue sous le
nom d'Organisation Internationale du Travail.
Les Membres originaires de la Societe des
Nations seront membres originaires de cette
Organisation et dsormais la qualit de
Membre de la Societe des Nations entrainera

cello de Membre de ladite Organisation.

Cette Organisation comprendra, en vertu

de l'article 388, une Conference gnrale

des reprsentants des Membres et un Bureau international du travail sous la direction d'un Conseil d'administration prvu par
l'article 393.

Toute la Partie XIII du Trait de Versailles stipule pour les Etats des abandons de

souveramet. Avant le Trait de Versailles

lorsqu'une convention internationale de protection ouvriere devait tre conclue, on procdait par une suite de deux conferences:
une premiere conference de techniciens, com-

pose de spcialistes et reprsentant les organisations patronales et les syndicats ouvriers, dont les resolutions taient soumises
une seconde conference diplomatique, compose des dlgus des diffrents Etats; cette

seconde conference tablissait le projet de

convention. Le Trait de Versailles fondu
en un seul organisme ces deux conferences.
La Conference gnrale des reprsentants
des Membres sera comp ose de quatre clelgus de chacun des Etats Membres dont
deux reprsenteront le Gouvernement et dont
les deux autres reprsenteront respectivement,

d'une part les employeurs, d'autre part les

travailleurs ressortissant chacun des mem-

bres (Art. 389, al. I).

Chaque dlgu a, conformment It Particle 390, le droit de voter individuellement

www.digibuc.ro

454

DOCUMENTE : ORGANIZAREA MUNCH

Bur toutes les questions soumises aux &liberations de la Conference (art. 390, al. I).
Jusqu'au Trait de Versailles les dlgus,

&sign& par les Gouvernements, devaient

agir conformment aux instructions recues

comme une prerogative intangible du droit
de souverainet des Etats. Le drolt des delgus de voter meme contre le gr des tats
n'est pas l'unique atteinte h. la souverainet.
Aux termes de l'article 390, la Conference
pent, une majorit des deux tiers, refuser
d'admettre l'un des dlgus des Membres.
La Conference peut encore la majorit des
deux tiers, dliberer sur des questions centre
le gre d'un Membre et adopter soit des recommandations, spit un projet de convention internationale (art. 405).
Les Etats Membres s'engagent soumettre

leurs parlements, dans un alai d'un an,

les projets de conventions internationales
(art. 405, al. 5).
Enfin, pour toute contestation en matire
de travail, les Membres ont accepte, en vertu

de l'article 425, la competence de la Cour

permanente de Justice internationale.
On voit, par cet expos, combien la souverainet des tats a t atteinte, en matire

de travail, par les clauses du Trait. Sans

doute les parlements des diffrents tats
peuvent refuser le projet de convention, il
n'en est pas moins vrai que le droit d'initiative de; projets de lois, qui appartient au

Gouvernement et qui est une prerogative

de la souverainet, a t abandonne
Il est vrai que les dlgus sont nommes
par les Gouvernements, mais cette nomination est soumise au contrle et it la decision
finale de la Conference Internationale du Travail. Et tandis que, conformment l'article

5 du Trait de Versailles, les decisions de

l'Assemble de la Societe des Nations, sont
prises l'unanimit, pour garantir la soaverainet de chaque Etat, la Conference internationale du travail decide une majorit
de deux tiers, apportant ainsi une tits grave
atteinte au principe de la souverainet.
Il est un principe comMunment admis en
matire internationale, d'apres lequel toute
clause, contenant une restriction de soaverainet, doit tre interprte strictement et
que, dans le doute, on doit admettre la so-

lution qui conduit it une moindre diminution de souverainet.

fl n'y a pas de doute que les tats ont

consenti une restriction de souverainet en

matire d'industrie stricto sensu. Le doute surgit des que l'on aborde la question de savoir

s'ils ant consenti cette restriction en matire

d'industrie lato sensu, c'est it dire en matire
d'agriculture.

Il faut, en cette matire du travail, suivre

Pinterprtation stricte et donner aux textes
l'interprtation qui conduit une moindre
diminution de souverainet. Or, il n'y a pas
de doute qu'en pronant le mot aindustrie*
stricto sensu on obtient la moindre diminution de souterainet. Done Pagriculture est
exclue de la Partie XIII du Trait de Versailles.

Pourrait-on objecter que l'expression anglaise industrial* couvre l'agriculture et que

dans le doute, c'est le texte anglais qui doit

etre pris en consideration?

Je crois, au contraire, que c'est le texte

franais qui s'impose, et voici pourquoi: les

deux textes ont la mme valeur au point de
vue de Pauthenticit (article 440 du Trait
de Versailles). La question est de savoir, si

un des te,tes ne correspond pas au point

de vue de Pide exprime par l'autre, quelle

est la-solution qu'il faut adopter. Dans notre
cas la rponse est facile car il s'agit des textes qui contiennent une diminution de souverainet. Dans le doute, il faut eonsidrer
le texte francais oui conduit it une moindre
diminution.

Pour determiner la competence de l'Organisation Internationale du Travail, on a invogue l'article 387 du Trait de Versailles
qui proclame: West fond une organisation

permanente char& de travailler la realisation da programme expos dans le prambulee. Et comme, dans le Prambule, il est
dit en termes gnraux qu'il s'agit d'amborer le sort des travailleurse,on a conclu
la competence de POrganisation internatio-

nale du Travail en matire de travail agricole.

Le mot atravailleura, employe par le preambule, est, par sa gntalit, applicable

toute sorte de travail: au travail intellectuel,

au travail des fonctionnaires et mme an

travail des non salaries. Il n'y a plus d'arret

possible. L'Organisation Internationale du
Travail aurait une competence dans tous les
domaines de Pactivit humaine. Cette consequence est
admettre.
Pour determiner la competence de l'Organisation Internationale du Travail, il faut

examiner son organisation et chercher dans

le fonctionnemAnt des deux organes qui la
composent: la Conference Internationale et
le Bureau International du Travail, quelles
sont les limites leur competence.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

L'article 396 du Trait de Versailles determine les fonctions du Bureau International

du Travail. Il est charg de prparer l'ordre

du jour des sessions de la Conference inter-

nationale du Travail. Il doit prparer Pe-

tude des questions qu'on se propose de soumettre aux discussions de la Conference. Il

doit rdiger et publier, en franais et en anglais, un bulletin priodique consacr seulement Ptude des questions concernant l'industrie et le travail et prsentant un intrt
international. Ce caractre est realise quand

il s'agit de l'industrie o l'on peut par des

conventions internationales, applicables
tous les membres, reglementer les heures du

travail et fixer la dure moyenne de la journe et de la semaine du travail. Ce caractere

international n'apparait plus quand il s'agit
de l'agriculture. Le travail agricole dpendra
du climat, des saisons, des cultures, sans pouvoir etre astreint it des formules rigides et
uniformes. 11 ne peut etre soumis qu'it une
legislation nationale qui tiendra compte des
intrets des travailleurs agricoles et des conditions dans lesquelles le travail peut s'accomplir.

Aprs avoir pourvu le monde du travail

de cet organisme internat,ional connu sous le
nom de l'Organisation Internationale du Tra-

vail, il fallait, apres que les pouvoirs en

455

tection des travailleurs. Cette expression

qui figure au 9, laisse entrevoir la possi-

bilit de les appliquer toutes sortes de

travail, et memo au travail intellectuel.
L'article 427, dans sa partie finale, pour

prciser sa pense, emploie la meme expression que celle du deuxime paragraphe:

*Sans proclamer que ces principes ou

ces mthodes sont ou complets ou definitifs, les Hautes Parties contractantes

sont d'avis qu'ils sont propres it guider

la politique de la Societe des Nations,

et que, s'ils sont adopt& par les communauts industrielles qui sont Membres de
la Societe des Nations, et s'ils sont main-

tenus intacts dans la pratique par un

corps appropri d'inspecteurs, ils rpen-

dront des bienfaits permanents sur les

salaries du monde.
Le probleme est de savoir quel est le sens
et quelle est la porte de l'expression MC0111-

munauts industrielles employee par l'article 427.

On a soutenu que le mot industrial en

anglais couvre toujours l'agriculture, it la
difference du mot industrie qui peut avoir
deux sens diffrents.
D'aprs le dictionnaire d'Oxford, le mot
industrial est

atoute personne qui se

earent t tablis, procder h. la declaration

des droits des travailleurs.
L'article 427 du Trait de Versailles contient cette declaration. Dans le premier pa-

livre it des travaux industriels, oil encore:

d'application de talent, d'intelligence, ou de
connaissance d'art industriel, un plan ou une
combinaison, un moyen habile. La defini-

ragraphe, les mots ttravailleurs salaries s'ap-

se rapporte , ou affecte un caractere propre

l'industrie. D'aprs Littr, le mot industrie signifie: 1) tune habilet faire quelque
chose, it executer un travail manuel; 2) industrie se dit quelquefois de tous les arts industriels, sauf l'agriculture, par opposition it
Pagriculture; 3) Toutes les operations qui
concourent it la production de la richessm.
Littr dfinit le mot industriel: Qui appartient l'industrie, qui en provient. Les arts
industriels. Les professions industrielles. Les
produits industriels.
Il faut remarquer que le Trait de Versailles a employe l'adjectif tindustriel dans les
expressions suivantes: importances industriellem (article 393), organisation industrielle (article 405), anatires industrielles

pliquent, par leur gnralit, toutes sortes

de travailleurs, mme aux travailleurs intellec tuels.

Le deuxime paragraphe de cet article

precise la pense, car il y est parl de (mommunauts industrielles.
Le troisieme paragraphe de cet article lanmere les droits des travailleurs: 1) le principe que le travail ne doit pas tre considr
comme une marchandise ou un article de
commerce; 2) le droit d'association; 3) Le
payement aux travailleurs, d'un salaire equi-

table; 4) l'adoption de la journe de huit

heures et de la semaine de 48 heures; 5) l'adoption du repos hebdomadaire; 6) la suppression du travail des enfants; 7) le principe du salaire egal sans distinction de sexe;
9) un traitement conomique equitable pour
cous les travailleurs rsidant lgalement dans

le pays; 9) un service d'inspection pour la

protection des travailleurs.
Ces droits out t formuls pour la pro-

tion du mot industrial* comme adjectif: aqui

(article 412), tradition industrielle, communaut industrielle (article 427). L'adjectif industriel a en franais un sens beaucoup plus

restreint que l'industrie. Une ville industrielle, un pays industriel, un 'travailleur

industriel, se rapportent seulement l'in-

www.digibuc.ro

456

DOCUMENTE : ORGANIZARKA MUNCH

Quand il s'agit de Pinterprtation d'un

dustrie l'exclusion de l'agriculture. L'expression communaut industrielle qui se trait, on ne peut pas remplacer la volont
trouve dans l'article 427 ne peut pas con- certaine exprimee par le trait par la volont
incertaine des travaux prparatoires.
vrir l'agriculture.
Il est vrai que des declarations ont t
L'article 412 prvoit que chaque Membre
dsignera trois personnes comptentes en faites, soit dans le rapport prsent au nom
matiere industrielle pour former la Com- de la Commission de 1gislation internationale
mission d'enquete. Si le Trait de Versailles du travail, soit la Conference des prelimivoulait s'occuper de l'agriculture, pouvait-il naires de paix, qui prauvent quelque dsir
d'tendre l'agriculture la competence de
proclamer ce principe?
Le troisime paragraphe de l'article 405 l'Organisation Internationale du Travail.
Il n'est pas moini vrai que plusieurs pronous montre encore que des doutes ne peupositions, tendant tendre l'agriculture
vent plus tre soulevs:
En formant une recommandation ou les dispositions en matire du travail, ont
projet de convention d'une application t repousses, ce qui augmente Pincertitude
gnrale, la Conference devra avoir gard

et cre la volont incertaine des travaux

aux pays dans lesquels le climat, le developpement incomplet de l'organisation

prparatoires.
La question est de savoir si, en cette matire

industrielle ou d'autres circonstances particulires rendent les conditions de l'industrie essentiellement diffrentes....
Meme si le mot industrieu pouvait, en
francais comme en anglais, s'appliquer l'a-

de travail, qui implique des restrictions de

souverainet, on doit considrer le texte du

griculture, il n'y a pas de doute que le mot

industrie a dans ce cas un sens restreint,
excluant l'agriculture, car l'adjectif oindus-

trielle, dans l'expression organisation indus-

trielle qui a en francais un sens restreint,

lui donne le sens et la portte ncessaire.

D'ailleurs, la mot oindustrie dans la langue courante, ne se rapporte pas it Pagriculture. Il faut le faire suivre du mot agricole pour Ptendre l'agriculture.

L'article 393 du Traite de Versailles spcifie

que le Conseil d'administration se compose de
vingt-quatre personnes, douze reprsentant

les Gouvernements, douze reprsentant les

ouvriers et les patrons. Sur les douze personnes reprsentant les Gouvernements, huit
seront nomees par les Membres dont l'imporlance industrielle est la plus considerable.
Si le mot industriee couvrait l'agriculture

le travail agricole, vu son importance dans

le monde, devrait etre assimil au travail

industriel et trouver une place au moins

gale l'industrie, soit dans la composition

des delegations it la Conference Internationale du Travail soit dans la composition du
Conseil d'administration du Bureau International du Travail.
Dans les pays agricoles, o les principes
galitaires de la dmocratie ont triompb, on
ne pourra pas accepter cette situation d'infriorit faite l'agriculture.

Les travaux prparatoires ont t invo-

qus en faveur de la competence de l'Organisation Internationale du Travail.

trait, tel qu'il a t ratifi par les parlements,

ou au contraire, avoir recours aux travaux

prparatoires?

Il me semble difficile de dire que les dif%rents Etats sont lis par des paroles qu'ils
n'avaient jamais connues, et non par le
texte du Trait qu'ils ont ratifi.
Cette conclusion, concorde avec l'esprit du

Trait de Versailles. Il est dit dans Particle

18 que les trait& qui n'ont pas t enregistrs au Secretariat de la Societe des Nations
sont dpourvus de valeur juridique. On a
voulu rendre honlmage aux dmocraties du
monde qui ne pourront plus A. l'avenir etre
obligees qu'en vertu de traits conclus la
lumire du jour.
Si tel est l'esprit du Trait de Versailles,

on ne peut pas soutenir que le trait luimeme lie les dmocraties du monde, non
pas en vertu des textes prcis qu'on a proclams, mais en vertu de certaines paroles
changes et qui n'taient pas connues par
les parlements au moment de la ratification.
Cette solution concorde encore avec la situation de certaines puissances qui ont adhere l'Organisation Internationale du Tra-

vail, en vertu de l'article 387, sans avoir

pris part aux travaux prparatoires et it la

Conference de la Paix. Il est difficile d'appliquer ces Ettts tout ce qui a 60 dit, car
c'est seulement par lours volonts nettement
exprimes que ces Etats ont tonsenti une
restriction de souverainet.
Et comme le traits internationaux doi-

vent contenir les memes obligations et les

mmes droits pour les Etats contractants,
sauf clause expresse bien entendu, il en re-

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

sulte que le texte du Trait de Versailles

pourra seul tre utilis pour Pinterprtation

juridique.

Pour ces motifs:

Le soussign est d'avis quel a comptence

457

de l'Organisation Internationale du Travail

ne s'tend pas it la rglementation des conditions du travail des personnes employes dans
Pagriculture, et donne, par consquent, une

rponse ngative it la question qui lui est

soumise.

9. RECONSTRUCTIA AUSTRIEI
RECONSTRUCTION DE L'AUTRICHE.
PROTOCOLE No. I DECLARATION
Sign a Gente le 4 Octobre 1922
Terte officiel franais enregistr le 4 Octobre
1922, conformment aux terms de ce Protocole
DECLARATION
Le Gouvernement de Sa Majest britannique, le Gouvernement de lallipublique Francaise, le Gouvernement de Sa Majest le Roi

d'Italie et le Gouvernement de la Rpublique Tchcoslovaque,

D'une part,
Au moment o ils entreprennent d'aider
l'Autriche dans son Oeuvre de restauration

Le Gouvernement de la Rpublique fdrale d'Autriche,

D'autre part,
S'engage, dans les termes de l'article 88
du Trait de Saint-Germain, ne pas aliner
son indpendance ; il s'abstiendra de toute
ngociation et de tout engagement conomique ou financier qui serait de nature lt compromettre directement ou indirectement
cette indpendance.
Cet engagement ne s'oppose pas it ce que
l'Autriche conserve, sous rserve des dispo-

sitions du Trait de Saint-Germain, sa li-

avec les engagements qu'ils ont dj pris

quand ils ont accept() de devenir Membres
de la Social) des Nations,

bert6 en matire de tarifs douaniers et d'accords commerciaux ou financiers et, en gnral, pour tout ce qui touche it son rgime
conomique ou ses relations commerciales,
tant entendu, toutefois, qu'elle ne pourra
porter atteinte it son indpendance conomique par l'octroi un Etat quelconque d'un
rgime spcial ou d'avantages exclusifs de
nature it menacer cette indpendance.

Dclarent solennellement:
Qu'ils respecteront Pindpendance poli-

Le prsent Protocole restera ouvert it la signature de tous les Etats qui voudront yadhrer.

conomique et financire,

Agissant uniquement dans Pintrt de

l'Autriche et de la paix gnrale et d'accord

tique, Pintgrit territoriale et la souverainet de l'Autriche ;

Qu'ils ne chercheront aucun avantage

En foi de quoi, les soussigns, diiment

autoriss cet effet, ont sign la prsente
Dclaration (Protocole I).

spcial ou exclusif d'ordre conomique ou

Fait it Genve, en un seul exemplaire, qui
financier de nature it compromettre directe- restera dpos au Secrtariat de la Socit
ment ou indirectement cette indpendance ; des Nations et sera par lui immdiatemenb
Qu'ils s'abstiendront de toute action qui enregistr, le quatre octobre mil neuf cent
pourrait tre contraire l'esprit des conven- vingt-deux.
tions qui seront stipules en commun pour
la reconstruction conomique et financire RECONSTRUCTION DE L'AUTRICHE.
de l'Autriche ou qui pourrait porter prju- PROTOCOLE No. II AVEC ANNEXES ET
dice aux garanties que les Puissances auront
NOTE INTERPRETATIVE
stipules pour sauvegarder les intrts des
cranciers et des Etats garants ;
Signs a Gente, le 4 Octobre 1922.
Et que, le cas chant, en vue d'assurer le Texte officiel franais enregistr le 4 octobre

respect de ces principes par toutes les nations

ils s'adresseront, en conformit avec les rgles du Pacte de la Socit des Nations, soit
individuellement, soit collectivement, au Conseil de la Socit pour qu'il avise aux mesu-

res prendre, et qu'ils se conformeront aux

dcisions dudit Conseil.

1922, conformiment aux dispositions finales

de ce Prolocole
En vue d'aider l'Autriche dans son oeuvre
de restauration conomique et financire, les
Gouvernements britannique, francais, italien, tchcoslovaque et autrichien ont arrt

www.digibuc.ro

458

DOCUMENTE : ORGANIZAREA MUNCH

d'un commun accord les dispositions sui-

d'mission, taux d'intrt, amortissement,

vantes:

frais d'mission, de ngociations et de remise

devront tre soumis lt. l'approbation du Co-

Art. I.

Le Gouvernement autri ;Men

pourra crer, sous la garantie rsultant de

la prsente Convention, la quantit de titres
ncessaires pour produire une somme effective quivalente au maximum k 650 millions

mit de contrle des ttats garants. Le chiffre de Pannuit ncessaire au service des in-

trts et de l'amortissement de l'emprunt

sera galement approuv par le Comit de

de couronnes-or. Le capital et les intrts contrle. Tout emprunt projet par le Goude titres ainsi mis seront exempts de tous vernoment autrichien, en dehors des condiimpts, droits ou charge au profit de l'tat tions du programme vis au Protocole No.
autrichien.
III, devra tre soumis i l'approbation praArt. 2.
Les frais d'mission, de ngocia- lable du Comit de contrle.
tions, de remise seront ajouts au capital de
Art. 8.
Le Comit de contrle dterl'emprunt fix() dans Particle prcdent.
minera les conditions dans lesquelles devraiArt. 3.
Le service des intrts et de Pa- ent tre effectues les avances des Gouvermortissement de l'emprunt sera assur au nements si la garantie tait mise en action,
moyen d'une annuit fournie par les revenus
affects en garantie de cet emprunt d'aprs
les dispositions contenues dans le Proto-

cole No. III.

Art. 4.
Le produit de cet emprunt ne
pourra tre employ que sous Pautorit du
Commissaire &Aral dsign par le Conseil
de la Socit des Nations et conformment
aux obligations contractes par le Gouvernement autrichien et contenues dans le Protocole No. HI.
Art. 5.
Les Gouvernements britannique,
francais, italien, tchcoslovaque, sans pr.&
judice des autres Gouvernements qui accderaient A la prsente Convention, s'engagent
A. demander sans dlai it leur Parlement l'autorisation de garantir sous rserve de l'ap-

probation par le Parlement autrichien du

Protocole No. III et du vote par ce Parle-

ainsi que le mode de remboursement qui leur

serait applicable.
Art. 9.
Dans les limites des contrats
d'mission, le Gouvernement autrichien aura
le droit d'oprer la conversion des emprunts

avec l'assentiment du Comit de contrle;

il sera tenu d'exercer cette facult sur la demande faite par le Comit de contrle.
Art. 10.
Le Comit de contrle aura le
droit d'exiger la production de situations et
comptes Nriodiques ou tous autres renseig-

nements de caractere urgent sur la gestion

des revenus affect& en garantie; il pourra
signaler au Commissaire &Aral les modifications administratives et amlliorations de
nature it accroitre leur productivit. Les mo-

difications de tarifs de ces recettes, qui se-

raient de nature I rduire leur rendement

global minimum, valu en or, tel qu'il sera

ment de la loi prvue it l'article 3 de ce Protocole

le service de Pannuit de cet ern-

arrt avant rmission des emprunts pour

ments sp&ciaux entre les intresss.

Art. 6.
Chacun des quatre Gouvernemeats aura la facult de disigner un repr-

projets de contrats de concession ou d'af fermage de ces revenus.

Art. a Au cas oa le rendement des revenus affects serait insuffisant et risquerait
de mettre en action la garantie des Gouver-

couvrir les annuits ncessaires, devront tre

prunt jusqu' concurrence d'un maximum soumises A Papprobation pralable du Code 81 pour cent it rpartir suivant arrange- mit de contrle. Il en sera de mme pour les

sentant au Comit de contrle dont les at-

ributions sont fixes par les dispositions

suivantes. Chacun de ces reprsentants disposera de 20 voix. Les Gouvernements qui

accepteraient de garantir le reliquat de Pannuit non couverte par la garantie des Gouvernements britannique, franais, italien
et tchcoslovaque auront galement la facult de &signer soit chacun un reprsen-

nements, le Comit de contrle pourra reclurir l'affectation d'autres revenus suffisants pour faire face au service do Pannuit.
Tout projet d'acte ou de contrat de nature

modifier notablement la consistance du

domaine de l'tat autrichien sera communiqu au Comit trois semaines avant que
l'acte ne devienne dfinitif.
it

tant, soit de s'entendre pour &signer des

reprsentants communs. Chaque reprsenArt. 12.
Le Comit de contrle se rutant aura une voix par fraction de 1% ga- nira priodiquement it telles dates qu'il firantie par son Gouvernement.
Art. 7.
Les modes d'application de la
garantie, les conditions do Pemprunt, prix

xera lui-mme, de prfrence au sige de la

Socit des Nations. Ii ne pourra communi-

quer qu'avec le Commissaire gnral; celui-ci

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

459

devra assister ou se faire reprsenter aux

reunions du Comit de contrle. Les deci-

cre au remboursement des avances dj.

sions de ce Comit sont prises ii la majorit

absolue des voix prsentes ; toutefois, une

non intresss i ce remboursement, et afin

que les sacrifices qui pourront avoir it tre
demand& ventuellement it ces ttats ne
dpassent pas ceux que comporterait la garantie par eux d'un emprunt de 520 millions

majorit de deux tiers des voix prsentes

sera requise pour les decisions relatives aux

articles 7 et 8.
Le Comit de contrle sera convoque en
session extraordinaire sur une demande runissant au moins dix voix.
Art. 13.
Le Comit de contrle ou chaeun de ses membres pourra demander tous
renseignements et claircissements sur Nisboration du programme de rformes finanieres et sur son execution. Le Comit pourra
adresser au Commissaire general toutes observations et lui faire toutes representations
qui seraient reconnues ncessaires pour sanvegarder les intrts des Gouvernements
garants.

Art. 14.
En cas d'abus, le Comit de
contrle on tout Mat garant pourra adresser
un recours au Conseil de la Societe des Nations qui se prononcera sans (Mai.
Art. 15.
En cas de diffrend concernant
Pinterprtation de co Protocole, les parties
accepteront l'avis du Conseil de la Societe
dos Nations.
En foi de quoi las soussignes, &anent autoriss it cet effet, ont sign le present Protocole.
Fait A, Geneve en un seal exemplaire, qui

restera depose au Secretariat de la Societe

des Nations et sera par lui immdiatement
enregistre, le quatre octobre mil neuf cent
vingt-deux.

faites ne puissent retomber sur des ttats

de couronnes-or, les Gouvernements qui ont

:I obtenir des remboursements du Gouvernement autrichien (Gouvernements britannique, franais, italien et tchcoslovaiue) ont
pris des

dispositions qui font l'objet de

l'annexe B.

ANNEXE A
Les Gouvernements franeais, italien, tchcoslovaque s'engagent it affecter b. la garantie des emissions de bons du Trsor ou operations de trsorerie analogues, garanties

par les recettes brutes des douanes et des

tabacs et prvues par le rapport du Comit

financier pour la periode anterieure au vote

des autorisations de garantie par les divers
Parlements, le reliquat des avances promises
en 1922 au Gouvernement autrichien et dont
le montant tait fix:
France 55 millions de francs.
Italie 70 millions lire.
Tchcoslovaquie 500 millions couronnes
tchcoslovaques.

Par reliquat, on doit entendre non seulement les sommes non encore verses sur les
totaux ci-dessus, mais celles qui, ayant t
verses, seraient susceptibles, en raison de
leur prsente affectation, d'tre libres pour

un autre emploi avec le consentement du

ANNEXES AO PROTOCOLE No. 11

Gouvernement autrichien. Aussiteit que celui-ci aura t obtenu, les reliquats, tels qu'ils

sont ici &finis, devront tre sans dlai mis

PRAMBULE

1. La garantie accorde par les ttats signataires du Protocole No. II s'appliquera i

un emprunt autrichien de 650 millions de
couronnes-or, les titres de cet emprunt devant avoir tous le 'name caractre et offrir
la mme securit, le Comit financier ayant
calcule que le deficit autrichien doit tre augment de 520 it 650 millions de couronnes-or,

pour tenir compte des avances qui ont t

faites par certains Gouvernements au cours
de cette anne et qui ont droit au remboursement, soit sur le produit de l'emprunt organise par la Societe des Nations, soit en titres
jouissant des mmes gages et des mmes

li, la disposition du Gouvernement autrichien

pour etre utilises, sous l'autorit du Commis-

saire general ou de la delegation provisoire

du Conseil, aux operations de trsorerie visees ci-dessus.

Aussitt que les autorisations de garanties

votes par les divers Parlements auront atteint un total d'au moins 80%, les reliquats
d'avances ainsi utilises en garantie seront
librs et rembourss aux Gouvernements
intresss.

Fait ii. Geneve le quatre octobre mil neuf

cent ving-deux.
ANNE XE B

avantages.
2. Toutefois, afin d'viter que les avances

La reparation de la garantie entre les

pouvant rsulter de la garantie de la part de

l'emprunt autrichien qui devra tre consa-

quatre Gouvernements britannique, franois,

italien et tchcoslovaque, prvue par l'article

www.digibuc.ro

460

DOCVMENTE : RECONSTRUCTIA AUSTRIEI

5 du Pr otocole II et le 2 du Prambule, aura

lieu conformment aux dispositions suivantes:

la garantie des quatre Gouvernements .

rpartir suivant arrangement) du Pram1. La garantie des annuits correspondant bule et de l'annexe B, il ressort:
la somme de 130 millions, ncessaire pour
Que chacun des quatre Gouvernements

le remboursement des avances vise au 1 du

Prambule, sera repartie par tiers entre les

trois Gouvernements britannique, franais

et tch coslovaque.
2. La somme ncessaire au remboursement

du credit tchcoslovaque s'levant environ

80 millions de couronnes-or, le Gouvernement
tchcoslovaque s'engage b, limiter it 60 mil-

lions de couronnes-or le montant du rem-

boursement auquel il aura droit sur /e produit

de l'emprunt. Il accepter& en payement de

cette part de 60 millions des titres de l'emprunt mis en Sus du montant des souscrip-

tions effectives. Quant au solde de cette

crance, il se contentera, pour le couvrir, de
bons libells en couronnes tchecoslovaques
et jouissant des mmes droits et gages que les
titres de Pemprunt; mais il est entendu que
ces bons ne bnficieront pas de la garantie
des autres Gouvernements et pourront tre
mis en excdent du chiffre de 650 millions.
Le Gouvernement britannique et le Gouvernement franais, qui ont droit, aux ter-

s'engage it garantir chacun 2V/0 de Pannuit

correspondante au capital emprunt pour

faire face au deficit de 520 millions ;
Que la rpartition de la garantie sur l'excdent de Pannuit correspondant b. la difference de 130 millions entre le total de 650 et
cette somme de 520 millions sera rgle conformment l'annexe B.
Geneve, le 4 octobre 1922.

RECONSTRUCTION DE L'AUTRICHE.
PROTOCOLE No. III (DECLARATION)
Sign a Gente le 4 Octobre 1922.
Texte

ficiel /rat. rais enregistr le 4 octobre

1922, conformment aux dispositions finales
de ce Protocole.
Le soussign, agissant au nom du Gouvernement autrichien et dilment autoris cet effet,
declare accepter les obligations qui suivent:

1. Le Gouvernement autrichien demanmes de leurs contrats, au remboursement dera au Parlement la ratification de la declatotal du montant de leurs avances sur le pro-

duit du premier emprunt, acceptent un bareme de remboursement progressif iaisant

porter sur les dernires tranches d'emprunt
la plus grande partie de la charge du remboursement.

L'Italie aura droit au remboursement sur

le produit de l'emprunt, conformment a un
barme de payement identique

celui adopt

pour la crance anglaise, de la part de son

avance qui n'aura pas Re recouvre aprs
avoir t employee aux termes de l'annexe A.
En cas de mise en action de la garantie, Italie
en ce qui concerce la garantie de 130 millions,

supportera seulement la charge affrente

la part de Pannuit de l'emprunt correspondant au montant des remboursements auxquels elle a droit.
Dans la mesure o l'Italie sera amene it
assumer ainsi une partie de la garantie des
130 millions, la part de garantie de la France,
de la Tchcoslovaquie et de la Grande-Bre-

tagne sera diminue d'autant.

Fait it Geneve le quatre octobre mil neuf

cent vingt-deux.

ration politique signe par lui, qui fait l'objet

du Protocole No. L

2. Le Gouvernement autrichien tablira,

dans le dlai d'un mois, en collaboration soit

avec le Commissaire general, dont les attri-

butions font l'objet du 4 ci-dessous, soit

avec une delegation provisoire du Conseil
de la Societe des Nations, qui pourra are
nomme cette fin, un programme de rformes et d'assainissement it raliser par ta-

pes et destine it permettre a l'Autriche de

rtablir un quilibre permanent de son bud-

get dans un alai de deux ans et dont les

lignes d'ensemble ont t traces dans le rapport du Comit financier (Annexe). Ce programme devra mettre l'Autriche en mesure
de satisfaire ses obligations par Paccrois-

sement des recettes ot la reduction des depenses ; il excluera tout recours l'emprunt,
sauf clans les conditions qui seront determines ; il interdira, aux termes des statuts
donner it la Banque d'mission qui sera
institue, toute nouvelle inflation monetaire.
Il devra, en outre, permettre l'Autriche
d'assurer sur des bases permanentes sa sta-

bilit financire par un ensemble de mesures

tendant . une rforme conomique gnrale.
Le rapport du Comit conomique, qui traite
De la comparaison de l'article 5 du Pro- de cet aspect du probleme, sera dament comtocole No. II (fixant au maximum de 84% munique au Commissaire general.

NOTE INTERPRETATIVE

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

11 est entendu qu'au cas o le premier

programme apparaitrait l'usage comme

insuffisant pour rtablir un quilibre per-

461

dront fin par dcision du Conseil de la Socit

des Nations, quand celui-ci aura cons tat que

la stabilitk financire de l'Autriche aura t

assure, sans prjudice du contrle spcial
des gages affect& au service de l'emprunt.
5. Le Gouvernement autrichien affectera
porter les modifications appropries au r- comme gages It l'emprunt garanti les recettes
sultat essentiel atteindre. Le Gouverne- brutes des douanes et du monopole des tament ,autrichien demandera au Parlement bacs et, au cas oil le Commissaire gnral
d'approuver le plan ci-dessus.
Pestimerait ncessaire, d'autres gages Rib3. Le Gouvernement autrichien prsentera cifiques, d'accerd avec lui. Il ne prendra auimmdiatement au ParIement autrichien cune mesure qui, de l'avis du Commissaire
un projet de loi qui, pendant deux ans, don- &Oral, serait de nature it diminuer la vanera, It tout Gouvernement qui serait alors leur de ces gages de facon menacer la sOaux affaires, pleins pouvoirs pour prendre ret des cranciers et des ttats garants. Le
dans les limites de co programme, toutes Gouvernement autrichien ne pourra notammesures qui, It son avis, seront ncessaires ment faire subir, sans l'approbation du Comen vue d'assurer, la fin de cette priode, le missaire gnral, aux tarifs des recettes afrtablissement de l'quilibre budgtaire, sans fectes en garantie, des modifications qui
qu'il soit ncessaire de recourir ultrieure- seraient de nature a rduire leur rendement
ment une sanction nouvelle du Parlement. global minimum valu en or, tel qu'il sera
4. L'Autriche accepte la nomination par arrt avant l'mission des emprunts pour
le Conseil de la Socit des Nations d'un couvrir les annuits ncessaires;
Commissaire gnral, qui sera responsable
Le produit des revenus bruts affects en
devant le Conseil et rvocable par lui. Ses gage sera vers a un compte spcial au fur
fonctions sont dfinies dans leur grandes et mesure de leur perception, en vue d'aslignes dans le rapport du Comit financier surer le service de Pannuit des emprunts.
11 aura pour mission de requrir l'excution Le Commissaire &Aral seul aura la dispodit programme de rformes et de veiller a son sition de ce compte. Le Commissaire gnral
pourra requrir les modifications et amlioexcution. Le Commissaire gnral rsidera
Vienne. Il pourra s'adjoindre le personnel rations de nature It accroitre la productivit
technique ncessaire. Les dpenses du Com- des recettes affectes en garantie. Au cas
malgr ces reprsentations, la gestion
missaire gnral et de son service seront approuves par le Conseil et seront la charge du Gouvernement autrichien lui paraitrait
du Gouvernement autrichien. Le Commis- compromettre gravement la valeur de ces
saire gnral adressera tons les mois au Con- gages, il pourra requrir que cette gestion
seil un rapport sur le progrs des rformes soit transfre une administration spciale,
et les rsultats acquis. Ce rapport sera com- soit par voie de mise en rgie, soit par voie
muniqu sans dlai aux membres du Comit de concession ou d'affermage.
manent du budget dans un dlai de deux ans,
le Gouvernement autrichien devrait, en consultation avec le Commissaire gnral, y ap-

de contrle.

Le Gouvernement autrichien accepte de

ne pouvoir disposer des fonds provenant des

6. a) Le Gouvernement autrichien s'engage it ne pas accorder de concessions qui,

selon l'avis du Commissaire gnral, seraient

emprunts, ni procder aux oprations des- de nature a compromettre l'excution du

tines escompter le rsultat des emprunts, programme de rformes;
qu'avec l'autorisation du Commissaire gb) Le Gouvernement autrichien abannral, les conditions qui seront fixes par le donnera tout droit d'mission de papierCommissaire gnral pour accorder cette monnaie et no ngociera ni ne conclura d'emautorjsation ne devant avoir d'autre objet prunt, sinon conformment au programme
que d'assurer la ralisation progressive du dfini ci-dessus et avec l'autorisation du
programme de rformes et d'viter un avi- Commissaire gnral. Si le Gouvernement
lissement des gages affects au service de autrichien se croyait dans la ncessit d'enPemprunt.
visager des emprunts en dehors des condiSi le Gouvernement autrichien estime que tions du programme vis dans co Protocole,
le Commissaire &Aral a abus de son au- il devra soumettre ces projets l'approbatorit il pourra adresser un recours au Con- tion pralable du Commissaire gnral et du
seil de la Socit des Nations.
Comit de contrle;
Les fonctions du. Commissaire gnral prenc) Le Gouvernement autrichien deman-

www.digibuc.ro

462

DOCUMENTS : RECONSTRUCTIA AUSTRIEI

dera au Parlement les modifications juges

ncessaires, en conformit avec le rapport
du Comit financier (Annexe), aux statuts
de la Banque d'mission et, le cas chant,
it la loi du 24 juillet 1922 (Bulletin des Lois
No. 490). Les statuts de la Banque d'emission devront lui assurer, vis--vis du Gouver-

nement, une pleine autonomie. Elle devra

exercer les fonctions de caissier de l'Etat,
centraliser les operations de recettes et de
dpenses et fournir des situations priodiques aux dates et dans la forme qui seront
fixes d'accord avec le Comrnissaire
g.
nral.

d) Le Gouvernement autrichien; prendra

et excutera toutes les decisions ncessaires
en vue de raliser pleinement le programme
d'assainissement, y compris les rformes ad-

ministratives et les transformations indispensables dans la legislation.

7. Le Gouvernement autrichien prendra

toutes mesures en vue d'assurer le maintien
de l'ordre public.
8. Tous les engagements dfinis ci-dessus
relatifs aux attributions du Commissaire general ou b. des rformes d'ordre financier ou
administratif, dans la mesure oil ils se rapportent une priode postrieure au 1-er janvier 1923, sont conditionnels et ne deviendront dfinitifs que lorsque les Gouvernements britannique, franais, italien et tchecoslovaque auront sanctionne leur promesse
de garantie par Papprobation de leurs parlements respectifs.

Toutefois le Gouvernement autrichien

s'engage dfinitivement:

a) A prendre des maintenant toutes les

mesures en son pouvoir pour rduire le de-

ficit, ces mesures comportant en particu-

lier un relevement des tarifs de chemins de

fer, des postes, des telegraphes et des prix

de vente du produit des monopoles;

b) A presenter immdiatement au Parle-

ment autrichien le projet de loi vise au 3 qui,

pendant deux ans, donnera au Gouvernement

en exercice ou tout Gouvernement qui lui

succdera pleins pouvoirs pour prendre toutes
mesures qui, i, son sens, seront ncessaires
en vue d'assurer, it la fin de cette priode, le
rtablissement de l'quilibre budgtaire ;
e) A prparer immdiatement un programme de reforme, , provoquer les mesures legislatives ncessaires, it appliquer les premieres mesures d'excution prvues dans ce

programme d'ici au 1-er janvier 1923.

9. En cas de diffrend concernant Pinterprtation de ce Protocole, les parties accepteront l'avis du Conseil dela Societe des Nations.
Le present Protocole sera communiqu aux

Etats signataires du Protocole No. II, sign

Geneve le 4 octobre 1922.
En foi de quoi le soussign, dment tvutorise cet effet, a sign le present Protocole.

Fait i Geneve en un seul exemplaire, qui

restera depose au Secretariat de la Societe
des Nations et sera par lui immdiatement
enregistr, le quatre octobre mil tied cent
vingt-deux.

10. RECONSTRUCTIA FINANCIARA A UNGARIEI

RECONSTRUCTION FINANCLERE DE
LA HONGRIE
PROTOCOLES No. I ET ll
PROTOCOLE No. I

Hongrie et de la paix gnrale et d'accord

avec les engagements qu'ils ont djil pris,
quand ils ont accept de devenir membres
de la Societe des Nations,
Dclarent solennellement:

Qu'ils respectent et respecteront Pinde-

Declaration

Le Gouvernement de Sa Majeste britannique, le Gouvernement de la Republique

Franaise, le Gonvernement de Sa Majeste
le Roi d'Italie, le Gouvernement de Sa Alajeste le Roi de Roumanie, le Gouvernement
de Sa Majest le Roi des Serbes, Croates et

Slovenes et le Gouvernement de la Republique Tchcoslovaque, d'une part;

Au moment ott ils entreprennent d'aider

pendance politique, Pintegrit territor(Oe et

la souverainet de la Hongrie ;

Qu'ils ne cherchent ni ne chercheront aucun avantage special ou exclusif d'ordre co-

nomique et financier de nature compromettre directement ou indirectement cette

indpendance;

Qu'ils s'abstiendront de toute action qui

pourrait tre contraire l'esprit des conventions qui seront stipules en commun pour la
la Hongrie dans son oeuvre de reconstruction reconstruction conomiqu et financire de
conomique et financiere,
la Hongrie, on qui pourrait porter prejudice
Agissant uniquement dans Pintrt de la aux garanties que les Puissances signataires

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

auront stipules pour sauvegarder les interets des cranciers ;

Et que le cas chant, en vue d'assurer le

respect de ces principes par toutes les nations, ils s'adresseront, en conformit avec
les regles du Pacte de la Societe des Nations,
soit individuellement, soit collectivement, au
Conseil de la Societe des Nations, pour qu'il
avise aux mesures prendre, et qu'ils se conformeront aux decisions dudit Conseil.
Le Gouvernement de la Hongrie d'autre part,
S'engage, suivant les prescriptions du

Trait de Trianon, b. remplir strictement et

loyalement les engagements dudit Trait,
particulirement les clauses militaires, ainsi
que les autres engagements internationaux.
Il s'abstiendra de toute action qui pourrait etre contrarie l'esprit des conventions
qui seront stipules en commun pour la reconstruction conomique et financire de la
Hongrie ou qui pourrait porter prejudice aux
garanties que les Puissances signataires auront stipules pour sauvegarder les intrets
des cranciers.

La Hongrie conserve naturellement, sous

reserve des dispositions du Trait de Trianon, sa libert en matire de tarifs douaniers
et d'accords commerciaux ou financiers et
en general, pour tout ce qui tonche b, son regime conomique et ses relations commer-

ciales, tant entendu, toutefois, qu'elle ne

pourra porter atteinte it son indpendance
conomique par l'octroi tin Etat quelconque d'un regime special de nature b. menacer
cette indpendance.

Le present Protocole restera ouvert it la

signature de tons les Etats qui voudront y
adhrer.

En foi de quoi les soussigns, chIment autoriss cet effet, ont sign la prsente Declaration (Protocole I).
Fait le quatorze mars mil neuf cent vingtquatre en un seul exemplaire, qui reste depose au Secretariat de la Societe des Nations

et sera par lui immdiatement enregistr.

463

mois partir de la date it laquelle les obligations stipules dans le present Protocole seront devenues effectives, tablira, en collaboration avec une delegation du Conseil de la
Societe des Nations, qui pourra itre nomme
cet effet, et avec le Commissaire general,

dont les fonctions font l'objet de Particle

ci-dessous (au cas o le Commissaire general

aurait t dsign), un programme de refor-

mes et de reconstruction raliser par tapes, et dont les grandes lignes sont indiques
dans le rapport du Comit financier (Annexe).
Ce programme spcifiera, par priodes suc-

cessives de six mois, les dpenses maxima

qui pourront 'are engages, la somme minimum b. retirer des impts et les deficits maxima pour chacune des priodes en question.
Il devra comprendre un accord sur des propositions prcises en vue de la reduction des
diffrentes categories de dpenses, ainsi qu'en

vue du relvement des impets b. des taux

specifies sur la base des propositions du Gouvernement hongrois, et l'ensemble devra cons-

tituer un programme qui, dment execute,

assurera, sur des bases saines et durables,
l'quilibre du budget au 30 juin 1926, avec
une marge suffisante de securit, ce budget
comprenant tontes les recettes et toutes les
dpenses de l'Etat.
L'quilibre du budget sur des bases saines

et durables dans le sens du present Protocole ne doit etre considre comme atteint
que si la situation du budget est telle que,
sans dsquilibrer le budget, il soit possible
de comprendre dans les dpenses le service

de l'emprunt et telles charges resultant du

Trait() de Trianon qui auront pu etre determinks par Pautorit comptente avant que
les obligations assumes par le Gouvernement hongrois en vertu de l'application du
present Protocole soient devenues effectives.
Le programme devra exclure tout recours
b. des emprunts, sauf dans les conditions qui
y seront fixes ; les recettes envisages proviendront seulement des impels courants et

nement hongrois et dment autoris cet

tout recours l'inflation sera exclu, les dispositions ncessaires pour interdire l'inflation devant etre insres dans les statuts
rdiger par la Banque d'mission qui devra

effet, declare accepter les obligations stipu-

etre cre conformment

lees dans le present Protocole, qui a t approuv par le Conseil de la Societe des Nations.
Art. 1.Dgelaration. Le Gouvernement hon-

cution, il apparatrait que le programme ci-

PROTOCOLE No. II
Le soussign, agissant au nom du Gouver-

grois demandera au Parlement de ratifier la

declaration contenue dans le Protocole No. I.
Programme de reformes. 1. Le
Art. 2.
Gouvernement hongrois, dans un dlai d'un

l'article X.
2. Au cas oa, pendant la priode d'ex-

dessus, est insuffisant pour remplir son ob4Jit

et notamment pour raliser quilibre budgetaire de la manire et dans les details indiqus
au paragraphe I ci-dessus, le Gouvernement
hongrois sera tenu de4'amender, b. la requete

www.digibuc.ro

461i

DOCUMENTE : REOONSTRUETIA UNGARIEL

du Commissaire general, dans la mesure qui

pourrait tre ncessaire, en ayant recours, soit
une nouvelle compression des dpenses, soit

un nouveau relevement des impts, ou par

d'autres mesures administratives.
Art. 3
Accords commerciaux. La Hongrie s'engage faire tous ses efforts pour conclure des accords commerciaux, on particu-

lier avec les Etats voisins, dans le but de

rduire les obstacles qui pourront s'opposer

A son commerce ex-Odour et d'en augmenter
le volume en tenant compte sur ce point des

recommandations contenues dans la partie

IX du rapport du Comit financier (Annexe).
Art. 4.
Pouvoirs du Gouvernement. Le
Gouvernement hongrois demandera sans delai au Parlement d'approuver le programme
ci-dessus mentionn.

Il prsentera en mme temps au Parle-

ment un projet de loi confrant it tout gouvernement qui serait aux affaires pleins pouvoirs, sans gull soit ncessaire de remark it

une satrtion nouvelle du Parlement, pour

executer ledit programme, tel qu'il aura
kit primitivement rdig, conformment au
paragraphe 1 de l'article II, ou tel
aurait
t amen& conformment au paragraphe 2
de l'article II, et pour prendre, dans les limites
du programme ainsi rdig on ainsi amend,
toutes mesures qui, it son avis, pourraient etre
ncessaires afin d'assurer qu' l'issue de la p-

riode de reconstruction, l'quilibre du budget soit tabli sur des bases saines et durables.
Art. 5.
Emprunt de reconstruction. 1. A-

fin de combler l'excdent des &perms sur

les recettes envisages par le programme au
cours de la priode antrieure au rtablissement de l'quilibre budgtaire, le Gouvernement hongrois pourra mettre un emprnnt
produisant une somme effective quivalant
it 250 millions de couronnes-or au maximum.

2. Le produit de cet emprunt ne pourra

etre utilise que conformment aux dispositions du present Protocole.

3. Les dpenses d'mission, de ngociation

et de dlivrance des titres de l'emprunt se-

ront ajoutes au capital de Pemprunt,

comme le spcifie le paragraphe 1 ci-dessus.

4. Le capital et Pintrt de l'emprunt

prvu au paragraphe 1 ci-dessus seront pays

par le Gouvernement hongrois sans aucune

deduction it titre d'impts, droits ou charges au benefice de l'tat hongrois.

5. Les conditions de Pemprunt, le cours
d'mission, le taux de l'intrt, l'amortissement, les dpenses d'mission, de negociadon et de dlivrance des titres seront soumis

l'approbation du Commissaire general; le

montant de Pannuit ncessaire pour le ser-

vice de l'intrt et de l'amortissement de

l'emprunt sera de memo approuve par lui.
6. Le Gouvernement hongrois pourra galement mettre des emprunts court terme
pour escompter Pemprunt principal et rem-

boursables sur le produit de cet emprunt.

Les conditions qui s'appliquent en vertu de

cet article it l'emprnnt principal s'applique-

ront d'une bon gnrale ces emprunts

court terme.
Commissaire gnral. 1. La HonArt. 6.

grie accepte la nomination, par le Conseil

de la Societe des Nations, d'un Comtnissaire
general, qui sera responsable devant le Conseil et revocable par
2. Le Commissaire general rsidera it Budapest. Il pourra s'adjoindre le personnel
technique ncessaire. Les dpenses du Commissaire general et de son service seront approuves par le Conseil et mises it la charge
de la Hongrie.
3. Le Commissaire general aura pour mission de surveiller l'excution du programme
de rformes tout entier et d'exercer les pouvoirs qui lui sont confer& en vertu du pre-

sent Protocole, afin d'assurer l'application

dudit programme, et que l'quilibre du budget, tel qu'il est (Mini l'article II, soit atteint ou, au cas de retablissement du contrifle en vertu de l'article VII, restaure, Il
y a lieu de prvoir que le Commissaire general, cet effet, exercera son action sur la
base de previsions mensuelles (dans le cadre

des chiffres fixes pour les priodes semestrielles, prvues au programme general).
4. Le Gouvernement hongrois lui donnera,
pendant toute la &ne de son contrele, tons
les renseignements dont il pourrait avoir besoin et toutes facilits en vue d'obtenir les
pourrait demander sur
renseignements
tons les chapitres et articles de &perms ou
de recettes de l'tat hongrois, quelle que soit
la source ou la nature de ces recettes, ainsi
que sur l'ensemble de l'organisation administrative et des operations se rattachant
la gestion financiere.
5. A condition que les dispositions de Palina precedent du present article soient appliques et sauf dans le cas de dpenses militai-

res, dclares par les autorits coniptentes, incompatibles avec les dispositions de
la partie V du Trait de Trianon (auxquelles
le Commissaire general devra en tout temps
aussi loagtemps que les pros'opposer)
gres de l'application du projet de rformes

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

correspondront au programme arrt con-

formment Parti( le II ou seront en

avance sur ce programme , le Commissaire gnral no fera opposition aucune
dpense particulire du Gouvernement hon-

grois et ne demandera pas de modification

au rgime fiscal, ik moins que ces dpenses ou

les dispositions du rgime actuellement fiscal

ne soient, son avis, de nature b. compromettre les progrs ultrieurs do rapplication

du programme (par exemple, si elles impliquent de graves engagements ultrieurs);
mais si les progrs des rformes sont, une
date quelconque, en retard sur les prvisions

affrentes aux priodes de six mois ou sur

les prvisions mensuelles auxquelles 1 a t
fait allusion dans Palina 3 ci-dessus, le Commissaire gnral pourra, dans la mesure qu'il

jugera exige par la situation et dans le but

d'assurer que les limites indiques dans les
prvisions semestrielles ne seront pas &passees, soit s'opposer telles dpenses, soit inviter le Gouvernement hongrois accrotre
le rendement des impts existants ou crer
de nouveaux impts, soit recourir simultanment it l'une et b. l'autre de ces deux solutions. Si le Gouvernement hongrois no se
conforme pas aux demandes du Commissaire
gnral, le Commissaire gnral devra, dans
la mesure qu'il dcidera, refuser que des versements soient faits au Gouyernement hon-

grois sur les comptes spciaux prvus aux

articles XI et XII.
6. Le Gouvernement hongrois s'engage

ne pas accorder, pendant la dure du contilde du Commissaire gnral, de concessions

et b. ne contracter aucun engagement qui,

selon l'avis du Commissaire &Aral, seraient

de nature 1 compromettre l'excution du

programme de rformes.

465

de rformes envisag l'article II. Il communiquera en lame temps ce rapport aux

membres du Comit de contrle dont les
fonctions font l'objet de l'article VIII.
9. Si le Gouvernement hongrois estime
que le Commissaire gnral a outrepass
ses pouvoirs, il pourra adresser un recours au
Conseil de la Socit des Nations. Avant de
prendre une dcision quelconque sur cet appel, le Conseil invitera le Comit de contrle

prsenter toutes observations qu'il pourrait juger utiles.

10. Sous rserve des dispositions de Particle VII, les fonctions du Commissaire gnral prendront fin par dcision du Conseil
de la Socit des Nations, quand le Conseil
aura constat que la stabilit financire de
la Hongrie est assure.
Rtablissement du contrle. 1. Si,
Art. 7.
un moment quelconque, aprs que les fonc-

tions du Commissaire gnral auront pris

fin d'aprs le paragraphe 10 de l'article VI,
et avant que l'emprunt envisag sous l'article
V, et toutes parties de cet emprunt et toutes
rclamations y relatives aient t menes
bonne fin, la situation financire de la Hongrie est devenue telle que l'quilibre du bud-

get, tel qu'il est Mini l'article II, ou la

valeur permanente des gages affect& au ser-

vice de Pemprunt, sont mis en danger, le

Conseil aura le droit de rtablir le systme
complet du contrle tabli par le prsent
Protocole, y compris notamment la nomination d'un Commissaire gnral et d'un
conseiller auprs de la Banque d'mission,
avec tons les pouvoirs et devoirs contenus
dans le prsent Protocole. Ce contrle, rtabli, continuera jusqu' ce que le Conseil
soit de nouveau en mesure de &cider que
la situation financire est saine.

7. Pendant la dure du contrle du Commissaire gnral, le Gouvernement hongrois

ne pourra, sans l'autorisation de ce dernier,

2. Avant de prendre toute dcision d'aprs

les termes du paragraphe predent, le Con-

ceux qui sont viss dans le programme b. ar-

jugera bon. La Hongrie acceptera immdia-

Si le Gouvernement hongrois considre

d'aprs cet article et leur donnera effet sans

ngocier oit traitor un emprunt autre que

rter d'aprs l'article II.

un moment quelconque gull est oblig de

recourir l'mission d'emprunts qui, selon
l'avis du Commissaire gnral, ne seraient
pas prvus dans les conditions du programme
vis l'article 11, le Gouvernement devra

d'abord sounkettre ces projets l'approbation du Commissaire &Aral.

8. Le Commissaire gnral adressera tous
les mois au Conseil un rapport sur les progrs raliss dans Pexcution du programme

seil mettra le Gouvernement hongrois en

situation de prsenter les observations gull
tement les dcisions prises par le Conseil
dlai.
3. Le Gouvernement hongrois s'engage,
pendant la priode ou les priodes pendant
lesquelles le systme de contrle aura t
rtabli d'aprs les termes du prsent article,

no faire des payements au titre des charges

du Trait de Trianon qu'avec l'autorisation

du Commissaire gnral.
Comit de contrle. 1. La HonArt. 8.

grie accepte l'institution d'un Comit de

www.digibuc.ro

466

DOCUMENTE : RECONSTRUCTIA UNGARIEI

contrle qui sera dsign par la Commission

Ficluciatres. Lors de l'mission
Art. 9.
de l'emprunt prvu l'article V ou de la
des rparations.
2. Co Comit aura pour fonctions de s'as- . premire tranche de cet emprunt, le Conseil

surer qu'aucun prjudice n'est port aux de la Socite des Nations dsignera des fi-

droits confrs b. la Commission des rparations par Particle 180 du Trait de Trianon.
3. A cet effet, le Gouvernement hongrois
fournira au Commissaire gnral pour
tre transmis par lui au Comit tous les renseignements que celui-ci pourrait demander

sur tout chapitre quelconque des recettes

et des dpenses du budget hongrois, renseigcements qui se rapporteraient aux fins pour

lesquelles le Comit a t institu. Le Comit aura galement le droit d'exiger prio-

diquement des relevs de comptes. Pour obtenir les renseignements ainsi demands, le
Commissaire gnral pourra faire usage du

duciaires chargs de reprsenter les intrts

des porteurs de Pemprunt; la Hongrie accepte
que les fiduciaires remplissent les fonctions

et prennent les mesures qui leur sont assignes dans le prsent Protocole jusqu'it ce
que l'emprunt et toute partie dudit emprunt,
ainsi que toute rclamation y relative, aient
t mens it bonne fin.
Art. 10.
H ypothe,que de premier rang.
1. Le Gouvernement hongrois constituera,
en garantie de l'emprunt envisag l'article
V, les recettes brutes des douanes, de l'impt
sur le sucre et du monopole des tabacs, ainsi

que les recettes nettes du monopole du sel,

et, si le Commissaire gnral le juge ncesParticle VI.
saire, d'autres gages spcifiques, l'excep4. Le Comit ou l'un quelconque de ses tion des revenus des chemins de for d'tat,
membres pourra demander tous renseigne- seront &sign& d'accord avec lui.

droit que lui accorde le paragraphe 4 de

ments ou toutes explications relatives au

programme de rforme financire, et A, son
excution.

5. Le Commissaire gnral assistera ou se

fora reprsenter aux sances du Comit de
contrle, le Comit pourra lui adresser toutes observations ou toutes reprsentations
qu'il jugera utiles.
6. Le Comit ne devra communiquer avec
le Gouvernement hongrois ou recevoir les
communications de ce dernier que ar l'intermdiaire du Commissaire gnral.
7. Il est entendu que le Comit se runira
toujours en dehors du territoire de la Hongrie.

8. Le Comit aura le droit d'envoyer en

tout temps telles observations qu'il jugera
opportunes au Conseil de la Socit des Nations.

9. Dans le cas o le Comit sera d'avis

que le Commissaire gnral n'a pas donn
suite aux reprsentations
lui a faites,
le Comit pourra faire appel au Conseil de
la Socit des Nations.
10. Les modalits suivant lesquelles les
pouvoirs du Comit de contrle, tels qu'ils
sont dfinis dans le prsent Protocole, seront exercs apres la fin de la priode de reconstruction, seront dtermines avant la
fin de cette priode, par le Conseil de la Socit des Nations, d'accord avec la Commission des rparations, tant entendu que
les droits et pouvoirs que le prsent protocole confre aux fiduciaires ne seront pas
compromis.

Les sommes ncessaires pour le service do

l'emprunt constitueront et demeureront un

privilge de premier rang sur les recettes
brutes des douanes, de l'impt sur le snore,

du monopole du tabac et sur les recettes

nettes du monopole du sel, et, si le Commissaire gnral le juge ncessaire, sur tels autres gages spcifiques, l'exception des revenus des chemins de fer d'Etat, qui pourraient tre dfinis d'accord avec lui; le Gouvernement hongrois reconnat que ces recettes seront, en consquence, greves dudit
privilge. Il s'engage ne pas constituer ou
ne pas essayer de constituer, sans avoir
obtenu le consentement pralable du Commissaire gnral, une hypothque ou un pri-

vilge quelconque qui puisse, en quelque

facon, affecter le privilge ainsi cr.
Le gouvernement hongrois ne prendra

aucune mesure qui, de l'avis du Commissaire

gnral, serait de nature, en diminuant la

valeur de ces gages, menacer les garanties

des porteurs de bons.

2. Toas les pouvoirs, droits et devoirs

confis au Commissaire gnral, aux termes

du prcdent paragraphe du prsent article,
seront dvolus aux fiduciaires, aprs l'expiration de son mandat (sauf pour wie priode

quelconque pendant laquelle un Commissaire gnral aurait t nomm it nouveau

en vertu du paragraphe 1 de Particle VII).
Toutefois, en ce qui concerne l'affectation
de gages autres que ceux qui auront pu kb,
tre affects au moment de la fin des fonctions du Commissaire gnral, les pouvoirs

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

et les droits des fiduciaires seront ceux qui

seront dfinis dans le paragraphe 3 du present article. Toutes les decisions prises par
les fiduciaires, en vertu de ces pouvoirs et
de ces droits et pour remplir ces devoirs,
devront tre confirmes par le Conseil, si,
dans les quatorze jours de la notification d'une
decision de ce genre par les f iduciaires a Gou-

vernement hongrois, ce dernier a interjet

appel contre cette decision auprs du Conseil.
3. Si, b. un moment quelconque, le rendement total des gages dej affectks au service

de l'emprunt tombe au-dessous de 150% de

la somme annuelle ncessaire ce service,
les fiduciaires pourront requrir l'affectation de gages additionnels suffisants pour
assurer le rtablissement immdiat du pourcentage ci-dessus indiqu. En cas de diffrend, le Gouvernement hongrois aura le
droit de faire appel au Conseil dans les quatorze jonrs de la notification de la dite re-

gate, en fondant son appel soit sur le fait

que le rendement n'est pas tomb au-dessous
de 150% soit sur le fait que les gages requis

sont plus que suffisants pour rtablir ledit

ponrcentage.
Comple spcial des gages. 1. Le
Art. 11.

produit des recettes brutes des douanes, de

P,impeit sur le sucre et du monopole du tabac,
des recettes nettes du monopole du sel, ainsi

que tous les autres actifs et revenus specifies qui pourraient, it divers moments, tre
assigns en gage de l'emprunt, conform&
ment aux dispositions de l'article X, seront
verses un compte special, au fur et it mesure de leur perception, en vue d'assurer le
service de l'emprunt prvu it l'article V. Le
Commissaire general et
l'expiration de
son mandat, sauf pour une priode quelconque pendant laquelle un Commissaire general aurait t design() it nouveau, conformement au paragraphe 1 de l'article VII
les
fiduciaires exerceront seuls la gestion de ce
compte.

Pendant les priodes oil le compte special

mentionn ci-dessus sera ainsi confi A la
gestion des fiduciaires, tous soldes de ce
compte qui ne pourraient tre retenus par
eux, en vertu des dispositions suivantes ou
des termes du contrat d'mission de l'emprunt, seront mis la disposition du Gouvernement hongrois, sous reserve, toutefois,
des pouvoirs confrs aux fiduciaires en cas
de (Want, conformment au paragraphe 2,
alines c) ci-dessous.
2. Parmi les conditions d'mission de l'em-

prunt devront figurer:

467

a) Des dispositions relatives aux sommes

qui, aux intervalles stipules par ces conditions, seront prleves sur le compte special
prvu dans le paragraphe precedent, pour
tre verges par le Commissaire general aux
fiduciaires et, pendant les priodes au cours
desquelles les fiduciaires exerceront la gestion du compte, seront raises part par les
fiduciaires eux-memes et retenues pour le

service de l'emprunt, y compris l'intrt,

l'amortissement et autres charges, commissions ou autres payements oprer par le

Gouvernement hongrois l'occasion dudit
emprunt;
b) Des dispositions en vue de la constitution et du maintien, par le Gouvernement
hongrois, entre les mains des fiduciaires, d'un
fonds de reserve utilisable au gr de ces derniers pour parer b, tout dfaut ou it tout man-

quement de la part du Gouvernement hongrois dans le versement des sommes ncessaires au service de l'emprunt;
c) La facult pour le Commissaire general,

b. la requte des fiduciaires, ou la facult

pour les fiduciaires eux-mmes, s'ils exercenf la gestion directe des actifs et revenus,
de retenir, percevoir, ou prlever de toute
autre faon sur les dits actifs et revenus (y

compris tous autres actifs et revenus qui

pourraient etre assigns en gage, conform-

ment aux dispositions do l'article X), les

sommes suffisantes pour parer it tout (Want

total ou partiel d'excution, par le Gouvernement hongrois, de l'une quelconque des
obligations que lui imposent les conditions
de l'emprunt.
3. a) Le Commissaire general pourra exiger

des modifications et des ameliorations de

nature augmenter le rendement des actifs
et revenus cmistitus en gage. Si, malgr
des representations, al lui semblait que la
valeur desdits actifs et revenus a t srieusement affecte par la gestion du Gouvernement hongrois, il pourra exiger que cette
gestion soit transferee it une administration
spciale, soit par voie de constitution d'un
monopole d'tat, soit par voie d'octroi de
concessions ou de baux, pu de toute autre
faon;

b) Le Gouvernement hongrois ne pourra

apporter aux tarifs tablis pour les revenus
constitus en gages de modifications auxquelles s'opposerait le Commissaire general,
parce qu'il estimerait quo ces modifications
sont de nature b. rduire le rendement minimum total, exprim en or, de ces recettes,
tel que ce rendement aura pu etre determine

www.digibuc.ro

DOCUMENTE : RECONSTRUCTIA UNGARIEI

468

avant l'mission de l'emprunt, en vue d'assurer les annuits ncessaires.

Art. H.

Compte special de l'emprunt.

Les sommes produites par l'emprunt prvu

l'article V seront verses a un compte

special.

Le Commissaire general pourra, seul, exercer la gestion de ce compte.

Banque d'mission. Le GouArt. 13.
vernement hongrois, dans un dlai d'un mois

aprs la date a laquelle les obligations stipules dans le present Protocole seront devenues effectives, tablira, en collaboration
avec la delegation que le Conseil de la Societe des Nations aura designee cet effet,
et avec le Commissaire general, s'il a t
nomme, et prsentera au Parlement liongrois un projet de loi prvoyant que:
1. Une Banque centrale d'mission sera
cre dans les conditions dont l'expose general figure la partie V du rapport du Co-

mae financier. Les statuts de la Banque

devront, en partieulier, assurer sa complete

autonomie dans so rapports avec le Gouvernement et interdire au Gouvernement de

prendre part son administration.

2. Des dispositions seront prises en vue

de la designation par le Gouvernement hon-

grois d'un conseiller, sur presentation du

Commissaire general.

3. Dans le cas prvu par la partie X, 2 /)

dernier alinea du rapport du Comae financier, le Conseil pourra decider le rtablissement des fonctions du conseiller; le conseiller sera, dans ce cas, dsign par le Gouvernement hongrois sur presentation du
Conseil.

4. La Banque se chargera des operations

de caisse de l'Etat, centralisera les recettes
et les payements de l'tat et fournira des
relevs financiers priodiques aux dates et
sous la forme qui pourront tre dtermines
d'accord avec le Commisaire general.
Art. 14.

Suspension du privilge des re-

parations. Les obligations assumes par le

Gouvernement hongrois, en vertu des dispositions du present Protocole, ne deviendront effectives que si la Commission des
reparations prend une decision permettant
au Gouvernement hongrois de constituer le
privilege de premier rang prvu a l'article X.
Arlide protoeolaire. Toute
Art. 15.
divergence quant Ill'interprtation dudit Protocole sera rgle par le Conseil de la Societe
des Nations.
Toutes les decisions prendre par le Conseil, en execution du present Protocole, se-

ront prises la majorit.

Le present Protocole sera communique
aux tats qui ont sign le Protocole No. 1.
Ce protocole sera ratifie par la Hongrie,
les instruments de ratification devant tre
deposes au Secretariat de la Societe des Nations dans le plus bref alai possible et, dans
tous les cas, au plus tard un mois apres que
la Commission des reparations aura pris la
dciSion prvue l'article XIV.
En foi de quoi, le soussign, (lament autoris cet effet, a sign le present Protocole.
Fait le quatorze mars mil neuf cent vingt-

quatre en simple expedition, qui sera &pogo aupres du Secretariat de la Societe

des Nations et enregistre par co dernier dans

le plus bref alai possible.

TRATATELE DE PACE
1. TRATATUL DE LA VERSAILLES
TRAITE D PAI X
entre les Paissances allies el associes2) el l'Allemagne el Protocole, sign& (1
Versailles, le 28 juin 1919 2)

2) Les Etals Unis d'Amrique, l'Empire vaquie et l'Uruguay, constituant avec les
Britannique, la France, l' Italie et le Japon, Principales Puissances ci-dessus les PuisPuissances cUsignes dans le present Trait sances allies et associes, d'une part.
comme les Principales Puissances allies et
2) Cuprinde numai reproducerea articoleassocies, la Belgique, la Bolivie, le Brsil, lor in vigoare referifoare la chestiunile de
la Chine, Cuba, l'Equateur, la Grce, le Gua- principiu san de amanunt in legatura mai ditemala, Haiti, l'Hedjaz, le Honduras, le Li- rect& cu interese romanesti. Textul este adnoberia, le Nicaragua, le Panama, le Prou, tat de d-nii N. Lahovari, consilier de legatie,
la Pologne, le Portugal, la Rounianie, PEtat
I.D. Condurachi, prim secretar, cu articolele
Serbe-Croate-Slovne, le Siam, la Tchco-Slo- corespunzatoare din celelalte tratate de pace

www.digibuc.ro

469

POLITICA EXTERNA

Section VII. Turquie et Bulgarie

PREAMBULE

PARTIE I (articles 1-26) Pacte de la

Socit des Nations et annexe, voir plus haut
page 397 et suivantes.

PARTIE II (articles 27-30) Frontires de

Allemagne.

PARTIE III (Sections IXIV, articles

31-117) Clauses politiques europennes, parmi
lesquelles:

Section XIV. Russie et Etats Russes.

Art. 155. L'Allemagne s'engage reconnatre et b. agrer tons arrangements que les
Puissances allies et associes passeront avec

la Turquie et la Bulgarie relativement aux

droits, intrts et privilges quelconques,
auxquels l'Allemagne ou les ressortissants
allemands pourraient prtendre en Turquie
et en Bulgarie et qui ne sont pas l'objet de
dispositions du prsent trait 3).

PARTIE V (Sections IV, articles 159

Art. 116. L'Allemagne reconnait et s'engage respecter, comme permanente et ina-

213) Clauses militaires, navales et ariennes.

linable, Pindpendance de tons les territoires

En vue de rendre possible la prparation

d'ime limitation gnrale des armements de

qui faisaient partie de l'ancien Empire de

Russie au. 1-er aot 1914.
Conformment aux dispositions insres
aux articles 259 et 292 des parties IX (Clauses financires) et X (Clauses conomiques)
du prsent Trait, l'Allemogne reconnat definitivement l'annullation des Trait& de
Brest-Litovsk, ainsi que de tous autres traits,

toutes les nations,-PAllemagne s'engage b. ob-

server strictement les clauses militaires, navales et ariennes ci-aprs stipules (Pram-

bule de la Partie V 4).

Section V. Clauses gnrales

Art. 211. A l'expiration d'un dlai de

accords et conventions passs par elle avec

le Gouvernement Maximaliste en Rtssie.

trois mois dater de la mise en vigueur du

Les Puissances allites et associes rservent

expressment les droits de la Russie obtenir
de l'Allemagne toutes restitutions et rpara-

avoir t modifie et devra tre maintenue

tions bases sur les principes du prsent

Trait 1).

Art. 117. L'Allemagne s'engage reconnoitre la pleine valeur de tons les traits ou
arrangements que les Puissances allies et
associes passeraient avec les -bats qui se
sont constitus ou se constitueront sur tout
ou partie des territoires de l'ancien Empire
de Russie, tel qu'il existait au 1-er
aoilt 1914, et b. reconnaitre les frontibres de ces Etots, telles qu'elles seront
ainsi fixes 2).

PARTIE IV (sections IVIII, articles

118-158) Droits et intarets allemands hors

de l'Allemagne, parmi lesquels

prsent Trait, la lgislation allemande devra

par le Gouvernement allemand en conformitk
de la prsent partie du prsent Trait.
Dans le mme dlai, toutes les mesures administratives ou autres relatives Pexcution
des dispositions de la prsente partie devront

avoir t prises par le gouvernement allemand 6).

Art. 212. Les dispositions suivantes de

l'Armistice du 11 novembre 1918, savoir:
l'article VI, les paragraphes un, denx, six et
sept de l'article VII, l'article IX, les clauses
I, II et V de l'annexe no. 2, ainsi que le Protocole en date du 4 avril 1919 additionnel
l'Armistice du 11 novembre 1918, restent en
vigueur en tant clue ces dispositions ne sont

pas contraires aux stipulations qui prcdent 6).

')
cu conventiile internationale interesnd
Rominia, incheiate ulterior pe baza acestor
tratate. Pentru textul intreg vezi sMonitorul
Oficial* No. 7 din 9 April 1920 si No. 134
din 19 Septemvrie 1920.
Este de observat cd, dispoziOile similare

din tratatele dela Saint Germain, rianon

Neuilly nu sunt intotdeauna reproducerea

ad litteram a articolelor corespunzatoare din
tratatul dela Versailles. (Nota Red.).

I; Trianon
1 ; N euilly art. 58, al. 2, 3, 4.

St. Germain art. 87,

art. 72,

2) St. Germain art. 87 al. 2 ; Trianon

art. 72 al. 2; Neuilly art. 58 al. 1.

3) St. Germain art. 86; Trianon art. 70.

4) St. Germain partie V; Trianon partie V
prambule; Neuilly partie IV prambule.
4) St. Germain art. 156; Trianon art. 140;
.Neuilly art. 101.
6) St. Germain art. 157; Trianon art.
141 ; Neuilly art. 102.

www.digibuc.ro

470

DOCUMENTE

TRATATUL DE PACE DELA VERSAILLES

A)t. 213. Aussi longtemps que le prsent Trait resters en viguew , l'Allemazne
s'engage A, se pr'ter a toute investigatron,
que le Conseil de la Socit des Nations, votant A. la majorit, jugerait ncessaire 1).

PARTIE VI (Section III, articles 214

226). Prisonniers de guerre el spultures, dont

Art. 222. L'Allemagne s'engage:

1. A donner libre accs aux Commissions de
recherche des disparus, leur fournir tous les
moyens de transport utiles, A les laisser pntrer dans les camps, prisons, hpitaux et tous
stares locaux; mettre leur disposition tous
documents d'ordre public ou priv, qui peavent les clairer dans leurs recherches ;
2. A prendre des sanctions contre les fonctionnaires ou particuliers allemands qui au-

raient dissimul la prsence d'un ressortissant d'une Puissance allie ou associe ou

qui auraient nglig d'en rvler la prsence
aprs en avoir eu connaissance.
Art. 223. L'Allemagne s'engage restituer sans dlai, ds la mise en vigueur du prsent Trait, tous les objets, valeurs ou documents ayant appartenu A des ressortissants des
Puissances allies ou associes et qui auraient
t retenus par des autorits allemandes.

Art. 224. Les Hautes Parties Contrac-

tantes dclarent renoncer au remboursement

rciproque des sommes dues pour l'entretien
des prisonniers de guerre sur leurs territoires
respectifs.

Section II. Spultures

Art. 225.Les Gouvernements allis et associs et le Gouvernement allemand feront respec

ter et entretenir les spultures des soldats et

captivit, seront convenablement entretenus

dans les conditions prvues l'article 225

du prsent Trait.
Les Gouvernements allis et associs, d'une

part, et le Gouvernement allemand, d'autre

part, s'engagent en outre A se fournir rciproquement
1. La liste complte des dcds avec tons

renseignements utiles leur identification ;

2. Toutes indications sur le nombre et

l'emplacement des tombes de tous les morts

enterrs sans identification.
PART IE VII (articles 227-230). Sanctions,
Art. 228. Le Gouvernement allemand reconnait aux Puissances allies et associes
la libert de traduire devant leurs tribunaux
militaires les personnes accuses d'avoir commis des actes contraires aux lois et coutumes
de la guerre. Les peines prvues par les lois
seront appliques aux personnes reconnues
coupables. Cette disposition s'appliquera nonobstant toutes procdures ou poursuites de-

vant une juridiction de l'Allemagne on de

ses allis.

Le gouvernement allemand devra livrer

Lux Puissances allies et asocies, ou a celle
d'entre elles qui lui en adressera la requte, toutes personnes qui tant accuses

d'avoir commis un acte contraire aux lois

et coutumes de la guerre, lui seraient designes soit nominativement, soit par le
grade, la fonction ou l'emploi auxquels les
personnes auraient t affectes par lcs autorits allemandes.

Art. 229. Les auteurs d'actes contre les

marins inhums sur leurs territoires respectifs.

res,ortissants d'une des Puissances allies et

associes seront traduits &want les tribunaux militaires de ,z,ette Puissance.

Gouvernements allis ou associs, d'identifier,

Les auteurs d'actes commis contre des

ressortissants de plusieurs Puissances allies et associes seront traduits devant les
tribunaux militaires composs de membres

Ils s'engagent reconnatre toute Commission charge par l'un ou par l'autre des
enregistrer, entretenir on lever des monuments convenables sur lesdites spultures et
faciliter cette Commission l'accomplissement de ses devoirs.
Ils conviennent en outre de se donner rci-

appartenant aux tribunaux militaires dqs

proquement, sous rserve des prescriptions de

dsigner lui-mme son avocat.

leur lgislation nationale et des ncessits

de l'hygine publique, toutes facilits pour

Puissances intresses.

Dans toils les cas, Paccus aura droit

Art. 230. Le Gouvernement allemand s'engage A fournir torts documents et renseigne-

ments, de quelque nature que ce soit, dont

restes de leurs soldats et de leurs marins. la production serait juge ncessaire pour la
Art. 226. Les spultures des prisonniers connaissance complte des faits incrimins,
de guerre et interns civils, ressortissants la recherche des coupables et Papprciation
satisfaire aux demandes de rapatriement des

des diffrents Etats belligrants, dcds en

exacte des responsabilits.

1) St. Germain art. 159 ; Trianon art. 143 ;

Neuilly art. 104. V. dcision du Con-

seil de la S. D. N. 27 Septembrie 1924.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

471

PARTIE VIII (Section I et Annexes l'Allemagne de l'intgralit de sa dette dans

IVII, et Section II, articles 231-247). R. une periode de trente ans, A dater du 1-er
mai 1921. Au cas cependant oa, au cours de
ladite priode, l'Allemagne manquerait
Pacquittement de s1 dette, le rglement de

paraticns.
Section I. Dispositions gnrales

Art. 231. Les Gouvernements allis et

associs dclarent, et l'Allemagne reconnait,
que l'Allemagne et ses allis sont responsables. pour les avoir causes, de toutes les pertes et de tous les dommages subis par les gouvernements allies et assoCis et leurs nationaux en consquence de la guerre, qui kur a
t impose par l'agression de l'Allemagne
et de ses allis2).
Art. 232.Les Gouvernements allis et associs reconnaisent que les ressources de l'Allemagne ne sont pas suffisantes
en tenant
compte ae la diminution permanente de ces
ressources qui rsulte des autres dispositions
du prsent Trait,
pour assurer complte

rparation de toutes cos pertes et de tons

ces dommages.
Les Golivernements allis et associs exigent toutefois, et l'Allemagne en prend l'engagement, que soient rpars tous les dommages causes it la population civile de chacune
des Puissances allies et associes et A ses biens, pendant la priode o cette Puissance a t

en tat de belligrance avec l'Allemagne, par

ladite agression par terre, par mer et par les
airs, et, d'une faon gnrale, tons les dommages tels qu'ils sont dfinis l'Annexe I
ci-jointe 2).

Arl. 233. Le montant desdits dommages,

pour lesquels rparation est due par PA1-

lemagne, sera fix par une commission interallie, qui prendra le titre de Commission
des r"parations et sera constitue dans la forme et avec les pouvoirs indiqus ci-aprs et
mix Annexes II it VII ci-jointes.
Cette Commission tudiera les rclamations et donnera au Gouvernement allemand
l'quitabIe facult de se fake (ntendre.
Les conclusions de cette Commission, en

ce qui concerne le montant des dommages

dtermins ci-dessus, seront rdiges et
notifies au gouvernement allemand le 1-er
mai 1921 au plus tar& comme reprsentant
le total de ses obligations.
La Commission tablira concurremment
un tat de paygments en prvoyant les po(pies et les modalits de l'acquittement par
') RI. Germain art. 177; Trianon art. 162;

Neuilly art. 121, p. IL

2) Sl. Germain art. 178;
Trianon art.
162: Neuilly art. 121, p.

tout solde restant impav pourra tre re-

port aux annes suivantes, A la volont de

fa Commission, ou pourra faire l'obiet d'un
traitement diftrent, dans telles cgilditions
que dtermineront /es Gonvernements allis
et associs, agissant suivant la procdure prvue A la prsente Partie du prsent Trait 2).
Art. 234. La Commission des rparations

devra, aprs le 1-er mai 1921, tudier, de

temps A. autre, les ressources et les capacits

de l'Allemagne, et, aprs avoir donn aux reprsentants de ce pays l'quitable facult de

se faire entendre, elle aura tons pouvoirs

pour tendre la priode et modifier les modalits des payements prevoir en conformit
de l'article 233; mais elle ne pourra faire remise d'ancune somme sans l'autorisation
spciale des divers Gouvernements reprsents A, la Commission 4),

Art. 235.Afin de permettre aux Puissances allies et associes d'entreprendre ds

maintenant la restauration de leur vie industrielle et conomique, en attendant la fixation dfinitive du montant de leurs rclama-

tions, l'Allemagne payera, pendant les annes 1919 et 1920 et les quatre premiers mois
de 1921, en autant de versements et suivant
telles modalits (en or, en marchandises, en
navires, en valeurs ou autrement) que la Commission des rparations pourra fixer, l'qui-

valent de 20.000.000.000 (vingt milliards)

marks or 11. valoir sur les crances ci-dessus ;

sur cette somme les frais de Parme d'occu-

pation aprs PArmistice du 11 novembre

1918 seront d'abord pays, et telles quantits
de produits alimentaires et de matires premires, qui pourront tre juges, par les Gouvernements des Principales Puissances allies

et associes, ncessaires pour permettre

PAllemagne de faire face it son obligation de

rparer, pourront aussi, avec l'approbation

desdits Gouvernements, tre payes par imputation sur ladite somme. Le solde viendra
en dduction des sommes dues par l'Allemagne It titre de rparations. L'Allemagne
remettra en outre les bons prescrits au
paragraph e 12 (c) de l'Annexe II ci-jointe.

3) SI. Germain art. 179; Trianon art. 163,

Neuilly 121, al.

6.

4) SI. Germain art.180 ; Trianon art.164 ;

Neuitly art. 122.

www.digibuc.ro

472

DOCUMENTE : TRATATUL DE PACE DELA VERSAILLES

Art. 236.L'Allemagne accepte, en outre,

que ses ressources conomiques soient direc-

tement affectes aux reparations, comme il

est spcifi aux Annexes III, IV, V et VI,
relatives respectivement C. la marine marchande, aux restaurations materielles, au
charbon et It ses derives, aux matires colo-

rantes et autres produits chimiques: ()taut

toujours entendu que la valeur des biens trans-

frs et de l'utilisation qui en sera faite conf ormment auxdites Annexes sera, aprs avoir

t fixe de la manire qui y est prescrite,

port& au credit de l'Allemagne et viendra
en deduction des obligations prvues aux

connalt la Commission prvue par l'article 233,

telle qu'elle pourra tre constitue parles Gou.vernements allies et associes conformment

l'Annexe II; il lui reconnait irrvocablement

la possesion et l'exercice des droits et pouvoirs

que lui confre le present Trait.

Le gouvernement allemand fournira it la
Commission tons les renseignements, dont
elle pourra avoir besoin sur la situation et les
operations financires et sur les biens, la capacit de production, les approvisionnements
et la prochIction courante des matires premires et obiets manufactures de l'Allemagne

et de ses iessortissants; il donnera gale-

ment toutes informations relatives aux ope-

articles ci-dessus.

Art. 237. Les versements successifs, y rations militaires, dont la connaissance se-

compris ceux vises aux articles precedents,

rait ne ncessaire par la Commission pour

effectus par l'Allemagne pour satisfaire fixer les obligations de l'Allemagne telles
aux rclamations ci-dessus, seront rpartis qu'elles sont dfinies l'Annexe I.
par les Gouvernements allies et associes sui-

Le gouvernement allemand accordera aux

biens transfrs et des services rendus conf ormment l'article 243 et aux Annexes III, IV,

ces amies.
L'Allemagne accepte, en outre, de supporter les emoluments et les frais de la Commis-

vant les proportions dtermines par eux membres de la Commission et ses al'avance et fondes sur l'quit et les gents autoriss tous les droits et immunits
droits de cbacun.
lont jouissent en Allemagne les agents diEn vue de cette rpartition, la valeur des plomatiques dment accrdits des PuissanV, VI et VII sera calcule de la mme favon
que les payements effectus la mme anne 2).

sion et de tel personnel qu'elle pourra em-

Art. 238. En sus des payements ci-dessus

prvus, l'Allemagne effectuera, en se con-

ployer 3).

formant it la procedure tablie par la Commission des reparations, la restitution en especes

des especes enleves, saisies ou sequestres

ainsi gee la restitution des animaux, des

objets de toute sorte et des valeurs enlevs.
saisis ou squestrs, dans le cas o 11 sera possible de les identifier sur le territoire de l'Allemagne ou sur celui de ses allies.

Jusqu'i l'tablissement de cette procedure,

les restitutions devront continuer conform&

ment aux stipulations de l'armistice du 11

novembre 1918, de ses renouvellements et
des Protocoles intervenus 2)

Art. 239. Le Gouvernement allemand

Art. 241. L'Allemagne s'engage faire

promulguer, maintenir en vigueur et publier toute legislation, tous reglements et de-

crets qui pourraient tre ncessaires pour

assurer la complete execution des prsentes

stipulations

4).

Art. 242. Les dispositions de la prsente

Partie du present Trait ne s'appliquent
pas aux proprits, droits et interns vises
aux Sections III et IV de la Partie X (Clauses conomiques) du present Traitk, non plus

qu'au produit de leur liquidation, sauf en

ce qui concerne le solde dfinitif en favour

de l'Allemagne, mentionne l'article 243 a) 5).
Seront ports au credit de
Art. 243.

s'engage operer immdiatement les restitutions prvues par l'article 238 ci-dessus et
effectuer les payements et les livraisons
prvus par lea articles 233, 234, 235 et 236
(les art. 235 et 236 tant remplacs par les
dispositions du plan Dawes).
Arl. 240 Le Gouvernement allemand re-

l'Allemagne, au titre de ses obligations de

1) Sc. Germain art. 183 ; Trianon art.167.

2) St. Germain art. 184; Trianon art. 168;

4) St. Germain art. 187; Trianon art. 171 ;

Neuilly art. 131.
5) St. Germain art. 188 ; Trianon art. 172.

Neuilly art. 125.

rparer, les elements suivants:

a) Tout solde dfinitif en faveur de l'Allemagne vise la Section V (Alsace-Lorraine)

de la partie III (Clauses politiques euro-

pennes) et aux Sections III et IV de la Partie

X (Clauses conomiques) du present Trait ;

3) St. Germain art.186 ; Trianon art. 170 ;

NeUilly art. 130.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

h) Toutes sommes dues b. l'Allemagne du

chef des cessions vises A la Section IV (Bas-

sin de la Sarre) de la Partie III (Clauses

politiques europennes),
(Clauses financieres) et A.

A.

473

nements allies et associes sera calcul pour

chacun desdits Gouvernements, b. la valeur
capitalise, it la date de la mise en vigueur du

la Partie IX present Trait, desdites pensions ou comla Partie XII pensations, sur la base des tarifs en vigueur

(Ports, Voies d'eau et Voies f erres);

r) Toutes sommes que la Commission juge-

rait devoir etre portes au credit de l'Allemagne A. valoir sur tous autres transferts de
proprits, droits, concessions ou autres in-

terns prvus par le present Trait.

En aucun cas, toutefois, les restitutions

effectues en vertu de l'article 238 de la prsente Partie ne pourront &Ire portes au credit de l'Allemagne 1).

ANNEXE I
Compensation peut etre reclame de l'Allemagne, conformment it l'article 232 ci-dessus,
pour la totalit des dommages rentrant dans
les categories ci-apres:
1. Dommages causs tux civils atteints dans

leur personne ou dans leur vie et aux snrvivents qui taient it la charge de ces civils par
tous actes de guerre, y compris les bomber-

dements ou autres attaves par terre, par

mer ou par la kroie des airs, et toutes leurs

consequences directes ou de toutes operations

de guerre des deux groupes de belligerents,

en quelque endroit que ce soit.
2. Dommages causes par l'Allemagne ou
ses allies aux civils victimes d'actes de cruau-

t, de violence nu de mauvais traitements

(y compris les atteintes A. la vie on i la sent()
par suite d'emprisonnement, de deportation,

d'internement ou d'vacuation, d'abandon

en mer ou de travail force), en quelque endroit que ce soit, et aux survivants qui taient
A, la charge de ces victimes.

3. Dommages causes par l'Allemagne ou

ses allies, sur leur territoire ou en territoire
occupe ou envahi, aux civils victimes de tons

actes ayant port atteinte It la smite, it la

capacit de travail ou A l'honneur, et aux survivants, qui taient it la charge de ces victimes.

4. Dommages causes par toute espce de

mauvais traitements aux prisonniers-de guerre.
5. En tant que dommage cause aux peuples
des Puissances allies et associes, toutes pen-

sions ou compensations de meme nature aux

victimes militaires de la guerre (armes de
terre, de mer on forces ariennes), muffles,
blesses, malades ou invalides, et aux person-

nes dont ces victimes taient le soutien ;

le montant des sommes dues aux Gouver-

en France, It la date ci-dessus.

6. Frais de Passistance fournie par les Gou-

vernements des Puissances allies et associes aux prisonniers de guerre, A, leurs f amilles ou aux personnes dont ils taient le
soutien.

7. Allocations donnes par les Gouvernements des Puissances allies et associes aux
families et aux autres personnes A. la charge
des mobilises ou de tous ceux qui ont servi
dans Parme ; le montant des sommes qui

leur sont dues pour chacune des winks au

cours desquelles des hostilits se sont pro-

duites sera calcul, pour chacun desdits Gouvernements, sur la base du tarif moyen appli-

qu en France, pendant ladite anne, aux

payements de cette nature.

8. Dommages causes it des civils par suite

de l'obligation qui leur a t impose par

VAllemagne ou ses allies de travailler sans

une juste remuneration.

9. Dommages relatifs A toutes proprits,
en quelque lieu qu'elles soient situes, appartenant A, l'une des Puissances allies et associes ou b. leurs ressortissants (exception faite
des ouvrages et du materiel militaires on navals) qui ont t enleves, saisies, endommagees ou dtruites par les actes de l'Allemagne
ou de ses allies sur terre sur mer ou dens les

airs, ou dommages causes en consequence

directe des hostilits ou de toutes operations
de guerre.

10. Dommages causes sous forme de prelvements. amendes on exations similaires

de l'Allemagne ou de ses allies au detriment
des populations civiles.

ANNEXE II
1. La Commission prvue par Particle
233 prendra le titre de Commission des reparations; elle sera designee dans les articles
ci-aprs par les mots la Commissiono.
2. Des Dlgus b. la Commission seront

nomms par les Etats-Unis d'Amrique, lot

Grande-Bretagne, la France. I' Italie, le Japon,

la Belgique et l'Etat Serbe-Croate-Slovne.

Chacune de ces Puissances nommera min De-

lgu, elle nommera egalement un Dlgu

adjoint qui le remplacera en cas de maladie on

d'absence force, mais qui, en toute antra

1) St. Germazn art. 189; Trianon art. 173.

www.digibuc.ro

474

DOCUMENTE :

TRATATUL DE PACE DELA VERSAILLES

circonstance, aura seulement le droit d'assister aux &bats sans y prendre aucune part.
En aucun cas, les Dlgus de plus de cinq
des Puissances ci-dessus n'auront le droit de
prendre part aux dbats de la Commission et
d'mettre des votes. Les Dlgus des EtatsUnis, de la Grande-Bretagne, de la France
et de l'Italie auront toujours ce droit. Le Delegu de la Belgique aura ce droit dans tous
les cas autres que ceux vises ci-aprs. Le Delgu du Japon aura ce droit dans le cas ou
seront examinees des questions relatives aux
dommages sur mer, ainsi que des questions
prvues par l'article 260 de la Partie IX (Clauses financieres) dans lesquelles les intrts

du Japon sont en jeu, Le Dlgu de l'tat

Serbe-Croate-Slovene aura ce droit lorsque
des questions relatives l'Autriche, a la Bongrie ou la Bulgarie seront examinees.
Chacun des Gouvernements represent&

la Commission aura le droit de s'en retirer

aprs un pravis de douze mois notifi la
Commission et confirm au cours du sixime

constituer des comits, dont les membres ne

seront pas ncessairement celiac de la Commission, et it prendre toutes mesures d'excution ncessaires pour l'accomplissement de

sa tche, &leper autorit et pleins pouvoirs ses fonctionnaires, agents et comits.

8. Toutes les deliberations de la Commission seront secrbtes, moins que, pour ides
raisons spciales, la Commission, dans des

cas particuliers, n'en decide autrement.

La Commission devra, dans les &Isis

qu'elle fixers de temps b. autre et si le Gouvernement allemand en fait la demande, entendre tous arguments et tmoignages present& par l'Allemagne sur toutes questions
se rattachant sa capacit de payement.
10. La Commission tudiera les rclamations et donnera au Gouvernement allemand
requitable facult de se faire entendre, sans

qu' il puisse prendre aucune part, quelle

qu'elle soit, aux decisions de la Commission.La

Commission donnera t mme facult aux al-

mois apres la date de la notification primi-

lies de l'Allemagne, lorsque'elle jugera que

leurs intrts sont en jeu.

tive.
3. Telle d'entre les autres Puissances
allies et associes, qui pourra tre intresse,

legislation ni par aucun code particuliers, ni

11. La Commission ne sera bee par aucune

par aucune rgle spciale concernant l'instruc-

aura le droit de nommer un Dlgu qui ne tion ou la procedure; elle sera guide par la
sera present et n'agira, en qualit d'asseseur, justice, requite et la bonne foi. Ses decisions
que lorsque les crances et intrts de ladite devront se conformer a des principes et a des
Puissance seront -exantins ou discuts ; ce rgles uniformes dans tous les cas o ces prinDlgu n'aura pas le droit de vote.
cipes et ces rgles seront applicables. Elle
4. En cas de mort, &mission ou rappel fixers les rgles relatives aux modes de preuve
de tout Dlgu adjoint ou asseseur, un suc- des rclamations. Elle pourra employer toute
cesseur devra lui tre dsign aussitelt que mthode lgitime de calcul.
possible.

5. La Commission aura son principal bu-

reau permanent Paris et y tiendra sa premire reunion dans le plus bref dlai possible
aprs la raise en vigueur du present Trait ;
elle se runira ensuite en tels lieux et it telles
poques qu'elle estimera convenables et qui
pourront tre ncessaires en vue de raccomplissement le plus rapide de ses obligations.
6. Des sa premire reunion, la Commis-

sion Mira, parmi lesdits Dlgus vises cidessus, un President et un Vice-President,

qui resteront en fonctions pendant une anne
at seront rligibles ; si le poste de President
ou de Vice-President devient vacant au cours
d'une priode annuelle, la Commission proceders immdiatement une nouvelle election
pour le reste de ladite priode.
7. La Commission est autorise nommer
tons fonctionnaires, agents et employes, qui
peuvent are ncessaires pour l'excution de
ses fonctions, et b. fixer leur remuneration, b.

12. La Commission aura tons les pouvoirs

et exercera toutes les attributions elle conferees par le present Trait.

La Commission aura, d'une faeon gnrale,

les pouvoirs de contrle et d'excution les

plus tendus en ce qui concerne le probleme

des reparations tel qu'il est trait dans la

prsente Partie du present Trait et aura
pouvoir d'en interpreter les dispositions. Sous

reserve des dispositions du present Trait,

la Commission est coustitue par l'ensemble
des Gouvernements allies et associs vises

aux paragraphes 2 et 3 comme leur repr-

sentant exclusif, pour leur part respective, en

vue de recevoir, vendre, conserver et rpartir. .
le payement des reparations b effectuer par
l'Allemagne aux termes de la prsente Partie

du present Trait& Elle devra se conformer

aux conditions et dispositions suivantes:

a) Toute fraction du montant total des

crances vrifies qui ne sera pas pay& en or,

ou en navires, valeurs et marchandises ou

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

toute autre &eon, devra etre couverte par

l'Allemagne dans des conditions que la Commission dterminera par la remise, it titre de

garantie, d'un montant equivalent de bons,

de titres d'obligations ou autres, en vue de
constituer une reconnaissance de la fraction
dette dont il s'agit.
b) En estimant priodiquement la capacit
de payement de l'Allemagne, la Commission
examinera le systeme fiscal allemand: 1. afin
que tous les revenus de l'Allemagne, y compris les revenus destins au service ou l'acquittement de tout emprunt intrieur, soient
affects par privilege au payement des sommes

475

partir de 1926 sur le montant total de Pe-

mission.

3. Pour etre dlivre immdiatement, en

converture, un engagement crit d'mettre
titre de nouveau versement, et seulement
lorsque la Commission sera convaincue que

l'Allemagne peut assurer le service des intrets et du fonds d'amortissement desdits

bons, 40 milliards (quarante milliards) de

marks or en bons au porteur, portant iutrets

5 p. % (cinq pour cent), les poques et le

mode de payement du principal et des inWets devant tre determines par la Commission.

dues par elle it titre de reparations, et 2. de

Les dates auxquelles les intrts sont dus,
faeon acquerir la certitude qu'en general le mode d'emploi du fonds d'amortissement
le systeme fiscal allemand est tout h fait aussi
Commission.

et toutes questions analogues relatives it l'mision, it la gestion et a la reglementation

de l'mission des bons seront dtermines de
temps autre par la Commission.

c) Afin de faciliter et de poursuivre la restauration immediate de la vie conomique des

Pays allies et associs, la Commission,

De nouvelles emissions, h titre de reconnaissance et de garantie, peuvent tre exigees dans les conditions que la Commission

lourd, proportionnellement, que celui d'une

quelconque des Puissances reprsentes it la

ainsi qu'il est prvu l'article 235, recevra

de l'Allemagne, comme garantie et reconnais-

dterminera ultrieurement, de temps it autre.

d)Au cas oh des bons, obligations ou autres

sance de sa dette, un premier versement de reconnaissances de dettes mis par l'Allebons au porteur en or, libres de taxe ou im- magne, comme garantie ou reconnaissance
pats de toute nature, tablis ou susceptibles de sa dette de reparation, seraient attribus,
de l'tre par les G-ouvernements de PEmpire it titre dfinitif et non it titre de garantie,
ou des Etats allemands ou par toute autorit des personnes autres que les divers Gouveren dependant) ces bons seront remis en a- nements au profit desquels a t fix l'oricompte et en trois fractions, comme il est gine le montant de la dette de reparation de
dit ci-aprs (le mark or tant payable con- l'Allemagne, ladite dette sera , l'gard de
formment l'article 262 de la Partie IX ces derniers considre comme teinte, pour
uct montant correspondant it la valeur nomi[Clauses financieres] du present Traitl:
1. Pour tre mis immdiatement, 20 mil- nale des bons qui ont t ainsi attribus deliards (vingt milliards) de marks or en bons finitivement et Pobligation de l'Allemagne
au porteur, payables jusqu'au 1-er mai 1921 affrente auxdits bons sera limite l'obliau plus tard, sans intrets; on appliquera gation qui y est exprime.
nocanunent l'amortissement de ces bons
e) Les frais ncessits par les reparations
les versements que l'Allemagne s'est en- et reconstructions des proprits situes dans
gage it effectuer conformment l'article les regions envahies et dvastes, y compris
23.), deduction faite des sommes affectes la reinstallation des mobiliers, des machines
au remboursement des dpenses d'entretien et de tout materiel, seront valus au wilt de
des troupes d'occupation et au payement reparation et de reconstruction it l'poque oh
des dpenses du ravitaillement en vivres et les travaux seront executes.
matires premieres; ceux de ces bons qui
/) Les decisions de la Commission relatives
n'auraient pas Re amortis it la date du 1-er . une remise totale ou partielle, en capital on
mai 1921 seront alors changs contre de en intrts, de toute dette verifie de l'Alnouveaux bons du mme type qae ceux pre- lemagne devront etre motives.
vus ci-apres (12, c), 20).
13. En ce qui concerne les votes, la Com2. Pour tre mis immdiatement. 40 milli- mission se conformera aux regles suivantes:
ards (quarante milliards) de marks or en bons

Quand la Commission prend une decision,

et demi pour cent) entre 1921 et 1926 et en-

de voter, ou, en l'absence de certains d'entre

eux, de leurs Dlgus adjoints, seront enregistrs. L'abstention est considre comme

au porteur, portant intrets 212% (deux les votes de tons les Dlgus ayant le droit
suite h. 5% (cinq pour cent) avec 1% (un pour

cent) en supplement pour Pamortissement,

www.digibuc.ro

476

DOCUMENTE :

TRATATUL DE PACE DELA VERSAILLES

un vote mis contie la proposition en discussion. Les assesseurs n'ont pas le droit de vote.
Sur les questions suivantes Punanimit est
ncessaire: '
a) Questions intressant la souverainet
des Puissances allies et associes ou concer-

nant la remise de tout ou partie de la dette

14. Les decisions prises par la Commission

en conformit des pouvoirs qui lui sont confetes seront aussitt excutoires et pourront

recevoir application immediate sans autre

formalit.

15. La Commission remettra h cheque

Puissance intresse, en telle forme qu'elle

ou des obligations de l'Allemagne ;

fixera:

b) Questions relatives au montant et aux

conditions des bons et autres titres d'obli-

tient pour le compte de ladite Puissance des

bons des emissions susmentionnes, ledit
certificat pouvant, sur la demande de la Puissance dont il s'agit, tre divis en ma nombre
de coupures n'excdant pas cinq;

gations remettre par le Gouvernement

allemand et it la fixation de l'poque et du
mode de leur vente, ngociation ou rpartition ;

1. Un certificat mentionnant qu'elle de-

2. De temps autre, des certificats mention-

c) Tout report total ou partiel, au del de

l'anne 1930, des payements venant chance entre le 1-er mai 1921 et la fin de 1926 incluse ;

d) Tout report fatal ou partiel, pour une

dure suprieure trois annes, des payements venant chance apres 1926 ;
e) Questions relatives a, l'application, dans
un cas particulier, d'une mthode d'valuadon des dommages diffrente de celle qui a
t prcdemment adopte dans un cas semblable ;

f) Questions d'interprtation des dispositions de la prsente Partie du present

Trait. En cas de divergence d' opinion entre

les Dlegus sur l'interpretation des stipulations de cette partie du present trade, la question pourra etre soumise l'arbitrage par accord unanime des Dlgues. L'arbitre devra
etre design l'unanimite par tousles Dlgus
ou, dfaut d'un accord semblable, nomme par

nant qu'elle detient pour le compte de ladite

Puissance tous autres biens byres par l'Al-

lemagne en acompte sur sa dette pour reparations.

Les certificats susviss Beront nominatifs

et pourront, aprs notification a, la Commission, etre transmis par voie d'endossement.
Lorsque des bons sont mis pour tre ven-

dus ou ngocis et lorsque des biens sont

livrs par la Commission , un montant correspondent de certificats doit etre retire.
16. Le Gouvernement allemand sera &bite, partir du. 1-er mai 1921, de l'intret
sur sa dette telle qu'elle aura t fixe par
la Commission, deduction faite de tous versements effectus sous forme de payements
en especes ou leurs equivalents ou en bons
mis au profit de la Commission et de tons
payements vises l'article 243. Le taux de
cet intrt sera fix 5 p. %, it moins que
la Commission n'estime, quelque date ultrieure, que les circonstances justifient une

le Conseil de la Societe des Nations. La sen- modification de ce taux.

tence de l'arbilre liera toutes les parties int.
La Commission, en fixant au 1-er mai 1921
resses 1).
le montant global de la dette de l'Allemagne,
Toutes autres questions seront rsolues pourra tenir compte des intrts dus sur les
par un vote it la majorit.
sommes afferentes it la reparation des domAu cas o surgirait entre les Dlgus un mages materiels partir du 11 novembre
conflit d'opinion sur la -question de savoir 1918 jusqu'au 1-er mai 1921.
si une espce determine est une de celles
17. En cas de manquement par l'Alledont la decision exige ou non un vote unanime magne l'execution qui lui incombe de l'une
et au cas o ce conflit ne pourrait etre rsolu quelconque des obligations vises A, la prepar un appel leurs Gouvernements, les Gou- sente Partie du present Trait, la Commission
vernements allies et associs s'engagent
signalera immdiatement cette inexecution
dfrer immdiatement ce conflit l'arbichacune des Puissances intresses en y
trage d'une personne impartiale sur la de- joignant toutes propositions qui lui paraltront
signation de laquelle ils se mettront d'ac- opportunes au sujet des mesures prendre
cord et dont ils s'engagent it accepter la sen- en raison de cette inexcution.
tence 1).
18. Les mesures que les Puissances al-

1) Partea imprimati cu italice a fost inter-

calat prin protocolul Incheiat In Paris la

22 Noemvrie 1924, al crui text e reprodus

mai departe, dup tratatul de la Versailles.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

lies et associes auront le droit de prendre en

eas de manquement volontaire par l'Alle-

magne, et que l'Allemagne s'engage ne pas

considrer comme des aetes d'hostilit, peu-

477

magne, en satisfaction partielle de ses obli-

gations dfinies par la prsente Partie, et

suivant les modalits ci-apres dfinies, ap-

plique ses ressources conomiques directevent comprendre des actes de prohibitions -ment la restauration matrielle des regions

et de reprsailles economiques et financieres

et, en general, telles autres mesures que les
Gouvernements respectifs pourront estimer
ncessites par les circonstances.
19. Les payements, qui doivent etre effectus en or ou ses equivalents en acompte sur
les rclamations vrifies des Puissances allies et associes peuvent it tout moment etre

accept& par la Commission sous forme de

biens mobiliers et immobiliers, de marchandises, entreprises, droits et concessions en
territoires allemands ou en dehors de ces territoires, de navires, obligations, actions ou va-

leurs de toute nature ou monnaies de l'Allemagne ou d'autres tats ; leur valeur de

remplacement par rapport L l'or tant fixe
un taux juste et loyal par la Comniission
elk-memo.
20. La Commission, en fixant ou acceptant

les payements qui s'effectueront par remise

de biens ou droits determines, tiendra compte
de tous droits et intrts lgitimes des Pais-

sances allies et associes ou neutres et de

leurs ressortissants dans les dits.

21. Aucun membre de la Commission

ne sera responsable, si ce n'est vis--vis du
Gouvernement qui Pt, dsign, de tout acte
ou emission drivant de ses fonctions. Aucun
des Gouvernements allies et associs n'assume de responsabilit pour le compte d'aucun
autre Gouvernement.
22. Sous reserve des stipulations du present Trait& la prsente Annexe pourra tre
amende par la decision unanime des Gouvernements reprsents A la Commission.
23. Quand l'Allemagne et ses Allies se
seront acquitts de toutes sommes dues par

eux en execution du present Trait ou des

decisions de la Commission et quand toutes
les sommes reeues ou leurs equivalents auront t rparties entre les Puissances intresses, la Commission sera dissoute..
ANNEXE III
(Remplacement du tonnage [bateaux de
commerce et de Oche] perdu ou endommage
pendant la guerre).

ANNEXE IV
1-er. Les Puissances allies et associes
exigent, et l'Allemagne accepte, que l'Alle-

envahies des Puissances allies et associes,

dans la mesure cal ces Puissances le &termineront.

2. Les Gouvernements des Puissances allies et associes saisiront la Commission des

reparations de listes donnant:

a) Les animaux, machines, quipements,
tours, et tous articles similaires d'un caractre
commercial qui ont t saisis, uses ou dtruits
par l'Allemagne, ou dtruits en consequence

directe des operations militaires, et que ces

Gouvernements dsirent, pour la satisfaction
des besoins immdiats et urgents, voir etre

remplacs par des anima= ou articles de

imbue nature, existant sur le territoire allemand la date de la mise en vigueur du present Trait ;
b) Les materiaux de reconstructions (pierre,

briques, briques rfractaires, tuiles, bois de

charpente, verres vitres, acier, chaux, ciment, etc.), machines, appareils de chauffage, meubles et tous articles d'un caractre
commercial que lesdits Gouvernements desirent voir tre produits et fabriqus en Allemagne et livrs eux pour la restauration
des regions envahies.
3. Les listes relatives aux articles mentionle paragraphe 2 a) ci-dessus seront
ns

fournies dans les soixante jours qui suivront

la mise en vigueur du present Trait&
Les listes relatives aux articles mentionns
dans le paragraphe 2 b) ci-dessus seront fournies le 31 dcembre 1919, dernier alai.
Les listes contiendront tons les details d'usage dans les contrats commerciaux relatifs
aux articles vises, y compris specification, de-

lai de livraison (ce dlai ne devant pas &passer quatre ans) et lieu de livraison ; mais
elles ne contiendront ni prix, ni estimation,
ces prix ou estimation devant tre fixes par
la Commission, comme il est dit ci-aprs.
4. Des reception des listes, la Commission

examinera dans quelle mesure les matriaux

et animaux mentionns dans ces listes peuvent tre exigs de l'Allemagne. Pour fixer
sa decision, la Commission tiendra compte des

ncessits intrieures de l'Allemagne, autant

que cela sera ncessaire au maintien de sa vie
sociale et conomique ; elle fera tat galementr

des prix et des dates auxquels les articles

semblables peuvent tre obtenus dans les
Pays allies et associs et les comparera ceux

www.digibuc.ro

478

DOCUMENTE : TRATATUL DE PACE DELA VERSAILLES

applicables aux articles allemands ; elle fera

tat, enfin, de l'intrt gnral qu'ont les

portion de la contribution a la rparation

ainsi fournie.

Gouvernements allis et associs a ce que la

vie industrielle de l'Allemagne ne soit pas

dsorganise au point de compromettre sa
capacit d'accomplir les autres actes de rparation exigs d'elle.
Toutefois, il ne sera demand l'Allemagne
des machines, des quipements, des tours et

tous articles similaires d'un caractre commercial actuellement en service dans l'industrie, que si aucun stock de ces articles
n'est disponible et h. vendre ; d'autre part,
les demandes de cette nature n'excderont
pas 30 p. 100 des quantits de chaque article en service dans un tablissement allemand ou une entreprise allemande quelconque.
La Commission donnera aux reprsentants

du Gouvernement allemand la facult de se

faire entendre, dans un alai dtermin, sur
sa capacit de fournir lesdits matriaux, animaux et objets.
La dcision de la Commission sera ensuite,

et le plus rapidement possible, notifie au

Gouvernement allemand, aux diffrents Gouvernements allis et associs intresss.

Le Gouvernement allemand s'engage .
livrer les matriaux, objets et animaux, prciss dans cette notification, et les Gouvernements allis et associs intresss s'enga-

ANNEXE V

(Livraison de charbon la France, it la

Belgique, b. l'Italie et au Luxembourg).

ANNEXE VI
(Livraison de produits chimiques et de matires colorantes).

ANNEXE VII
(Cables sous-marins).

PARTIE IX. (articles 248 263), Clauses

financieres.

Art 248.
Sous rserve des &rogations
qui pourraient etre accordes par la Commission des rparations. un privilge de premier

rang est tabli sur tous les biens et ressour-

ces de l'Empire et des P2tats allemands,

pour le rglement des rparations et autres

charges rsultant du prsent Trait, ou de
tous autres traits et conventions complmentaires, ou des arrangements conclus

entre l'Allemagne et les Puissances allies

et associes pendant l'Armistice et ses prolongations.

Jusqu'au 1-er mai 1921. le Gouvernement

gent, chacun pour ce qui le concerne, a accepter ces mmes fournitures, sous rserve
qu'elles seront conformes aux spcifications

allemand ne pourra ni exporter de l'or on

en disposer ni autoriser que de l'or soit ex-

donnes ou ne seront pas, de l'avis de la Commission, impropres a l'emploi requis pour le

tion pralable des Puissances allies et associes reprsentes par la Commission des rpa-

travail de rparation.

port ou qu'il en soit dispos sans autorisarations 1).

5. La Commission dterminera la valeur

attribuer aux matriaux, objets et animaux,
livrs comme il est dit ci-dessus, et les Gou-

vernements allis et associs qui recevront

ces fournitures acceptent d'tre dbits de
leur valeur et reconnaissent que la somme cor-

respondante devra tre traite comme un

payement fait par l'Allemagne, 6, rpartir
conformment l'article 237 de la prsente
Partie du prsent Trait&
Darts le cas o le droit de requrir la restau-

ration matrielle aux conditions ci-dessus

dfinies sera exerc, la Commission s'assurera
que la somme porte au crdit de l'Allemagne

reprsente la valeur normale du travail fait

ou des matriaux fournis par elle et que le
montant de la rclamation faite par la Puissance intresse pour le dommage ainsi partiellement rpar est diminu dans la pro1) St. Germain art. 197 ; Trianon art. 180 ;

Art. 250. L'Allemagne confirme la reddition de tout le matriel livr par .elle aux
Puissances allies et associes, en excution
de l'Armistice du 11 novembre 1918 et de
toutes Conventions d'armistice ultrieures,
et reconnait le droit des Puissances allies
et associes sur ce ma Oriel.
Sera porte au crdit du Gouvernement
allemand, en dduction des sommes dues
pour rparations aux Puissances allies et
associes, la valeur estime par la Commission des rparations, prvue it l'article 233 de
la Partie VIII (Rparations) du prsent

Trait, du matriel livr conformment

l'article VII de 1' Armistice du 11 novembre

1918, ou it l'article DI de l'Armistice du 16

janvier 1918, ainsi que tout autre matriel

livr en excution de PArmistice du 11 novembre 1918 et de toutes Conventions
Neuilly art.132. V. plan Dawes. (Anexa I).

www.digibuc.ro

POLITICA EXT ERNA

479

d'armistice ultrieures, et dont la Commission des reparations, estimerait qu' raison

de son caractere non militaire, la valeur doit
tre porte au credit du Gouvernement al-

tenant, dans tous les cas oil la constitution

de ces gages ou hypothques serait anterieure l'existance de Ptat de guerre
entre le Gouvernement allemand et chacun

lemand.

des Gouvernements intresses 4).

Ne seront pas port& au credit du Gouvernement allemand les biens appartenant aux
Gouvernements allies et associs ou leurs
ressortissants rendus ou byres l'identique
en execution des Conventions d'armistice 1).

Art. 251.Le privilege tabli par l'article

248 s'exercera dans l'ordre suivant, sous la
reserve mentionne au dernier paragraphe
du present article:
a) Le coat des armes d'occupation, tel
qu'il est Mini b., l'article 249, pendant l'Armistice et ses prolongations ;
b) Le coat de toutes armes d'occupation

Art. 258. L'Allemagne renonce toute

representation ou participation que des traits, conventions ou accords quelconques

assuraient elle memo ou ses ressortissants
dans l'administration ou le contrale des commissions, agences et banques d'Etat et dans
toutes autres organisations financieres et
conomiques internationales de contrele ou
de gestion fonctionnant dans l'un quelconque des Etats alb& et associs, en Autriche,
en Hongrie, en Bulgarie ou en Turquie, ou
dang les possessions et dpendances des Etats
susd its, ainsi que dans l'ancien Empire russe5).
Art. 259 .-5. L'Allemagne s'engage tran-

tel qu'il est dfini Particle 249, aprs la

sfrer, dans le alai a'un mois compter de
mise en vigueur du present Trait ;
c) Le montant des reparations resultant la mise en vigueur du present Trait, aux
du present Trait ou des trait& et conven- Principales Puissances allies et associes
tions complmentaires ;
d) Toutes autres charges incombant

l'Allemagne en vertu (les Conventions d'armistice, du present Trait ou des trait& et

conventions complmentaires.

Le payement du ravitaillement de l'Allmagne en denres alimentaires et en maderes premires et tous autres payements
effectuer par l'Allemagne, dans la mesure
oft les Gouvernements allies et associs
les auront jugs ncessaires pour permettre
l'Allemagne de faire face b. son obligation
de rparer, auront priorit dans la mesure
et dans les conditions qui ont t ou pourront
tre tablies par les Gouvernements allies
et associs 2).

Art. 252. Iles dispositions qui precedent

ne portent pas atteinte au droit de chacune

toutes sommes en or transferees l'Allemagne

ou ses ressortissants b, titre de gage ou de

collateral, Poccasion des prts faits par
l'Allemagne ou ses ressortissants au Gouvernement austro-hongrois.
6.

L'Allemagne confirme sa renoncia-

tion, prvue par l'article XV

de

l'Ar-

mistice du 11 novembre 1918, au benefice

de toutes les stipulations insres dans les
Trait& de Bucarest et de Brest-Litovsk et
trait& complmentaires, sans qu'il soit
port atteinte l'article 292, Partie X (Clauses conomiques) du present Trait&
Elle s'engago transfrer respectivement
soit a la Roumanie, suit aux Principales Puissances allies et associes tous instruments
montaires, especes, valeurs et instruments
ngociables ou produits qu'elle a revis en exe-

des Puissances alli(es et associes de disposer

cution des Trait& susdits.

des avoirs et proprits ennemis se trouvant

sous leur juridiction au moment de la mise
en vigueur du present Trait 3).

70 Les sommes en especes et instruments

monetaires, valeurs et produits quelconquos
qui doivent etre Byres, pavs on transf rs
en vertu des stipulations du present article,

Art. 253. Ces dispositions ne peuvent

a ffeeter, en aucune manire, les gages ou seront employes par les Principales Puishypotheques rgulirement constitus au sances allies ou associes suivant des modaprofit des Puissances allies et associees on lits b, determiner ultrieurement par lesdites
de leurs ressortisants par l'Empire ou les Puissances 5).
Etats allemands ou par des ressortissants alArt. 260. Sans qu'il soit port atteinte
lemands sur les biens et revenus leur appar- b. la renonciation, par l'Allemagne, en vertu
1) SI. Germain art. 199; Trianon art. 182.
2)

SI. Germain 200; Trianon art. 183;

Neuilly, art. 133.

3) St. Germain art. 201 ; Trianon art. 184 ;
Neuilly art. 137.

4) SI. Germain art. 202; Trianon art. 185 ;

Neuilly art.

140.

5) St. Germain art. 209: Trianon art.192.

5) SI. Germain art. 210, al. II-III ;Tria-

non art. 93 al.

www.digibuc.ro

Neuilly art. 143.

480

DOCUMENTE :

TRATATUL DE PACE DELA VERSAILLES

du present Traite, it des droits lui appartenant ou appartenant ses nationaux, la Commission des reparations pourra, dans un dlai
d'un an, compter de la mise on vigueur du
prsent Traite, exiger que l'Allemagne acquiere
sous droits ou interts des ressortissants alle-

mands dans toute enfreprise d'utilite publique on dans toute concession en Russie, en
Chine, en Autriche, en Hongrie, en Bulgarie,
en Turquie, dans les possessions et (Moendances de ces tats, ou sur un territoire qui
ayant appartenu h l'Allemagne ou ses
doit.tre cede ou administre par un man-

dataire en vertu du present Traite ; le Gouvernement allen.and devra, d'autre part,

Aux fins du present article, les monnaies or

ci-dessus sont convennes (Are du poids et do
titre legalement etablis au 1-er janvier 1914
pour chacune d'entre elles 3).

PARTIE X. (Sections IVIII, articles

264-312), Clauses conomiques.
CHAPITRE I

Rglementation, taxes el restrictions douanires

Art. 264. L'Allemagne s'engage ne pas

scaunettre les marchandises, produits na-

turels ou fabriques de l'un quelconque des

Etats allies ou associes, importes sur le terri-

dans un alai de six mois compter de la toire allemand, quel que soit l'endroit d'oh
date de la demande, transferer it la Commission des reparations la totalite de ces droits

et interts et de tous les droits et interns

que l'Allemagne pent elle-mme possder.

L'Allemagne supporters la charge d'in-

demniser ses ressortissants ainsi depossedes

et la Commission des reparations porters au
credit de l'Allemagne, valoir sur les sommes (lues au titre des reparations, les snmmes
correspondant la valeur des droits et
interts transferes, telle qu'elle sera fixe
par la Commission des reparations. Le Gouvernement allemand dans un alai de six mois

ils arrivent, h des droits ou charges, y compris

les impts interieurs, autres on plus eleves

que ceux auxquels sont soumis les !names
marchandises, produits naturels ou fabriques
d'un autre quelconque des dits Etats ou d'un
autre pays etranger quelconque.
L'Allemagne ne maintiendra on n'imposera
aucune prohibition on restriction it l'impor-

tation sur le territoire allemand de toutes

marchandises, produits naturels ou fabriques

des territoires de l'un quelconque des Etats

allies ou associes de quelque endroit qu'ils

arrivent, qui ne s'tendra pas egalement
A dater de la mise en vigudur du present l'importation des mmes marchandises, proTraite, devra communiquer it la Commission drifts naturels ou fabriques d'un autre queldes reparations la liste de tous les droits et conque desdits Etats on d'un autre pays e-

interts en question, gulls soient acquis,

eventuels, ou non encore exerces et renoncera en faveur des Puissances alliees et associees, en son nom et en celui de ses ressortis-

sants, tous droits et interts susvises, qui

n'auraient pas ete mentionnes sur la liste cidessus 1).

Art. 261. L'Allemagne s'engage it transferer aux Puissances alliees et associes etoutes

ses creances sur l'Autriche, la Hongrie, la

Bulgarie et la Turquie, et notamment celles
qui resultent on resulteront pour elle de Pexecution des engagements qu'elle a pris envers ces Puissances pendant la guerre 2).
Art.262. Toute obligation de l'Allemagne
de payer en especes, en execution du pre-

sent Traite, et exprimee en marks or, sera

payable an choix des creanciers en livres
sterling payables Londres, dollars or des
Etats-Unis payables A New-York, francs or payables it Paris et ires or payables A Rome.
1)

St. Germain art. 211 ; Trianon art.

194 , Neuilly art.

144.

21 St. Germain art. 213 ; Trianon art. 196;

tranger quelconque.
Art. 265. L'Allemagne s'engage, en outre
ne pas etablir en ce qui concerne le regime
des importations, de difference au detriment

du commerce de l'un quelconque des tats

allies ou associes par rapport it un autre quelconque desdits Etats ou par ropport un autre pays etranger quelconque, imbue par des
moyens indirects, tels que ceux resultant de

la reglementation on de la procedure dons.nire, ou des methodes de verification ou

d'analyse, ou des conditions de payement des
droits, ou des methodes de classification ou
d'interpretation des tuffs, ou encore de l'exercice de monopoles.

Art. 266.En ce qui concerne la sortie,

l'Allemagne s'engago ne pas soumettre
les marchandises, produits naturals ou fabriqus export& du territoire allemand vers
les territoires de l'un quelconque des Etats
allies ou asaocies, h des droits ou charges,
Neuilly art. 145 ; Lausanne art. 62.
3) St. Germain art. 214 ; Trianon art. 197;
Neudly art. 146.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

481

y compris les impts intrieurs, autres on

CH APITRE III

plus lvs que ceux pays pour les mmes

marchandises exportes vers un autre quelconque desdits tats ou vers un pays tranger
quelconque.
L'Allemagne ne maintiendra ou n'imposera

Concurrence dloyate

Art. 274. L'Allemagne s'engage prendre toutes les mesures lgislatives ou adminis-

aucune prohibition ou restriction it l'expor- tratives neessaires pour garantir les- protation de toutes marchandises expdies du dnits natureles ou fabriqus originaires de
territoire allemand vers l'un quelconque des Pane quelconque des Puissances allies OU
Atats allis ou associs qui ne s'tendra associes centre toute forme de concurrence
pas galement Pexportation des mmes mar- dloyale dans les transactions commerciales.
L'Allemagne s'oblige rprimer et b proe handises,produ its naturels ou fabriqus,expdis vers un autre quelconque desdits tats on hiber, par la saisie et par toutes autres sanctions appropries, l'importation et l'exporvers un autre pays tranger quelconque.
tation ainsi que la fabrication, la circulation
Art. 267. Toute faveur ,immunit ou privente et la mise en vente l'intrienr, de
vildge concernant l'importation, l'exportation tous produits ou marchandises portant sur
ou le transit de marchandises, qui serait con- eux-mmes, ou sur leur conditionnement
cd par l'Allemagne it l'un quelconque des immdiat, ou sur leur emballage extrieur
ttats allis ou associs on un autre pays des marques, noms, inscriptions ou signes
tranger quelconque, sera simultanment quelconques, comportant, directement ou
et inconditionnellement, sans gull soit betement, de fausses indications sur l'osoin de demande ou de compensation, tendu rigine, Pespce, la nature ou les qualits
it tons les ttats allis ou associs.
spcifiques de ces produits ou marchandises1).
CHAPITRE II

Trailement de la navigation

Art. 273. Dans le cas de navires des Puissances allies ou associes toutes espces de

certificats ou de documents ayant rapport

Art. 275. L'Allemagne, it la condition

qu'un traitement rciproque lui soit accord
en cette matire, s'oblige b. se conformer aux
lois. ainsi qu'aux dcisions administratives
ou judiciaires prises conformment lt ces
lois, en vigueur dans un Pays alli ou associ
et rgalirement notifies l'Allemagn., par

les autorits comptentes, dterminant ou

comme valables par l'Allemagne avant la rglementant le droit une appellation rguerre, ou qui pourront ultrieurement tre gionale, pour les vins ou spiritueux produits
aux navires et bateaux, qui taient reconnus

reconnus comme valables par les principaux

ttats maritimes, seront reconnus par l'Allemagne comme valables et comme quivalents
aux certificats correspondants octroys
des navires et bateaux allemands.
Seront reconnus de la mme manire les
certificats et documents dlivrs it leurs navires et bateaux par les Gouvernements des

dans le pays auquel appartient la rgion, ou

les conditions dans lesquelles l'emploi d'une
appellation rgionale pent '4:tre autoris; et
l'importation, Pexportation, ainsi que la

toral maritime, b. condition que ces certificats

les mesures prescrites l'article qui pr-

nouveaux ttats qu'ils aient ou non un litet documents soient dlivrs en conformit

fabrication, la circulation, la vente ou la mise

en vente des produits ou marchandises portant des appellations rgionales contrairement aux lois ou dcisions prcites seront
interdites par l'Allemagne et rprimes par
cde 2).

avec les usages gnralement pratiques dans

les principam ttats maritimes.

Les Hautes Parties Contractantes s'accordent it reconnatre le pavillon des navires de
toute Puissance allie ou associe qui n'a pas
de littoral maritime, lorsqu'ils sont enregistrs

en un lieu unique dtermin, situ sur son

territoire; ce lieu tiendra lieu it ces navires

CRAPITRE IV

Traitement dps ressortissants des Puissances

allies

el associes

Art. 276. L'Allemagne s'engage :

a) A n'imposer aux ressortissants des

de port d'enregistrement.

Puissances allies et associes en ce qui concerne l'exercice des mtiers, professions,

1) St. Germain art. 226 ; Trianon art. 210 ;

Neuilly art. 154.

2) St. Germain art 227 ; Trianon art. 210

al. 2; N euilly art. 1551

www.digibuc.ro

482

DOCIIMENTE : TRATATUL DE PACE DELA VERSAILLES

commerces et industries aucune exclusion

qui ne serait pas galement applicable a

l'exercice de leurs fonctions conformment

aux rgles et !pages habituels 3).

Puissances allies et associes aucun rgle

Clauses gnrales

tous les trangers sans exception ;

6) A ne soumettre les ressortissants des

ment ou restriction, en ce qui concerne Ls

droits viss au paragraphe a) qui pourraient
porter directement ou indirectement atteinte
anx stipulations du dit paragraphe, ou qui
seraient autres ou plus dsavantageux que
ceux qui s'appliquent aux trangers ressortissants de la nation la plus favorise;

c) A ne soumettre les ressortissants des

Puissances allies et associes, leurs biens,
droits ou intrts, y compris les socits ou
associations dans lesquelles ils sont intresss,

aucune charge, taxe ou impts directs on

indirects, autres ou plus levs que ceux qui
sont ou pourront tre imposs ses ressortisants ou lours biens, droits ou intrts;

d) A ne pas imposer aux ressortissants

de l'une quelconque des Puissances allies et

associes une restriction quelconque qui n'tait pas applicable aux ressortissants de ces
Puissances it la date du 1-er juillet 1914, a.
moins que la mme restriction ne soit galemeat impose ses propres nationaux.

CHAPITRE V

Art. 280.Les obligations, imposes a

l'Allemagne par le Chapitre I et par les articles 271 et 272 du Chapitre II ci-dessus,
cesseront d'tre en vigueur cinq ans aprs
la date de la mise en vigueur du prsent Trait

moins que le contraire rsulte du texte on

que le Conseil de la Socit des Nations dcide,

douze mois au moins avant l'expiration de

cette priode, que ces obligations seront main-

tenues pour une priode subsquente avec

ou sans amendement.
L'article 276 du Chapitre IV restera en
vigueur aprs cette priode de cinq ans, avec
ou sans amendement, pour telle priode, s'il
en est une, que fixers la majorit du Conseil

de la Socit des Nations, et qui ne pourra

dpasser cinq annes.
Art. 281. Si le Gouvernement allemand
se livre au commerce international, il-n'aura,
ce point de vue, ni ne sera considr avoir

aucun des droits, privilges et immunits

Art. 277. Les ressortissants des Puissan- de la souverainet.
ces allies et associes jouiront sur le terriSECTION II
toire allemand, d'une constante protection,
pour leur personne, leurs biens, droits et inTrasts
trts et auront libre accs devant les tribuArt.
282.
Ds
la
mise en vigueur du prnaux
sent Trait et sous rserve des dispositions
Art. 278. L'Allemagne s'engage recon- qui y sont contenues, les traits, convennoitre la nouvelle nationalit qui aurait t tions et accords plurilatratt.x, de caractre
ou serait acquise par ses ressortissants d'a- conomique ou technique, numrs ci-aprs
prs les lois des Puissances allies ou associes et aux articles suivants, seront seuls appliet conformment aux dcisions des autorits qus entre l'Allemagne et celles des Paiscomptentes de ces Puissances, soit par voie sances allies et associes qui y sont parties.
de naturalisation, soit par l'effet d'une clause
1. Conventions du 14 mars 1881, du 1-er
d'un trait et a dgager tons les points de dcembre 1886 et du 23 mars 1887 et Protovue ces ressortissants, en raison de cette ac- cole de clitture du 7 juillet 1887, relatifs it la
quisition de nouvelle nationalit, de toute protection des cables sous-marins ;
allgeance vis-a-vis de leur ttat d'origine2).
2. Convention du 11 octobre 1909, relative a
Art. 279. Les Puissanees allies et asso- la circulation internationale des autdrnobiles;
cies pourront nommer des consuls gnR. Accord du 15 mai 1886, relatif au plomraux, consuls, vice-consuls et agents consu- bage des wagons assujettis la douane et
laires dans les villes et ports d'Allemagne. Protocole du 18 mai 1907 ;
L'Allemagne s'engage approuver la d4. Accord du 15 mai 1886, relatif l'unit
signation de ces consuls gnraux, consuls, technique des chemins de fer ;
vice-consuls et agents consulaires, dent les
5. Convention du 5 ji illet 1890, relative
noms lui seront notifis, et a les admettre
la publication des tarifs de douane et b.
') SI. Germain art. 229; Trianon art. 212;
.Neuilly art. 157.
2) St Germain art. 230 ; Trianon art 213;
Neuilly art. 168.

8) SI. Germain art. 231 ; Trianon art. 214

Neuilly art.

www.digibuc.ro

159.

POLITICA EXTERNA

l'organisation d'uno Union internationalo

pour la publication des tarifs douaniers;
6. Convention du 31 dcembre 1913, rele,

tive l'unification des statistiques commerciales ;

7. Convention du 25 avril 1907, relative A.

l'lvation des tarifs douaniers ottomans;

8. Convention du 14 mars 1857, relative
au rachat des droits de peage du Sand et des
Belts;
9. Convention du 22 juin 1861, relative au
rachat des droits de page sur l'Elbe;
10. Convention du 16 juillet 1863, relative
au rachat des droits de page sur l'Escaut;

483

24. Conventions des 3 novembre 1881 et

avril 1889, relatives aux mesures
prendre eontre le phyloxra;
25. Convention dn 19 mars 1902, relative
15

la protection des oiseaux utiles A l'agri-

culture ;

26. Convention du 12 juin 1902, relative

la tutelle des mineurs 1).
Art. 283. Des la mise en vigueur du present Trait, les Hautes Parties Contractan-

tes appliqueront de nouveau les conven-

11. Convention du 29 octobre 1888, relative

tions et arrangements ci-apres dsigns, en

tant qu'ils les concernent, sous condition de
l'application, par l'Allemagne, des stipule,
tions particulires contenues dans le present

Ptablissement d'un regime dfinitif des-

article.

tine garantir le libre usage du canal de Suez ;

12. Conventions du 23 septembre 1910, re-

latives A l'unification de certaines regles en

matire d'abordage, d'assistance et do sauvetage maritimes ;
13. Convention du 21 dcembre 1904, relative A, l'exemption pour les btiments hospitaliers des droits et taxes dans les ports;
14. Convention du 4 fvrier 1898, relative
au jaugeage des bateaux de navigation intrieure ;

15. Convention du 26 septembre 1906,

pour la suppression du travail de nuit pour
les

femmes;

16. Convention du 26 septembre 1906,

pour la suppression de l'emploi du phosphore

blanc dens la fabrication des allumettes ;

17. Conventions des 18 mai 1914, 4 mai
1910, relatives A. la repression de la traite
des blanches ,
18. Convention du 4 mai 1910, relative

la suppression des publications pornographiques ;

19 Conventions sanitaires du 30 janvier

1892, du 15 avril 1893, du 3 avril 1894, du 10
mars 1897 et du 3 dcembre 1903;
20. Convention du 20 mai 1875, relative A,

l'unification et au perfectionnement du systeme mtrique;

21. Convention da 29 novembre 1906, relative A l'unification de la formule des medicaments hroIques;

22. Convention du 16 et 19 novembre

1885, relative la construction d'un diapason normal ;

23. Convention du 7 juin 1905, relative
la creation d'un Institut international agri-

Conventions postales:

Conventions et arrangements de l'Union

postale universelle, sign& Vienne, le 4 juil-

let 1891;
Conventions et arrangements de l'Union
postale signs A Washington, le 15 juin 1897 ;

Conventions et arrangements de l'Union

postale, signs Rome, le 26 mai 1906 ;

Conventions lligraphiques:

Conventions tlgraphiques internationales, signes Saint-Ptersbourg, le 10/22 juillet 1875;

Rglement et tarifs arrts par la Conference tlgraphique internationale de Lisabonne, le 11 juin 1908.
L'Allemagne s'engage ne pas refuser sou
consentement it la conclusion avec les nouveaux Etats des arrangements spciaux prevus par les conventions et arrangements
relatifs A. l'Union postale universelle et A l'U-

nion tlgraphique internationale, dont les

dits nouveaux Etats font partie ou auxquels ils adhreront 2).

Art. 284. Des la mise en vigueur du present Trait, les Hautes Parties Contractantes
appliqueront de nouveau, en tant qu'elle les
concerne, la Convention radio-tlgraphique
internationale du 5 juillet 1912, sous condition de l'application par l'Allemagne des regles provisoires, qui lui seront indiques par
les Puissances allies et associes.

Si, dans les cinq annes qui suivront la

cole A Rome;

mise en vigueur du present Trait, une nouvelle convention rglant les relations radiotlgraphiques internationales vient etre
conclue en remplacement de la Convention

1) St. Germain art. 234; Trianon art. 217 ;

Neuilly art.162; Lausanne art.99, 100.

2) St. Germain art.235; Trianon art. 218;

Neuilly art. 163.

www.digibuc.ro

484

DOCUMENTE ;

TRATATUL DE PACE DBLA VERSAILLES

du 5 juillet 1912, cette nouvelle convention

liera l'Allemagne, mdme au cas oh celle-ci
aurait refus soit de participer it l'laboration de la convention, soit d'y souscrire.
Cette nouvelle convention remnlacera galement les rgles provisoires en vigueur 1).

Art. 286. La Convention internationale

de Paris au 20 mars 1883, pour la protection

de la proprit industrielle, re x ise a Washington le 2 juin 1911 ,et la Convention internationale de Berne du 9 septembre 1886 pour

h protection des oeuvres littraires et artistiques, revise it Berlin le 13 novembre 1908

et complte par le Protocole a dditionel sign

a Berne le 20 mars 1914, seront remises en

vigueur et reprendront leur effet a partir

(lela mise en vigueur du prsent Trait,

Un dlai de six mois, qui courra depuis la

mise en vigueur du prsent Trait, est im-

parti aux Puissances allies ou associes pour

procder a la notification.
Les conventions bilatrales et trait& bilatraux qui auront fait l'objet d'une telle
notification, seront souls remis en vigueur
entre les Puissances allies on associes et
l'Allemagne; tous les autres sent et demoureront abrogs.
Les rgles ci-dessus sont applicables it tontes conventions bilatrales ou traits bilat-

ratty existants entre toutes la Puissances

lades et associes signataires du prsent
Trait et l'Allemagne, mhme si lesdites Pais-

sances allies et associes n'ont pas t en

tat de guerre avec elle 4)

dans la mesure oh elles ne seront pas affeeVes

et modifies par les exceptions et restric-

Art. 290. L'Allemagne reconnat comme

tant et demeurant abrogs par le prsent

Art. 287Des la mise en vigueur du

Trait taus les traits, conventions ou accords

qu'elle a conclus avec l'Autriche, la Hongrie, la

tions r(sultant dudit Traite 8).

prsent Trait, les Hautes Parties Contractantes apoliqueront, en tant qu'elle les con-

&erne, la Convention de la Haye du 17 juillet

1905 relative it la procdure civile. Toutefois, cette remise en vigueur demeure

et demeurera sans effet vis-it-vis dd la
France, du Portugal et de la Romanic, 3).
Art. 289. Chacune des Puissances allies
ou associes, c'inspirant des principes Oaraux ou des stipulations particulidres du prsent Traitd, notifiera a l'Allemagne les conventions bilatrales ou les traits bilatraux,
dont elle exigera la remise en vigueur avec elle.

La notification prvue au prsent article

sera faite, soit directement, soit par l'entremise d'une autre Puissance. Il en sera accus
rception par crit par l'Allemagne; la date
de la remise en vigueur sera celle de la notification.
Les Puissances allies ou associes s'engagent entre elles it ne remettre en vigueur avec

l'Allemagne que les conventions on traitks

qui sont conformes aux stipulations du prsent Traitk
La notification mentionnera ventuellement celles des dispositions de ces conventions on trait& qui, n'tant pas conf6rmes aux
stipulations du prsent Trait, ne seront pas
considres comme remises en vigueur.
En cas de divergence d'avis, la Socit des
Nations sera appele a se prononcer.

4) St. Germain art. 236 ; Trianon art. 219.

Neuilly art. 164.
2) S.. Germain art.237 ; Trianon art. 220.
3) St. Germain art. 238; Trianon art. 221.

Bulgarie on la Turquie depuis le 1-er aot

1914 jusqu'a la mise en vigueur du prsent
Trait.
Art. 291. L'Allemagne s'engage h. assurer
(le plein droit aux Puissances allies et asso-

cies, ainsi qu'aux fonctionnaires et ressortissants desdites Puissances le bnfice de

pus les droits et avantages de quelque nature que ce soit qu'elle a pu concder it l'Au-

triche, a la Hongrie, a la Bulgarie ou a la

Turquie, ou concder aux fonctionnaires et
ressortissants de ces Etats par traits, conventions ou accords, conclus avant le 1-or
atilt 1914, aussi longtemps que ces traits,
conventions ou accords resteront en vigueur.
Les Puissances allies et associes so rservent d'accepter ou non le bnfice de ces
droits et avantages.
Art. 292. L'Allemagne reconnalt comme

tant et demeurant abrozs tons les traits,

conventions ou. accords qu'elle a conclus
avec la Rassie on avec tout Etat on ('rouvernement dont le territoire constituait antrieurement une partie de la Russie, ainsi qu'aw e la Roumanie, avant le 1-er aofit 1914 ou
depnis cette date, jusau' la mise en vigueur
du prsent Trait8).

Art. 293. An cas oh, depuis le 1-er aot

1914, une Puissance allie on associe, la
Russie, on un Etat on Gouvernement dent
le territoire constituait antrieurement une
4) St. Germain art. 241 ; Trianon art. 224 ;

Neuilly art. 168.

5) St. Germain art. 244 ; Trtanon art. 227;
Neuilly art.171.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

485

partie de la Russie, aurait t contraint A, la

ment comme dpt des ratifications de la

antre moyen ou pour tout autre cause, d'ac-

nature du Protocole additionnel de 1914 2).

spite d'une occupation militaire, par tout

corder ou de laisser accorder par un acte

Convention du 23 janvier 1912 et comme sig-

manant d'uno autorit publique quelconque,

dos concessions, priviltes et faveurs de quel-

que nature que co soit l'Allemagnz ou

un ressortissant allemand, ces concessions,
privilges et faveurs sont annuls de plein
droit par le prsent Trait&
Toutes charges on indemnits pouvant
ventuellement rsulter de cetto annulation
ne seront en aucun cas supportes par les
Puissances, allies et associes, ni pax les Puis-

sances, Etats, Gouvernements on autorits

publiques quo le prsent article &lie de
lours engagements 1).

SECTION III
Dettes

Art. 296.
Seront rgles sr Pintermdiairre d'Offices de vrification et de compensation qui seront constitus par chacune

des Hantes Parties Contractantes darts un

dlai de trois mois it dater de la notification

prvue Cann& e) ci-aprs, les catgories
suivantes d'obligations pcuniaires:
1. Les dettes exigibles avant la guerre et
dues par les ressortissants d'une des Puissances

Art. 294. to& la mise en vigueur du prsent Trait, l'Allemagne s'engage k faire bn-

ficier de plein droit les Puissances allies et

associes, ainsi que leurs ressortissants, des

droits et avantages de quelque nature que

ce soit, qu'elle a concds depuis le 1-er aoilt

1914 jusqu' la mise en vigueur du prsent

Trait, par traits, conventions on accords,
A des Etats non belligrants ou ressortissants
de ces Etats, aussi longtemps que ces traits
conventions ou accords resteront en vigueur:

Art. 295. Celles des Hautes Parties Contractantes qui n'auraient pas encore sign ou
qui, aprs avoir sign, n'auraient pas encore
ratifi la Convention sur l'Opium, sign& la
Haye le 23 janvier 1912, son+ d'accord pour

mettre cetto convention en vigueur, et,

cette fin, pour dicter la lgislation ncessake aussitt qu'il sera possible et, au plus
+ard, dans les douze mois qui suivront la
mise en vigueur (lu prsent Trait.
Les Hautes Parties Contractantes conviennent, en outre, pour celles d'entre elles
qui n'ont pas encore ratifi ladito Conven-

tion, que la ratification di, prsent Traite

quivaudra, . tons gards, cette ratifica-

tion et la signature du Protocole spcial ouvert A, la Haye conformment aux rsolutions de la troisime Confrence sur l'Opium,
tenue en 1914 pour la mise en vigueur de la
dite Convention.

Contractantes, rsidant sur le territoire de

cette Puissance, aux ressortissants d'une
Puissance adverse rsidant sur le territoire
de cette Puissance;
2. Les dettes devenues exigibles pendant

la guerre, et dues aux ressortissants d'une

des Puissances Contractantes rsidant sur le
territoire de cette Puissance et resultant de
transaction ou de contrats, passs avec les
ressortissants d'une Puissance adverse rsidant sur le territoire de cette Puissance, dont
l'excution totale ou partielle a t suspendue
du fait de la dclaration de guerre;
3. Les intrts chus avant et pendant la
guerre, et &is un resssortissant d'une des
Puissances Contractantes, provenant des
valeurs mises par tine Puissance adverse.
pourvu que le pavement de ces intrts aux
ressortissants de dette Puissance ou aux neutres n'ait pas t suspendu pendant la guerre;
4. Les capitaux remboursables avant et pen-

dant la guerre, payables aux ressortissants

d'une des Puissances Contractantes, reprsentant des valeurs mises par une Puissance

adverse, pourvu que le payement de ce capital aux ressortissants do cette Puissance ou

anx neutres n'ait pas t suspendu pendant
la guerre.

Les produits des liquidations des biens,

droits et intrts ennemis viss dans la Section

TV et son Annexe, seront pris en charge dans

Le Gouvernement de la Rpublique fran

caise rommuniquera au Gouvernement (les
Pays-Bas une copie certifie conforme da
prods-verbal de dpt des ratifications du
prsent Traitk et invitera le Gouvernement
des Pays-Bas accepter et recevoir ce docu-

la monnaie et au change prvus ci-aprs

Cahn& d), par les Offic-es de vrification et

1) St. Germ= art. 245; Trianon art. 228;

2) Ss. Germain art. 247; Trianon art. 230;

Neuilly art. 174.

.Neuilly art. 172

de compensation et affects par eux dans les

conditions prvues par lesdites Section
An nexe.

Les oprations vises dans le prsent arti-

www.digibuc.ro

486

DOCUMENTE : TRATATUL DE PACE DELA VERSAILLES

cle scront effectues selon les principes suivent et conformment l'Annexe de la prsnte Section:
a) Chacune des Hautes Parties Con trac-

tantes interdira, ds la mise en viguenr du

present Trait, tous payements, acceptations

de payements et gnralement toutes communications entre les parties intresses, relativement au reglement desdites dettes,
autrement que par l'intermdiaire des Offices
de verification et de compensation susviss;
Chacnne des Hautes Parties Contrac-

tantes sera respectivement responsable du

payement desdites dettes de ses nationaux,

sauf dans le cas o le dbiteur tait, avant la

guerre, en faillite, en dconfiture ou en tat
orinsolvabilit declare() ou si la dette tait
due par une socit, dont les affaires ont t
liquides pendant la guerra conformment
la

lgisla-tion

exceptionnelle de

guerre.

Nanmoins les dettes des habitants des

territoires envahis ou occups par l'ennemi
avant l'Armistice ne seront pas garanties par
les Etats dont ces territoires font partie:

c) Les sommes dues aux ressortissants

d'une des Puissances Contractantes par les
ressortissants d'une Puissance adverse seront
portes au debit de l'Office dr, verification et
de compensation du pays du dbiteur et versees au crancier par l'Office (lu pays de co
Ilermer;

d) Les dettes seront payees on crditees

clans la monnale de celle des Puissances allifts et associes (y compris les colonies et
protectorats des Paissances allies, les Dominions britanniques et l'Inde), qui sera intresse. Si les dettes doivent tre rgles dans
tonte autre monnaie, elles seront payees on
trdites dans la monnaio de la Puissance allie on associe intresse (colonie, protectorat, Dominion britanninue on hide). La con-

version se fera au taui du change d'avantguerre.

Pour Papplication de cette disposition, on

considere qua le taux du change d'av.ntguerre est gal b. la moyenne des taux des

transferts tlgraphiques d,. la Puissance allie ou associe intresse pendant le mois

precedent immdiatement l'ouverture des
hostilits entre ladite Puissance inter, sse et
l'Allemagne.

Dens le c.:s o nn contrat stipulerait expressment un taux fixe de change pour la

conversion de la monnaie, dans la quelle l'o-

bligation est exprime, en la monnaie de la

Puissance allie ou wsocio interesse, la
disposition ci-dessus, relative au &tux du
change, ne sera pas applicable.
En ce qui concerne les Puissances nouvellement crees, la monnaie de reglement et le

taux du change applicables aux dettes

pa) er ou crditer seront fixes par la

Commission des reparations prvue dans

la Partie VIII (Reparations) ;
e) Les prescriptions du present article et
de l'Annexe ci-jointe ne s'appliqueront pas

entre l'Allemagne d'une part et, d'autre part,

l'une quelconque des Pnissances allies ou
associes, leurs colonies et pays de protectorat, ou l'un quaconque des Dominions britanniques, ou d'Inde, moins que, dans un
dlai d'un mois, (later du dpt dela ratification du present Tra He par la Puissance en
question ou de la ratification pour le compte
de ce Dominion Du de l'Inde, notification b.
cet effet ne soit donne l'Allemagne par les
Gouvernements de telle Puissance allie ou
associe, de tel. Dominion britannique, on de
l'inde, suivant le cas;
f) Les Puissances allies et associes, qui
ont adhere an present article et l'Annexe
ci-jointe, pourront convenir entre elles de les

appliquer leurs ressortissants respectifs

tablis sur leur territoire, en ce qui concerne

les rapports entre ces ressortissants et les

ressortissants allemands.Dans ce e, s. les paye-

ments effectus par application de la presente disposition feront l'objet de reglements

entre les Offices de verification et de compensation allies et associs intresss 1).
ANNEXE

1. Checune des Hautes Parties Contractantes crera, dans un dlai de trois mois,
dater de la notification prvue l'article 296
e) un Office de verification et de compensation* pour le payement et le recouvrement
des dettes ennemies.
Il pourra tre cr des Offices locaux pour
une partie des territoires des Hautes Parties
Contractantes. Ces Offices agiront sur ces
territoires comme les Offices centraux; mais
tous les rapports avec l'Office tabli dans

le pays adverse auront lieu par l'intermediaire de l'Off ice central.

2. Dans la prsente Annexe, on dsigne

par les mots gclettes ennemies les obligations

1) SI. Germain art.248; Trianon art. 231 ;

.Reuilly art. 176.

www.digibuc.ro

POLITICA =ERNA
peuniaires vises au premier paragraphe

de l'article 296, par adbiteurs ennemis* les

personnes qui doivent ces sommes, par ocreanciers ennemise les personnes A qui elles sont

dues, par Office creanciers l'Office de verification et compensation fonctionnant dans

le pays du creancier et par Office dbiteur*
I' Office de verification et compensation fonctionnant dans le pays du dbiteur.
3. Les Hautes Parties Contractantes sane-

tionneront les infractions aux dispositions

du paragraphe a) de l'article 296 par les peines

prvues actuellement, dans leur legislation,

pour le commerce avec l'ennemi. Elles inter-

diront egalement sur leur territoire toute

action en justice relative au payement (les
dettes ennemies, en dehors des cas prvus

par la prsente Annexe.

4. La garantie gouvernementale prvue
au paragraphe b) de l'article 296 s'applique,
lorsque le recouvrement ne petit tre effectu,
pour quelque cause que ce soit, sauf dans le
cas oft, selon la legislation du pays du dbiteur,

la dette tait prescrite au moment de la declaration de guerre ou si, ce moment, le

debiteur tait en faillite, en dconfiture ott
en tat d'insolvabilit declare ou si la dette
tait due par une socit dont les affaires
ont t liquides conformment A la legislation
exceptionnelle de guerre. Dans ce cas, la pro-

cedure prvue par la prsente Annexe s'appliquera au payement des rpartitions.

Les termes aen faillite, en dconfiture visent

l'application des legislations qui prvoient

ces situations juridiques. L'expression en
tat d'insolvabilit dclare* a la tame signification qu'en droit anglais.
6. Les cranciers notifieront, it l'Office

creancier, dans le alai de six mois, dater

de sa creation, les dettes qui leurs sont dues
et fourniront cet Office tons les documents
et renseignements qui leur seront demands.

Les Hautes Parties Contractantes pren-

dront toutes mesures utiles pour poursuivre

et punir les collusions qui pourraient se produire entre cranciers et dbiteurs ennemis.
Les Offices se communiqueront toutes les
indications et renseignements pouvant aider
dcouvrir et punir de semblables collusions.

Les Hautes Parties Contractantes faciliteront autant que possible la communication postale et tlgraphique, aux frais des
parties et par Pintermdiaire des Offices,
entre dbiteurs et cranciers dsireux d'arriver un accord sur le montant de leur dette.

L'Office crancier notifiera l'Office de-

487

biteur toutes les dettes qui lui auront t

dclares. L'Office debiteur fera en temps
utile, connatre l'Office creancier les dettes
reconnues et les dettes contestes. Dans ce
dernier cas, l'Office dbiteur mentionnera
les motifs de la non-reconnaissance de la dette.

6. Lorsque une dette aura t reconnue

en tout ott partie, l'Office dbiteur crditera
aussitt du montant reconnu l'Office creancier qui sera, en mme temps, avise de ce
credit.

7. La dette sera considre comme reconnue pour sa totalit et le montant en sera

immdiatement port au credit de l'Office

creancier moins que, dans un dlai de trois

mois partir de la reception de la notification

qui lid aura t faite (sauf prolongation de

ce dlai accepte par l'Office crancier), l'Of-

fice dbiteur ne fasse connaitre que la dette

n'est pas reconnue.
8. Dans le eas o la dette ne serait pas
reconnue en tout ou partie, les deux Offices

examineront l'affaire d'un commit accord

et tenteront de concilier les parties.
9. L'Office crancier payera aux particullers cranciers les sommes portes it son
credit en utilisant cet effet les fonds mis
sa disposition par le Gouvernement de son
pays et dans les conditions fixes par ee Gott-

vernement, en operant notamment toute retenue juge ncessaire pour risques, frais ou
droits de commission.

10. Toute personne qui aura reclame le

payement d'une dette ennemie dont le mon-

tant n'aura pas t reconnu en tout ou en

partie devra payer it l'Office, A, titre d'amende,

un interet de 5 p. 100 sur la partie non recon-

nue de la dette. De Wine, toute personne qui

aura indftment refuse de reconnatre tout

ou partie d'une dette A, elle rclame devra

payer, it titre d'amende, un interet de 5 p. 100

sur le montant au sujet duquel son refus

n'aura pas t reconnu justifi.

Cet intrt sera dit partir du jour de l'expiration du dlai prvu au paragraphe 7 jusqu'au jour oft la reclamation aura 60 recoilnue injustifie ou la dette payee.
Les Offices, chacun en ce qui le concerne,
poursuivront le recouvrement des amendes
ci-dessus vises et seront responsables dans
le cas o ces amen des ne pourront pas etre
recouvres.

Les amendes seront portes au credit de

l'Office adverse, qui les conservera it titre
de contribution aux frais d'excution des
prsentes dispositions.

11. La balance des operations entre les

www.digibuc.ro

DOCUMENTE : 'PRATATUL DE PACE DELA VERSAILLES

488

signent un agent charge d'introduire les

regle par l'Etat debiteur dans un delai de instances devant le Tribunal arbitral mixte
Offices sera etablie tons les mois et le solde

huitaine et par versement effectif de numeraire.

Toutefois, les soldes pouvant etre dus par

une ou plusieurs Puissances alliees ou associees

seront retenus jusqu'au payement integral

des sommes dues aux Puissances alliees ou
associees ou leurs ressortissantg du chef de
la guerre.
12. En \me de faciliter la discussion entre

les Offices chacnn d'eux aura un representant dans la ville o fonctionnera l'autre.
13. Sauf exception motivee, les affaires
seront discutees autant que possible dans les
bureaux de l'Office debiteur.
14. Par application de l'article 296, paragraphe b), les Ilautes Parties Contractantes

pour le compte de son Office. Cet agent exerce

un contrle general sur les mandataires ou

avocats des ressortissants de son pays.
Le Tribunal juge sur pieces. Il peut toutefois entendre les parties comparaissant en
personne ou representes, b, leur gre, soit
par des mandataires agrees par les deux Gou-

vernements, soit par l'agent vise ci-dessus,

qni a pouvoir d'intervenir aux cetes de la
partie comme de reprendre et soutenir la
demande abandonnee par elle.
19. Les Offices interesses fourniront an
Tribunal arbitral mixte tous renseignements
et documents qu'ils auront en leur possession
afin de permettre au Tribunal de statuer rapidement sur les affaires qui lui sont soumises.

sont responsables du payement des dettes

20. Les appels de l'une des parties contre
ennemies de leurs ressortissants debiteurs. la decision conjointe des deux Offices entraiL'Office debiteur devra done crediter nent, la charge de l'appelant, une consignal'Office creancier de toutes les dettes reconnues, alors meme que le recouvrement sur
le particulier debiteur aurait ete impossible.
Les Gonvernements devront neanmoins donner . leur Office tout pouvoir necessaire pour
poursuivre le recouvrement des crances reconnues.

Exceptionnellement, les dettes reconnues

qui sont dues par des personnes ayant Subi
des dommages de guerre ne seront inscrites
au credit de l'office creancier que lorsque l'in-

demnite qui pourrait leur etre due pour ces

dommages aura ete payee.

15.

Chaque Gouvernement garantira

les frais de l'Office installe sur son territoire,

y compris les appointements de personnel.

16. En cas de desaccord entre deux Offices

sur la realite de la dette ou en cas de conflit

entre le debiteur et le ereancier ennemis on
entre les Offices, la contestation sera ou soumise un arbitrage (si les parties y consentent et dans les conditions fixes par elles
d'un commun accord), ou portee devant le
Tribunal arbitral mixte prevu dans la Section
VI ci-aprs.
La contestation peut toutefois, b. la deman-

de de l'Office creancier, etre soumise la

juridiction des Tribunaux do droit commun

tion qui n'est restituee que lorsque la premire

decision est reformee en faveur de l'appelantet dans la mesure du succs de ce dernier, son

adversaire devant, en ce cas, etre, dans une

egale proportion, condamne aux dommages
et depenses. La consignation peut etre remplacee par une caution acceptee par le Tribunal.

Un droit do 5 p. 100 sur le montant de la

somme en litige sera prlev pour toutes les
affaires soumises au Tribunal. Sauf decision
contraire du Tribunal, le droit sera supporte
par la partie perdante. Ce droit se cumulera
avec la consignation visee ci-dessus. Il est
egalement independant de la caution.
Le Tribunal pent allouer l'une des parties des dommages et interts b. concurrence
des frais du proces.

Toute somme due par application du present paragraphe sera port& au credit de l'Office de la partie gagnante et fera l'objet d'un
compte separe.
21. En vue de l'expedition rapide des affaires, il sera tenu compte, pour la designation du personnel des Offices et du Tribunal
arbitral mixte, de la connaissance de la langue
du pays adverse interesse.
Les Offices pourront correspondre libre-

ment entre eux et se transmettre des docu-

du domicile du debiteur.
17. Les sommes alloues par le Tribunal

ments dans leur langue.

22. Sauf accord contraire entre les Gou-

commun ou par le tribunal d'arbitrage seront

vernements interesses, les dettes porteront

interet dans les conditions suivantes.

arbitral mixte, par les tribunaux de droit

recouvrees par l'intermdiaire des Offices

comme si ces sommes avaient et reconnues
dues par l'Office debiteur.

18. Les Gouvernements interesses de-

Aucun interet n'est d sur les sommes dues

titre de dividendes, interets ou autres paye-

ments periodiques representant l'interet du

capital.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

Le taux de l'interfit sera de 5% par an sauf

si, en vertu d'un contrat, de la loi ou de la

coutume locale, le crancier devait recevoir

un intrt d'un taux different. Dans ce cas,

c'est ce taux qui sera appliqu.

Les intrts courront du jour de l'ouver-

ture des hostilits ou du jour de l'cheance,

si la dette recouvrer est edam au cours de
la guerre, et jusqu'au jour o le montant de
la dette aura et() port an credit de l'Off ice
crancier.

Les intrts, en tant qu'ils sont dus, seront

considrs comme des dettes reconnues par
les Offices et ports, dans les mmes conditions, au credit de l'off ice crancier.
23. Si, la suite d'une decision des Offices

ou du Tribunal arbitral mixte, une reclama-

tion n'est pas consider& comme rentrant

dans les cas prvus dans l'article 296,1e crean-

cier aura la facult de poursuivre le recouvrement de sa crance devant les tribunaux

de droit commun ou par toute autre voie de
droit.

La demande adresse l'Office est interruptive de prescription.

24. Les Hautes Parties Contractantes

conviennent de considrer les decisions du
Tribunal arbitral mixte comme dfinitives
et de les rendre obligatoires pour leurs ressortissants.
SECTION IV
Biens, droits et intrts

Art. 297. La question des biens, droits

et intrts privs en pays ennemi recevra sa
solution conformment aux principes poses
dans la prsente Section et aux dispositions
de l'Annexe ci-jointe:
a) Les mesures exceptionnelles de guerre
et les mesures de disposition, telles qu'elles
sont dfinies dans l'Annexe ci-jointe, parsgraphe 3, prises par l'Allemagne, concernant
les biens, droits et intrts des ressortissants

489

droits et interns appartenant, A. la date de la

mise en vigueur du present Trait, A, des ressortissants allemands ou des socits contralees par eux sur lenr territoire, dans leurs colonies, possesions et pays de protectorat, y
compris les territoires qui leur ont t cedes
en vertu du present Trait&

La liquidation aura lieu conformment

aux lois de l'Etat alli ou associe intress et

le propritaire allemand_ ne pourra disposer
de ces biens, droits et intrets, ni les greyer

d'ancune charge, sans le consentement de

cot Etat.
Ne seront pas considrs, au sens du present paragraphe, comme ressortissants allemands, les ressortissants allemands qui
acquierent de plein droit la nationalite d'une
Puissance allie ou associee, par application
du present Trait;

e) Les prix on indemnits resultant de

l'exercice du droit vise au paragraph() b) seront fixes d'apres les modes d'valuation ot
de liquidation determines par la legislation
du pays, dans lequel les biens ont t rotenus ou liquid& ;
d) Dans les rapports entre les Puissances
allies ou associees ou leurs ressortissants

d'une part, et l'Allemagne ou ses resortissants d'autre part, seront consider& comme
dfinitives et opposables toute personne,
sous les reserves prvues au present Trait,
toutes mesures exceptionnelles de guerre ou
de disposition, ou actes accomplis on A accomplir en vertu de ces mesures, telles
qu'elles sont dfinies dans les paragraphes 1 et

3 de l'Annexe ci-jointe;

e) Les ressortissants des Puissances allies

ou associes auront droit a une indemnit

pour les dommages ou prejudices causes h.
leur biens, droits on intrts, y compris
les socits on associations dans lesquelles
ils taient intresss sur le territoire allemand
tel qu'il existait au 1-er sofa 1914, par Cap-

plication tant des mesures exceptionnelles

des Puissances allies ou associes, y compris

de guerre que des mesures de disposition qui

immdiatement levees on arrtes lorsque la

liquidation n'en aura pas t termine, et les
biens, droits et intrts dont il s'agit seront
restitus aux ayants droit, qui en auront la
pleine jouissance dans les conditions lixes
par l'article 298;
b) Sous reserve des dispositions contraires

ce sujet par ces ressortissants scront examinees et le montant des indemnits sera fix

qui pourraient rsulter du present Trait,

par le Tribunal arbitral mixte prvu par la

Section VI ou par un arbitre dsign par
ledit Tribunal; les indemnits seront A. la
charge de l'Allemagne et pourront are prelevees sur les biens des ressortissants allemands, existant sur le territoire on se trou-

les Puissances allies ou associes se rservent

le droit de retenir et de liquider tous les biens,

vant sous le contrfile de l'Etat du rclamant.

Ces biens pourront etre constitus en gage

les soda& et associations dans lesquelles font l'obiet des paragraphes 1 et 3 de l'Ances ressortissants taient intresss, seront nexe ci-jointe. Les rclamationsformules .

www.digibuc.ro

490

DOCUMENTE : TRATATUL DE PACE DELL VERSAILLES

des obligations ennemies, dans les conditions

fixes par le paragraphe 4 de l'Annexe cijointe. Le payement de ces indemnits ponrra

etre effectu par la Puissance allie oi asso-

cie et le montant port au debit de l'Allemagne;

Toutes les fois que le ressortissant d'une
Puissance allie ou associe, propritaire

d'un bien, droit ou intret (jai a fait l'objet

d'une mesnre de disposition sur le territoire
allemand en exprimera le dsir, il sera satisfait la r damation prevue au paragraphe,
lorsque le bien existe encore en nature, par
la restitution dndit bien.

Dans ce cas, l'Allemagne devra prendre

toutes les mesures ncessaires pour remettro
le propritaire evince en possession de son

bien, libre de toutes charges on servitudes

dont il aurait t greve spits la liquidation,
et indemniser tout tiers ls par la restitution.

Si la restitution vise au present pars-

graphe no petit etre effectue, des accords

particnliers, aged& par rintermdiaire

des Puissances intresses ou des Offices de
verification et de compensation vises it rkt.nnexe jointe la Section III, pourront intervenir pour assurer que le ressortissant d'une
Puissance allie QU associe soit indemnis

du prejudice vise au paragraohe e) par rattribution d'avantages ou d'quivalents, qu'il

consent h. accepter en representation du bien,
des droits on des intrts dont il a t evince'.
En raison des restitutions effectues conformment au present article, Ies prix ou in-

d emnits fixes par application du paragraphe e) seront diminus de la valeur actuelle

du bien restitu, compte tenu des indemnits pour privation de jouissance ou deterioration ;

g) La facult prvue au paragraphe t) est

rserve aux propritaires ressortissants des
Pnissances allies ou associes sur le territoire desquels des mesures lgislatives, oid onnant la liquidation gnrale des biens,
droits on Mt-eats ennemis, n'taient pas en
application avant la signatnre de l'armistico;
h) Sauf le cas on, par application du parsgraphe /), des restitutions en nature ont t
effectues, le produit net des liquidations de
biens,

droits et intrts ennemis on gulls

aient t sitns, faites soit en vertu de la legislation exceptionnelle de guerre, soit par
application du present article et gnralement tous les avoirs en numraire des ennemis, recevront l'affectation suivante:
1. En ce qui concerne les Puissances adop-

tant la Section IT et l'Annexe jointe, lesdits

produits et avoirs seront ports au credit de
la Puissance dont le propritaire est ressortissant, par Pintermdiaire de l'Office de verification et de compensation institu par lesdites Section et Annexe; tout solde crditour en resultant en faveur de l'Allemagne
sera trait conformment l'article 243;
2. En ce qui concerne les Puissances n'adoptant pas la Section III et l'Annexe jointe,
le produit des biens, droits et intrts et les
avoirs en numraire des ressortissants des
Puissances allies ou associes, detenus par
rAllemagne sera immdiatement pave A, l'ay-

ant droit ou h. son Gouvernement. Chaque

Puissance allie ou associe pourra disposer
du produit des biens, droits et intrets et
des avoirs en numeraire des ressortissants
allemands qu'elle a saisis conformment
ses lois et rglements et pourra l'affecter an
pavement des rrlamations et crances dfin-ies par le present article ou par le parsgraphe 4 (le r Annexe ci-jointe. Tout bien,
droit on intrt ou produit de la liquidation
de ce bien ou tout avoir en numraire dont
il n'aura pas t dispose conformment
ce qui est dit ci-dessus, pent etre retenn par
ladite Puissance allie ou associe, et, dans
ce cas, sa vateur en numraire sera traite
conformment l'article 213.
Dans le cas des liquidations effectues soit
dans les nouveaux Etats signataires dn present Trait() comme Puissances allies et asSocies, soit dans les ttats qui ne participent
pas aux reparations it payer par l'Allemagne,
le produit des liquidations effectues par le
Gouvernement desdits hats devra etre verse
directement aux propritaires sous reserve
des droits (le la Commission des reparations
en vertu du present Trait, notamment des
articles 235 et 260. Si le propritaire tablit
devant le Tribunal arbitral mixte prvu par
la Section VI de la prsente Partio, ou devant un arbitre design() par ce Tribunal, que
les conditions de la vento ou que des mesures

prises par le GouVernement de rEtat dont

il s'agit, en dehors de sa legislation generate,

ont t injustement prjudiciables an prix,

le Tribunal ou l'arbitre aura la facult fraccorder A. l'avant droit uno indemnit equitable qui dev-ra tre payee par ledit ttat;
i) L'Allemagne s'engage indemniser
ses ressortissants en raison de la liquidation
ou de la retention de leurs biens, droits ou
intrets en pays allies on associs ;
j) Le montant des taxes et impts sur le
capital qui ont t ley& ou pourraient etre

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERIVI

ley& par l'Allemagne sur les biens, droits ot

intrts des ressortissants des Puissances allies on associes depuis le 11 novembre 1918

jusqu'A l'expiration de trois mois aprs la

mis4en vigueur du present Trait ou, s'il s'agit
de biens, 'droits et interns qui ont t soumis
b. des mesures exceptionnelles de guerre, jusqu'A la restitution conforme aux dispositions

du present Trait& sera reverse aux ayant

droit 9.
Art. 298. L'Allemagne s'engage, en ce
qui concerne les biens, droits et intrts
restitus par application de l'article 297,
paragraphe a) ou I), aux ressortissants des
Puissances allies ou associes, y compris
les socits et associations dans lesquelles
ces ressortissants taient interesss :

a) placer et maintenir, sauf les exceptions exTressment prvues dans le present

Trait, les biens, droits et interts des res.sortissants des Puissances allies ou associes dans la situation de droit oil se trouvaient, du fait des lois en vigueur avant la
guerre, les biens, droits et intrts des ressortissants allemands ;

b) ne soumettre les biens, droits on intrts des ressortissants des Etats allies ou
associs aucunes mesures portant atteinte
it la proprit, qui ne soient pas appliques
egalement aux biens, droits on intrts de
ressortissants allemands et payer des indemnits convenables dans le cas o ces mesures seraient prises 2).

491

reglements, decisions on. instructions. Il ne

sera soulev aucune contestation relativement la rgularit d'un transfert de biens,
droits on d'intrts effectu en vertu des reglements, ordonnances, decisions ou instructions susviss, Est galement confirm& la
validit de toutes mesures prises A. regard
d'une proprit, d'une entreprise on socit,
qu'il s'agisse d'enqute, de squestre, d'administration fordo, d'utilisation, de requisition,
de surveillance on de liquidation, de la vente
ou de l'administration des biens, droits ,et
intrts, du recouvrement ou du payement
des dettes, du payement des frais, charges,
dpenses ou de toutes autres mesures quelconques effectues en execution d'ordonnances, de reglements, de decisions on d'instructions rendues, donnes ou executes par tous
tribunaux on administration d'une des Hautes Parties Contractantes ou rputes avoir
t rendues, donnes ou excutes par application de la legislation exceptionnelle de
guerre concernant les biens, droits ou intrts
ennemis, A. condition que les dispositions de
ce paragraphe ne portent pas prejudice aux
droits de proprit prcdemment acquis de
bonne foi et A un juste prix, conformment
A la loi de la situation des biens, par les ressortissants des Paissances allies et associes.
Les stipulations du present paragraphe
ne s'appliquent pas celles des mesures nu-

mres ci-dessus qui ont t prises par Wlemagne en territoires envahis on occups, non
plus qu' celles des mesnres ci-dessus mention-

nes qui ont t prises par l'Allemagne ou

ANNEXE

les autorits allemandes depuis le 11 novembre

1. Aux termes de l'art. 297, paragraphe

d), est confirm& la validit de toutes mesures

attributives de proprit, de toutes ordonnances pour la liquidation d'entreprises ou

de socits ou de toutes autres ordonnances,
rAglements, decisions ou instructions rendues
ou donnes par tout tribunal ou administration d'une des Hautes Parties Contractantes
ou reputes avoir t rendues ou donns par
application de la legislation de guerre concernant les biens, droits ou intrts ennemis.
Les intrts de toutes personnes devront tre
consider& comme ayant valablement fait
l'objet de tons rglements, ordonnances,
decisions ou instructions concernant les
biens dans lesquels sont compris les intrts

1918, toutes ces mesnres restant nulles.

2. Aucune reclamation ni action de l'Allemagne ou de ses ressortissants, en quelque
lieu qu'ils aient leur residence, n'est recevable

centre une Puissance allie et associe on

contre une personne quelconque agissant
au nom ou sous les ordres de toute juridiction

ou administration de ladite Puissance allie

et associe, relativement A, tout acte ou toute

omission concernant les biens, droits ou intrts des ressortissants allemands et effectiles pendant la guerre ou en vue de la pre-

paration de la guerre. Est galement irrecevable toute reclamation ou action contro

expressment vises dans lesdits ordonnances,

toute personne l'gard de tout acte ou omission resultant des mesures exceptionelles de
guerre, lois et reglements de toute Puissance
allie ou associe.

2) St Germain art. 219 ; Trianon art. 232 ;

Neuilly art. 177.

2) St. Germain art. 250 ; Trianon art. 233;

Neuilly art. 178.

dont il s'agit, que cos intrts aient t ou 11011

www.digibuc.ro

492

DOCUMENTE : TRATATUL DE PACE DELA VERSAILLES

3. Dans l'article 297 et la prsente Annexe,

l'expression anesures exceptionnelles de

guerre* comprend les mesures de toute nature, lgislatives, administratives, judiciaires

VI. lls pourront tre grevs, en second lien, da

payement des indemnits dues A Poccasion des
rclamations des ressortissants de la Puissance
allie ou associe concernat leurs biens, droits

ou autres prises ou qui seront prises like-

et intrets sur le territoire des autres Pais-

encaissements de crances, payement de frais,

charges ou dpenses, encaissements d'honoraires.

tion communs seront remis A. la premire socit nonobstant tonte mesure prise en application de /a legislation de guerre allemande A
regard de la seconde socit ou de ses intrts,

rieurement regard de biens ennemis et qui sances ennemies, en tant que ces indemnits
ont en ou auront pour effet, sans affecter la n'ont pas t acquittes d'une autre maproprit, d'enlever aux propritaires la dis- n iere.
position de leurs biens, notamment les me 5. Nonobstant les dispositions de Particle
slues de surveillance, d'administration force, 297 lorsque, immdiatement avant le dbut
de squestre, on les mesures qui ont eu ou de la guerre, une socit autorise dans un
auront pour objet de saisir, d'utiliser on de ttat alli ou associ avait, en eommun avec
bloquer les avoirs ennemis, et cela pour quel- une socit contrele par elle et autorise en
que motif, sons quelque forme et eu quel- Allemagne, des droits l'utilisation dans d'auque lieu que ce soit. Les actes accomplis en tres pays, de marques de fabrique ou cornexecution de ces mesures sont tous les arre- merciales, on lorsqu'elle avait la jouissance
Os, instructions, ordres ou ordonnances des avec eette socit de procds exclusifs de
administrations ou tribunaux appliquant ces fabrication de marcbandises ou d'articles pour
mesures aux biens ennemis, comme tous les la vente dans d'antres pays, la premiere socit
actes accomplis par toute personne commise aura seule le droit d'utiliser ces marques de
l'administration au A, la surveillance des fabrique dans d'antres pays, A Pexclusion de
biens ennemis, tels que payements de dettes, la socit allemande ; et les procds de fabrica-

Les Nmesures de disposition* sont celles

qui ont affect ou affecteront la proprit

des biens ennemis en transfrant tout on partie

une antre personne que le propritaire enne-

proprits commerciales ou actions. Manmoins, la premiere socit, si demande lui en

est faite, remettra A la seconde socit des

mi et sans son consentement notamment modeles permettant de continuer la fabricales mesures ordonnant la vente, la liquida- tion de marchandises qui devront Etre contion, la devolution de proprit des biens ennemis, l'annulation des titres on valeurs mo-

sommes en Allemagne.

bilires.

pourra tre effectue conformment h. Particle

297, l'Allemagne est responsable de la conservation des biens, droits et intrets des ressortissants (les Puissances allies ou associes y
compris les socits et associations dans les-

4. Les biens, droits et intrets des ressortissants allemands dans les territoires une
Puissance allie on associe ainsi que le pro-

duit net de leur vente, liquidation on autres

mesnres de disposition, pourront tre grevs
par cette Puissance allie ou associe: en premier lieu, du payement des indemnits dues
l'occasion des reclamations des ressortisants

de eette Puissance concernant leurs biens,

droits et intrets y compris les socits ou associations dans lesquelles ces ressortissants

6. Jusqu'au moment oil la restitution

quelles ces ressortissants taient interesss,

qai on t t soumis par elle e une mesure excep-

tionnelle de guerre.

7. Les Puissances allies ou associes

devront faire connatre, dans le dlai d'un an,

b. la date de la mise en vigueur du present

Trait, les biens, droits et intrts sur lesquels
taient intresss en territoire allemand ou ils comptent exercer le droit prvu Particle
des crances qu'ils ont sur les ressortisants 297, paragraphe j).
allemands ainsi que du payement des rcla 8. Les restitutions prvues par l'artiele
mations introduites pour des actes commis
par le Gouvernement allemand ou par toute 297 seront effectus sur l'ordre du Gouverneautorit allemande postrieurement au 31 ment allemand ou des autorits qui lui auront
juillet 1914 et avant que cette Puissance allie t substitues. Des renseignemets dtaills
on associe ne participfit A, la guerre. Le montant de ces sortes de rclamations ponrra etre

sur la gestion des administratenrs seront

fix par un arbitre dsign par M. Gustave

fournis aux intresss par les autorits allemandes, sur demande qui peut tre adresse

Ador, si celui-ci y consent, on, A. (Want, par

le Tribunal arbitral mixte prvu la Section

9. Les biens, droits et intrts des res-

des la mise en vigueur du present Trait&

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

sortissants allelnands continueront, jusqu'A

l'aaevement (L e la liquidation prvue Particle 297, paragraphe b), otre soumis aux
mesures exceptionnelles de guerre prises ou
prendre leur egal d.
10. L'Allemagne remettra, dans un tibial
de sixmois daterde la mise en vigueur du present Traite, chaque Puissance allie ou as-

493

associations dans lesquelles ces ressortissants

taient intresss, qui ont fait l'objet d'nne

mesure exceptionelle de guerre ou d'une mesure de disposition, soit en Allemagne soit dans

les territoires qui ont t occups par l'Allemagne ou ses allies.

Les contreleurs, surveillants, &ants, ad-

ministratenrs, squestres, liquidateurs et cusocie, tous les contrats, certificats, actes et rateurs seront, sous la garantie du Gouverneautres titres de proprit, se trouvant entre ment allemand, personnellement responsables
les mains de ses ressortissants et se rapportant de la remise immediate au complet et de l'exA des biens, droits et intrets situ& sus le teri- actitude de ces comptes et documents.
toire de ladite Puissance allie ou associe, y
14. Les dispositions de l'article 279 et
compris les actions, obligations ou autres va- de Ia prsente Annexe, relatives aux biens,
leurs mobilires de toutes socits autorises droits et intrets en pays ennemis et au propar la legislation de cette Puissance.
duit de leur liquidation, s'appliqueront aux
L'Allemagne fournira tous moments, sur dettes, credits et comptes, la Section III ne
la demande de la Puissance allie ou associe rglant que les mthodes de payement.
Pour le rglement des questions vises par
intkresse, tous renseignements concernant
les biens, droits et intrts des nationaux alle- l'article 297 entre l'Allemagne et les Puismands dans ladite Puissance allie ou associe sances allies et associes, leurs colonies on
ainsi que sur les transactions qui ont pu etre protectorats ou l'un des Dominions britannieffectues, depuis le 1-er juillet 1914 en ce qui

concerne lesdits biens, droits ou intrts.

11. Dans le terme savoir en numraireo,

il fant comprendre tons les &pets ou provi-

ques on l'Inde, par rapport auxquels la

declaration n'aura pas t faite qu'elles adop-

tent la Section III et entre leurs nationaux

respectis, les dispositions de la Section III

sions constitus avant ou. apres la declaration relatives la monnaie dans laquelle le payede guerre, ainsi que tons les avoirs provenant ment doit -are fait et au faux du change et
de dpts, de revenus ou de benefices encaisses des intrts seront applicables, moins que le
par les administrateurs, squestres ou autres Gouvernement de la Puissance allie ou as-

de provisions constitues en banque ou de socie intresse ne notifie l'Allemagne,

toute autre som-ce, l'exclusion de toute dans les six mois A dater de la inise en vigueur
somme d'argent appartenant aux Puissances du present Trait, que lesdites clauses ne

seront pas applicables.

15. Les dispositions de l'article 297 et
de la prsente Annexe s'appliquent aux droits
de proprit industrielle, littraire ou artistirake des ressortissants des Ilautes' Parties que qui sont ou seront compris dans la liquiContractantes, y compris les socits et asso- dation de biens, droits, intrts, socits ou
ciations dans lesquelles ces ressortissants tai- entreprises, effectue par application de la
ent intresss, par les personnes responsables legislation exceptionnelle de guerre par les
de Padministration des biens ennemis ou Puissances allies on associes ou par applicontrlant cette administration, on par l'ordre cation des stipulations de l'article 297, parade ces personnes ou d'une autorit quelconque ; graphe b).
le reglement de ces avoirs se fera sans tenir
compte de ces placements.
SECTION V
13. L'Allemagne
rernettra respectiveContrals, Prescriptions, Jugements
Bees ou associes, ou leurs Etats particuHers, provinces on muncipalits.

12. Seront annuls les placements effectus, on que ce soit, avec les avoirs en num-

ment aux Puissances allies ou associes, dans

le alai d'un mois dater de la mise en vigueur

du present Trait, ou sur demande, n'importe quel moment par la suite, tous les comptes ou pieces comptable, archives, documents
et renseignements de toute nature qui peuvent
se trouver sur son territoire et qui concernent
les biens, droits et intrts des ressortissants
de ces Puissances, y compris les socits ou

Art. 299. a) Les contrats conclus entre

ennemis seront considrs comme ayaut t

annul& partir du moment on deux quelconques des parties sont devenues ennemies, sauf en ce- qui concerne les dettes et
autres obligations pcuniaires resultant de
l'excution d'un acte on payement prvu
par ces contrats et sous reserve des excep-

www.digibuc.ro

494

DOCUMENTE :

TRATATUL DE PACE DELA VERSAILLES

tions et des rgles spciales certains contrats ou catkgories de contints prvues ciaprs ou dans l'Annexe ci-jointe;

b) Seront excepts de l'annnlation, aux

termes du prsent article, les contrats
ont, dans un intrt gnral, 8 des Gouvernements des Puissances allites ou associes, dont l'une des parties est un ressortissant, relameront l'excution, dans un

alai de six mois A, (later de la mise en

vigueur du prsent Trait.

Lorsque Pexcution des contrats ainsi
maintenus entraine, pour une des parties,
par suite du changement dams les conditions

du commerce, un prjudice considkable,

le Tribunal arbitral mixte prvu par la Sec-

tion VI pourra attrilmer la partio lse

nne indemnit quitable;

c) En raison des dispositions de la Constitution et du droit des tats-Unis d'Amrique,
du Brsil et du Japon, le prsent article ainsi
que l'artiele 300 et l'Annexe ci-jointe ne s'ap-

pliquent pas aux contrats conclus par des

ressortissants (le ces tats avec des res-

sortissants allemands, et de memo l'article

305 ne s'applique pas aux tats-Unis d'Amrique ou lenrs ressortissants ;

d) Le prsent article ainsi que PAnnexe

ci-jointe ne s'appliquent pas aux contrats
dont les parties sont deveuues ennemies du
fait que l'une d'elle tait un habitant d'un
territoire qui change de souverainet, en
tant que cette partie aura acquis, par application du prsent Trait, la nationalit d'uno
Puissance allie o i associe ni aux contrats
conclus entre ressortissants des Puissances
allies ou associes entre lesquelles le commerce s'est trouv interdit du fait quo l'une

des parties se trouvait dans un territoire

d'une Puissance sink) ou associe occup
par l'ennemi ;

e) Aucnne disposition du prsent article

et de l'Annexe ci-jointe ne pent tre regard& comme invalidant une opration qui a
t effectue lgalement en vertu d'un contrat pass entre ennemis avec l'autorisation d'une des Puissances belligrantes ').

Art. 300. a) Sur le territoire des Hautes

Parties Contractantes, dans les rapports

ntre ennemis, tous dlais quelconques de

r escription, premption ou forclusion de
r ocdu re seront suspendus pendant la du-

de de la guerre, gulls aient commend

courir avant le dbut de la guerre ou aprs;

ils recommenceront courir au plus t8t

trois mois aprs la mise en vigueur du pr-

sent Traitk. Cette disposition qui s'appliquera

aux dlais de prsentation de coupons,

d'intrts on de dividendes, et de prsentation, en vue du remboursement, des valeurs sorties au tirage ou remboursables A.
tout autre titre;
b) Dans le cas ob, en raison du non-accomplissement d'un acte ou d'une formalit pendant la gnome, des mesures d'excution ont
t prises sur le territoire allemand portant
prjudice un ressortissant des Pnissances
allies ou associes, la rclamation formule
par le ressortissant d'une Puissance allie

ou associe sera port& devant le Tribuhal

arbitral mixte prvu par la Section VI, 8,
moins que l'affaire ne soit de la comptence
d'un Tribunal d'une Puissance allie ou associe ;

e) Sur la demande du ressortissant hit&

ress d'une Puissance allie ou associe, le

Tribunal arbitral mixte prononcera la restauration des droits lss par les mesures
d'excution mentionnes au paragraphe b),
toutes les fois qu'en raison des circonstances
spciales de l'affaire cela sera quitable et possiblean
Ds le

cas o cette restauration serait

injuste ou impossible, le Tribunal arbitral

mixte pourra accorder . la partio lse une
indemnit qui sera A, la charge du Gouvernement allemand ;

d) Lorsqu'un contrat entre ennemis a t

invalid, soit en raison du fait qu'une des
parties n'en a pas excut une clause, soit
on raison de l'exercice d'un droit stipul
au contrat, la partie lse pourra s'adresser au Tribunal arbitral mixte pour obtenir rparation. Le Tribunal aura, dans ce
cas, les pouvoirs prvus au paragraphe c);
e) Les dispositions des paragraphes prcdents du prsent article s'appliqueront
aux ressortissants des Paissances allies ou
associes qui ont subi un prjudice en raison
de mesures ci-dessus prvues, prises par l'Allemagne en territoire envahi ou occup, s'ils

n'en out t indemniss autrement;

j) L'Allemagne indemnisera tout tiers ls

par les restitutions ou restaurations de droit
prononces par le tribunal arbitral mixte
conformment aux dispositions dos paragraplies prcdents du prsent article;
g) En ce qui concerne les effets de commerce,

9 St. Germain art. 251 ; Trianon art. 234 ;

Neuilly art. 180.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

dlai de trois mois, prvu au paragraphe a), partira du jour o auront pris fin
dfinitivement les mesures exceptionnelles
appliques dans les territoires de la Puissance intresse relativement aux effets de comle

merce 1).

Art. 301. Dens les rapports entre endemis, aucun effet do commerce pass avant la
guerre ne sera considr comme invalid par

le seul fait de n'avoir pas t prsent pour

495

en remplaeant les parties dans la situation ott

elles so trouvaient avant le jugement rendu
par le tribunal allemand.
La reparation ci-dessus pourra tre galement obtenue devant le Tribunal mixte, par

les ressortissants des Puissances allies ou

associes qui ont subi un prejudice du fait
des mesures judiciaires prises dans les
territoires envahis ou occups, s'ils n'ont
pas t dedommags autrement 3).

Art. 303. Au sens des Sections III, IV,

V et VII, l'expression pendant la guerre
aux en dosseurs de non-acceptation ou de non- comprend, pour chaque Puissance allie ou
payement, ni en raison du dfaut de prott, associe, la priode s'tendant entre le moni pour dfaut d'accomplissement d'une ment cal Ptat de guerre a exist entre l'Alle-

acceptation ou pour payement dans les dlais

voulus, ni pour dfaut d'avis aux tireurs on

formalit quelconque pendant la guerre.

Si la priode pendant laquelle un effet

magne et cette Puissance et la mise.en vigueur

du present Tralt.

de commerce aurait dd tre prsent l'ac-

ceptation ou au payement ou pendant la-

ANNEXE

quelle l'avis de non-acceptation ou de nonpayement aurait d etre donne au tireur on

aux endosseurs ou pendant laquelle reffet

1. Au sens des articles 299, 300 et 301

les personnes parties un contrat sont consi-

1. Dispositions *bales

aurait d tre protest, est chue pendant dres comme enn6mies lorsque le commerce
la guerre, et si la partie qui aurait dii pre- entre elles aura t interdit on sera devenu
senter ou protester l'effet on donner avis illegal en vertu des lois, dcrets ou rglements
de la non-acceptation on du non-paye- auxquels une de ces parties tait soumise, et
ment ne l'a pas fait pendant la guerre, il lui ce dater, soit du jour cnI ce commerce a t

sera accord au moins trois mois apres la mise

en vigueur du present Trait pour presenter

l'effet, donner avis de non-acceptation ou de
non-payement on dresser prott 2).
Art. 302.
Les jugements rendus par les

tribunaux d'une Puissance allie on asso-

interdit, soit du jour o il est devenu illegal

de quelque manire que ce soit.
2. Sont exceptes de l'annulation prvue
l'article 299, et restent en vigueur, sans prejudice des droits prvus l'article 297, para-

graphe b), de la Section IV, et sous reserve

de, dans le cas o ces tribunaux sont com-

de l'application des lois, dcrets et reglements

ptents

internes pris pendant la guerre par les Puissances allies ou associes, ainsi que des
clauses des contrats:
a) Les contrats ayant pour but le transfert
de proprits, de biens et effets mobiliers ou

d'apres le present Trade, seront

considrs en Allemagne comme ayant Pau-

torit de la chose juge et y seront executes

sans qu'il soit besoin d'exquatur.
Si un jugement, en quelque matire
soit intervenu, a t rendu pendant la guerre
par un tribunal allemand, contre un ressortissant des Puissances allies ou associes,
dans une instance o celui-ci n'a pas pu se
dfendre, le ressortissant allie on associ qni
aura subi, de (13 chef, un prejudice pourra
obtenir uno reparation qui sera dtermine

par le tribunal' arbitral mixte prvu par la

Section VT.

Sur la demande du ressortissant de la Puissance allie ou associe, la reparation ci-dessus

pourra tre, snr Pordre du Trihunal arbitral

mixte et lorsque cela sera possible, effectue
Sl. Germain art. 252 ; Trianon art. 235;
Neuilly art. 183.
2) St. Germain art. 253; Trianon art. 236 ;
Neuitly art. 184.

immobiliers, lorsque la proprit aura t

transferee ou l'objet livr avant que les parties
ne soient devenues ennemies ;

b) Les baux, locations et promesses de

location ;

c) Les contrats d'hypotheque, de gage et

de nantissement ;

d) Les concessions concernant les mines,

minires, carrires ou gisements ;
e) Les contrats passes entre des particuliers
et des tats, provinces, municipalits ou autres personnes juridiques administratives
analogues, et les concessions donnes par

3) SI. Germain art. 254; Trianon art. 237;

Neuilly art. 185.

www.digibuc.ro

496

DOCUMENTE :

TRATATUL DE PACE DELA VERSAILLES

lesdits Etats, provinces, municipalits ou

autres personnes juridiques administratives

analogues.

3. Si les dispositions d'un contrat sont

en partie annules, conformment a Particle
299 et si la disjonction peut etre effectue,
les autres dispositions de ce contrat subsisteront, sous reserve de l'application des lois,

dcrets et reglements internes prvus au

paragraphe 2 ci-dessus. Si la disjonction ne

peut etre effectue, le contract sera considr
comme annule dans sa totalit.
2. Dispositions particulires certaines cate-

gories de contrals. Position dans les Bourses

de valeurs et de commerce, 4 ; Gage, 5 ;
Effets de commerce, 6, 7.
3. Contrals d'assurances, 8; Assurances

par application du paragraphe a) jugeront

les diffarends qui sont de leur competence,
aux termes des Sections III, IV, V et VI.
En outre tons les diffrends. quels gulls
soient, relatifs aux contrats conclus, avant
la mise en vigueur du present Trait, entre
les ressortissants des Puissances allies et
associes et les ressortissants allemands, serout rgls par le Tribunal arbitral mixte,
l'exception toutefois des diffrends qui, par
application des lois des Puissances allies,
associes ou neutres, sont de la competence

des tribunaux nationaux de ces dernires

Puissances. Dans ce cas, ces diffrends serout regls par ces tribunaux nationaux,
l'exclusion du Tribunal arbitral mixte. Le

contre l'incendie, 9, 10 ; Assurances sur lavie,

ressortissant intresse d'une Puissance allie

ou associe pourra toutefois porter l'affaire

11, 12, 13, 14, 15 ; Assurances maritimes,

16, 17, 18, ; Autres assurances, 19 ; Reassurances, 20, 21, 22, 23, 24.

devant le Tribunal arbitral mixte moins

que sa loi nationale ne s'y oppose;
c) Si le nombre des affaires le justifie, d'au-

SECTION VI
Tribunal arbitral mixte

se divisier on plusieurs sections. Chacune de

ces sections devra etre compose ainsi qu'il
e.st oit ci-dessus;
d) Chaque 'Tribunal arbitral mixte tablira

Arl. 304.a) T.In Tribunal arbitral mixte

sera constitu entre chacune des Puissances
allies ou associes d'une part etl'Allemagne
d'autre part, dans un dlai de trois mois
dater de la mise en vigueur du present Trait&
Chacun de ces Tribunaux sera compose
de trois membres. Chacun des Gouvernements

intresss dsignera un de ces membres. Le

President sera choisi it la suite d'un accord

entre les deux Gouvernements intresses.

Au cas oa cet accord ne pourrait intervenir, le President du Tribunal et deux mitres

personnes susceptibles l'une et l'autren

cas de besoin, de le remplacer, seront choisies par le Conseil de la Societe des Nations

et, jusqu'au moment oa il sera constitu,

par M. Gustave Ador, s'il y consent. Ces per-

sonnes appartiendront des Puissances qui

sont restes neutres ait cours de la guerre.

Si un gouvernement ne pourvoit pas,

dans un dlai d'un mois, la designation
ci-dessus prvue d'un membre du tribunal,
en cas de vacance, co membre sera choisi

oar le Gouvernement adverse parmi les deux

mentionnes ci-dessus, autres
que le President.
personnes

La decision de la majorit des membres

sera celle du Tribunal;
b) Les Tribunaux arbitraux mixtes eras

tres membres devront are dsigns pour

que chaque Tribunal arbitral mixte puisse

lui-mme sa procedure en tant qu'elle ne

sera pas rgle par les dispositions (le l'Annexe au present article. II aura pouvoir pour
fixer les dpenses payer par la partie perdante pour frais et dbours de procedure ;
e) Chaque Gouvernement payera les ho-

noraires du membre du Tribunal arbitral

mixte qu'il nomme et do tout agent qu'il
dsignera pour le reprsenter devant le Tribunal. Les honoraires du President seront
fixes par accord special entre les Gouvernements intresses et ces honoraires ainsi quo
les dpenses communes de cheque Tribunal
seront payees par moiti par les deux Gouvernements;

/) Les Hautes Parties Contractantes s'eugagent ce que leurs Tribunaux et autorits

pretent directement aux Tribunaux arbi-

traux mixtes toute l'aide qui sera en leur

pouvoir, spcialement en ce qui concerne la

transmission des notifications et la reunion'
des preuves;

g) Les Hautes Parties Contractantes conviennent de considrer les decisions du Diburial arbitral mixte comme dfinitives, et
de les rendre obligatoires pour leurs ressortissants 1).

1) St. Germain art. 256 ; Trianon art. 239 ;

Neuiky art. 188; Lausanne art. 92-93.

www.digibuc.ro

497

POLITICA EXTERNA

sortissant d'une Puissance allie ou associe

la reparation ci-dessus vise ponrra etre ef-

ANNE X E

1. En cas de aces ou de dmission d'un

membre du Tribunal, ou si un membre du

fectue, lorsque cela sera posible, par le

Tribunal, arbitral mixte en remplaant les

Tribunal se trouve, pour une raison quelconque, dans l'impossibilit de remplir ses fonctions, la procedure, qui a t suivie pour sa
nomination, sera employee pour pourvoir A
son remplacement.
2. Le Tribunal adoptera pour sa procedure des rgles conformes A la justice et b.

parties dans la situation oil elles se trouvaient avant le jugement rendu par le tribunal

l'quit. Il dcidera de l'ordre et des dlais

dans lesquels chaque partie devra presenter
ses conclusions et rglera les formalits requi-

ses pour l'administration des preuves.

3. Les avocats et conseils des deux parties
seront autoriss A presenter oralement et par

emit au Tribunal leur argumentation pour

soutenir on dfendre leur cause.
4. Le Tribunal conservera les archives des

prods et causes qui lui seront soumis et de

la procedure y relative, avec mention des
dates.

5. Chacune des Puissances intresses

pourra nommer un secrtaire. Ces secrtaires

constitueront le Secretariat mixte du Tribunal

et seront sous ses ordres. Le Tribunal peut

nommer et employer un ou plusieurs function-

naires qui seront ncessaires pour l'assister

dans l'accomplissement de sa tche.
6. Le Tribunal dcidera de toutes questions et especes qui lui seront soumises, d'aprs les preuves, tmoignages et informations

qui pourront etre produits par les parties

intresses.

7. L'Allemagne s'engage it donner au

Tribunal toutes facilits et informations ncessaires pour poursuivre ses enqutes.
8. La langue, dans laquelle la procedure
sera poursuivie, sera, i dfaut de convention
contraire, l'anglais, le franeais, Pitalien, ou le
japonais. selon ce qui sera decide par la Puissance allie ou associe intresse.

allemand 1).

SECTION VII

Proprit industrielle

Sous reserve des stipulatiAre. 306.

ons du present Trait, les droits de proprit
industrielle, littraire ou artistique, telle que
cette propriet est dfinie par les Conventions
internationales de Paris et de Berne visees b.
Particle 286, seront tablis on restanrs, A
partir de la mise en vigueur du present Trait
dans les territoires des Hautes Parties
Contractantes, en faveur des personnes qui
en taient bnficiaires, au moment oil l'tat
de guerre a commence d'exister, ou do lours
ayants droit. De meme les droits qui, si la
guerre n'avait pas en lien, auraient pu etro
acquis pendant la dure de la guerre, A la
suite d'une demande forme pour la protection de la proprit industrielle on de la publication d'une oeuvre littraire ou artistique, seront reconnus et tablis en faveur
des personnes qui y auraient des titres, A
partir de la mise en vigueur du present
Trait.

Toutefois, les actes faits en vertu des mesures spciales gild auront t prises pendant

la guerre, par une autorit legislative, executive ou administrative d'une Puissance

allie ou associe A regard des droits des res-

sortissants allemands, en matire de proprit industrielle, litteraire ou artistique

demeureront valables et continueront A

avoir leurs pleins effets.
11 n'y aura lieu A aucune revendication on

9. Les lieu et date des audiences de action de la part de l'Alemagne ou des reschaque Tribunal seront determines par le sortissants allemands contre Putilisation qui
President du Tribunal.
aurait t faite pendant la dure de la

Art. 305. Si un tribunal competent a guerre, par le Gouvernement d'une Puissance

rendu ou rend un jugement dans une affaire

vise par les Sections III, IV, V on VII et si
ce jugement n'est pas conforme aux dispositions desdites Sections, la partie qui aura
subi, de ce chef, un prejudice aura droit Anne
reparation qui sera diermine par le Tribu-

nal arbitral mixte. Sur la demande du res-

allie ou associe ou par toute personne,

pour le compte de ce Gouvernement ou avec

son assentiment, de droits de proprit industrielle, littraire ou artistique, ni contre

la vente, la mise en vente ou l'emploi de produits, appareils, articles on objets quelconconques auxquels s'appliquaient ces droits.

1) St. Germain art. 257 ; T rianon art. 240 :

Neuilly art. 189.

www.digibuc.ro

498

DOCUMENTE : TRATATUL DE PACE DELA VERSAILLES

Si la lgislation d'une des Puissances allies ou associes, en vigueur au moment de

allemands, conformment aux dispositions du

prsent Trait&

dispos autrement, les sommes dues ou payes, par application de tout acte et de toute
opration effectus en excution des mesures
spciales vises Palina 1 du prsent article,
recevront la mme affectation que les autres
cranciers des ressortissants allemands, conformment aux dispositions du prsent Trait et les sommes produites par des meseres

cies se rserve la facult de considrer corn-

spciales prises par le Gouvernement allemand en ce qui concerne les droits de pro-

prsent article.
Les dispositions du prsent article ne sont

la signature du prsent Trait, n'en a pas

prit industrielle, littraire on artistique

des ressortissants des Puissances allies ou

associes, seront considrss et traites comme toutes les autres dettes des ressortissants
al lemands.

Chacune des Puissances allies ou associes

se rserve la facult d'apporter aux droits

de proprit industrielle, littraire ou artistique (11, l'exception des marques de fabrique

ou de commerce) acquis avant la guerre, ou

pendant sa dure, ou qui seraient acquis ultrieurement, suivant sa lgislation, par des
ressortissants allemands, soit en les exploitant, soit en accordant des licences pour lens
exploitation, soit en conservant le contrle
de cette exploitation, soit autrement, telles
limitations, conditions ou iestrictions qui
pourraient tre considres comme ncessaires pour les besoins de la Meuse nationale,
ou dans Pintret public, ou pour assurer un

traitement quitable par l'Allemagne des

droits de proprit industrielle, littraire ou

artistique possds sur le territoire allemand
par ses ressortissants, ou pour garantir l'en-

tier accomplissement de toutes les obligations contractes par l'Allemagne en vertu

du prsent Trait. Pour les droits de proprit
industrielle, littraire on artistique, qui

seraient acquis aprs la mise en vigueur du

prsent Trait, la facult ci-dessus rserve
aux Puissances allies et associes, ne pourra
tre exerce que dans le cas o les limitations,
conditions ou restrictions pourraient tre considres comme ncessaires pour les besoins
de la dfense nationale ou de l'intrl public.
Dans le cas o il serait fait application par
les Puissances allies et associes des dispositions qui prcdent, il sera accord des in-

demnits on des redevances raisonnables,

qui recevront la lame affectation quo toutes
les autres sommes dues a, des ressortissants

Chacune des Puissances allies ou assome nulle et de nul effet toute cession totale
ou partielle, et toute concession de droits de
proprit industrielle, littraire ou artistique, qui auraient t effectues depuis le
1-er aot 1914 ou qui le seraient a l'avenir
et qui n'auraient pour rsultat de faire obstacle Papplication des dispositions du

pas applicables aux droits de proprit industrielle, littraire ou artistique compris

dans les Socits ou entreprises, dont la
liquidation a t effectue par les Puissances
allies ou associes, conformment A, la l-

gislation exceptionnelle de guerre, ou sera

effectue en vertu de l'article 297, para-

graphe b)

1).

Art. 307. Un dlai minimum d'une anne, A partir de la mise en vigueur du prsent Trait, sans surtaxe ni pnalit d'aucune sorte, sera accord aux ressortissants
de chacune des Hautes Parties Contractantes
pour accomplir tout acte, remplir toute lormalit, payer toute taxe et gnralement
satisfaire toute obligation prescrite par les
lois et rglements de chaque tat pour conserver ou obtenir les droits de proprit industrielle dja acquis au 1-er aot 1914 ou qui,

si la guerre n'avait pas eu lieu, auraient pu

tre acquis depuis cette date, a la suite d'une

demande faite, avant la guerre ou pendant

sa dure, ainsi que pour y former opposition. Toutefois, cet article ne pourra confrer

aucun droit pour obtenir aux ttats-Unis

d'Amrique la reprise d'une procdure d'interfrence dans laquelle aurait t tenue l'audience finale.

Les droits de proprit industrielle qui

auraient t frapps de dchance par suite

du dfaut d'accomplissement d'un acte, d'e-

xcution d'uno formalit ou de payement

d'une taxe seront remis en vigueur, sous la
rserve toutefois en ce qui concerne les brevets et dessins, que chaque Puissance allie
on associe pourra prendre les mesures
qu'elle jugerait quitablement ncessaires pour

la sauvegarde des droits des tiers qui auraient exploit ou employ des brevets on des
dessins pendant le temps on ils taient frapOs de dchance.

1) St. Germain art. 258; Trianon art. 241 ;

Neuilly art. 190.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

499

De plus, les brevets d'invention on dessins

intente ni aucune revendication exerce,

appartenant des ressortissants allemands

d'une part, par des ressortissants allemands,

et qui seront ainsi remis en vigueur, demeureront soumis, en ce qui concerne l'octroi des
licences, aux prescriptions qui leur auraient
t applicables pendant la guerre, ainsi qu'a
toutcs les dispositions du present Trait.

ou par des personnes rsidant on exeqant

leur industrie en Allemagne, et d'autre part
par resssortissants des Puissances allies ou
associes ou des personnes rsidant ou exer-

1914 et la date de la mise en vigueur du present Trait n'entrera pas en ligne de compte
dans le dlai prvu pour la mise en exploitation d'un brevet ou pour l'usage de marques
de fabrique ou de commerce ou de dessins et

personnes auraient cede leurs droits pendant

la guerre, 5, raison de faits qui se seraient produits sur le territoire de l'autre Partie, entre
la date de la declaration de guerre et celle de

ant leur industrie sur le territoire de ces

La priode comprise entre le 1-er add Puissances, ni par les tiers auxquels ces

il est convenu en outre qu'aucun brevet,

marque de fabrique ou de commerce ou dessin qui tait encore en vigueur au 1-er axe t
1914 ne pourra tre frappe de dchance on

d'annulation du seul chef de non-exploitation ou de non-usage avant l'expiration d'un

Mai de deux ans partir de la mise en vigueur du present Trait 1).
Art. 308. Les dlais de priorit, prvus
par l'article 4 de la Convention internationale
de Paris du 20 mars 1883, revise k Washington

en 1911, ou par toute autre Convention ou loi

en vigueur, pour le &pet ou l'enregistrement
des demandes de brevets d'invention ou modeles d'utilit, des marques de fabrique ou de

commerce, des dessins et modles, qui n'taient pas encore expires le 1-er aot 1914
et ceux qui auraient pris naissance pendant
la guerre ou auraient pu prendre naissance si
la guerre n'avait pas eu lieu,.seront prolong&
par chacune des Hautes Parties Contractantes
en faveur de tous les ressortissants des autres
Hautes Parties Contractantes jusqu' l'expi-

ration d'un dlai de six mois partir de la

mise en vigueur du present Trait.

Toutefois cette prolongation de dlai ne

portera pas atteinte aux droits de toute Haute
Partie Contractante ou de toute personne qui

seraient, de bonne fois, en possession, au

moment de la mise en vigueur du present
Trait, de droits de proprit industrielle en

la mise en vigueur du present Trait et qui

auraient pu etre considrs comme portant
atteinte A. des droits de proprit litter-aim

on artistique ayant existk un moment

quelconque pendant la guerre on qui seront

rtablis conformment aux articles 307 et
308 qui precedent.
Aucune action ne sera galement recevable de la part des mmes personues, pour in-

fraction aux droits de proprit industrielle

ou artistique, aucun moment, k l'occasion
de la vente ou de la mise en yenta pendant
un an A, dater de la signature du present Trait
sur les territoires des Puissances allies

ou. associes, d'une part, ou de l'Allemagne,

d'autre part, de produits ou articles fabriqus, ou d'oeuvres litteraires on artistiques

publies durant la priude comprise entre la
date de la declaration de euerre et celle de

la signature du present Trait& ni l'occasion de lenr acquisition et de leur emploi ou

usage, tant entendu toutefois que cette disposition ne s'appliquera pas lorsque les possesseurs des droits avaient leurs domicile on.
des tablissements industriels ou commerciaux situs dans les regions occupes par
l'Allemagne tut cours de la guerre.
Cet article ne sera pas applicable aux rapports entre les tats-Unis d'Arnrique, d'une
part, et l'Allemagne d'antre part 2).

Art. 310. Les contrats de licences d'ex-

ploitation de droits de proprit industrielle

oposition avec ceux demand& en revendiquant ou de reproduction d'oeuvres littraires on
le alai de priorit et qui conserveront la jouis- artistiques conclus avant la declaration de
.sance de leurs droits, soit personnellement, guerre entre des ressortissants des Puissansoit par tous agents ou titulaires de licence ces allies on associes ou des personnes rauxquels ils les auraient concedes avant la mis sidant sur leur territoire ou y exervant leur
en vigueur du present Trait, sans pouvoir industrie d'une part, et des ressortissants alen aucane manire etre inquiet& ni pour- lemands d'antre part, seront consider& comsuivis comme contrefacteurs.
me rsilies, dater de la declaration de pierce,
Art. 309. Jimmie action ne pourra tre entre l'Allemagne et la Puissance alliee on

1) S. Germain art. 259; Trianon art. 242;

Neuilly art. 191 ; Lausanne art. 87 avec

2) St. Germain art. 261 , Triancri art. 214 ,

NeuiUy art.192.

modifications de texte.

www.digibuc.ro

500

DOCUMENTE : TRATATUL DE PACE DELA 1 ERSA1LLES

associe. Mais, dans tous les cas, le bnficiaire primitif d'un eontrat de ce genre aura
le droit, dans un dlai de six mois k dater de
la mise en vigueur du prsent Trait d'exiger
dv titulaire des droits de la concession d'une

nefs allemands, notamment en cas ue d-

tresse terre ou en mer.

Art. 314. Les

aronefs ressortissant

nouvelle licence, dont les conditions, A, dfaut

aux Puissances allies et associes, en transit pour un pays tranger quelconque, jouiront du droit de survoler, sans atterrir, le ter-

d'entente entre les parties, seront fixes par

le tribunal dilment qualifi cet ef fet dans

ritoire et les eaux territoriales de l'Allemagne,

sous rserve des rglements que

le pays sous la lgislation duquel les droits ont

magne pourra tablir et qui seront gale-

t acquis, sauf dans le cas de licences obtenues en vertu des droits acquis sous la lgislation allemande; dans ee cas, les conditions
seraient fixes par le Tribunal arbitral mixte
pryu par la section VI de la prsente Partie.
Le Tribunal pourra, s'il y a lieu, fixer alors
le montant des redevances nui lui paraitrai-

ment applicables aux aronefs de l'Allemagne

et it ceux des pays allis et associs.

Art. 315. Les arodromes tablis en Allemagne et ouverts au trafic public national
seront ouverts aux aronefs ressortissants
aux Puissances allies et associes, qui se-

ront traites sur un pied d'galit avec les

ent justifies, en raison de ['utilisation des aronefs allemands, en ce qui concerne les
droits pendant la duie de la guerre.
taxes de toute nature, y compris les taxes
Les licences relatives k des droits de pro- d'atterrisage et d'amnagement.
prit industrielle, littraire ou artistique
Art. 316. Sous rserve des prsentes
col auront t concds suivant la lgislation dispositions, le droit de passage, de transit
spciale de guerre d'une Puissance allie on et d'atterrissage prvu aux articles 313, 314
associe ne pourront se trouver atteintes par et 315, est subordonn l'observation des
la continuation d'une licence existant avant rglements que l'Allemagne pourra juger
la guerre, mais elle demeureront valables et ncessaire d'dicter, tant entendu clue ces
continueront avoir leurs pleins effets, et rglements seront appliqus sans distinction
dans le eas o une de ees licences aurait t aux aronefs allemands et ceux des pays
accorde ait bnficiaire primitif d'un con- allis et associs.
trat de licence pass avant la guerre, elle-sera
considre comme s'y substituant.
Lorsqne des sommes auront t paves pendant la gnerre, en vertu de contrat ou licence
quelconques intervenus avant la guerre pour

l'exploitatiou des droits de proprit industrielle ou pour la reproduction ou la reprsentation d'oeuvres littraires, dramatiques
ou artistiques, ces sommes recevront la mme
affectation que les autres dettes ou crances
des ressortissants allemands, conformment
au prsent Trait.
Cet article ne sera pas applicable aux rapports entre les Etats-Unis d'Amrique, d'une
part, et l'Allemagne. d'autre part 1).

PA RTIE XI
Navigation aArienne i)

Art. 313. Les aronefs ressortissant aux

Puissances allies et associes auront pleine
libert de survol et d'atterrissage sur le territoire et les eaux territoriales d'Allemagne et
jouiront des maims avantages qne les aio1) St. Germain art. 262; Trianon art. 245 ;
Neuilly 193.

V. texte Convention relative A la navigation arienne signe it Paris le 13 octobre

2)

Art. 317. Les certificats de nationalit

de navigabilit, les brevets de capacit et les

licences dlivrs ou reconnus valables par

Pane quelconque des Puissances allies et
associes, seront admis en Allemagne comme

valables et quivalents aux mertificats, brevets et licences dlivrs par l'Allemagne. Art. 318. Au point de vue du trafic com_
mercial arien interne, les aronefs ressors
tissant aux Puissances allies et associe
jouiront en Allemagne du traitement de 1nation la plus favorise.

Art. 319. L'Allemagne s'engage it met-

tre en vigueur des mesures propres A assurer

que tout aronef allemand, survolant son

territoire, se conformera aux rgles snr les
feux et signaux, rgles de l'air et rgles sur
le trafic arien sur ou dans le voisinage des
arodromes, telles que ces rgles sont fixes
dans la convention passe entre les Puissances allies et associes relativement la navigation arienne.

Art. 320. Les obligations imposes par

les dispositions qui prcdent resteront en
1919 et Protocole additionnel du mars 11120.

Ratifie par la Roumanie avec une dclaration relative it Part. 5, le 31 mai 1924.

www.digibuc.ro

POLITIOA EXTERNA

vigueur jusqu'au 1-er janvier 1923, moins

qu'auparavant l'Allemagne ait t admise

clans la Societe des Nations ou ait t autorise, du consentement des Puissances allies
et associes, adhrer la convention passe

entre lesdites Puissances, relativement it la

navigation arienne.

PARTIE XII
Ports, voles d'eau et voies ferrees2)

501

organisation. socit on personne prive intresse an trafie. de participer d'une fay on

quelconque un service administratif organise dans ce bnt, ni d'exercer une influence

directe ou indirecte cet gard 3).

Art. 323. L'Allemagne s'interdit d'tablir une distinction ou une prfAn nee directo ou indirecte, en ce cri conceine les
droits, taxes et prohibitions relatifs aux importations dans son territoire ou aux expor-

tations de son territoire et, sous reserve

des

stipulations particulires contenues

clans le present Trait, en co qui concerne les

'SECTION I
Dispositions gnrales

Art. 321. L'Allemagne s'engage senor(1er la libert du transit it travers son territoire sur les voies les plus appropries au
transit international, par chemin de fer, par

cours d'eau navigable on par canal, aux

personnes,

marchandises, navires, bateaux,

wagons et services postaux en provenance
ou destination des territoires de l'une quelconga() des Puissances allies et associes,
limitrophes ou non ; cet effet, la traverse des eaux territoriales sera permise.

Les personnes, marchandises, navires, bateaux, voitures, wagons et services postaux

ne seront soumis a aucun droit de transit, ni
aucun dlai ou restriction inutiles, et ils
auront droit, en Allemagne, au iraitement
national, en tout ce qui concerne les taxes
et les facilits, ainsi qu tous autres gards.
Les marchandises en transit seront exemptes de tous droits de douane ou autres droits
analogues.

Toutes taxes ou charges, grevant le trans-

conditions et le prix du transport des merchandises on des personnes destination on

en provenance de son territoire, en raison

soit ne la frontiere d'entre ou de sortie, soit
de la nature, ce la propriet on du pavillon,
des moyens de transports employes (y compris les transports ariens), soit du point de

(lepart primitif ou immdiat du navire on

bateau, du wagon, de Paronef ou autre mo-

yen de transport, de sa destination finale

on intermdiare, de Pitinraire suivi ou
des points de transbordement, soit du fait
que le port par Pintermdiaire duquel les
marchandises sont importes ou exportes
est un port allemand ou un port tranger
quelconque, soit du fait que les marchandises

sont importes ou exportes par mer, par

terre ou par voie arienne.
L'Allemagne s'interdit notamment d'tablir, au prejudice des ports, navires ou bateaux de l'une quelconque des Puissances

allies et associes, aucune surtaxe, aucune

prime directe on indirecte l'exportation

port en transit, devront tre raisonnables, on a l'importation par les ports ou par les
eu gard aux conditions du trafic. Nulle re- navires on bateaux allemands, ou par ceux
devance, facilit ou restriction ne devra de- d'une autre Puissance, en particulier sous
pendre, directement ou indirectement, (le forme de tarifs combines, et de soumettre
la qualit du propritaire on de la nationalit les personnes ou les marchandises, passant
du navire ou autre moyen de transport qui par un port ou utilisant un navire ou bateau
aurait t ou qui devrait tre employe sur d'une quelconque des Paissances alliees et
une partie quelconque du parcours total2). associees, a des formalits ou a des &Isis
Art. 322. L'Allemagne s'engage n'im- quelconques, auxquels ces personnes on ces
poser ni maintenir un contrale quelconque marchandises ne seraient pas sonmises, si
sur les entreprises de transport, en transit elles passaient par un port allemand ou par le
slier et retonr, des emigrants k travers son port d'une autre Puissance, on si elles utiliterritoire, en dehors des mesures ncessaires saient un navire on bateau allemand on un

pour constater que les voyageurs sont reellement en transit; elln ne permettra a ancune
compagnie de navigation ni aucune autre
1) V. Conventions de Barcelone, avril 1921,

et de Geneve, le 8 dcembre 1923.

2) St. Germain art. 284; Trianon art. 268;
Neuilly art. 212.

bateau d'une autre Puissance 4).

Art. ,324. Toutes les dispositions utiles

devront etre prises, au point de vuee admi3) St. German art. 285; Trianon art. 269 ;
Neuitly art. 213.
4) St, Germain art. 286; Trianon art. 270 ;
Neuilly art. 214.

www.digibuc.ro

502

DOCUMENTE.: TRATATUL DE PACE DELA 'VERSAILLES

nistratif et technique, pour abrger, autant

marchandises de toute nature et des passagers A destination ou en provenance de tous

par les frontires de l'Allemagne et pour ports ou localits situs sur le territoire de
assurer, it partir desdites frontires, l'exp- l'Allemagne auxquels les navires et bateaux
dition et le transport de ces marchandises, allemands peuvent avoir accs, A des consans distinguer selon qu'elles sont en prove- ditions qui no seront pas plus onreuses que
nance ou A destination des territoires des celles appliques dans le cas de navires et
Puissances allies et associes, ou en transit bateaux nationaux; ils seront traites sur le
de, ou pour ces territoires, dans des condi- pied d'galit avec les navires et bateaux nations matrielles, notamment au point de vue tionaux, en ce qui concerne les facilits et
de la rapidit et des soins de route, identi- charges de ports et de quai de toute sorte, y
ques celles dont bnficieraient les mai- compris les facilits de stationnement, de
chandises de lame nature, voyageant sur le chargement et de dchargement, les droits
territoire allemand dans des conditions sem- et charges de tonnage, de quai, de pilotage,
blables de transport.
de phare, de quarantaine et tons droits et
En particulier, le transport des marchan- charges analogues, de quelque nature qu'ils
discs prissables sera effectu avec prompti- soient, perm au nom et profit du Gouvertude et rgularit et les formalits douani- nement, de fonctionnaires publics, (le partires auront lieu de facon permettre la conti- culiers, de corporations ou d'tablissements
nuation directe du transport des marchan- de quelque espce que ce soit.
Au cas o l'Allemagne accorderait l'une
dises par les trains en correspondance
Art. 325. Les ports maritimes des Pais- quelconque des Puissances allies et assosances allies et associes bnficieront de cies ou A toute autre Puissance trangre,
toutes les faveurs et de tous les tarifs r- un traitement prfrentiel, ce rgime sera
duits accords, sur les voies ferres ou les tendu sans alai et sans conditions toutes
voies navigables de l'Allemagne au profit les Puissances allies et associes.
des ports allemands ou d'un port quelconIl ne sera apport la circulation des perque d'une autre Puissance 2).
sonnes et des navires et bateaux d'autres
Arl. 326. L'Allemagne ne pourra refu- entraves que celles rsultant des disposiser de participer au tarifs ou combinaisons tions relatives aux douanes, la police, aux
de tarifs, qui auraient pour objet d'assurer prescriptions sanitaires, l'migration ou
aux ports d'une des Puissances allies et asl'immigration, ainsi qu' l'importation ou
socies des avantages analogues A ceux qu'elle l'exportation des marchandises prohibes.
aurait accords ses propres ports oil A Ces dispositions, raisonnables et uniformes,
ne devront pas entraver inutilement le traceux d'une autre Puissance 3).
que possible, la pntration des marchandises

fic 4).

SECTION II

CHAPITRE II

Navigation

Zones /ranches dans les ports

Art. 328. Les zones franches qui exis-

CHAPITRE I

Idberl de la navigation

Art. 327. Les ressortissants des Pais-

sances allies et associes, ainsi que leurs

biens, navires et bateaux, jouiront, dans

tous les ports et sur les voies de navigation

intrieure de l'Allemagne, d'un traitement
gal, tous gards, celni des ressortissants,
des biens et des navires et bateaux allemands.

En particulier, les navires et bateaux de

l'une quelconque des Puissances allies et
associes seront autoriss A transporter des
1) St. Germain art. 287; Trianon art. 271 ;
Neuilly art. 215.
2) SI. Germain art. 283; Trianon art. 272 ;
Neuilly art. 216.

taient dans les ports allemands au 1-er soft

1914 seront maintenues. Ces zones franches
et celles qui, en vertu du prsent trait, seraient tablies sur le territoire de l'Allemagne,

seront soumises au rgime prvu dans les

articles suivants.

Les marchandises entrant dans la zon6

franche ou en sortant ne seront soumises
aucun droit d'importation ou d'exportation, en deohrs du cas prvu A l'article 330.
Les navires et marchandises entrant dans
la zone franche pourront tre soumises aux
3) SI. Germain art. 289 ; Trianon art. 273 ;
Nenilly
4) St. Germain art. 290 ; Trianon art. 274 ;
art. Neuilly 218.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

taxes tablies en vue de couvrir les dpenses

d'administration, d'entrotien et d'amliora-

ration du port, ainsi qu'aux droits tablis

pour l'usago des diverses installations, pour-

vu que ces taxes et droits soient raisonnables, eu gard aux dpenses faites, et percues dans les conditions d'galit prvues .
l'article 327.

Les marchandises ne pourront etre soumises aucun autre droit ou taxe, si ce n'est
un droit de statistique, de 1 pour 1.000 ad
valorem au maximum, lequel sera exclusive-

503

tion ncessaire pour assurer et garantir ce

libre passage sur celle des voies de fer et d'eau

de son territoire qui donne normalement ac-

ces a la zone franche.

CHAPITRE IH

Clauses relatives l'Elbe, l'Oder, au Niemen

(Russstrom-Memel-Niemen) et au Danube
1. Dispositions gnrales

Art. .331. Sont declares internationaux:

ment affect a couvrir les frais du service
PElbe (Labe) depuis le confluent de la
charg d'tablir le relev des mouvements Vltava (Moldau), et la Vltava (Moldau) dedu port.

Art. 329. Les facilits accordes pour

l'tablissement de magasins, ainsi que pour
l'emballage et le dballage des marchandises, devront rpondre aux ncessits commerciales du moment. Tout produit dont la
consommation aura tautorise dans la zone

franche sera exempt de droits d'accise ou

autres, de quelque nature que ce soit, en. dehors du droit de statistique prvu l'article
328 ci-dessus.

Aucune distinction ne sera faite, en ce qui

concerne une quelconque des prescriptions
du present article, soit entre les personnes
appartenant a des nationalits differentes,
soit entre les produits d'origine ou de desti-

puis Prague ;

l'Oder (Odra) depuis le confluent de

l'Oppa;
le Niemen (Russstronz-Memel-Niemen) depuis Grodno;

1 e Danube depuis Ulm;

et toute jiartie navigable de ces rseaux

fluviaux servant naturellement d'accs b. la

mer b. plus d'un Etat, avec ou sans transbordement d'un bateau un autre, ainsi
que les canaux lateraux et chenaux qui seraient tablis, soit pour doubler ou ameliorer des sections naturellement navigables
desdits rseaux fluviaux, soit pour runir
denx sections naturellement navigables du
mme cours d'eau.

Il en sera de mme de la voie navigable

nation differentes.

Art. 330. Des droits d'entre pourront

tre imposes aux produits sortant de la zone
franche pour etre livrs la consommation
du pays sur le territoire duquel se trouve le
port. Inversement, des droits de sortie pourront tre imposes aux produits en provnnance

do ces pay a destination de la zone franche. Ces droits d'entre et de sortie devront
etre tablis sur les memes bases et d'aprs
les memos taux que les droits similaires appliqus aux autres frontires douanires du
pays intress. D'autre part, l'Allemagne s'interdit d'tablir, sous une denomination quelconque, aucun droit d'importation, d'expor-

tation ou de transit, sur les produits transports par voie de terre ou d'eau, a, travers
le territoire allemand, a destination on en
provenance de la zone franche, et en provenance ou a destination d'un autre Etat quel-

conque.

L'Allemagne devra tablir la rglementa1) St. Germain art. 291 ; Trianon art. 275 ;
.Neuilly art. 219.

3) St. Germain art. 292; Trianon ar.. 276;

Neuilly art. 220.

Rhin-Danube au cas oa cette voie serait

construite dans les conditions fixes l'article 353 1).

Art. 332. Sur les voies adages internationales l'article precedent, les ressortissants, les biens et les pavillons de toutes les
Paissances seront traits sur le pied d'une
parfaite egalit, de telle sorte qu'aucune dis-

tinction ne soit faite, au detriment des ressortissants, des biens et du pavillon d'une
quelconque de ces Puissances, entre ceux-ci
et les ressortissants, les biens et le pavillon
de l'Etat riverain lui-mme on de l'Etat dont
les ressortissants, les biens et le pavillon jouissent du traitement le plus favorabl e 2).
Toutefois, les bateaux allemands ne pour-

ront executer le transport, par ligaes rgulires de voyageurs et de marchandises, entre les ports d'une Puissance allie ou associe, qu'avee une autorisation spciale de
celle-ci 3).

3) St. Germain art. 293; Trianon art. 277;

Neuilly art. 221 al. I.

www.digibuc.ro

504

DOC UMEN TE

TRATATUL DE PACE DELA VERSAILLES

Art. 333. Des taxes, susceptibles de varier avec les diffrentes sections du fleuve,
pourront tre pergues sur les bateaux emprimtant la voie navigable ou ses accs,
moins de dispositions contraires d'une convention existante. Elles devront tre exclu-

sivement destines couvrir d'une faon

quitable les frais d'entretien de la navigabilit ou d'amlioration du fleuve et de ses accs ou subvenir A des dpenses faites dans

Pintrt de la navigation. Le tarif en sera

calcul d'aprs ces dpenses et affich dans
les ports. Ces taxes seront tablies de manire
ne pas rendre ncessaire un examen d-

taill de la cargaison, moins qu'il y ait

soupon de fraude ou de contravention 1).

mesure convenable, les dispositions likes-

saires l'effet d'carter tous obstacles ou

dangers pour la navigation et d'assurer le
maintien de la navigation dans des bonnes
conditions.

Si un Etat nglige de se conformer A cotte

obligation, tout Etat riverain on reprsent

la Commission internationale, s'il y en a
une, pourra en appeler A la juridiction ins-

titue, cet effet, par la Socit des Nations 4).

Art. 337. 11 sera procd, de la mme

manire, dans le cas o un Etat riverain entreprendrait des travaux de nature a porter
atteinte la navigation dans la partie

internationale. La iuridiction vise l'arArt. 334. Le transit des voyageurs, ba- ticle prcdent pourra prescrire la suspenteaux et marchandises s'effectuera conf or- sion ou la suppression de ces travaux, en temment aux conditions gnrales fixes it la nant compte, dans ses dcisions, des droits
Section I.
Lorsque les deux rives d'un fleuve inter-

national font partie d'un mme Etat,

les

marchandises en transit pourront tre mises

sous scells ou sons la garde des agents des
douanes. Lorsque le fleuve forme frontire,
les marchandises et les voyageurs en transit
seront exempts de toute formalit douanire;
le chargement et le dchargement des mar-

chandises, ainsi que I'embarquement et le

dbarquement des voyageurs, ne pourront
s'effectuer que dans les ports dsigns par

lttat riverain 2).

Arl. 335. Sur le parcours comme l'embouchure des fleuves susmentionns, il ne

pourra tre peru de redevances d'aucune
espce, autres que celles prvues A la prsente

Pattie.
Cette disposition ne fera pas obstacle A

l'tablissement, par les Etats riverains, de

droits de douane, d'octroi local on de consommation, non plus qu' la cration de taxes raisonnables et uniformes prleves dans
les ports, d'aprs des tarifs publics, pour Pusage des grues, lvateurs, quais, magasins,
etc 3).

Art. 336. A dfaut d'une organisation

spciale relative h. l'excution des travaux

d'entretien et d'amlioration de la partie internationale d'un rseau navigable, chaque

relatifs it l'irrigation, la force hydraulique,

aux pcheries et aux autres intrts nationaux, qui, en cas d'accord de tons les Etats
riverains ou de tous les Etats reprsents
la Commission internationale, s'il en existe
une, auront la priorit sur les besoins de IR
navigation.

Le recours b. la juridiction de la Socit

des Nations nn sera pas suspensif 4).

Art. 338. Le rgime formul dans les articles 332 A 337 ci-dessus sera remplac par
celui qui sera institu dans une Convention
gnrale tablir par les Puissances allies
et associes et approuve par la Socit des
Nations, relativement aux voies navigables

dont ladite Convention reconnatrait le ca-

ractre international. Cette Convention pourra

s'appliquer notamment toute partie des

rseaux fluviaux de l'Elbe (Labe), de l'Oder

(Odra), du Niemen (Russtrom-Memel-Nie-

men) et du Danube ci-dessus mentionds,

ainsi qu'aux autres lments desdits rseaux

fluviaux qui pourraient y tre compris dans
une dfinition gnrale.
L'Allemagne s'engage, conformment aux
dispositions de l'article 379. it adhrer A ladite Convention gnrale, 6) ainsi qu' taus

projets de revision des accords internationaux et rglements en vigueur, tablis comme il est dit l'article 343 ci-aprs.

Etat riverain sera tenu de prendre, dans la

Art. 339 L'Allemagne cdera aux Pais-

1)St. Germain art. 294; Trianon art. 278;

Neuilly art. 222.
2) St. Germain art. 295; Trianon art. 279;
Neuilly art. 223.
3) St. Germain art. 296 ; Trianon art. 280 ;
Neuilly art. 224.

') SI. Germain art. 297; Trianon art. 281 ;

Neuilly art. 225.
6) St. Germain art. 298; Trianon art. 282;
Neuilly art. 226.
6) SI. Germain art. 299; Trianon art. 283 ;
Neuilly art. 227.

www.digibuc.ro

POLITICA EITERIVA

sances allies et associes intresses, dans le

alai maximum de trois mois apres la notification qui lui en sera faite une partie des remorqueurs et des bateaux qui resteront immatriculs dans les ports des rseaux fluviaux
vises l'article 331, apres les prlevements
oprer it titre de restitution, ou de reparation.
L'Allemagne ceders de meme le materiel tle
toute nature ncessaire aux Puissances allies

505

Si quelques-uns de ces reprsentants ne

peuvent etre dsigns au moment de la mise
en vigueur du present Trait& les decisions
de la Commission seront nanmoins valables

Art. 348.
La Commission internationale
prvue a l'article precedent se runira aussitat
que possible aprs la mise en vigueur du present Trait et assumera provisoirement l'ad-

et associes intresses pour l'utilisation de

ministration du fleuve en conformit des

ces rseaux.

dispositions des articles 332 A, 337, jusqu'a co

Le nombre des remorqueurs et bateaux

et l'importance du materiel cedes, ainsi que

leur rpartition, seront determines Par un ou
plusieurs arbitres design& par les ttats-Unis
d'Amrique, en tenant compte des besoins
lgitimes des parties en cause, et en se basant
notamment sur le trafic de la navigation dans

qu'un statut dfinitif du Danube soit tabli

par les Puissances designees par les Puissances
allies et associes.

Art. 349. L'Allemagne s'engage agrer

le regime qui sera tabli pour le Danube par
une Conference des Puissances designees par
les Puissances allies et associes; cette Con-

les cinq annes qui ont precede la guerre.

Taus les btiments cedes devront etre
munis de leurs agres et apparaux, tre en bon

ference, laquelle des reprsentants de l'Allemagne pourront etre presents, se runira dans

construits.
Les cessions prvues au present article donneront lieu it une indemnit, dont le montant
total, Bice forfaitairement par l'arbitre ou les
arbitres, ne pourra, en aucun cas, &passer la

par l'article 57 du Trait de Berlin du 13

tat, capables de transporter des marchandises, et choisis parmi les plus rcemment

valeur du capital de premier tablissement

du materiel cede, et sera imputable sur le
montant des sommes dues par l'Allemagne;
en consequence, il appartiendra l'Allemagne
d'indemniser les propritaires.
3. Dispositions spciales au Danube

Art. 343.
La Commission europenne
du Danube exercera de nouveau les pouvoirs qu'elle avait avant la guerre. Tontofois et provisoirement, les reprsentants de
la Grande-Bretagne, (le la France, de l'Italie et de la Roumanie feront seuls partie do
cotte Commission.

Art. 347. A partir du point oil cesse la

competence de la Commission europenne

le rseau du Danube vise l'article 331 sera
place sous l'administration d'une Commission internationale compose() comme suit:
'2 reprsentants des ttats allemands rivera ins ;

le dlai d'un an aprs la mise en vigueur du

present Trait.
Art. 350.
Il est mis fin au mandat donne
juillet 1878 a l'Autriche-Hongrie, et cede par

celle-ci a la Hongrie, pour l'excution des

travaux aux Portes-de-Fer. La Commission
charge de l'administration de cette partie du
fleuve statuera sur le reglement des comptes,
sous reserve des dispositions financires du
present Trait& Les taxes qui pourraient tre
ncessaires ne seront, en aucun cas, perues
par la Hongrie.
Art. 351. Au cas o l'tat tchco-slovaque, l'tat Serbo-Croate-Slovene ou la Rou-

manie entreprendraient, aprs autorisation

ou sur mandat de la Commission internationale, des travaux d'amnagement, d'amlioration, de barrage ou autres sur une section
du rseau fluvial formant frontire, ces ttats
jouiraient sur la rive oppose, ainsi que sur la

partie da lit situ& hors de leur territoire, de

toutes les facilits ncessaires pour prodder
aux etudes, l'excution et l'entretien de
ces travaux.
Art. 352. L'Allemagne sera tenue, vis-kvis de la Commission europenne du Danube,
toutes restitutions, reparations et indemniOs pour les dommages subis pendant la guerre
par cette Commission.

1 reprsentant de chactm des autres ttats

Art. 353. Dans le cas de la construction

1 reprsentant de chacun des tats non-

d'une voie navigable a grande section RhinDanube, l'Allemagne s'engage appliquer

ladite voie navigable le igime prvu aux articles 332 a 338.

riverains;

riverains reprsents l'avenir a la Commission europenne du Danube.

1) V. Annexe relative au Statut du Danube.

www.digibuc.ro

506

DOCUMENTE :

TRATATUL DE PACE DELA VERSAILLES

SECTION III

chand.ses est conclue pour rempl acer la

convention de Berne du 14 oetobre 1 890 et

Chemins de fer
CH A PITRE I

Clauses relatives aux transports internationauT

Art. 365.
Les marchandises en provenance des territoires des Puissances allies et
assories et a destination de l'Allemagne,

ainsi que les marchandises en transit par

l'Allemagne et en provenance ou destination des territoires des Puissances allies et

associes, bnficieront de plein droit sur les
chemins de fer allemands, au point de vue
des taxes it percevoir (compte tenu de toutes
ristournes et primes), des facilits et b., tons
autres gards, du regime le plus favorable
appliqu aux marchandises de mme nature
transportes stir une quelconque des lignes

allemandes, soit en trafic intrieur, soit

l'exportation, l'importation ou en transit,

dans des conditions semblables de transport,

notamment au point de vue de la longueur

du parcours. La mme regle sera applique,
slit la demande d'une ou plusieurs Puissances allies ou associes, aux marchandises
nommment designees par ces Puissances,
en provenance de l'Allemagne et a destination de leurs territoires.
Des tarifs internationaux, tablis d'apres
les taux prvus l'alina prc&nt et comportant des lettres de voiture directes, devront etre cres lorsqu'une des Puissances
allies et associes le requerra de l'Allemagne 2).

Art. 366. A partir de la mise en vigueur

du present Trait, les Hautes Parties Con-

le additions subsquentes vises ci-dessus,

cette nouvelle convention, ainsi que les conditions complementaires rgissant le transport intkrnational par voie ferre qui pourrout tre bases sur elle, lieront l'Allemagne,
manic si cette Puissance refuse de prendre

part A,la preparation de la convention ou d'adhrer. Jusqu' la conclusion d'une nou-

vNle convention, l'Allemagne se conformera

aux dispositions de la Convention de Be,ne
et aux additions subsquentes vises ci-dessus, ainsi nu'aux conditions complemenaii es 3).

Are. 367. L'Allemagne sera tenue de

cneperer l'tablissement des services avec
billets directs pour les voyageurs et leurs bagages, qui lui seront demandes par une ou
plusieurs des Puissances allies et associes

pour assurer, par chemin de fer, les relations de ces Puissances entre dies ou avet
tous autres pays, en transit it travers le ter-

ritoire allemand; l'Allemagne devra notam-

ment recevoir, cet effet, les trains et les

voitures en provenance des territoires des

Puissances allies et associes et les acheminer avec une clrit an moins gale celle

de ses meilleurs trains long parcours sur

les memos lignes. En aucun cas, les prix applicables ces services directs ne seront suprieurs aux prix perus, sur le mame parcours, pour les services intrieurs allemands,
effectus dans les mmes conditions de vitesse et de confort.
Les tarifs applicables, dans les Wines conditions de vitesse et de confort, au transport

des emigrants sur les chemins de fer allemands it destination ou en provenance des

1895, le 16 juin 1898 et le 19 septembre

ports des Puissances allies et associes, ne

pourront jamais ressortir une taxe kilomtrique suprieure celles des tarifs les plus
favorables, compte tenu de toutes primes on
ristournes, dont bneficieraient, sur lesdits
chemins de fer, les emigrants it destination

voies ferres.

ques 4).

Si, dans un Mai de cinq ans apres la mise

en vigueur du present Traitk, une nouvelle
convention pour le transport par chemin de
fer des voyageurs, des bagages et des mar-

dopter aucune mesure technique, fiscale oli

administrative, telle que la visite en douane,
les mesures de police gnrale, de police sa-

tactantes renouvelleront, en ce qui concerne

et sous les reserves indiques au second paragraphe du present article, les conventions
et arrangements sign& Berne le 14 octobre 1890, le 20 septembre 1893, le 16 juillet

1906, sur le transport des marchandises par

1) Convention de Berne du 8 juin 1923.

2) SI. Germain art. 312; T rianon art. 295;
Neuilly art. 236.
3) St. Germain ait. 313; Trianon art. 296;
Neuilly art. 237.

ou en provenance, d'autres ports quilcon-

Art. 368. L'Allemagne s'engage n'a-

4) St. Germain art. 314; Trianon art. 297;

Neuilly art. 238.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

507

nitaire ou de contrle, qui serait spciale aux

services directs prvus l'article prcdent
ou aux transports d'migrants, destination
ou en provenance des Ports des Puissances
allies et associes, et qui aurait pour effet
d'entraver ou de retarder cos services 7).

Nations pourra proposer la revision de ceux

des articles ci-dessus qui ont trait it un rgime administratif permanent 5).

chemin de fer t partie par navigation intrieure, avec ou sans lettre de voiture directe,
des stipulations qui prcdent seront applicables it la partio du trajet effectue par chemin de fer 2).

tout moment, etre revises par le Conseil de la

Socit des Nations.

Ar.. 369. En cas de transport, partie par

CHAPITRE II

Matriel roulant
Art. 370. L'Allemagne s'engage ce que
les wagons allemands soient munis des dispositifs permettant:
L De les introduire dans les trains de mar-

chandises circulant sur les lignes de celles

des Puissances allies et associes qui sont
parties b. la Convention de Berne du 15 mai
1886, modifie le 18 mai 1907, sans entrayr
le fonctionnement du frein continu qui pourrait, dans les dix ans qui suivront la mise en
vigueur du present Trait, etre adopt dans
ces pays;
2. D'intrbduire les wagons de ces Puissances dans tous les trains de marchandises circulant sur les lignes allemandes.
Le matriel roulant des Paissances allies
et associes jouira, sur les lignes allemandes,

du memo traitement que le matriel allemand en co qui concerne la circulation, l'entretien et les reparations 3).
SECTION IV

Jugement des litiges et revision des clauses

permaientes

.4rt. 376. Les diffrends qui pourront

s'lever entre les Puissances intresses au

sujet de Pinterprtation et de l'application
des dispositions qui prcdent, seront rgls
ainsi qu'il sera prvu par la Socit des Nations 4).

Art. 377. A tout moment,1a Socit des

1) St. Germain art. 315; Trianon art. 298 ;
Neuilly art.239.
2) St. Germain art. 316; Trianon art. 299:
Neuilly art. 240.
3) St. Germain art. 317 ; Trianon art. 300 ;
Neuilly art. 241.
4) St. Germain art. 328 ; Trianon art. 311 ;
Neuilly art. 245.

Art. 378. A l'expiration d'un dlai de

cinq ans A. dater de la mise en vigueur du

prsent Trait, les dispositions des articles
321 30, 332, 365, 367 h, 369 pourront, it

A (Want de revision, le bnfice d'une

quelconque des stipulations contenues dans

les articles numrs ci-dessus ne pourra, it

l'expiration du alai prvu au paragraphe

prcdent, etre rclam pai une des Paissances allies et associes en faveur d'une
portion quelconque de ses territoires pour
laquelle la rciprocitk ne serait pas accorde.

Le alai de cinq ans, pendant lequel la rci-

procit ne pourra pas tre exige, pourra

etre prolong par le Conseil de la Socit
des Nations 6).

SECTION V
Disposition partieulire

Art. 379. Sans prjudice des obligations

particulires qui lui sont imposes par le
prsent Trait au profit des Paissances allikes et associes, l'Allemagne s'engage a
adhkrer toute Convention gnrale concer-

nant le regime international du transit, des

voies navigables, des ports et des voies ferres, qui pourrait tre conclue entre les Paissances allies et associes, avec l'approbation de la Socit des Nations, dans un dlai
de cinq annes h. dater de la mise en vigueur
du prsent Trait 7).

PARTIE XIII. (Section I et annexe et

Section II, articles 387-427), Travail, voir

plus haut page. 434 et suivantes.

PARTIE XIV. (Section I-II, articles 428433) Garanties d'excution.

PARTIE XV. (articles 434-440) Clauses

diverses.

Art. 434. L'Allemagne s'engage reconnoitre la pleine valeur des Traitks de

5) St. Germain art. 329; Trianon art.
312; Neuilly art. 246.
6) St. Germain art. 330; Trianon art.
313; Neuilly art. 247.
7) St. Germain art. 331 ; Trianon art.
314; Neuilly art. 248.

www.digibuc.ro

DOCTIMENTE : TRATATUL DE PACE DELA VERSAILLES

508

Paix et Conventions additionnelles, qui seront conclus par les Puissances allies et associes, avec les Puissances ayant combattu
aux ekes de l'Allemagne, agrer les dispositions qui seront prises concernant les ter-

ritoires de l'ancienne Monarhie d'AutricheHongrie, du Royaume do Bulgarie et de

l'Empire Ottoman, et reronnaitre les nouveaux Etats dans les frontires qui leur sont
ainsi fixes 1),

Art. 437. Les Haotes Parties Contractantes conviennent qu'en l'absence do stipulations ultrieures contraires, le President de toute Commission tablie par le pre-

sent Trait aura droit, en cas do partage

des voix, mettr6 un second vote 2).

kt. 438. Les Puissances allies et associes conviennent qne lorsque des missions
religieuses ehretiennes taient entretenues
par des socits ou par des personnes allemandes sur des territoires leur appartenant
on confies leur Gouvernement en eonf ormite du present Trait& les proprits de ces
missions ou socits de missions, y compris
les proprits des soeits de commerce dont
les

profits sont affects l'entretien des

missions, devront continuer recevoir une

affectation de mission. A l'effet d'assurer la
bonne execution de cet engagement, les Gouvernements allies et associs remettront les-

dites proprits des conseils d'administradon, nomms ou approuvs par les Gouvernements et composes de personnes ayant les
croyances religieuses de la mission dont la
proprit est en question.
Les Gouvernements allies et associes, en
continuant d'exercer un plein contrle en ce
qui concerne les personnes par lesquelles ces
missions sont diriges, sauvegarderont les intrts de ces missions.
L'Allemagne, donnant acte des engagemerkts qui precedent, declare agrer tons
arrangements passes ou 5, passer par les Genvernements allies et associs intresses pour

l'accomplissement de l'oeuvre desdites missions ou socits de commerce et se dsiste

de toutes rclamations leur grd 3).

Art. 439. Sous reserve des dispositions

du present Trait, l'Allemagne s'engage
ne presenter directement ou indirectement,
1) SI. Germain art. 90; Trianon art. 74 ;
Neuilly art. 60.
2) St. Germain-art. 379 ; Trianon art. 362 ;
Neuilly art. 293.

a) &Germain art. 376; Trianon art. 359;

contro aucune des Puissances allies et associes, signataires dii present Trait, y commis celles qui, sans avoir declare la guerre,
ont rompu leurs relations diplomatiques avec
l'Empire allemand, aucune reclamation pcuniaire, pour aucun fait antrieur h. la raise
en vigueur du present Trait.

La prsente stipulation vaudra dsistement complet et dfinitif de toutes rclaillations de cette nature, dsormais teintes,
quels qu'en soient les intresss 4).

Art. 440. L'Allemagne accepte et reconnait comme valables et obligaroires tolltes decisions et tous ordres concernant les
navires allemands et les marchandises tllemandes, ainsi que tontes decisions et ordres
relatifs au payement des frais et rendus par
l'une quelconque des jtuidictions en reprises
des Puissances allies et ashocies et s'engage

ne presenter au nom de ses nationaux au-

eune reclamation relativement ces deci-

sions ea ordres.
Les Puissances Mks et associes se rservent le droit d'examiner, dans telles conditions qu'elles dtermineront, les decisions
et ordres des juridictions allemandes en ma-

tire de prises, que ces decisions et ordres

affectent les droits de proprit des ressortissants desdites Puissances ou ceux des ressortissants neutres. L'Allemagne s'engage 5.,
fournir des copies (le tous les documents constituant le dossier des affaires, y compris les
decisions et ordres rendus, ainsi qu' accepter et executer les recommandations presentees apres ledit examen des affaires 5).
Le prsent Trait, dont les textes franeais
et anglais feront foi, sera ratifi.
Le dpt des ratifications sera effectu
Paris, le plus telt qu'il sera possible.
Les Puissances, dont le Gouvernement a

son siege hors d'Europe, auront la facult

de se borner faire connaitre au Gouvernement de la Republique Franeaise, par leur
reprsentant diplomatique it Paris, que leur
ratification a t donne et, (lans ce cas, elles
devront en trans.nettre l'instrument aussitt
que faire se pourra.
Un premier proces-verbal de dpt des

ratifications sera dress() des que le Trait

aura t ratifie par l'Allemagne d'une part
4) St. Germain art. 377; Tnanon art. 360;
Nenaly art. 2%.
3) St. Germain art. 378;. Trianon art.
361; Neuilly art. 296.

Neuilly art. 294.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

et par trois des Principales Puissances al-

lo

lies et associes d'autre part.

Ds la date de co premier prods-verbal,

le Trait entrera en vigueur entre les Nantes

Parties Contractantes, qui l'auront ainsi ratifi. Pour le calcul de tous dlais pdvus par

le pdsent Trait cette date sera la clatz de

mise eu vigueur.
A tous autres gards le Trait entrera en

vigueur pour chaque Puissance, it la date du

dpt de sa ratification.
Le Gouvernement franeais remettra toutes les Puissances signataires une copie cer
tifie conforme des prods-verbaux de dpt
des ratifications.
En foi de quoi, les Plnipotentiaires susnomms ont sign le prkent Trait&

509

3 La liste de personnes que conformment

l'article 228, slink 2, l'Allemagne devra livrer aux Puissances allies et associes, sera
adresk au Gouvernement allemand dans le
mois qui suivra la mise en vigueur du Trait;
4 La Commission des dparations pdvuiit l'article 240 et aux paragraphes 2, 3 et 4 de
l'Annexe IV ne pours exiger la divulgation
de secrets de fabrication ou d'autres renseignements confidentiels;
5 Ds la signature du Trait et dans quatre
mois qui suivront, l'Allemagne aura la possibilit de pdsenter l'examen des Puissances
allies et associes des documents et des propositions it l'effet de hter le travail relatif aux
dparations, d'abrger ainsi Penqute et d'ac-

Fait it Versailles, le vingt-huit juin mil

neuf cent dix-neuf, en un seul exemplaire
qui restera &pod dans les archives du Gouvernement de la Rpublique Franeaise et clrer les dcisions;
dont les expditions authentiques seront re60 Des poursuites seront exerdes contre les
mises chacune des Puissances signataires').
(Urnteazd semnaturile plenipotenliarilor).
PROTOCOLE

En vue de pdciser les conditions dans lesquelles devront tre excutes certaines
clauses du Trait sigd it la date de ce jour,
il est entendu entre les Hautes.Parties Contractontes que:

personnes qui auraient commis des actes dlictueux en ce qui concerne la liquidation des
biens allemands, et les Puissances allies et
associks recevront les reseignements et preu-

ves que le Gouvernement allemand pourra

fournir ce sujet.
Fait it Versailles, le vingt-huit juin, mil
neuf cent dix-neuf.
(Urmeazd sentrditurile plenipotenfiarilor).

2. TRATATUL DELA ST. GERMAIN

TRAITE DE PAIX
entre les Puissances allies et associes et l'Autriche
Protocole et d'clarations signs Saint Germain-en-Laye le 10 Septembre 1919

Sec'ion IV

des frontires de la Roumanie, telles qu'elles

ROUMANIE

seront ultrieurement fixes par les P,incipales Puissances allies et associes.

Art. 59. L' Antriche renonce en ce qui

la concerne, en faveur d, la Roumanie, it
tous droits et titres sur la partie de l'ancien duch de Bukovine comprise en dm.

Puissances allies et associes des dispositions que ces Puissances jugeront ni:cessaires
pour protger en Roumanie les intrts des

Art 60. La Roumanie adhre l'insertion dans un Trait avec les Principales

11 Ratifi par la Roumanie le 9 avril 1920.

Trait de Neuilly sign le 29 novembre

Trait de St. Germain sigd le 10 septembre 1919, ratifi par la Roumanie le 26 sep-

1919, ratifi par la Roumanie le 20 septem-

tembre 1920.
Trait de Trianon sign le 4 juin 1920, ra .

Trait de Lausanne sign le 21 juillet 1923

tatifi par la Roumanie le 6 Ada 1921.

bre 1920.

tifi par la Roumanie le 21 septembre 1921.

www.digibuc.ro

510

DOCUMENTE MATATUL DE PACE DELA ST. GERMAIN

habitants qui diffkent de la majorit de la

population par la race,la langue ou la religion.

La Roumanie adhre galement it rinser

tion dans un Trait() avec les Principales

Puissances allies et associks cics dispositions que ces Puissances jugeront ncessaires pour protger la libert du transit et un
rgime quitable pour le commerce des autres
nat ions.

Art. 61.

La proportion et la nature des

charges financikes de l'ancien Empire d'Autriche que la Roumanie aura It supporter

en raison du territoire plac6 sous sa souverainet, seront fixes conformment l'ar-

ticle 203, Partie IX (Clauses financikes),

prsent Trait.

Das conventions ultkieures rgleront tou-

tes questions qui ne seraient pas rgles

par le prsent Trait6 et que pourrait faire
natre la cession dudit territoire.

3. TRATATUL DELA TRIANON

TRAITE DE PAIX
entre les Pus: sances &Nees et associees1) et la Hingrie
Protocole et Dclaration du 4 Juin 1920 (Trianon 2).

PARTIE I (Art. 1-26 et annexe) Pacte

de la Socit des Nations, vezi mai sus p. 397.

PARTIE II (Art. 27-35) Frontires de la

Hongrie, vezi capitolul privitor la fruntaria Romniei reprodus mai departe la p. 616.

PARTIE III (Sections IIX, art. 36-78)

Clauses politiques europennes.

SECTION Ill
Roumanie
Art. 45.

La Hongrie renonce, en ce qui la

concerne, en faveur de la Roumanie, tous

Art. 46.
Une Commission compose de
sept membres, dont cinq seront nomms par
les Principales Puissances allies et associes,
un par la Roumanie, un par la Hongrie, sera
constitue dans les quinze jours qui suivront
la mise en vigueur du prsent Trait,
pour fixer sur place le trac6 de la ligne frontike prvue l'article 27-30Partie II (Frontikes de la Hongrie). 4)

Art. 47. La Roumanie reconnat et confirme, vis--vis de la Hongrie, son engagement d'agrer l'insertion dans un Trait conclu avec les Principales Puissances allies et
associes des dispositions juges nkessaires
par ces Puissances pour protger en Rouma-

droits et titres sur les territoires de l'an-

nie les intrks des habitants qui diffkent

sent Trait ou par tous autres Trait& conclus en vue de rgler les affaires actuelles,
comme faisant partie de la Roumanie 3).

nancikes de la Hongrie, que la Roumanie

cienne monarchie austro-hongroise, situs au

deli des frontikes de la Hongrie, telles qu'elles sont fixes l'article 27, Partie II (Frontikes de la Hongrie), et reconnus par le pl.&

1) Les tals Unis d'Amrique,l'Empire Britannique, la France, l'Italie et le Japon, Paissances dsignes dans le prkent Trait comme
Principales Puissances allies et associks, la
Belgique, la Chine, Cuba, la Grece, le Nica-

de la majorit de la population par la race,

la langue ou la religion, ainsi que pour protger la libert da transit et un rgime quitable pour le commerce des autres Nations :
La proportion et la nature des charges fiaura supporter en raison du territoire plac6

principii, precum i la cele in legaturii ea interese romnesti, care n'au un corespunzittor

in tratatul dela Versailles. Textul este ad-

ragua, le Panama, la Pologne, le Portugal,

notat de d-nii N. Lahovary, consilier de legatie, si I. D. Condurachi, prim secretar, cu articolele corespanzatoare din tratatele de pace
dela St. Germain, Neuilly i Lausanne si cu
conventiiile internationale interesnd Romnia, incheiate ulterior pe baza acestor tratate..

sances allies at associes, d'une part...

2) Cuprinde numai reproducerea articolelor in vigoare referitoare la chestiunile de

3) St. Germain art. 59.

4) St. Germain art. 59 ; Neuilly art. 38.

la Roumanie,
Serbe-Croate-Slovne, le
Siam et la Te co-Slovaquie, constituant avec
les Principales Puissances ci-dessus, les Puis-

5 St. Germain art. 60 ; Versailles art. 93.

www.digibuc.ro

FOLITICA EXTERNA

sous sa souverainet, seront fixes conf ormment l'article 186, Partie IX (Clauses
financieres) du present Trait.
Des conventions ultrieures rgleront tou-

tes questions qui no seraient pas rgles

par le present Trait et que pourrait faire
naitre la cession dudit territoire. 7)

611

qui y different, par la race et la langue, de

la majorit de la population, pourront, dans

le dlai de six mois dater de la mise en

vigueur du present Trait, opter pour l'Autriche, la Hongrie, l'Italie, la Pologne, la
Roumanie, l'Etat serbe-croate-slovene ou
l'Etat tchco-slovaque, selon que la majorite de la population y sera compose de

personnes parlant la imbue langue et ayant

la mme race qu'elles. Les dispositions de
l'article 63, concernant l'exercice du droit
d'option, seront applicables l'exercice du
droit reconnu pax le present article 4).

SECTION VI
Protection des minorits

V. mai departe, p. 597.

SECTION VII
Clauses concernant la nationalit

Art. 61. Toute personne ayant l'indi-

genat (pertinenza) sur un territoire faisant

antrieurement partie des territoires de l'ancienne monarchie austro-hongroise acquerra
de plein droit et a l'exclusion de la nationalit hongroise, la nationalit de l'Etat exeront la souverainet sur lcdit territoire 2).
Art. 63. Les personnes 'Ogees de plus de

Art. 65. Les Hautes Parties Contrac-

tantes s'engagent a n'apporter aucune entrave l'exercice du droit d'option prvu

par,le present Trait ou par les Traits concha entre les Puissances allies et associes
et l'Allemagne, l'Autriche ou la Russie, ou
entre lesdites Puissances allies et associes
elles-mmes, et permettant aux interesss

d'acqurir toute autre nationalit qui leur

serait ouverte 5).

18 ans, perdant leur nationalit hongroise

Art. 66. Les femmes maries suivront

la condition de leurs maris et les enfants

dater de la mise en vigueur du present Trait,

Section 0).

et acqurant de plein droit une nouvelle gs de moins de 18 ans suivront la condition

nationalit en vertu de l'article 61, auront de le= parents pour tout ce qui concerne
la facult, pendant une priode d'un an a l'application des dispositions de la prsente
d'opter pour la nationalit de l'Etat dans

lequel elles avaient leur indignat avant d'acqurir leur indignat dans le territoire transWe.

SECTION VIII

L'option d mari entrainera celle de la

Clauses politiques concernant certains Etais

d'Europe

de leurs enfants ages de moins de 18 ans.

Les personnes ayant exerc le droit d'op-

Art. 70.La Hongrie s'engage reconnoitre et It agrer ,en ce qui la concerne,

tion ci-dessus prvu devront, dans les douze

mois qui suivront, transporter leur domicile

tons arrangements quo les Puissances allies

femme et l'option des parents entranera celle

dans l'Etat en faveur duquel elles auront

et associes passeront ou ont pass avec la

Turquie et la Bulgarie relativement aux

droits, interets et privileges quelconques,

Elles seront Iibres de conserver les biens auxquels la Hongrie et les ressortissants honimmobiliers qu'elles possdent sur le terri- grois pourraient prtendre en Turquie et en
toire de l'autre Etat oa elles auraient eu Bulgarie et qui ne sont pas l'objet de dispoleur domicile antrieurement leur option. sitions du present trait 7).
Elles pourront emporter lours biens meuArt. 72. 1. La Hongrie reconnat et s'enWes de toute nature. Il ne leur sera impose, gage respecter, comme permanente et inade ce fait, aucun droit ou taxe soit de sortie, lienable, l'independance de tons les terrisoit d'entre 3).
toires qui faisaient partie de l'ancien empire
Art. 64. Les personnes qui ont l'indi- de Russie au 1-er add 1914.
opt.

gnat dans un territoire faisant partie de

Conformment aux dispositions insres

l'ancienne monarchie austro-hongroise, et l'article 193, Partie IX (Clauses financieres)

1) St. Gelman art. 61 ; Versailles art.

92 al. 2, 108, 114.

2) St. Germain art. 70 ;
3) St. Germain art. 78.

4) St. Germain art. '80.

2) St. Germain art. 81.
4) St. Germain art. 82.
7) St. Germain art. 86.

www.digibuc.ro

DOCUMENTE : TRATATUL DE PACE DELA TRIANON

512

et l'article 227, Partie X (Clauses conomi-

clues) du prsent Trait, la Hongrie reconnat dfinitivement en ce qui la concerne

l'annulation des Trait(s de Bucarest et de
Brest-Litovsk, air si que de tous autres traits,

accords ou conventions pass& par l'ancien

Gouvernement austro-hongrois avec le Gouvernement maximaliste en Russie.
Les Puissances allies et associes rser-

vent expressment les droits de la }lassie

obtenir de la Hongrie toutes restitutions
et rparations basks sur les
du prsent Trait.

principes

2. La Hongrie s'engage reconnaitre la

pleine valeur de tons les trait& ou arrangements que les Puissances allies et associes
passeraient avec les Etats qui se sont eonstitus ou se constitueront sur tout ou partie
des territoires de l'ancien empire de Russie,

tel quil existait au 1-er aot 1914, et 4

reconnoitre les frontires de ces Etats, telles
qu'elles seront ainsi fixes 4).
Dispositions gnrales

Art. 73.L'indpendance de la Hongrie esiy

inalinable, si ce n'est du consentement du
Conseil de la Socit des Nations. En consquence, la Hongrie s'engage s'abstenir,
sauf le consenternent dudit Conseil, de tout
acte de nature A compromettre son indpendance, directement ou indirectement et par
quelque voie que ce soit, notamment et jus-

qu'A son admission comme Membre de la

Socit des Nations, par voie de participation aux affaires d'une autre Puissance 2).
Art. 74.La Hongrie &dare ds prsent
reconnaitre et agrer les frontikes de l'Autriche, de la Bulgarie, de la Grce, de la Po-

logne, de la Roumanie, de l'Etat -serbe-

croate-slovAne et de l'Etat tchco-slovaque,

telles que ces frontikes auront 6t6 fixes par
les Principales Puissances allies et associes 3).
La Hongrie s'engage reconnaltre la pleine

valeur des Trait& de Paix et Conventions

additionnelles qui sont ou seront conclus
par les Puissances allies et associes, avec
les Puissances ayant combattu aux cts de
l'ancienne monarchie austro-hongroise,

2) St. Germain art. 88;

3) St. Germain art. 89; Neuilly art. 59;
Lausanne art. 26;
4) St. Germain art. 90-; Neuilly art. 60 ;
Lausanne art. 25 ;

ront prises concernant les territoires de Pancien empire allemand, de l'Autriche, du royaume de Bulgarie et de l'empire ottoman,
et A reconnoitre les nouveaux Etats dans les
frontikes qui leur sont ainsi fixes ').
Art. 75. La Hongrie rononce, en ce qui la
concerne, en faveur des Principales Puissances allies et associes it tout ses droits et

titres sur les territoires qui appartenaient

antrieurement l'ancienne monarchie austro-hongroise et qui, situs au delb, des nouvelles frontires de la Hongrie telles qu'elles
sont dcrites l'article 27, Partie II (Frontikes de la Hongrie), ne sont actuellement
l'objet d'aucune autre stipulation.
La Hongrie s'engage reconnaitre les dispositions que les Principales Puissances allies et associes prendront relativement

territoires, notamment en ce qui concerne la nationalit des habitants b).

Art. 76.Aucun des habitants des territoices

res de l'ancienne monarchie

SECTION XI

1) St. Germain art. 87.

agrer les dispositions qui ont 6t6 ou se-

austro-hon-

groise ne pourra tre inquit ou moleste6

soit en raison de son attitude politique depuis le 28 juillet 1914 jusqu'it la reconnaissance dfinitive de la souverainet sur ces
territoires, soit en raison du rAglement de sa

nationalit en vertu du prsent Trait 6).

Art. 77. La Hongrie remettra sans dla-

aux Gouvernements allis ou associs intresss les archives, registres, plans, titres et do-

cuments de Unite nature appartenant aux

administrations civile, militaire, financike,
judiciaire ou autres des territoires cds. Si
quelques-uns de ces documents, aechives,
registres, titres ou plans avaient t dplacs, ils seront restitus par la Hongrie sur
la demande dos Gouvernements allis ou
associs intresss.

Dans le cas oa les archives, registres.

plans, titres ou documents viss l'alina
1-er et n'ayant pas un caractre militaire
concerneraient galement les administra-

tions hongroises et oa, en consquence, leur

remise ne pourrait avoir lieu sans prjudice
pour ces dernikes, la Hongrie s'engage, sous
condition de rciprocitk, A, en donner communication aux Gouvernements allis et associs intresss 7),

SI. Germain art. 91.

6) St. Germain art. 92; Neuilly 61.
7) St. Germain art. 93 ; v. Conventions
No. 3 et 4 avec la Hongrie signes le 16
5)

avril 1924.

www.digibuc.ro

:03

POLITICA EXTERNA

sera pourvu, par conventions

Art.

separes entre la Hongrie et chacun des

Etats auxquels un territoire de l'ancien

royaume de Hongrie a t transfre on qui

sont lies du dmembrement de l'ancienne
monarchie austro-hongroise,

au rglement

des intrts des habitants, notamment en

ce qui concerne leurs droits civils, leur commerce et l'exercice de leur profession. 7)

PARTIE IV (Sections IIV, art. 79-101)

En sus des payements ci-desArt. 168.

sus prvus, la Hongrie effectuera, en se conformant la procedure tablie par la Commission des reparations, la restitution en es'Aces

des

espces

enleves,

saisies

ou

squestres, ainsi que la restitution des ani-

maux, des objets de toute sorte et des valeurs enlevs, saisis ou squestrs dans les
cas o il sera possible de les identifier soit
sur les territoires appartenant it la Hongrie
o ses allies, soit sur les territoires rests

Intrts hongrois hors d'Europe.

en possession de la Hongrie ou de ses allies

PARTIE V (Sections IV, art. 102-143).

Clauses militaires, narales et ariennes.

Trait 4).

En vue de rendre possible la preparation

d'une limitation gnrale des armements de
toutes les Nations, la Hongrie s'engage observer strictement les clauses militaires, navales el ariennes ci-apres stipules.
SECTION I
Clauses mtlitaires 2)

jusqu' la complete execution du present

SECTION II
Dispositions particulires
Par application des disposiArt. 175.

tions de l'article 168, la Hongrie s'engage it

rendre respectivement chacune des Puissances allies et associes tous les actes, documents, objets d'antiquit et d'art, et tout
materiel scientifique et bibliographique en-

ley& des territoires envahis, gulls appartiennent a l'Etat ou aux administrations

CHAPITRE I

provinciales, communales, hospitalires ou ec-

clsiastiques ou a d'autres institutions pu-

Clauses giarales

bliques ou prives 5).

La Hongrie restituera galeArt. 176.
la mise en vigueur du present Trait, les forces ment les choses de mme nature que celles
militaires de la Hongrie devront tre de- vises l'article 175, qui auront t enleves
mobilises dans la mesure prescrite ci-apres. depuis le 1-er juin 1914 des territoires cedes,
Le service militaire obliga- exception faite des choses achetes des proArt. 103.
toire pour tous sera aboli en Hongrie. L'ar- pr itaires prives.
me hongroise ne sera, it l'avenir, constitue
La Commission des reparations appliquera,
et recrutee que par engagements volon- s'il y a lieu, it ces choses les dispositions de
taires 3).
Particle 191, Partie IX (Clauses financieres)
present Trait 6).
art. 144-156). duArt.
PARTIE VI (Section
177..
La Hongrie rendra respectiPrisonniers de guerre et sepultures.
vement chacun des Gouvernements allies
PARTIE VII (art. 157-160) Sanctions. ou associes intresss tout les actes, documents et mmoires historiques possds par

Art. 102.Dans les trois mois qui suivront

PARTIE VIII. (Section I, art. 161-174

ses tablissements publics, qui ont un rap-

Rparations,vezi mai sus la p. 462 si 559

des territoires
cedes et qui en ont t loigns depuis le 1-er

avec 6 Annexes, et SectionII, art. 175-178 )

actele incheiate in 1924 la Geneva cu privire

la reconstructia financiara a Ungariei i la

plata reparatiilor datorite de dinsa.
1) St. Germain art: 94; v. Conventions
No. 8 et 13 (commerce) avec la Hongrie signes

le 16 avril 1924.
2) v. Trait de Versailles annot.
3) St. Germain art. 119; Neuilly art. 65;
Versailles 173.

4) v. Accord forfaitaire avec la Hongrie du

16 avril 1924 et les Accords forfaitaires avec

port direct avec l'histoire

janvier 1868. Cette dernire priode, en ce

qui concerne l'Italie, remontera la date de
la proclamation du Royaume 7).
l'Autriche (lu 3 novembre 1924.

St. Ger-

main art. 181; Neuilly art. 125 al. I, avec

modifications.

5) St. Germain art. 191 ; Neuilly art 126.

v. Convention relative aux archives No. 32
sign& a Rome le 6 avril 1922.
6) St. Germain art. 192; Neuilly. art. 126.
S t. Germain art. 193 ; Neuilly art. 126 al I.

www.digibuc.ro

514

DOCUMENTR : TRATATUD DELA TRIANON

En ce qui concerne tous objets ou docu ments ayant un caractre artistique, archologique, scientifique ou historique et faisant
partie de collections qui appartenaient anciennement au Gouvernement de la monarchie austro-hongroise ou la Couronne, lorsgulls ne font pas l'objet d'autres dispositions du prsent Trait, la Hongrie s'engage:

a) ngocier avec les Etats intresss,

des rparations en vertu (les dispositions de

l'article 181 3).
Art. 186.
1. Chacun des Etats auxquels
un territoire de l'ancienne monarchie austrohongroise est transfra et chacun des Etats
Os du dmembrement de cette monarchie,
y compris la Hongrie, devront, en tant quo
des territoires leur sont reconnus conforMment au prsent Trait, assumer la respon-

documents ci-dessus viss, qui devraient ap-

telle qu'elle tait constitue le 28 juillet 1914.

lorsqu'elle en sera requise, un arrangement sabilit d'une part de la dette de l'ancien

amiable en vertu duquel toutes parties des- Gouvernement hongrois, spcialement gage
dites collections ou tous ceux des objets ou sur des chemins de fer on d'autres biens,

partenir au patrimoine intellectuel desdits La part it assumer par chaque Etat sera celle
Etats, pourron, tre titre de rciprocit qui, de l'avis de la, Commission des rpararapatris dans leur pays d'origine ;
tions, reprsente la part de dette gage affb) et it ne rien aliner ou disperser desdites
collections et it ne disposer d'aucun desdits
objets pendant vingt annes, moins qu'un
arrangement spcial ne soit intervenu avant
l'expiration de ce dlai, mais it assurer leur
scurit et leur bonne conservation et it les
tenir, ainsi que les inventaires, catalogues
et documents administratifs relatifs auxdites
collections, la disposition des tudiants ressortissants de chacune des Puissances allies
et associes 3).

Rciproquement, la Hongrie aura le droit

de s'adresser auxdits Etats, et notamment

l'Autriche, pour ngocier dans les mmes

conditions que ci-dessus, les arrangements
ncessaires au rapatriement en Hongrie des
collections, documents et objets ci-dessus
viss auxquels s'appliqueront les garanties
prvues l'alina b.
Art. 178.
Les nouveaux Etats ns de
I 'ancienne monarchie austro-hongroise et les

Etats qui recoivent une partie du terrritoire

de cette monarchie s'engagent rendre au
Gouvernement hongrois les actes. documents
et mmoires ne remontant pas plus de vingt
annes, qui ont un rapport direct avec l'histoire ou l'administration du territoire hongrois

et qui ventuellement se trouveront dans

les territoires transfrs 2).

PARTIE IX (art. 180-199) Clauses linaneires.

Art. 183.
al. 7. Le payement des dpenses des armes emploves aux oprations
effectues postrieuremeUt au 3 novembre
1918 aura priorit dans la mesure et les conditions qui seront fixes par la Commission

') St. Germain art. 196.

2) St. Germain art. 193 al 2.

rente aux chemins de fer, et autres biens transfrs audit Etat aux termes du prsent Trait

on des traits et conventions complmentakes.

Le montant de l'obligation encourue con-

cernant la dette gage plise en charge par

chaque Etat, la Hon grie excepte, sera valu par la Commission des rparations d'aprs
tels principes que celle-ci jugera quitables.

La valeur a insi fixe sera dduite de la somme

duo it la Hongrie par l'Etat envisag, du

chef (les biens et proprits du Gouvernement hongrois, ancien on actuel, qui sont
acquis par cet Etat avec le territoire transMr& Chaque Etat sera seulement responsable de la part de la dette gage dont il
prend la charge aux termes du prsent article, et les porteurs de la part de dette gage
assume par un Etat cessionnaire n'auront de

recours contre aucun autre Etat.

Les biens spcialement affects A, la garantie des dettes vises au prsent article
demeureront spcialement affects it la garantie des nouvelles dettes. Mais, au cas o
le prsent Trait aurait pour consquence
de rpartir ces biens entre plusieurs Etats,
la fraction situe sur le territoire de l'un d'eux

garantira la part de la dette assume par ledit Etat it l'exclusion de toute autre part
de la dette.
En vue de l'aplication du prsent article,
seront considres comme dettes gages les
engagements de payer pris par l'ancien
Gouvernement hongrois et relatifs 6. l'achat
de lignes de chemins de fer ou de proprits
de male nature. La rpartition des charges
qui rsultent de ces engagements sera dtermine par la Commission des rparations
3) La Roumanie a renonc au payement de
ces dpenses (fvrier 1924).

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

515

de la mme manire que pour les dettes

entre telle catkgorie (le revenus daus le territoire rparti conformment au prsent
Les dettes dont la charge est transfre, Trait et les revenus correspondants de la
aux termes du prsent article, seront libel- totalit de l'ancien territoire hongrois qui,
les dans la monnaie de l'Etat qui en as- de l'avis de la Commission des rparations,
sume la charge, au cas oa la dette primitive seront les plus aptes donner la juste metait libelle en monnaie de papier austro- sure des facults contributives respectives
hongroise. Le taux adopt pour cette con- de ces territoires. Les revenus de la Bosnie
version sera le taux auquel l'Etat qui as- et de l'Herzgovine n'entreront pas en
suite la dette aura fait le premier change compte dans ce tulcul. Toutefois, lorsqu'andes couronnes papier austro-hongroises con- trieurement au 28 juillet 1914, il existait
tre sa propre monnaie. La base de la con- des accords financiers relatifs it la dette puversion de la couronne papier austro-hon- blique hongroise non gage, reprsente par
groise en la monnaie dans laquelle les titres des titres, la Commission des rparations
seront libells sera soumise l'approbation pourra tenir compte de ces accords en prode la Commission des rparations qui pourra, cdant it la rpartition de cette dette entre
si elle le juge opportun, exiger que l'Etat qui les Etats ci-dessus mentionnes.
effectue cette conversion en modifie les conL'obligation stipule au prsent article
ditions. Une telle modification ne sera re- concernant la dette reprsente par des tiguise que si la Commission est d'avis que la tres sera execute dans les conditions fixes
valeur, d'aprs le change sur l'tranger, de par l'Annexe ci-aprs.
la monnaie ou des monnaies substitues it
Le Gouvernement hongrois sera seul resla monnaie dans laquelle les titres anciens ponsable de tous les engagements contract&
taient libells, est sensiblement inflieure, antkrieurement au 28 juillet 1914 par l'anlors de la conversion, it la valeur, d'aprs le cien Gouvernement hongrois, mitres que les
change sur l'tranger, de, la monnaie pri- engagements reprsents par des titres de
gages.

mitive.

rente, bons, obligations, valeurs et billets

Si la dette hongroise primitive &sit libell& en une o plusieurs monnaies tran-

expressment viss au prsent Trait&

Aucune des dispositions du prsent ar-

Ores, la nouvelle dette sera libelle dans la

ou les mmes monnaies.

ticle ni de l'Annexe ci-aprs ne s'appliquera

la nouvelle dette sera libelle en livres ster-

ban que i).

aux titres de l'ancien Gouvernement honSi la dette hongroise primitive tait li- grois dposs it la Banque d'Autriche-Honbelle en monnaies d'or austro-hongroises, grie en couverture des billets rnis par cette
ling et en dollars des Etats-Unis d'Amerique, par des montants quivalents, d'aprs
les poids et titres respectifs des trois monnaies aux termes des lgislations en vigueur
le 1-er janvier 1914.

Au cas o les anciens titres stipulaient,

explicitement, le choix d'un taux fixe de
change, sur l'tranger ou tout autre option
de change, les nouveaux titres devront comporter les Wines avantages.

ANNEXE

La dette rpartir comme il est indiqu

l'article 186 est l'ancienne dette publique
hongroise non gage, reprsente par des titres, telle qu'elle tait constitue le 28 juillet
1914.

Dans un Mai de trois mois compter de

la mise en vigueur du. prsent Trait, les
2,Chacun des Etats auxquels un terri- Etats prenant leur charge l'ancienne dette
toire de l'ancienne monarchie austro-hon- publique hongroise non gage, estampillegroise est transfr et chacun des Etats ns ront, s'ils ne l'ont dj fait, avec un timbre
du dmembrement de cette monarchie, y spcial chacun d'eux, tous les titres de
compris la flongrie, devront assumer la res- cette dette existant sur leurs territoires responsabilit d'uno part de la dette publique pectifs. II sera pris note des numros des ti-

hongroise non gage, reprsente par des titres, telle qu'elle tait constitue le 28 juillet

3914, et calcule, en prenant pour base la

movenne des trois annes financires 1911,

191.2 et 1913, d'aprs le rapport existant

tres ainsi estampills et ces numros seront

envoy& it la Commission des rparations
avec les autres documents relatifs it cette
opration d'estampillage.
Les porteurs des titres dtenus sur le ter.

1) Versailles art. 254 annot.

www.digibuc.ro

516

OCUMENTE : TRATATUL DELA TRIANON

ritoire, d'un tat. qni doit les estampiller

aux termes de la prsente Annexe, deviendront, du jour de la mise en vigneur du pre-

sent Trait, cranciers dudit tat pour la

valeur do ces titres et ils ne pourrol t exercer
de recours contre ancun autre Etat.

Lorsque l'estampillage aura montr que

le montant des titres provenant d'une emis-

sion don't& de l'ancienne dette publique

hongroise non gage, dtenus sur le territoire d'un Etat. est infrieur a la part de

gislations en vigneur le 1-er janvier 1914.

Au cas o les anciens titres stipulaient,
explicitement on implieitement, le choix
d'un taux fixe de change stir retranger, on
tonte antre option de change, le's nouveaux
titres devront comporter les Marries avantages.

Lorsque Pestampillage aura- montre que

le montant des titres provenant d'une emis-

ladite emission mise sa charge par la Com-

sion donne de Pancienne dette publique

hongroise non gage. et dtenus sur le territoire d'un tat, est suprieur a la part do

remettre cette Commission de nouveaux

mission des reparations, ledit tat devra

mission des reparations, ledit ttat devra

ladite emission mise sa charge par la Com-

titres d'un montant gal it la difference. constate. La Commission des reiterations fixera

recevoir de cette Commission une part dftment proportionnelle de chacune des nouvelles emissions de titres faites conform&

la forme de ces nouveaux titres et le montant des coupures. Ces nouveaux titres confereront, en ce qui concerne rintrt et Pamortissement, les mmes droits clue les anciens titres gulls remplacent. Toutes leurs
autres caractristiques wont determines
avec l'aprobation de la Commission des reparations.
Si le titre primitif tait libelle en monnaie

de papier austro-hongroise, le nouveau titre

par lequel il sera remplace sera libell en

monnaie de l'Etat metteur. Le taux adopt

pour cette conversion sera le taux auquel

l'Etat metteur aura fait le premier change

des couronnes-papier austro-hongroises con-

tre sa propre monnaie. La base de la con

version de la couronne-papier austro-hongroise en la monnaie dans laquelle les titres
seront libells sera soumise l'approbation
de la Commission des reparations qui pourra,
si

ment aux dispositions de la prsente Annexe.

Les porteurs de titres de l'ancienne dette

publique hongroise non gage, dtenus en

dehors des Etats auxquels un territoire de
Pancienne monarchie austro-hongroise a t
tfansfr on qui sont ns dn dmembrement

de cette monarchic, y compris la Hongrie,

remettront par l'intermdiaire de leurs Gou-

vernements -respectifs la Commission des

reparations les titres dont ils sont porteurs.
En retonr, cette Commission lour dlivrera
des certificats lear donnant droit a, une part
&intent proportionnelle de chacune des nonvelles emissions de titres, faites pour change
des titres correspondents remis conform-

ment aux dispositions de la prsente Annexe.

Les Etats ou portenrs qni auront droit

une part de chacune des nouvelles emissions

elle le juge opportun, exiger que l'tat de titres, faites conformment aux dispositions de la prsente Annexe, recevront une
part du montant total des titres de chacune

qui effectue cette conversion en mcilifie les

conditions. Une telle modification ne sera
requise que si la Commission est d'avis que
la valeur, d'apres le change sur l'tranger
de la monnaie ou des monnaies substituoes
a la monnaie dans laquelle les titres anciens
taient libells, est sensiblement infrienre.
lors de la conversion, a la valeur, d'apres le

de ces tnissionr, culcule d'apres le rapport

existant entre le montant des titres de l'ancienne emission qu'ils dtenaient et le men-

Si le titre primitif tait libelle en tine on

plusieurs monnaies trangeres le nouveau
titre sera libell dans la on les mmes mon-

mis en execution do la prsente Annexe, en

change snr rtranger. de la monnaie

naies. Si le titre primitif tait libell on monnaie d'or austro-hongroises le nouveau ti-

tre sera libell en livres sterling et en dollars or des Etats-Unis pour des montants
equivalents, les equivalences tant determines d'apres le poids et les titres respectifs des trois monnaies, aux termes des le-

tant total de l'ancienne emission presentee

pour change la Commission des reparations en execution de la prsente Annexe.
La Commission des reparations pourra si
elle le inge opportun conclure des arrangements a.vec les porteurs de nouveaux titres
vue de remission d'emprunts d'unification
par chacun des Etats dbitenrs. Les titres
de ces emprunts seront substitus aux titres
mis en execution de la prsente Annexe it
des conditions fixes spills entente entre la
commission et les porteurs.

L'Etat assumant la responsabilit d'un

titre de l'ancien Gonvernement hongrois

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

prendra galement la charge des coupons on

de Pannuit d'amortissement de co. titre cirri,
depuis la mise en vigueur du present Trait,
seraient devenus exigibles et n'euraient pas
t pays 1).

la dette repartir comme il est indiqu

a l'article 186 comprend, en sus de l'ancienne

dette publique hongroise non gage. dont il

est question ci-dessus, la part de dette au-

trichienne dont la charge incombait au Gouvernement de l'ancien royaume de Horgrie

en execution de la Convention additionnelle
approuve par la loi austro-borgroise du 30
dcembre 1907 (B. L. I. No. 278) et qui reprsente la contribution la dette gnrale
de l'Autriche-Hongrie des territoires &pendant de la Sainte-Couronne de Hongrie.

517

Trait, chacun des tats auxquels, conformment au present Trait, un territoire de

l'ancienne monarchie arstro-hongroise a t
transfer ou qui sont lies du dmembrement

de cette monarchie, y compris la Hongrie,

estampilleront, s'ils Be l'ont &A fait, avec
un timbre special chacun d'eux, les diffe-

rents titres correspondent it la part de la

dette de guerre de l'ancien Gouvernement
hongrois, represent& par des titres, dtenue
stir leurs territoires respectifs et lgalement
mise avant le 31 octobre 1918.

Les valeurs ainsi estampilles seront e-

changes contre des certificats et retirees de

la circulation; il sera pris note de leurs nuineres et elles seront envoyes la Commission des reparations avec tons les documents

Cheque &at qui, en vertu du present se rapportant it cette operation d'change.

Le fait pour un ttat d'avoir estampill
et remplue des titres par des certificats

Traite, assume une part de la dette autrichienne dont il est question au precedent
paragraphe, devra remettre la Commission
des reparations de nouveaux titres, pour un

montant gal la part de ladite dette autrichienne qui lui est attribue.
Le libell de CPS titres sera fix par la Com-

mission des rparations. 11 devra reproduire

aussi exactement (pre possible le libell des
anciens titres autrichiens auxquels ces titres
devront tre substitus, pour tre remis aux

tats ou porteurs de titres autrichiens, qui

dans les conditions prvues au present article n'impliquere pas pour cet tat l'obli-

gation d'assumer ou de reconnaitre de ce fait

tine charge quelconque a moins qu'il n'ait

donne lui-mme cette signification precise
aux operations d'estampillage et de remplacement.

Les tats ci-dessus mentionnes, l'exception de la Hongrie, ne seront tenus d'aucune obligation a raison de la dette de

ont droit it une part de chacune des nouvel- gnerre de l'ancien Gouvernement hongrois, en
les emissions de titres, faites conformment quelque lieu que se trouvent les titres de
aux dispositions de l'Annexe l'article 203 cette dette. fluais, les Gouvernements de ces
du 'hait avec l'Autriche.
ttats ni leurs ressortissants ne pourront,
Ail, 187
i kii cas oa les nouvelles en aucun cas, exercer de reconrs contre
frontires, telles qu'elles sont fixes par le d'autres tats, y compris la Hongrie, pour
pi sent Trait, viendraient fractiomier une les titres de del-1-e de guerre dont eux-memes
circonscription administrative qui avait en .ou leurs ressortissants sont les propriepropre la charge d'une dette publique rep- taires.
lirement constitme, chacune des parties
La charge de la part de dette de guerre de
nouvelles de ladite circonscription prendra l'ancien Gouvernement hongrois, qui, antune part de cette dette, determiner par rieurement it la signature du present Trait,
la Commission des reparations d'aprs les tait la proprit des ressortissantir ou des
prineipes tablis par Particle 186 du pr( sent Gouvernements des tats autres que les
Trait pour la rpartition des dettes d'tats. ttats auxqiiels un territoire de Vancienne
La Commission des reparations reglera les monarchie austro-hongroise se trouve attrimodes d'excution.
bud conformment au present Trait, sera
2. La dette publique de Bosnie et d'Her- exclusivement support& par le Gouvernezgovine sera consider& comme dette de ment hongrois, et les autres tats ci-dessus
circonscription administrative et non comme mentionns ne seront en aucune mesure res(lette publique de l'ancienne monarchie au- ponsables de cette part de la dette de guerre.
stro-hongroise 2).
Les dispositions du present article ne
s'appEqueront pas aux titres de Pancien GouArt. 188.
Dens un &lei de deux mois
compter de la misc en vigueur du present vernement hongrois qui ont t &poses par

') St. Germain, art. 2P3.

2) St. Germain, art. 204.

www.digibuc.ro

518

DOCUMENTE TRATATUL DELA TRIANON

lui la banque d'Autriche-Hongrie en converture des billets mis par cette banque.
Le Gouvernement hongrois sera seul responsable de tous les engagements contract& durant la guerre par l'ancien Gouvernement hongrois, autres que les engagements

reprsents par des titres de rente, bons,

obligations, valeurs et billets expressment

vises au present Trait 1).
Art. 191.
Les Etats, auxquels un territoire de l'ancienne monarchie austro-hongroise a t transfr on qui sont ns du demembrement de cette monarchic, acquerront tons biens et proprits appartenant au
Gouvernement hongrois ancien ou actuel et
situ& sur lours territoires respectifs.
Au sens de present article, les biens et propriets du Gonvernement hongrois ancien
ou actuel seront consider& comme comprepant les biens de Pancien royaume de Hongrie et les intrts de ce royaume dans les
biens indivis appartenant it la monarchic
austro-hongroise, ainsi qne toutes les proprits de la Cooronne et que tous les biens
prives de l'ancienne famille souveraine d'Autri eh e-}Tongrie.

Les Etats ci-dessus mentionns ne pourront toutefois &lever aucune prtention sur
les biens et proprits du Gouvernement
ancien ou actuel (le la Hongrie, situs en dehors de leurs territoires respectifs.
La valeur des biens et proprits acqnis
par les diffrents Etats, la Hongrie excepte,
sera fixe par la Commission des reparations

pour etre porte au debit (le l'Etat acquereur et au credit de la Hongrie, valoir sur
les sommes dues au titre des reparations.

l'opinion de la Commission des rparations,

correspondrait a des dpenses faites sur les
biens et proprits acquises. La valeur &duke sera fixe par ,la Commission des re-

parations d'apres tels principes qu'elle ju-

gera quitables.
Parmi les biens et propriets du Gouvernement hongrois ancien ou actuel il faut
comprendre une part des biens immobiliers
de toute nature en Bosnie-Herzgovine, pour
lesquels le Gouvernement de l'ancienne monarchie austro-hongroise a, en vertu de l'article 5 de la Convention du 26 fvrier 1909,
pay 2.500.000 livres turques au Gouverne-

ment ottoman. Cette part sera proportionne A la contribution suporte par l'ancien

royaume de Hongrie dans ledit pavement et

la valeur, estime par la Commissi n des reparations, en sera porte au credit de la Hon-

grie au titre des reparations.

Par exception aux dispositions ci-dessus
seront transferees sans payement:
1. les biens et proprits des provinces,
communes et autres institutions locales autonomes de l'ancienne monarchie austro-

hongroise ainsi que les biens et proprits en

Bosnie-Herzgovine qui n'appartenaient pas
l'ancienne monarchie austro-hongroise;
2.1es coles et hapitaux, proorits de l'ancienne monarchie austro-hongroise.
En outre et apt& autorisation de la Commission (les reparations, les Etats vises l'alina premier et auxquels des territoires ont
t transfrs, pourront acqurir, sans paye-

ment, toils les immeubles ou autres biens

situ& sur lesdits territoires et qui ont Fee&
demment appartenu aux royaumes dc BoLa Commission des reparations devra ga- hme ou do Croatie-Slavonie-Dalmatie ou
lement &duke de la valeur des proprits la Bosnie-Herzgovine ou aux rpubliques
publiques ainsi acquises une somme proper- de Raguse, do Venise ou aux principants
tionne Ii la contribution en especes, en terre piscopales de Trente et de Bressanone, et
on on materiel, fournie directement l'oc- dont la principale valeur consiste dans les
casion de ces proprits par des provinces, souvenirs historiques qui s'y rattachent 2).
communes ou mares autorits locales auArl. 193
1. La Honguie s'engage recontonomes.

Dans le cas d'un Etat acqureur conformment au present article et sans qu'il soit
port atteinte aux dispositions de Particle
186 concernant la dette gagk, sera &duke
de la somme port& au crait de la Hongrie
et au debit de l'Etat acqureur, la part de la
dette non gage de l'ancien Gouvernement
hongrofs, mise it, la charge dudit Etat acqu-

reur en vertu dudit article 186 et qui, dans

naitre le transfert, dans les conditions prvues

Particle 210 du Trait avoc l'Autriche, de la
somme en or depose la Banque d'Autriche-

Hongrie au nom du Conseil d'administration de la dette publique ottomane en con;

verture de la premiere emission de billets de

monnaie du Gouvernement turc.

2. La Hongrie renonce, en ce qui la eon-

cerne, au benefice de toutes les stipulations

insres dans les 'Nita de Bucarest et de

1) St. Germain art. 205.

2) St. Germain art. 208.

www.digibuc.ro

519

POLITICA EXTERNA

Brest-Litovsk et trait& complmentaires,

sans qu'il snit port atteinte l'artiele 227,
Partie X (Clauses conomiques) du prsent

Trait.
Elle s'engage transfrer respectivement

la Hongrie valoir sur les sommes dues au

titre des reparations 3)
Seront fixs par une entente
Art. 198.
entre les divers Gouvernements intresss,
de manire it assurer le meilleur et le plus

soit it la Roumanie, soit aux Principales equitable traitement toutes les parties,
Puissances allies et associes, tous instru- tous les ajustements financiers qui sont renments monetaires, especes, valeurs et instru- dus ncessaires par le dmembrement de
ments ngociables ou produits, qu'elle a Pancienne monarchie austro-hongroise et
reus en execution des Traits susdits.
par la reorganisation des dettes publiques et
3. Les sommes en espces qui doivent tre systme montaire, dans les conditions prpayes et les instruments montaires, va- xues aux articles precedents. Ces ajusteleurs et produits quelconques qui doivent ments concernent, entre autres, les banques,
tre livrs ou transfrk en vertu des stipu- compagnies d'assurances, caisses d'pargne,
lations du present article sernnt employes caisses d'pargne postales, tablissements de
par les Principales Puissances allieo ou as- credit foncier, socits hypothkaires et toutes
sociks suivant des modalits dterminer autres institutions similaires operant sur
ultrieurement par lesdites Puissanees.
le territoire de l'ancienne monarchie austro4. La Hongrie s'engage reconnaitre les hongroise. Dans le cas o lesdits Gouverne
transferts d'or prvus l'article 259, alines. ments ne pourraient pas arriver une en.5 du Trait de paix conclu it. Versailles le 28 tente sur ces problmes financiers, ou dans
juin 1919 par les Puissances allies et asso- le eas o un Gouvernement jugerait que ses
ei4es et l'Allemagne, ainsi que les transferts ressortissants ne reoivent pas un traitede crances vises l'article 2R1 du memo ment quitable, la Commission des reparaTrait 1j.
tions, sur la demande de l'un des GouverneLa Hongrie s'engage ne ments intresss, nommera un arbitre ou des
Arl. 195.
mettre au cun obstaele l'acquisition par h s arbitres dont la decision sera sans appel 6).
Les bnficiaires des pensions
Gouvernements aliemand, autrichien, bulArt. 199.
care ou turc, de tons droits et intits des civiles ou militaires de l'ancien royaume de
ressortissants allemands, autrichiens, bul- Hongrie reconnus ou devenus, en vertu du
gares ou tures dans toute entreprisa d'utilit present Trait& ressortissants d'un Etat autre
publique ou dans toute concession en Hon- que la Hongrie, ne pourront exercer, du chef
grie, qui pourront tre rclams par la Com- de leur pension, aucun recours contre le Goumission des reparations aux termes des trai- vernement hongrois 6).
tes de paix, traits ou conventions complart. 2C0
PARTIE X (Section
mentaires respectivement passes entre les

Puissances allies et associes et les Gouvernements allemand, autrichien, bulgare ou turc2).

Art. 196.
La Hongrie s'engage it trans-

259) Clauses conomiques.

SECTION I

frer aux Puissances allies et associes toutes les crances on droits reparations au pro-

Relations commerciales 6)

fit du Gouvernement hongrois ancien ou

actuel sur l'Allemagne, l'Autriche, la Bulgarie on la Turquie, et notamment toutes
les crances ou droits reparation qui rsultent ou rsulteront de l'excution des en-

gagements pris depuis le 28 juillet 1914

jusqu' la mige en vigueur du present Trait&

La valeur de ces crances ou droits repa-

rations sera tablie par la Commission des

reparations; et porte par elle au credit de
1) St. Germain art. 210 ; Neuilly art 143.
SI. Germain art. 212 ; Neuilly art. 144.
3) St. Germain art. 213 ; Neuilly art. 145.
6) St. Germain art. 215.

St. Gennain art. 216.

CHAPITRE

Rglementation. taxes el restrictions

douanires

La Hongrie s'engage ne pas

Art. 200.
soumettre les marchandises, produits natu-

rels ou fabriqus de l'un quelconque des

Etats allies ou associs, imports sur le terri-

toire hongrois, quel que soit l'endroit d'oft

6)

v. Arrangement commercial avec la

Hongrie (No. 12), du 16 avril 1924 et la Convention commerciale avec la Turquie signe
it. Lausanne le 24 juillet 1923.

www.digibuc.ro

520

DOC(JMENTE : 'ITATATUL DELA TRIANON

ils arrivent, des droits ou charges, v compris les impts intrieurs, autres ou plus levs que ceux auxquels sont soumis les memes marchandises, produits naturels on fabriqus d'un autre quelconque des dits Etats
ou d'un autre pays tranger quelconque.
La Hongrie ne maintiendra ou n'imposera
aucune prohibition ou restriction it l'impor-

Toute faveur, immunit on

Art. 203.
privilge concernant l'importation, l'exportation ou le transit de marchandises, qui se-

dtriment du commerce de l'un quelconque

des Etats silks ou assocks par rapport un
autre quelconque des dits Etats ou par rapport 6, un autre pays tranger quelconque

trement 5).

rait concd par la Hongrie l'un quelconque

des Etats allis ou associs ou un autre

pays tranger quelconque, sera simultan-

ment et inconditionnellement, sans qu'il

soit besoin de demande on de compensation,

tation sur le territoire hongrois do toutes tendu tous les Etats allis ou associs 4).
marchandises, produits naturels ou fabriqus des territoires de l'un quelconque des
CHANTRE II
Etats silks ou associs de quelque endroit
Trailement
de la navigation
qu'ils arrivent, qui ne s'tendra pas galement l'importation des mmes marchanLes Hautes Parties ContracArt. 209.
dises, produits naturels on fabriqus d'un tantes
s'accordent reconnaitre le pavillon
autre quelconque dsdits Etats ou d'un au- des navires de toute Partie contractante
tre pays tranger quelconque 1).
qui n'a pas de littoral maritime, lorsqu'ils
La Hongrie s'engage, en sont enregistrs en un lien unique dterArt. 201.
outre, ne pas tablir, en ce qui concerne min situ sur son territoire; ce lieu constile rgime des importations, de diffrence au tuera pour ces navires le port d'enregis-

mme par des moyens indirects tels que

ceux rsultant de la rglementation ou de
la procdure douanire, ou des mthodes de
vrification ou d'analyse, ou des conditions
de payement des droits, ou des mthodes de
classification ou d'interprtation des tarifs,
ou encore de Pexercice de monopoles 2)
Art. 202.
En ce qui concerne la sortie,
la Hongrie s'engage ne pas soumettre les
marchandises produits naturels ou fabriqus
export& du territoire hongrois vers les territoires de l'un quelconque des Etats allis ou
associs, des droits ou charges, y compris
les impts intrieurs, autres ou plus levs
que ceux pays pour les mmes marchandise
exportes vers un autre quelconque desdits
Etats ou vers un pays tranger quelconque.
La Hongrie ne maintiendra ou n'imposera
aucune prohibition ou restriction tt l'exportation de toutes marchandises expdies du
territoire hongrois vers l'un quelconque des
Etats silks ou associs qui ne s'tendra pas
galement l'exportation des mmes marchandisos,

produits naturels ou fabriqus

expdis vers un autre quelconque de. dits

ttats ou vers un autre pays tranger quelconque 3).

1) St. Germain art. 217 ; Neuilly art. 147.

2) St. Germain art. 218; Neuilly art. 148.
3) SI. Germain art. 219; Neuilly art. 149.
4) SI. Germain art. 220 ; Neuilly 150.
5) St. Germain, art. 225.

SECTION II
Traits
La Convention internationale
Art. 220.
de Paris du 20 mars 1883, pour la protection
de la proprit industrielle, revise Washington le 2 juin 1911, et l'arrangement du

14 Avril 1891 concernant l'enregistrement

international des marques de fabrique et de
commerce, seront appliqus partir de la
mise en vigueur du prsent Trait, dans la
mesure o ils ne seront pas affects et modifis par les exceptions et restrictions rsul-

tant dudit Trait

4).

Art. 221. Ms la mise en vigueur du prsent Trait, les Hantes Parties Contractantes appliqueront, en tant qu'elle les concerne,
la Convention de la Haye du 17 juillet 1905
relative b. la procdure civile. Toutefois, cette
disposition demeure et demeurera sans effet

vis--vis de la France, du Portugal et de la

Roumanie 7).
La Hongrie s'engage adhArt. 222.

rer dans les formes prescrites et avant l'expiration d'un dlai de douze mois partir
de la mise en vigueur du prserit Trait, la

Convention internationale de Berne du 9

septembre 1886 pour la protection des oeuVres littraires et artistiques revise it Berlin

) St. Germain art. 237.

7) Convention entre la Roumanie et la
Hongrie relative it certaines questions de
procdure civile et de droit priv et Protocole signs le 16 avril 1924.

www.digibuc.ro

I ObITICA EXTERN-I

le 13 novembre 1908 et complte par le Protocole additionnel sign Berne le 20 mars

1914.

521

par acranciers ennemis* les personnes a qui

elles sont dues, par Office crancier l'Office
de vrification et compensation fonctionnant

Jusqu' ce qu'elle ait adhr la Conven- dans le pays du crancier et par Office 6tion susvise, la Hongrie s'engage recon- biteur l'Office de vrification et compennoitre et it protger les oeuvres littraires sation fonctionnant dans le pays du dbiteur.
et artistiques des ressortissants des Nissances allies ou associes par les dispositions
effectives prises en conformit des princiSECTION IV
pes de ladite Convention internationale.
Biens, droits et intrts3)
En outre et indpendamment de radhsion susvise, la Hongrie s'engage contiLe montant des taxes
Art.
23?.
al. k)
nuer d'assurer la rvonnaissance et la pro- et impts sur
le
capital,
ont t ou detection de toutes les oeuvres littraires et vraient tre levs par laqui
Hongrie sur les
artistiques des ressortissants de chacune des biens, droits et intrts des ressortissants
Puissances allies ou associes d'une ma- des Puissances allies on associes, depuis
nire au moins aussi tendue qu'il la date du le 3 novembre 1918 jusqu'i l'expiration de
28 juillet 1914 et dans les mmes conditions 1).
trois mois aprs la mise en vigueur du prLa Hongrie s'engage adh- sent Trait, ou, s'il s'agit de biens. droits o t
Art. 223.
rer aux Conventions snivantes:
soumis a des mesures
1. Convention du 26 septembre 19(16 rela- intrts qui ont t
de guerre, jusqu'a la restitive it la suppression de remploi du phos- exceptionnelles
tution conforme aux dispositions du prsent
pl ore blanc dans la fabrication des allu- Trait, sera revers aux ayants droit.
mettes ;
2. Sous rserve des dispositions qui prc2. Convention du 31 dcembre 1913, rela- dent,
sont dclares nulles et non avenues
tive l'unification des statistiques commer- foutes les mesures, autres qne celles ci-dessus
ciales 2).
vises, qui auraient t prises par les autorits de droit ou de fait sur le territoire de
SECTION III
l'ancien rovaume de Hongrie, depuis le 3
novembre 1918 jusqu' la mise en vigueur
Dates
du prsent Trait, et qui porteraient atteinte
aux biens, droits et intrts des Puissances
ANNEXE (a rart. 231)
allies et assoeies on de leurs ressortissants,

1. Chacune des Hautes Parties Contractantes crera, dans un dlai de trois mois,

dater de la notification prvue a l'artiele

231, paragraphe e). un Office de vrification
et de compensation* pour le payement et le

recouvrement des dettes ennemies.

Il pourra tre cr des Offices locaux pour
une partie des territoires des Hautes Parties
Contractantes. Ces Offices agiront sur ces
territoires comme les Offices centraux; mais
tons les rapports avec l'Office tabli dans le
pays adverse auront lieu par rintermdiaire
de r office central.
2.
Dans la prsente Annexe, on dsigne par les mots dettes ennemies les obli-

gations pcuniaires vises au premier parsgraphe de l'article 231, par dbiteurs ennemiss les personnes qui doivent ces somines,

y compris les socits et associations dans

lesquelles ils taient interesss.

Les dispositions des paragraphes a), e),

f), 11) et k) ci-dessus sont applicables aux
biens, droits et intrts qui appatiennent
des ressortissants des Puissances allies et

associes, y compris les socits on associations dans lesquelles ils taient intresss, et

qui ont t l'objet de mesures dommagel-

bles, telles qu'expropriations, confiscatioi s,

saisies, rquisitions, destructions on dt-

riorations, ayant eu lieu par l'effet soit de

lois ou de iglements, soit d'actes de vio-

lence des autorits de droit ou de fait qui ont

exist en Hongrie, on de la population hongroise.

3. Dans les socits ou associations, sont

comprises notamment les communauts ortho-

') St. Germain art. 239.

2) St. Germain art. 240.

anciennes couronnes autrichiennes on hongroises (No. 7), et a l'ajustement financier

3) v. Conventions entre la Roumanie et la des entreprises d'assurance prives (No. 8)
Hongrie relatives a la libration des dpts signes le 16 avril 1924.

et au rglement des dettes et crances en

www.digibuc.ro

DOCUMENTE : TRATATUL DELA TRIANON

522

grecques tablies Buda-Pest et

dam les autres villes de la Hongrie. ainsi que
les fondations pieuses ou autres, lorsque des
ressortissants des Puissances allies et associes sont intresss de ces communauts ou
fondations 5)

SECTION VII
Proprit industrielle

doxes

SECTION VIII
Dispositions spciales aux territoires trans-

4. Aucune achance ne pourra tre ou

avoir t valablement oppose aux ressortissants des Puissances allies et associes

y compris les socits ou associations dans
lesquelles ils taient intrsss, pour manquement accomplir des formalits ou dclarations imposes par une loi ou une ordonnance

hongroise postrieures l'armistice et ant&

rieures h. la rnise en vigueur du prsent Trait.

zgovine, celles qui acquirent de plein droit,

par application du prsent Trait, la nationalit d'une Puissance allie ou. associe,
sont asignes dans les stipulations qui vont
suivre par l'expression ressortissants

ANNE X E

14.

/Or&

Parmi les personnes physiArt. 246.

ques et morales, prcdemment ressortissantes de l'ancien royaume de Hongrie, y
compris les ressortissants de la Bosnie-Her-

Les dispositions de l'article 232

-et de la prsente Annexe, relatives aux biens,

droits et intrts en pays ennemis et au

produit de leur liquidation, s'appliqueront
aux dettes, crdits et comptes, la Section
III ne rglant que les mtbodes de payement.

Pour le rglement (les questions vises

par l'article 232 entre la Hongrie et les Puissances allies et associes, leurs colonies on
protectorats ou l'un des Dominions britan-

niques ou l'Inde, par rapport auxquels la

dclaration n'aura pas t faite qu'elles
adoptent la Section III et entre leurs nationaux respectifs, les dispositions de la Sec-

de

l'ancien royaume de Hongrie; les autres

sont dsignes par l'expression oressortissants hongrois 3).
Les habitants des territoires
Art. 247.

transfrs en vertu du prsent Trait, con-

serveront, nonobstant ce transfert et le chan-

gement de nationalit qui en rsultera, la

pleine et entire jouissance en Hongrie, de
tous les droits de proprit industrielle et de
proprit littraire et artistique, dont ils
taient titulaires suivant la lgislation en vigueur au moment dudit transfert 4).
Les questions concernant les
Art. 248.
ressortissants de l'anden royaume de Hongrie ainsi que les ressortissants hongrois,

tion III relatives h la monnaie dans laquelle

leurs droits, privilges et biens, qui ne seraient pas viss, ni dans le prsent Trait,

thango et des intrts seront applicables, it

ni dans le Trait qui doit rgler certains rapports immdiats enfre les Etats auxquels un

le payement doit tre fait et au taux du

moins que le Gouvernement de la Puissance

allie ou associe intresse ne notifie la

Hongrie, dans les six mois h dater de la mise
en vigueur du prsent Trait, qu'une ou plusieurs desdites clauses ne seront pas applicables.

SECTION V
Contrats, Treseriptions, jugements
SECTION VI
Tribunal arbitral mixte 2)

I) v. Convention No. 5, du 16 avril 1924,

entre la Roumanie et la Hongrie, concernant
le i glement des affaires interessant la Fondat ion (Gozsdu4.

2) v. R Tulamentul de proceduri al tribunalului arbitral romtino-ungar in Monit. 0/.

No. 124 din 7 Septemvrie 1922.

territoire de l'ancienne monarchie austrohongroise a t transfr ou qui sont ns du

dmembrement de cette monarchie, f eront
l'objet de conventions spciales entre les
Etats intresss, y.compris la Hongrie, tant
entendu que ces conventions ne pourront en
aucune manire tre en contradiction avec
les dispositions du prsent Trait.
A cet effet, il est convenu que dans les trois

mois compter de la mise en vigueur du

prsent Trait, une Confrenee aura lien
entre les Ddgus de Puissances intresses 5).

3) St. Germain art.

263 ; Neuilly art.

196.

4) SI. Germain art. 264;

5) S. Germain art. 265. v. La Confrence
de Rome du 6 avril 1922.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

Ars. 249.
Le Gouvernement hongrois
remettra sans dlai les ressortissants de l'ancien royaume de Hongrie en possession de

leurs biens, droits et intrets situ& sur le

territoire hongrois.
Le montant des taxes et impts sur le ca-

pital qui ont t ley& ou augment& sur les

biens, droits et interets des ressortissants (le
l'ancien royaume de Hongrie depuis le 3 novembre 1918, on qui pourraient etre ley&
ou augment& jusqu' leur Iestitution conformment aux dispositions du present Trait

ou, s'il s'agit de biens, droits et intrts qui

n'ont pas t soumis 6, des mesures exceptionnelles de guerre, jusqu'A l'expiration de
trois mois apt& la mise en vigueur du present Trait, sera reverse aux ayants droit.
Les biens, droits et interns restitus ne seront soumis aucune taxe impose() it
ard de tout autre bien ou de tout autre entreprise appartenant A la Wine personne,
(les l'instant quo ces biens auront t retires
de Hongrie. ou que ces entreprises auront
cesse d'y etre exploites.
Si des' taxes de toute nature out t payees par anticipation pour les biens, droits
et intrts retires de Hongrie, la proportion
de ces taxes payee pour toute priode postrieure au retrtiit de ces biens, droits et intrts, sera revers& aux ayants droit.
Les dispositions des articles 231 d) et 254
du present Trait relatives la monnaie dans
laquelle le payement doit etre fait et au taux
du change, seront applicables dans les cas
qu'elles visent respectivement au remboursement des avoirs dont il est question au paragraphe 1-er du present article.
Les legs, donations, bourses, fondations
de toutes sortes fond& ou cres dans l'ancien
royaume ne Hongrie et destines aux ressortis-

sants de celui-ci seront mis par la Hongrie

en tant que ces fondations se tronvent sur

523

trees par l'tat hongrois, font dpendre de

la nationalit hongroise la jouissance de

leurs benefices, les bnficiaires prsomptifs
conserveront leur droit aux pensions, indem-

nits d'ducation, dots et autres avantages

mme s'ils ont acquis ou acquirent plus tard,

en vertu du present Trait ou des Trait&

conclus en vue de regler les ..ffaires actuelles,

la nationalit de l'un des ktuts, auxquels

des territoires de l'ancien royaume de Hongrie ont et ou seront transfer& par lesdits
Tra Res.

Dans le eas on, par suite de l'extinction

d'une famine en faveur de laquelle une telle
fonds tion avait t faite, les fonds devaient
revenir
hongrois on une institu-

tion de Ptat hongrois, le droit de succession passera l'tat auquel appartenait le

dernier bnficiaire 2).
Ars. 250.
Nonobstant les dispositions

de l'article 232 et de l'Annexe de la Section

IV, les biens, droits et intrts des ressortissants hongrois ou des socites contrles par
eux, situ& sur les territoires de Pancienne
monarchie austro-hongroise ne seront pas
sujets saisie ou liquidation en conformit
de ces dispositions.
Ces biens, droits et intrts seront restitus aux ayants droit, librs de toute mesure de ce genre ou de toute autre mesure de
disposition, d'administration force() ou de
squestre prises depuis le 3 novembre 1918
jusqu'A la mise en vigueur dn present Trait.
Ils seront restitus dans l'tat on ils se trou-

vaient avant Papplication des mesures en

question.

Les rclamations qui pourraient etre introduites par les ressortissants hongrois en
vertu dit present article, seront soumises au
Tribunal arbitral mixte prvu l'article 239.

Les biens, droits et intrts vises par le pre-

son territoire, la disposition de la Puissance

sent article ne comprennent pas les biens

1) St. Germain art. 266.

2) v. La convention entre la IIongrie et la

Rournanie (No. 5., 7, 13) du 16 avril 1924.

3) St. Germain art. 267.

allie ou associe, dont lesdites personnes soumis l'article 191, Partie IX (Clauses fisont actuellement ressortissants on devien- nancieres).
Rien dans le present article ne portera atdront ressortissants par suite des dispositions du present Trait ou des Trait& con- teinte aux dispositions de l'Annexe III la
doms en vue de rgler les affaires actnelles, Section I de la Partie VIII (Reparations) relativement la proprit des ressortissants
dons l'tat oC ces fondations se trouvaient
la date du 28 inflict 1914, compte tenu des hongrois sur les navires et bateaux 3).
payements regnlirement dfectus pour l'obArt. 251.
Tous contrats pour la vente
jrt de la fondation 1).
de marchandises livrer par mer conclus
Dins le cas o les statuts deq fondations avant le 1-er janvier 1917 entre ressortisfamiliales, qui continueront tre adminis- sants de l'ancien royanme de Ilongrie, (rune

www.digibuc.ro

DOCUMENTE : TRATATUL DELA TRIANON

part, et les administrations de I'ancienne

monarchie austro-hongroise, de la IIongrie,
de la Bosnie-Her7govine ou des ressortissants hongrois, d'autre part. seront annules,
sauf en ce qui concerns les dettes et autres
obligations pcuniaires, resultant de touts
operation ou payements prvus ce contrat.

Tous les autres contrats entre les mmes

parties conclus avant le 1-er novembre 1918
et en vigneur cette date seront maintenus 1).

Art. 252.

Seront applicables dans les

territoires transfrs, en matire de prescription, forclusion et dchance, les dispositions prvues aux articles 235 et 236, tant
entendu que l'expression dbut de la guerre
doit tre remplaee par l'expression date qni
sera fixe a dministrativement par chaque
Puissance allie et associe laquelle les
rapports entre les parties sont devenus impos-

sibles en fait ou en droit et que l'eapression

dure de la guerre doit tre remplace par
celle upriode entre la date ci-dessus visee

et celle de la mise en vigueur du present

Trait 2).
Art. 253.

La Hongrie s'engage A n'emOcher en aucune facon que les biens, droits

et intrts appartenant une socit constitue en conformit avec les lois de l'ancienne
monarchic austro-hongroise et dans laquelle
des ressortissants allies ou associs sont intresses, soient transfrs une compagnie

constituke en conformit exec les lois de

toute autre Puissance, A faciliter toutes me-

sures ncessaires l'excution de ce transfert et A pi-61er tout coneours qui pourrait

lui tre denim& pour effeetuer la restitu-

payees dans la monnaio ayant cours legal

lors du payement dans Ptat dont le ressortissant de Pancien royaume de Hongiie
est devenn ressortissant. Le taux du change
applicable audit reglement sera le taux moyen cote A la Bourse de Geneve durant les
deux mois qui ont precede le 1-er novembre
1918 4).

Les Compagnies d'assurance

Art. 255.
qui avaient leur siege commercial principal
dans les territoires faisant prcedemment
partie de l'ancienne monarchie austro-hongroise, auront le droit d'exercer leur industrie dans le territoire hongrois pendant une
priode de dix ans apres la mise en vigueur
du present Trait, sans que leur changement
de nationalit puisse affecter en rien la situation juridique dont elles jouissaient precdemment.

Pendant la priode ci-dessus indique, les

operations (lesdites Compagnies ne pour-

ront 'are soumises par la Hongrie aucune

taxe ou charg, suprieures celles dont serout greves les operations des Compagnies
nationales. Aucune mesure ne pourra porter
atteinte A leur proprit qui ne soit pas applique galement aux biens, droits ou intrets des Compagnies d'assurances nationales ; des indemnits convenables seront
payees dans le cas ofi de semblables mesures
seraient prises.

Les prsentes dispositions ne seront apt

plicables qu'autant que les Compagnies hongroises d'assurance, qui exercaient prc-

demment leurs affaires dans les territoires

transfrs, seront rciproquement admises
iouir du mme droit

exereer leur industrie

tion aux ressortissants allies ou associs ou

aux compagnies dans lesquelles ceux-ci sont
intresss, de leurs biens, droits et intrts

dns lesdits territoires, mme si leur siege

9 St. Germain art. 268; Neuilly art. 190

(avec modifications de texte).
2) St. Germain art. 269; Nenilly art.

4) St. Germatn art. 272. v. Convention

entre la Roumanie et la Hongrie (No. 8)

principal tait hors de ces territoires.

Aprs le Mai dP dix ans indiqu ci-dessus,
situs soit en Hongrie, soit dans les terri- les Compagnies d'assurance susvises, restoires transfrs 3).
sortissant aux Puissances allies et assoArt. 254.
La Section III, sard l'artiele eies, jouiront du traitement prvu l'ar231 d), ne s'appliquera pas aux dettes con- ticle 211 du present Trait&
tractes entre des ressortissants hongrois etdes
Les dispositions du. present article s'apressortissants de l'ancien royaume do plicreront galement aux Societs coopeIIongrie.
ratives. pourvu que le regime legal de ces
Sous reserve des dispositions spciales pre- Socits implique une responsabilit effecvues l'article 231 d) pour les Puissances nou- tive de leurs adherents pour tontes operavellement cres, les dettes dont il est ques- tions et contrats qui constituent l'objet destion Pahl-Lea 1-er du present article scront dites Socits b).

208.
3)

St. Germain art. 270.

da 16 avril 1924 concernant les assurances..

5) SI. Germain art. 271; Neuilly 202 (avec
modifications de texte).

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

Art. 256.

Des conventions particulites .

gleront la reparation des biens qui appartiennent des collectivits ou h. des person-

525

clues entre le Gouvernement hongrois et les

Gouvernements interesses.
Dans le cas oft ces conventions spciales

nes morales publiques exercant leur acti- ne seraient pas conclues conformment
vit sur (les territoires diviss par suite du Palina precedent dans les trois mois de la
present Trait ').
mise en vigueur du present Trait, les con-

Art. 257.
Les tats auxquels im terri- ditions du transfert seront, dans chaque cas,
toire de Pancienne monarchie austro-hon- soumies une Commission de cinq membres,
groise a t transfre on qui sont nes du d- dont un sera nomme par le Gouvernemembrement de cette monarchie, reconnai- ment hongrois et un par l'autre Gouvertront les droits de proprit industrielle, lit- nement interesse, et trois seront nomms par
Wake et artistique en vigueur sur ce terri- le Conseil d'Administration du Bureau Intoire au moment oft celui-ci aura passe sous ternational du Travail parmi les ressortislour souverainet ou qui seront rtablis on sants des autres tats. Cette Commission.
restaures par application de Particle 241 (lu votant it la majorit des voix, devra (tans
present Trait. Ces droits resteront en vigueur

pendant la dure qui leur sera accorde suivant la legislation de l'ancienne monarchic,
anstro-hongroise.

Une convention spciale rglera toute

question concernant les archives, registres
ut plans relatifs au service de la proprit
industrielle, littraire et artistique ainsi que
leur transmission ou communication eventuelles par les Offices de l'ancienne monarchie austro-hongroise aux Offices des ttats
cessionnaires des territoires de ladite monarchie ou aux Offices des ttats nouvellement formes 2).
Art. 258.
Sans prejudice des autres sti-

pulations du present Trait,, le Gouvernement hongrois s'engage, en ce qui le concerne, remettre . la Puissance laquelle
(les territoires de l'ancienne monarchie au-

les trois mois (le sa constitution adopter des

recommandations soumettre au Conseil

de la Societe des Nations ; les decisions du
Conseil devront tre immediatement consi-

dres par la Hongrie et par l'autre Etat

interesse comme dfinitives 3).

Ari. 253.
Les dispositions de la pre-

sente Section visant les rapports entre la

Hungrie ou les ressortissants hongrois et les

ressortissants de l'ancien royaume de Hon-

grie, s'appliquent aux rapports de mme

nature entre la Hongrie ou les ressortissants
hongrois et les ressortissants de l'ancien empire d'Autriche, vises b, Particle 263 du

Trait de Paix avec PAntriche.

Rciproquement, les dispositions de la

Section VIII de la Partie X dudit Trait,

visant les rapports entre l'Autriche ou leg
ressortissants autrichiens et les ressortis-

stro-hongroise sont transfrs ou qui est ne

du demembrement de cette monarchie, telle

sants de l'ancien empire d'Autriche, s'ap-

l'ancienne monarchie austro-hongroise ou par

aume de Hongrie vises l'article 246 du

fraction des reserves, accumules par les

Gouvernements ou les administrations de

pliquent aux rapports de mme nature entre

Autriche on les ressortissants autrichiens, et les ressortissants de l'ancien roy-

des organismes publics ou privs operant

sous leur contrle, destines faire face au

present Trait.

fonctionnement, dans ces territoires, de tonteg

assurances sociales
et assurances

PARTIE XI (230-267) Navigation a4rknne 4).

Les Pnissances auxquelles ces fonds seront

remis devront ncessairement les affecter
Pexecution des obligations resultant de ces

Puissances allies ou associes auront pleine

d'tat.

assurances.

Les conditions de cette remise seront rglees par des conventions spciales, con') S (. Gormnin art. 273.v. Cony. entre la Hongrie et la Roumanie (No. 10) du 16 avril, 1924.

2)St. Germain art. 274. v. Convention de

Rome du 6 avril 1922.

Art. 260. Les aronefs ressortissant aux

libert de survol et d'atterrissage sur le territoire de la Hongrie et jouiront (les mmes
avantages que les aronefs hongrois, notam-

ment en cas de dtresse.

4)

v.

Conventia

privitoare

la

naYi-

gatia aerianft incheiatft in Paris la 13 Octomvrie 1919. Ungaria n'a luat parte la incheierea acestei conventii.

3) St. Germain art. 275. v. Convention de

Rome du 6 a vril 1922. (No. 6).

www.digibuc.ro

526

DOCUMENTE : rRATATur, DEGA TRIANON

Art. 261. Les aronefs ressortissant aux et associes, adhrer A la Convention passe
Puissances allies ou associes, en transit entre lesdites Puissances, relativement la
pour un pays tranger quelconque, jouiront navigation arienne.
du droit de survoler, sans atterrir, le territoire de la Hongrie, toujours sous reserve
PARTIE XII (SectionIV ; art. 268-314),
des rglements que la Hongrie pourra eta- Ports, Votes d'eau et Voies ferres 1).
blir et qui seront galement applicables aux
aronefs de la Hongrie et ceux des Pays
allies et associes.
Art. 262. Les arcdromes tablis en Hongrie et ouverts au trafic public national seront
ouverts aux aronefs ressortissant aux Puissances allies et associes, qui y seront trai-

ts sur un pied d'galit avec les aronefs

hongrois, en ce qui concerne les taxes de
toutes natures y compris les taxes d'atterissage et d'amnagement.
Art. 263. Sous reserve des presents dispo-

sitions, le droit de passage, de transit et

d'atterrissage, prvu anx articles 260, 261 et

262, est subordonn l'observation des re-

glements que la Hongrie pourra juger ncessaire d'dicter, tant entendu que ces 6glements seront appliqus sans distinction
anx aronefs hongrois et it ceux des Pays
allies et associs.

Art. 264. Les certificats de nationalit,

de navigabilit, les brevets de capacit et
licences, dlivrs ou reconnus valables par
l'une quelconque des Puissances allies ou
associes, seront admis en Hongrie comme
valables et equivalents aux certificats, brevets et licences dlivres par la Hongrie.

SECTION I

Dispositicns gnerales

Art. 268 La Hcmgrie s'engage accorder

libel-6 du transit travers son territoire

le voies les plus appropries au

transit international par chemin de fer, par
cours d'eau navigable ou par canal, aux personnes, marchar dises, navires, bateaux,
wagons et services postaux en provenance
ou destination des territoires de rune quelconque des Puissances allies et associes
limitrophes on non.
Les personnes, marchandises, navires, bateaux, wagons et services postaux ne seront
soumis aucun droit de transit, ni aucun

sur

dlai ou restriction inutiles, e irs auront

droit, en Hongrie, au traitement national,

en tout co qui concerne Ies taxes et facilits,

ainsi qu'it tons autres gards.

Les marchandises en transit seront exemptes de tous droits de douane ou autres droits
analogues.

Toutes taxes ou charges, grevant le tran sport en transit, devront tre raisonnables,

Art. 265. An point de vue du trafic

commercial arien interne, les aronefs ressortissafit aux Puissances allies et associes

eu egard aux conditions du trafic. Nulle

redevance, facilit ou restriction ne devra

tre en vigueur des mesnres propres it assurer

que tout aronef hongrois survolant son territoire se conformers aux regles sur les feux

sur une partie quelconque du parcours total.

dpendre, directement on indirectement, de

jouiront en Hongrie du traitement de la la qualit du propritaire ou de la nationslit du navire ou autre moyen de transport
nation la plus favorise.
Art, 266.
La Hongrie s'engage met- qui aurait t ou qui devrait tre employe
et signaux, regles de l'air et regles sur le
trafic arien sur ou dans le voisinage des
aerodromes, telles que ces regles sont fixes

dans la Convention passe entre les Puissances allies et associes relativement A, la

navirration arienne.
Art. 267. Les obligations imposes par

les dispositions qui precedent resteront en

viguer jusqu'au 1-er janvier 1923, moins

qu'auparavant la Hongrie ait t admise

dans la Societe des Nations ou ait t autorise, du consentement des Puissances allies
1) v. Conventiile privitoare la

porturi,

ci navigabile si transit 1ncheiate la Barre-

Art. 269.La Hongrie s'engage n'impo-

ser ni maintenir un contrle quelconque

sur les entreprises de transport, en transit

aller et retoux des emigrants travers son

territoire, en dehors des mesnres ncessai-

res pour constater que les voyageurs sont

rellement en transit; elle ne permettra
aucune compagnie de navigation ni aucune
autre organisation, socit ou personne pri-

ve intresse au trafic, de participer d'une

un seryice administratif organise dans ce but, ni d'exercer

une influence directe ou indirecte cet
f soon quelconque
egard.
lona, Geneve

n'a luat parte.

www.digibuc.ro

si Berne,

la rare Ungaria

PPLITICA EXTERNA

Art. 270. La. Hongrie s'interdit d'tablir

une distinction on une preference directe
ou indirecte, en ce qui concerne les droits,
taxes et prohibitions relatifs aux importa-

tions dans son territoire ou aux exportations

de son territoire et, sous reserves des stipulations particulires contenues dans le present Trait, en ce qui concerne les conditions

et le prix du transport des marchandises

ou des personnes b. destination ou en prove-

nance de son territoire, en raison soit de la

frontire d'entre ou de sortie, soit de la

nature de la proprit ou du pavillon des
moyens de transport employes (y compris
les transports ariens), soit du point de depart primitif ou immdiat du navire ou du

bateau, du wagon, de l'aronef ou autre

moyen de transport, de sa destination finale ou intermdiaire, de l'itineraire suivi
on des points de transbordement, soit du
fait que les merchandises sont importes
ou exportes directement par un port hongrois ou indirectement par un port tranger,
soit du fait que les marchandises sont importes ou exportes par terre ou par voie

527

vue de la rapidit et des soins de route, iden

tiques A celles dont bnficieraient les mar

chandises de mme nature voyageant snr

le territoire hongrois dans des conditions
semblables de transport.
En particulier, le transport des marchandises prissables sera effectu avec promptitude et rgularit et les formalits douanires auront lieu de faeon is permettre la.
continuation directe du transport des merchandises par les trains en correspondence.

Art. 272. Les ports maritimes des Puissances allies et associes bnficieront de

toutes les faveurs et de tous les tarifs reduits accords, sur les voies ferres on sur
les voies navigables de la Hongrie, au profit
d'un port quelconque d'une autre Puissance.

Art. 273. La Hongrie ne pourra refuser

de participer aux tarifs ou combinaisons de

tarifs qui auraient pour objet d'assurer aux
ports d'une des Puissances allies et associes des avantages analogues i ceux qu'elle
aurait accords ir. ceux d'une autre Puissance.

SECTION II

arienne.

La Hongrie s'interdit notamment d'tablir,

Navigation

au prejudice des ports, navires on bateaux

de l'une quelconque des Puissances allies
ou associes, aucune snrtaxe, aucune prime
directe ou indirecte i l'exportation ou rimportation par les ports ou par les navires
ou bateaux hongrois ou par ceux d'une autre
Puissance, en particulier sous forme de tarifs combines, et de soumettre les personnes

ou les marchandises, passant par un port,

on utilisant un navire ou bateau d'une quelconque des Puissances sinks et associes,

A des formalits ou ir des dlais quelconques
auxqnels ces personnes ou ces marchandises

ne seraient pas soumises si elles passaient

par un port hongrois ou par le port d'une
autre Puissance, on si elles utilisaient un
navire on bateau hongrois orr un navire ou
bateau d'une autre Puissance.
Art. 271. Toutes les dispositions utiles
devront 'We prises, au point de vue admini-

stratif et technique, pour abrger, autant

que possible, la penetration des marchandises

par les frontier-es de la Hongrie et pour assurer, i partir desdites frontires, l'expdition et le transport de ces marchandises
sans distinguer selon qu'elles sont en provenance ou A. destination de territoires des
Puissances allies ou associes, ou en transit de on pour ces territoires, dans des conditions matrielles, notamment au point de

CHAPITRE I

Libert de navigation

Art. 274. Les ressortissants des Puis-

sances allies et associes, ainsi que leurs

biens, navires et bateaux, jouiront, dans tous

les ports et sur les voies de navigation in-

trieure de la Hongrie, d'un traitement gal,

b. touts gards, i celui des ressortissants, des

biens et des navires et bateaux hongrois.

En particulier, les navires et bateaux de
l'une quelconque des Puissances allies et

associes seront autoriss A, transporter des

marchandises de toute nature et des passagers
it destination ou en provenance de tous ports

ou localits sank sur le territoire de la

Hongrie auxquels les navires et bateaux hon-

grois peuvent avoir accs, ii des conditions

qui ne seront pas plus onreuses que celles
appliques dans le cas de navires et bateaux
nationaux; ils seront traits sur le pied d'galit avec les navires et bateaux nationaux,
en co qui concerne les facilites et charges
de ports et de quai de tonte sorte, y compris
les facilits de stationnement, de chargement

et de dchargement, les droits et charges

de tonnage, de quai, de pilotage, de phare,
de quarantaine et tous droits et charges

www.digibuc.ro

598

DOCTIMENTE : TRATATUL 4ELA TRIANON

analogues, de quelque nature qu'ils soient,

les ports d'une Puissance allie et associe,

qu'avec une autorisation spciale de celle-ci,
Art. 278. Des taxes, susceptibles de varier avec les diffrentes sections du tleuve,
pourront tre percues sur les bateaux emAu cas oil la Hongrie accorderaient
pruntant la voie navigable ou ses accs,
l'une quelconque des Puissances allies et moins de dispositions contraires d'une conassocies ou tonte autre Puissance tran- vention existante. Elles devront tre excluOre, un traitement prfrensiel, ce regime sivement destines it couvrir d'une facon
sera tendu sans alai et sans conditions it, equitable les frais d'entretien de la navigatoutes les Puissances allies et associes.
bilit ou d'amlioration du fleuve et de ses
Ti ne sera apport it la circulation des per- ace& ou it subvenir A, des dpenses faites
sonnes et des navires et bateaux d'autres dans Pintrt de la navigation. La tarif en
-entraves que celles resultant des dispositions sera calcul d'aprs ces dpenses et affich
relatives aux douanes, la police, aux pres- dans les ports. Ces taxes seront tablies de
criptions sanitaires, Pemmigration ou
manire ne pas rendre ncessaire un exal'immigration ainsi qu'it l'importation on
men dtaill de la cargaison, moins qu'il
l'exportation des marchandises prohibes. n'y ait soupcon de faude ou de contravention.
Ces dispositions, raisonnables et uniformes,
Art. 279. Les transit des voyageurs, bane devront pas entraver inutilement le trafic. teaux et marchandises s'effectuera conformment aux conditions &hales fixes A. la
section I.
CHAPITRE II
Lorsque les deux rives d'un fleuve interClauses relatives au Danube
national font partie d'un mme ttat, les
1. Disposdions communes aux rseaux Ilu- marchandises en transit pourront tre mises
viaux delars internationaux
sous scells ou sous la garde des agents de
Art. 27,5. Est dclar international: le douanes. Lorsque le fleuve forme frontire.
Danube depuis Ulm, ensemble toute partie les marchandises et les voyageurs en transit,
navigable de ce rseau fluvial servant na- seront exempts de toute formalit douanire ;
turellement d'accs la mer A plus d'un ttat, le chargement et le dchargement des maravec ou sans transbordement, d'un bateau chandises, ainsi que l'embarquement et le
un autre, ainsi que les canaux latraux et dbarquement des voyageurs ne pourront
s'effectuer que dans des ports design& par
chenaux qni seraient tablis, soit pour dou- Pttat
riverain.
bler ou amliorer des sections naturellement
Art. 280. Sur le parcours comme l'emnavigables dudit rseau fluvial, soit pour
runir deux sections naturellement naviga- bouchure des voies navigables susmentionnes,
il ne pourra tre percu de redevances d'aubles du mme cours d'eau.
A la suite d'un accord conclu entre les cane espre autres que celles prvues it la
ttats riverains, le regime intei national prsente Partie.
Cette disposition ne fera pas obstacle
ponrra tre tendu toute partie du rseau
fluvial susnomm, qui ne sera pas comprise Ptablissement, par les ttats riverains, de
droits de douane, d'octroi local on de condans la dfinition gnrale.
percus au nom et au profit du Gouvernement,
de fonctionnaires publics, de particuliers, de
corporations on d'tablissements de quelque
espece que ce soit.

Art. 276. Sur les voies &darks inter- sommation, non plus qu'A la creation de
nationales l'article prcdent, les ressor- taxes raisonnables et uniformes prleves
tisants, les biens et les pavillons de toates dans les ports. d'aprs les tarifs publics, pour
les Pnissances seront trait& sur le pied d'une l'usage des grues, lvateurs, quais, magasins
parfaite galit, de telle sorte qu'aucure dis- et autres installations analogues.
tinction ne soit faite, an dtriment des
Art. 281. A (Want d'une organisation
ressortissants, des biens et du pavillon d'une spciale relative l'excution des travaux
quelconque de ces Puissances, entre ceux-ci 'd'entretien et d'amlioration de la partie
et les ressortissants, les biens et le pavillon internationale d'un rseau navigable, chaque

de Pttat reverain lui-mme ou de Pttat ttat riverain sera tenu de prendre, dans la

dont les ressortissants, les biens et le pavil-

mesure convenable, les dispositions tikes-

Art. 277. Les bateaux hongrois ne pourront executer le transport, par lignes rgu-

sakes l'effet d'carter tous obstacles ou

dangers pour la navigation et d'assurer le
maintien de la navigation dans de bInnes

lires de voyageurs et de marchandises, entre

conditions.

Ion jouissent du traitement le plus favorable.

www.digibuc.ro

POLITICA EX TERNA

Si un Etat nglige de se conformer it

cette obligation. tout Etat riverain ou re-

prsent it la Commission internationale

pourra en appeler 4 la juridiction institue

4 cet effet par la Societe des Nations.

529

Unis d'Amrique en tenant compte des besoins lgitimes des parties en cause et en
se basant notamment sur le trafic de la navigation dans les cinq annes qt, ont precede le guerre.

Tons les btiments cedes devront tre

Art. 282.-11 sera procd de la meme
manire dans le cas on un Etat riverain minis de leurs agres et apparaux, 'are en

entreprendrait des travaux de nature 4 porter atteinte A, la navigation dans la partie

internationale. La juridiction vise 4 l'article precedent pourra prescrire la suspension on la suppression de ces travaux, en
tenant compte dans ses decisions des droits
relatifs i l'irrigation, A la force hydraulique,
aux pecheries et aux autres intrts nationaux qui, en cas d'accord de tous les Etats

riverains ou de tons les Etats represent&

4 la Commission internationale, auront la
priorit sur les besoins de la navigation.
Le recours 4 la juridiction de la Societe
des Nations ne sera pas suspensif.
Art. 283. Le regime formul par les ar-

ticles 276 et 278 it, 282 ci-dessus sera remplace par celui qui serait institu dans une

Convention gnrale tablie par les Puis-

sances allies et associes et approuve par

la.

Societe des Nations, relativement aux

voies navigables dont ladite Convention reconnatrait le caractere international. Cette

convention pourra s'appliquer notamment 4

tout on partie du rseau fluvial et du Danube ci-dessus mentionn, ainsi qu'aux autres elements de ce rseau fluvial qui pourrait y etre compris dans une definition gnral e.

bon tat, capables de transporter des marchandises et choisis parmi les plus rcem-

ment construits.

Lorsque les cessions prvues au present

article ncessiteront des transferts de proprit, l'arbitre ou les arbitres fixeront les
droits des anciens propritaires determines
au 15 octobre 1918 et le montant de l'indemnit ii, leur payer, ainsi que dans chaque
cas particulier, le mode de reglement de cette

indemnit. Si l'arbitre ou les arbitres reconnaissent que tout ou partie de cette indemnit doit revenir directement ou indirectement it des Etats tenus A des reparations,
ils dtermineront la somme it porter de ce
chef au credit desdits Etats.
En ce qui concrne le Danube, sont galement soumises it l'arbitrage de l'arbitre ou
des arbitres susmentionns, toutes questions
ayant trait it, la rpartition permanente des
navires dont la proprit ou la nationalite
donneraient lieu it un diffrend entre Etats,
et aux conditions de ladite rpartition.
Une Commission form& des reprsentants
des Etats-Unis d'Amrique, de l'Empire britannique, de la France et de l'Italie est investie, jusqu' la rpartition definitive, du
contrle de ces vaisseaux. Cette Commission fera provisoirement le ncessaire pour

La Hongrie s'engage, conformment it l'article 314, 4 adhrer it ladite Convention g- assurer l'exploitation de ces navires dans
nrale 1).
Pintret general par un organisme local quelou, sinon, elle l'entreprendra elleArt. 284, La Hongrie cdera aux Puis- conque,
sances allies et associes intresses, dans le mme sans cependant porter atteinte 4 la
alai maximum de trois mois apres la, no- rpartition definitive.
Cette exploitation provisoire sera dans la
tification qui lui en sera faite, une partie

des remorqueurs et ds bateaux qui reste- mesure du possible tablie sur des bases
ront immatriculs dans les ports des rseaux
fluviaux vises it l'article 276, apres les prelevements A oprer h, titre de restitution

ou de reparation. La Hongrie cdera de

meme le materiel de toute nature ncessaire

aux Puissances allies et assrucies intressees pour l'utilisation de ces rseaux.
Le nombre des remorqueurs et bateaux et
l'importance du materiel cede ainsi que leur

rpartition, seront determines par un ou

plusieurs arbitres dsigns par les Etats-

commerciales et les recettes nettes perues

par ladite Commission pour la location des
navires seront employees de la manire qui
sera indique par la Commission des reparations.
2.

Dispositions spciates au Danube

Art. 285. La Commission europenne du
Danube exercera de nouveau les pouvoirs
qu'elle avait avant la guerre. Toutefois et
provisoirement, les reprsentants de la Gran-

1) Ungaria na pare a fi aderat 'Ma la

aceste conventii.

www.digibuc.ro

530

DOCUMENTB : TRATATUL DE LA TRIANON

de-Bretagne, de la France, de Phalle et de

la Roumanie feront seuls partie de cette

Commission.

Art. 286. A partir du point on cesse la

competence de la Commission europenne, le

rseau du Danube vise l'article 275 sera

place sous l'administration d'une Commission internationale compose comme suit:

2 reprsentants des Etats allemands ri-

verains ;

1 reprsentant de chacun des autres Etats

riverains;

1 reprsentant de chacun des Etats non

riverains represent& l'avenir it la Commission europenne du Danube.

destination definitive de ces quipements, di-

tires et installations sera dtermine par la

conference prvue Palina precedent. La.
Hongrie declare renoncer tous ses droits,,
titres et intrets sur lesdits quipements,
edifices et installations.

Art. 289. Ii est mis fin au mandat dram&

par l'article 57 du Trait de Berlin du 13

juillet 1878 l'Autriche-Hongrie et cd par
celle-ci it la Hongrie, pour l'excution des.
travaux aux Portes-de-Fer. La Commission
charg() de l'administration de cette partie
du fleuve statuera sur le reglement des comptes, sous reserve des dispositions financieres
du present Trait."Les taxes qui pourraient .

Si quelques-uns de ces reprsentants ne

peuvent tre &sign& au moment de la mise
en vigueur du present Trait, les decisions

tre ncessaires ne seront, en aucun cas,

pergues par la Hongrie.
Art. 290. Au cas on l'Etat tchco-slo-

de la Commission seront nanmoins valables.

vague, l'Etat serbe-croate-slovne ou la Roumanic entreprendraient, apres autorisation ou.

sur mandat de la Commission internationale
des travaux d'amnagement, d'amlioration,

Art. 287.La Commission internationale

prvue it Particle precedent se runira aussittit que possible aprs la mise en vigueur
du present Trait et assumera provisoirement l'administration du fleuve, en conformite des dispositions des articles 276 et 278

it 282, jusqu'it ce qu'un statut dfinitif du

Danube soit tabli par les Puissances designees par les Puissances sinks et associes.
Les decisions de cette Commission internationale seront prises it la majorit des voix.
Les appointements des comissaires seront fix&

et pays par leurs pays respectifs.

Provisoirement tout deficit qui se produirait dans les dpenses d'administration

de la Commission internationaie sera support parts gales par les Etats repre-

de barrage ou autres sur une section du reseau fluvial formant frontire, ces Etats joui-

raient sur la rive oppose ainsi que sur la

partie du lit situ& hors de leur territoire,
de toutes les facilits ncessaires pour proceder aux etudes, it l'excution et it l'entretien de ces travaux.

Art. 291.La Hongrie sera tenue, vis--

vis de la Commission europenne du Danube,

toutes restitutions, reparations et in demnits pour les dommages subis pendant la.
guerre par cette Commission.
CHAPITRE III

sent& b. la Commission.

Rginte des eaux

La Commission sera char& notamment

de rglementer l'attribution des licences des

pilotes, les frais de pilotage et de surveiller
les services des pilotes.

Art. 288. La Hongrie s'engage agrer

le regime qui sera rabli pour le Danube par
une conference des Puissances designees par
les Puissances allies et associes; cette conference, . laquelle des reprsentants de la

Hongrie pourront etre presents, se runira

dans le dlaj d'un an aprs la mise en vigueur

du present Trait,
Jusqu'au moment on un statut dfinitif
aura t tabli en ce qui concerne le Danube,

la Commission internationale prvue dans

l'article 286 aura sous son contrle provisoire Pemploi de l'quipement, des edifices
et des installations utilises pour l'excution
et l'entretien des travaux sur la section du
Danube entre Turnu-Severin et Moldova. La

Art. 292.
A moins de dispositions contraires, lorsque, par suite du trace d'une nouvelle frontire, le regime des eaux (canalisa-

tion, inondations, irrigations, drainage ou

affaires analogues) dans un Etat, depend de
travaux executes sur le territoire d'un mitre
Etat, ou lorsqu'll est fait emploi, sur le ter-

ritoire d'un Etat, en vertu d'usages ante-

rieurs it la guerre, des eaux ou de Pnergie

hydraulique &es sur le territoire d'un autre
2tat, il doit tre tabli une entente entre
les Etats intresss de nature it sauvegarder
les intrets et les droits acquis par chacun
d' eux.

A moins de dispositions contraires, lorsqu'il est fait usage dans un Etat, pour des.
besoins municipaux on domestiques, d'electricit ou d'eau dont, par suite du trace d'une
nouvelle frontire, la source se trouve situ&

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

sur le territoire d'un autre Etat, il doit tre

tabli line entente entre les Etas intresss
de nature sauvegarder les intrts et les
droits acquis par chacun d'eux. En attendant cet accord, les stations centrales lectriques et les installations destines fournir

l'eau seront tenues de continuer la fourni-

ment qui sera soumis l'approbation des

Etats intresses.
Tons dsaccords s'levant sur des matires faisant l'objet du present article seront
rgles comme il sera prvu par la Socit de
Nations 2).

time sur des bases correspondantes aux conditions et contrats en vigueur 1%.1 novembre 1918.
A (Want d'accord, dans le cas de Pun ou

SFCTION III
Chemins de ter
CHAPITRE I

l'autre dos alinas qui prcdent, et sous

rserve des stipulations de l'article 293, il
sera statu par un arbitre design par le
Conseil de la Socit des Nations 1).
Art. 293.
En vue de l'application de

531

Libert de transit pour la Hongrie vers

l'Adrialique

l'article 292, sur les territoires de l'ancien

rovaume do Hongrie formant le Bassin du
Danube. non compris le Bassin de l'Olt,
ainsi que pour Pexercice des atiTibutions

Art. 291. Le libre ace& it la 111er Adriatique est acorde b. la Hongrie et, cette
fin, la libert (le transit lui est reconnue sur
les territoires et dans les ports detaches de
Pancienne monarchic, austro-hongroise.

prvues ci-aprs, il est institu, dans Pint&

rt commun des Etats ayant la souverainet
snr lesdits territoires, une Commission technique permanente du rgime des eaux, coinprenant un reprsentant de chacun des Etats

finie a l'article 263 jusqu'au moment oil une

Convention gnrale sera conclue ce sujet
entre les Puissances sillies et associes, aprs
quoi les dispositions de la nouvelle Conven-

territorialement intresss et un President

nomm par le Conseil de la Socit des Nations.

Cette Commission devra provoquer la

conclusion, surveiller et, en cas d'urgence,
assurer Pexcution des ententes prvues 4
l'article 292; elle devra maintenir et amliorer, notamment en ce qui concerne le dboisement et le reboisement, Punit du regime
tes eaux, ainsi que des services y relatifs,
tels que le service hydromtrique et d'annonce des ernes. Elle procdera l'tude des
questions connexes de navigation, it l'excoption de celles qui seraient du ressort de la
Commission de navigation comptente pour
le Haut-Danube, dont elle devra saisir ladite
Commission, et tiendra compte spcialement de Pintrt des pcheries. Cette Commission entreprendra en outre tons travaux
ou tudes et creera tous services qui lui se-

raient confis par entente unanime entre

les Etats intresss.

La Commission du Regime des Eaux devra
se runir dans un dlai de trois mois
aprs la miso en vigueur du prsent Trait ;
elle laborera le rglement relatif ses at-

tributions et son fonctionnement, rgleSt. Germain art. 309v. Convention en-

tre la Roumanie etla Hongrie du 16 avri11924.

2) V.
Conventia incbeiatil cu Ungaria

la 14 Aprilie 1024 in Bucuresti, privitoare

La libert de transit est celle qui est d-

tion y seront substitues.

Des conventions particulires entre les

tats ou les administrations intresss dterminerout les conditions de l'exercice de
la facult accorde ci-dessus et rgleront no-

tamment le mode d'utilisation des ports et

des zones franches y existant ainsi que des
voies ferres y donnant normalement scats,
l'tablissement de services et tarifs internationaux (communs) comportant des billets
et des lettres de voiture directs et le maintien des dispositions de la Convention de
Berne du 14 octobre 1890 et des conditions
jusqu' son remplacement par une nouvelle Convention.
La libert de transit s'tendra aux services postaux, tlgraphiques et tlphonicomplmentaires,

ques

3).

CHAPITRE II

Clauses relatives aux transports internationaux

Art. 295 Les marchandises en "provenance des territoires des Puissances allies et

associes et destination de la Hongrie,

ainsi que les marchandises en transit par la

Hongrie et en provenance ou it destination

la regimul apelor din teritoriile limitrofe si

la lichidarea sindicatelor de apirare in potriva inundatiilor.
3) St. Germain art. 312 al 2.

www.digibuc.ro

532

DOCU MEN TE : TRATATUL DELA TRIANON

des territoires des Puissances allies et associes, bnficieront de plein droit sur les
chemins de fer hongrois, au point de vue des
taxes is percevoir (compte tenu de toutes
ristournes et primes), des facilits et, is tous
gards, du regime le plus favorable appliqu
aux marchandises de mme nature transportees sur une quelconque des lignes hongroises,

soit en trafic intrieur, sait l'exportation,

l'importation ou en transit, dans des conditions semblables de transport, notamment
au point de vue de la longueur du parcours.
La mme regle sera applique, sur la demande

d'une ou plusieurs Puissances allies ou associes, aux marchandises nommement designees par ces Puissances, en provenance dela

iliongrie et it destination de leurs territoires.

Des tarifs internationaux, tablis d'apres
les taux prvus Palina precedent et coin-

portant des lettres de voiture directes, devront etre crs lorsqu'une des Puissances

allies ou associes le requerra de la Hongrie.

Toutefois, sans prejudice des dispositions

Art. 297.La Hongrie sera tennue de

cooprer Ptablissement des services avec

billets directs pour les voyageurs et leurs

bagages, qui lui seront demands par une ou

plusieurs Puissances allies ou associes pour
assurer, par chemins de fer, les relations de
ces Puissances entre elles ou avec tous au-

tres pays, en transit it travers le territoire

hongrois ;
Hongrie devra notamment recevoir, it cet effet, les trains et les voitures

en provenance des territoires des Puissances

allies et associes et les acheminer avec

une clrit au moins gale celle de ses
meilleurs trains a long parcours sur les memos lignes. En aucun cas, les prix applicables ces services directs ne seront suprieurs
aux prix pereus, sur le mme parcours, pour
les services intrieurs hongrois effectus dans
les mmes conditions de vitesse et de confort.
Les tarifs applicables, dans les memes con-

ditions de vitesse et de confort, au transport des emigrants sur les chemins de fer

hongrois it destination ou en provenance des

des articles 272 et 273, la Hongrie s'engage ports des Puissances allies et associes ne
maintenir sur ses propres lignes le regime pourront jamais ressortir une taxe kilodes tarifs existants avant la guerre pour le mtrique suprieure celle des tarifs les plus
trafic des ports de l'Adriatique et de la mer favorables, compte tenu de toutes primes ou
Noire, au point de vue de leur concurrence rist6urnes dont bnficieraient, sur lesdits
chemins de fer, les emigrants b. destination
twee les ports allemands du Nord.

Art. 296. A partir de la mise en vigutur ou en provenance d'autres ports quelcon.du present Trait& les Hautes Parties Con- ques.
Art. 298. La Hongrie s'engage n'adoptractantes renouvelleront, en ce qui les concerne et sous les reserves indiques au se- ter aucune mesure technique, fiscale ou adcond paragraphe du present article, les Con- ministrative, telle que la visite en douane,
ventions et arrangements signs A, Berne le les mesures de police gnrale, de police sa !
14 octobre 1890, le 20 septembre 1893, le nitaire ou de contrle, qui serait spciale
16 juillet 1895, le 16 juin 1898 et le 19 sep- aux services directs prvus Particle pretembre 1906, sur le transport des marchan- cedent ou aux transports d'migrants, destination ou en provenance des ports des
'dises par voies ferres.
Si, dans un alai de cinq ans
6; le mise Puissances allies et associes, et qui aurait
en vigueur du present Trait, une nouvelle pour effet d'entraver ou de retarder ces ser
convention pour le transport par chemins vices.
de fer des voyageurs, des bagages et des marchandises est conclue pour remplacer la Con-

vention de Berne du 14 octobre 1890 et les

additions subsquentes vises ci-dessus, cette
nouvelle Convention, ainsi que les conditions

complmentaires rgissant le transport international par voies ferres qui pourront

Art. 299.En cas de transport, partie

par chemins de fer et partie par navigation

intrieure, avec ou sans lettre de voiture directe, les stipulations qui precedent seront
applicables e.

la partie du trajet effectu

par chemin de fer.

etre bases sur elle lieront la Hongrie, mme

CHAPITRE III

si cette Puissance refuse de prendre part is

la preparation de la Convention ou d'y adhrer. Jusqu' la conclusion d'une nouvelle
convention, la Hongrie se conformera aux
dispositions de la Convenfion de Berne et

Matriel roulant

aux additions subsquentes vises ci-dessus,

ainsi qu'aux conditions complmentaires.

Art. 300. La Hongrie s'engage ce que

les wagons hongrois soient munis de dis-

posi tifs permettan t:

1. De les introduire dans les trains de mar-

chandises circulant sur les lignes de celles

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

des Puissances allies et associes, qui sont

parties la Convention de Berne du 15 mai
1886, modifie le 18 ma i 1907, sans entraver

le fonctionement du frein continu qui pour-

rait, dans les dix ans qui suivront la mise

en vigueur du prsent Trait, tre adopt
dans ces pays ;

2. D'introduire les wagors de ces Puis-

sances dans tons les trairs de marchandises

533

l'outillage seront livrs dans les :rubies con-

ditions que le materiel roulant.

Les dispositions des paragraphes 3 et 4
ci-dessus seront appliques aux lignes de
l'ancienne Pologne russe mises par les autorits austro-hongroises is la largeur de la
voie normale, ces lignes tant assimikes
des parties dtaches des rseaux d'Etat autrichien et horgrois.

circulant sur 1 es lignes hongroises.

Le matriel roulant des Puissances allies

et associes jouira, sur les ligncs horgroiscs,

du mme traitement que le materiel hon-

g rois en ce qui concerne la circulation, Pentretien et les rparations.

CHAPITRE V

Dispositions concernant certaines lignes de

chemins de ter.

Art. 302. Sous rserve des stipulations

particuLres contenues dans le present Trait, lorsque, par suite du trac des nouvelles

CHAPITRE IV

Trans/ell de lignes de chemins de ler.

Art. 301. Sous reserve des stipulations

particulires, relatives au transfert des ports,

voies d'eau et voies ferres situs dans les

territories transfrs en vertu du present

Trait, ainsi que des dispositions financires
concernant les concessionnaires et le service

des pensions de retraites du personnel, le

transfert des voies ferres aura lieu dans les

conditions suivantes:
1. Les ouvrages et installations de toutes
les voies ferres seront livrs au complet et

en bon tat.

frontires, une ligne reliant deux parties

d'un mme pays traversera un autre pays,

ou lorsqu'une ligne d'embranchement partent d'un pays se terminera dans un autre,

les conditions d'exploitation seront rgles
par un arrangement conclu 'entre les administrations des chemins de fer intresses.
Au cas o ces administrations ne parviendraient pas se mettre d'accord sur leg conditions de cet arrangement, les conflits seraient trenches par des Commissions d'experts constitues eomme il est dit l'article
prcdent.

En particulier, l'arrangement pour l'ex-

2. Lorsqu'un rseau ayant un materiel roulant lui propre sera transfr en entier par

ploitation de la ligne Csata-Losoncz garan-

la Hongrie une des Puissances allites et

tira le passage direct dans cheque sens I

travers les territoires hongrois des trains

associes, ce materiel sera remis au complet,

d'apres le (Lanier inventaire au 3 novembre

tchco-slovaques ayant une traction et des

quipes tchco-slovaques. Cependant, moins

1918, et en tat normal d'entretien.

3. Pour les lignes n'ayant pas un matriel roulant special, la rpartition du materiel

existent sur le rseau auquel ces lignes appartiennent, sera faite par des Commissions
d'experts design& par les Puissances allies
et associes, et dans lesquelles la Hongrie
sera reprsente. Ces Commissions devront
prendre en consideration l'importance du
matriel immatricul sur ces lignes, d'aprs
le dernier inventaire au 3 now mbre 1918,
la longueur des voies, y compris les voies
de service, la nature et l'importance du trafic. Elles dsigneront tgalement les lccomotives, voitures et wagons transfrer dans
cheque cas, fixeront les conditions de leur
reception et rgleront les arrangements provisoires ncessaires pour assurer leur reparation dans les ateliers hongrois.
4. Les approvisionnements, le mobilier et

qu'il n'en soit decide autrement, ce droit de

passage prendra fin soit aprs Pachvement
d'une ligne directe Csata-Losoncz situe entirement en territoire tchco-slovaque, soit,

au plus tard, l'expiration d'un dlai dp

quinze ans aprs la mise en vigueur du present Trait&

De mme, Parrangememnt pour l'exploitation de la section, situe en territoire hon-

grois, de la ligne reliant Nagyszalonta

Arad et Kisjen6 par Bkscsaba, garantira le passage direct en cheque sens travers le territoire hongrois des trains roumains ayant une traction et des quipes
roumaines. Cependant, moins qu'il n'en
soit dcid autrement, ce droit de passage

prendra fin soit aprs Pachvement d'un raccordement direct, situ entirement en territoire roumain, entre les lignes NagyszalontzBkscsaba et Kisjento-Bkscsaba, soit l'ex-

www.digibuc.ro

DO 'UMENTE : TRATATUL DELA TRIANON

5 3 'e

piration d'un dlai de dix ans aprei la mise en

vigueur du present Trait&
L'tablissement de toutes les nouvelles
gares frontires entre la Hongrie et les Etats
allies et associs hmitrophes, ainsi que l'ex-

ploitation des lignes entre ces gares seront

rgls par des arrangements conclus dans
les mmes conditions.

Art. 304.En vue d'assurer la rgularit

de l'exploitation des rseaux ferrs de l'ancienne monarchie austro-hongroise, concedes

it des compagnies prives, et qui, en execution des stipulations du present Trait, se-

raient situs sur le territoire de plusieurs

Etats, la reorganisation administrative et

technique desdits rseaux sera rgle, pour

chaque rseau, par un accord pass entre la
compagnie concessionnaire et les Etats ter-

grie s'engage accorder sur les lignes les plus

appropries au transit international et conf ormment aux tarifs en vigueur, la libert

du transit aux correspondanc es telegraph iques

et communi.ations tlphoniques en provenance ou destination de l'une quelconque

des Puissances allies et associes, limitrophe

ou non. Ces correspondances et communications ne seront soumises aucun dlai ni

restriction inutiles; elles jouiront en Hongrie
du traitement national en tout ce qui concerne les facilits et notamment la clrit
des transmissions. Nulle redevance, facilit
ou restriction ne devra dpendre directement
ou indirectement de la nationalit de l'expditeur ou du destinataire. 1)
SECTION IV

ritorialement intresss.
Les diffrends sur lesquels ne pourrait pas
se faire l'accord, y compris toutes questions
relatives Pinterprtation des contrats con-

Jugements des litiges et revision des clauses

Societe des Nations.

Les diffrends qui pourront

s'lever entre les Puissances intresses au
sujet de Pinterprtation de l'application et

cernant le rachat des lignes seront soumis

des arbitres dsigns par le Conseil de la

Pour la compagnie du chemin de fer du

Sud de l'Autriche, cet arbitrage pourra etre
demande, soit par le Conseil d'administration de la compagnie, soit par le Comit reprsentant les porteurs d'obligations.

permanentes

Art. 311.

des dispositions de la prsente Partie du present Trait seront rgls ainsi qu'il sera prvu
par la Societe des Nations.

Art. 312. A tout moment la Societe des

Nations pourra proposer la revision de ceux

des articles ci-dessus qui ont trait un re-

CHAPITRE VI

gime administratif permanent.

Dispositions transiloires

Art. 308. La Hongrie excutera les instructions qui lui seront donnes, en matire

Art. 313. A l'expiration du dlai de

trois ans dater de la mise en vigueur da

present Trait, les dispositions des articles
268 IL 274, 277, 295, 297 299 et 309 pour-

de transport, par une autorit agissant au ront tout moment etre revises.par le Connom des Paissances Rees et associes:

1. Pour les transports de troupes effectues en execution du present Trait ainsi,

que pour le transport du materiel, de munitions et d'approvisionnement Pusage des
urmes ;

2. Et provisoirement, pour le transport du

ravitaillement de certaines regions, pour le
rtablissement aussi rapide que possible des
conditions normales des transports et pour
l'organisation des services postaux et tlgraphiqu es.

seil de la Societe des Nations.

A dfaut de revision, le benefice d'une

quelconque des stipulations contenues dans

les articles numrs ci-dessus ne pourra,

l'expiration du alai prvu au paragraphe

precedent, etre rclam par une des Puissances allies et associes en faveur d'une por-

tion quelconque de ses territoires pour laquelle la rciprocit ne serait pas accorde.
Le dlai de trois ans pendant lequel la reciprocit ne pourra pas etre exige pourra
etre prolong par le Conseil de la Societe
des Nations.
Le benefice d'aucune des stipulations sus-

CHAPITRE VII

Tlp a, hes et ilphones

Art. 309. Nonobstant ton te stipulation

contraire des conventions existantes, la Hon-

vises ne pourra tre invoqu par les Etats,

auxquels un territoire do l'ancienne =nayebie austro-hongroise a 60 transfr ou qui
sont ns du dmembrement de cette monar-

1) St. Germain art. 326.

www.digibuc.ro

POLI T ICA EXTERN A

ehie, qu'it charge pour eux d'assurer, sur le

territoire pass sous leur souverainet en
-vertu du prsent Trait, un traitement reiproque it la Hongrie.

535

Les Puissances allies et associes se rservent le droit d'examiner, dans telles conditions qu'elles dtermineront, les dcisions
et ordres des jurisdictions austro-hongroises

en matire do prises, que ces dcisions et

ordres affectent les droits de proprit des

SECTION V
Disposition partieulire

ressortissants desdites Puissances ou ceux des

Art. 314. Sans prjudice des obligations

jparticulires qui lui sont imposes par le
prsent Trait au profit des Puissances allies et associs, la Hongrie s'engage it adhrer toute convention gnrale concernant le rgime international du transit, des
Toies navigables, des ports et des voies ferres qui pourrait 'Are conclue entre les Pais-

sances allies et associes avec l'approba-

tion de la Socit des Nations dans un dlai

cinq annes It dater de la mise en vigueur
du prsent Trait.

PARTIE XIII (Sections III, art. 315

et 355) Travail.
PARTIE XIV (art. 356-364) Clauses di-

ressortissants neutres. La Hongrie s'engage

fournir des copies de tous les documents
constituant le dossier dos affaires, y compris
les dcisions et ordres re: d Is, ainsi gull, accepter et excuter les recommandations prsentes aprs ledit examen des affaires.

Art. 362. Les Hautes Parties Contractantes conviennent qu'en l'absence de sti-

pulations ultrieures contraires, le Prsident

de toute Commission tablie par le prsent
Trait() aura droit, en cas de partage des voix,
mettre un second vote.

Art. 363. Sauf disposition contraire du

prsent Trait, dans tous les cas cal ledit
Trait prvoit le rglement d'une question
particulire certains ttats au moyen d'ure
Convention spciale conclure entre les -

tats intresss, il est et demeure entendu

Terses.

Art. 356.La Hongrie s'engage recon-

-mitre et agrer les conventions passes ou

passer par les Puissances allies et associes ou certaines d'entre elles avec toute
sutre Puissance, relativement au commerce
des armes et des spiritueux ainsi qu'aux autres mati vs traites dans lea Actes gnsaux de Berlin du 26 fvrier 1885 et de Bruaelles du 2 juillet 1890, et les Conventions
q ui les ont compltes ou modifies.

Art. 360. Sous rserve des dispositions

du prsent Trait, la Hongrie s'engage ne
prsenter, directement ou-indirectement, con-

tre aucune des Puissances allies et assoeies, signataires du prsent Trait, aucune
Tclamation pcuniaire, pour aucun fait antrieur it la mise en vigueur du prsent Trait.
La prsente stipulation vaudra dsistement
eomplet et dfinitif de toutes rclamations de

eette nature, dsormais teintes, quels qu'en

soient les intresss.

Art. 361.La Hongrie accepte et recon-

malt comme valables et obligatoires toutes

dcisions et bins ordres concernant les navires austro-hongrois et les marchandises
hongroises ainsi que toutes dcisions et orAres relatifs au payement des frais et rendus
par l'une quelconque des juridictions de pri-ses des Puissances allies et associes, et s'en-

,gage ne prsenter au nom de ses natinnaux aucune rclamation relativement ces

dcisions ou ordres.

entre les Hautes Parties Contractantes clue

les difficults, qui viendraient sargir cet
gard, seraient rgles par les Principales
Puissances allies et associes, jusqu'i ce que
la Hongrie soit admise comme membre de
la Socit des Nations.
PROTOCOLE
En vue de prciser les conditions dans lesquelles devront tre exeutees certaines
clauses du Trait sign A la date de ce jour,
il est entendu entre les Hautes Parties Contractantes, que:
1. La liste des personnes que, conform-

ment l'article 157, alina 2, la Hongrie

devra livrer aux Puissances allies et associes, sera adresse au Gouvernement hon-

grois dans le mois qui suivra la mise en vigueur du Trait;

2. La commission des rparations prvue
l'article 170 et aux paragraphes 2, 3 et 4 de
l'Annexe IV, ainsi que la Section spcialt
qui est prvue l'article 163, ne pourront
exiger la divuleation de secrets de fabrication

ou d'autres renseignements confidentiels;

3. Ns la signature du Trait et dans les

quatre mois qui suivront, la Hongrie aura la

possibilit de prsenter l'examen des Puissances allies et associes des documents et
des propositions it l'effet de hter le travail
relatif aux rparations, d'abrger ainsi Pen-

gate et d'acclrer les dcisions ;

www.digibuc.ro

536

DOCUMENTE :

TRATATUL DE PACE DELA LAUSANNE

4. Des poursuites seront exerces contre sons au cours de la guerre, et afin de faciles personnes qui auraient commis des actes liter la recuperation des navires et des cardlictueux en ce qui concerne la liquidation gaisons qui peuvent etre sauvs ainsi que le
des biens hongrois, et les Puissances allies rglement des rclamations prives s'y rapet associes recevront les renseignements et portent, le Gouvernement honerois s'engage
preuves que le Gouvernement hongrois
fournir tous les renseignements en sa pospourra fournir a ce sujet.
session qui pourraient etre utiles aux GouFait en francais, en anglais et en italien, vernements des Puissances allies et assole texte francais faisant foi en cas de diver- cies ou Ieurs ressortissants on ce qui congence, Trianon, le quatre juin mil neuf cerne les navires couls on endommags par
cent vingt.
les forces navales hongroises pendant la periode des bostilits.
La presente Declaration faite en franais,
DECLARATION
en anglais et en italien, le texte franais faiAfin de rduire atrminimum les pertes re- sent foi en cas de divergence, a Trianon, le
sultant du coulage de navires et de cargai- quatre jain mil neuf cent vingt.

4. TRATATUL DE PACE DELA LAUSANNE

TRAIT DE PAIX
entre les Puissa ces allies et assones et la Turquie.
Conventions, Declarations, Protocoles signs it 24 Juillet 1023 2)

PARTIE I

le principe de la libert de passage et de navi-

Clauses Politiques

A dater dela mise en vigueur du

Art. L
present Trait& l'tat de paix sera definitive-

ment rtabli entre l'Empire britannique, la

gation, par mer et dens en temps de paix

comme en temps de guerre, dens le dtroit
des Dardanelles, la Mer de Marmara et le
Bosph ore, ainsi qu'il est prvu dans la Convention spciale conclue la date de ce jour,

France, l'Italie, le Japon, la Grce, la Roumanie, l'tat Serbe-Croate-Slovene, d'une part,

et la Turquie d'autre part, ainsi qu'entre leurs
ressortissants respectifs.

relativement au regime des Detroits. Cette

Convention aura mme force et valeur au
regard des Hautes Parties ici contractantes
que si elle figurait dans le present Trait&

De part et d'autre il y aura relations officielles et, sur les territoires respectifs, les

Art. 25. La Turquie s'engage reconmitre la pleine valeur des Trait& de paix.

agents diplomatiques et consulaires recevront,

sans prejudice d'accords particuliers it intervenir, le traitement consacre par les principes gnraux du droit des gens.

et Conventions additionnelles conclus par les

autres Puissances contractantes avec les

Puissances ayant combattu aux ekes de la

Turquie, it agreer les dispositions qui ont

2. Dispositions spciales (art. 23 29)

t ou seront prises concernant les territoires

de l'ancien Empire allemand, de l'Autriche,
de la Hongrie et de la Bulgarie, et 11 reconmitre les nouveaux P4tats dans les frontires
ainsi fixes.

Les Hautes Parties ContractanArt. 23.

tes sont d'accord pour reconnaitre et declarer

sent reconnatre et agrer les frontires de

l'Allemagne, de l'Autriche, de la Bulgarie,

SFCTI ON I

I. Claw es teiritffialee (art. 2 22)

1)

v.

in actul final al Conferintei

d.3

Art. 26. La Turquie declare ds it pre-

conventiilor care n'au un corespunzator

la Lausanne (repreclus mai departe) speci- in celelalte tratate de pace,, adnotate de d-nii
ficarea acestor Conventii, Declaratii i o- N. Lahovary, consilier de legatie, i L D.
tocoale.
Condurachi, prim secretar (Nota Redac2) Cuprinde reproduceroa articolelor i a tiei).

www.digibuc.ro

537

POLITICA EXTERNA

de la Grce, de la Hongrie de la Pologne,

Elles seront libres de conserver les biens

de la Roumanie, de l'Etat Serbe-Croate-Slo-

immobiliers qu'elles possdent sur le territoire

toutes conventions complmentaires.

Art. 27.
Aucun pouvoir ou juridiction en
matikre politique, lgislative ou administra-

bles de toute nsture. 11 no leur sera impos, de

vne et de l'Etat Tchco-Slovaque, telles

que ces frontikes ont t ou seront fixes
par les Traitks viss l'Article 25 ou par

de l'autre Etat oil elles auraient ou leur domicile antrieurement a leur option.
Elles pourront emporter leurs biens meu-

ce fait, uncurl droit ou taxe, soit de sortie,

soit d' entre.

tive, ne seront exercs, pour quelque motif

que ce soit, par le Gouvernement ou les autorits de la Turquie hors du territoire turc sur
les ressortissants d'un territoire plac sous la

souverainet ou le protectorat des autres

Paissances signataires du prsent Trait et
stir les ressortissants d'un territoire dtach
de la Turquie.
Il demeure entendu qu'il n'est pas port
atteinte aux attributions spirituelles des autorits religieuses musulmanes.

en Turquie iL tous les points de vue.

Art. 42.
Le Gouvernement turc agre de
prendre k l'gard des minorits non-musulmanes, en ce qui concerne leur statut familial
ou personnel, toutes dispositions permettant

de rgler ces questions selon les usages de

Ces dispositions seront labores par des
commissions spciales composes en nombre
gal de reprsentants du Gouvernement turc
et de reprsentants de chacune des minorits
intresses. En cas de divergence, le Gouver-

nement turc et le Conseil de la Socit des

Nations nommeront d'un commun accord un
surarbitre choisi parmi les jurisconsultes

36)

europens.

Art. 30. Les ressortissants tuns tablis sur

les territoires qui en vertu des dispositions
du prsent Trait sont dtachs de la Turquie,
deviendront, de plein droit et dans les conditions de la lgislation locale, ressortissants
de l'Etat auquel le territoire est transft.
An. 31.

45)

yes minorits.

Art. 28. Les Hautes Parties Contractantes

dclarent accepter, chacune en ce qui la concerne. l'abolition complte des Capitulations

SECTION II
Nationalit (art. 30

SECTION III
Protee'ion des minon,s (art. 37

Les personnes iges de plus de 18

ans, perdant leur nationalit turque et acqurant de plein droit une nouvelle nationalit en vertu de l'Article 30, auront la
facult, pendant une priode de deux ans
dater de la mise en vigueur du prsent Trait,
d'opter pour la nationalitk turque.
Art. 32.
Les personnes, figes de plus de
18 ans, qui sont tablies sur un territoire dtach de la Turquie en conformit du prsent

Trait, et qui y diffrent, par la race, de la

majorit de la population dudit territoire,
pourront, duns le dlai de deux ans dater
de la mise en vigueur dn prsent Trait, opter

pour la nationalit d'un des Etats oil la maiorit de la population est de la mme race
que la personne exereant le droit d'option,
et sous rserve du consentement de cet Etat.

Art. 33. Les personnes ayant exerc le

droit d'option, conformment aux dispositions

des Articles 31 et 32, devront, dans les douze

mois qui suivront, transporter leur domicile

dans l'Etat en faveur duquel elles auront ont.

Le Gouvernement turc s'engage accorder

toute protection aux glises, synagogues, cimetires et autres tablissements religieux des
minorirs prcites. Toutes fa,cilits et autorisations seront donnes aux fondations pieuses et aux tablissements religieux et charitables des mmes minorits actuellement

existant en Turquie, et le Gouvernement

turc ne refusera pas, pour la cration de nouveaux tablissements religieux et charitables,

aucune des facilits nkessaires qui sent ga-

ranties aux autres tablissements privs de

cette nature.
Art. 43

Les ressortissants turcs, appurte-

nant aux minorits non-musulmanes, no

seront pas astreints accomplir un acte quelconque constituant tme violation de leur foi
ou de leurs pratiques religieuses, ni frapps
d'aucune incapacitk s'ils refusent de compa-

raitre devant les tribunaux ou d'accomplir

quelque acte lgal le jour do leur repos hebd omadai re.

Toutefois, cette disposition ne dispensera

pas ces ressortissants titres des obligations

imposes tous autres ressortissants turcs

en vue du maintien de l'ordre public.
Art. 44.

La Turquie convient que dans la

mesure o les articles prcdents de la prsente Section affectent les ressortissants non-

www.digibuc.ro

538

DOCUMENTE : TRATATUL DELA LAUSANNE

musulmans de la Turquie, ces stipulations

constituent des obligations d'intrt international et soient places sous la garantie de la
Societe des Nations. Elles ne pourront tre
modifies sans l'assentiment de la majorit
du Conseil de la Societe des Nations. L'Empire

britannique, la France, l'Italie et le Japon

s'engagent, par les prsentes, ne pas refuser

leur assentiment toute modification desdits
articles qui serait consentie en due forme par
la majorit du Conseil de la Socit des Nations.

La Turquie agree que tout membre du

Conseil de la Socit des Nations aura le droit

de signaler it l'attention du Conseil toute in-

fraction ou danger d'infraction l'une quelconque de ces Obligations, et que le Conseil

pourra procder de telle facon et donner telles
instructions qui paratront appropries et
efficaces dans la circonstance.

La Turquie agre, en outre, qu'en cas de

divergence d'opinion sur des questions de
droit ou de fait concernant ces articles, entre

le Gouvernement turc et l'une quelconque

des autres Puissances signataires ou toute
autre Puissance, membre du Conseil de la
Societe des Nations, cette divergence sera
considre comme un diffrend ayant un caractre international selon les termes de l'Article 14 du Pacte de la Socit des Nations. Le
Gouvernement turc agree que tout diffrend
de ce genre sera, si l'autre partie le demande.
dfr it la Cour permanente de Justice Internationale. La dcision de la Cour permanente sera sans appel et aura la mame force

et valeur qu'une decision rendue en vertu

de l'Article 13 du Pacte.

1914 et la mise en vigueur du prsent Trait,

et resultant soit de faits de guerre, soit de

mesures de rquisition, squestre, disposition
ou confiscation.

Toutefois, la disposition qui prcde ne

portera pas atteinte aux stipulations de la
Partie III (Clauses conomiques) du present
Trait.
La Turquie renonce en faveur des autres
l'exception de la
Parties contractantes
Grce)it tout droit stir les sommes en or transferees par l'Allemagne et l'Autriche en vertu
de l'Article 259-1 du Trait de Paix du 28

juin 1919 avec l'Allemagne et de l'Article

210-1 du Trait de Paix du 10 septembre
1919 avec l'Autriche.
Sont annules toutes obligations de payement mises la charge du Conseil d'admi-

nistration de la Dette Publique Ottomane

tant par la Convention du 20 juin 1331 (3
juillet 1915) relative aux bons de monnaie
turcs de la premire mission, que par le texte
port au verso de ces bons.

La Turnuie convient galement de ne pas

demander au Gouvernement britannique ni
ses ressortissants la restitution des sommes
payees pour les !Aliments de guerre qui avaient t commands en Angleterre par le Gou-

vernement ottoman et qui ont t rquisitionns par le Gouvernement britannique

en 1914; elle renonce toute rclamation de
ce chef.

Art. 62. La Turquie reconnat le transfert

de toutes les crances que l'Allemagne, l'Au-

triche, la Bulgarie et la Hongrie possedent

contre elle, conformment l'Article 261 du
Trait de Paix conclu it Versailles le 28 juin

1919 avec l'Allemagne et aux articles correspondants des Traits de Paix du 10 septembre
1919 avec l'Autriche, du 27 novembre 1919

PARTIE II
Clauses financires

avec la Balgarie et du 4 juin 1920 avec la

Hongrie.

SECTION I

De'le publique otloniane (art. 46-57)

SECTION II

Clauses direrses (art. 58-63)

Art. 58. La Turquie, d'une part, et les autres Puissances contractantes (i l'exception de
la Grce), 1) d'autre part, renoncent rciproquement toute rclamation pcuniaire pour
les pertes et dommages subis par la Turquie
et lesdites Puissances ainsi que par lean ressortissants (y compris Ies personnes morales),
pendant la priode comprise entre le 1-er aot

Les autres Puissances contractantes conviennent de librer la Turquie des dettes qui
lui incombent de ce chef.
Les crances que la Turquie possde contie
l'Allemagne, l'Autriche, la Bulgarie et la Hongrie sobt galement transfres auxdites
Puissances contractantes.
PARTIE III
Clauses conomigues

Art. 64.
Dans la prsente Partie l'expression oPuisances allieso s'entend des Puissances
contratantes autres que la Turquie ; les termes

1) V. Arrangement avec la Grce de 1924.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

oressortissants allies comprennent les personnes physiques, les socits, associations

et tablissements, ressortissant aux Paissances contractantes autres que la Turquie,
ou un Etat ou territoire sous le protectorat
d'une desdites Puissances.
Les dispositions de la prsente Partie rela-

539

ritoire. Toutes autres revendications entre

particuliers seront soumises la juridiction

comptente locale.
Tous litiges relatifs it l'identite ou it la restitution des biens rclarnes seront soumis au
Tribunal Arbitral Mixte prvu dans la Section

V de la prsente Partie.

tives aux aressortissants allies profiteront aux

Pour l'excution des dispositions

Art. 66.
de l'Article 65, alinad 1 et 2, les Hautes Par-

personnes qui, sans avoir la nationalit des

Puissances allies, ont, en raison de la protec-

tion dont elles taient, en fait, l'obiet de la

ties Contractantes remettront, par la proce-

part de ces Puissances, reu des autorits otto-

partiennent A des personnes tant, au 29

possession de leurs Wens, 'droits et intrts,

libres des charges ou servitudes dont ceux-ci
auraient t grey& sans le consentement desdits ayants droit. Il appartiendra au Gouvernement de la Puissance effectuant la restitution, de pourvoir l'indemnisation des
tiers qui auraient acquis directement on indirectement dudit Gouvernement et qui se
trouveraient lses par cette restitution. Les
diffrends pouvant s'lever au sujet de cette
indemnisation seront de la competence des
tribunaux de droit commun.

octobre 1914, ressortissants allies, seront immdiatement restitus aux ayants droit, dans
l'tat on ils se trouvent.

aux tiers lss d'agir contre qui de droit pour

etre indemniss.

dure la plus rapide, les avants droit en la

manes le mme traitement que les ressortissants allies et ont do ce chef subi da dommages.

SECTION I
droits et intrNs (art. 65

Art. 65.

72)

Les biens, droits et interets, qui

existent encore et pourront etre identifies

stir les territoires rests turcs it la date de la

mise en vigueur du present Trait et qui ap-

Rciproquement, les biens, droits et in*tins, qui existent encore et pourront etre
identifies sur les territoires places sous la
souverainet ou le protectorat des Puissances
allies au 29 octobre 1914, ou sur des terri-

toires detaches de l'Empire ottoman it la

suite des guerres balkaniques et places au-

jourd'hui sous la souverainet desdites Puissances, et qui appartiennent it des ressortissants turcs, seront immdiatement restitus
aux ayants droit, dans l'tat on ils se trouvent.
Il en sera de male des biens, droits et intrts

Dans tous les autres cas, il appartiendra

A cet effet, tous actes de disposition ou

autres mesures exceptionnelles de guerre

auxquelles les Hautes Parties Contractantes

auraient procd regard des biens, droits
et interts ennemis, seront immdiatement

levs et arrets s'il s'agit d'une liquidation

non encore termine. Les propritaires rclamants recevront satisfaction par la restitution immediate de leurs biens, droits et
intrets, des que ceux-ci auront t identifies.
Au cas on, it la date de la signatnre du present Trait, les biens, droits et intrts, dont

qui appartiennent des ressortissants turcs la restitution est prvue par l'Article 65, se
sur les territoires detaches de l'Empire otto- trouveraient avoir t liquid& par les automan en vertu du present Traite et cini au- rites de rune des Hautes Parties Contracantes,
raient t l'objet de liquidations ou autres celle-ci se trouvera libre de l'obligation de
mesures exceptionnelles quelconques de la restituer lesdits biens, droits et ini-rts par
part des autorits des Puissances allies.
le pavement it leur propritaire du prodiut
Tous biens, droits et interets, qui sont si- de la 'liquidation. Au cas on, sur la demande
tiles sur un territoire d'Aach de l'empire du propritaire, le Tribunal Arbitral Mixte
ottoman en vertu du present Trait et qui. prvu la Section V estimerait que la liquiapes avoir t l'objet d'une mesure excep- dation n'a pas t effectue dans des conditionnelle de guerre par le Gouvernement tions assurant la realisation d'un juste prix,
ottoman, sont actuellement entre les mains il pourra, &fiat d'accord entre les parties,
de la Puissance contractante exergant Pau- augmenter le produit de la liquidation de
torit sur ledit territoire, et qui peuvent tre telle somme
jugera equitable. Lesdits
identifies, seront restitus A, leur lgitime biens, droits et intrts seront restitus si le
propritaire, dans l'tat o ils se trouvent. payement n'est pas effectu dans un dlai
Il en sera de meme des biens immobiliers qui de deux mois it, compter de l'accord avec le
inraient t liquid& par la Puissance con- propritaire ou de la decision du Tribunal
tractante exerant Pautorit sur ledit ter- Arbitral Mixte vise ci-dessus.

www.digibuc.ro

540

Art. 67.

DOCUMENTE : TRATATUL DELA LAUSANNE

La Grce, la Ronmanie, l'tat

biens, droits et intrts antrieurement au

Serbe-Croate-Slovne d'une part et la Turquie

29 octobre 1914, les dispositions de la prsente

d'autre part, s'engagent faciliter rciproquement, tant par des mesures administratives appropries que par la livraison de tous
documents y affrents, la recherche sur lent
territoire et la restitution des objets mobiliers
de toutes sortes enlevs, saisis ou squestrs
par leurs armes et tents administrations sur
le territoire de la Turquie on respectivement
sur le territoire de la GI-bee, de la Romrianie

et de l'tat Serbe-Croate-Slovne et qui se

trouvent actuellement sur ce territoire.

La recherche et la restitution s'effectueront aussi pour les objets susviss saisis ou

squestrs par les armes et administrations
allemandes, austro-hongroises ou bnlgares.
sur le territoire de la GI-bee, de la Roumanie

Section ne porteront point prjudice b, ces

rclamations ou actions. Il ne sera de memo
des reclamafions ou actions introduites auprs des Gouvernements britannique. franeais, italien, roumain et serbe-croate-slovne
par le Gouvernements. ottoman ou ses ressortissants. Ces rclamations ou actions seront
poursuivies auprs du Gouvernement turc et
auprs ds mitres Gouvernements viss ait
prsent Article dans les mmes conditions,
tout en tenant compte de l'abolition des Capitulations.
Art. 72.
Dans les territoires demeurant

turcs en vertu du prsent Trait, les biens,

droits et intrts appartenant l'Allemagne,
l'Autriche, la Hongrie et la Bulgarie ou

ou de l'tat Serbe-Croate-Slovne, et qui leurs ressortissants qui auraient fait l'objet,

auraient t attribus la Turquie ou ses avant la mise en vigueur dii prsent Trait,
ressortissants, ainsi que pour les objets saisis
ou squestrs par les armes grecques, roumaines ou serbes sur le territoire de la Turquie
et qui auraient t attribus it la Grce, la
Roumanie on b. l'tat Serbe-Croate-Slovne
ou leurs ressmtissants.
Les requAtes affrentes ces recherches et

restitutions seront prsentes dans un dlai

'de six mois dater de la mise en vigueur du
prsent Trait.
Art. 69.
TI ne sera peru sur les ressortis-

sants allis ou sur leurs biens, au titre des

de saisie ou d'occupation de la part des Gouvernements allis,demeureront en la possession

de ces derniers jusqu' la conclusion d'arrangements intervenir entre ces Gouvernements

et les Gouvernements allemand, autrichien,

hongrois et bulgare ou leurs ressortissants
intresss. Si ces biens, droits et intrts ont
fait l'objet de liquidations, ces liquidations
sont confirmes.
Dans les territoires dtachs de la Turquie
en vertu du prsent Trait, les Gouvernements

y exerant Pautorit pourront, dans le Mai

exercices antrieurs l'exercice 1922-1923,

d'un an b. dater de la mise en vigueur du pr-

biens n'taient pas assujettis.

Au cas oil des sommes auraient t perues
apris le 15 mai 1923 au titre d'exercices antrieurs l'exercice 1922-1923, le montant

sortissants.

mise en vigueur du prsent Trait&

si les biens liquids sont la proprit de l'tat

aucun impt, taxe ou surtaxe auxquels, en sent Trait, liquider les biens, droits et intvertu du statut dont ils jouissaient au 1-er rats appartenant l'Allemagne, l'Autriche,
melt 1914, les ressortissants allis et leurs it la Hongrie et la Bulgarie ou leurs res-

en sera rembours aux ayants droit ds la

Aucun recours ne pourra tre exerc en

ce qui concerne les sommes encnisses antrieurement au 15 mai 1923.
Art. 70.

Les demandes fondes sur les Ar-

ticles 65, 66 et 69 devront tre introduites

anprs des autorits comptentes dans le

&hi de six mois, et, it dfaut d'accord, auprs

du Tribunal Arbitral Mixte dans le alai de

douze mois partir de la mise en vigueur du
prsent Trait.
Art. 71. L'Empire britannique, la France,
Phalle, la Roumanie et l'tat Serbe-Croate-

Slovne, ou leurs ressortissants, ayant introduit des rclamations ou actions auprs

du Gouvernement ottoman au sujet de leurs

Le produit des liquidations, qu'elles aient

t dj ou non effectues, sera vers la.
Commission des Rparations tablie par le
Trait de Paix conclu avec l'tat intress,

allemand, autrichien, hongrois ou bulgare.

Il sera vers directement aux propritaires
si les biens liquids sont une proprit prive.

Les dispositions du prsent Article ne

s'appliquent pas aux socits anonymes otto,

manes.

Le Gouvernement turc ne sera en aucune

manire responsable des mesures vises par
le prsent Article.
SECTION II
Controls et prescriptions (art. 73
Art. 7.3.

83)

Restent en vigueur, sous rserve

des dispositions qui y sont contenues ainsi

que des stipulations du prsent Trait, les

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

contrats appartenant aux catgories indiques ci-aprs, concha entre parties devenues
par la suite ennemies telles qu'elles sont d-

finies b. l'Article 82 et antrieurement it la

date indique audit Article:
a) Les contrats ayant pour objet une vente
immobilire encore que la vente elle-mme
n'ait pas encore t rgulirement ralise,
si, en fait, la livraison a t effectue avant
la date it laquelle les parties sont devenues
ennemies aux termes de l'Article 82 ;

b) Les baux, contrats de location et promesses de location pass& entre particuliers;

c) Les contrats passs entre particuliers

relatifs b. l'exploitation de mines, de forks
ou de domaines agricoles;

d) Les eontrats d'hypothque, de gage et

de nantissement ;

e) Les contrats constitutifs de socits,

sans que cette disposition s'applique aux

socits en nom collectif ne constituant pas,

d'aprs la loi qui les rgit, une personnalit
distincte de celle des parties (partnerships);

f) Les contrats, quel qu'en soit l'objet,

passs entre les particuliers ou socits et Pttat, les provinces, municipalits ou autres personnes juridiques administratives analogues ;

q) Les contrats relatifs au statut familial:

h ) Les contrats relatifs it des donations ou
i des libralits dc quelque nature que ce soit.

Le prsent Article ne pourra tre invoqu

pour donner it des contrats une antre valeur
que celle qu'ils avaient par eux-mmes lorsqu'ils ont t conclus.
Il ne s'appliquera pas aux contrats de concession.

Art. 74. Les contrats d'assurance sent

rgis par les dispositions prvues par l'Annexe 6, la prsente Section.
Art. 75. Les contrats, autres clue ceux
numrs aux Articles 73 et 74 et mitres que
les contrats de concession passs entre personnes devenues ultrieurement ennemies, seront
considrs comme ayant t annuls 6 partir
de la date a laquelle les parties sont devenues
ennemies.

Toutefois, chacune des parties au contrat

pourra en rclamer Pexcution jusqu' l'expiration d'un dlai de trois mois it partir de la
mise en vigueur du prsent Trait, it la condition de verser 6, l'autre partie. s'il y a lieu,
une indemnit correspondant a la diffrence
entre les conditions du moment oil le contrat
a t conclu et celles du moment oil son main-

tien est rclam. Cette indemnit, it dfaut

d'accord entre les parties, sera fixe par le
Tribunal Arbitral Mixte.

541

Art. 76. Est confirme la validit de toutes transactions intervenues avant la raise en
vigueur du prsent Trait entre les ressortissants des Puissances contractantes, parties
aux contrats indiqus aux Articles 73 it 75,
et ayant pour objet notamment la rsiliation,
le maintien, les modalits d'excution ou la
modification de ces contrats, y compris les
accords portant sur la monnaie de payement
ou sur le taux de change.
Art. 77. Restent en vigueur et soumis au

droit commun les contrats entre ressortis-

sants allis et tures conclus postrieurement

au 30 octobre 1918.
Restent galement en vigueur et soumis
au droit commun les contrats dment intervenus avec le Gouvernement de Constantinople postrieurement au 30 octobre 1918
jusqu'an 16 mars 1920.
Tons contrats et arrangements dement

conclus postrieurement au 16 mars 1920

avec le Gouvernement de Constantinople et
intressant les territoires demeurs sous
Pautorit effective dudit Gouvernement se-

ront soumis it l'approbation de la Grande

Assemble Nationale de Turquie sur la demande des intresss prsente dans un dlai
de trois mois, it compter de la mise en vigueur
du prsent Trait. Les payements effectus
en vertu de ces contrats seront dment ports
an crdit de la partie qui les aurait effectus.
Au cas oil Papprobalion ne serait pas ae-

corde, la. partie intresse aura droit, s'il

y a lieu, A. une indemnit correspondant au

dommage direct effeetivement subi et qui,
it dfaut d'accord amiable, sera fixe par le
Tribunal Arbitral Mixte.
Les dispositions du prsent Article ne sont
applicables ni aux contrats de concession ni
aux transferts de concessions.

Art. 78.Tous les diffrends djit existants

ou pouvant s'lever avant l'expiration du
dlai de six mois prvu ci-aprs, au sujet des
contrats autres que les contrats de concession
intervenus entre parties devenues par la suite
ennemies, seront rgls par le Tribunal Mixte,
i l'exception des diffrends qui, par application
des lois des Puissances neutres, seraient de la
comptence des tribunaux nationaux de ces
Puissances. En ce dernier cas, ces diffrends

seront rgls par ces tribunaux nationaux

6., l'exclusion du Tribunal Arbitral Mixte.
Les plaintes relatives aux diffrends, qui, en
vertu du prsent Article, sont de la comp-

tence du Tribunal Arbitral Mixte, devront

tre prsentes audit Tribunal dans un alai

www.digibuc.ro

3112

DOCUM EN TS : TRATATUL DMA LAUSANNE

de six mois comptor de la date de constiArt. 81. Les ventes effectues pendant la
tution de ce Tribunal.
guerre en realisation de nantissement ou d'hyCe (Hai expire, les diffrends qui n'au- pothques constitus avant la guerre ot garaient pas t sonmis au Tribunal Arbitral rantissant des detes devenues exigibles, seront.
Mixte seront rgls par les juridictions com- rputes acquises, encore que toutes les forptentes d'apres le droit commit.
malits requises pour avertir le dbiteur
Les dispositions du present Article ne sont n'aient pu etre observes et sous reserve expas applicables lorsque toutes les parties au presse du droit dudit dbiteur d'assigner le .
contrat rsidaient dans le mme pays pendant crancier devant le Tribunal Arbitral Mixte
la guerre et y disposaient libremen' t de leurs en reddition de comptes peine de tous dompersonnes et de leurs biens, ni lorsqu'il s'agit maces et intrts.
d'un diffrend au sujet duquel un jugement
Le Tribunal aura pour mission d' purer lcs
a t rendu par un tribunal competent ante- comptes entre les parties, de verifier les conrieurement la date it laquelle les parties sont ditions dans lesquelles le bien donne en nandoyennes ennemies.
tissement ou en hypotheque a t vendu et
Art. 79.
Sur le territoire des Hautes Par- de mettre la charge du crancier la repaties contractantes, dana les rapports entre en- ration du prejudice qu'aurait subi le dbiteur
nemis, tous dlais quelconques de prescrip- par suite de la vente, si le creancier a agi de
tion, de premption ou f prelusion de pro- mauvaise foi, ou s'il n'a pas fait toutes dilicedure, gulls aient commence courir avant, gences en son pouvoir pour viter de recourir
le dbut de la guerre ou apres, seront consi- b. la vente, ou pour que celle-ci soit effectue
der& comme ayant t suspendus depuis le dans des conditions assurant la realisation
29 octobre 1914 jusqu'i l'expiration de trois d'un juste prix.
La prsente disposition ne sera applicable
mois apres la raise en vigueur du present
Trait&
Cette disposition s'applique notamment aux

dlais de presentation de coupons d'intrets

et de dividendes, et de presentation, en vue

du remboursement, des valeurs sorties au

tirage ou remboursables it tout mitre titre.
En ce qui concerne la Roumanie, les dlais
ci-dessus seront consider& comme ayant t
suspendus partir du 27 aofit 1916.
Art. 80. Dans les rapports entre ennemis,
aucun effet de commerce emis avant la guerre
ne sera considre comme invalide par le seul
fait de n'avoir pas t4 prsent pour acceptation ou pour payement dans les dlais youlus, ni pour dfaut d'avis aux tireurs ou aux
endosseurs de non acceptation ou de non pay-

ement, ni en raison du &Mitt de protet ni

pour dfaut d'accomplissement d'une formalit quelconque 'pendant la guerre.
Si la priode pendant laquelle un effet de
commerce aurait d etre prsent l'acceptation ou au payement, ou pendant laquelle
l'avis de non-acceptation ou de non-payement
aurait dft etre done aux tireurs ou endosseurs,
ou pendant laquelle il aurait d etre protest,
est &hue pendant la guerre, et si la partie qui

qu'entre ennemis et ne s'tendra pas aux

operations ei-dessus vises qui auraient ny

effectues postrieurement au 1-er mai 1923_
Au sens de la prsente Section,
Art. 82.
les personnes parties it un contrat seront considres comme enneMies partir de la date
laquelle le commerce entre elles sera devenn
impossible en fait ou aura t interdit ou sera

devenu illegal en vertu des lois, dcrets ou

reglements auxquels une de ces parties tait
soumise.

Par derogation aux Articles 73 it 75, 79 et

80, seront soumis au droit commun les con-

trats conclus sur le territoire de l'une des

Hautes Parties Contractantes entre personnes

ennemies (y compris les socits) on lours

agents, si ce territoire tait pays ennemi pour
l'un des contractans qui y est rest pendant
la guerre en y pouvant librement disposer de
sa personne et de ses biens.
ANNEXE

H. Assurances Maritimes

6. Ne sont pas consider& comme

aurait d presenter ou protester l'effet ou annuls, sous reserve des dispositiors qui y
donner avis de la non-acceptation ou du non-

sont contenus, des contrats d'assurance ma-

l'effet, donner avis de non-acceptation ou de

non-payement ou dresser prott.

s'agisso pas do couviir des sinistres resultants d'actes de guerre accomplis par la Puis-

payement ne l'a fait pendant la guerre, il ritime au cas o le risque ayant commence
lui sera accord trois mois apres la mise en
eourir avant que les parties fussent devigueur du present Trait pour presenter venues ennemies et 4 la condition qu'il ne

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

sance laquelle ressortit l'assureur ou par

les allies de cette Puissance.

III. Assurances contre l'incendie et autres

assurances

543

commence d'exister, ou de leurs ayants droit.

De merne, les droits qui, si la guerre n'avait
pas eti lieu, auraient pu tre acquis pendant
la dude de la guerre, it la suite d'une demande
lgale faite pour la protection de la proprit
industrielle ou de la publication d'une oeuvre

littraire ou artistique, seront reconnus et

7. Ne sont pas considrs comme rtablis en faveur des personnes qui y auraiannuls, sous la reserve enonce au para- ent des titres, a partir de la mise en vigueur
graphe precedent, les contrats d'assurance du present Trait.
contre l'incendie ainsi que tous autres conSans prejudice des droits qui doivent etre
trats d'assurance.

restaures en vertu de la disposition ci-dessus,

tons actes (y compris l'octroi de licences)

SECTION III

Dettes (art. 84 P5)

Art. 84. Les Hautes Parties Contrac-

tantes sont d'accord pour reconnatre que

les dettes exigibles avant la guerre, ou deve-

nues exigibles pendant la guerre, en vertu

de contrats passes avant la guerre, et restes
impayees par suite de la guerre, doivent etre
igles et payees dans les conditions prvues
aux contrats et dans la monnaie convenue.
telle qu'elle a cours dans le pays oil elle est
mise.
Sans prejudice des dispositions de l'Annexe

la Section II de la prsente Partie, il est

entendu qu'au cas o des payements effec-

tuer en vertu d'un contrat d'avant guerre

seraient la representation de sommes perues

en tout ou en partie au cours de la guerre

dans une monnaie autre que celle indique
audit contrat, ces payements pourront etre
effectus par le versement, dans la monnaie
o elles ont t perpes, des sommes effectivement pergues. Cette disposition ne portera
pas atteinte aux stipulations contraires qui,
avant la mise en vigueur du present Traitk,

seraient intervenues l'amiable entre les

parties intresses.

faits en vertu des mesures spciales qui auraient t prises pendant la guerre par une
autorit legislative, executive ou administrative d'une Puissance allie regard des droits

des ressortissants ottomans en matire de

proprit industrielle, littkraire ou artistique,
demeureront valables et continueront avoir
leurs pleins effets. Cette stipulation s'appliquera mutatis mutandis aux mesures correspondantes des autorits turques prises a Pegard des droits des ressortissants d'une Puissance allie quelconque.

Art. 87. Un (Mai minimum d'une anne,

partir de la mise en vigueur du present
Trait, sans surtaxe ni pnalit d'aucune sorte,

sera accord aux ressortissants turcs sur le

territoire de chacune des autres Puissances
contractantes et aux ressortissants de ces
Puissances en Turquie pour accomplir tout
acte, remplir toute formalitk, payer toute
taxe et gnralement satisfaire toute obligation prescrite par les lois et les reglements

de chaque Etat pour conserver ou obtenir

les droits de proprit industrielle dj acquis

au 1-er add 1914 ou qui, si la guerre n'avait pas eu lieu, auraient pu etre acquis

depuis cette date, 4. la suite d'une demande

faite, avant la guerre ou pendant sa dure,
ainsi que pour y former opposition.

Les droits de proprit industrielle qui

SECTION IV

Proprit industrielle, littraire ou artistique

(art. 86-91)
Art. 86. Sous reserve des stipulations

du present Trait, les droits de proprit

industrielle, litteraire ou artistique, tels qu'ils

existaient au 1-er add 1914 conformment

la legislation de chacun des pays contraetants, seront rtablis ou restaurs, partir
de la mise en vigueur du present Trait, dans
les territoires des Hautes Parties Contractantes

en faveur des personnes qui en taient henficiaires au moment oil l'tat de guerre a

auraient tk frappes de dchance par suite

d'un dfaut d'actomplissement d'un acte,

d'execution d'une formalit ou de payement

d'une taxe, seront remis en vigueur, sous la.
reserve toutefois, en ce qui concerne les brevets et dessins, que chaque Puissance pourra

prendre les mesures qu'elle jugerait quitablement ncessaires pour la sauvegarde

des droits des tiers qui auraient exploit ou

employe des brevets ou des dessins pendant

le temps oft ils taient frappes de dchance.
La priode comprise entre le 1-er add 1914
et la date de la mise en vigueur du present
Trait, n'entrera pas en ligne de compte dans

www.digibuc.ro

544

DOCUMENTE :'TRATATUL DELA LAUSANNE

le dlai prvu pour la mise en exploitation

d'un brevet ou pour l'usage de marques de
fabrique ou de commerce ou de dessins, et
il est convenu en outre qu'aucun brevet,

nouvelle licence dont les conditions, a dfaut

d'entente entre les parties, seront fixes par
le Tribunal Mixte prvu b. la Section V de la

marque de fabrique ou de commerce, ou dessin

a lieu, fixer alors le montant des redevances

qui lui paratrait justifi en raison de l'utilisation des droits pendant la guerre.
Art. 90. Les habitants des territoires
dtachs de la Turquie en vertu du prsent
Trait conserveront, nonobstant cette sparation et le changement de nationalitk qui
en rsultera, la pleine et entire jouissance

qui tait encore en vigueur au 1-er aot 1914

ne pourra tre trapp de dchance ou d'an-

nulation, du seul chef de non-exploitation

ou de non-usage avant l'expiration d'un dlai
de deux ans partir de la mise en vigueur du
prsent Trait&
Art. 88. Aucune action ne pourra tre

intente ni aucune revendication exerce,

d'une part, par des ressortissants tuns on
par des personnes rsidant ou exerant leur

industrie en Turquie et, d'autre part, par des

ressortissants des Puissances allies on des
personnes rsidant ou exerant leur industrie
sur le territoire de ces Puissances, ni par les
tiers auxquels ces personnes auraient cd
leurs droits pendant la guerre, A raison de
faits qui se seraient produits sur le territoire

de l'autre partie, entre la date de Mat de

guerre et celle de la mise en vigueur du prsent Trait et qui auraient pu tre considrs
comme portant atteinte a des droits de proprit industrielle on de proprit littraire
ou artistique ayant exist un moment quelconque pendant la guerre ou qui seront rtablis conformment PArticle 86.
Parini les faits ci-dessus viss, sont compris

prsente Partie. Le Tribunal pourra, s'il y

en Turquie de tous les droits de proprit

industrielle et de proprit littraire et artistique, dont ils taient titulaires, suivant
la lgislation ottomane, au moment de co
transfert.

Les droits de proprit industrielle, littkrake et artistique en vigueur sur les territoires dtachs de la Turquie en vertu du
prsent Trait au moment de cette sparation

ou qui seront rtablis ou restaurs par l'application de l'Article 86, seront reconnus par
l'Etat auquel sera transfr ledit territoire
et demeureront en vigueur sur ce territoire
pour la dure qui leur sera accorde suivant
la lgislation ottomane.

Art. 91. Tout octroi de brevets d'in-

vention ou enregistrement de marques de

fabrique aussi bien que tout enregistrement

de transfort ou cession de brevets ou de mar-

Putilisation par les Gouvernements des Hautes

ques de fabrique, qui ont t dment effectus

Parties Contractantes ou par toute personne

pour le compte de ces Gouvernements ou
avec leur assentiment de droits de proprit
industrielie, littraire ou artistique, aussi bien
que la vente, la mise en vente ou l'emploi de

prsente dans un Mai de trois mois compter

produits, appareils, articles ou objets quelcon-

ques auxquels s'appliqueraient ces droits.

Art. 89. Les contrats de licence d'exploitation de droits de proprit industrielle
ou de reproduction d'oeuvres littraires ou

depuis le 30 octobre 1918 par le Gouvernement imprial ottoman a Constantinople ou

ailleurs, seront soumis au Gouvernement turc
et enregistrs sur la demande des intresss
de la mise en vigueur du prsent Trait. Cet

enregistrement aura effet compter de la

date de l'enregistrement primitif.

artistiques, conclus avant l'tat de guerre

SECTION V
Tribunal Arbitral Mixte1)

ou y exerant leur industrie d'une part, et

des ressortissants ottomans, d'autre part,

Art. 92. Un Tribunal Arbitral Mixte sera

constitu entre chacune des Puissances Allies, d'une part, et la Turquie, d'autre part,

entre les ressortissants des Puissances allies

ou des personnes rsidant sur leurs territoires

seront considrs comme rsilis a dater de

l'tat de guerre entre la Turquie et la Puissance allie. Mais, dans tous les cas, le bnficiaire primitif d'un contrat de ce genre aura
le droit, dans un dlai de six mois dater do
la mise en vigueur du prsent Trait, d'exiger

du titulaire des droits la concession d'une

dans le alai de trois mois it dater de la

mise en viguer du prsent Trait.
Chacun de ces tribunaux sera compos de
trois membres, dont deux respectivement
nomms par chacun des Gouvernements in-

tresss, qui auront la facult de &signer

plusieurs personnes parmi lesquelles ils choi-

Acest tribunal nu se constituise fret

pfina in Martie 125.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

siront celle appele siger, selon les cas,

comme membre du Tribunal. Le Prsident

sera nomm aprs accord entre les deux

Gouvernements intresss.

545

Les Hautes Parties Contractantes convien

nent de considrer les dcisions des Tribunaux Arbitraux Mixtes comme dfinitives
et de les rendre obligatoires pour leurs res-

Au cas o cet accord ne serait pas ralis

dans le dlai de deux mois compter de la

sortissants et d'en assurer l'excution sur

leurs territoires ds que la notification des

Prsident sera dsign, A la demande d'un

besoin d'aucune procdure d'exeqvatur.

Les Hautes Parties Contractantes s'erga-

mise en vigueur du prsent Trait, ledit sentences leur sera parvenue, sans qu'il soit

des Gouvernements intresss, parmi les personnes ressortissant A des Puissances demeu-

res neutres pendant la guerre, par le Prsident de la Cour permanente de Justice Internationale do la Haye.
Si, dans ledit Mai de deux mois, un des

Gouvernements intresss ne nomme pas le

membre devant le reprsenter au Tribunal,
il appartiendra au Conseil de la Socit des
Nations de procdr A la nomination de ce
membre, A la demande de l'autre Gouvernement intress.

gent en outre A ce que leurs tribunaux et

autorits prtent directement aux Tribunaux Arbitraux Mixtes toute l'aide qui sera
en leur pouvoir, spcialement en ce qui concerne la transmission des notifications et la
runion des preuves.
Art. 95. Les Tribunaux Arbitraux Mixtes

seront guids par la justice, l'quit et la

bonne foi.

Chaque Tribunal fixera la largue A employer devant lui en prescrivant les tradueEn cas de dcs ou de dmission d'un tions ncessaires pour assurer la parfaite inmembre du Tribunal ou si Uil membre du" telligence des affaires; il tablira les rgles
Tribunal se trouve, pour une raison quel- et les dlais de la procdure suivre devant
conque, dans l'impossibilit de remplir ses
Ces rgles devront observer les principes
fonctions, il sera pourvu it son remplacement suivants:
selon le mode fix pour sa nomination, le
1. La procdure comportera respectivedlai de deux mois qui est prvu commen- ment
la production d'un mmoire et d'un
vant courir du jour du dcs, de la &mis- contre-mmoire, avec facult de prsenter une
sion ou de l'impossibilit dilment constate. rplique et une contre-rplique. Si l'une des
Art. 93. Les Tribunaux Arbitraux Mixtes parties demande prsenter ou faire prauront leur sige A Constantinople. Si le senter des observations orales, elle y sera
nombre et la nature des affaires le justifient, autorise sous rserve de la facult accorde,
les Gouvernements intresss auront la fa- en pareil cas, l'autre partie d'y procder
cult de crer dans chaque Tribunal une ou galement.
plusieurs sections supplmentaires, dont le
2. Le Tribunal aura tout pouvoir d'orsige pourra 'Ore fix dans tel lieu qu'il donner des enqutes, des productions de piappartierdra. Chacune de ces sections sera ces, des expertises, de procder des descompose d'un Vice-Prsident et de deux centes sur lieux, de requrir tons renseignemembres nomms comme il est dit k l'Ar- ments, d'entendre tons tmoins et de demanticle 92, alinas 2 5.
der aux parties ou leurs reprsentants
Chaque Gouvernement &signers mi ou toutes explications verbales ou crites.
plusieurs agents pour le reprsenter devant
3. Sauf stipulation contraire dans le prle Tribunal.
sent Trait, aucune rclamation ne sera admiSi, aprs trois ans compter de fa con- se aprs l'expiration du dlai de six mois
stitution d'un Tribunal Arbitral Mixte ou compter de la constitution du Tribunal, si
d'une de ses Sections, ce Tribunal ou cette ce n'est sur autorisation spciale donne par
Section n'a pas achev ses travaux et si la une dcision dudit Tribunal et exceptionnelPuissance, sur le territoire de laquelle ledit lement justifie par des raisons de distarce

Tribunal on ladite Section a son sige, le

demande, ce sige sera transfr hors de ce
territoire.

Art. 94. Les Tribunaux Arbitraux Mixtes crs en vertu des Articles 92 et 93,

jugeront les diffrends qui sont de leur com-

ptence en vertu du prsent Trait.

La dcision de la majorit des membres
sera celle du Tribunal.

ou de force majeure.

4. Il sera du devoir du Tribunal de tenir

chaque semaine, sauf pendant les priodes
de vacances qui n'excderont pas huit semaines en totalit pendant l'anne, le nombre d'audiences ncessaire pour assurer la
prompte expdition des affaires.
5. Les jugements devront toujours tre ren-

drs au plus tard deux mois aprs lit clture

www.digibuc.ro

546

DOCUMENTE : TRATATUL DELA LAUSANNE

des dbats, qui comportera la mise de l'affaire au dlibr du Tribunal.

6. Les dbats oraux, lorsque Paffaire en
comportera, et, dans tous les cast le prononce des jugements auront lieu en audience
publique.
7. Chaque Tribunal Arbitral Mixte aura la

tre la Turquie et eelles des autres Puissances

contractantes qui y sont parties:
1. Conventiors du 14 mars 1884, du 1-er
dcembre 1886 et du 23 mars 1887, et Protocole de cltiture du 7 juillet 1887, relatifs
it la protection des cbles sousmarins ;
2. Convention du 5 juillet 1890, relative

f tcult, s'il le juge utile it la bonne expedition des affaires, de tenir une ou plusieurs
audiences hors de son siege.

Porganisation d'une Union internationale

pour la publication des tarifs donaniers;

dsigneront d'un commun accord un Se-

3. Arrangement du 9 dcembre 1967, relatif tt la creation de l'Office international

Art. 96. Les Gouvernements intresss

crtaire general pour chaque Tribunal, et lui

adjoindront chacun un ou plusieurs Secrtakes. Aip Secrtaire general et les Secrtaires

seront sous les ordres du Tribunal qui, avec

Pagrment des Gouvernements intresss,
pourra engager toutes personnes dont le concours lui serait ncessaire.
Le Secretariat de chaque Tribunal aura ses
bureaux it Constantinople, il appartiendra
aux Gouvernements intresss de crer des '
bureaux en tel autre lieu qu'il appartiendra.
Cheque Tribunal conservera, dans son Secretariat, les archives, pieces et documents
des affaires qui lui auront t soumises, et
le dpt dans les archives du Gouvernement
o il aura eu son sige. Ces archives seront
toujours ouvertes aux Gouvernements intresss.

Art. 97. Chaque Gouvernement payera

les honoraires du membre du Tribunal Arbitral Nixte qu'il nomme, ainsi que ceux de
tout agent et secrtaire qu'il dsignera.
Les honoraires du President et ceux du

it la publication des tarifs de douane et A.

d'hygiene publique it Paris;

4. Convention du T juin 1905, relative it

la creation d'un Institut international agricole it Rome;

5. Convention du 16 juillet 1863, relative

au rachat des droits de page sur l'Escant ;

6. Convention du 29 octobre 1888, relative

l'tablissement d'un regime destine ga-

rantir le libre usage du Canal de Suez,

sous reserve des stipulations spciales prvues

par l'Article 19 du present Trait;

7. Conventions et Arrangements de l'Union postale universelle, y compris les Conventions et Arrangements signs it Madrid
le 8 novembre 1920;
8. Conventions tlgraphiques internationales, signes Saint-Ptersbourg le 10/22
j nillet 1875; Rglements et tarifs arrts par
la Conference tlgraphique internationale de
Lisabonne, le 11 juin 1908.

Art. 100. La Turquie s'engage adhrer

aux Conventions ou Accords numrs ci-aprs

Secrtaire general seront fixes d'accord entre

ou les ratifier:

les Gouvernements intresss, et ces honoraires, ainsi que les dpenses communes du

b. la circulation internationale des automo-

Tribunal, seront pays par moitie par les

deux Gouvernements.

1. Convention du 11 octobre 1909, relative

biles;
2. Accord du 15 mai 1886, relatif au plom-

Art. 98. La prsente Section ne sera pas bage des wagons assujettis it la douane et
applicable aux affaires qui, entre le Japon Proto .ole du 18 mai 1907;
et la Turquie, seraient, d'apres le present
3. Convention du 23 septembre 1910, reTrait, de la competence du Tribunal Ar- lativ l'unification de certaines rgles en
bitral Mixte; ces affaires seront rgles matire d'abordage, d'assistance iet de sausuivant accord entre les deux Gonverne- vetage maritimes ;
ments.
4. Convention du 21 dcembre 1904, relative l'exemptiox pour les bitiments hosSECTION VI
pitaliers des droits et taxes dans les ports ;
Traits

Art. 99. Des la mise en vigueur du present Trait() et sans prejudice des dispositions
qui y sont contenues par ailleurs, les Traits,
Conventions et Accords plurilatraux de caractre conomique ou technique, numrs
ci-aprs entreront de nouveau en vigueur en-

5. Conventions du 18 mai 1904, du 4 mai

1910 et du 30 septembre 1921, relatives .
la repression de la traite des femmes;
6. Convention du 4 mai 1910, relative it
la suppression des publications pornographiques ;

7. Convention sanitaire du 17 janvier 1912,

sous reserve des articles 54, 88 et 90 ;

www.digibuc.ro

547

POLITICA EXTERNA

8. Conventions du 3 novembre 1881 et

du 15 avril 1889, relatives aux mesures
prendre contre le phylloxra;
9. Convention sur l'opium signe it La
Haye le 23 janvier 1912 et Protocole additionnel de 1914;

Art. 103. La Turquie dclare adhrer

aux Recommandations de la Confrence de

10. Convention radiotlgraphique interna-

Art. 104. La Turquie dclare adhrer aux

Recommandations de la Confrence de Barcelone en date du 20 avril 1921 concernant
les voies ferres internationales. Ces Recommandations seront mises en application par
le Gouvernement turc ds la mise en vigueur
du prsent Trait et sous rserve de rcipro-

tionale du 5 juillet 1912;

11. Convention sur le rgime des spiritueux en Afrique, signe a Saint Germain
en-Laye le 10 septembre 1919;
12. Convention portant revision de l'Acte
gnral de Berlin du 26 fvrier 1885 et de
l'Acte gnral et de la Dclaration de Bruxelles du 2 juillet 1890, signe Saint Germain-en-Laye le 10 septembre 1919;
13. Convention du 13 octobre 1919 portant

rglementation de la navigation arienne,

si la Turquie se voit accorder, par application du Protocole du 1-er mai 1920, telles
drogations que sa situation gographique
rendrait ncessaires;

14. Convention du 26 septembre 1906,

signe . Berne, pour interdire Pusage du
phosphore blanc dans la fabrication des al1 umettes.

La Turquie s'engage en outre . participer

Plaboration de nouvelles conventions internationales relatives la tlgraphie et itla
radiotlgraphie.

PARTIE IV
V oies de communications et questions

sanitaires
SECTION I
Voies de communications (art. 101-113)

Art. 101. La Turquie dclare adhrer

Barcelone en date du 20 avril 1921 concernant

les ports soumis au rgime international. La

Turquie fera connatre ultrieurement les

ports qui seront placs sous ce rgime.

cit.
Art. 105.

La Turquie s'engage adhrer,

ds la mise en vigueur du prsent Trait, aux
Conventions et Arrangements signs it Berne
le 14 octobre 1890, le 20 septempre 1893, le
16 juillet 1895, le 16 juin 1898 et le 19 sep-

tembre 1906 sur le transport des marchandises par voies ferres.

Art. 110. La Roumanie et la Turquie

s'entendront pour fixer quitablement les

conditions d'exploitation du cible ConstanzaConstantinople. A dfaut d'entente, la question sera rgle par voie d'arbitrage.

Art. 113. Les Hautes Parties Contractantes dclarent accepter, chacium en ce qui
la concerne, la suppression des bureaux de
poste trangers en Turquie.
SECTION II
Questions sanitaires (art. 114-118)

Art. 114. Le Conseil Suprieur de Sant

de Constantinopit est supprim. L'Administration turque est charge de l'organisation
sanitaire des Wes et frontires de la Turquie.

Art. 1154 Un seul et mme tarif sani-

taire, dontge taux et les conditions seront

quitables, sera appliqu A, tons les navires,

A la Convention et au Statut sur la libert du

transit adopts par la Confrence de Barcelone
le 14 avril 1921, ainsi qu'i la Convention et
au Statut sur le rgime des voies navigables

sans distinguer entre le pavilion turc et les

Confrence le 19 avril 1921 et au Protocole

entirement le droit des employs sanitaires

licencis une indemnit prlever sup les
fonds de l'ex-Conseil Suprieur de Sant de
Constantinople et tous les autres droits acquis
des employs et ex-employs de ce Conseil

d'intrt international adopts par ladite

a dditionnel.

En consquence; la Turquie s'engage

mettre en application les dispositions de ces

Conventions, Statuts et Protocole ds la mise
en vigueur du prsent Trait.
Art. 102. La Turquie dclare adhrer
la Dclaration de Barcelone en date du 20
avril 1921 sportant reconnaissance du droit
au pavilion des Etats dpourvus d'un littoral
ma ri times.

pavilions trangers, et aux ressortissants des

Puissances trangres dans les mmes conditions qu'aux ressortissants de la Turquie.
Art. 116.

La Turquie s'engage A, respecter

et leurs ayants droit. Toutes les questions

ayant trait ces droits, la destination it
donner au fonds. de rserve de l'ex-Conseil
Suprieur de Sant de Constantinople, la
liquidation dfinitive de l'ancienne administration sanitaire ainsi que toute autre ques-

www.digibuc.ro

548

DOCUMENTE : TRATATUL DELA LAUSANNE

tion semblable ou connexe seront rgles par

une Commission ad hoc, qui sera compose
d'un reprsentant de chacune des Puissances
qui faisaient partie du Conseil Suprieur de

de Phygiene publique, toutes facilits pour

satisfaire aux demandes de rapatriement des

l'Allemagne, de l'Autriche et de la Hongrie.

En cas de dsaccord entre les membies de

ment:

Sant de Constantinople, l'exception de

cette Commission sur une question concernant

soit la liquidation vise plus haut, soit l'affec-

restes de leurs soldats et marins vises ci-dessus.

Art. 12,5. Les Hautes Parties Contractantes s'engagent se fournir reciproque10 la liste complete des prisonniers de guerre

et intern& civils deckles en captivit, en y

joignant tons renseignements utiles lour

tation du reliquat des fonds restant aprs

identif i cation ;

cette liquidation, toute Puissance reprsente

au sein de la Commission aura le droit d'en
saisir le Conseil de la Societe des Nations qui
statuera en dernier ressort.

20 toutes indications sur le nombre et remplacement des sepultures des morts enterrs
sans avoir t identifies.

Art. 118.Des rapports sur les travaux

de la Commission de coordination des plerinages seront adresss au Comit d'hygine

de la Societe des Nations et it l'Office international d'hygine publique, ainsi qu'au Gouvernement de tout pays intresse aux plerinages qui en ferait la demande. La Commission donnera son avis sur toute question qui
lui sera pose par la Societe des Nations, par
l'Office international d'hygine publique ou
par les Gouvernements intresss.

Art. 126. L'entretien des sepultures,

cimetires, ossuaires et monuments commmoratifs des soldats, marins et prisonniers
de guerre turcs morts sur le territoire roumain
depuis le 27 salt 1916, ainsi que toute autre
obligation resultant des Articles 124 et 125
en ce qui concerne les intern& civils, feront
l'objet d'un arrangement special entre le Goutvernement roumain et le Gouvernement turc.
Dispositions gnrales (art. 137-143)

Art. 137. Sauf stipulations contraires

entre les Hautes Parties Contractantes, les

PARTIE V

decisions prises ou les ordres donns, depuis

le 30 octobre 1918 jusqu' la mise en vigueur

Clauses diverses

1. Prisonniers de guerre (art. 11e-1231

2. Spultures (art, 124-136)

du present Trait, par ou d'accord avec les

autorits des Puissances ayant occup Con-

stantinople et concernant les biens, droits

morts des suites de leurs blessures, d'accidents

et intrts de leurs ressortissants, des trangers ou des ressortissants turcs et les rapports
des uns et des autres avec les autorits de la
Turquie, seront reputes acquis et ne pourront
dormer lieu it menu reclamation contre ces
Puissances ou leurs autorits.
Toutes autres rclamations en raison d'un
prejudice subi par suite des decisions ou prdres ci-dessus vises, seront soumis au Tribunal Arbitral Mixte.

placements. Ces commissions ne devront avoir

d'execution.

aucun caractre militaire.

E1les conviennent de se donner recipro-

Toutefois, dans le cas on une reclamation

serait presentee par un particulier en reparation d'un prejudice subi par lui au profit

Art. 124. Sans prejudice des

disposi-

tions particuliras qui font l'objet de l'Article

126 ci-aprs, les Hautes Parties contractantes

feront respecter et entretenir, sur les territoires soumis leur autorit, les cimetires,
sepultures, ossuaires et monuments cornmmoratifs des soldats et marins de chacune

d'elles tombes sur le champ de bataille ou

Art. 138.En matire judiciaire seront

ou de maladies, depuis le 29 octobre 1914,
ainsi que ceux des prisonniers de guerre et reputes acquis, sans prejudice des disposides intern& civils deckles en captivit d puio tions des paragraphes IV et VI de la Declala mme date.
ration en date de ce jour relative it l'amnistie,
Les Hautes Parties contractantes s'en- les decisions et ordres rendus en Turquie.
tendront pour donner toutes facilits de rem- depuis le 30 octobre 1918 jusqu' la mise
plir leur mission sur leurs territoires respectifs en vigueur du present Trait, par tous juges,
aux commissions que cacune d'elles pourra tribunaux ou autorits des Puissances ayant
charger d'identifier, d'entretenir lesdits ci- nccup Constantinople, ainsi que par la Coro- .
metires, ossuaires et sepultures, et d'lever mission Judiciaire Nixte provisoire constitue
des monuments convenables sur leurs em- le 8 dcembre 192r, ensemble les mesures
quement sous reserve des prescriptions de
leur legislation nationale et des ncessits

d'un autre particulier en raison d'une decision

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

judiciaire manant en matire civile d'un

tribunal militaire ou de police, cette reclal'examen du Tribunal
Arbitral Mixte, qui pourra, s'il y a lieu, imposer le payement d'une indemnit et mme
ordonner une restituition.
mation sera soumise

Art. 139. Les archives, registres, plans

titres et mitres documents de toute nature

549

les uns ou les mitres, dispose depuis le 29

octobre 1914 jusqu'au 1-er janvier 1923 dans
leurs ports respectifs ou dans les ports occuOs par eux. Toutefois, cette disposition ne
portera pas atteinte aux dispositions du

paragraphe VI de la Declaration en date

de ce jour relative it, l'amnistie, non plus
qu'aux revendications que des particuliers

qui. concernant les administrations civiles,

judiciaires on financieres ou Padministradon des vakoufs et se trouvant en Turquie,
intressent exclusivement le gouvernement
d'un territoire dtache de l'Empire ottoman et rciproquement cenx qui, se trouvant sur un territoire dtach de l'Empire

faire valoir contre d'autres particuliers pourraient en vertu de droits antrieurs au

29 octobre 1914.
Les navires sous pavillon turc, saisis par
les forces helleniques posterieurement au 30
octobre 1918, seront restitus la Turquie.

intressent exclusivement le
Gonvernement turc, seront rciproquement

25 du present Trait et des Articles 155, 250

et 440 ainsi que de l'Annexe III, Partie VIII
(Reparations du Trait de paix de Versailles
du 28 juin 1919, le Gouvernement et les ressortissants turcs sont declares librs de tout
engagement ayant pu leur incomber
du Gouvernement allemand ou de ses ressortissants relativement tons navires allemands

ottoman,

rmis de part et d'autre.

Les archives, registres, plans, titres et autres documents ci-dessus vises, dans lesquels
le gouvenement dtenteur se considere comme
egalement interesse, pourront tre conserves

par lui, charge d'en donner, sur demande,

au gouvernement interess les photographies
on les copies certifies conformes.

Les archives, registres, plans, titres et autres documents qui auraient t enlevs soit
de la Turquie, soit des territoires detaches,
seront rciproquement restitus en original
en tant qu'ils concernent exclusivement les
territoires d'o ils auraient t emports.
Les frais occasionns par ces operations
seront ,la charge du gouvernement requrant.
Les dispositions prcdentes s'appliquent
dans les mmes conditions aux registres concernant la proprit foncire ou les vakoufs
dans les districts de l'ancien Empire ottoman
transfrs la Grece postrieurement 1912.

Art. 140. LeS prises maritimes respectivement effectues au cours de la guerre

entre la Turquie et les autres Puissances
contractantes et antrieures au 30 octobre
1918, ne donneront lieu-de part et d'autre
aucune reclamation. Il en sera de mme des
saisies qui, posterieurement cette date, auraient t, pour violation de l'armistice, ef-

fectues par les Puissances ayant occup

Constantinople.

Il est entendu qu'aussi bien de la part des

Gouvernements des Puissances ayant occup
Constantinople et de lenis resqortissants que
de la part du G onvernement turc et de ses
ressortissants, aucune reclamation ne sera
presentee relativement aux embarcations de
tous genres, navires de faible tonnage, yachts
et alleges, dont lesdits Gouvernements ont,

Art. 141. Par application de l'Article

ayant t l'objet, pendant la guerre, d'un

tranfert par le Gouvernement ou des ressortissants allemands au Gouvernement ou it des

ressortissants ottomans, sans le consentement
des Gouvernements allies, et actuellement en
la possession de ces derniers.
Il en sera de mme, s'il y a lieu, dans les
rapports entre la Turquie et les autres Puissances ayant combattu ses ekes.

Art. 143.Le present Trait sera ratifi

dans le plus court alai possible.

Les ratifications seront dposes Paris.
Chacune des Puissances signataires rati-

fiera par un seul et mme instrument le present Trait, ensemble les autres Actes signes
par elle et prvus dans l'Acte final de la Con-

ference de Lausanne, en tant que ceux-ci

requirent une ratification.

tin premier prods-verbal de dpt sera

dress des que la Turquie, d'une part. et
l'Empire britannique, la France, Mahe, le
Japon ou trois d'entre eux, d'autre part,
auront depose l'instrument de leur ratification.
Ds la date de ce premier proces-verbal, le

Trait entrera en vigueur entre les Hautes

Parties Contractantes qui l'auront ainsi ratifi. Il entrera ensuite en vigueur pour les
autres Puissances la date du dpt de leur
ratification.

Le Gouvernement franois remettra

toutes les Puissances signataires une copie

authentique des prods-verbaux de dpt

des ratifications.

www.digibuc.ro

550

DOCUMENTE : TRATATUL DELA LAUSANNE

En foi de quoi, les Plnipotentiaires sus-

SECTION I

nomms ont signii le present Trait.

Accs el sjour

Fait Lausanne, le vingt-quatre juillet

mil neuf cent vingt trois, en un seul exemplaire qui sera depose dans les archives du
Gouvernement de la Republique Franaise,
lequel en remettra une expedition authen-

Art. 2. Sur le territoire de la Turquie,

tique chacune des Puissances contractantes.

les ressortissants des autres Puissances contractantes seront reus et traits, relativement
leurs personnes et it leurs biens, conforme-

II CONVENTION

tection des lois et autorits territoriales pour

concernant le

'time

des Dtroits

ment au droit commun international. Ils y

jouiront de la plus entire et constante proleurs personnes, leurs biens, droits et intrats. Sans prejudice des dispositions concer-

nant l'immigration, ils y auront entire li-

(v. mai departe p. 604)

1V. CONVENTION

relative d l'tablissement et d la comptence

judiciare
sign& le 24 juillet 1923

L'Empire Britannique, la France, l'Italie,

le Japon, la Grece, la Roumanie, l'tat Serbe-

Croate-Slovene, d'une part, et la Turquie,

d'autre part ;
Dsireux de rgler conformment au droit
des gens moderne les conditions d'tablissement en Turquie des ressortissants des autres
Puissances contractantes et les conditions
d'tablissement des ressortissants turcs sur
les territoires de ces dernires, ainsi que certaines questions relatives it la competence
judiciaire ;

Ont decide de conclure une convention b.

cet effet.
CHAPITRE I

Conditions d'tablissement

Art. 1. L'application en Turquie de chacune des dispositions du present Chapitre aux

ressortissants et socits des autres Puissances
contractantes est subordonne it la condition
expresse de parfaite rciprocit regard des

ressortissants et socits turcs, dans les territoires desdites Puissances.

Dans le cas o l'une de ces Puissances re-

fuserait, en vertu de ses lois ou autrement,

d'accorder la rciprocit par rapport it l'une
quelconque des dispositions en question, ses
ressortissants et socits ne pourront profiter
en Turquie de cette mme disposition.

Pour l'application du present Article, les

Dominions, colonies et pays places sous le
protectorat ou l'autorit des Puissances contractantes seront individuellement considrs
omme des tiays contractants distincts.

bert d'acces et d'tablissement et pourront,

en consequence, slier, venir et sjourner en
Turquie, en se conformant aux lois et reglements en vigueur dans le pays.
Art. 3. En Turquie, les ressortissants des

autres Puissances contractantes auront le

droit d'acqurir, de possder et d'aliner toute

sorte de biens mobiliers et immobiliers en se
conformant aux lois et reglements du pays ;
ils pourront en disposer notamment par vente,
change, donation, dispositions testamentaires

ou de toute autre manire, a insi qu'entrer

en possession par voie de succession en vertu
de la loi ou par suite de dispositions entre vifs
ou testamentaires.

An. 4. L'admission en Turquie des res-

sortissants des autres Puissances contractantes

aux divers genres de commerce, de profession

ou d'industrie, et l'admission sur le territoire desdites Puissances des ressortissants

turcs aux divers genres de commerce, de

profession ou d'industrie, feront l'objet de
conventions particulires conclure, dans
le Mai de douze mois it dater de la mise en
vigueur de la prsente Convention, entre
la Turquie et lesdites Puissances.

Il demeure entendu qu'en attendant la

conclusion desdites conventions, le statu quo

au 1-er janvier 1923 sera conserve et qu'

dfaut de convention conclue l'expiration
dudit alai de douze mois, chacune des Paissances contractantes reprendrait sa libert
d'action, sous la reserve du respect des droits
acquis par les particuliers A la date du 1-er
janvier 1923.

Art. 5.En Turquie, les socits com-

merciales, industrielles ou financieres, y compris les socits de transport ou d'assurance,

rgulirement constitues sur le territoire de
Puns) quelconque des autres Puissances contractantes, seront reconnues.

En tout ce qui concerne leur constitution,

leur capacit et le droit d'ester en justice, elles
seront traites d'aprs leur loi nationale.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

El les pourront s'tablir sur le territoire de

la Turquie et s'y livrer tous les genres de
commerce et d'industrie auxquels les ressor-

tisants du pays o elles ont t constitues

peuvent se livrer et qui ne sont pas interdits
sur ledit territoire aux socits nationales.
El les pourront y effectuer librement leurs
operations, sous reserve de l'observation des
dispositions d'ordre public, et jouiront cet

gard des mmes droits que toute socit

semblable nationale.
El les auront le droit d'acqurir, de possder
et d'aliner toute sorte de biens mobiliers en
se conformant aux lois et reglements du pays ;

il en sera de mme en ce qui concerne les

biens immeubles ncessaires au f onctionBement de la socit, tant entendu, dans ce
cas, que l'acquisition n'est pas l'objet meme
de la socit.

Art. 6.En Turquie, les ressortisants des

autres Puissances contractantes ne seront

pas soumis aux lois relatives au service militaire. Ils seront exempts de tout service et de

toute obligation ou charge remplwnt le

service militaire.

Ils ne pourront tre expropris de leurs

biens ou privs mme temporairement de
la jouissance de leurs biens, que pour cause
lgalement reconnue d'utilit publique et
moyennant une juste et pralable indemnit.

Aucune expropriation ne pourra avoir lieu

sans publicit pralable.

Art. 7. La Turquie se reserve le droit

d'expulser, par mesures individuelles, soit

A la suite d'une sentence lgale, soit d'apres
les lois ou reglements sur la police des moeurs,

sur la police sanitaire ou sur la mendicit,

soit pour des motifs de sfiret intrieure ou
extrieure de l'Etat, les ressortissantS des
autres Puissances contractantes, lesquelles
s'engagent les recevoir en tout temps,
eux et leur famille.
L'expulsion sera effectue dans des conditions conformes Phygine et A l'humanit.

SECTION II
Clauses finales

Art. S.Pour sjourner et s'tablir sur

le territoire turc, comme pour l'exercice de

tout genre de commerce, profession, industrie,

exploitation ou activit de quelque nature

que ce soit en Turquie, permis dans les conditions prvues l'Article 4 aux ressortissants
des autres Puissances contractantes, ceux-ci

ne seront soumis aucun impt, taxe ou

551

charge, de quelque nature et sous quelque

&nomination que ce soit. autres ou plus onereux que ceux auxquels sont soumis les ressbrtissants turcs.
Les ressortissants desdites Puissances, qui

seraient tablis Ptranger et qui se livreraient pendant leur passage sur le territoire

tun une activit quelconque, ne seront

soumis aucun impt, taxe ou charge, de

quelque nature ou sous quelque &nomination

que ce soit, autres ou plus onreux que ceux

auxquels seraient soumis les ressortissants

turcs ou trangers tablis en Turquie pour une

activit de mme nature et importance aux

termes des dispositions fiscales en vigueur
dans le pays.
Les biens, droits et intrts des ressortissants desdites Puissances en territoire turc
ne seront soumis aucune charge, taxe ou
impt direct ou indirect, autres ou plus levs

que ceux qui pourraient tre imposes aux

biens, droits et intrets des ressortissants turcs
tant en ce qui concerne l'acquisition, possession et jouissance desdits biens, qu'en ce qui
concerne leur transfert par cession, muta-

tion ou heritage.

Art. 9. Les socits commerciales, in-

dustrielles ou financieres, y compris les socits de transport ou d'assurance, qui sent

constitues sous la loi d'un des autres pays
contractants et qui, dans les conditions prevues l'Article 5, s'tablissent en Turquie
ou y exercent leur activit, n'y seront soumises aucun impt, droit ou tax-e, de quelque

nature ou sous quelque &nomination que ce

soit, auxquels ne seraient point soumises les
socits de mme nature constitues sous la
loi turque.
Les mmes dispositions s'appliqueront aux
filiales, succursales, agences et autres i epresentations de firmes ou socits desdits pays
qui, dans les conditions prvues it l'Article
5, sont tablies en Turquie ou y exercent leur
activit,tant entendu que lorsque la direction
de ces firmes ou socits se trouve en dehors
de la Turquie, lesdites filiales, succursales
agences et reprsentations, ne seront imposes que pour leur capital rellement investi
en Turquie on sur les bnfices et revenus
qu'elles y ont rellement acquis, ceux-ci pou-

vant servir h. la &termination du capital

imposable, s'il ne peut tre vrifi.

Art. 10. Si le Gouvernement turc in-

stitue des exonrations de charges fiscales,

de quelque nature ou sous quelque &nomination que ce soit, ces exonrations seront
accordes aussi bien aux ressortissants ou

www.digibuc.ro

552

DOCUMENTE : TRATATUL DELA LAUSANNE

socits des autres pays contractants, tablis

des personnes, la majorit, la tutelle, la cuen Turquie, qu'aux ressortissants turcs ou ratelle, l'interdiction ; en matires mobilires,
aux socits tablies sous la loi tnrque.
le droit de succesion testamentaire ou ab inCette disposition ne pourra pas tre in- testat, partages et liquidations ; et, en gvoque pour demander le bnfice des exonrations d'impts accordes des tablis-

sements fond& par l'tat ou it des concession-

naires d'un service public.

Art. 11. Pour toute matire vise aux

Article 8 it 10 les impts, droits, taxes, provinciaux ou locaux, imposables en Turquie
aux ressortissants des autres pays contractants, ne seront point autres ou plus levs
que ceux qui seraient imposs aux ressortissants turcs.
Art. 12. Aucun emprunt forc ou autre
prlvement exceptionnel sur la fortune, ne
seront imposs en Turquie, mme en cas de

guerre, aux ressortissants des autres pays

contractants tablis en Turquie ou y exerant
leur activit, it leurs biens, droits et intrts
situs sur le territoire turc, ainsi qu'aux socits, filiales, succursales ou agences constitues sous la loi d'un desdits pays et tablies
en Turquie ou y exerant leur activit.
Art. 13. Conformment l'abolition des
Capitulations, la Turquie n'accordera pas aux
ressortissants des Puissances trangres un
traitement plus favorable qu' ses propres
ressortissants et appliquera ses ressortissants et aux ressortissants des autres Puissances contractantes le principe de l'galit
de traitement, en ce qui concerne les matires
prvues dans la prsente Section.
CHAPITRE

II

Comptence judiciaire

nral, le droit de famille. il est entendu entre

la Turquie et les autres Puissances contractantes que seront seals comptents
des ressortissants non-musulmans desdites
Puissances, tablis ou se trouvant en Turquie,
les tribunaux nationaux ou autres antorits
nOionales sigeant dans le pays auquel res-

sortit la partie dont le statut personnel est

en cause.
La prsente disposition ne porte pas atteinte
aux., attributions spciales des consuls en

matire d'tat civil d'aprs le droit international ou les accords particuliers qui pourront

intervenir, non plus qu'au droit des tribu-

naux turcs de requrir, et recevoir, les

preuves relatives aux questions reconnues

ci-dessus comme tant de la comptence des

tribunaux ou autres autorits nationales des
parties en cause.

Par drogation l'alina premier, les tribunaux turcs pourront galement tre comptents dans les questions vises audit alina,
si toutes les parties en cause se soumettent
par crit lt la juridiction de ces tribunaux,
lesqtiels statueront d'aprs la loi nationale
des parties.

Art. 17. Le Gouvernement turc dclare

que les trangers en Turquie seront assurs,

quant leurs personnes et b, leurs biens, devant
les juridictions turques, d'une protection

conforme au droit des gens ainsi qu'aux principes et mthodes gnralement suivis dans
les autres pays.
Art. 18. Toutes questions relatives la

Art. 14.En Turquie, les ressortissants caution judicatum solvi, l'excution des
des autres Puissances contractantes, et r- jugements, la communication ds actes
ciprequement les ressortissants turcs sur les judiciaires et extra judiciaires, aux comterritoires desdites Puissances, auront libre missions rogatoires, aux condamnations aux
accs aux tribunaux nationaux et pourront frais et aux dpens. l'assistance judiciaire
ester en justice aux m'mes conditions it tous gratuite et it la contrainte par corps, sonti .
gards que les nationaux, sous rserve des rserves, clans les rapports entre la Tarquie et les autres Puissances contractantes,
dispositions de l'Article 18.
Art. 15. En toutes matires, sous r- it des conventions spciales entre les tats
serve de l'Article 16, les questions de com- intresss.
ptence judiciaire seront, dans les rapports
CHAPITRE III
entre la Turquie et les autres Puissances contractantes, rgles conformment aux principes du droit international
Art. 16.
En matire de statut personnel.
c'est-i-dire pour toutes les questions concernant le mariage et la communaut conjugale,

Dispositions finales
Art. 19. Les Puissances contractantes

se rservent le droit de dclarer, au moment

de la mise en vigueur de la prsente Convention, que les dispositions de ladite Convention

le divorce, la sparation de corps, la dot, la ne s'appliqueront pas b. tout ou partie de leurs

paternit, la filiation, l'adoption, la capacit Dominions jouissant d'un gouvernement

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

autonome, de leurs colonies, pays de protetorat, possesions ou territoires d'outremer

soumis leur souverainet on autorit
et, dans ce cas; la Turquie serait alie

des obligations qui rsultent pour elle de

la prsente Convention envers lesdits Dominions, colonies, pays de protectorat, possessions et territoires.
Toutefois, lesdites Puissances pourront
adhrer ultrieurement, au nom de tout Dominion jouissant d'un gouvernement autonome, colonie, pays de protectorat, possession
on territoire, pour lesquels elles auraient, aux

termes de la prsente Convention, fait une

dclaration qui l'excluait.
Art. 20.La prsente Convention est
conclue pour une priode de sept annes
compter de sa mise en vigueur.

Si la Convention n'est pas &none& par

l'une quelconque des Hautes Parties Contractantes au mains une anne avant l'expiration
de ladite priode, elle restera en vigueur

ce qu'elle soit &Monde, cette anon-

elation ne devant produire ses effets qu'ap as

l'expiration d'un dlai d'une anne.

Dans le cas oft la Convention serait &now*, par une quelconque des Puissances
contractantes autre que la Turquie, cette dnonciation n'aura d'effet qu'entre cette Puissance et la Turquie.
La Turquie aura la facultk de anoncer la
Convention soit vis-a-vis de toutes les autres
Puissances contractantes, soit iettlement

vis--vis de l'une d'entre elles, et, dans ce

dernier cas, la Convention restera en vigueur
vis-a-vis des autres.

Art. 21. La prsente Convention sera

ratifie.
Les ratifications en seront dposes 5, Paris

aussitat que faire st pourra.

Elle entrera en vigueur dans les lames con-

553

leur importation en Turquie, aux produits

naturels on fabriqus, originaires et en provenance des territoires dos autres pays con-

tractants, seront ceux du tarif spcifique

ottoman mis en vigueur le 1-er septembre
1916.

Art. 2. Les droits inscrits an tarif ottoman

du 1-er septembre 1916, perus en monnaie

turque papier, seront, dans les conditions

prcises ci-aprs, soumis des coefficients

de majoration priodiquement ajusts d'aprs
le cours du change.
Ces coefficients seront ceux qui taient en
vigueur 5, la date du 1-er mars 1923. Toutefois,

les articles numrs au tableau annexe I seront soumis au coefficient 9.

Les coefficients ci-dessus viss seront adap-

t& d'aprs le ta,ux de change conformment

aux rgles suivantes.
Ces coefficients ayant t fixs au moment
o la livre sterling valait 745 piastres papier,

si, pendant le mois qui prcde la mist en

vigueur de la prsente Convention, la livre
turque marque une revalorisation moyenne
de plus de 30/0 par rapport ce taux, les
coefficients 12 et 9 devront tre diminas pro-

portionnellement au taux moyen du mme

mois; le coefficient ainsi ajust demeurera
valable pendant le trimestre suivant; l'expiration du trimestre, le coefficient sera, s'il
y a lieu, rajust d'aprs le taux de change
moyen du dernier mois.
De tame, si pendant le mois qui prtade
la tnise en vigneur de la prsente Convention,

la livre turque marque une dvalorisation

moyenne de plus de 30% par rapport au taux

initial de 745 piastres pour tine livre sterling,
les coefficients 12 et 9 pourront tre augmentks
proportionnellement au taux moyen du mme

mois; le coefficient ainsi ajust demeurera

valable pendant le trimestre suivant ; l'exditions que le Traite de Paix en date de ce jour piration du trimestre, le coefficient sera, s'il
En foi de quoi, les Plnipotentiaires sus- y -a lieu, rajust d'aprs le faux de change
nomms ont sign la prsente Convention.
moyen du dernier mois.
Fait it Lausanne, le 24 juillet 1923, en un
Le coefficient 5 pourra tre augment en
seul exemplaire qui sera dpos dans les cas de dvalorisation de la livre turque dans
archives du Gouvernement de la Rpublique les lames conditions que les coeLidents 12
Franaise, lequel en remettra une expdition et 9, mais, dans le cas de revalorisation de la
authentique chacune des Puissance.; si- livre turqne, il ne devra 'are diminu qu'
gnataires.

V. CONVENTION COMMERCIALE
sign& le 24 Jui Het 1923
SECTION I

Art. I. Ds la mise en vigueur do la prSente Convention, les tarifs applicables,

partir du moment ott la livre sterling vaudrait

moins de 5 livres turques papier.

En cas de rforme montaire, les divers

coefficients ci-dessus fixs seraient modifis
en fonction de la dif rence entre la nouvelle
monnaie, et l'ancienne de manire ne pa.s
altrer l'incidence des droits de douane.

Art. 3. La Turquie s'engage a snpprimer

www.digibuc.ro

554

DOCUMENTE TRATATUL DELA LAUSANNE

di la mise en vigueur de la prsente Conventi-

on et it ne pas rtablir ensuite pendant la duree de la prsente Convention,toutes prohibitions d'importations ou d'exportations autres
que celles qui pourraient tre ncessaires pour:

1 reserver les ressources indispensables

b. la vie alimentaire et sauvegarder Pactivite
conomique de la nation ;

r assurer la scurite de l'Etat ;

reciprocit que chaeune des autres Puissances

contractantes accordera b. la Turquie, conformment sa legislation, tout droit d'exportation que la Turquie aura tabli ou. pour-

rait tablir sur un produit quelconque, naturel ou fabrique, sera egalement appliqu
tous pays destinataires, sans que, par aucun

moyen, il puisse tre institue une discrimination an detriment du commerce de lune quel-

30 preserver les personnes, les animaux et

les plantes contre les maladies contagieuses,
pizooties et piphyties ;
4 empcher l'usage de l'opium et autres
toxiqu es ;

5 interdire l'importation des produits alcooliques dont l'usage est prohibe en Turquie ;

6 empcher Pexportation de la monnaie

or ou du mtal or ;
7 etablir ou maintenir des monopoles d'Etat.

A condition qu'une equitable reciprocit

lui soit accorde par chacune des autres Puis-

sauces contractantes, aux termes de sa legislation, la Turquie s'engage appliquer

les prohibitions, sans discrimination d'aucune
sorte, et, au cas oil elle accorderait des derogations ou licences pour des produits prohibes,
ne point favoriser le commerce d'une autre

Puissance contractante ou d'une Puissance

quelconque au detriment du commerce d'aucune Puissance contractante.

Art. 4. Sous condition de rciprocit,

conque des autres Puissances contractantes.

Art. 6. La Turquie fera beneficier les

autres Parties contractantes de tout traite;vent plus favorable que, pour les matieres
visees aux Articles 1 6. 5, elle appliquerait

tout autre pays, l'exclusion toutefois des

avantages speciaus qu'en matiere de tarifs
ou generalement en toute mitre matiere commerciale, elle appliquerait l'un quelconque
des territoires detaches de la Turquie en vertu
du Traite de Pais en date de ce jour, ou, pour
le trafic frontiere, IL un ktat limitrophe.

Art. 7.La Turquie et les autres Puissauces contractantes pourront exiger respec-

tivement pour tablir le pays d'origine des

produits importes, la presentation par l'importateur d'un certificat officiel constatant
que l'artiele import est de production et de
fabrication nationales dudit pays, ou qu'il
doit etre considere comme tel, etant donn
la transformation qu'il y a subie.
Les certificats d'origine, tablis d'apres le

aucun droit de consommation ou d'accisse ne

sera applicable en Turquie aux marchandises modele annexe la presente Section sous le
originaires et en provenance des autres pays n III, seront dlivres soit par le Ministere
contractants que dans le mesure on il est peuu du Commerce ou celui de l'Agriculture, soit
sur des articles identiques ou similiaires pro- par la Chambre de commerce dont releve
l'expditeur, soit par tout autre organe ou
&tits en Turquie.

En outre, la Turquie pourra continuer it

percevoir, clans les mmes conditions d'galite

entre ses ressortissants et les ressortissants

des autres pays contractants, pour les produits enumeres au tableau de l'Annexe
les droits de consommation indiques audit
tableau.

Sous condition de rciprocit, les droits

d'octroi ou toute autre taxe perue par les
autorits locales seront, s'ils sont imposes it
des articles produits en Turquie, appliqus
sans discrimination entre les produits tuxes
et les produits originaires et en provenance

des autres pays contractants, et s'ils sont

imposes des articles non produits en Turquie,

appliqus de mme, sans discrimination d'aucune sorte, tous les produits etrangers iden-

tiques ou similaires, quelles que soient leur

origine et leur provenance.

Art. 5. Sous condition d'une equitable

groupement que le pays destinataire aura

agree. Ils seront legalises par un representant

diplomatique ou consulaire du pays destinataire.
Les colis postaux seront dispenses du cer-

tificat d'origine quand le pays destinataire

reconnaltra
ne s'agit pas d'envoi revtaut un caractere commercial.
Art. 8. Le benefice des dispositions de
la prsente Section ne pourra toutefois tre
rclame par aucune des Puissances contractantes qui n'accorderait pas la Turquie pendant
toute la dure de a Convention un traitement

aussi favorable que celui qu'elle accorde

tout autre pays etranger.
(Urmeaza ANNEXE I, Liste des articles
coefficient 9; ANNEXE II, Taxes de consommation; ANNEXE III, Mo&le de certified n'ori3ine).

soumis

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERN A

Art. 9.

SECTION II
La Turquie s'engage, it condi-

tion qu'un traitement rciproque lui soit

accord en la matire, accorder aux navires
des autres Puissances contractantes un traitement gal celui qu'elle accorde aux navires

nationanx ou un traitement plus favorable

qu'elle accorde ou pourrait accorder aux navires do toute autre Puissance.
La Turquie conserve Cl'gard de chaeune
des autres Puissances contractantes, et chacune de celles-ci conserve l'gard de la Tur-

quie, le droit de rserver it son pavilion la

'Ache, le cabotage maritime, c'est--dire le
transport par mer de marchandisas et voyageurs, embarqus dans un port de son ter-

ritoire vers un autre port du. mme territoire,

et les services des ports, c'est--dire le remorquage, le pilotage et tons services intrieurs
de quelque nature que ce soit.
Art. 10.
Sous rserve des exceptions

prvues l'article prcdent pour la Oche,

Puissances contractantes, en vertu des dispositions de la Section I.

Art, 11. Toute espce de certificats ou
de documents ayant rapport aux navires et
bateaux, it leurs cargaisons et leurs passegers, qui taient reconnus comme valables
par la Turquie avant la guerre on qui pourront
ultrieurement tre reconnus comme valables par les principaux. tats maritimes, seront reconnus par la Turquie, vis--vis

des navires ressortissants aux autres Puissances contractantes comme valables et

comme quivalant aux certifieats correspondents octroys it des navires et bateaux titres.
Ces stipulations ne seront valables que si

les certificats et documents dlivrs par la

Turquie aux navires et bateanx turcs, dans
des conditions quivalant celles pratiques
dans les principaux pays maritimes, sont con-

sidrs par les autres Parries contractantes

comme equivalent aux certificats et documents dlivrs par elles-mmes.

le cabotage maritime et les services des ports,

un traitement gal celui des navires natio-

naux sera accord it titre rciproque par la

Turquie, d'une part, et chacune des autres
Parties contractantes, d'autre part, en ce qui
concerne le droit d'importer ou d'exporter
toute espece de merchandises ou de trans-

555

SECTION III
Art. 12.
La Turquie s'engage, it condition
de rciprocit, 11, prendre toutes les mesgres
lgislatives ou administratives et it permettre

tout recours en justice it l'effet de garantir

porter les voyageurs destination ou en pro- les produits naturels ou fabriqus, originaires
venance du pays, et la jouissanee de toutcs de l'une quelconque des autres Puissances
facilits quant au stationnement, au charge- contractantes contre toute forme de concurment et au dchargement des vaisseaux aux rence dloyale dans les transactions commerports, docks, quais et rades,
ciales.
Il y aura aussi une galit absolue, sous la
La Turquie s'engage de 'Mine, b. condition
mme condition de rciprocit, en ce qui con- de rciprocit, rprimer et prohiber par
cerne les droits, charges et payements de toute des sanctions appropries l'importation ou
espce prlevs sur les navires, comme les l'exportation, ainsi que la fabrication, la cirdroits sanitaires, les droits de port, de quai, culation, la vente et la mise en vente Pint&
de mouillage, de pilotage, de quarantaine, de rieur, de tous produits ou merchandises qui
phares et autres droits similaires, perus
portent sur eux-mmes ou sur leur conditionnom ou au profit du Gouvernement, de fonc- nement immdiat et sur leur emballage
tionnaires, des individus privs, des associa- extrieur des marques, noms, inscriptions
tions ou des tablissements de toute espece. ou signes quelconques comportant, diLa Turquie s'engage de mme, et moyen- rectement ou indirectment, de fausses indinant rciprocit, ne greyer les merchandises cations sur
l'espece, la nature ou les
importes ou exportes d'aucun droit diffe- qualits spcifiques de ces produits ou mer-

rentiel, surtaxe ou majoration, de quelque

nature ou sous quelque dnomination que ce

soit, fonds sur le pavilion du navire impor-

tateur ou exportateur, sur les ports n'ar-

rive au de depart sur le voyage du navire

ou sur les escales, les droits et taxes imposebles aux merchandises importes ou exportes
n'tant dtermins que par leur origine et pro-

venance ou leur destination et tant galement applicables pour toutes les autres

chandises.

Art. 13. La Turquie, la condition qu'un

traitement rciproque lui soit accord en cette

matire, s'engage se conformer aux lois,

ainsi, qu'aux dcisions administratives ou
judiciaires prises conformment e ces lois, en

vigueur dans un autre pays contractant et

rgulirement notifies it la Turquie par les
autorits comptentes, dterminant ou rglementant le droit une appellation rgionale

www.digibuc.ro

556

DOCUMENTE: TRATATITL DMA LAUSANVE

pour les produits qui tirent du sol ou du climat

leurs qualits spcifiques ou les conditions

dans lesquelles l'emploi d'une appellation
rgionale peut etre autorise ; et l'importation,
l'exportation ainsi que la fabrication, la circulation, la vente ou mise en yenta des pro-

duits ou marchandises portant des appellations rgionales, contrairement aux lois ou

decisions prcites, seront interdites par la
Turquie et reprimes par les mesures prescrites
l'Article 12.
Art. 14. La Turquie s'engage, avant

l'expiration d'un dlai de douze mois partir

de la mise en_vigueur de la prsente Convention:
1 A. adhrer, dans les formes prescrites,
la Convention internationale de Paris du 20
mars 1883 pour la protection de la proprit
industrielle, reviskp Washington le 2 juin
1911 ;
20

it adhrer galement k la Convention

internationale de Berne du 9 septembre 1886

pour la protection des oeuvres littraires et

artistiques, revise it Berlin le 13 novembre
1908, ainsi qu'au Protocole additionnel de
Berne du 20 mars 1914, relatif it la protection
des oeuvres littraires et artistiques.

Les autres Puissances signataires de la

prsente Convention ne feront pas opposition

pendant la dure de la prsente Convention
a. la reserve que la Turquie declare formuler
en ee qui touche les dispositions des conventions et Protocole prcits relatives au droit de
traduction en langue turque,si les autres Puissances cosignataires de ces Convention et
Protocole n'ont leve elles-mmes aucune
opposition centre ladite reserve au cours
de l'anne qui suivra la mise en vigueur de la
prsente Convention.

Dans le cas oft les Puissances signataires

de la prsente Convention ne pourraient mainienir leur adhesion la reserve turque relative

au droit de traduction, la Turquie ne serait

pas tenue de maintenir son adhesion aux Conventions et Protocol e ci-dessus mentionns ;

3 ds avant l'expiration du mme dlai,

les offices de la Tnrquie aux offices des Etats

en favour desquels des territoires sont detaches de la Turquie.

Dispositions gnrales

Art. 16. Les Puissances contractantes.

se rservent le droit de declarer au moment

de la mise en vigueur de la prsente Convention que les dispositions de ladite Convention
ne s'appliqueront pas it tout ou partie de leur
Dominions jouissant d'un gonvernement

autonome, de leurs colonies, pays de protectorat, possessions ou territoires d'outremer

soumis k leur souverainet ou autorit et,

dans ce cas, la Turquie serait deli& des obligations qui rsultent pour elle de la present&

Convention envers lesdits Dominions, colonies, pays de protectorat, possessions et

territoires.
Toutefois, lesdites Puissances pourront
adhrer ultrieurement, au nom de tout Dominion jouissant d'un gouvernement auto-

nome, colonie, pays de protectorat, possession

ou territoire, pour lesquels elles auraient, aux

termes de la prsente Convention, fait une

declaration qui l'excluait.

Art. 17. Les marchandises et produits

originaires ou it destination de la Libye seront

soumis en Turquie au mme regime que les

marchandises et produits
Les marchandises et produits originaires

ou destination de la Turquie jouiront en

Libye du traitement le plus favorable accord

b. tout autre pays tranger.

Art 18. La prsente Convention est conclue pour une duree de cinq ans.
En ce qui concerne la Section I, la Turcjuie,

d'une part, la Greco, la Roumanie et l'Etat

Serbe-Croate-Slodne, d'autre part, recon-

naissant la ncessit de prodder dans un

alai plus bref l'tablissement d'un statut

nouveau pour leurs changes commerciaux,

sont d'accord pour se reconnoitre le droit de.
denoncer la prsente Convention it tout mo-

ment spas l'expiration d'une premire priode de trente mois ; les effets de ladite Con-

reconnatre et protger par legislation effec- vention devant prendre fin six mois apres la
tive conformment aux principes desdites dnonciati on .
Conventions, la proprit industrielle, littLa Turquie, d'une part, et chacune des
raire et artistique des nationaux des autres . autres Parties contractantes, d'autre part,
Pu issanc es con tractantes.
s'engagent entreprendre, tout moment
Art. 15.Des conventions spciales entre au cours des priodes ci-dessus fixes pour
les pays intresss rgleront toutes questions l'application de la Convention et des que la
concernant les archives, registres et plans demande leur en sera faite, des ngociations.
relatifs au service dela proprit industrielle, qu'elles poursuivront ensuite activement
littraire et artistique, ainsi que leur trans- pour en assurer l'aboutissement avant l'exmission ou communication ventuelle par piration desdites priodes, en vue de la con-

www.digibuc.ro

557

POLITICA EXTERNA

elusion de nouveaux traits de commerce.

Si lesdites ngociations n'avaient point
abouti avant l'expiration des &leis ci-dessus
prvus, chacune des }lentos Parties Contrac-

tantes pourra reprendre sa libert d'action.

Arl. 19. La prsente Convention sera

ratifie.
Les ratifications en seront dposes Paris

III
Amnistie pleine et entire sera respectivement accorde par le Gouvernement turc
et par le Gouveraement hellnique pour toils
crimes et dlits commis durant la meme priode en connexion vidente avec les vne-

ments politiques survenus pendant cette

priode.
aussitt que faire se pourra.
Elle entrera en vigueur dans les mmes
conditions que le Trait de Paix en date de
IV
ce jour.
Les ressortissants turcs et, rciproquement,
En foi de quo i, les Plnipotentiaires susnomms ont sign la prsente Convention. les ressortissants des autres Puissances sigFait it Lausanne, le 24 juillet 1923, en un nataires du Trait de paix en date de ce jour,
seul exemplaire qui sera depose dans les ar- qui auraient t arrtes, poursuivis on conchives du Gouvernement de la Republique damns par les autorits desdites Puissances.
Francaise, lequel en remettra une expedition ou respectivement par les autorits turques
authentique chacune des, Puissances pour des motifs de caractere politique ou

militaire antrieurs au 20 novembre 1922 sur

signataires.

un territoire restant turc it la suite dudit

VIII. DECLARATION RELATIVE A

L'AMNISTIE Et PROTOCOLE
sign& le 24 juillel 1923

Les Puissances signataires du Trait de

Paix en date de ce jonr tant galement animes du &sir do faire l'oubli sur les vnements qui ont Trouble la paix en Orient.

Trait de paix, bnficieront de l'amnistie

et, s'ils sont Menus, seront remis entre les
mains des autorits des Etats dont ils sont
les ressortissants. Cette disposition est galement applicable aux ressortissants turcs ar-

poursuivis ou condamns par les au-

torits des Puissances ayant occup une partie

du territoire ci-dessus vise mettle pour une

infraction de droit commun commise avant

Les soussigns, egissent en vertu de leurs ladite date et meme s'ils ont t conduits hors
pleins pouvoirs, sont tomb& d'accord pour de la Turquie, except ce ix qui, l'gard d'un
membre desarm occupant ce serait rendu
declarer:
coupable d'un acte ayant entran la mort
ou une blessure grave.

Aucune personne habitant ou avant habit

la Turquie et, rciproquement, eucune personne habitant ou ayant habit la Grce, ne
clevra etre inquiete ou moleste en Turquie
et, rciproquement,. en Grce, sous aucun pre-

texte, en raison de sa conduite militaire ou

Toutes condemnations prononces de ce

chef seront annules et toutes poursuites en
cours seront arrtes.

politique en raison d'une assistance quelcon-

que qu'elle aurait donne une Puissance

trangre signataire du Trait de Paix en
date de ce jour ou ses ressortissants, entre
le 1-er edit 1914 et le 20 novembre 1922.

II
Aucun des habitants des territoires detaches de la Turquie en vertu dudit Trait de
paix ne devra egalement tre inquit ou molest soit en raison de son attitude politique

ou militaire contraire la Turquie on favorable it celle-ci, pendant la priode du 1-er

aorit 1914 au 20 novembre 1922, soit en raison

du reglement de sa nationalit en vertu dudit

Trait&

VI

Le Gouvernement turc, partageant le souci

de pacification gnrale dont sont animes

toutes les Puissances, declare son intention
de ne pas contester les operations effectues
sous les auspices des Allies, pendant la priode comprise entre le 20 octobre 1918 et le
20 novembre 1922, dans le but de rtablir les
families disperses en raison de la guerre et
de replacer les ayants droit legitimes en possession de leurs biens.

Toutefois, cette intention n'exclut pas la

possibilit d'une revision des operations susvises en cas de recours des intresss. Les
rclainations relatives aux personnes et aux

www.digibuc.ro

558

DOCUMENTE : TRATATUL DELA LAUSANNE

biens seront examinees par une commission

compose() d'un dlgu du Croissant-Rouge
et d'un dlgu de la Croix-Rouge. En cas
de divergence, ces derniers choisiront un surarbitre; s'ils n e peuvent pas s'entendre sur
ce choix, le surarbitre sera dsign par le Conseil de la Societe des Nations.

VII

Les Gouvernements britannique, frandis

sera verse intgralement entre les mains desdites personnes.

Il est galement entendu que rien dans le
paragraphe I de la Declaration relative A l'am
nistie ne porte atteinte au droit du Gouvernement hellnique de poursuivre ses ressortissants non-musulmans, appartenant ou ayant
appartenu it son arme, pour des faits constituant un manquement it leurs devoirs miliMires au cours des hostilits entre la Grece

et la Turquie.

et italien, reconnaissants l'intrt de la mesure

d'apaisement qui a fait l'objet de l'Article 5

de l'Accordintervenu le 30 janvier1923 entre le
Gouvernement hellenique et le Gouvernement

turc relativement it la restitution des intern&

civils et A l'change des prisonniers de guerre,
se dclarent disposes it adopter, moyennant
reciprocit de la part du Gouvernement turc,
les menses dispositions au benefice des Prisonniers de guerre et intern& civils turcs gulls
pourraient encore dtenir, A l'exception de
ceux qui auraient commis des crimes et dlits
de droit commun postrieurement it la date
du 20 novembre 1922.
PROTOCOLE

Il est entendu que, nonobstant le paragraphe I de la Declaration relative A l'amnistie, le Gouvernement turc se reserve le
droit d'interdire le sejour et Puck en Turquie
it cent cinquante personnes rentrant dans la
categorie des individus viss audit paragraphe.
En consequence, le Gouvernement turc pourra
expulser de son territoire celles des personnes

en question qui s'y trouveraient actuellement

et interdire le retour de celles qui sont A l'-

tranger. Les noms de ces personnes seront

annexes it la proclamation d'amnistie qui,
lors de la mise en vigueur du Trait de Paix
en date de ce jour, sera promulgue par ledit
Gouvernement afin de donner suite, en ce qui
le concerne, A la Declaration susvise. Il est,
en outre, entendu qu'au cas oil le Gouvernement turc dciderait, ainsi qu'il en a exprime
l'intention, que lesdites personnes aient A. pro-

dder it la liquidation de leurs proprits et

autres biens en Turquie, il leur sera laiss un
Mai de neuf mois A partir de la date de la proclamation susmentionne, pour effectuer cette
liquidation de leur pr opre gr, et qu'en cas

de liquidation par le Gouvernement turc

apt* l'expiration de ce dlai, le produit en

XVIII. AC TE FINAL
de la Confrence de Lausa.,ne

signi le 24 juillet 1923

Les Gouvernements de l'Empire Britann ique, de la France et de l'Italie, d'accord avec

le Gouvernement du Japon, soucieux de retablir dfinitivement la paix en Orient, ayant

convi d'une part la Grece, la Roumanie,

l'tat Serbe-Croate-Slovene et aussi les ttatsUnis d'Amrique, et d'autre part, la Turquie,

it examiner en commun les dispositions
propres it atteindre un rsultat galement souhaite par toutes les nations ; "
Ayant estim, par ailleurs, que, parmi les

sujets qui se trouveraient devoir tre trait&

it cette Conference, la question des Detroits
devrait Otre examinee specialment, en invitant la Bulgarie et la Russie, Puissances
riveraines de la Mer Noire, it participer aux
ngociations et aux decisions qui seraient
adoptes1);

Et ayant decide que la Belgique et le

Portugal seraient admis

it

partieiper aux

discussions des questions conomiques et fi-

nancieres resultant pour ces deux Puissances de l'tat de guerre en Orient;

En consequence, les Dlgues ci-apres se
sont assembles A Lausanne:
(Urnzeaza numele delegalilor)

A la suite de reunions tenues du 20 novembre 1922 au 24 juillet 1923, A. l'occasion

desquelles certaines autres Puissances ont pu

faire connaitre leurs vues sur les questions

considres par elles comme les interessant,
les Actes ci-apres numr sont t arrts:

') V. La Convention concernant le regime

des Dtroits (en Annexe).

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

1. Trait de Paix, sign le 24 juillet 1923.

II. Convention concernant le rgime des
Dtroits, signe le 24 juillet 1923.
III. Convention concernant la frontire de
Thrace. sign& le 24 juillet 1923.
IV. Convention relative l'tablissement
et la comptence judiciaire, signe le 24
juillet 1923.
V. Convention commerciale, signe le 24
juillet 1923.
VI. Convention concernant l'change des
populations grecques et turques et Pr uot e
sign& le 30 janvier 1923.
VII. Accord grco-turc relatif b. la restitution des intern& civils et l'change des
prisonniers de guerre, sign le 30 janvier 1923.

VIII. Dclaration relative b. l'Amnistie et

Protocole, sign& le 24 juillet 1923.

IX. Dclaration relative aux propriKs

musulmanes en Grce, signe le 24
1923.

X. Dclaration relative aux questions sanitaires, signe le 24 juillet 1923.

XI. Declaration sur l'administration
signe le 24 juillet 1923.
XII. Protocole relatif . certaines conces-

sions accordes dans l'Empire ottoman et

559

XIV. Protocole relatif l'vacuation des

territoires turcs occups par les forces britanniques, franaises et italiennes et Dclaration, sign& le 24 Juillet 1923.
XV. Protocole relatif au territoire de Karagatch ainsi qu'aux Iles de Imbros et de
Tenedos sign par l'Empire Britannique, la
France l'Italie, le Japon, la Grece et la
Turquie le 24 juillet 1923.
XVI. Protocole relatif au Trait conclu
Svres entre les Principales Puissances al-

lies et la Grce le 10 aot 1920 concer-

nant la protection des minorits en Grce et

au Trait conclu b. la mme date entre les
mmes Puissances relativement b. la Thrace,
sign le 24 juillet 1923.
XVIL Protocole relatif b. la signature de
l'Etat Serbe-Croate-Slovne, sign le 24 juillet 1923 ').
Les originaux des Actes ci-dessus numrs,

ainsi que du prsent Acte, resteront dposs dans les archives du Gouvernement de
la Rpublique Franaise, qui dlivrera une
copie authentique de chacun d'eux aux Nissances qui Pauront sign ou, s'il a lieu,
qui y auront accd ou adhr, ainsi qu'aux
Puissances signataires du Trait de Paix.

Dclaratiod, signs le 24 juillet 1923.

XIII. Protocole relatif l'accession de la

Belgique et du Portugal b. certaines dispo-

leurs signatures et leurs cachets au bas du

sitions d'Actes signs it, Lausanne et Dcla-

present Acte.

rations de ces deux Paissances concernant

ladite accession, sign& le 24 juillet 1923.

En foi, de quoi, les Soussigns ont appose

Fait b. Lausanne, le 24 juillet mil neuf

cent vingt-trois, en un seul exemplaire.

REPARATII
du Japon et du Portugal, respectivement

1.

ACORDUL DELA SPA

din 16 Iulie 1C20

reprsents par les soussigns, reconnaissant

ACCORD ENTRE LES ALLIS POUR

ves par l'application des traits de paix et

LE REGLEMENT DE CERTAINES QUESTIONS RELATIVES A L'APPLICATION

magne, l'Autriche, la Bulgarie et la Hon-

y a un in,trt gnral rgler entre

eux, (Hs prsent, certaines questions soule-

DES TRAMS DE PAIX ET AUX

ACCORDS COMPLEMENTAIRES CONCLUS AVEC L'ALLEMAGNE, L'AUTRICHE, LA HONGRIE ET LA

BULGARIE
Les Gouvernements de la Belgique, de la
France, de la Grande Bretagne, de l'Italie,

1) Actele IV, VIII, XII, XIII, XVII si

XVIII (Actul final) se glisesc reproduse in

accords complmentaires conclus avec l'Allegrie, ont convenu des dispositions qui suivent:

PARTIE I

Art.1. En conformit de l'art. 237 du

Trait() de Paix de Versailles les sommes

reues de l'Allemagne b. titre de reparations,

seront rparties suivant les proportions
ci-aprs:

Monitorul Oficial No. 189 din 31 August

1924.

www.digibuc.ro

560

DOCUMENTE: ACORDUL DE LA SPA

Empire Britannique
France
Italie
Japon

pour 100

22

52

10

0,75

Belgique

Portugal

0,75

sera, dans la forme suivante, un compte tabli

au 1-er Mai 1921.

I-er Mai 1921

CREDIT

-6,5 pour cent sera rserv it la Grce, la

Roumanie et A PE tat Serbe-Croate-Slovne,

ainsi qu'aux Puissances non signataires du

prsent arrangement, adrnises au bnfice
des rparations.

Art. 2. L'ensemble des sommes regues

de l'Autriche, de la Bulgarie et de la Hon-

a) Cot jusqu'au 1-er mai 1921 des armes

d'occupation ;

b) Sommes avances I la Belgique avant

le 11 novembre 1918, y compris les intrts
jusqu'au 1-er mai 1921 ;

c) Valeur actuelle de la crance rparaHim&

grie, ainsi que les sommes reues de l'Italie,

de la Roumanie, de l'Etat

DEBIT

Serbe-Croate-

Slovne et de l'Etat Tchco-Slovaque, en

excution des arrangements des 10 septembre et 8 dcembre 1919. sera rparti comme
suit:
a) Une moiti sera rpartie entre les Gouvernements allis mentionns l'art. 1 et

suivant les proportions fixes par ledit article ;

d) Sommes reues en acompte sur le coat

des armes d'occupation;

e) Valeur des prestations en nature jus-

qu'au 1-er mai 1921 it Pexclusion des restitutions effectues en vertu de l'art. 238 du
Trait de Versailles.

j) Sommes it porter au crdit de l'Alle-

b) Sur l'autre moiti, l'Italie recevra 40 p. magne en excution de l'art. 243 dudit Trait,
100 et 60 p. 100 sera rserv it la Grce, A la
Pexclusion des soldes dfinitifs viss aux
Roumanie et it l'Etat Serbe-broate-Slovkte Sections III et IV de la Partie X (clauses
ainsi qu'aux Puissances non signataires du conomiques) et it Pexclusion galement de
prsent Arrangement, admises au bnfice toutes sommes reues par la Commission des
des rparations.
Rparations et affectes en vertu de l'art. 5,
par. a), du prsent arrangement au droit de
priorit de la Belgique.
PARTIE II
Si le payement de la dette de rparations
Art. 3.Les Gouvernements ABMs recon- de l'Allemagne consiste en annuits ou en
naissent qu'il est de Pintrt gnral de fixer payements priodiques susceptibles d'tre
le montant total des obligations mises la escompts, la somme apportes dans la colonne
charges de l'Allemagne par les art. 231 et 232 crdit pour la valeur actuelle de la crance
(lu Trait de Versailles, et d'en rgler le ,mode rparations vise sous la lettre c) sera tablie

d'excution sur la base d'un arrangement

pour chaque Puissance en escomptant 5 p.%

la part attribue cette Puissance dans les an-

1. La fixation d'annuits A payer par

nuits on payements priodiques mis la

charge de l'Allemagne, moins que cette
part ait t, par exception, fixe en capital.

comportant:

l'Allemagne ;

2. La possibilit pour 1/Allemagne de se

librer par anticipation en escomptant tout
ou partie desdites annuits ;
3. L'mission par l'Allemagne d'emprunts,

destins tant au besoin propre de .ce pays

qu'au prompt acquittement de sa dette

l'gard des Puissances Allies.

Les Gouvernements allis se dclarent dispegs prendre entre eux, telles mesures gulls
jugeront propres it faciliter un arrangement de

cette nature.

PART TE III

Art. 4.-1. Pour chacune des Puigsances

allies, la Commission des Rparations mires-

Si, au moment de Ptablissement du compte,

les soldes it inscrire dans la colonne (Mkt sous
la lettre n'ont pas t dfinitivement fixs,

la Commission des Rparations en fera une

estimation provisoire. Au moment o interviendra la dtermination dfinitive, la Commission oprera dans les critures les redressements ncessaires.

2. Si le compte, tabli pour une Puissance

comme il st dit ci-dessus, fait ressortir que le

montant des sommes inscrites au dbit sous

les lettres d), e) et 1), est suprieur au montant total des sommes inscrites au crdit sons

les lettres aJ, b) et c), la Commission des

Rparations notifiera cette Puissance le

www.digibuc.ro

I OLITICA EXTERNA

montant de l'excdent de ladite Puissance et

effectuera le reversement it la Commission
des Reparations dans un dlai de trois mois
A dater de la notification.

3. Dans tous les cas, et apres le reverse-

ment ci-dessus prvu s'il y a lieu, tout excdent des sommes inscrites au debit, lettres d),

e) et I), sur les sonunes inscrites au credit

sous la lettre a) sera conserve aux effets
ci-apres:

a) En ce qui concerne la Belgique, rexce.

dent sera consider() comme un acompte sur
les 2 milliards V, de francs or, qui lui sont
&Is par priorit ;
b) En ce qui concerne chacnne des Puissances allies autres que la Belgique, l'excedent sera considr comme une avance rem-

561

Reparations pour etre rparti par elle en l'ac-

quit de l'Allemagne entre les Puissances

Allies admises aux benefices des Reparations

et suivant les proportions admises l'art. 1.

4. Les intrAts des avances feront l'objet
d'un compte special tabli pour chaque Puissance. Le solde crditeur de ce compte sera
rparti entre les Puissances autres que la
Belgique, suivant les proportions fixes
l'art. 1, sur lequel on inserira A partir du 1-er
mai les interets des avances vises au par. 3.

Art. 5.En consideration des sacrifices

faits dans l'interet general par toutes les Puissances crancieres de l'Allemagne afin d'assurer le succes des emprunts vises l'art. 3,

et pour prvenir tontes difficult& dans les

reglements financiers interallis, la Belgique

boursable ainsi qu'il est dit plus loin, et accepte et il est entendu par les prsenportant jusqu'au remboursement im intret tes que la somme de 2 milliards et demi
annuel de 5 p. %, qui sera inscrit au credit

de francs or, qu'elle doit recevoir par prio-

du compte special d'interets, dont il est question au paragraphe 4.

Les sommes ainsi considres comme des

rite en vertu de l'Arrangement du 16 juin

des Reparations de faire face, en cas de (Want

sur le coat de ses armes d'occupation, des

avances constitueront un fonds de reserve

ventuelle pour permettre A la Commission
de l'Allemagne et pendant cinq ans, au service de tout on partie des arrerages des emprunts allemands prvus l'art. 3, par. 3 du
present arrangement.

L'excedent, dont il vient d'tre question,

sera pour chacune des Puissances intresses

divis en cinq portions gales, respectivement
applicables A chacune des dites 5 annes.

Si pour une mink la portion applicable

n'est pas absorb& par le service des emprunts

allemands cette portion recevra dans l'ordre

ci-apres, les affectations suivantes:

I. Acquittement des sommes dues par

l'Allemagne ladite Puissance au titre du
coat des armes d'occupation ;

II. Acquittement des sommes, capital ou

intrts, due par la Belgique A ladite Puissance titre de sommes avances avant le

1919, lui soit assure dans les conditions ciapres:

La Belgique conservera, comme il est .1 it
l'art. 4 du present Arrangement, l'excdent,

prestations en nature et des transferts de

droits et intrets allemands, dont elle aura

bnfici avant le 1-er mai 1921. Le surplus

de 2 milliards et demi de francs or sera prlev comme il suit, apt& remboursement du
coat des armes d'occupation, qui n'aurait pas
t effectu comme il est prvtr l'art. 4 et
jusqu'A ce que la priorite reconnue it la
Belgique ait t puise.
a) Jusqu'au 1-er mai 1921, sur tons paye ments en especes reous par la Commission des

Reparations en conformitk de l'art. 243, et

notamment aux titres ci-apres:

1. Remboursements effectuer dans les

conditions specifies l'art. 4, par chacune
des Puissances Allies qui auraient reou des

prestations en nature ou des transferts de

droits ou d'intrets allemands vises A l'art.

11 novembre 1918 ;

III. Acquittement de l'innuit, s'il y en a

243 du Trait de Versailles, pour une valeur

suprieure celle de ses crances sur l'Alle-

une, due par l'Allemagne, A ladite Puissance ;

IV. En ce qui concerne l'Italie et le Japon,

magne du fait de ses droits ventuels au paye-

acquittement par anticipation de futurs versements des annuits dues A ces Puissances
(en commenant par les versements les plus
proches) tel taux d'escompte, n'tant pas
infrieur it 5 p. % , qui de temps A autre sera
fix d'accord entre lesdites Puissances et la

ainsi qu'A la reparation des dommages subis

et au remboursement des sommes que cette
Puissance aurait avaric'es A, la Belgique jusqu'au 11 novembre 1918.
2. Reglement du solde dfinitif en faveur
de l'Allemagne des offices de verification et
de compensation prvus l'art. 296 du Trait
de Versailles, et versement du produit de la
liquidation des biens, droits, et intrets alle-

Commission des Reparations.

Tout solde, non absorb par les affectations
ci-dessus, sera verse it la Commission de

ment du coat de ses armes d'occupation,

www.digibuc.ro

562

DOCUMENTE: ACORDUL DE LA SPA

mends dtenus par les Puissances Allies sur

leurs territoires respectifs, effectu b. la Commission des Rparations de ls manire indique it l'art. 297, par. h, dudit Trait.
3. Reprise, conformment b. l'art. 254 du
Trait() de Versailles, d'une part de la dette de
l'Empire ou d'un Etat allemand par le Danemark (Sleswig), la Tchco-Slovaquie, ou la
ville libre de Dantzig.
4. Acquisition, conformment it l'art. 256
du Trait de Versailles, des biens et proprits

de l'Empire et des Etats allemands par le

Danemark (Sleswig), la TO co-Slovaquie ou

la ville libre de Dantzig, dans les territoires

allemands qui leur sont transfrs.

5. Acquisition, en vertu de l'art. 260 du

Trait de Versailles, des droits on intrts
allemands dans des entreprises d'utilit publique ou dans des concessions acquises dans
les pays et territoires viss audit article.
6. Vente des armes, munitions, matriel de

guerre et outillage, qui doivent tre dtruits

en vertu de l'art. 169 du Trait de Versailles.
7. Vente an Luxembourg du charbon allemand livr conformment aux dispositions de
l'Annexe V, par. 5, Partie VIII (Rparations)
du Trait de Versailles.
8. Rparation ou vente des matires colorantes et produits chimiques pharmaceutiques

livrs par l'Allemagne dans les conditions

prvues it l'Annexe VI, Partie VIII (Rparations) du Trait de Versailles.
b) Aprs le 1-er mai 1921, sous rserve du

payement par priorit du edit des armes

d'occupation, sur la valeur de toutes livraisons ou de tons versements effectus par
l'Allemagne, et de tons autres versements
faits b, la Commission des Rparations et en
tat d'tre distribus.

c) Jusqu'it concurrence de la somme indique plus bas, sur le produit du premier

emprunt allemand, et eventuellement sur le
produit des emprunts suivants, la Belgique
reconnat, en effet, qu'en vue d'assurer le
succs des emprunts, il convient d'intresser
le plus grand nombre possible de cranciers
de l'Allemagne it ce succs, et de ne pas riserver it une seule Puissance la quasi totalit du
produit. Dduction faite de la part rserve
it l'Allemagne sur le produit de ces emprunts,

la Belgique touchers, s'il y a lieu, jusqu'it

concurrence de 50% dudit produit.

d) Si le payement de la dette de rparations de l'Allemagne est prvu sous forme

d'annuits, les sommes verses it la Belgique

a titre d'acompte en vertu de son droit de

priorit, viendront en dduction de la part de

cette Puissance dans les annuits restant b.

courir ou dans les versements anticips que
l'Allemagne ferait ultrieurement. Cette &duo-

tion sera tablie de telle manire que la part

de la Belgique dans la valeur actuelle des versements reus ou b.. recevoir de l'Allemagne

soit exactement conforme au pourcentage

tgbli par l'art. 1 du prsent Arrangement.
Art. 6.-1. L'Allemagne ayant, par l'Annexe III de la Partie VIII (Rparations) du.

Trait de Versailles, et l'Autriche et la Hongrie ayant, par des dispositions correspon-

dantes des Trait& de Saint-Germain et de

Trianon, reconnu le droit des Puissances
Allies et Associes au remplacement tonne
pour tonne et catgorie pour catkgorie, de tons
les navires de commerce et bateaux de pche
perdus ou endommags par faits de guerre et

tant donn la grande difficult de fixer une

valeur quitable pour les navires livres
sans avoir tout d'abord procd b, une vente

relle de la majorit de ces navires, il est

convenu ce qui suit.
La vente des navires attribus b. l'Empire
Britannipue sera effectue avant le 1-er mai
1921 par la Commission des Rparations sur
le march britannique et ces navires ne seront
adjugs qu'it des ressortissants britanniques.
Le montant des sommes qui seront b, porter
au crdit de la Puissance ex-ennemie et au.
dbit de l'Empire Britannique relativement
aux navires de commerce et aux bateaux de
pche qui lui seront attribus ou ultrieurement transfrs en vertu d'arrangements interallis sera, sous rserve des rglements de
compte rendus ncessaires par les rparations
on les dpenses de livraison, le montant du.
prix rel ralis par les dites ventes.
En ce qui concerne les autres Puissances,
le montant des sommes it porter i leur debit,
relativement aux navires de commerce et aux

bateaux de Oche qui leur sont attribus ou

leur seront ultrieurement iransfrs en vertu.
d'arrangements interallis, sera la moyenne

des prix, sous rserve des rglements de

compte comme ci-dessus raliss par la vente

de navires similaires de chaque classe sur
le march britannique.

Les valeurs ainsi dtermines seront por-

tes au dbit de la Puissance allie et au

crdit de la Puissance ex-ennemie intresse,
sous les dates suivantes:

En ce qui concerne l'Allemange, sous la,

date du 10 janvier 1920 on it la date de la livraison du navire si celle-ci est ultrieure ;
en ce qui concerne l'Autriche et la Hongrie,
sous les dates respectives de l'entre en vi-

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

563

gueur des Trait& de Paix axes ces pays.

frantes sera en proportion de ses rclama-

Un intrt annuel de 5 p.% partir de ces

dates, et jusqu'i la date de la vente, ou jusqu'au 1-er mai 1921 si les navires ne sont pas
vendus avant cette date, sera port au &bit
de l'Empire Britannique au titre des navires

t ions admises l'allocation tonne pour tonne

du tonnage ex-ennemi.

qui lui sont attribui ou transfrs, et au

crdit du compte spcial d'intrts prvu

l'art. 4.
En ce qui concerne chacune des autres
Puissances, une somme globale sera porte
au daft de cette Puissance A titre d'intrt
et porte au crdit du compte spcial d'in-

trts. Cette somme prsentera, vis--vis de

la somme totale port& au Obit de l'Empire
Britannique titre d'intrts, la mme pro-

La valeur des navires allous ou transfrs it la Belgique sera porte au &bit des
Puissances transfrantes dans la proportion
suivant laquelle elles contribuent au transfort de ces navires.

La condamnation des navires ci-dessus

viss par la Cour.des Prises belge n'tant pas
reconnue par les Puissances allies, la Belgique, tout en maintenant la validit des ces
jugements, et en considration du transfert
de tonnage mentionn dans le prsent par. 4,
s'engage ne rclamer aucun droit sur lesdits

navires, en se prvalant de leur cordam-

portion que la valeur du montant total du

tonnage attribu ou transfr cette Puis-

nation.

sance prsente vis--vis de la valeur du ton-

crdit de l'Allemagne pour les (roiseurs lgers,

nage total attribu ou transfr l'Empire

Britannique.

2. Aucune somme ne sera port.% au &bit

d'une Puissance allie, laquelle des navires
allemands auraient t attribus, pour l'utilisation de ces navires postrieurement la

date de la mise en vigueur des Trait& respectifs.

3. Dans le cas des navires transfrs, la

location de ces navires jusqu'i leur transfert
sera paye aux Puissances transfrantes par
la Puissance A qui les navires sont transfrs.
Les payements seront effectus en dcluisant

le montant du prix de location, plus 5 p. %

d'intkrts par an partir de la date du trarsfert des premiers payements soumis au pourcentage, autres que les payements en nature

ou services rendus et qui auraient t recus

par la Puissance A qui les navires ont t
transfrs, soit de l'Allemagne, soit de l'Ati-

triche, soit de la Hongrie, quelle que soit

celle de ces Puissances qui effectue les premiers versements. Le montant ainsi dtermin sera ajout au premier payement soumis
au pourcentage et recu par la Puissance transfrante.

4. Aprs Pallontion finale du tonnage par

fa Commission des Rparations, la Belgique

recevra sur les parts des autres Puissances

participant It la rpzration du tonnage, une
quantit de tonnage suffisante pour lui constituer une allocation quivalente tonne pour

tonne au tonnage des navires condamns

aprs l'armistice par la Cour des Prises belge.

Le tonnage ainsi allou sera approximativement du mrne ge, du mme type et de la

mtme valeur que les navires condamns. La
contribution de chacune des Puissances trans-

Art 7. Aucune somme ne sera porte au

les docks flottants et le matriel livr ou
livrer en excution du Protocole du 10 janvier 1920 en compensation des btiments de
guerre couls.
En ce qui concerne les btiments allemands
couls, qui ont t ou seront renflous, toute
Puissance ui en a recu ou (n recevra l'attri-

bution tieidra compte des frais de sauvetage

la Puissance qui aura support ces frais.
Art. 8. Aucune somme ne sera port& au
crdit de l'Allemagne relativement au produit de la vente des btiments de guerre et du
matriel naval de guerre livr en conformit
des clauses navales du Trait de Versailles, y
compris la valeur du produit de la vente du
matriel naval de guerre qui a pu ou pourra
tre effectu par la Ccmmission des Wparations la requte du Conseil Suprme. Ces
s( mmes seront rparties entre les Puissances
Allies sllivi nt la proportion qui a t approuve pir le Conseil Supieme pour le matrh 1
livr en vertu du. Protocole du 10 janvier 1920.

Art. 9. L'Italie aura la facult, par prio-

rit sur toutes les autres Puissances Allies,

de retenir, en compensation des sommes
elles ,dues par l'Autriche, la Bulgarie et la
Horgrie, au titre du edit de annes d'occupation et au titre des rparations, une somme
gale celle dont la Commission des Rpara-

tions pourra la dclarer comptable

d'elle en raison de la valeur des biens transfrs et des services rendus jusqu'au 1-er mai
1921, conformment l'art. 189 et Annexes
III, IV et V de la Partie VIII (Rkparations)
du Trait de S hd-Germain, et des dispositions correspor.dantes du Trait de Trianon,

ainsi qu'en raison des dettes vises dans

l'Arrangement de Saint-Germain du 10 sep-

www.digibuc.ro

564

DOCUMENTE: PAGURELE DE RASBODI ALE ROMNIEI

tembre 1919, modifie it Paris le 8 dcembre

1919, relatif au compte de reparations en ce
qui concerne l'Italie. Cette Puissance n'aura,
par suite, mettre les bons prvus l'art. 4
dudit Arrangement que si et en temps que sa

dette ne se trouve pas avoir t teinte par

compensation comme il est dit ci-dessus.

Art. 10.Les dispositions du present Arrangement ne sont pas applicables it la Po-

2.

PAGUBELE DE laBBOIU ALE

ROMANIEI
Raport dela 11 Febru9rie 1921 al delegatuh i

romn in Cornish' Repratiilor.

EVALUATION DES nOMMAGES

ROUMANIE

logne. Les droits la reparation des dommages

subis par cette dernire, en temps que partie

intgrante de l'ancien Empire de Russie, demeurent reserves conformment l'art. 116
du Trait de Versailles et it l'art. 8'7 du Trait
de Saint-Germain.
Les sommes dont la Pologne devra crditer

l'Allemagne et l'Autriche, en execution de

l'art. 243 du Trait de Versailles et de l'art.
189 du Trait de Saint-Germain seront inscri-

tes provisoirement it des comptes d'attente

qui porteront intret A 5 IL% l'an.

Art. 11. Les dispositions du present Arrangement ne pourront porter atteinte

l'excution des stipulations de l'art. 232, par.
3, du Trait de Versailles.
Le montant des sommes empruntes par la
Belgique jusqu'au 11 novembre 1918, y compris l'intrt des dites sommes it 5 p. % l'an
jusqu'it la date de remboursement, sera impute immdiatement apres le pavement des
2 milliards 1/, de francs or vises it-l'Article 5,
par portions, autant que possible gales, sur
les sommes payees chaque anne par l'Allemagne avant le 1-er mai 1926.
Les versements anticips de l'Allemagne ne
seront pas affect es it l'escompte de cette partie
des annul Os.

Art. 12. Rien dans le present Arrangement ne portera atteinte au droit des Paissances allies d'obtenier le remboursement
des credits de ravitaillement consentis par eux
aux Puissances anciennement ennemies.

Art. 13. La question de la reduction du

(Rclfimations partielles prsentes, en vertu

(le l'article 233)

Paris, 11 Fvrier, 1921

Le Dlgu de la Roumanie la Commission des Reparations b. M. le President de
la Commission des Reparations, Paris.
Monsieur le President,

En rponse votre adresse No. 9/102 du

26 Janvier 1921, et reNe notre Dele-

gation le 27 Janvier, j'ai l'honneur de vous

presenter le montant, en partie provisoire,
des dommages subis par la Roumanie.
Si une partie de ces evaluations ne sont

pas dfinitives, cela tient ce que:

1. La loi roumaine ayant trait aux constatations et evaluations des dommages de guerre
prvoit comm .. terme de prescription la date

du 28 Avril 1921 (deux annes courir

partir du 28 Avril 1919, dlai analogue it
eelui fix par la loi francaise), date jusqu'
laquelle des demandes de dommages peuvent encore surgir ;
2. Parce que des 1.146.817 demandes
reores jusqu' present, 725.655 seulement
ont 605 rsolues dfinitivement jusqu'au 1-er

Janvier 1921 par les commissions de constatation et les Cours d'Appel pour les dom-

mages de guerre; et

3. Parce que les constatations dlinitives

individuelles, (Mj effectues, correspondent

surtout aux dommages les plus rduits;

it

coat des armes d'occupation une base uni- (Tux qui ont pu etre contrls le plus rapiforme pour toutes les Puissances Allies ou dement, et cela parce que, vu leur monAssocies, est rserve afin de pouvoir etre tant, n'taient pas soumis l'appel devant
.le Tribunal ou devant la Cour.
discute avec les Etats-Unis d'Amrique.
En. ce qui concerne les dommages correspondant aux pensions, allocations, etc., les
Spa, le 16 juillet 1920.
evaluations sont dfinitivement tablies.
Il convient d'ajouter immdiatement que les

chill res que nous prsentons ne se referent

qu' L'ancien Royaume el ne comprennent par

consequent pas les dommages subis par la

Transylvanie, le Banat, la Crishane, le Mar-

www.digibuc.ro

POhl TICA EXTERNA

morosch, la Bukovine el la Bessarabie, qui

s'levent, ceux-14 aussi, d un chif Ire tres important.

Ils ne comprennent pas non plus, ainsi

quo nous le rptons expressment phis
loin, la categorie spciale des dommages drivant des droits que les conventions spciales,

passes avec un ou plusieurs Elats allies,

ont reconnu ta Roumanie (ptroles incen-

565

stipul dans l'ordre No. 26.280 du 21 Add

1917 manant du Conseil Suprme des armks du Marchal von Mackensen.
Le problme principal de l'Administration militaire en Roumanie consiste en l'utilisation conomique la plus large du territoire administrer au profit de la patrie
allemande (Heimat)..

C'est en vertu de cet ordre que l'Etat-

dies, tresor roumain mis en securit & Moscou

avant la dbeicle russe, etc.), ou que des mesu-

Major conomique allemand a dvelopp

une activit extrmement intense, en pui-

(billets de la Banque gnrale de la Roumanie

mis par les Allemands pendant l'occupation,

toute Pactivit industrielle et conomique

du pays.
La preuve irrfutable du pillage mthodique institu par l'ennemi est la brochure
secrte publie par l'ex-ennemi lui-mme

res spciales de rennemi lui ont reconnu

or de la Banque Nationale Roumanie

et la Reichsbank de Berlin) et dont un medp(.

moire special a t depose au Service Financier e la Cnnn.iss '04 d s Rrarations

la demande de ce dernier.
II en est de mme du disponible se trouvant en pays ex-ennemi et appartenant
des Banques prives ou it des particuliers,

ainsi que de l'argent en numraire, l'or el feefif, etc., qui ont de- saisis ou voles par l'exennemi dans le territoire occup.
Ces categories de dommages monetaires con-

stituent des vritables restitutions qui doivenl

sant toutes les rserves et en paralysant

que now annexons au prsent mmoire

(Annexe 1) et dont nous donnons un rsum,

en franeais, de ses parties essentielles (Annexe 2).

En ce qui concerne les sacrifices en I ommes

que la Roumanie a soufferts pendant les

deux annes de luttes extrmement dures
ils atteignent 10 p. 100 du chiffre total
de la population de l'ancien royaume, ils

se faire par preference.

Mais avant de prsenter le montant total

reprsentent, en effet, 650.109 morts prouvs par les statistiques officielles pour une
population de 6.500.000 habitants. Si l'on

des dommages qui font l'objet de ce mmoire,

ajoute cos pertes les invalides dont le nombre atteint 75.491, on comprend la rduction

nous croyons indispensable de rappeler que

de Ptendue de l'ancien royaume de Roumanie (139.690 kilomti es carrs) environ

deux tiers nviron 93.000 kilomtres carrs)
ont t sous l'occupation allemande pendant

deux annes (Novembre 1916Novembre

1918). Le territoire envahi comprenait les
rgions o se trouvaient les plus importantes
et les plus puissantes ressources du pays en

co qui concerne Pagriculture, le Mail, les

produits du soussol, les installations indus-

trielles, etc., accumules durant les deux

annes qui ont prcd la participation de

la Roumanie la gnerre mondiale.
Af in de mieux exploiter, puiser et spolier
toutes les richasses du territoire occup,
l'administration militaire allemande avait
cr une organisation spciale dnomme
ol'Etat-Major conomique., vritable orga-

nisme tentaculaire avec des ramifications

pour toutes les branches de production et
dont l'action s'tendait jusqu'au dernier ha-

de la capacit de travail qui atteint un

pays qui se trouvait en pleine volution
conomique.

L'Annexe 4 prsente une ide des sacrifices roumains pendant la guerre mondiale.
Nous croyons enfin indispensable afin de
donner une ide exacte des mthodes employes pour le constat et les valuations

des dommages de rsumer en quelquas lig-

nes l'Annexe 3 jointe ce mmoire

Par le deret-loi No. 3795 du 21 Dcembre

1918 on a tabli les rgles prcises pour la

dclaration des dommages subis par les
faits de gnerre.

Par le dcret-loi No. 1656 du 18 Avril

1919 on a rglement le constat et l'valuation desdits dommages.

Les organes de constat et d'valuation

des dommages se rpartissent en trois catgories:

Les Commissions des justices de paix sous

mean. Cette organisation comprenait 17

la prsidence du juge de paix et compre-

sections divises en sous-groupes de sorte

que, n'importe quelle branche de produc-

nant entre autres un contrleur gnra1 statuant sur les demandes n'excdant pas
50.000 lei, sans appel pour toutes les condamnations infrieurs b. 25.000 lei.

tion du pays, si minime

tait atteinte.

Le principe directeur de cet organe est

www.digibuc.ro

566

DOCUMENTE: PAGUBELE DE RASBOIU ALE ROMANIEI

Les Commissions dpartementales, sous la

pcsidence du premier president du tribunal,
qui dcident en premier ressort pour toutes
les demandes exc.dant 50.000 lei, etc., en
appel, pour toutes les condamnations exc-

dant 25.000 lei prononces par la Commission des justices de paix.

Les Cours d' Appel pour les dommages de

auprs de
chaque Cour d'appel, prsides par le premier president de la Cour ou son dlgu
et voquant toutes les sentences des Commissions dpartementales dont la condamguerre, spcialement institues

nation &passe 100.000 lei.

Ces trois organes travaillent sous le contrle d'une Commission centrale des dommages de guerre, comprenant des notabilits

de notre monde financier et juridique et

fonctionnant auprs du Ministre des Finances, sous la prsidence d'un president
de notre Haute-Cour de Cassation et de
Justice.
Une des regles principales qui limitent les

pouvoirs d'apprciation des juges dans la

matire est celle qui vent que ledommage
soit calcul d'aprs la valeur de la chose
dtruite ou dtriore au moment du sinistre,

qui est ainsi toujours infrieure a la valeur

marchande de l'objet au moment du constat.
Les evaluations faites sont fondes sur des
actes juridiques incontests, attendu que
beaucoup de ces endommags, aussitt que

le pays a et() &acne par l'ennemi et avant

qu'une legislation spciale soit intervenue
pour la constatation des dommages, ont
use des moyens ordinaires de la justice pour
determiner les 'dommages gulls avaient su-

bis, par des enqutes avec tmoins et experts (Article 66, procedure civile).
Il convient galement de mentionner qu'afin de se prmunir contre toute exageration
dans ces revendications, la loi (Article 11
du dcret-loi No. 3795 de 1918 et Article
9 du dcret-loi No. 1656 de 1919) prvoit

Nous croyons devoir ajouter quelques reri-

seignements sur les bases qui ont servi IL

ces diffrentes commissions pour l'valuation des dommages.
Conformment

IL

PArticle 16 de la loi

(Art. 23 de la loi franeaise), on a institu

auprs de chaque prefecture des commissions composes de personnes

techniques

spcialistes qui ont dress des series de prix

pour chaque catgorie de produits et biens,
meubles et immeubles.
En dehors de ces commissions, la Commission centiale des dommages de guerre
fonctionnant pres du Ministere des Finan-

ces a fix des prix maxima rgionaux et

des prix-normes pour les dommages causes

par actes de violences, mauvais traitements, bombardements, detention, invalidits, etc.
De plus, afin de faciliter l'application des
lois spciales dj cites, la Commission
centrale des dommages de guerre a labor
une Belie d'instructions gnerales et normes
pour les commissions et-sours de dommages

de guerre dont nous donnons une traductiori franeaise (Annexe).

Les commissions de constatations ci-dessas nommes ont reeu jusqu'a present

1.146.817 demardes de dommages des particuliers. Le terme de prescription des demandes presenter, fix par la loi roumaine.
est de deux ans, et court it Ruth du 28 Avril
1919 (mme dlai que dans la loi franeaise).
Les chiffres prsents pour les dommages

aux particuliers ne sauraient donc reprsenter qu'un minimum, de nouvelles demandes pouvant d'apres la loi tre presentees jusqu'au 28 Avril 1921.
En ce qui noncerne les dommages causes
aux dpartements, aux communes, it l'tat,
les dommages causes par les mauvais traite-

ments des prisonniers de guerre, les pensions accordes aux victimes militaires de la

guerre

(mutils, invalides, orphelins), les

frais d'assistance aux prisonniers de guerre

IL trois ans et la Terte de tout droit de de- et a leurs families, les allocations aux famildommagement pour qui par le moyen de la ies des mobilises, les chiffres prsents ont
fraude exag&erait le chiffre des pertes ou un caractre dliniti/.
dclarerait des dommages inexistants.
Voici maintenant les estimations des domCette garantie tait d'autant plus dire que mages de guerre appartenant aux categories
les endommags savaient, qu'en dehors de la prvues l'Annexe 1 de Particle 232 du
verification faite par les services qui enr - Trait de Versailles se rapportant IL l'Ancien
gistraient les revendications, ces dernires Royaume, exception aide des sommes dues par
allaient etre contrles de nouveau par les autres que les Puissances ex-ennemies (comme
clue la peine de reclusion variant de trois mois

Commissions de justice institues par le

dcret-loi dja cite (No. 1656 du 28 Avril

1919).

par exemple les dommages directs et indirects

provenant des sondes et du ptrole incendis
en 1916 au moment de l'envahissement de la

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERN A

Roumanie, le Thor roumain depose d 11loscou,

etc. ), droits que les conventions speciales pas-

567

3.

MEMORIUL GUVERNULUI ROMAN

sees avec un ou plusieurs pays allies lui on,
reconnus expressment ou que des mesures
CATRE COMISIA REPARATIILOR
spciales de l'ex-ennemi lui ont reconnu (billets de la Banque gnerale roumaine mis par Mmora"dum du qourernement roumain
l'ex-ennemi pendant l'occupation, le dp6t-or concernard la position actuelle de la Roumanie vis-d-vis du problem, gt.ral des
de la Banque Nationale Roumaine et la Reichreparations
bank de Berlin, etc.). En ce qui concerne

ce dernier point, un mmoire Maine avec

preuves l'appui a djd t prsent au service Financier de la Commission des Reparations.

RECAPITULATION GENERALE
des

dommages de guerre de la Roumanie

(Ancien Royaume).

1. Dommages causes aux

Lei or 8.103.289.710

civils

2. Dommages causes aux

895.823.719

3. Dommlges causes A

l'Etat

8.838.189.568

4. Dcminages causes par

suite de mauvais traitements appliqus aux prisonniers de, guerre (evaluation definitive) . . . * 3.536.782.579
5. Pensions accordes aux
victimes militaires de la
guerre (mutiles, blesses,
invalides, orphelins) (eva.

9.296.663.076

O. Dpenses faites pour Passistance des prisonniers de

ies:
2.812.584 francs suisses
7.598.038 francs franais
43.319 livres sterling
179.897 couronnes danoi-

2.570 livres ottomanes

209.945 couronnes autrichiennes

constatation officielle de cette carence, le problme interalli des reparations est entr dans

une phase toute nouvelle ncessitant un

examen approfondi de la part de tous les
Allies sans distinction. Cet examen intresse
d'autant plus les Etats Successeurs de l'ancienne Monarchie austro-hongroise qu'Actdes creances qu'ils ont raliser sur les ex-en-

ligations imposes par les Traits. E si, aumoment de la signature des Traits, ces obligations ne constituaient, en quelque sorte.
qu'un soulagement dans une certaine proportion de la charge resultant de Pobligation des
ex-ennemis de rparer les dommages causes,
elles ne sauraient, dans la phase actuelle
probleme des reparations, renverser le priM
cipe et constituer, au contraire, une._ charge
exclusive pour les Etats successeurs, les transformant ainsi de vainqueurs en vaincus.

La Roumanie estime done ncessaire au

moment on toute la question des reparations

semble devoir subir un nouveau et srieux

examen de la part des Allies, de mettre en
evidence sous une forme synthtique sa position actuelle, telle qu'elle derive des interpretations successives qu'on a donne certaines
clauses des Trait& de paix, des temperaments
accords et de Pinexcution de certaines autres
clauses des memes Trait& (non-fixation jus-

guerre et de leurs famil-

ses

conduit la Commission des Reparations la

nemis ils doivent, en outre, faire face des ob-

dpartements et aux communes

luation definitive)

La politique de carence du Gouvernement

allemand en matire de reparations ayant

Lei or 11.947.689

gal present des crances autrichienne et

hongroise, par exemple), de l'attitude que ces

interpretations et temperaments ont permis

aux ex-ennemis de prendre vis--vis des Allies

(Evaluation definitive).
7. Allocations aux familles
des mobilises (evaluation
definitive)
*
416.703.847
Total. Lei or 31.099.400.188

Le dlgu de la Roumanie d la
Commission des Reparations
NECULCEA

pour luder les principes fondamentaux memes des Traits, enfin du manque d'une politique unitaire et solidaire des Allies en matire

de reparations. Cet expos est devenu indispensable surtout depuis que parallelement
l'valuation des obligations des Etats successeurs evaluation prvue par les Trait&
on semble vouloir prodder une ex cution
immediate de certaines de ces obligations,
execution qui, vis--vis des temperaments
accords dj aus ex-ennemis, constituerait

www.digibuc.ro

568

InCUMENTE: GUVERNUL ROMAN CATRE COM1SIA REPARATIILOR

une sorte de priorit ne resultant pas des

Traits et qui serait contraire au principe
meme des reparations dues par les ex-ennemis
aux Allies.

Ce qui suit rappelle brievement les dommages soufferts par la Roumanie du fait de la
guerre, ainsi que ses obligations drivant des
Traits, pour les opposer l'offre provisoire
qui lui a Re faite b. Spa, offre qu'elle n'a pu

accepter parce que l'accepter 'etit t se

resigner une ruine complete financire et

conomique, inconcevable autant qu'inadmissible pour un pays vainqueur alli.

sion a prsent des avantages extraordinaires

pour les Puissances centrales, parce que, de
par le Trait de Pais de Backrest ces Puissances ont impose au Gouvernement- roumain le
remboursement des billets. La couverture de
ces billets, dpose It la Reichsbank de Berlin,
sera libre de fait et reviendra de nouveau

aux Puissances centrales qui rentreront de

cette manire gratuitement dans la possession
des marchandises fournies par la Routuanie.

L'entretien des troupes dans les territoires

occups devient egalement gratuit. De cette
manire, nous avons realise tows les espoirs
fonds sur la creation de ce nouveau moyen de

I. Domma;es subis par la Ibumanie u f ail

payements. (Rapport de O. Petersen, Directeur technique fallemandi de la Section

d'mission des billets de Banque de la Banc&
Generala de Bucarest; Mai 1918).
Cette emission a constitu la premire
La Roumanie a doublement souffert du fait
de la grande guerre: Plus des 2/3 de son ter- inflation montaire du pays: sur les 2/3 du.
ritoire ont, en effet, t occups par les ex-en- territoire occupe, on a emis tine quantal+ de
nemis pendant deux ans et exploits d'apres billets pour une valeta triple de cello corresle principe suivant, clairement exprime par pondant au territoire entier de la Roumanie
l'ordre suivant du Haut Commandement alle- au moment de son entre en guerre. C'est lb.
mand:
devoir le plus important de l'admi- une charge enorme qui pse encore aujourd'hui lourdement par le fait que la Roumanistration militaire en Roumanie consiste
exploiter conomiquement le pays d'une ma- nie est obligee de racheter les billets de la
nkre aussi complete que possible en faveur de Banca Generala, sans que leur couverture dePatrie.* (Ordre Mackensen No. I 26280, 21 pose la Reichsbank de Berlin ait t restitue jusqu'i present.
Avril 1917).
c) Mise en vigueur anlicipe du Trait de
La consequence de l'application de ce sysante d'exploitation pour la Roumanie a t Bucarest. De plus, la mise en vigueur antiqu'aprs la retraite des armes d'occupation, cipe du Trait de Bucarest n'a fait qu'augcue a t obligee tout pays agricole et ex- menter les dommages, en forant la Roumanie
de la guerre el obli;atiors imposees eelle ci
par les traits.

portateur qu'elle est de recourir au bl

amricain et australien pour viter la famine

qui menaeait sa population. L'enlevement
de la presque totalit du btail des machines
agricole et du materiel roulant l'a en effet

mise dans l'impossibilit absolue de pouvoir

faire face it ses besoins alimentaires.

livrer de grandes quanta& de Wail et de

vivres, livrer du materiel de guerre, etc. La

Roumanie a galement t force par le mme
Trait d'accorder des ddommagements aux
sujets et entreprises allemands. Tous ces dommages constituent l'objet de Particle 259 du.
Trait de Versailles.

a) Dommages dont la lisle a t prsente el

d) Dommages d l'industrie ptrolifre prodiscute la Commission des Rparations. venant des destructions demandes par les Allis
La constatation juridique de ces dommages et prises ci leur charge. Rien que la part retablie par les tribunaux et cours de consta- venant b. l'industrie prive est de l'ordre de
tation, a conduit It l'tablissement de la som- 10. 000.000 livres ste+ ling. Quant lt la part
me de 31.099.853.761 lei or, qui a t com- des dommages de l'tat, elle n'a pas encore
malign& et discute par la Commission des t fixe d'accord avec les Allies, mais l'appliReparations dans le dlai fix par le Trait cation des mmes principes d'valution que
de Versailles.
pour les particuliers laisse entrevoir an monb) mission fore& des billete de banque pen- tant dove.

dant l'occupation ennemie.

Cette emission,

s'levant 2.173.000.000, lei a t impose

par les Allemands et a cr k la Roumanie un

dsavantage qui est parafaitement mis en

lumiere pax le passage suivant d'un document

allemand: 4La creation d'une section d'mis-

e) Dommages subis de la part de certains de

ses Allis. Sous ce chapitre aoit figurer la.

confiscation du trsor roumain depose Moscou selon l'obligation impose la Roumania
par les Allies et sous la garde des Allies. Rien
que l'or effectif monnay, appartenant b. la.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTFRNA

569

Banque Nationale de Roumanie (monnaies

trangres d'or), reprsente une valeur de

1/ Dommages prsnts d, la Conz. des Rpar.

(Ancien Royaume) 31.099.853.761 lei-or.

322.729.504 lei-or. Avec les autres &pats de

la Banque Nationale et de la Caisse des &pats

Roumanie 2.173.000.000 lei-or.

et consignations, ainsi que les bijoux de la

2/ Emission de la Banque nationale de

3/ Mise en vigueur antioipe du Trait de

Couronne de Roumanie. etc., ces dommages

dpassent 1 milliard de lei-or. Cette crance

Bucarest. Non encore dfinitivement fix.

4/ Dommages d l'industrie ptrolifre (desnous a d'ailleurs t reconnue par la Conf tructions demandes par les Allis):
rence de Ganes (Clauses conomiques, art. 13).
a) Industrie prive 10.1)00.000 livres sterf) Obligations imposes d la Roumanie par ling.
les Trails de Saint-Germain el de Trianon.
b) tat Non encore dfinitivement fix&

Ici entrant:
1. La dette dite de elibrations, formule

5/ Dommages subis de la part de certains

Atli& (Trsor roumain dipos Moscou)
au moment de la signature du Trait(' de 1.000.000.000, lei or.
Saint-Germain, lorsque le principe fonda6. Obligations imposes it la Roumanie
mental des traits Pobligation impose aux par les Traita de Saint-Germain et de Triex ennemis de rparer intgralement les dom- anon.
mages causs aux Allis
n'avait subi ancun
a) D tte do libralion: 235.000.000 P s. tr.
4Temprament*. La quote-part de la Ronb) Par dar s la d Ate publiine austro-honmanie, tablie par la Commission des Rpara- groisc d'avant guerre;
tions, est de 235 millions de francs-or.
D Ate gage. vis i-vis de l'Autriche,
2. La quote-part de la Dette publique aus- 4.637.200 c. 35.814.374. Mk. 147.614.140
tro-h ongroise d'avant-gaerre.
Steg 635.950 eour.-or annuit.
Les valutions de la Commission des RpaDette non gage: vis--vis de l'Autriche
rations l'ont fixe a:
17.498.148 cour.-or. 101.556.466 cour.-pap. ;
Bette gage: Vis-a-vis de l'Autriche 4.637.200 vis--vis de la Hongrie 470.805.365 cour.-or,
couronnes, 35.814.374 marks. Vis-a-vis de la 902.351.837 cour.-pap.
Hongrie 147.614.140 couronnes. Steg 653.950
cour, or. annuit.

7. V aleur des b,ens trans f rs: 1.104.000.000

couronnes-or.

17.498.148 couronnes-or. 101.556.466 conronnes-papier. Vis-a-vis de la Hongrie

Bessarabie: 1.000.000 livres sterling.

Dette non gage: Vis-a-vis de l'Autriche

470.805.365 couronnes-or. 902.351.837 conronnes-papier.

3. Valeur des biens translrs.D'aprs

l'valuation roumaine, (lie atteint: 1 milliard

104 millions couronnes-or.

Les valuations autrichienne et hongroise

indiquent une somme presque triple (!).
g) Expropriation des biens des sujets anglais
et franais de Bessarabie. Cette valuation
faite Poecasion de la reconnaissance de la
Bessarabie par les Allis comme appartenant
it ls Roum nie, monte plus d'un million de
livres sterling (y compries les intrats depuis
le 1-er Janvier 1919) 1).
Mentionnons que la quote-part de la dette
publique russe d'avant-guerre, se rfrant
la Bessarabie, ne figure pas dans ces valua
tions.
De sorte que les obligations de la Rownanie
rsultant de la guerre et dj values montent it prsent

8. Biens des aujels anqlais et franais de

Crances sur les E x-Ent emis
Accord de Spa: On a propos a. la Roumanie:

a) 1% sur la crance globale allemard,

(article 1 de l'Accord de Spa);

b) jusqu.1 un maximum de 300 0 sur les

rparations austro-hongro-bulgares etc. (ar

ticle 2 de l'Accord de Spa).
La Commiss on des Rparations a fix() la

crance globale de l'Allemagne le 1-er Mai

1921 132 milliards marks or.
D'autre part, elle laisse comprendre off icieusement que la somme provenant des rparations austro-hongroises serait d'eaviron 6 mil-

liards marks or, dont 4 pour la Hongrie et 2

pour l'Autriche. Avec le 2,250 milliards
francs-or de la crance sur la Bulgarie, cela
reprsenterait environ 8 miliard marks or.
Les maims renseignements officieux, commu-

niqus au Gouvernement roumain par son

Dlgu it la Commission des Rparations,

1) Au tatty admis pour les sujets roumains

cette somme ne devrait pas &passer 22

millions de lei.

www.digibuc.ro

570

DOCUMENTE : GUVERNUL ROMAN CATRE COMISIA REPARATIILOR

avaient fix la somme globale etre rpartie

selon l'artiele 2 de l'Accord de Spa A environ
12 milliards marks or. De sorte que la Roumanie aurait it toucher, d'apres l'article 1 de
l'Accord de Spa:
1/0

sur (132 12 = 120) 1,200 milliard

mark sor.
D'apres l'article 2 du meme Accord:

1 0 sur (
30 0 sur

12

= 6)

60 millions.

6)

1,800 milliard.
3,060 milliard .

/12

Ce sont l peu prs tous les droits offeris

A la Roumanie Spa qui doivent compenser
toms ses dommages de guerre et faire face
toutes ses obligations dcoulant des Trait& !
Et cela encore dans rhypothse que l'Allemagne et ses Allies feraient face honntement
et intgi alement toutes leurs obligeions decoula it des Traits.
Or, le moi moire allcmand bien connu, et les
diffrents autres temperaments ; toute la sollicitude que la Commission des Reparations a
temoign regard de l'Autriche en lui accordant un moratoire de vingt ans pour le payement de ses obligations, ainsi que le soutien
financier accord celle-ci par la Societe des

Nations pour son rtlevement; la sollicitude

presque symtrique que la Hongrie vient de
demander la Commission des Reparations ;
enfin le temperament moratoire it long terme
kb, accord la BAgarie (qui a eu pour consequence la stabilisation de sa monnaie un
taux nettement suprieur it celui de la monnaie roumaine par exemple), font que toutes,
ces obligations des ex-ennemis semblent devenir ill us oires.

Et c'est prcisment au moment oft les

crances des Allies sur les ex-ennemis semblent de plus incertaines, que l'on procede
revaluation des obligations des ttats successeurs et que l'on prend (104 toutes les dispositions pourique ces d erniers soient mis en demeure d'en commencer l'excution immediate.

A dfaut d3 pouvoir faire payer l'ex-ennemi qui se &robe par tous les moyens qu'il
s'ingnie trouver, on semble s'efforcer de
trouver dans les Traits des dispositions qui;
invoques et appliques unilateralement, etabliraient pour les obligations des ttats suc-

cesseurs une sorte de priorit sur le recouvrement des crances ex-ennemies. Cette
priorit est cependant en contradiction avec
les priqcipes fondamentaux rgissant les reparations des dommages de gnerre, principes

dfinitivement tablis au moment de la signature des Traits.

Mais ce serait presenter la situation de la
Roumanie SOU un jour incomplet que de se
borner ne faire figurer dans le present expos

que ses obligations imposes par les Traits,

sans numrer les autres obligations drivant
galement des suites de la guerre mondiale,
de la nouvelle guerre qu'elle a chi encore soutenir contre lesbolchevistes hongrois et russes,
ainsi que de la ncessit d'assurer sa"vie quo-

tidienne au lendemain des devastations de

ses territoires. Nous allons en dormer quelques chiffres.

1. D3ltes interallies:
Elles se chiffrent it 2.057.772.999 lei or.
1.106.072.899 fr. . . . . pour la France.
23.000.000 lire3 ster. pour l'Ang leterre
38.000.000 dol. . . .
pour les
151.000.000 lires ital..
pour l'Italie
24.000000 fr. belges . pour la Belgique
11 convient d'ajouter ici que la majeure par-

tie de notre dette envers les ttats-Unis provient du .rapprovisionnement du pays, compltement mis 4 sac par 1 occupation ennemie.
Quant aux autres dettes approximativement
un tiers se refere au materiel de guerre fourni
it la Roumanie pour la defense de ses frontires
Est et Ouest(Dniester et Tissa) centre les bolchevistes ruses et hongrois.

Delles inlrieures drivant de la guerre.

La Roumanie, isole pendant la guerre, n'a
pu avoir qu'une aide partielle de la part des
grandes allies et a ainsi t rduite faire la
2.

guerre avec ses propres moyens. 11 en a rsult

de ce fait une dette intrieure se chiffrant A:

a) Dette la Banque Nationale de Roumanie non tompris remission ncessaire

runfication monnetaire),
environ 5.300.000.000,00 lei.
I)) Bons du Trsor intrieurs, bons de requisition emission de rente, ordonnances, environ
8.300.000.000,00 lei.

c) Bons du Trsor en monnaies trangeres,

valant it la parit de l'or 1.401.029.186,00

lei-or. dont:
10.811.189 lires st.
32.137.695 dollars
243.017.373 frs fr.
113.034.558 lires it.
1.430.585 pesetas.
217.633.000 marks.
285.000.000 cour. tchco-slov.
941.192 e cudos.

www.digibuc.ro

TOLITICA EXTERN A

571

parallle la question des dommages soufferts

par certains Pays Successeurs avec celle de
l'agrandissement de leurs territoires respecJusqu'it prsent on a consolid environ tifs qui devrait avoir pour consquence indu30.000.000 lires st. fl convient de rappeler bitable une augmentatiOn proportionnelle de
i ci, que 80 o de ces dettes ont t ntilises leurs anciens revenus; et la Roumanie semble
exclusivement pour la conduite de la guerre tre particulirement vise dans e3tte maet pour permettre la vie quotidienne de nire de voir.
l'Etat jusqu'au 31 dcembre 1921. C'est
Ce qui suit montrera de la manire la plus
pine cf. 20% ont pu etre destines A des nette que la Roumanie, loin de pouvoir prodpenses de rfection (principalement achat fiter immdiatement des avantages de l'agrande locomotives).
dissement de son territoire, devra au contraire
investir pendant de nombreuses annes d'im3. Delle derivant de l'unification monetaire portants capitaux pour pouvoir fake face aux
La Roumanie, se conformant aux prescrip- obligations d'ordre intrieur imposes par les
tions des Trait& et la ncessit de Punifica- suites de la guerre.
tion montaire, a t oblige d'absorber deux
En voici, en effet, quelques-unes des plus
monnaies entirement dprcies, telles que
les couronnes se trouvant sur les territoirei importantes
de l'ancienne Monarehie austro-hongroise
a) Pensions et allocations aux invalides, aux
revenant', A. la Roumanie et les roubles pro- orphelins et aux veuves des territoires librs.
6.246.696 cor. suedoises
40.183.086 frs belges.

Tenant de la Bessarabie. Cela l'a conduite

it &hanger environ 9 milliards de couronnes

contre 4 milliards 1/2 lei et environ 1
milliard 300 millions roubles contre 1 milliard 300 millions lei. Done une charge

totale d'environ 5 milliards et demi de

lei, en dehors des 2,173 milliards valeur des
billets de la Banque Gnrale, charge dont
les consquences ont t doubles: augmentation de la dette flottante intrieure vis-a-vis
de la Banque Nationale et accroissement de
l'inflation se traduisant par une baisse dsastreuse du change au moment critique prcis&
ment o la balance commerciale de nos exportations nous tait particulirement &favorable, it cause des difficult& alimentaires,
agricoles, etc., du pays.
Or, pour couvrir cette mission de billets de

la Banque Nationale, la Rou.manie n'a rcupr en tout et pour tout qu'approximativement 37 millions de couronnes or de la liquidation de la Banque austro-hongroise et 9.416.994

couronnes or provenant de la Reichsbank en

couverture d'une partie de l'mission des bilets de la Banque Gnrale pendant l'occupation ennemie.
II conviendrait galement d'ajouter ces
chapitres de dettes drivant de la guerre, les
dficits budgtaires des annes 1918-1919,
1919-1920, 1920-1921, 1921, 1922, &Hefts
dont la provenance se trouve dans les &vastations de la guerre et dont une partie seulement a t comble par l'mission de la Banque Nationale.
* **

Mais on a souvent l'habitude de mettre en

Jusqu' prsent on a vrifi les droits de

37.206 invalides, 71.499 veuves, 9.301 orphe-

lins, 7.942 ascendants (Ore et mre seule-

ment) ainsi que de 900 pensionns de guerre

pour la Transylvanie et la Bucovine. Les pensions et allocations affrentes se montent
182.330.330 lei par an. Mais on n'en connatra

la valeur totale que lorsque toutes les demandes auront t contrles.

Pour la Bessarabie, on paye djit 25.341.276
lei par an it 23.726 orphelins, 10.414 invalides,

16.119 veuves de guerre et 385 ascendants

(Ore et mre).
b) Pensions des fonctionnaires civils et militaires des territoires librs qui ont opt pour la
On n'en connaitra le
nationalite roumaine.

montant exact qu'aprs l'application de la

nouvelle loi des pensions.
c) Obligations envers les collectivits el f on-

dations des territoires rcuprs. Ces fonds

indivis qui n'ont pas all restitus l'Etat et
qui dans la situation actuelle sont difficilement j kuprables (Caisses d'conomies, Caisses d'assurances de la Croix rouge, etc.), reprsentent encore des centaines de millions de lei.

d) Dommages aux populations des territoires librs. Les travaux d'valuation indiquent un minimum de 1,5 milliard lei.
e) Obligation de l'tat envers les citoyens rou-

mains dtenteurs de titres d'emprunts austrohongrois d'avant-querre. Cela reprsente environ 3,035 milliards lei.
f) Adaptation conomique et culturale des
territoires librs la nouvelle vie economique

et culturale de la Orande-Roumanie.Ici entre

en premire ligne l'unification du rseau des

www.digibuc.ro

572

DOCUMENTE: GUVERNUL ROMAN CATRE COMISIA. REPARATEILOR

chemins de fer compos actuellement d3 qua-

tre groupes diffrents qui ne sauraient plus

correspondre aux ncessits actuelles du
Royaume agrandi. En effet, tant la nouvelle
configuration de l'Europe centrale que la nor-

malisation du trafic d'coulement des marchandises de la Roumanie et A travers la Rou-

manie, jtcessite d'importantes transformations des anciens rseaux qui drainaient anciennement les marchandises vers Budapest,
Fiume, Lemberg ou Odessa. Ces travaux sont
estims plusieurs milliards de lei. Quand

Dans ce court intervalle de temps, la Roumanie a pu, en effet: 1) quilibrer son budget
(voir Mmoire spcial) et obtenir memo un
excdent budgtaire sur le budget 1922-1923;
2) consolider sa dette intrieure et inscrire le
payement des coupons de ses dettes intrieure
et extrieure dans le budget expir; 3) normaliser les chemins de fer qui ont repris le trafic
normal d'avant-guerre malgr les destructions

qui n'ont pas t entirement rpares ; 4)

enfin amliorer sa production qui est entre

de l'ancien Royaume), les sacrifices b, faire

dans la voie normale.

La Roumanie a ainsi ralis tout ce que les
Confrences internationales des dernires annes ont conseill aux Etats ayant souffert de
qu'avant de
la guerre mondiale,
demander des aides du dehors on essaye de se

sont galement immenses.

Si Pon ajoute encore la ncessit du dvo-

cire normale.

la Bessarabie, reste trs arrire en ce qui

concerne les voies de communication (200 km.

de chausses pour 42.000 km. q. et 1.000 km.
de voies ferres comparativement 3.500 km.

loppement de la culture nationale dans les

territoires librs o les coles pour la population roumaine prsentent un coefficient ridiculement petit vis-A-vis des coles de langue
allemande et hongroise, ainsi que la ncessit

d'unification de quatre rgimes lgaux d'organisations diffrentes, on devine les charges

knormes qui incombent la Roumanie et qui
grverdnt son budget encore pendant de nombreuses annes.

Toutes ces charges prouvent done de la

manire la plus vidente que les avantages
que la Roumanie pourrait tirer des territoires
librs sont loin de pouvoir compenser le lourd
fardeau que ses obligations envers les popula-

tions de ces territoires lui imposent actuellement.

Mais il y a plus. L'armistice gnral de novembre 1918 n'a pu permettre b. la Rou.manie
de bnficier immdiatement de Past de paix

auquel tons les Allis semblaient avoir droit.

Les Hongrois ayant estim que la cession des
territoires roumains A la Roumanie ne saurait
convenir . leurs conceptions politiques ont
attaqu les armes roumaines et ont provoqu
un conflit arm qui a contraint la Roumanie
b. se dfendre. C'est settlement partir du mois

d'avril 1920 que la Roumanie a pu se trouver

dans la position de pouvoir dmobiliser, elle
aussi, une partie de ses armes et rendre atnsi

l'agriculture les bras qui lui manquaient.

La Roumanie a pendant les trois dernires
annes fait des efforts surhumains et montr
que lorsqu'on ne lui conteste pas le droit de
vivre librement, en ne lui imposant pas de
charges injustes, elle peut se refaire, mme si
sa crance sur les ex-ennemis est rduite dans
a mme proportion que celle des Allis.

remettre dans la voie conomique et finanLa Rmunanie If a demand jusqu' prsent

aucune a"1:1- du dehors, mais le moins qu'elle
puisse demander aux pritIcipales Puissances
est de ne pas tre empche dans cette conso-

lidation intrieure, pendant que les Etats

ex-ennemis bnficient (NA d'aides et de tempraments trs importants vis--vis des obligations que les Traits leur imposaient.

La Roumanie a compris la ncessit du

maintien de la solidarit entre tous les Etats

allis et associs qui ont t entrains dans
cette guerre ; elle comprend que n'importe
quels seraient ses dommages, elle ne peut demander qu'un traitement gal celui des autres Etats allis. Mais elle comprend galement
que s'il y aura rduction de la crance globale

et gnrale des rparations, ses obligations

ne soient tablies que dans la proportion de
ses dommages et de ses charges.
Le Gouvernement roumain a estim de son
devoir vis--vis des liens l'unissant aux Gouvernements allis ct desquels il a pris part
la guerre mondiale, d'exposer loyalement la
situation dans laquelle la Romanic sera mise
par l'application unilatrale des Traits de
Paix, situation qui quivaudrait une relle
ruine financire et conomique et que si .
son grand et sincre regret il tait oblig
d'adopter une attitude diffrente de celle qu'il
a prise jusqu'i prsent, l'explication de celle-ci
ne saurait driver que de la ncessit absolue
o il se trouverait d'agir ainsi.

Au nom du Gouvernement roumain,

Le

Dlgu de la Roumanie

la Commission des Rparations,

www.digibuc.ro

E. NECULCEA

POLITICA EXTERNA

573

les sommes hicks ou fixer en raison de sa

capacit de payement, en sorte que les areances de la Roumanie, tant en vertu de sa

4.

MEMORIUL D LUI N. TITULESCU

DCLARATION FAITE AU NOM DE LA

ROUMANIE

it la troisime sance plnire de la Confe-

rence de Londres le 28 juillet 1924, par

Monsieur Nicolas Titulesco, Dlgu de la

Roumanie.

La Roumanie approuve le rapport des experts comme constituant un instrument do

payement l'gard de l'Allemagne, pour les
sommes fixes ou fixer en raison de sa
capacit de pa3ement, en sorte que les
crances de la Roumanie, tant en vertu de
sa (indite d'alli, qu'en vertu de ses autres
titres spciaux, puissent tre recouvres.
En donnant son approbation du plan des
experts, la Roumanie entend que tous les
ttats y donnent leur adhesion et demande,
en mme temps, de participer son application, notamment faire partie du Comit
des Transferts.

La Conference actuelle a un but limit:

la miss en vigueur du plan des experts.
La Conference actuelle n'a pas it, s'occuper

de la question des rpartitions entre allies,

de la question des priorits de payement, des
crances privilgies, des obligations impo-

qualit d'allie, qu'en vertu de ses autres

titres speciaux, puissent Otre recouvres.

La Roumanie est, en effet, au plus haut

degr intresse dans la question des reparations. Il suffit, pour le constater, de se

rappeler certains faits. Deux tiers du ter-

ritoire roumain ont t ocCups et ravages

par les Puissances Centrales pendant plus

de deux ans. La Roumanie a eu de nom-

breux morts et invalides de guerre, dont les

pensions aux ayants droit atteignent un chiffre extrmement important. En dehors des
dommages de guerre proprement dits, des
biens pour plus de deux milliards de lei or

(plus de 80 millions de livres st.) ont t

pris la population roumaine sur la base
des prix or, par l'entremise d'une monnaie
sans valeur (les billets de la Banque Generale) mise par les Puissances Centrales et
remplace ultrieurement par de la monnaie

nationale par le Gouvernement Roumain.

Un trait de violence et de mutilation, im-

pose par les Puissances Centrales it la Roumanie en 1918. mais non ratifi par celle-ci.
bien qu'ultrieurement annul par les Paissances Allies et Associes, a no une execution antHpe. En plus des dommages derivant des faits de guerre proprement dits,
la Roumanie, dans l'intrt commun des Al-

sees par les traits, des dettes de guerre,

etc., en un mot de toutes les questions qai lies et la demande de ces derniers, a du
ont trait au titre individuel de chaque ttat incendier elle-mme ses sondes et raf finecrancier aux reparations et it ses obligations ries de ptrole. Toujours la demande des
resultant de la guerre.
Allies, la Roumanie A, du transporter b,
Aussi la Roumanie se permettra-t-elle de Moscou une quantit enorme de valeurs,
deposer au bureau de la Conference un me- entr., antres le Tresor de la Banque Natiomoire qui prouve son grand intrt dans le nale, qui, lui seal, valait plus de 12 milprobleme des reparations et qui fixe, une lions de livres st. sans en obtenir la restifois de plus, sa position dans la matire, en tution jusqu'i present.
vue du ;lour o ces questions feront l'objet
Si l'on rapproche des faits prcits: les
des ngociations interallies.
obligations
que les traits ont impose b. la
Mr. Ramsay Macdonald: La Conference Rouinanie en
raison de sa qualit d'tat
prend acte de eette declaration dont le texte successeur de l'ancienne
monarchie Austrosera distribu en franais et en anglais.
Hongroise of dont l'excution ne saurait
tre envisage qu'indivisiblement aye- le reMMOIRE PRSENT PAR LA ROUMANIE A LA CONFRENCE DE LONDRES
E reellenc. le Ohs honnorable Ramsay
Macdonald rs ident dela conlrence de Lo

couvrement integral du droit anx reparations confr it la Roumanie par les traits;
le ponrcentage retina qui lui a t offert
Spa et qu'elle n'a pu accepter; la situation

qui rsulte pour elle des dettes de guerre;

l'ajournement pendant- de longues annes des
rparations autrichiennes, hongroises et Nil-

Monsieur le Prsident,

La Roumanie approuve le rapport des

Experts comme constituant un instrument
de payement regard de l'Allemagne, pour

gares; la repercussion sur son change de la

substitution, conformment aux trasits, de
la monnaie nationale it la place des couron-

www.digibuc.ro

574

DOCUMENTE: MEkMORIUL TIT ULE SC U

nes autrichiennes, hongroises et des roubles

russes compltement dprcids; le fardeau
que reprsente pour le budget Roumain les
pensions alloues (tant dans le vieux royaume

que dans les nouveaux territoires) aux invalides, orphelins et veuves de guerre; on
se rend immdiatement compte que li plus
grand devoir de la Roumanie, dans son intern et dans celui de ses Allies, consiste
veiller scrupuleusement a l'excution de l'o-

(lans son ensemble la situation financiere et

conomique que lui a creels la guerre.
Cet examen aura, en ohtre, un autre avan-

tage. On est trop enclin penser que le

large accroissement territoriaL de la Rouma-

nie est an facteur de nature it compenser

toutes les erreurs et toutes les injustices qui

pourraient rsulter pour la Roumanie dit

regime qu'on lui a cr en matire de Reparations. Or, si en tout tat de cause, il nous

bligation aux reparations tout en demon- semble que la realisation d'un principe de
trant qu'un rajustement equitable de ses justice, comme le principe des nationalits,
droits vis-a-vis des obligations que lui im- n'a rien voir, comme element de correcposent les &sites ou que lui ont laisses la tion d'une situation actuelle conomique et
guerre, constitue Tour elle une question financiere dficitaire, il nous semble, au convitale.

Aussi, la Roumanie demande-t-elle par-

ticiper it l'excution du plan des Experts.

La lgitimit do sa demande Sera encore

mieux tablie en comparant ses crances stir

les ex-ennemis (telles qu'elles rsultent de

l'offre rduite de Spa) avec ses obligations
imposes par les &sites de Paix ou drivant
des suites de la guerre.
C'est prcisement ce que nous nous proposons de faire dans les pages qui suivent
et qui prsentent la position actuelle de la
Roumanie vis-a-vis du problme general des
reparations.

Qu'il nous soit en outre permis de rappeler que si la Roumanie n'a pu et ne pent
accepter le pourcentage de 1% offert it Spa,
n'est parce qu'il ne correspond, ni au point de

vue materiel, ni au point de vue moral, it

ses efforts pendant la guerre. Il rsulte nanmoins, de l'offre qui lui a t faite do completer co pourcentage rduit sueles reparations allemandes, par un pourcentage beau-

coup plus elev sur les reparations autrichiennes et hongreises, que les Puissances

traire, que le meilleur moyen d'empecher la

realisation du principe des natibnalits est
de Passocier un tat conomique et financier &favorable, a cause des repercussions
dangereuses de ce dernier. L'expose que
nous vous proposons de faire prouvera clairement que pour de trs longues annes, Punit

nationale de la Roumanie se traduira par un

aceroissement considerable de ses charges.

La Roumanie ne s'en plaint pas, et elle

s'apprte a supporter ces moindres sacrifices

ncessits par son imit nationale, dans le

mme esprit d'abngation et de dvouement
dans lequel elle a consenti ses grands sacrifices
pendant la guerre. Mais encore, demande-t-elle

qu'on envisage la situation sous son veritable

jour.

Aussi, pour procder a un examen d'ensemble des charges que la guerre a laiss (3_

la Rou.manie devra-t-on consideren 1. les

charges directes drivant dii fait de la guerre;
2. les charges financieres (dettes) nes de la

guerre; 3. les obligations imposes par les

&sites; 4 les obligations d'ordre intrieur derivant de Plibration des nouveaux territoires.

Allies et AssoCies ont considr la RouCe n'est qu'en comparant cet ensemble
manie comme un pays des plus intresss des charges: a) les droits confer& par les
aux Reparations.
Allies la Roumanie; b) les modifications
Aussi, bien que nous considrons que tons que ces droits ont subi pendant les premieres
les pays interesss aux Reparations devraient 5 annes d'application des &sites, qu'on
participer l'excution du plan des Experts, pourra se rendre compte de la justice des
devons nous ajouter, au cos o cette maniere demandes ronmaines et dit bien fen& de
de voir ne pourrait tre accepte, que, mme lours conclusions.
Moils examinerons ces diffrentes quesau point de vue des reparations allemandes,
ce n'est pas h. la Roumanie que l'accord do tions dans l'ordre prcit:
Spa a allou le pourcentage le moindre, ce
1. Charges directes drivant du fait de la
qui renforce le droit de la Roumanie d'tre guerre;
un des pays appels a collaborer l'execu2. Charges financieres (dettes) nes do la
tion du plan des Experts.
guerre;
Mais on ne peut juger quitablement les
3. Obligations imposes par les Trait& ;
dolances et les revendications de la Ron4. Obligations d'ordre interieur drivant
manic que si on se donne la peine d'examiner do Plibration des nouveaux territoires;

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

5. Crances reconnues b. la Roumanie par

les Allies.
1.

Charges directes drivant de la guerre

A) Dommages de guerre dont la liste a t

presentee et discutee d la Commission des

rparattons. La constatation juridique de ces
dommages tablie par les tribunaux et les
Cours de constatation a conduit & la sommt,
de 31.099.853.761 lei or, qui sa dcomposent
comme suit:
Dommages causes & des
particuliers civils . . . 8.103.289.710 10 or
Dommages causes aux de-

partements et communes

895.823.719

sonniers et

it

leur fa-

Allocations aux familles

des mobilises

. . .

11.947.689

416.703.847

32.000.000

Dpenses pour les Commissions de Constat.

Dommages aux prisonniers roumains pour le

mauvais traitement dans
les camps ennemis.

naires
84.000.000
4. Compensation en nature
et pensions
173.052.000
508.452.000 lei or

Note No. 2. Explication sur remission

des billets de banque pendant roccupation en-

mmie. Elle a port sur 2,173.000.000 lei.

Cette somme reprsente des valeurs or car
c'est sur la base des prix or que l'Allemagne

a pris la population roumaine, grice .

cetts monnaie fictive, les biens dont elle
avait besoin. Les avantages de cette emis-

sion pour les Allemand.s sont expliqus dans

le rapport du Directeur Technique allemand

de la section d'mission, qui crit en mai

1918:

Dommages causes & l'tat

(y compris les billets de
la Banque Generale). . 8.723.189.568
Dommages pour les prisonniers morts
3 536 782.579
Pensions militaires . . . 9.296.654.070
Assistance donne aux primille

575

8.3.462.579

*La creation de cette section d'mission a.

prsent des avantages extraordinaires pour
cles Puissances Centrales parce, que, par la
Trade de Paix de Bucarest, ces Paissances
nont impose au Gouvernement Roumain le
oremboursement des billets mis. La couverdure de ces billets dpose & la Reichsbank
de Berlin sera libre de fait et reviendra

de nouveau aux Puissances Centrales qui

rentreront de cette manire gratuitement
clans la possession des marchandises fourflies par la Roumanie. L'entretien des troupes dans les territoires occups devient ga,lement gratuit. De cette manire nous avons
realise tous les espoirs fonds stir la creation
de ce nouveau moyen de payementa.
Cette emission fore& de billets de banque

roumains a constitu la premire inflation

montaire du pays, car sur les 2/3 du terNote No. 1.-1Te sont pas compris dans ritoire de la Roumanie (le territoire occupe
cette somme: les dommages directa et indi- par les Allemands) on a mis en circulation
reds resultant des ptroles incendis en une quantit de billets reprsentant une va1916, de l'vacuation Moron du Trsor leur triple de celle qui tait en circulation
Roumain (dpt garapti par nos Allies), ni sur le territoire entier de la Roumanie au
ceux d'ordre montaire (dpt de la Banque moment de sen entree en guerre. Or, cos
Nationale la Reichsbank de Berlin), la de- billets ont t/s rachts par la Roumanie,
preciation du change, etc.
sans que (lu moins, leur couverture deposeNe sont pas compris non plus dans cette la Reichsbank de Berlin, ait t restitue
somme les dommages se rfrant aux ter- jusqu' present.
31.099.853.761 lei or

ritoires librs ainsi que d'autres dommages

comme par exemple:
1. Pour les institutions
d'ducation des enfants
do la nation (orphelins) 84.000.000 lei or
2. Pour les institutions
d'assistance des mutiHs de guerre . . . . 167.100.000 *

3. Entretien des hpitaux

pour les invalides dans
les stations bal-

B) Mise en vigueur anticipe du trade de

Bucarest. Bien que le Trait de Bucarest n'a

pas t ratifi par la Roumanie, il a rm

une mise en vigueur anticipe de la part des

Allemands, foriant la Roumanie a leur livrer de grandes quantits du Mail, de vivres, do materiel de guerre, etc... Tous ces
dommages constituent l'objet de l'art. 259
du Trait de Versailles et sont de l'ordre de
750 millions & 1 milliard de lei.

www.digibuc.ro

576

DOCLIMENTE: MEMORIUL TITULESCU

C) Dommages d l'industrie ptroligre provenant des destructions demandes par les Al-

lies et prises d leur charge. Rien que la part

revenant it l'industrie prive monte environ
L. 10.000.000. Qua& la part revenant h
l'Etat, elle n'a pas t encore fixe d'accord
avec les Allies; mais en appliquant les mmes

principes d'valuation que pour les particuliers, elle laisse entrevoir un montant trslev auquel il fandra encore ajouter les
dommages indirects apports rconomie
nationale par la reduction du combustible
du pays.
D) Dommages subis par la Routanie de

la part de certains de ses Allies. Ici doit figurer la confiscation du Trsor Roumain
depose Moscou conformment l'invitation de ses Allies et sous la garde et garantie
d-s Allies. Rien que l'or effectif monnay, appartenant A la Banque Nationale de Roumanie (monnaies &rang:61-es d'or) reprsente une

valeur de 322.729.501 lei or, en dehors des

billets transports. Avec les autres dpts de
la Banque Nationale et de la Caisse des Depts et Consignations, ainsi que les bijoux
de la Couronne de Roumanie, et des particuliers, etc..., ces dommages dpassent de beaucoup 1 milliard de lei or. Cette crance nous

d'ailleurs t reconnue par la Conference

de Genes (Clauses nonomiques Art. 13).
Cette confiscation de la couvertare or de
I t Banque Nationale a t l'un des facteurs
importants de la depreciation des billets de
la Banque Nationale avec toutes ses consequences conomiques et financires.

La Roumanie n'a pas refuse de recon-

naitre ces dettes dont le montant a t tabli contradictoirement et presque completement vis--vis de la Grande-Bretagne, la
France, les Etats-Unis, et on procdera de
meme vis--vis de l'Italie.
Le Gouvernement Roumain a declare que
le reglement de ces dettes sera fait dans des
conditions qui seront tablies d'accord avec
et les autres Etats cranciers et dbiteurs.
B) Dates intrieures derivani de la guerre
La Roumanie isole de ses Allies pendant
la guerre n'a pu recevoir de leur part qu'une

aide partielle et a ainsi t rduite faire

la guerre avec ses propres moyens. II en a
rsult de ce fait une dette intrieure se chif-

frant et sa classant comme suit:

1. Dette A, la Banque Natio-

nale de Roumanie (non

comprise remission aces-

saire l'unification montaire) 31 dcembre 1919 3.800.807.656 lei

2. Bons du Trsor intrieurs,
bons de requisition, emission de rente
6.467.339.339 *

3. Bons du Trsor en monnaies trangres valant

la parti or

dont on a consolid jus-

qu' present environ.

1 . 401.026.186 *

. 35.000.000 L. St.

Il est ncessaire de fake remarquer que

le produit de ces dettes a t utilise exclusivement pour la conduite de la guerre et
pour permettre la vie quotidienne de PEW,
au milieu des difficult& cres par la guerre.

C'est peine si une tres faible partie a t

2. Charges linancires tikes de la guerre

A) Dettes extrieures env rs les Allies

Elles se chiffrent de tres importantes

sommes rparties comme suit:

Pour la France . . . 1.106.072.899 fr. fr.
Pour l'Angleterre . . .
23.000.000 L. st.
Pour les Etats-Unis
.
38.000.000 Del.
Pour l'Italie
151.000.000 L.Ital.
Pour la Belgique . .
21.000.000 fr. bel.
Il convient d'ajouter que la majeure partie
de notre dette envers les Etats-Unis provient
du rapprovisionnement du pays, comple:
tement mis sac par l'occupation ennemie.
Quant aux autres dettes, environ un tiers

se rfere an materiel de guerre fourni la

Roninanie par ses Allies pour la defense de
ses frontires Est et Ouest (Dniestre et
Thiess) contre les Bolsheviques russes et
hongrois.

destine A des dpenses de refection (principalement achat de locomotives).

Dette drivant de l'unitication mow5taire

La Roumanie, se conformant aux prescriptions des trait& .(Art. 206, Trait de

St. Germain et 189, Trait de Trianon) ainsi

qu' la ncessit de l'unification montaire.
a t obligee d'absorber deux monnaies entierement deprcies: les couronnes se trouvant dans les territoires cedes de l'ancienne
monarchie Austro-Hongroise et les roubles
provenant de Bessarabie. Cella l'a conduite
a &hanger environ 9 milliards de couronnes
contre 41/2 miliards lei et environ 1,3 roubles contre 1,3 milliards lei, donc une charge
de plus de 5,5 milliards lei et, en plus, dans
le mme but 339.000.000 lei. La consequence

de cette charge a t l'augmentation de la

dette flottante intrieure vis--vis de la Banque d'mission (Banque Nationale de Rou-

manie) et raccroissement de l'inflation (en

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

dehors de 2.173 milliards lei mis par les

Allemands pendant l'occupation) se traduisant par une baisse dsastreuse du change
roumain au moment critique on prcisment
la balance commerciale nous tait particulirement &favorable A cause des difficult&
alimentaires, agricoles, etc., que le pays traversait it la fin de la guerre. Nous rptons

577

ritoires, dpassent de beaucoup les avantages que ces biens pourraient confrer.
Voili, A, titre d'exemple, la valeur par catgorie de certains de ces biens de Transylvanie, pour que l'on puisse se rendre compte
de leur rendement et d leurs avantages im-

mdiats au point de vue des revenus de

Pktat. (Citations du rapport du II juin 1923

que les chiffres ci-dessus ne comprennent du Ministre des Finances).
pas les sommes ncessites par le retrait des

billets de la Banque Gnrale.

Transylvanie
Or, la liquidation de Pancienne Banque
d'Autriche-Hongrie n'a fait rcuprer la Forts
74 511 956 cour, or
Roumanie jusqu' aujourd'hui en tout et Chemins de Fer . . . . 690.091.881
partout que 37 millions couronnes or. Une Mines
82.040.141
autre somme de 9.416.994 couronnes or lui Salines
9.95.998
fut anode pour les 773.000.000 couronnes
Il est bien entendu qu'un lien indivisible
dposes la Reichsbank de Berlin en con- unit toutes les charges prcites comprises
verture de la part Austro-Hongroise l'- dans les traits sus-mentionns aux droits
mission des billets sur le territoire roumain aux rparations, tant au point de vue de
occup.
leur existence qu' celui de leur excution
3. Obligations imposes la Roumanie par
B) Trait relatif d la Bessarabie
les Traits
1. Expropriation des biens appartenant aux
A) Trait de Trianon et de Saint-Germain
sujets Anglais et Franais
1. Dette dite de olibrationo. Cette obligation a t formule au moment de la signaAux charges imposes la Roumanie par
ture dii Trait de St.-Germain et dans Phy- les diffrents trait& labors it Paris, s'apothse fondamentale que les ex-ennemis joute pour notre pays une charge spciale drirempliront intgralement leurs obligations vant du trait relatif A la Bessarabie. Pour
fixes par les Traits. La Commission des la reconnaissance de Punion de la Bessarabie
Rparations a fix comme quote-part de la et de la Roumanie, la Grande-Bretagne et
Roumanie la somme de 235 millions.francs or.
2. Quote-part dans la dette publigue AustroHoncrroise d'avant-guerre

La quote-part de la Roumanie revient environ

Dette gage. Capital: 43.176.000 cour. pap.
41.000.000 conr. or,
71.340.000 francs.
67.327.000 monnaies trangeres caleules en

la France out demand de payer A, leurs

sujets le prix de l'expropriation ncessite par

la rforme agraire dans des conditions autres
que celles fixes pour les autres propritaires
de Bessarabie.
Cette obligation excute aujourd'hui, par

la Roumanie, par la remise de titres de

l'emprunt de consolidation 1922, se chiffre

cour. Dette non gage. Annuits: 297.000 a:
marks allemands., 636.877 francs, 789.490 Pont la Grandecour., L108.230.000 cour. pap., 493.431.000
Bretagne . . . Lei 6.990.615.25 L 277.184
Pour la France . . 31.901.401,80 638.087
cour. or en monnaies trangres.

3. PayemPnt des biens transfrs

II n'y a pas encore d'valuation dfinitive
de la Commission de Rparation. L'valuation roumaine atteint 1,1 milliard couronnes
or, tandis que les prtentions des ex-ennemis
atteignent environ 4 milliards couronnes
or pour les biens de Transylvanie et
532.911.462 couronnes or pour les biens de
l'tat de Bucovine.
Ainsi que nous l'avons dit, les obligations
de la Roumanie l'gard des nouveaux ter-

Total

Lei 38.895.017.55 L 915.269

Intrts du 1 janv.
1919 oct. 1922

171.610

L 1.086.879

Si l'on considre le cours moyen de lei

900 par livre il rsulte qu'on payer lei
978.191.100 au lieu de 22.086.400, chiffre do

la premire valuation des commissions idstitues conformment A la loi, soit un supplment d'environ lei 950.000.000.

www.digibuc.ro

578

DOCUMENTE: MEMORIUL TITULESCU

2. Quote-part dans la dette publique d'avant-

guerre de la Bessarabie
Cette quote-part n'a pu encore tre fixe.
Elle est d'ailleurs lie aux dommages trs
importants que la Roumanie a soufferts de

la part des troupes russes se trouvant sur

son territoire, et aux autres crances de la
Roumanie contre la Russie.
4. Obligations d'ordre intrieur drivant de

l'libratton des nouveaux territoires

On met sonvent en parallle la question

des dommages soufferts par certains pays

exact ne sera connn que lorsque la nouvelle

loi des pensions recevra son application integrale.
C) Obligations des collectivites et londations
des territoires recuprs. Les fonds indivis qni

n'ont pas t restitus par les ex-ennemis A.

certaines collectivits et qui dans la situation
actuelle son difficilement rcuprables (caisse
d'conomie, caisses d'assurances, de la Croix
Rouge, etc) reprsentent encore des centaines

de millions de lei. C'est encore l'Etat Roumain qui a dft faire face mix payements que
rclamaient les cranciers de ces institutions.
D) Dommages ci la population des territoires liberes. Les travaux d'valuation indi-

successeurs et Pagrandissement de lours ter- quent jusqu'. present 1. 5 milliards lei.

ritoires respectifs, agrandissement qui deE) Obligations de l'Elat envers les ciloyens
vrait avoir pout consequence, indubitablement, une augmentation proportionnelle de roumuins dtenteurs de titres d'etnprunts
leurs anciens revenus; et la Roumanie semble Austro-Hongrois de guerre. La question de printitre particulierement vise dans cette ma- cipe est des plus dlicates. Peut-on affirmer
que la Roumanie pourra it tout jamais opnire de voir.
Or ce qui suit montrera que la Roumanie, poser aux demandes de ddommagement de
loin de pouvoir profiter immed iatement des ses sujets un refus absolu?
Il s'agit d'environ 3.5 milliards lei.
avantages de Pagrandissement de son terF) Adaptation economique et culturale des
ritoire, devra, au contraire, investir pendant
de nombreuses annes d'importants capitaux
pour pouvoir faire face aux obligations d'ordre interieur imposes par les suites de la guerre
mondiale.
Voici, en effet, eertaines de ces obligations,

telles qu'elles sont prcises dans le rapport

du Ministre des Finances dn 11. juin 1923:
A) Pensions et allocations aux invalides,
aux orphelins et aux veuves de guerre des
territoires libres. Jusqu' present on a vrifie les droits de 37.206 invalides; 71.499
veuves; 11301 orphelins; 7.942 ascendants
(Ore et mere seulement) ainsi que 900 pensionnaires de guerre pour la Transylvanie et
la Bucovine. Les pensions et allocations affrentes se montent jusqu' present
182.330.330 lei par an. Mais on ne connaitra

la valeur totale que lorsque toutes les de-

territoires litter& d la nouvello vie conomigue

et culturale de la Grande-Roumanie.

s'agit ici de la transformation des anciens

rseaux qui drainaient anciennement les
marchandises des territoires librs vers Bu-

dapest, Fiume, Lemberg et Odessa. Ces

travaux sont estimes a plusieurs milliards
de lei. Quant it, la Bessarabie, tout y est A,
crer (il n'y avait que 200 km. de chausses
pour 42.00.0 km., carrs et seulement 1000
km. de voies ferres). Cela ncessitera encore

des sarrifices immenses si l'on pense que

mme les lignes existantes n'ont pu servir
avant d'tre normalises comme cartemmt
de rails.
Il faut encore ajouter a cela la ncessit
absolue de construire des coles pour la population roumaine de ces regions, car les coles

mandes auront t contrles.

existantes ne repAsentent qu'un coefficient

sionnaires civiles 40.500.000 lei et aux pen-

ncessit de l'unification des quatre regimes

lgaux d'organisations differentes pour &duke les charges conomiques qui grvent le

Aux 900 pensionnaires de guerre l'tat infiniment petit vis--vis des coles de langue
paye annuellement 123.962.192 lei, aux pen- allemande et hongroise. Ajoutons aussi la
sionnaires des ehemins de for austro-hongrois 17.868.138 lei par an. Pour la Bessara-

We on paye (lj1 25.341.276 lei par an it

23.726 orphelins,

10.411 invalides, 16.119

veuves de guerre et 385 ascendants (like

et mre).

budget de la Roumanie et qui le gtiveront

de nombreuses annes encore.
5. Creances reconnues d la Rounzanie par les

B) Pensions des fonctionnaires civils et

militaires des territoires librs qui ont opt

pour la nationalit roumaine. Le montant

Allies

La crance globale sur l'Allemagne, solidairement responsable avec ses Allies, a t

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERN A

fixe le 1-er mai 1921 par la Commission des

Reparations A. 132 milliards marks or.

L'tablissement de la quote-part de chacune des Puissances reconnues par la Commission des Reparations comme avant droit

aux reparations, a t labor 8pa, et on

a offert Ala Roumanie sur les Reparations
allemandes le coefficient de 1% qu'elle n'a
pu accepter en raison de ses charges dri-

vant des suites do la guerre a des obligations

imposes par les Traits.
Quant au coefficient des reparations austro-

hongroises et bulgares (dont seulement la

crance bulgare avait t fixe par le trait
de Neu illv) l'art. 2 de l'accord de Spa ne
fixe que la part de l'Italie comme pays successeur de l'ancienne Monarchie Austro-

579

constater que, mme au cas oe ces creances

n'auraient pas subi les reductions et ajournements dont nous avons parle. la Roumanie
se trouve dans l'impossibilit de faire face
toutes ces obligations si le regime actuel ne
subit pas une revision en sa faveur.
En approuvant le plan des Experts la Roumanie n'enten(l renoncer en aucune maniere
ni directement ni indirectement la position
qu'elle a prise dans la question des droits et

des charges resultant de la guerre, telle

qu'elle resulte soit des exposs a caractre
general, soit des exposs sur des questions
spciales qu'elle

a faits jusqu'aujourd'hui

dans la matire.
Nous nous permettons de formuler quelques-unes des conclusions qui, en toute jusHongroise. Les autres pays successeurs de- tice, expriment la contre-partie de la solivront se partager le restant de 60% de cette darit que la Roumanie n'a cess de tmoigner
tranche. Mais comme pour cette seconde pour tous les interns des pays allies et 8.9tranche de cette crance globale rien d'of- SIN ls:
ficiel n'a t fix jusqu' present, aucun
a) Participation de la Roumanie l'execalcul prcis n'est possible. Si cependant on cution du plan des experts, notamment au
veut &abler sur les hypotheses et offres of- Comit des transferts ;
ficienses, la part que la Roumanie pourrait
b) Revision en faveur de la Roumanie du
obtenir sur cette crance austro-hongro-bul- pourcentage de Spa, ce dernier n'tant pas
gare ne serait pas, elle non plus, d'un ordre en rapport avec ses droits et les crances
de grandeur qui lui permette de faire face sur l'Autriche, la Hongrie, la Bulgarie, qu'on
se-s obligations imposes tant par les trai- lui a offerts en compensation, tant ultt& que par ses devoirs envers ses ressortis- rieurement suspendues ;
sants .

Si l'on ajoute cela que l'Allemagne par

son attitude A bloqu actuellement tout paye-

ment, que l'Autriche a dj bnfici d'un

moratoire de vingt ans pour le payement de
ses obligations ainsi que d'un soutien finan-

cier de la part de la Societe des Nations,

que la Bulgarie bnficie galement d'un
temperament moratoire A long terme (qui
a eu pour consequence la stabilisation de
sa monnaie un taux nettement suprieur
celui de la monnaie roumaine p. ex.) et
que la Hongrie vient de bnficier de dispositions analogues A celles vis--vis de l'Autriche, il est comprehensible que la Roumanie qui doit supporter un fardeau extre-

mement lourd comme consequence de la

guerre faite aux Cates des Allies, ait le devoir de s'intresser de la manire la plus
active aux travaux de la prsente Conference et d'esprer . obtenir une juste satisfaction it ses demandes lgitimes.

c) Payement ou recouvrement par privilege

de certaines crances spciale de la Roumanie,
soit regard des allies, soit regard
des pays ex-ennemis. Aussi la Roumanie

demande-t-elle entre autres que ses crances

drivant de l'mission de monnaie par les

Puissances Centrales et de l'execution anticipe du trait[de Bucarest soient recouvres

par priorit et que ces creances soient inscrites parmi celles qui devront etre payees
sur les sommes obtenues par l'application
du plan des Experts;
d) Indivisibilit, tant au point de vue de
leur existence qu' celui de leur execution,
entre les charges imposes par les Traits
et le droit aux Reparations, les Traits ayant
en vile le payement des premires par le
produit des secondes, les Traits n'ayant pu
raisonnablement vouloir crer un regime
Plus favorable avx tats ex-ennemis qu'aux

ttats allies et, d'autant plus, n'ayant pu

vouloir crer un bilan passif pour ces derniers ;

Conclusion

11 suffit de rapprocher les charges que la

guerre a laisse la Roumanie des crances
qu'on lui a reconnu jusqu'aujourd'hui pour

e) Solution de la question des dettes de

guerre, bask sur tous les facteurs du problme: le but dans lequel elles ont t cres,
les modifications qu'a subi, depuis la signa-

www.digibuc.ro

580

DOCUMEN TE: MEMORIUL D-LUI V. BRATIANU CAME GUVERNUL FRANCEZ

ture des Traits, le droit aux rparations,

les ncessits de la reconstruction conomi-

que de l'Europe, l'quit.

Veuillez agrer, Monsieur le Prsident, l'as-

surance de ma trs haute considration,

Le dlgu de la Roumanie,
(ss) N. TITULESCO
Envoy Extraordinaire et Ministre Plnipotentiaire de Sa Majest le Roi de Roumanie pi-4s sa Majest Britannique.
5.

MEMORIUL d-lui VINTILA BRATIANU,

MINISTRUL DE MAKE; CATRE GUVERNUL PRANCEZ, PREZENTAT LA

PARIS TN VARA ANULUI 1924
La manire dont les Traits de Paix ont

t excuts jusqu'll prsent, les proportions suivant lesquels les versements effectus par l'Allemagne ont . t rpartis par
les Gouvernements des principales Puissances Allies successeurs de l'Ancienne Monar-

chie Austro-Hongroise, l'excution de leurs

obligations drivant des Traits de St. Germain et de Trianon avant que les ex-ennemis remplissent les leurs ont contribu
crer A la Roamanie la situation vis--vis

diatement ses oblig..8ons sans aucun gard

pour sa situation financire et conomique
cre par la guerre et pour les efforts et 1 es

qu'elle ne cesse de faire depuis

l'armistice pour rtablir l'quilibre indissacrifices

pensable it la paix europenne.

4. Pendant que les Etats successeurs voient la Commission des Rparations s'employer de la manire la plus assidue valuer
leurs obligations que les traits avaient prvues pour soulager dans une certaine mesure,

les obligations de rparer des ex-ennemis,

ils constatent par contre que leurs crances
sur l'Autriche et la Hongrie n'ont pas encore
t fixes, bien que le trait de St. Germain
soit en vigueur depuis le 16 juillet 1920 et
celui de Triancn depuis le 26 juillet 1921
et que les articles 179 du Trait de St. Germain et 163 du Trait de Trianon donnent
mandat it la Commission des Rparations
pour la fixation de ces crances.
Il est de toute vidence que la procdure

suivie jusqu' prsent est loin, en ce qui

concerne la Ronmanie, d'aider it son rel-

vement financier et conomique et tendrait

au contraire, si elle tait poursuivie, A la pri-

ver des rparations auxquelles elle a un

incontestable droit et it pricliter memo sa

consolidation actuelle qu'elle a obtenue par
ses propres efforts et au prix d'normes
sacrifices.

Le retour de la Roumanie it la situation

dplorable et pnible oil elle se trouvait il
nous avons expose au Gouvernement fran- y a quatre ou cinq ans, ne saurait certaineeais par notre Mmoire du 25 juillet 1923. ment correspondre it la politique du relNous pouvons la resumer ainsi:
vement de l'Europe, ni la politique gn1. La Roumanie devrait effectuer des rale du Gouvernement franeais qui a tout
payements it la caisse de la Commission des intrt it voir dans la Roumanie, dans le
Rparations avant qu'elle reoive une part Proche Orient, un facteur actif, vivant, et
des payements que les ex-ennemis doivent non pas un corps inerte exsangue. Les noueffectuer d'aprs les traits.
velles charges qu'on vent lui imposer la met2. Lors mme que les ex-ennemis effec- trait dens l'impossibilit de maintenir les
tuereient les payements prescrits par les engagements financiers qu'elle a pris pour
traits, la quote parte offerte la Rouma- rgler ce pass.
nie des pas ements alkmands est tenement
En consquence le Gouvernement roudisproportionne aux sacrifices qu'elle a main se permet d'insister auprs du Prsiconsentis et aux dommages qu'elle subis, dent du Conseil franais de vouloir bien
qu'elle s'est vue coutrainte ne pouvoir faire examiner dans son ensemble la situal'accepter et it protester contre l'otfre de tion dangereuse que la procdure employe
Spa, qui la rendrait dbitrice sans rien r- jusqu' prsent en matire de rparations
cuprer pour ses dommages.
a cre A la Roumanie.
3. Pendant quo les Etats ex-ennemis bnficient de moratoria it long terme et de
tempraments extrmement importants accord& par la Commission des Rparations,
d'emprunts accord's sous les auspices de la

du problme gnral des rparations que

Ligue des Nations et des Gouvernements alla Roumanie devrait excuter imm-

lis ;

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

581

PLANUL DAWES

ments flexibles qui tendent produire des

le dbut le maximum de prestations compatible avec Paocroissement continu de la

RAPPORT

productivit de l'Allemagne. Les evalua-

du premier comit d'experts 1)

dans un avenir prochain qu'un esprit de pru-

6.

tions modres des payements effectuer

LETTRE DU PRESIDENT
la Commission des Rparations

dence financire a dictes pour tablir les

bases d'un emprunt ne doivent pas empcher d'apercevoir les effets attendre de
l'ensemble des payements futurs, payements

J'ai l'honneur de transmettre le rapport dont le montant augmentera d'aime en

du Comit d'Experts, adopt l'unanimit, anne.
snr les moyens de stabiliser la monnaie do
Une fois la production et les conditions
l'Allemagne et d'quilibrer son budget.
conomiques normales rtablies en AlleProfondment pntre de sa responsabi- magne, on s'apercevra que des estimations
votre Commission et la cons- extrmement favorables des montants .
lit
cience universelle, le Comit base son plan
sur ces principes de justice, d'quit et d'in-

recouvrer dans l'avenir seront justifies.

seulement les cranciers de l'Allemagne mais

pourrait obtenir seraient de peu de valeur

pour subvenir aux besoins urzents des na-

teat mutuel la suprmatie desquels non

l'Allemagne elle-mme, et le monde entier,

ont un intret vital et durable.

Ces principes une fois tablis et accepts

avec cette bonne foi commune qui constitue
la base fondamentale de toutes les affaires
et la meilleure sauvegarde de la paix universelle, il faut considrer les recommendations
de ce Comit non pas comme tendant b. infliger des pnalits, mais bien comme proposant des moyens destines aider au rtablissement conomique de taus les peuples europens et it l'inauguration d'une nonvelle priode de bonheur et de prosperit
l'abri des menaces de guerre.
Puisque, par suite de la gierre, les cranciers de l'Allemagne payent des impts la
limite de lour capacit, de mme l'Allemagne

aussi doit payer des impts d'anne en anne, it la limite de la sienne. Ceci est d'accord avec ce principe juste et fondamental
du Trait de Versailles, principe reaffirm
par l'Allemagne dans sa note du 29 mai 1919,

d'aprs lequel le plan d'imposition des contribuables allemands doit etre tout it fait
aussi lourd, proportionnellement, que celui
d'une quelconque des Puissances reprsentees it la Commission. On ne saurait s'attendre it plus que cette limite, ni demander
moins car ce serait librer l'Allemagne des
difficults communes et lui donner un avantage injuste dans les luttes industrielles de l'avenir. Le plan est tabli d'aprs ce principe.

On a fait entrer dens le plan des ajuste-

1) PLANUL DAWES, care modific' unele

dispozitii privitoare la clauzele financiare si

economice ale tratatultti dela Versailles, a

Sans re rtablissement, les payements qu'on

tions crancires.

Dans le but d'assurer entre les Gouvernements allis et l'Allemagne la permanence

d'une nouvelle paix conomique qni implique les rajustements prsents par le plan,

on y a insr les mesures correspondent a

ces precautions conomiques que l'on prond

d'habitude contre un manquement, prcautions qui sont considres comme essentielles dans toutes les relations d'affaires
impliquant fixation d'obligations. L'exis-

tence de sauvegardes n'entrave ni ne gne

la mise execution de contrats d'affaires

ordinaires.
La pleine et entire efficacit de ces sauve-

gardes ne doit pas Oiler la vie conomique

normale de l'Allemagne, et elle est d'une importance fon lamentale pour les cranciers de
l'Allemagne et pour l'Allemagne elle-mme.
On a pris grand soin, en fixant les conditions du contrle de l'organisation intrieure
de l'Allemagne, de n'imposer que le minimum
d'ingrence compatible avec une protectection convenable. Ce plan gnral, qui est
quitable. et raisonnable, conduira finelement, s'il est accept, une paix durable.
Si le Gouvernement allemand rejette ces
propositions, il choisira dlibrment la
continuation de la demoralisation conomique; qui plongera ventuellement son

peuple dans une misre sans espoir.

fost adoptat de conferinf a dela Londra din

Iulie-August 1924 si ratificat de Germania
la 30 August 1924.

www.digibuc.ro

582

DOCUMENTE : PLANUL DAWES

Au cours de la prparation de ce rapport,

le Comit a soigneusement et laborieusement convert le vaste champ des recherches.

II a constamment bnfici de la cooperation d'quipes d'experts comptents, qui

recueillaient les informations, se les assimi-

laient et les prsentaient. Il a procd sur

place b. l'audition de fonctionnaires du Gou-

vernement allemand, de reprsentants des

travailleurs, de l'agriculture et de l'industrie
de l'Allemagne. Il a rep du Gouvernement
allemand et de ses reprsentants des rponses volumineuses et satisfaisantes ses ques-

tions crites. Au sujet de certains points de

son rapport, afin de recueillir it la fois des
renseignements et des avis, il a demand
l'aide d'experts de reputation internationale
trangers au comit. Il a eu entre les mains
les rapports et les declarations publis par
des conomistes de rputation mondiale. Il
a profit() de l'accumulation des renseianements
jusqu'ici par votre Cem-

qui vous animait et aux intentions qui taient

les vettres en constifuant le Comae, mais,

en ce faisant, ils ont confr le plus grand
honneur que puissent accorder des Gouvernements: une confianee complete un moment de crise dans les affaires humaines.
Par leur pntration, par leur indpendance
de pense, par-dessus tout par cette hauteur
de vues et cette sincrit dans la poursuite

du but h atteindre qui levent au-dessus

des petits obstacles sur lesquels les petits
esprits trbuchent si souvent, mes coil&
gues se sont montrs dignes de cette con-

fiance. Leur espoir est que ce travail remis

par moi aujourd'hui entre vos mains. Irons

aide satisfaire aux grandes responsabi-

lits qui sont les vettres, et leur recompense

complete, dans l'avenir, sera de savoir qu'il
en a t ainsi.
Sign: Charles G. Dawes,
Prsident

mission.

Au cours de son travail, le Comit a tenu.

RAPPORT DU PREMIER COMITt

D'EXPERTS

depuis le 14 janvier 1924. 54 sances plnires ; le Sous-Comit de la stabilisation de

la monnaie, compos do M. Parmentier, Sir

SOMMAIRE DE LA PARTIE I

Robert Kindersley, M. Francqui et le Professeur Flora, assists de Mr. H. M. Robin-

son, et sous la prsidence de Mr. Owen D.

Young, a tenu 81 sances. Les Sous-Comit
d'quilibre du budget, compose du Profes-

sent- Allix, du Baron Houtart, et de Mr.

Pirelli, sous la prsidence de Sir Josiah

Stamp, a tenu 63 sances. Ils ont eu l'aide de

Mr. Andrew McFadyean, Secrtaire general.
De plus, le temps des membres du Comit en
dehors de celui employe aux sances, a t
largement consacr b., des travaux de recherche et d'tude.

Parlant de mes collgues et abordant ici

un point qui influe sur la valeur de ce rapport, je considre qu'il est de mon devoir
de dire votre Conunission et au monde que
jamais, en aucune circonstance, leurs Gouvernements respectifs n'ont limit leur complete indpendance de jugement et d'action,

soit avant, soit apres leur dsignation par

I.

vue pratique et non le point de vile

politique.

b. Les circonstances politiques n'ont t considres que dans la mesure oh elles af-

fectent la possibilit de realisation du

plan.

e. Le recouvrement de la dette, et non l'infliction de pnalits, a t le but poursuivi.

d. Le payement de cette dette par l'Allemagne
est la contribution ncessaire de ce pays
h. la reparation des dommages de guerie.
e.

Il est dans Pintrt de toutes les parties

d'excuter le present projet avec cette
bonne foi qui est le principe fondamental

des conventions. Notre projet est bas

sur ce principe.
i. La reconstruction de l'Allemagne ne con-

stitue pas une fin en soi; elle n'est

vous-mmes. Limit seulement par les pouvoirs accords par votre Commission chacun

s'est acquitte lihrement de sa thche ardue

et char& de responsabilits. Dans leur recherche de la vrit, et des avis permettant
de la trouver, ces hommes n'taient responsables que devant leur conscience.
En leur laissant cotte libert, les Gouverments n'ont fait que se conformer l'esprit

Attitude du Commit

a. Le point de vue adopt a 60 le point de

qu'une partie du probleme plus vaste de

la reconstruction de l'Eurone.
g. Les garanties prvues sont d'osrdre conomique et non d'ordro politique.

II.

Unit conomigue dn l'Allemagne

Pour parvonir stabiliser sa monnaie et h

quilibrer son budget, l'Allemagne a besoin

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

des ressources du territoire allemand tel

qu'il est Mini par le Trait de Versailles,

b.

et de la libett de son activit conomique

dans ce mme territoire.

c.

III.

Aspect militaire.
Garanties et sanctions ventuelles

Dans les conditions actuelles, la stabilit

du rentenmark est prcaire.
Une nouvelle Banque sera cre, ou la
Reichsbank rorganise.

d. Principales caractristiques de la Banque:

1. elle mettra des billets sur une base

stable par rapport it l'or, avec privilge exclusif ;

a. Les garanties politiques et les sanctions ne

rentrent pas dans notre comptence.
b. II en est de mme de l'aspect militaire du

2' elle sera la Banque des Banques et

fixers le taux d'escompte officiel;
3 elle sera la Banque du Gonvernement, mais libre de tout contrle

probleme.

c. Le projet implique qu'au moment oil il

sera mis en application sur le territoire

gouvernemental ;

40 les avances au Gouvernement seront

unifi:

str ictement limites ;

P S'il existe une organisation militaire

quelconque, elle ne devra pas entraver la libert des transactions

5 elle recevra en dpt les payements

de rparations ;

6 son capital sera de 400 millions de

conomiques;

marks-or.

2 Ii n'y aura aucun contrle ou ing-

7 elle sera dirige par un Prsident et

un Comit de direction allemands,
qui pourront etre assistas d'un Comit consultatif allemand;

rence conomique trangers autres

qua ceux proposs par le plan.

d. Cependlnt, des garanties adquates et

productives sont prvues.
IV.

8 l'observation des statuts sera sur-

veille par un Conseil gnral dont

moiti des membres, y compris le
Commissaire, seront trangers.

Tdche du Comit

a. La stabilisation de la monnaie et la delisation de l'quilibre budgtaire sent des

problemes troitement lis bien que,

pour en faire l'tude, on puisse les s-

parer provisoirement.
b. La stabilit montaire ne peut tre maintenue que si le budget est normalement
quilibr; le budget ne peut tre quilibr que s'il existe une monnaie dont la
stabilit soit assure.
e. Ces deux conditions sont necessaires pour
permettre l'Allemagne de faire face
ses besoins intrieurs et aux payements

prvus par le Trait&

VII.

a. Le dveloppement de la puissance productive de l'Allemagne pent tre assure par

l'accroissement de la population, l'habilet technique, les ressources matrielles
et la situation minente de ce pays dans
la science industrielle.

b. Les installations ont t augmentes et

amliores depuis la guerre.
VT.

Monnaie et banque d'mission

a. Toutes les classes de la socit bnficieront

de la stabilit de la monnaie, et en particulier les classes ouvrires.

Budget et allegement temporaire des

charges de reparations

La realisation de l'quilibre budgetaire en

Allemagne exige:
a. Une pleine souverainet conomique et fiscale sous la rServe des contrales prvus
au present rapport.
b. Une monnaie stable.
c. Un allegement temporaire des payements
effectuer sur les ressources budgtaires

au titre des obligations du Trait.

d. Cet allgement ne doit pas suspendre les
livraisons en nature considres comme
essentielles.

Avenir conomique de l'Allemagne

V.

583

VIII.

Principes fondamentaux de la charge

annuelle de l'Allemagne

a. Obligations rsultant du Trait et continuit de l'quilibre budgtaire.

1 Pour quilibrer son budget, il ne
suffit pas simplement q-ue l'Allemagne trouve les sommes ncessaires pour les dpenses administratives intrieures;
2 Elle doit galement pourvoir jusqu'it

l'extrme limite de sa capacit

ses obligations extrieures rsultant

du Trait ;

www.digibuc.ro

584

DOCUMENTE: PLANUL DAWES

3 Le budget peut etre quilibr sans

que l'on doive ncessairement s'oc-

cuper du montant total en capital

de la dette;
4 II ne pourrait etre quilibre ni maintenu en quilibre, moins que la
charge annuelle sie soit fixe pour
une priode assez longue sur des
bases clairement dtermines d'avance.

b. Equivalence des charges fiscales:

1 La dette intrieure du Gouvernement

a 60 pratiquement teinte par la

depreciation de la monnaie;
2 II doit etre fait face h une nouvelle
charge de dette proportionne au
fardeau des contribuables frangais,
anglais, italiens et belges;
Ce principe est reconnu par le Trait.
4 II est moralement sain:
50 Il est conomiquement juste dans son

3 1926-1927 110 millions marks-or.*

40. 1927-1928 500 millions marks-or.*
50 1928-1929 1,250 millions marks-or.
(Cette anne est considre comme

normale et le payement comma

payement-type. Par la suite, des
payements supplmentaires seront

suivant Paugmentatioa
de la prosprit.)
B. Chemins de fer:
1 Obligations des chemins de fer:
a) 11 milliards d'obligations hypothcaires de premier rang sur
un c-,pital investi de 26 milliards seront cres pour les
reparations;
b) Ces obligations porteront intret
effectus

h 5/. Pan, plus 1/0 pour le

fonds d'amortissement;
c) Pendant la priode de reorgani-

influence sur le coat de la pro-

sation, on acceptera un service

calcul comme suit:
En 1924-1925: Trois cent
trente millions de marks-or_

duction ;

60 Nos propositions appliquent ce principe dans toute la mesure du pos-

En 1925-1926: Quatre cent

sible.

soixante-cinq millions de
marks-or.
En 1926-1927: Cinq cent cinquante millions de marks-or

c. Part des Allies dans la prosprit de l'Allemagne:

1 Les creanciers de l'Allemagne doivent
avoir une part de Pamlioration de

la prosprit de l'Allemagne

2 Ce rsultat sera obtenu

indice de prosperit.

l'aide d'un

d. Une difference importante existe entre

la capacit des Allemands de payer des

impets et la capacit de l'Allemagne

d'effectuer des payements

l'tranger.

En 1927-1928 et les annes

suivantes : Six cent soixante
millions de marks-or.
Outre les obligations, il sera cre:
2 milliards d'actions privilegies rserves pour etre vendues au public.
13 milliards d'actions ordinaires.
Les 3/4 du produit des actions privilgies

seront appliqus selon les besoins au

Ressourees normales servant (1 effectuer
tes payements

payement de la dette et aux dpenses en

capital de chemins de fer.
Les 600 millions restant d'actions privi-

L'Allemagne s'acquittera des obligations

du Trait au moyen des trois categories de

lgies et toutes les actions ordinaires

seront attribus au Gouvernement alle-

IX.

ressources suivantes: A. Impets; B. Chemins

de fer; C. Obligations industrielles.

A. Prlvement sur le budget ordinaire:

1 Le budget de 1924-1925 pourra etre

quilibr s'il est libr des charges

resultant du Trait de Pais;

2 Le budget de 1925-1926 qui recevra

600 millions de marks-or sur des
ressources spciales pourra fournir
cette somme pour les reparations;

mand ;

2 Impt sur les transports.

Apres 1925-1926, deux cent quatrevingt-dix millions de marks-or par
an pour les reparations et le solde
au Gouvernement allemand.
C. Obligations industrielles:

1 Cinq milliards d'obligations industrielles sont prvus pour les re-

*) Sujet it augmentation ou reduction

eventuelles.

www.digibuc.ro

parations.

POLITICA EXTERNA

2 La charge obligatoire qui en rsulte

Total 2500 millions de marks-or.

Ensuite 2500 millions plus un supplement
calcul d'aprs l'indice de prosprit.
Les chiffres ci-dessus ne comprennent que
le service des titres, Es ne comprennent
pas le produit de la vente ventuelle de
ces titres.
La premire anne commencera courir
A, compter de la date b. laquelle le plan
aura t accept et mis effectivement eri
vigueur.

est infrieure celle qui existait

avant la guerre et qui a maintenant
disparu par suite de la depreciation:
3 Ces obligations portent intrt 50/e
l'an, plus 1% pour l'amortissement,
c'est-i-dire 300 millions de marksor par an ;
40 En attendant la restauration cono-

585

b.

Mique, les sommes ci-aprs sont

acceptes pour le service de l'intrt

et de l'amortissement:

Premire anne. Rien.

X.

XI

Deuxieme anne.
125 millions de
marks-or.
Troisime anne.
250 millions de
marks-or.
Par la suite.-300 millions de marks or.
Recapitulation des ressources pour les

payements du Traite
a. 1. Priode de moratoire pour le budget.
Premiere anne,
Produit d'un emprunt

extrieur et une partie de l'intret des

obligations des chemins de fer.

Total 1 milliard.
Deuxime anne.
Intrt d'une partie
des obligations de chemins de fer et des
obligations industrielles, contribution
budgtaire, au moyen de la vente de 500
milions de marks-or d'actions de chemins

de fer.
Total 1220 millions de marks-or.
2. Priode de transition.
Troisime anne.
Intrt des obligations
de chemins de fer et des obligations in-

dustrielles, produit de l'impt sur les

transports, ressources provenant du

budget.
Total 1200 millions de marks-or.
(Compte non tenu de la reduction ou du
supplement ventuels de 250 millions
de marks-or.)
Quatrieme anne.
Intrt des obliga-

tions industrielles, produit de l'impt

snr les transports, ressources provenant

du budget.
Total 1750 millions de mark-or.
(Compte non tenu de la reduction ou du
supplement ventuels dans la limite
de 250 millions de marks-or.)
3. Anne-type.
Cinquime anne. Intrt des obligations
de chemins de fer et des obligations in-

dustrielles, produit de l'impt sur les

transports, ressources
budget.

provenant du

Caractre global du payement.

Livrai-

sons en nature
a. Les sommes ci-dessus couvrent tout ce que
7).

l'Allemagne peut devoir aux Puissances

allies et associes.
Les livraisons en nature doivent continuer,
mais sont payees au moyen du solde ere-

diteur du compte la Banque.

XII.

Manire dont les payements annuels

seront efiectus par l'Allemagne
a. Le montant sera lev en marks-or et verse
la Banque.

Ces versements couvrent l'obligation annuelle de l'Allemagne.

XIII.

Maniere dont les payements seront

requs par les creanciers

a. Les cranciers de l'Allemagne utiliseront

ces sommes en Allemagne on les conver-

tiront en monnaies trangtres.

b. L'exprience montrera . quelle allure et
dans quelle mesure la conversion peut
etre opre sans danger.
c. Un Comit de transfeits devra parer an
danger que prsenteraient, pour la stabilit, des transferts de fonds exagrs.
Les sommes non transferees s'accumulent, mais jusqu' une certaine limite
seulement
XIV.
Garanties autres que les obligations
de chemins de es et les obligations industrielles

a. Les revenus suivants sont donns en garantie pour la contribution budgtaire

et les autres payements:
1 Alcool ;

2, Tabac ;
3 Biere ;
40 Sucre ;
5 Douanes.

www.digibuc.ro

586

DOCUMENTE: ROMVIA 51 PROBLEMA REPARATIILOR

b. Leur rendement valu est suprieur aux

payements faire.

c. L'excdent est rendu au Goavernement

allemand.
XV.

Emprunt extrieur.
et son objet

Ses conditions

L'emprunt etranger de 800 millions de

marks-or sert deux fins:
a. Aux besoins de la reserve-or de la nouvelle
Banque ;

b. Aux payements interieurs essentiels resultant du Trait en 1924-1925.

XVI.
Organisation
L'organisation comprend:
a. Un Trustee pour les obligations de chemins

de fer et les obligations industrielles;

b. Trois Commissaires pour:
1 Les chemins de fer ;
2 La banque ;
3 Les revenus.

Cher Sir John,

Il etait entendu lors de l'entrevue que le

Ministre des Finances de Roumanie, M. Vintila Bratiano, eut le plaisir d'avoir avec vous
mercredi dernier 10 septembre, quo je devais

rediger une petite note resumant les vues

qike M. Vintila Bratiano avait presentees au
nom dit Gouvernement roumain sur la situation cre b. la Roumanie par revolution actuelle du probleme des reparations.

C'est prcisement quoi je vais m'em-

ployer dans les lignes qui suivent.

La Roumanie a declare Londres qu'elle
approuve le Plan des Experts is, condition
que les crances que les Traites ou Conven-

tions reconnaissent A la Roumanie sur les

ex-ennemis puissent etre recouvres. Ces ere-

ances derivent tant des clauses de la Par tie

VIII des Trait& concernant les reparations,

e. Un agent pour les payements de reparations qui coordonnera les travaux du

Trustee et des Commissaires et qui prsidera le Comite des transferts.

Caractere du plan
a. Le plan est indivisible.
b. Le projet s'efforce:
1 D'tablir une organisation susceptible
d'obtenir de l'Allemagne les payeXVII.

ments les plus importants possibles ;

2 De permettre le maximum de transferts aux creanciers de l'Allemagne;

3 De retirer du domaine des conjectures, pour la placer sur le terrain

pratique, la question du montant
qui peut tre pay6 par l'Allemagne ;

4 De faciliter un accord definitif englobant tons les problemes se rap-

portant aux reparations et aux

questions connexes des que les

circonstances le permettront.

qu6 des autres clauses figurant dans les autres

parties des Trait& principalement la restitution de la couverture or dposee A. la Reichsbank de Berlin et correspondant remission
de 2.173.000.000 lei or que les Allemands ont

faite en Roumanie pendant Poccupation et

que le Gouvernement roumain a te oblige
de remplacer par de la monnaie nationale:
la restitution des sommes et biens enlevs
par les Allemands par la mise en vigueur
anticipe du Traite de Bucarest qui n'a ja-

mais ete ratifie par la Roumanie et qui a

ete annule par les dispositions de l'article
259 alinea 6 du Traite de Versailles, de l'ar-

ticle 210 alinea 2 du Traite de Saint-Germain, de l'article 193 alinea 2 du Traife de

Trianon et de l'article 143 Min& 1 du Traite

de Neuilly.
J'avais moi-meme fait une declaration de
principe analogue, A la Commission des reparations, le 17 Mai 1924.
En ce qui concerne la repartition des payements allemands, le coefficient attribue A la
Roumanie A la Conference de Spa qu'elle
n'a pu accepter pour les raisons &j expri-

mks dans le memorandum de Spa ainsi

7.

que dans le memorandum du Gouvernement

SITUATIA CREATA ROMANIEI

DE EVOLUTIA PROBLEMEI REPARATIILOR
Copie de la lettre adresse, le 16 Septembre

1924, A Sir John Bradbury, dlgue de la

Grande Bretagne A la Commission des Reparations, par Monsieur E. Neculcea. delgu
de la Roumanie ladite Commission

roumain que je deposals A la Commission

des reparations le 25 juin 1923 n'a pu
jouer jusqu'it present que provisoirement,
ainsi que je l'ai declare maintes reprises
la Commission des reparations et jusqu' un
arrangement dfinitif interallie qui ne saurait logiquement se produire que lorsque la
Roumanie connaltra exactement sa situation
vis-k-vis des reparations austro-hongro-bulgares. C'est que, eri effet, jusqu'A present la

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

crance austro-bongroise n'a pas encore t

fixe, et cela est d'autant plus ncessaire que

la Roumanie ainsi d'ailleurs que tous les

les Etats successeurs a, it ct des creances toucher de l'Antriche, de la Hongrie
et de la Bulgaria, faire face des obligations quo les Traits do St. Germain et de

Trianon mettent sa charge.

Or, tant que la crance austro-hongroise
n'est pas fixe, la situation precise et definitive des Etats successeurs onvers les re-

587

executer immdiatement des payements sans

aucun gard pour sa situation financiere

et conomique cre par la guerre et pour

les efforts et les sacrificies qu'elle n cease

de faire depuis l'armistice pour rtablir l'quilibre indispensable it la paix europenne,

ce serait non seulement la priver des reparations auxquelles elle a un incontestable

droit, mais encore s'opposer A son relevement financier et conomique laquelle elle
travaille sans cesse, par ses propres efforts
et au prix d'enormes sacrifices. Co serait, de
plus, la mettre dans l'impossibilit de faire

parations autro-hongroises ne saurait tre

dtermine. S'il est de toute quit et de
tonte justice que les obligations des Etats face aux engagements qu'elle a pris pour
successeurs ne sauraient dpasser les crances

qu'ils ont envers l'Autriche et la Hongries

il n'est pas moins vrai qu'il faut etre en tat,
de pouvoir tablir la balance de ces crances
et obligations pour s.tvoir quel sera leur
aciif prcis resultant des reparations austrohongroises. C'est seulement ce moment que

consolider ses dettes extrieures.

II est de toute evidence que le retour de la

Roumanie A. la situation deplorable et pe-

nible oft elle se trouvait il y a quatre ou

cinq ans constituerait pour elle une rechute

dont les consequences seraient excessivement

dangereuses pour toute l'Europe et ne saurait certainement correspondre la politique

vement (pant A son coefficient des reparations du relevement financier de l'Europe, ni A la
allemandes.
politique gnrale du Gouvernement brita11 y a enfin un autre point it lucider. Les nique qni a tout intrt avoir dans la Rouobligations imposes a la Roumanie drivent manie, dans le Troche-Orient, un facteur acdes Trait& avec l'Autriche et la Hongrie. tif, vivant, et non pas un corps inerte, exLa Roumanie les a reconnues depuis le mo- sangue.
En consequence. M. Vintila Bratiano au
ment qu'elle a sign les Traits de SaintGermain et do Trianon et elle fera honneur nom du Gouvernement roumain vous prie,
sa signature. Mais il y a aussi un principe Cher Sir John, en votre qualit de Dlgu
qui se &gage de tous les Traits de paix et de la Grande Bretagne A la Commission des
qui est celui de la position d'un Etat vain- Reparations, de vouloir bien examiner et faire
examiner dans son ensemble et A la lumire
queur vis--vis d'un Etat vaincu.
Les sentiments de haute conception hu- des donnes numriques contenues dans le
manitaire des vainqueurs combines avec ceux memorandum quo j'ai prsent a la Comdu judicieux et universel desk du rtablis- mission des Reparations le 25 juin 1923 et

la Roumanie pourra so prononcer dfiniti-

sement de l'quilibre financier et conomique

de l'Europe ont amn les Allies eonsentir

dans celui prsente A la Conference de Londres, la situation dingereuse cre A, la Rou-

aux vaincus des temperaments a leurs obligations A. acomplir, allant jusqu' des mo-

manie, en tant qu'tat successeur de l'ancienne Monarchie austro-hongroise, par la pro-

pas manqu de s'associer ces conceptions

humanitaires et it ces judicieuses previsions.
Mais elle pense que le dsquilibre finan-

de reparations.

ratoria longs termes. La Roumanie n'a cedure employee jusqu' present en matire
cier et conomique dont les ex-ennemis

Veuillez agrer, Cher Sir John, etc., etc.

Le D.ilgu de la Roumanie

sont seuls cause et qui l'atteint autait,

si ce n'est davantage, que la plupart des

autres Etats Allies, ne saurait tre invoqu

exclusivement en faveur des vaincus.
En dehors memo du Principe fondamental
que les obligations des Etats successeurs doivent tre envisages concurrerneni avec celles

des ex-ennemis et qu'i tout temperament

aceord ces derniers doit correspondre
automatiquement un temperament equivalent
accord aux premiers, si la Roumanie devait

www.digibuc.ro

A, la Commission des
Reparations,
E. NECULCEA

588

DOCUMEIVTE: PROTOCOLUL DELA PARIS (PLANUL DAWES)

Art. 10.- Soldes des Offices de Compen-

8.

PROTOCOLUL DELA PARIS

PROTOCOLE DE CLOTURE
Les Reprsentants

des

Gouvernements

Belge, Britannique, Frangais, des ttats-Unis

d'Amrique, Da lien, Japonais, Brsilien, Grec,
Po lanais, Portugais, Roumain, Serbe-CroateSlovne, Tchcoslovaque, s'tant runis it Paris

du 7 au 14 janvier 1925, en vue de rgler

entre leurs Gouvernentents respectifs les

questions que pose la rpartition des' diverses
recettes portes ou it porter dans les comptes

de la Commission des Reparations, notamment depuis le 1-er janvier 1923 jusqu'au

1-er septembre 1924 ainsi que pendant les
premieres annes d'application du Plan
Dawes, objet des Arrangements conclus
Londres le 30 salt 1924.
Sont tombs d'accord sur les dispositions
contenues dans l'Arrangement, avec ses an-

nexes, sign a, la date de ce jour et dont

copie est jointe au present protocole.
Fait i Paris, le 14 janvier 1925.

sation.

TITRE II.- Rglement des comptes du pass

Art. 11.- Comptes de rpartition.- Dispositions concernant l'arbitrage.

Art. 12. - Comptes de la Ruhr.

TITRE III.- Questions spciales relatives
tI l'application d'accords antrieurs

Art. 13.- Prorogation au deli du 1-er

janvier 1923 des dispositions de l'article 2

de l'Accord du 11 mars 1922:
Affectation des livraisons en nature au
remboursement des frais des armes d'occupation.

Art. 14. - Prorogation au deli du 1-er

janvier 1923 des dispositions de l'article 6

de l'Accord du 11 mars 1922:
Conservation par chaqne Puissance des
livraisons en nature qu'elle a reues.
Art. 15.- Frais des armes d'occupation du

1-er mai 1922 au 31 aoilt 1924.

Art. 16.-Dbits pour lei navires attri-

ACCORD

Les Gouvernements de la Belgique, des

ttals-Unis d'Amrique, de la France, de la
Grande-Bretagne, de l'Italie, du Japan, du
Brsil, de la Grce, de la Pologne, du Portugal,
de la Roumanie, de l'tat Serbe-CroateSlovne et de la Tchcoslovaquie, reprsents

respectivement par les soussigns, sont con-

venus de ce qui suit:

ACCORD

RELATIF k LA REPARTITION DES

ANNUITES DU PLAN DAWES
SOMMAIRE

TITRE I. Affectation des annuits

du Plan Dawes
Art. 1.- Frais des Commissions.
Art. 2. Frais des Armes d'occupation pour
1924-1925.

Art. 3.- Part des tats-Unis d'Amrique

dans les annuits du Plan Dawes.
Art. 4.- Dette de guerre beige.

Art. 5.- Restitutions,

Art. 6.- Priorit beige.
Art. 7.- Part de la Grce et de la Rou-

manie dans les reparations.

Art. 8.- Crances diverses.
Art. 9.- Indemnit due i la Commission
europenne du Danube.

bites ou transfrs it la Belgique en vertu

de l'article 6 (4) du Protocole de Spa.

Ari. 17. - Debits pour les mines et chemins de fer du Chantoung.
TITRE IV. - Intrils et arrirs
Art. 18.- Compte d'intrts.
Art. 19.- Compte d'avances et arrirs
au 1-er septembre 1924.
Art. 20.-Rcupration des arrirs.
Art. 21.- Frais des armes d'occupation
antriatus au 1-er mai 1921.
TITRE V. -Questions diverses

Art. 22.- Remboursements faire par la

Tchcoslovaquie pour certaines livraisons en
nature.

Art. 23.- Payements de la Bulgarie.

Art. 24.- Biens cedes i la Ville libre

de Dantzig.

Art. 25.- Recommandations relatives i.

l'chelonnement des payements tout au
cours de l'ainge.
Art. 26.- Interpretation et Arbitrage.

Art. 27.- Rserve relative aux droits et

obligations de l'Allemagne.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

TITRE PREMIER
AFFECTATION DES ANNUITS DU
PLAN DAWES

dant Panne comprise entre le 1-er septembre

1924 et le 31 aot 1925, au titre des frais

des armes d'occupation de la Belgique, de

la Grande-Bretagne et de la France, sont

fixes ainsi qu'il suit:

Frais des Commissions

Art. 1. A. Le prlvement maximum

normal sur les annuits du plan Dawes pour

la Commission des Reparations, y compris

organismes institus en execution du

suit:
plan Dawes, est fix ainsi
les

Pour Panne commenant le 1-er septem-

bre 1924

589

914 millions de marks-or

Pour les annes

suivantes . . . . 7%
(Prlevement it effectuer partie en monnaies
trangeres et partie en monnaie allemande,
suivant les besoins).

Sur ces sommes, un montant maximum

de 3.700.000 marks-or par an sera attribuable aux organjsmes institus en execu-

tion du plan Dawes. Ce montant pourra

tre augment, s'il est ncessaire, en vue de

subvenir aux frais des organismes d'arbitrage prvus par le plan Dawes et le protocole de Londres.

B. Le prlevement maximum pour la

Haute Commission interallie dans les Territoires rhnans (y compris les prestations au

titre des articles 8 it 12 de l'Arrangement

rhnan)n'excedera pas 10 millions de marks-or

(prlevement t effectuer en monnaies trangeres ou en monnaie allemande, suivant les

besoins) pour Panne commenant le 1-er
septembre 1924, cette somme tant attribue
aux Hants Commissariats franais, britannique et belge dans les proportions de 62,

16 et 22, apres qu'il aura t pourvu aux

autres dpenses de la Commission. Le mon-

tant pour les annes suivantes sera fix

ultrieurement.
Le prlevement pour la Commission militaire de Contrle n'excdera pas un maximum

de 8 millions de marks-or (prlvement

effectuer en monnaie allemande) dans Panne
commenant le 1-er septembre 1924. Le mon-

tant pour les annes suivantes sera fix

ultrieurement. Le chiffre sus indiqu n
comprend pas les dpenses de la Commission

en monnaies nationales, qui continueront 4

etre payees par les Gouvernements intresss,

les montants ainsi verses tant ports au

credit de leurs comptes respectifs par la
Commission des Reparations.
Frais des armes d'occupation pour 192411925

Art. 2.Les montants prlevs par prciput sur les payements de l'Allemagne pen-

Arme belge . . . . 25.000.000 marks-or.

Arme britannique . 25.000.000
Arme fronaise . . 110.000.000

La Belgique, la Grande-Bretagne et la
France se rembourseront du complement des

frais de leurs armes d'occupation pendant

la priode mentionne, au moyen de lours
parts respectives dans les payements de reparations allemandes, mais ne seront pas debites de ce montant au compte des reparations, c'est-it-dire que leurs arrirs respectifs au titre des reparations s'accrotront
des sommes correspondantes.
C. Les dpenses complmentaires des armks d'occupation seront calcules ainsi qu'il
suit. Chaque Puissance aura droit recevoir:
1. Les sommes payables conformment

Paccord des Ministres des Finances du 11

mars 1922, calcules en ce qui concerne la
Grande-Bretagne stir la base du coat unitaire franois, avec une allocation speciale
de 2 marks-or par homme, et converties en
livres sterling sur la base des cours moyens
des changes des diverses monnaies pendant
le mois de dcembre 1921. La valeur des
marks allemands fournis aux armes d'occu-

pation et la valeur de toutes requisitions

opres en vertu de Particle 6 de l'Arrangement rhnan seront, comme jusqu'it present,

comprises dans ces sommes.

2. La valeur des requisitions et presta-

tions au titre des articles 8 it 12 de l'Arrangement rhnan qui sont portes au credit de

l'Allemagne dans les comptes de l'Agent

general des payements de reparations.
Pour chaque Puissance, les dpenses complmentaires d'occupation sont gales it la
difference entre la somme totale ainsi calcule et le montant du prciput fix au. parsgraphe A ci-dessus.
D. Il est convenu que les Puissances participant it l'occupation n'opreront pas de prelevements sur les annuits pour des effectifs
suprieurs ceux qui sont autoriss pour chacune d'elles, respectivement par les paragraplies II et III de l'article 1-er de l'accord du
11 mars 1922.
E. Les dispositions du present article pour
Panne finissant le 31 sofa 1925 sont acceptees sans gull soit prjuge d'aucune question
de principe, et les Gouvernements allies et le

Gouvernement des ttats-Unis d'Amrique

www.digibuc.ro

590

DOCUMENTE: PROTOCOLUL DELA PARIS (PLANUL DAWES)

discuteront avant le 1-er septembre 1925 le

rglement des frais des armes d'occupation
pour l'avenir.

millions de marks-or.

Part des Etatt-Unis d'Amrigue dans les annuitis du plan Dawes

B. Sous rserve des dispositions du paragraphe A ci-dessus, les ttats-Unis d'Amrique acceptent:

Art. 3. A. Sur les montants revs de l'Allemagne au titre des annuits du plan Dawes, il
sera pay aux Htats-Unis d'Amrique les
sommes suivantes en remboursement des frais

de Parme d'occupation des tats-Unis et en

vue de donner satisfaction aux crances rereconnues par les dcisions de la Commission
mixte des rclamations qui a t institue en
excution de l'Accord conclu entre les ttatsUnis et l'Allemagne le 10 aot 1922:
I. Une annuit de cinquante-cinq millions
de marks-or A partir, du 1-er septembre 1926,

payable jusqu' extinction de la somme en

capital apparaissant au compte des frais de
Paime d'occupation des Htats-Unis, tel qu'il
a dj t prsent A la Commission des Rparations. Ces payements annuels bnficient
d'un privilge de premier rang sur les espces
rendues disponibles pour le transfert par le
Comit des Transferts au moyen d'un prlvement sur les annuits du plan Dawes, aprs
constitution des montants ncessaires pour
assurer le service de Pemprunt extrieur allemand de 800 millions de marks-or mis en
1924, pour subirenir aux frais de la Commission des Rparations, des organismes institus

en excution du plan Dawes, de la HauteCommission Interallie dans les Territoires

Rhnans, des Commissions de Conti-51e Militake, pour assurer le payement A, la Commis-

sion du Danube stipul l'Article 9 ci-aprs

et pour donner satisfaction A. toutes autres
crances privilgies qui pourraient tre ad-

mises dans la suite avec Passentiment des

Htats-Unis d'Amrique. Si au cours d'une
anne quelconque, le total de 55 millions de

marks-or n'a pas t transfr aux AtatsUnis d'Amrique, les arrirs seront reports
au versement payable aux tats-Unis Panne
suivante qui sera accru d'autant. Les arrirs
s'accumuleront et porteront intrt simple it

4 1/2 p. 0/0 A partir de la fin de Panne oft

lesdits arrirs se sont accumuls, jusqu'
leur extinction.
2. Deux un quart pour cent (2 1 /4 0/0) de
toutes les recettes provenant de l'Allemagne

au titre des annuits du plan Dawes disponibles pour la rpartition au titre des rparations, apt* dduction des montants allous
aux autres charges du Trait par le prsent

accord (IV), tant entendu que Pannuit

rsultant de ce pourcentage ne doit en aucune

anne excder la somme de quarante-cinq

1. De renoncer toute rclamation, en vertu

de l'Accord du 25 mai 1923 relatif aux frais

de leur arme d'occupation, sur les recettes
en espces obtenues depuis le 1-er janvier
1923 en sus de la somme de 14.725.154,40
dollars actuellement dpose par la Belgique

au compte de la Trsorerie des ttats-Unis

dans un compte bloqu la Federal Reserve

Bank de New-York, somme qui sera immdiatement verse it la Trsorerie des HtatsUn is ;

2. Que l'Accord du 25 mai 1923 ne s'applique pas aux payements effectus au titre
des rparations par une Puissance ex-ennemie
quelconque autre que l'Allemagne ;

3. Que Paccol d du 25 mai 1923 soit considr comme remplac par le prsent Accord.

C. Les dispositions du prsent Accord relatif l'admission de Pimputation sur les annuits du plan Dawes de charges autres que
les rparations et les allocations prvues pour
ces charges ne doivent pas tre modifies par
les Gouvernements allies de manire A, rduire
ses sommes rpartir au titre des Rparations,
sinon daccord avec ies ttats-Unis d'Amrique.
D. Il est reconni: que les tats-Unis d'Am-

rique ont un intr't, proportionnel leur

pourcentage de 2 1/4 00 de la partie des
annuits disponibles pour les Rparations.dans

toute rpartition des obligations de chemins

de fer, des obligations ir dustrielles et de tous

autres titres mis par application du plan

Dawes ou sur le produit de toute vente de
ceux do ces titres ou obligations qui n'au-

ront pas t rpartis; et qu'ils ont galement

le droit de participer toute rpartition ou au
produit de toute vente de ceux de ces titres
ou obligations qui n'auront pas t r-

partis; et qu'ils ont galement le droit de

participer toute rpartition on au produit de toute vente de tels obligations ou
titres pour le montant de tons arrirs tui
peuvent leur tre dus au titre du rembourse-

ment des frais de leur sunk d'occupation,

comme il est prvu dans le prsent Accord.
Il est reconnu aussi que les Htats-Unis d'Am-

rique ont un intrt dans toute autre opration qui pourrait tre effectue au sujet de
ces bons s'ils ne sont ni vendus ni rpartis.
Dette de guerre belge

Art. 4. A. A dater du 1-er septembre

www.digibuc.ro

591

POLITICA EXTERNA

1924, 5 p. 0/0 du total des sommes disponibles

au cours d'une anne quelconque, apres prelvement pour le service de Pemprunt extrieur allemand de 1924 et apres les prleve-

efforts en vue d'assurer l'execution par l'Allemagne des restitutions de cette nature.
Nanmoins, si Paccomplissement de cette

nuit affrente aux arrirs des frais des

obligation implique une imputation sur les

annuits du plan Dawes, la valeur de cette
imputation viendra en balance de la part de
Pannuit de la Puissance intresse.

1921, le prciput des frais courants des armes

d'occupation, et toute autre crance i qui

Priorit beige

une priorit pourra Etre accord& dans la suite,

seront affect& au remboursement de la dette
de guerre belge, telle qu'elle est dfinie dans

Art. 6. A. 11 est reconnu que la determination du degre exact d'extinction de la prio-

Trait de Versailles.
B. Les sommes ayant reu cette affectatien
au cours d'une anne quelconque seront re-

tions a t prie de dresser.

ments pour les frais des Commissions, les frais

de Parme d'occupation des Etats-Unis, Pan-

armes d'occupation antrieurs au 1-er mai

le dernier paragraphe de l'article 232 du

parties entre les Puissances intresses en

proportion des montants qui leur sont dus
respectivement, it ce titre, it, la date du 1-er
mai 1921. En attendant le reglement dfinitif
des comptes, la France recevra 46 p. 0/0, la
Grande-Bretagne 42 p. 010 et la Belgique (en
raison de sa dette envers les ttats-Unis
d'Amrique), 12 p. (1/0.

rite belge depend de Ptablissement du compte

de rpartition que la Commission des Repara-

B. Sur la partie des annuits reues de

l'Allemagne qui sera disponible pour la repartition, au titre des rpartitions, entre les

Puissances allies apres le 1-er septembre 1924

la Belgique recevra:

a) Pendant Panne commenant le 1-er

septembre 1924: 8 p. 100 ;

b) Pendant Panne commenant le 1-er

septembre 1925 et tant que la priorit belge

ne sera pas teinte, 8 p. 100 de chaque versement mersuel. Des que la priorit sera teinte,

Restitutions

Art. 5. A. 11 sera affecte au payement des

crances de restitution:
a) Pendant les quatre premires minks, 1 p.

100 du montant total disponible an cours

d'une arm& quelconque aprs prlevement
pour le service de l'emprunt extrieur allemand de 1924 et les prlevements pour les
frais des Commissions ; les frais de Parme
d'occupation des Etats-Unis ; Pannuit affrente aux arrirs des frais des armes d'occupation antrieurs au 1-er mai 1921 ; le
prciput des frais courants des armes d'occupation ; et toute autre creance b. qui une

priorit pourra tre accot de dans la suite ;

b) Pendant les annes suivantes, 1 p. 100
du solde du premier milliard apres les prlvements enumrs ci-dessus et 2 p. 100 du
surplus de Pannuit.
B. Le montant ayant reu cette affectation
sera rparti entre les Puissances ayant une
crance au titre des restitutions proportionnellement a leurs creances respctives de ce chef,
telles qu'elles auront t admises par la Commission des Reparations.

le pourcentage sur tous les versements ultrieurs pendant Panne en question sera rduit
a 4, 5 p. 100 ;
c) Pendant Pannee commenont le 1-er septembre 1926 et per ilant chacune des annes
suivantes: 4, 5 p. 100.
11 est entendu que cette reduction du pourcentage libere entirement la Belgique de ses
obligations en ce qui concerne le remboursement de sa priorit.
C. A partir de la date i laquelle la priorit
belge sera teinte ou au plus tard A, partir du
1-er septembre 1926, les 3 1/2 p. 100 rendus
disponibles par les dispositions ci-dessus rela-

tives au remboursement de la priorit belge

seront verses it. la France et a la Grande-Bretagne suivant les proportions 52 et 22, en sus
de leurs pourcentages de Spa.
Les sommes dbites it la Belgique, en ce
qui concerne la priode antrieure au 1-er
septembre 1924, ne seront pas considres
comme susceptibles de lui crer soit des avance's, soit des arrirs, tant entendu que cette
disposition ne touche en rien it l'obligation qui
incombe it, la Belgique de se reconnaitre
comptable de tout solde final pouvant rsulter

C. Les Gouvernements franais et italien

rservent leur droit de rclamer la restitution

de Papplication de clauses conomiques du

de certains objets d'art, par application de

Trait.
D. Les droits acquis h. la Belgique, en con-

Particle 238 du Trait de Versailles. Les autres Gouvernements allies appuieront leurs

sequence d'accords antrieurs, sur les payements reus on it recevoir de ou pour le compte

www.digibuc.ro

592

DOCUMENTE: PROTOCOLUL DELA PARIS (PLANUL DAM ES)

de l'Autriche, de la Hongrie et de la Bulgarie

daneurent intacts.

Pourcentages de rparlitions grec et roumain

takes d'Alsace-Lorraine acquises au jour de

Parmistice (article 62 du Trait).
b) Le transfert des reserves d'assurances
sociales d'Alsace-Lorraine (article 77 du
Trait).

Toutefois, au cas on le Gouvernement alleArt. 7. A. Le pourcentage des payements

de reparation disponibles pour la rpartition mand russirait tablir que ces crances
entre les Puissances allies qui doit tre attri- doivent etre imputes sur les annuits du plan
hu la Grece est fix 0,4 P. 100 des paye- Dawes, les Gouvernements allies se concerments faits par l'Allemagne et de la premiere teront sur la manire dont elles devront tre
moiti des payements faits par l'Autriche, la firaites.
Bongrie et la Bulgarie et A. 25 p. 100 de la
seconde moiti des payements faits par l'Au- Indemuit due la Commission europenne du
Danube
triche, la Hongrie et la Bulgarie.
Art. 9. II sera pay immdiatement it la
B. Le pourcentage des payements de reparation, disponibles pour la rpartition entre Commission europenne du Danube, par prleles Puissances allies, qui doit etre attribu vement sur les annuits du plan Dawes, la
la Roumanie, est fix a 1,1 p. 100 des paye- somme de 266.800 francs-or, montant admis
ments faits par l'Allemagne et de la premire comme da par l'Allemagne la Commission
moiti des payements faits par l'Autriche, la au titre de la reparation des dommages subis
Hongrie et la Bulgarie et 20 p. 100 de la par cette dernire.
seconde moiti des payements faits par l'AuSolde des of/ices de compensation
triche, la Hongrie et la Bulgarie.

Art. 10. Aucun prlevement special ne

sera admis sur les annuits du plan Dawes

Crances diverses

en ce qui concerne les soldes des offices de com-

Art. 8. A. Les crances suivantes, sa-

voir:

a) Les frais de l'occupation militaire des

zones de plebiscite (annexe de l'article 88 du
Trait);

b) Frais de rapatriement des prisonniers

guerre allemands (article 217 du Trait);

pensation des dettes d'avant-guerre ou d'autres crances prvues par les clauses conomi-

ques du Trait, moins qu'il n'apparaisse

qu'une Puissance rclamant le 'benefice d'un
tel prlevement a un solde crditeur net exigible, apres avoir appliqu it la satisfaction
de ses crances, au titre des clauses conomi-

c) Remboursement des dpenses exceptionnelles de guerre avances par l'Alsace-Lorraine

clues, les biens et autres actifs allemands

qu'elle a le pouvoir de liquider en vertu des

pendant la guerre ou par les collectivits publiques d'Alsace-Lorraine pour le compte de

l 'Empire (article 68 du Trait);

memes clauses. Aucun montant ne sera reserve

en faveur de ces soldes crditeurs nets pendant

d) Payement de certaines indemnits au

les quatre premieres annes de l'application

du plan Dawes.

Cameroun et en Afrique Equatoriale franaise

(articles 124 et 125 du Trait), seront soumises
pour evaluation it la Commission des Repara-

Comptes de rpartition. Dispositions concernant l'arbitrage

tions qui aura toute libert d'utiliser cette

Art. 11. Les Gouvernements allies prient

fin tons les moyens sa disposition, y compris la Commission des Reparations d'tablir dans
le recours l'arbitrage tel qu'il est propose b. le plus bref dlai possible les comptes dfil'article 11 ci-dessous.
nitifs de rpartition au 1-er septembre 1924.

Les montants de ces crances, lorsqu'ils

Bs donneront mandat leurs Dlgus

auront et tablis, seront port& au credit des respectifs it la Commission des Reparations
Puissances intresses dans leur compte de de soumettre l'arbitrage toutes les questions
reparations au 1-er septembre 1924, et ces de fait ou de chiffres que pourra soulever
credits sont traits comme arrirs cette l'tablissement des comptes et, dans une medate conformment aux dispositions de l'ar- sure aussi large que possible, les questions
ticle 19 ci-apres.
d'interprtation, sur lesquelles ils ne seraient
B. Les crances suivantes paraissent devoir pas unanimes, pour autant
n'y est pas
etre payer"; en dehors et en sus des annuits dj pourvu par des arrangements antrieurs.
du plan Dawes, it savoir:
Ces dispositions seront appliques en para) Le service des pensions civiles et mili- ticulier au rglement des comptes de la Ruhr,

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

suivant les principes tablis ci-apres, ainsi

qu'aux questions qui pourront se poser au
sujet des ntontants dus an titre des restitutions ou. pour toute autre crance qui n'est
pas une crance de reparation.
Comp les de la Ruhr

Art. 12. ,A. La Commission des Reparations fixera, conformment aux dispositions
du Trait de Versailles et suivant les mthodes
pratiques jusqu'i ce jour, la valeur en marks-

593

D. Le compte des recettes en espCces comprendralessecettes en espces de toute nature

produites par les taxes ou droits, les licences,
les derogations, etc., et les recettes nettes de
la Rgie des Chemins de fer, telles qu'elles
seront dtermines par la Commission des
Reparations apres verification des comptes.
11 sera port en deduction de ces recettes
les frais civils de perception et les dpenses
d'administration faites avant le 31 aot 1924

et les frais de destockage des charbons et

d'exploitation des mines et cokeries jusqu'

or des recettes de toute nature obtenues de la mme date.

l'Allemagne par les Gouvernements franais,
Le solde du compte devra, l'exception de
belge et italien depuis Ie 11 janvier 1923, pour la somme dont il est question l'alinCa (1)

autant que ces recettes n'ont pas dej t

prises en compte par elle. La Commission des

Reparations dterminera de tame les montants dduire de ces recettes en vue d'assurer

aux Puissances intresses un credit corres

pondant aux dpenses rellement faites par
elles, sous reserve des dispositions spciales
ci-dessous concernant les Armes d'occupation.
B. Des comptes spars seront tablis pour

les livraisons en nature et pour les recettes

en espces.
C. Le compte des livraisons en nature comprendra la valeur dtermine par la Commis-

sion des Reparations:

1. Des livraisons en nature non encore

prises en compte par la Commission des Reparations, y compris les livraisons payees sur
le fonds commun et le fonds special;
2. De toutes les requisitions laites en application de l'article 6 de l'Arrangement rbenan
ou analogues it celles-ci et de tons les marks-

papier saisis et amendes imposes par les

Armes d'occupation pendant la priode du

1-er janvier 1923 au 31 aot 1924, en tant que

ces recettes n'ont pas encore t prises en

compte par la Commission des Reparations.

11 sera port en deduction de ces recettes
les dpenses faites par les Gouvernements
franeais et beige, pendant la periode du 1-er
janvier 1923 au 31 aot 1924 pour l'entretien
de forces militaires en territoire allemand non
occup it la date du 1-er janvier 1923, dimi-

nues du cofit normal de ces troupes dans

leurs garnisons Pintrieur.

La valeur nette des livraisons en nature

ainsi determine sera port& au debit des
Puissances qui les on t reues, dans leur compte
de rpara tions.

La valeur du charbon et du coke vendus

au Luxembourg pendant la mme priode sera

traite comme une livraison en nature it

France.

Ia

du paragraphe (B) de l'article 3, tre verse

au Gouvernement belge (pi sera &bite au titre

de sa priorit,pour la priode anterieure aul-er
septembre 1924, du montant total ainsi reu
moins Pintrt d sur les Bons du Trsor alle-

mand remis la Belgique en 1922.

E. Conformment l'Annexe III au Protocole de Londres, aucune rclama tion ne sera

faite en vue d'un payement sur les annuli&

du Plan Dawes destine rembourser des frais
quelconques provenant de l'emploi de forces
militaires en territoire allemand non occup
au 1-er janvier 1923, l'exception de la valeur
de requisitions effectues par ces forces ou de

toute prestation qui leur aura t fournie

aprs le 1-er septembre 1924. La valeur de

telles requisitions ou prestations sera compte

comme livraisons faites, au titre des reparations, aux Puissances allies intresses.
Prorogation au deld du 1-er janvier 1923
des dispositions de l'article 2 de l' Accord du 11
mars 1922: Af fectation des livraisons en nature
au remboursement des frais des armes d'oceupation

Les Gouvernements {Artois, britannique et

belge conviennent que les montants f orfaitaires fixes ou A. fixer pour leurs armes d'occupation respectives, depuis le 1-er janvier 1923
et jusqu'au 31 aot 1928, dans la mesure oft
ils ne seront pas converts par les requisitions
de marks-papier et les prestations, etc., vises
Particle 6 de l'Accord rhnan, seront ports
en balance des livraisons en nature (y compris

le produit du Reparation Recovery Act britannique et de tout prlvement analogue

institu par tout autre Gouvernement), reues
par chacun d'eux respectivement. La Commission des Reparations est prie de tenir compte
de la rsente decision dans sa comptabilit.

www.digibuc.ro

594

DONIMENTE: PROTOCOLUL DELA PARIS (PLANIII, DAWES)

Prorogation au del() du 1-er janvier 1923 des

dispositions de I' Article 6 de I' Accord du 11
mars 1922: Conservation par chaque Puissance
des livraisons en nature qu'elle a revues

Art. 14. Chacun

des

Gouvernements

allies ayant un credit au titre des Reparations,

aura le droit de conserver, sans pouvoir are

tenu un reversement en especes, la valeur
des livraisons en nature reues et conserves
par lui entre le 31 dcembre 1922 et le 1-er

septembre

1924

(Reparation

Recovery

PERIODES

tenu compte des

sommes reues par cheque Nssance jusAct). Tcutefois, il sera

qu'au 1-er septembre 1924 pour determiner

ajustements prvus par l'Article 19.

les

Frais des Armes d'occupation pour la piriode

allant du 1-er mai 1922 au 31 milt 1924.

Art. 15. A. Les credits a dormer au titre

des frais des Armes d'occupation pour la priode allant du 1-er mai 1922 au 1-er mai 1924
sont les suivents:
PART

PART

PART BR1-

FRANCA IS E
DU FORFAIT

BEL GE

TANNI QUE

DU FORFAIT

DU FORFAIT

marks-or

marks-or

marks-or

ler mai 15. 22 au 30 avril 1923

155,526,693

30,680,158

21,092,P22

la mai 1923 au 30 avril 1C24

117,11'5,330

22,284,22

22,369.567

B. En ce qui concerne les frais d'occupation

pour la priode allant du 1-er mai 1924 au 31
anfit 1924, les Gouvernements allies autoriseront leors Dlgus 11 la Commission des
Reparations faire les ajustements ncessaires
sur la base des principes suivant lesquels les
chiffres ci-dessus ont t calculs.
C. La Commission des Reparations est prie
d'introduire ces chiffres dans ses comptes pour
les annes considres.

du montant correspondent aux indemnits qui

ont t ou pourront tre elf ertivement payees
par le Guvernement allemand ses nationaux

pour les intrts qu'ils possdaient dans ces

entreprises. En attendant la determination
des montants en question, le Japon sera considr comme ayant droit It son pourcentage
integral des reparations, it dater du 1-er septembre 1924.
Compte d'intrts

&bits pour les natires altribus ou transfe,ts d

la Belgique en vertu de Particle 6 (4) du Protocole de Spa

Art. 16. Les debits dans les comptes interallis pour les navires attribus ou transfer& 11, la Belgique, VI vertu de l'article 6 (4)
du Protocole de Spa, seront traits conf ormment l'Article 12 de l'Accord des Ministres
des Finances du 11 mars 1922, au lieu d'tre
traits comme il avait t prvu au Protocole

de Spa.

Debit pour les chemins de fer et mines du

Chantoung

Art. 17.En ce qui concerne les chemins

Art. 18. Les Gouvernements allies acceptent de renoncer entre eux toute revendication d'intrts affrents aux recettes de
reparations ralises jusqu'au 1-er septembre
1924 et toutes dispositions d'accords antrieurs

exigeant la tenue de comptes d'intrts pour

la priode antrieure cette date seront annules. Des intrts 5 p. 010 seront toutefois
exigibles, partir du 1-er septembre 1924, sur

l'excdent de recettes apparaissant, dans le

compte qui sera tabli en application de l'article 19 ci-apres, comme dfi cette date par
une Puissance quelconque it la masse des
reparations, ainsi que sur tous nouveaux excedents de recettes qui pourraient se produire
aprs cette date, jusqu' leur remboursement.

de fer et les mines vises au second paragraphe

de l'Article 156 du Trait de Versailles, le

Japon ne sera &bite par la Commission des
Reparations dans les comptes interallis que

Avances et arrirs

Art. 19. La Commission des Reparations

tablira, dans le plus bref Mai possible, un

www.digibuc.ro

POLI TICA EXTERN A

595

compte faisant apparaltre, b.. la date du 1-er debits pour le charbon rep par l'Italie entre
septembre 1924, pour chaque Puissance ayant le 1-er mai 1921 et le 31 dcembre 1922.
droit it participer aux payements de reparations faits par l'Allemagne, it l'exclusion des
Rheupration des arrirs
ttats-Unis d'Amrique:
a) Les recettes nettes de cette Puissance au
Sant stipulation contraire du
Art. 20.
titre des reparations, b. la date du 1-er sep- present accord:
tembre 1924, que l'on calculera en deduisant
A. Les recettes en excedent ralises par
de ses recettes brutes totales, telles qu'elles chaque Puissance, telles qu'elles seront fixes
auront t values en vue de leur rpartition la fin de chaque anne, en application de
entre les Allies, les et-6(1as qui doivent lui Particle 19, seront rembourses par deduction
tre donns au titre des avances pour la f our- d'un certain pourcentage de la part revenant
niture de charbon dcides i Spa, des frais a cette Puissance dans chacune des annuits
des armes d'occupation (les arrirs au 1-er suivantes jusqu' extinction de sa dette, y
mai 1921, rgls par Particle 21, non compris),

des frais des Commissions de contrle non

pay& en monnaie allemande, des gains de
change et de toute autre crance reconnue,
telle que les creances vises b. Particle 8 (A)
du present accord;
b) Le montant que cette Puissance aurait
rep si le total des recettes nettes de reparation de toutes les Puissances avait t rparti
suivant les pourcentages de Spa.
La Commission des Reparations determinera, en dduisant du montant di b. chaque
Puissance son &bit reel, les artier& this b.
cette Puissance ou les avances dont le montant

est a par cette Puissance, au 1-er septembre

1924.

B. La Commission des Reparations procdera b. un calcul analogue au 1-er septembre

de chaque arm& ultrieure.
C. En vue du calcul ci-dessus, les chiffres
concernant la Belgique seront pris en compte
exactement comme ceux qui concernent les
autres Puissances, mais, en dehors de ce qui
est stipule d'autre part dans le prsent accord,
la Belgique sera libre de toute obligation
de rembourser les recettes de reparations ralises avant le 1-er septembre 1924.
Toutefois la Belgique devra compte, le cas

chant, des intrts affrents b. toutes les

recettes de reparations ralises par elle, apres
le 1-er septembre 1924, en extdent de la part
qui lid revient, d'aprs les dispositions stipulees d'autre part dans le present accord, sur
totales effectivement porles recettes

tees au debit de routes les Puissances apres

cette date. Dans le cas contraire la Belgique
sera considre comme ayant une crance A
titre d'arrir.

Compris les intrts it 5 13. 0/0, sous la reserve

qu' aueun remboursement prvu par le present
paragraphe ne sera exige sur les annuits corn-

menant le 1-er septembre 1925.

B. En ce qui c on c ern e l' Italic et l'tat serbe-

croate-slovene, cette deduction sera fixe A,

10 p. 0/0. En ce qui concerne les autres Paissances, la deduction sera calcule par la Commission des Reparations sur une base semblable.
C. Les remboursements faits par les Pais-

sances dbitrices seront rpartis entre les

Puissances crditrices de la masse des rparations en proportion de leurs arrirs respectifs.
Frais des armes d'occupation antrieurs au 1-er
mai 1921

Art. 21. Les arrirs dus b. la France et

la Grande-Bretagne au titre des frais d'arme
d'occupation antrieurs au 1-er mai 1921 seront exclus dut compte general des arrirs et
seront rembourss par une allocation speciale
des montants indiques ci-aprs, qui sera prelevee sur les annuits du plan Dawes (et qui
prendra rang immdiatement aprs la priorit
accorde aux frais de Parme d'occupation des
t tats-Unis) :
1-re anne 15 millions de marks-or.
*
*
*
2-e anne 20
*
*
*
3-e anne 25
*
*
*
4-e anne 30

et ensuite 30 millions de marks-or par an,

jusqu' extinction de ces arrirs.

Cette allocation sera repartie entre laFrance
et la Grande-Bretagne dans les proportions de
D. Les dispositions du second paragraphe de 57 p. 100 pour la France et de 43 p. 100 pour
Particle 7 de l'Accord du 11 mars 1922 relatif la Grande-Bretagne. L'allocation sera ralise
aux debits qui doivent tre inscrits dans le en livraisons en nature pendant les deux precompte it tablir, au. titre de l'article 235 du mires annes d'application du plan Dawes et
Trait, pour le charbon reu par l'Italie avant pourra @he ensuite transferee, en nahire on
le 1-er mai 1921, s'appliqueront galement aux en espces. Cet arrangement n'affectera pas

www.digibuc.ro

596

DOCUMENTE: PROTOCOLUL DELA PARIS (PLANUL DAWES)

la reparation de toutes recettes en especes,

actuellement detenues par Ia Commission des

Reparations disponibles pour la liquidation

des arrirs des frais des armes d'occupation.
Ces recettes seront traites conformment
l'article 8 de l'Accord du 11 mars 1922 et vien-

dront en balance du montant en capital des

arrirs. Dans la suite, les allocations annuel-

les prvues ci-dessus seront prleves par

priorit, a concurrence de 25 p. 100 de leur

montant, Sur toute recette en especes, ne pro-

venant pas de l'application du plan Dawes,

qui ponrra tre ralise par la Commission des

Reparations dans l'avenir au compte de l'Allemagne.

Payementsd faire par la Tehcoslovagute pour

livraisons en nature

Les sommes dues par la TchArt. 22.

coslovaquie it la Commission des Reparations

au titre des livraisons en nature reoes par

sur le fait que le fonctionnement du plan Dawes serait grandement facilit si l'Agent general des payements de reparations pouvait

faire en sorte que les payements annuels

effectuer pendant l'excution du plan Dawes
fussent chelonns tout au cours de chaque
anne et ils prient la Commission des Reparations et l'Agent general d'examiner quelles
mesures peuvent tre prises pour assurer ce
rsultat, qui est d'une importance particulire

pendant la deuxime et la troisime annes

du plan.
A cette fin, les Gouvernements allies, en
ce qui les concerne, autorisent la Commission
des Reparations et l'Agent general des payements de reparations, en cooperation avec les
Trustees pour les obligations de chemins de-

fer et les obligations industrielles, prendre

toutes les dispositions qui peuvent tre ncessaires pour amnager les chances des obligations de chemins de fer et des obligations
industrielles, de fapn it assurer un courant

elle de l'Allemagne et de la Hongrie depuis le

graduel et rgulier de payements tout au

1-er mai 1921 devront tre places dans tm

compte d'attente et porter intrt 5 p. 0/0
partir du 1-er septembre 1924.

cours de chaque anne.

En outre, les Ministres des Finances autorisent la Commission des Reparations faire

Payements de la Bulgarie

sera possible sans porter prejudice aux besoins

Art. 23. Sans qu'il snit prjuge d'aucune

question de principe, les payements faits ou
faire jusqu'au 31 dcembre 1926 par la Bulgarie, en vertu flu protocole de Sofia, en date

du 21 mars 1923, seront rpartis entre les

Puissances Al lies suivant les proportions

fixes par l'article 2 du Protocole de Spa. Les

Gouvernementq allies se mettront d'accord
sur le mode de rpartition de ces pavements
appliquer aprs le 31 dcembre 192.6.

Biens cedes d la ville libre de Dantzig

Art. 24. Les Gouvernements allies donnent pleins pouvoirs leurs dlgus respectifs
it la Commission des Reparations pour rgler
toutes les questions relatives a la dette incom-

des arrangements, dans la mesure tal cela

d'autres Puissances, afin de permettre au

Gouvernement portugais d'obtenir pendant
les premiers mois de la seconde anne du plan
Dawes, sans excder sa part dans la seconde
annuit, les sommes ncessaires pour parfaire
le montant de certaines commandes de livraisons en nature qui sont pour lui d'une importance particulire.

Interpretation ec Arbitrage

Art. 26. Le present accord devra tre

transmis la Commission des Reparations et
la Commission sera prier) de lui donner effet

et d'ajuster les payements, pendant le reste

de la premiere anne du plan Dawes se termi-

nant au 31 aot 1925 et pendant les annes

suivantes, de telle sorte que les recettes totales

bant it la ville libre de Dantzig au titre de la

valeur des biens publics qui lui
t cedes
par l'Allemagne, y pompris tels ajustements
des payements Mire par la ville libre que
sa situation financiere pourrait rendre tikessake.

de chaque Puissance allie pendant chaque

anne n'excdent pas sa part telle qu'elle est
dtermine par le present Accord. La Com-

Recommandations relatives d l'chelonnement

des payements tout au cours de Vann&

quelque discussion s'lverait, au sein de la

Art. 25.Les Ministres des Finances attirent

l'attention de la Commission des Reparations

mission des Reparations aura pouvoir d'inter-

prter les dispositions de l'Accord par une

decision unanime, en ce qui concerne les Puissances allies. Au cas oh quelque diffrend on
Commission des Rparations ou entre les Paissances allies, au sujet de l'interprtation d'une
disposition quelconque du present Accord ou
de toute mesure d'application dudit Accord it

www.digibuc.ro

POL1TICA EXTERN A

prendre soit par la Commission, soit par toute

autre autorit, il devra en tre rfr l'arbitrage d'un arbitre unique, accept l'unanimite par les Dlgus it la Commission des
Reparations ; ou, faute d'accord, designer
par le President en exercice de la Cour permanente de Justice internationale.
Tout diffrend ou toute discussion avec les
tats-Unis d'Amerique qui pourraient se produire au sujet d'une interpretation du present
accord qui affecterait les revendications amricaines ou les droits des Etats-Unis d'Amrique, tels qu'ils sont determines par le present
accord, seront defer& un arbitre accept
la fois par les Etats-Unis d'Amrique et par

la Commission des Reparations statuant

597

Rserve relative aux droits et obligations de

l'Allemagne

Art. 27. Les dispositions du present accord conclu entre les Puissances intresses
aux reparations laissent entiers tous les droits
et toutes les obligations de l'Allemagne resultant des traits, conventions et arrangements
actuellement en vigueur.
Le PRESENT ACCORD, rdig en franas

et en anglais en un seul exemplaire, restera

depose dans les archives du Gouvernement
de la Republique Francaise, qui en dlivrera
des copies certifies conformes chacune des
Puissances signataires.
Pour Pinterprtation du present accord, les

deux textes francais et anglais feront galement foi 1).

Paris, 14 janvier 1925.

IV. CHESTIUNEA MINORITATILOR

ment transfrs, et h. quelque race, langue ou

TRATATUL DELA PARIS

religion qu'ils appartiennent;

CHAPITRE I

9 Decembrie 1919.

Traiteentre Les Principales Puissances

Allies et Associes et la R,ournanie 2)

LES TATS-UNIS D'AMERIQUE, L'EMPIRE BRITANNIQUE, LA FRANCE, L'I-

TALIE ET LE JAPON,

Principales Puissances allies et associes

d'une part ; et LA ROUMANIE d'autre part.

Considrant qu'en vertu des trait& auxquels les Principales Puissances allies et associes ont appose leur signature, de larges

accroissements territoriaux sont ou seront

obtenus par le royaume de Ronmanie ;
Considrant que la Rournanie a, de sa
propre volont, le dsir de donner de sres

Art. 1. La Roumanie s'engage ce que

les stipulations contenues dans les articles 2

it 8 du present Chapitre soient reconnues

comme lois fondamentales, ce qu'aucune
loi, aucun reglement ni aucune action off i-

cielle ne soient en contradiction ou en opposition avec ces stipulations et it ce qu'aucune

loi, aucun reglement ni aucune action officielle

ne prevalent contre elles 3).

Art. 2. Le Gouvernement roumain s'engage it accorder tous les habitants pleine
et entire protection de leur vie et de leur
libert sans distinctions de naissance, de nationalit, de langage, de race ou de religion.
Tons les habitants de la Roumanie auront
droit au libre exercice, tent public que priv,
de toute foi, religion ou croyance dont la

garanties de libert et de justice aussi bien

pratique ne sera pas incompatible aver l'ordre

public et les bonnes moeurs 4).

Roumanie qu'it ceux des territoires nouvelle-

sous mentionnsda Roumanie reconait comme

tous les habitants de l'ancien royaume de

Art. 3. Sous reserve des Trait& ci-de

1) S'au fcut deadreptul fn text corectratatele de pace si cu diferite acte interturile pentru care s'a incheiat un pro- nationale relative la chestiunile de nationatocol intre aceiasi, la Paris, la 22 Tanua- litate i minoritAti.
rie 1925. (Nota Red.).
3) St. Germain, art. 62, Trianon, art. 54
2) Adnotat de d-nii N. Lahovari, consi- Neuilly, art. 49, Lausanne, art. 37.
lier de legatie, si I. D. Condurachi, prim
4) St. Germain art. 63, Trianon, art. 55,
secretar, en articolele corespunztoare din .Neuilly art. 50, Lausanne, art. 38.

www.digibuc.ro

598

DOCUMENTE : C HE STIUNEA MIN ORITATIL OR

de plein droit et

sera repute valoir pour la femme et cello

des parents sera repute valoir pour les enmicilie, it la date de la mise en vigueur fants ges de moins de dix-huit ans.
Art. 5. La Roumanie s'engage n'apdu present Trait, sur tout territoire faisant
partie de la Roumanie, y compris les terri- porter aucune entrave l'exercice du droit
toires It elle transfer& par les Traits de d'option, prvu par les Traits conclus ou
paix avec l'Autriche et avec la Hongrie, ou conclure par les Puissances allies et assoles territoires qui pourront lui tre ultrieu- cies avec l'Autriche ou avec la Hongrie et
cette date permettant aux intresss d'acqurir ou non
rement transfrs, moins
laylite personne puisse se prevaloir d'une na- la nationalit roumaine.
ressortissants roumains,

s ns aucune formalit, toute personne do-

tionalit autre que la nationalit autrichienne

ou hongroise 1).

Art. 6. La nationalit roumaine sera

acquise de plein droit, par le seul fait de la

Toutefois, les ressortissants autrichiens ou naissance sur le territoire roumain, toute
hongrois, gs de plus de dix-huit ans, . personne ne pouvant se prvaloir d'une autre
auront la facult, dans les conditions pre- nationalit de naissance
Art. 7. La Roumanie s'engage reconvues par lesdits Traits, d'opter pour toute
autre nationalit qui leur serait ouverte. naitre comme ressortissants roumains, de
L'option du mari entrainera celle de la femme

et l'option des parents entrainera celle de

lours enfants ages de moins de dix-huit ans.
Les personnes ayant exerc le droit d'option ci-dessus devront, dans les douze mois
qui suivront, transporter leur domicile dans

l'Etat en faveur duquel elles auront opt.

Elles seront libres de conserver les biens
immobiliers qu'elles possdent sur le territoire roumain. Elles pourront emporter leur
biens meubles de toute nature. 11 ne leur
sera impose de co chef aucun droit de sortie.2)

Art 4.La Roumanie reconnait comme

ressortissants roumains, de plein droit et

plein droit et sans aucune formalit,

les

juifs habitant tous les territoires de la Roumanie et ne pouvant se prevaloir d'aucune

autre nationalit.
Art. 8. Tons les ressortissants roumains
seront gaux devant la loi et jouiront des
mmes droits civils et politiques sans distinc-

tion de race, de langage ou de religion.

La difference de religion, de croyance ou
de confession ne devra nuire aucun ressortissant roumain en ce qui concerne la jouis-

sance des droits civils et politiques, notamment pour l'admission aux emplois publics,
fonctions et honneurs ou l'exercice des differentes professions et industries.
11 ne sera dict aucune restriction contre

sans aucune formalit, les personnes de nationalit autrichienne ou hongroise qui sont
nes sur les territoires qui sont transfer& it le libre usage par tout ressortissant roula Roumanie par les Traits de paix avec main d'une langue quelconque soit dans les

l'Autriche et la Hongrie, ou qui pourront

lui tre ultrieurement transfrs, de parents

y &ant domicilis, encore qu'it la date de

la mise en vigueur du present Trait elles

n'y soient pas elles-mmes domicilies. Voir

Avis consultatif No. 7, srie B, du 15 Septembre 1923, de la Cour Permanente de Jus-

ti e Internationale.
Toutefois, dans les deux ans qui suivront
la mise en vigueur dtm present Trait, ces
personnes pourront declarer devant les autorits roumaines comptentes dans le pays
de leur r&id nce, qu'elles renoncent it, la
nationalit roumaine et elles cesseront alors

relations prives ou de commerce, soit en

matire de religion, de presse, ou de publications do toute nature, soit dans les reu-

nions publiques.
Nonobstant Ptablissement par le Gouvernement roumain d'une langue officielle, des
facilits raisonnables seront donnes aux
ressortisants roumains de langue autre que le
roumain pour l'usage de leur langue soit oralement, soit par crit devant les tribunaux 4).

Art. 9. Les ressortissants roumains ap-

partenant des minorits ethniques, de religion ou de langue, jouiront du mme traitement et des mmes garanties en droit et

d'tre considres comme ressortissants rou-

en fait que les autres ressortissants rou-

1) St. Germa'n art. 64, 70-78, Trianon,

art. 56, 61-64, Neuilly, art. 51, 39, 40, 44,
Laasanne, art. 30-36.
2) St Germain art. 78, Trianon art. 63,
Neuilly art. 45, Lausanne att. 33.

3) St. Germdn art. 65, Triaton art. 57,

Neuilly art. 52, Lausanne.
4) St. Germain art. 66, Trianon art. 58,
Neatly art. 53, Lausanne art. 33 al.

mains. A cet gard, la declaration du mari

mains. Ils auront notamment un droit gal

2, 3, 4.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

599

creer, diriger et contrler leurs frais des

institutions charitables, religieuses ou sociales, des coles et autres tablissements d'ducation, avec le droit d'y faire librement usage
de leur propre langue et d'y exercer librement

droit de signaler l'attention du Conseil

toute infraction ou danger d'infraction

leur religion 1).

appropries et efficaces dans la circonstance.

Art. 10.En matire d'enseignement pu-

blic, le Gouvernement roumain accordera

dans les villes et districts on reside une proportion considerable de ressortissants rou-

mains de langue autre que la langue rou-

maine des facilits appropries pour assurer

que dans les coles primaires, l'instruction
sera donne, dans leur propre langue, aux
enfants, de ces ressortissants roumains. Cette
stipulation n'empchera pas le Gouvernement
roumain de rendre obligatoire l'enseignement
de la langue roumaine dans lesdites coles.

Dans les villes et districts, on reside une

l'une quelconque de ces obligations, et que

le Conseil pourra prodder de telle fapn

et donner telles instructions qui paratront

La Roumanie agree, en outre, qu'en cas
de divergence d'opinion, sur des questions
de droit on de fait concernant ces articles
entre le Gouvernement roumain et l'une
quelconque es Principales Puissances inks
et associes ou toute autre Puissance, Membre

du Conseil de la Societe de Nations, cette

divergence sera considre comme un diffrend ayant un caractere international selon

les termes de l'article 14 du Pacte de la Societe de Nations. La Roumanie agree que

tout diffrend de ce genre sera, si l'autre

partie le demande, Mere It la Cour permanente de justice internationale. La decision

roumains appartenant des minorits ethni- de la Cour permanente sera sans appel et
proportion

considerable

de

ressortissants

ques, de religion ou de langue, ces minorits,

aura la mme force et valeur qu'une decision

cation, de religion ou de charit 2).

tion

se verront assurer une part equitable dans rendue en vertu de l'article 14 du Pacte 3),
le benefice et l'affectation des sommes, qui
Art. 13. La Rotimanie s'engage ne
ponrraient Etre attribues sur les fonds pu- conclure aucun trait, convention, ou acblics par le budget de l'Etat, les budgets cord, et A ne prendre aucune mesure qui
municipaux ou autres, dans un but d'du- Pempcherait de participer toute convenArt. 11. La Roumanie agree d'accorder,
sous le contrele de l'Etat roumain, aux
communauts des Szeckler et des Saxons, en
Transylvanie, l'autonomie locale, en ce qui
concerne les questions religieuses et scolaires.

Art. 12. La Roumanie agree que, dans

la mesure on les stipulations des articles precedents affectent des personnes appartenant

A des minorits de race, de religion ou de

langue, ces stipulations constituent des obligations d'intrt international et seront places sous la garantie de la Societe des Nations. Elles ne pourront etre modifies sans
l'assentiment de la majorit du Conseil de la
Societe des Nations. Les Etats-Unis d'Amexique, l'Empire Britannique, la France, l'Italie

et le Japon s'engagent ne pas refuser

leur assentiment toute modification desdits articles qui serait consentie en due

forme par une majorit du Conseil de la

Societe des Nations.

La Roumanie agree que tout membre du

Conseil de la Societe des Nations aura le

1) St. Germa n art. 68, Tria on, art. 59,
.NeAitly, art. 55, Lausanne, art. 41, al. 1,58
2) St. Ge 'main ait. 69, Tria Ion art.. 1.1
al. 5, Neuilly art. 4, La tsanhe art. 39, a.2.

gnrale qui pourrait tre conclue sous les auspices de la Societe des Nations en vue du traitement equitable du com-

merce des autres Etats au cours d'un- periode de cinq minks partir de la mise en
vigueur du present Trait&
La Roumanie s'engage galement tendre tous les Etats allies ou associs toute

faveur ou privilege qu'elle pourrait, au emirs

de la mme priode de cinq ans, accorder,

en matire douanire, A l'un quelconque des

Etats avec lesquels, depuis le mois d'aot

1914, les Etats allies ou associs ont t en

guerre, ou tt tout autre Etat qui, en vertu

de l'article 222 du Trait nvec l'Autriche,
aurait avec ces mmes tats (les arrangements douaniers spciaux ).

Art. 14. Jusqu' la conclusion de la conyention gnrale ci-dessus vise; la Roumanie

s'engage accorder le mme traitement

qu'aux navires nationaux ou aux navires
de la nation la plus favorise, aux navires
de tous les Mats allies et associs qui accord

dent un traitement analogue aux navires

roumains.

3) St. Germain, art. 69, Tria on, 60, Neuilly art. 57, La), aqme art. 44.
4) Conventiile dela Barcelona 1920, Geneva.

1923, Berna Iunie 1923.

www.digibuc.ro

600

DOCUMEIVTE : CHESTIUNEA MINORITATILOR

Par exception it cette disposition, le droit

est expressment reconnu la Roumanie
et it tout autre Etat alli ou associ de rser-

ver son trafic de cabotage aux navires na-

Art. 16. En attendant

la conclusion

d'une convention gnrale pour le rgime

international des voies d'eau, la Roumanie
s'engage appliquer aux portions du systme

fluvial du Pruth qui peuvent tre comprises

Art. 15.En attendant la conclusion, sur son torritoire ou qui en forment les fronsous les auspices de la Socit des Nations, tires, le rgime prcis() au premier parad'une convention gnrale destine it assurer graphe de l'article 332 et dans les articles
et h. maintenir la libert des communica- 333 b. 338 du Trait de paix avec l'Allemagne.
tions et du transit, la Roumaine s'engage
accorder, sur le territoire roumain, y comArt. 17. Tous les droits et privilges acpris les eaux territoriales, la libert de transit cord& par les articles prcdents aux Puisaux personnes, marchandises, navires, voi- sances allies et associes seront galement
tures, wagons et courriers postaux transi- acquis tous les Etats Membres de la Sotant en provenance ou destination de l'un cit des Nations.
quelconque des Etats alliis ou associs, et it
Le prsent Trait, rdig en franais, en
ti onaux.

leur accorder, en ce qui concerne les facilits,

charges, restrictions ou toutes affixes matieres,
un ttaitement au moins aussi favorable
qu'aux personnes, marchandises, navires, voi-

tures, wagons et courriers postaux de la

Roumanie ou de toute autre nationalit, ori-

gine, importation ou proprit qui jouirait

d'un rgime plus favorable.
Toutes les charges imposes en Roumanie
sur ce trafic en transit devront tre raisonna-

bles eu gard aux conditions de ce trafic.

Les merchandises en transit seront exemptes

anglais et en italien et dont le texte franais fera foi en cas de divergence, sera ratifi 2)

II entrera en vigueur en mme temp

que le Trait de paix avec l'Autriche.

Le &pat de ratification sera effectu

Paris.

Les Puissances dont le Gouvernement a

son sige hors d'Europe auront la facult de
se borner faire connatre au Gouvernement
de la Rpublique franaise, par leur repr-

de tous droits 'de douane ou autres. Des sentant diplomatique Paris, que leur ratarifs communs pour le trafic en transit it tification a t donne et, dans ce cas, elles
travers la Roumanie, et des tarifs communs

entre la Roumanie et un Etat alli ou as-

devront en transmettre l'instrument aussitt

que faire se pourra.

lettres de voiture directs seront tablis si

cette Puissance allie on associe en fait la

sera dress.

demande.

toutes les Puissances signataires une copie

certifie eonforme du prods-verbal de *fit
de ratification.

soci quelconque comportant des billets ou

La libert de transit s'tendra aux services

postaux, tlgraphiques on tlphoniques.

Il est entendu qu'aucun Etat alli ou

associ n'aura le droit de rclamer le bnfice de ces dispositions pour une partie quel-

conque de son territoire; dans laquelle un

traitement rciproque ne serait pas accord
en ce qui concerne le lame objet.
Si, au cours d'une priode de cinq ans,

partir de la mise en vigneur du prsent

Un prods-verbal de 601 de ratification

Le Gouvernement franais remettra

FAIT A, Paris, le neuf dcembre mil neuf

cent dix-neuf, en un seul exemplaire qui

restera dpos dans les archives du Gouvernement de la Rpublique Franaise et dont

les expeditions authentiques seront remises
chacune des Puissances signataires du
Trait.

Trait la convention gnrale ci-dessus prvue

n'a pas t conclue sous les auspices de la

Socit des Nations, la Roumanie aura,

quelque moment que ce soit, le droit de

Les Plnipotentiaires qui, par suite de leur

loignement momentan de Paris, n'ont pu
apposer leur signature sur le prsent Trait()

mettre fin aux dispositions du prsent article,

seront admis le faire jusqu'au 20 dcembre,

b. condition de donner un pravis de douze

mois au Secrtaire Gnral de la Socit

1919.

des Nations 1).

1) Ratifi par la Rcumanie le 26 septembre 1920.

2) Conventiile dela Barcelona 1920, Genova 1923, Berna, lunie 1923.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

2.

601

dispositions

CONVENTIA DELA ROMA

6 Apri lie 1922
CONVENTION ENTRE L'AUTRICHE, LA
HONGRIE. L'ITALIE, LA POLOG-NE, LA

ROUMANIE, LE ROYAUME SERBECROATE-SLOVENE ET LA, TCHECOSLOVA QUIE CONCERNANT LA

NATIONALITE

Art. 1. Les modes d'acquisition ou de

perte de la nationalit sont rgls par la loi

de chaque Etat.
Art.2. Dans les rapports entre les Hautes
Parties Contractantes la nationalit sera
prouve par un certificat dlivr par Pau-

des

conventions particulires

conclues ou conclure entre les Etats intresss notamment celles de la convention

entre l'Autriche et la Tchcoslovaquie signe
it Brno le 7 jnin 1920.

Art. 5. La prsente convention sera ra-

tifie le plus tt possible.

Chaque .ktat adressera sa ratification au
Gouvernement italien, par le soin duquel il

en sera donn avis tous les autres Etats

signataires.

Les ratifications resteront dposes dans

les Archives du Gouvernement italien.
La prsente convention entrera en vigueur,
pour chaque Etat signataire, dater du dpt
de sa ratification, et ds ce moment elle pren-

dra effet entre les Etats qui auront procd

au dpt de leurs ratifications.
En foi de quoi, les plnipotentiaires sus-

torit comptente selon la loi de chaque Etat,

nomms ont sign la prsente convention.

sus-dite. Le certificat indiquera la base lgale

vingt-deux, en francais et en italien, les deux

textes faisant galement foi, en un seul exem-

et vis par l'autorit dont relve l'autorit

de la nationalitk qu'il atteste. Chacune des
Hautes Parties Contractantes pourra cependant, chaque fois qu'elle le jugera ncessaire,
exiger que le contenu du certificat soit con-

firm par l'autorit centrals de l'Etat.

Art. 3. Les Hautes Parties Contractantes
s'engagent se notifier mutuellement la
liste des autorits comptentes dlivrer et
viser le certificat dont il est question it l'article prcdent.

Art. 4.En cas de contestation entre les

Hautes Parties Contractantes sur la nationalit attribuer, d'aprs les dispositions des

Trait& de St. Germain et de Trianon, lt un

ressortissant de l'ancien Empire autrichien
ou un ressortissant de l'ancien Royaume de

Hongrie, une Commission compose d'un

dlgu de chacune des Hautes parties Contractantes intresses et d'un Prsident lu
de commun accord par lesdites Parties, et en
cas de dsaccord par le Prsident de la Con-

fdration Helvtique parmi les ressortissants d'un Etat autre que les Parties Contractantes les &his fixs pour l'exercice
du droit d'lection ou d'option une fois chus
tranchera le diffrend. En cas de dsaccord
entre les dlgus, le prsident dcidera.
Les dcisions adoptes seront en tout cas
dfinitives.
Les dispositions ci-dessus ne portent
aucune atteinte aux dispositions et rgles des
Traitks de St. Germain et de Trianon et notamment aux dispositions des articles 81 et
230 du Trait de St. Germain et.des articles

65 et 213 du Trait de Trianon ni aux

Fait It Rome, le six avril mille neuf cent

plaire qui resters dpos dans les Archives
du Gouvernement du Royaume d'Italie et
dont les expditions authentiques seront remises chacun des Etats signataires.
3.

REZOLUTII

a) REZOLUTIA DELA BRUXELLES

dela 25 Octornvrie 1920

RESOLUTION adopte par le Conseil le 25

Octobre 1920, it Bruxelles (Cede rsolution
est ainsi concue).

Pour &fink les conditions dans lesquelles

le Conseil exercera les fonctions qui lui sont
attribues par le Pacte et par divers Trait&
pour la protection des Minorits, le Conseil
approuve la rsolution suivante qui sera insre dans son rglement intkrieur:
4.En vue de faciliter aux Membres du Conseil l'exercice de leurs droits et devoirs en ce
qui concerne la protection des Minorits, il
est dsirable que le prsident et deux membres
dsigns par lui, dans chaque cas, procdent
l'examen de toute ptition ou communication it la Socit des Nations ayant trait it une

infraction ou un danger d'infraction aux

clauses des traits pour la protection des Minorits. Cet examen aura lieu aussitt que la
ptition ou la communication en question

www.digibuc.ro

602

DOCUMENTE : CRESTIUNEA MINORITATILOR

aura t porte h. la connaissance des Membres

du Conseil.

La Commission a pris note du fait que,

jusqu'ici aucune ptition de Minorit n'a t

porte devant le Conseil par les comits prvus

par la rsolution du 25 octobre 1920. Tontofois, la Commission est d'avis que la procdure

prvue par cette rsolution pourra donner

des rsultats satisfaisants et qu'elle rpond
d'une fnon gnrale au &sir exprim dans
la proposition du professeur Gilbert Murray.

Le professeur Murray a dclar partager

cette manire de voir et il a retir sa proposition.
La Commission exprime son apprciation
stir la facon dont le Conseil, par sa rsolution
du 25 octobre 1920 a envisag d'avance et rsolu les questions souleves par la proposition
du Prof. Murray.
La Comission exprime au professeur Murray
toute sa satisfaction pour l'initiative qu'il

a bien voulu prendre dans cette question

et qui permet l'Assemble de prendre acte
de l'action dj entreprise par le Conseil.
Le 28 septembre 1921.

ne pas recourir h. la guerre contre tout Etat

qui s'y conformera.
2. Cette dclaration peut avoir soit un caractre particulier, soit un caractre gnral.

La dclaration d'un caractre particulier

est celle par laquelle un Etat accepte la juridiction de la Cour pour un ou plusieurs difkends dj ns.

La dclaration d'un caractre gnral est

celle par laquelle unEtat accepte la juridiction
de la Cour pour tous diffrends ns ou naitre

ou pour une ou plusieurs catgories de tels

diffrends. En signant une dclaration d'un

caractre gnral, tout Etat a la facult

d'accepter comme obligatoire, de plein
droit et sans convention spciale, la
juridiction de la Cour, conformment l'art.

36 du Statut, sans que cette acceptation

puisse, hors le cas de convention spciale,

tre oppose soit aux membres de la Socit
des Nations, soit aux Etats mentionns dans
l'annexe au Pacte qui ont sign ou qui signeront la disposition facultative prvue au
protocole additionnel du 16 Dcembre 1920.

3. L'original des dclarations faites aux

termes de la prsente rsolution est conserv

par le greffier de la Cour qui en transmet, selon

4.

b),REZOLUTIA DELA GENEVA

dela 17 Maiu 1942
RSOtUTION EN DATE DU 17 MAI 1922

par laquelle

Cmseil de la Socit des

,Nations lors de Sa 18-me Session, a Mgt&
en excution de l'alihti 2 de Particle a 33
du stalut, les conditions a aquelles la Cour
le

est ouverte a ix tats wares que les membres

de 'a Socit des Nations ou ceux mentionns

l'a inexe du Pacte.

Le Conseil de la Socit des Nations,
En vertu des pouvoirs qui lui ont t con-

frs par l'article 35, par. 2, du Statut de la

Cour Permanente de Justice Internationale,
et aux termes des dispositions dudit article,
dcide:
1. La Cour Permanente de Justice Interna-

la procdure adopte par la Cour, des exemplaires certifis conformes it tous les membres

de la Socit des Nations ou aux Etats men-

tionns dans l'annexe au Pacte, ainsi

tous autres Etats que la Cour dsignera, et au

Secrtaire Gnral de la Socit des Nations.
4. Le Conseil de la Socit des Nations se
rserve le droit d'annuler ou d'amender tout
moment la prsente rsolution par une autre,
dont la Cour recevra communication. Ds la
rception de cette communication par le greffier de la Cour, et dans la mesure dtermine

par la nouvelle rsolution, les dclarations

existantes, cessent d'tre en vigueur, sauf en

ce qui concerne les diffrends dont la Cour se

trouvera dj saisie.
5. La Cour connat de toute question relative b.la validit ou l'effet d'une dclaration
faite aux termes de la prsente rsolution.

tionale est ouverte k tout Etat qui n'est pas

membre de lu Socit des Nations ou qui n'est

5.

pas mentionn dans l'annexe du Pacte de la

REZ OLUTII LE DELA GENEVA

dela 21 Sep'e nbrie 1922

Socit , aux conditions suivantes:

Cet Etat devra avoir dpos pralablement
au greffier de la Cour une dclaration par laquelleil actepte la juridiction de la Cour, conformment au Pacte de la Socit des Nations

et aux termes et conditions du Statut et du

rglement de la Cour, en s'engageant it excuter de bonne foi les sentences rendues et

RESOLUTIONS adopies par l'Assemble

dans sa tarce du jeadi, 21 seplembre
1922 (matin)

L'Assemble approuve le rapport de la

sixime Commission au sujet de la question

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

603

de la protection des minorits et prend, par runies pourraient tre raises it la disposition des Etats membres de la Societe
consequent, les resolutions suivantes:
1. Bien que dans des cas d'infractions s- s'ils le demandent.
rieuses aux Traits des Minorits, il soit ncessaire quo le Conseil conserve son plein
6.
droit d'agir directement, PAssemble reconnalt que dans les cas ordinaires le meilleur
REZOLUTIA DELA GENEVA
moyen pour la Societe des Nations d'entredela 5 geptemmie 1923
tenir de bonnes relations entre les diffrents
signataires des traits et les personnes apparLA RESOLUTION suivante, saumise par
tenant des minorits de race, de religion ou
de langue, places sous leur souveraint, est
d'avoir avec ces gouvernements des communications officieuses et bienveillantes. A cot
effet, l'Assemble suggre que le Conseil pour-

rait demander it avoir sa disposition un

personnel de secretariat plus nombreux.
2. En cas de divergence d'opinion sur des
questions de droit ou de fait, concernant les
situations des Trait& des Minorits entre le

gouvernement interesse et l'un quelconque

des Ptats membres du Conseil de la Societe
des Nations, PAssemble recommande aux

Membres du Conseil de faire appel, en vitant

tout dlai inutile, is, la decision de la Cour per-

manente de Justice internationale, conf ormment aux Trait& des Minorits, tant entendu que les autres formes de conciliation
prvues par le Pacte peuvent toujours tre
employees.

3. L'Assemble, tout en reconnaissant le

droit fondamental des minorits a tre proteges par la Societe des Nations contre toute
oppression, insiste sur le devoir qui incombe
aux personnes appartenant aux minorits de
race, de religion ou de langue de cooprer, en
citoyens loyaux, avec la nation laquelle ils
appatiennent maintenant.

le rapporlezer, est adopt& par le Conseil ap. es

l'introduction de deux modifications de re-

daction proposes par lord Robert Cecil et

M. Hanotaux.

oSe rfrant ses resolutions antrieures

relatives la pro &lure suivre en matike
de protection des minorits des 22 et 25 octobro 1920 et du 27 juin 1921, le Conseil de la

Societe des Nations, decide que:

1. Pour tre soumises it la procedure tablie par les resolutions du Conseil du 22 et du.

25 octobre 1920 et du 27 juin 1921, les petitions adresses it la Societe des Nations,
relatives a la protection des minorites:
a) Doivent avoir pour objet la protection
des minorits conformment aux traits ;
b) En particulier, elles ne doivent pas tre

presentees sous la forme d'une demande de

rupture des liens politiques entre la minorit
en question et l'Etat dont elle fait partie ;
c) Elles ne doivent pas maner d'une source
anonyme ou mal tablie ;
d) Elles doivent tre rdiges sans violence
de langage ;

Elles doivent contenir des informations

ou signaler des faits qui n'ont pas rcemment

fait l'objet d'une petition soumise it la procedure ordinaire.

Au cas o l'tat intresse soulverait, pour

4. L'Assemble exprime l'espoir que les
ttats qui ne sont lies vis--vis de la Societe une raison quelconque, des objections contre
des Nations par aucune obligation lgale en la recevabilit d'une petition, le Secrtaire
ce qui concerne les minorits, observeront general soumettra la question de recevabilit
cependant dans le traitement de leurs mino- au President du Conseil, qui pourra inviter
rites de race, de religion ou de langue, au deux autres Membros du Conseil it l'assister
moins le lame degr de justice et de tolerance dans l'examen de cette question. -Si l'Etat
qui est exig par les Trait& et selon l'action intress le demande, cette question de procedure pourra tre inscrite l'ordre du jour
permanente du Conseil.

5. Le Secretariat general, charge de runir

du Conseil.
2. La prolongation du dlai de deux mois
prvu par la resolution du 27 juin 1921 pour

non seulement assister le Conseil dans l'examen

les observations du gouvernement intress

au sujet des petitions pourra are autorise
par le President du Conseil, si l'Etat intress

des informations concernant la facon dont

sont executes les Trait& des Minorits, doit
des plaintes concernant les infractions it ces
traits, mais doit aussi aider le Conseil se
rendre compte de la fwin dont les personnes
appartenant it des minorits de race, de religion ou de langue remplissent leurs devoirs

envers leurs Etats. Les informations ainsi

le demande et si les circonstances semblent le

rendre ncessaire.
3. La communication aux Membres de la

Societe des petitions ainsi que des observa-

www.digibuc.ro

604

nocumENTE: CHESTIUNEA MINORITATILOR

tions (s'il y en a) du gouvernement intress,

conformment it la rsolution du 27 juin 1921,
sera restreinte aux Membres du Conseil. Elle
pourra are faite aux Membres de la Societe

ou au public en gnral, la demande de

l'Etat intress ou en vertu d'une rsolution
porte cet effet yar le Conseil ayant t
dement saisi.
<4. L'examen des ptitions et des observations (s'il y en a) des gouvernements intresss par le President et deux autres Membres
du Conseil, conformment A la rsolution du
25 octobre 1920, aura pour seul objet de con-

stater ventuellement qu'il y a lieu, pour un

ou plusieurs des Membres du Conseil de signaler A l'attention du Conseil une infraction
ou un danger d'infraction it l'une quelconque
des stipulations pour la protection des minorits. Le droit appartenant tous les Membres du Conseil de signaler it l'attention de
celui-ci une infraction ou un danger d'infraction reste entier.
<45. La prsente rsolution sera porte la
connaissance des gouvernements qui ont

sign() des traits ou fait des dclarations au

sujet de la protection des minoritss.

V. CHESTIUNEA STRIIITORILOR

ANNEXE

CONVENTION
CONCERNANT LE REGIME DES
DETROIT S

signe le 24 Juillet 1923

RE GLES POUR LE PASSAGE DES

NAVIRES ET AERONEFS DE COMMERCE ET DES RATLMENTS ET ARRONEFS

DE GUERRE DANS LES DETROITS

EM PIRE BRITANNIQUE, LA FRANCE,

L'ITALIE, LE JAPON, LA BULGARIE,

LA GRECE, LA ROUMANIE, LA RUSSIE,
L'ETAT SERBE- CRO ATE- SLOVENE ET

LA TURQUIE

1.

Narires de commerce, y compris les umpireshdpitaux, yachts et bateaux de pche, ainsi que
les aroneis non militaires
a) En temps de paix:
Complte libert de navigation et de pas-

Soucieux d'assurer dans les Dtroits

sage, de jour et de nuit, quels que soient
toutes les nations la libert de passage et le pavilion el le chargement, sans aucune forde navigation entre la Mer Mditerrane et
la Mer Noire, conformment au principe con-

sacr par l'Article 23 du Trait de Paix

en date de ce jour,

Et considrant que le maintien de cette

libert est ncessaire A la paix gnrale et

malit, taxe ou charge quelconques, sous rserve des dispositions sanitaires internationales et si ce n'est pour services directe-

ment rendus, telles que taxes de pilotage,

phares, remorquage ou autres de memo na-

ture, et sans qu'il soit port atteinte aux

au commerce du monde,
droits exercs a cet gard par les services et
Ont rsolu de conclure une Convention 5, entreprises actuellement concds par le
c et effet.
Gouvernement turc.
Pour faciliter la perception de ces droits,
Art. 1.Les Hautes Parties Contractantes
sont d'accord pour reconnaltre et dclarer le les navires de commerce franchissant les Dprincipe de la libert de passage et de naviga- troits devront signaler aux postes indiqus
tion par mer et dans les airs dens le dtroit par le Gouvernement turc, leur nom, leur
des Dardanelles, la Mer de Marmara et le nationalit, leur tonnage et leur destination.
Le pilotage reste facultatif.
Bosphore ci-aprs compris sous la &nomination gnrale de Dtroitsc
b) En temps de guerre, la Turquie restant
Art. 2. Le passage et la navigation des neutre:
navires, et aronefs de guerre dens les D troComplte libert de navigation et de pasits, en temps de guerre, seront dornavant sage, de jour et de nuit, dans les mmes
rgls par les dispositions de l'Annexe ci- conditions que ci-dessus. Les droits et dejointe.
voirs de la Turquie, comme Puissance neutre,

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

ne sauraient l'autoriser prendre aucune

605

Pour permettre l'observation de la prsente

mesure susceptible d'entraver la navigation regle, la Commission des Dtroits prvue

dans les Dtroits, dont les eaux et Patmos- l'Article 10 demandera chaque Puissance
phere doivent rester entierement libres, en riveraine de la Mer Noire, le 1-er janvier
temps de guerre, la Turquie tant neutre, et le 1-er juillet de chaque anne, le nombre
aussi bien qu'en temps de paix.
de cuirasses. de croiseurs de bataille, de bi-.
Le pilotage reste facultatif.
timents porte-avions, de croiseurs, de destroyers, de sous-marins ou de tous autres
c) En temps de guerre, la Turquie tant bel- types de btiments ainsi que d'aronefs naligrante:
vals, qu'elle possede en Mer Noire, en diLibert de navigation pour les navires neu- stinguant les btiments arms des btiments
tres et les aronefs non militaires neutres,
effectifs rcluits, en reserve, en reparations
si le navire ou l'aronef n'assistent pas l'en- ou modification.
nemi notamment en transportant de la conLa Commission des Dtroits informera alors
trebande, des troupes ou des ressortissants les Puissances intresses du nombre de cuiennemis. La Turquie aura le droit de visitor rasses, croiseurs de bataille, 'Aliments portelesdits navires et aronefs, et, A cette fin, avions, croiseurs, destroyers, sous-marins, ales aronefs devront atterrir ou amerrir dans ronefs et ventuellement d'units d'autres
telles zones qui seront fixes et amnages types, que comprend la force navale la plus
cet effet par la Turquie. 11 n'est pas port forte dans la, Mer Noire; en outre, tout chan-

atteinte aux droits de L Turquie d'appli- gement resultant soit. de Pentre en Mer
quer aux navires ennemis les mesures ad- Noire, soit de la sortie de la Mer Noire,
mises par le droit international.
La Turquie aura pleine facult de prendre
telles dispositions qu'elle jugera ncessaires
pour empecher les navires ennemis d'utiliser
les Dtroits. Toutefois, ces dispositions ne

seront pas de nature it interdire le libre

passage des navires neutres, et, A cet effet,

la Turquie s'engage fournir ceux-ci les
instructions ou pilotes ncessaires.
2

&laments de guerre, y compris les navires

auxdiaires, les transports de troupes, les &laments porte-avions et aronef s militaires

d'un btiment appartenant ladite force sera

immdiatement port A la connaissance des
Puissances intresses.
Le nombre et le type des btiments arms

seront seuls pris en consideration pour le

calcul d'une force navale faire passer par
les Dtroits tt destination de la Mer Noire.
b) En temps de guerre, la Turquie tant
neutre:

COmplte libert de passage de jour et de

nuit, quel que soit le pavillon, sans aucune
formalit, taxe ou charge quelconques, sous
les memos limitations que celles prvues au
paragraphe 2 a).
Toutefois, ces limitations ne sont pas ap-

a) En temps de paix:
plicables aux Puissance's belligrantes au preComplete libert de passage de jour et de judice de leurs droits de belligrants en Mer
nuit, quel que soit le pavilion, sans aucune Noire.
Les droits et devoirs de la, Turquie comme
formalit, taxe ou charge quelconque, mais
sous les reserves ci-apres concernant le total Puissance neutre ne sauraient l'autoriser
des forces.
La force maxima qu'une Puissance pourra

fake passer par les Dtroits A destination

-de la Mer Noire ne dpassera pas cello de
la flote la plus forte appartenant aux Puissances riveraines de la Mer Noire et existant
dams

cette mer au moment du passage;

toutefois, les Puissances se rservent le droit

,d'envoyer en Mer Noire, en tout temps et

.en toute circonstance, une force n'excdant
pas trois btiments dont aucun ne dpassera
10.000 tonnes.

Aucune responsabilit n'incombera A la

Turquie en ce qui concerne le nombre des
btiments qui traversent les Dtroits.

prendre aucune mesure susceptible d'entraver

la navigation dans les Dtroits, dont les

eaux et l'atmosphere doivent rester entirement libres, en temps de guerre, la Turquie

tant neutre, aussi bien qu'en temps de paix.
II sera interdit aux btiments de guerro
et aronefs militaires des belligrants de pro-

dder h. aucune capture, d'exercer le droit

de visite et de se livrer aucun autre acte
d'hostilit dans les Dtroits.

En ce qui concerne le ravitaillement et

les reparations, les btiments de guerre se-

ront rgis par les dispositions de la Convention XIII de la Haye 1907, concernant
la neutralit maritime.

www.digibuc.ro

606

DOCTJMENTE : CHEST1UNEA STRiMTORILOR

En attendant la conclusion d'une Convention internationale tablissant les regles do

neutralit pour les atronefs, les aronefs militaires jouiront dans les Dtroits d'un traitement analogue a celui accord aux bti.ments de guerre par la Convention XIII de
la Haye 1907.
c) En temps de guerre, la Turguie giant
belligrante:

Complete libert de passage pour les btiments de guerre neutres sans aucune formalit, taxe ou charge quelconques, mais
sous les mmes limitations que celles prvues

au paragraphe 2 a).

sur le littoral ou d'amerrir dans les eaux

territoriales de la Turquie.

4
Limitation de la dure de passage des bei(iments
de guerre

En aucun cas les !Aliments de guerre en

transit dans les Dtroits ne devront, sauf

en cas d'avaries ou de fortune de mer, y
sjourner au deli du temps qu'il leur est
ncessaire pour effectuer leur passage, y compris la dure du mouillage pendant la nuit si

la scurit de la navigation l'exige.

Les mesures prendre par la Turquie pour

empcher les btiments et aronefs ennemis

d'utiliser les Dtroits ne seront pas de nature A, interdire le libre passage des bidments et aronefs neutres et cet effet la
Turquie s'engage fournir auxdits btiments

et aronefs les instructions ou pilotes ncessaires.

Les aronefs qnilitaires neutres effectueront le passage des Dtroits leurs risques
et perils et seront soumis au droit d'enqute
quant leur caractre. A cette fin, les aronefs devront atterrir ou amerrir dans telles
zones qui seront fixes et amnages cet
effet par la Turquie.
3
a) Les sous-marins des Puissances en &at
de paix avec la Turquie ne devront traverser
les Dtroits qu'en surface ;

h ) Le commandant d'une force navale

trangere venant soit de la Mditerrane,
soit de la Mer Noire, communiquera, sans
avoir s'arrter, une station de signaux
Pentre des Dardanelles on du Bosphore
le nombre et le nom des !Aliments sous ses
ordres- qui doivent entrer dans les Dtroits.
La Turquie fera connatre ces stations de
signaux, et jusqu' ce que cette notification

soit faite, la libert de passage dans les

Dtroits pour les !Aliments de guerre &rangers n'en subsistera pas moins, Pentre dans

les Dtroits ne devant pas tre retarde.

c) L'autorisation pour les aronefs militakes non militaires (le survoler les Detroits dans les conditions prvues par les
prsentes regles, implique pour lesdits aronefs:

1. La libert de survoler une bande de

territoire de cinq kilometres au-dessus de
cheque ct des parties resserres des Detroits ;

2. La facult, en cas de panne, d'atterrir

&lour dans les ports des Dtroits et de la

Mer Noire
a) Les paragraphes 1, 2 et 3 de la prsente
Annexe s'appliquent au passage des navires,

btiments de guerre et aronefs au travers

et au-dessus des Dtroits et ne portent pas
atteinte au droit de la Turquie d'dicter tels
rglements qu'elle jugera ncessaires, en ce
qui concerne le nombre des 'Aliments de
guerre et aronefs militaires d'une mme
Puissance, qui

pourront visiter simulta-

nment les ports et les aerodromes turcs

ainsi que la dure de leur sjour ;
b) Les Puissances riveraines de la Mer
Noire auront le mme droit en ce qui concerne leurs ports el leurs aerodromes;
c) Les 'Aliments lgers, que les Puissances
actuellement reprsentes la Commission eu-

ropenne du Danube entretiennent comma

stationnaires aux embouchures de ce fleuve
et jusqu'it Galatz, s'ajouteront ceux prvus
au paragraphe 2 et pourront etre remplacs
en cas de besein.
6
Dispositions spciales relatives la protection
sanitaire

Les btiments de guerre ayant bord des

cas de peste, de cholera ou de typhus, ou
en ayant eu depuis sept jours, ainsi que les
!Aliments ayant quitt un port contamine
depuis moins de cinq fois 24 heures, devront

passer les Dtroits en quarantaine et appliquer par les moyens du bord les mesures
prophylactiques ncessaires pour viter toute
possibilit de contamination des Dtroits.
Il en sera de mme des navires de commerce.

ayant bord un mdecin et passant en droiture les Dtroits sans faire escale ou rompre
charge.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

Les navires de commerce n'ayant pas de

mdecin it, bord devront, avant de pntrer

dans les Dtroits, mkne s'ils n'y doivent

pas faire escale, satisfaire aux prescriptions
sanitaires internationales.
Les btiments de guerre et les navires de
commerce touchant dans un des ports des

Dtroits, seront soumis dans ce port aux

prescriptions sanitaires internationales qui y
sont applicables.

Art. 3.En vue de maintenir libres de

toute entrave le passage et la navigation

dans les Dtroits, les mesures stipules aux

Articles 4 it 9 seront appliques i leurs eaux

et rives, ainsi qu'aux iles qui s'y trouvent

ou qui les avoisinent.
Art. 4. Seront dmilitarises les zones et

Iles dsignes ci-aprs:

607

Il appartiendra aux Gouvernements repr-

sent& daft cette Commission de pourvoir

aux indemnits, auxquelles pourront avoir
droit leurs reprsentants respectifs.
Tous frais gnraux auxquels donnera lieu
le fonctionnement de la Commission seront,

par parts gales, supports par les Puissances reprsentes.

Art. 6. Sous rserve des dispositions

de l'Article 8 concernant Constantinople, il
ne devra y avoir, dans les zones et iles dmiliturises, aucune fortification, aucune installation permanente d'artillerie, d'engins
d'action sous-marine autres que les bitiments
sous-marins, ni aucune installation d'aronautique militaire, ni aucune base navale.
Aucune force arme ne devra y stationner
en dehors des forces de police et de gendarmerie qui sont ncessaires au maintien de

1. Les deux rives du dtroit des Darda- l'ordre, et dont l'armement ne comportera
que le revolver, le sabre, le fusil et quatre
fusils mitrailleurs par cent hommes i l'exchision de toute artillerie.
Dans les eaux territoriales des zones et
Gallipoli et rgion au Sud-Est d'une ligne Iles dmilitarises, il ne devra y avoir aucun
partant d'un point du golfe de Xros situ i engin d'action sous-marine, autre que les

nelles et du dtroit du Bosphore sur l'tendue

des zones dlimites ci-dessous (voir la carte
ci-jointe):
Dardanelles: Au Nord-Ouest, presqu'ile de
4 kilomtres Nord-Est de Bakla-Burnu aboutissant sur la Mer de Marmara A. Kumbaghi

btiments sous-marins.

Nonobstant les alinas qui prcdent, la

Turquie gardera le droit de faire passer en
transit ses forces armes dans les zones et
Iles dmilitarises du territoire turc, ainsi
et une ligne trade h. 20 kilomtres de la quo dans leurs eaux territoriales o la flotteeke, partant du cap Eski-Stamboul en face turque aura le droit de mouiller.
de Tenedos et aboutissant sur la Mer de
En outre, en ce qui concerne les Dtroits,
Marmara en un point de la c8te situ imm- le Gouvernement turc aura la facult de
diatement au Nord de Karabigha.
faire observer, au moyen d'avions ou de
Bosphore (sans prjudice du rgime par- ballons, la surface et le fond de la mer. Les
ticulier de Constantinople, Art. 8): A l'Est, aronefs turcs pourront toujours survoler les
zone s'tendant jusqu' une ligne trade i eaux des Dtroits et les zones dmilitarises
15 kilomtres de la ate orientale du Bos- du territoire turc et y atterrir ou amerrir
phore ;
partout en toute libert.
et passant au Sud de Kayak (cette localit
exclue);
Au Sud-Est, rgion comprise entre la cte

A l'Ouest, zone s'tendant jusqu' une ligne

trade it 15 kilomtres de la dote occidentale
du Bosphore.
2. Toutes les Iles de la Mer de Marmara,
sauf l'ile d'Emir-Ali-Adasi.

3. Dans la Mer Ege, les iles de Samothrace,

Lemnos, Imbros, Tenedos et les iles aux

Lapins.

La Turquie et la Gr8ce pourront galement,

dans les zones et iles dmilitarises et dans

leurs eaux territoriales, effectuer les mouvements de personnel ncessits par l'instruction, hors de ces zones et iles, des hommes
qui y seront recruts.
La Turquie et la Gr8ce auront la libert

d'organiser, dans lesdites zones et iles de

Art. 5. Une Commission compose de leurs territoires respectifs, tout systme d'ob-

quatre membres respectiveffient nomms par

les Gouvernements de la France, de la Grande-

Bretagne, de l'Italie et de la Turquie, se

runira dans les quinze jours aprs la mise

en vigueur de la prsente Convention pour
fixer sur place les limites des zones pt.&

vues it l'Article 4-1.

servation et de communications tlgraphiques, tlphoniques et optiques. La Grce

pourra faire passer sa flotte dans les eaux
territoriales des iles grecques dmilitarises,
mais ne pourra user de ces eaux comme base

d'oprations contre la Turquie ou pour une

( oncentraticn na N ale ou militaire dans ce but.

www.digibuc.ro

608

DOCUMENTE CHESTIUNEA STRAMTOHILOR

Art. 7. Aucun engin d'action sous marine, autre que les batiments sous marins,
ne pourra etre installe clans los eaux de la
Mer de Marmara.
Le Gouvernement turc n'installera ni dans

la region cetire europenne de la Mer de

Marmara, ni dans la partie de la region

cetiere d'Anatolie situe it l'Est de la zone

demilitarise du Bosphore, jusqu'it Daridje,
aucune batterie permanente de canons ou
de lance-torpilles, susceptible d'entraver le
passage des Dtroits.
Art. 8. A Constantinople, y compris ici
Stamboul, Pra, Galata, Scutari ainsi que
les lies des Principes, et dans ses environs
immdiats, une garnison de 12.000 hommes
au maximum pourra etre stationne pour les

besoins de la capitale. Un arsenal et une

base navale pourront etre maintenus Constantinople.

Art. 9. Si, en cas de guerre, la Turquie

ou la Grece, usant de leur droit de Puissances
belligrantes, taient amenes it apporter des

modifications l'tat de demilitarisation

prvu ci-dessus, elles seraient tenues de r-

tablir, des la conclusion de la paix, le regime prvu par la prsente Convention.

Art. 10.-11 sera institue it Constantinople une Commission internationale, compose

comme il est dit l'Article 12, qui prendra

le titre de Commission des Detroits.
Art. 11. La Commission exercera ses
attributions sur les eaux des Dtroits.
Art. 12. La Commission sera compose,
sous la prsidence d'un reprsentant de la
Turquie, de reprsentants de la France, de
la Grande Bretagne, de l'Italie, du Japon,
de la Bulgarie, de la Grece, de la Roumanie,
de la Russie et de l'Etat Serbe-Croate-Slovene, en tant que Puissances signataires de la
prsente convention et au fur et it mesure de
la ratification de celle-ci par ces Puissances.
L'adhsion A la prsente Convention compor-

tera pour les Etats-Unis le droit d'avoir egalement un reprsentant dans la Commission.
Le meme droit sera reserve dans les memes
conditions, aux Etats indpendants rive-

rains de la Mer Noire nonmentionnes dans

le premier alina du present Article.
Art. 13.-11 appartiendra aux Gouverne-

Art. 14. La Commission sera charge de

s'assurer que sont dement observes les dispositions concernant le passage des batiments
de guerre et aronefs militaires, dispositions
faisant l'objet des paragraphes 2, 3 et 4
de l'Annexe jointe l'Article 2.
Art. 15. La Commission des Dtroits
exercera sa mission sous les auspices de la
Societe des Nations, it laquelle elle adressera chaque anti& un rapport rendant compte
de l'accomplissement de sa mission et fournissant, par ailleurs, tous renseignements

utiles au point de vue du commerce et de

la navigation; it cet effet, la Commission
se mettra en relations avec les services du
Gouvernement turc s'occupant de la naviga-

tion dans les Dtroits.

Art. 16. II appartiendra it la Commissial
d'laborer les rglements qui seraient tikessakes it l'accomplissement de sa mission.
Art. 17. Les dispositions de la prsente

Convention ne porteront pas atteints au

droit de la Turquie de faire circuler libre-

ment sa flotte dans les eaux turques.

Art. 18. Dsireuses que la demilitarisation des Dtroits et des zones avoisinantes
ne devienne pas, au point de vue militaire,
une cause de danger injustifie pour la Turquie et que des actes de guerre ne viennent
pas mettre en peril la libert des Dtroits
ou la securit des zones dmilitarises, les
Hautes Parties Contractantes conviennent des
dispositions suivantes:

Si line violation des dispositions sur la

libert de passage: une attaque inopine, ou

quelque acte de guerre ou menace de guerre

venaient a mettre en peril la libert de la

navigation des Dtroits ou la scurit des
zones demilitsrises, les Hautes Parties Con-

tractantes, et dans tous les cas, la France,

la Grande-Bretagne, l'Italie et le Japon les
empecheront conjointement par tous les
moyens que le Conseil de la Societe des Nations dcidera cet effet.

Des que les actes ayant motive l'action

prvue par l'alinea qui precede, auront pris
fin, le statut des Dtroits, tel qu'il est regle
par les dispositions de la prsente Convention, sera de nouveau strictement appliqu.

ments represent& A la Commission de pour-

La prsente dtsposition, qui constitue une

ront supportes par lesdits Gouvernements

dans la proportion fixe pour la rpartition
des frais de la Societe des Nations.

obligations que les Hautes Parties Contrac-

voir aux indemnits auxquelles pourront partie integrante de celles qui sont relatives
avoir droit leurs reprsentants. Toutes de- it la demilitarisation et it la libert des Depenses supplmentaires de la Commission se- troits, ne porte pas atteinte aux droits et
tantes peuvent avoir en vertu du Pacte de

la Societe des Nations.

www.digibuc.ro

POLITICA BITERNA

Art. 19. Les Hautes Parties Contractantes feront tous leurs efforts pour amener les

Puissances non signataires adhrer A la

prsente Convention.

Cette adhesion sera signifie, par la voie

diplomatique, au Gouverneinent de la Rpublique Franaise et par celui-ci tous les
Ptats signataires ou adherents. Elle portera
effet A dater du jour de la signification au
Gouvernement franais.

Art. 20.

La prsente Convention sera

ratifie.
Les ratifications en seront dposes A. Paris

aussitt quo faire se pourra.

Elle entrera en vigueur dans les lames

conditions que le Trait de Paix en date
de ce jour ; pour les Puissances non signatai-

609

res de ce Trait, qui A ce moment n'auraient

pas encore ratifi la prsente Convention,

celle-ci entrera en vigueur au fur et mesure du dp6t de leurs ratifications, qui sera
notifi aux autres Puissance3 contractantes
par le Gouvernement de la Rpublique Franvaise.

EN FOI DE QUOI, les Plnipotentiaires

susnomms ont sign la prsente Convention.

FAIT A. Lausanne, le 24 juillet 1923, en

un seul exemplaire qui sera dpos dans les
archives du Gouvernement de la Rpublique

Franaise, lequel en remettra une expdition authentique chacune des Puissances

contractantes.

VI. CHESTIUNEA DUNAREI

CONVENTION TABLISSANT

LE STATUT DEFINITIF DU DANUBE

La Belgique, La France, La Grande Breta-

r,ne, La Grce, L'Italie, La Roumanie, Le

Ces dispositions doivent s'entendre sous

rserve des stipulations contenues dans les
articles 22 et 43 de la prsente Convention.
Art. 2. Le rseau fluvial internationalis

mentionn k l'article prcdent est com-

Royaume des Serbes, Cnates, Slovnes et La pos de:

La Morava et la Thaya dams la partie de
Tdco-Slovaquie.
leur cours constituant la frontire entre
Voulant dterminer d'un commun accord. l'Autriche et la Tchco-Slovaquie;
conformment aux stipulations des Traits
La Dram depuis Bares;
de Versailles, de Saint-Germain, de Neuilly
La Tisza depuis l'embouchure du Szamos;
et de Trianon, les rgles gnrales suivant
Le Maros depuis Arad.

lesquelles sera assure d'une manire dfiLes canaux latraux ou chenaux qni senitive la libre navigation du Danube inter- raient tablis, soit pour doubler ou amnational,
liorer des sections naturellement navigables
Ont dcid de conclure une Convention A, dudit rseau, soit pour reunir deux sections
cet effet.
naturellement navigables d'un de ces mmes
cours d'eau.
I. R4qime gn)al du Danube
Att. 1 La libert de la navigation et l'Art. 1. La navigatien du Danube est galitk entre les pavillons sont assures par
libre et ouverte tous les pavillons dans des deux Commissions distinctes, savoir la Com-

conditions d'galit complte sur tout le

cours navigable du fleuve, c'est-A-dire entre

mission europenne du Danube, dont la comp&

tence, telle qu'elle est dtermine au Chapitre

Ulm et la mer Noire, et sur tout le rseau II, s'tend sur la partie du fleuve dite Dafluvial internationalis ainsi qu'il est deter- nube maritime, et la Commission internatiomin . l'article suivant, de telle sorte qu'au- nale du Danube, dont la comptence, telle
cune distinction no soit faite, au dtri qu'elle est dtermine au Chapitre III,
ment des ressortissants, des biens et du-pa- s'tend sur le Danube fluvial navigable, ainsi
villon d'une Puissance quelconque, entre que sur les voies d'eau &darks internatioceux-ci et les ressortissants, les biens et le nales par l'article 2.
pavillon de l'Etat riverain lui-mme ou de
II. Danube Mwritime
l'Etat dont les ressortissants, les biens et le
pavilion jouissent du traitement le plus faArt. 4. La Commission europenne du
vorable.
Danube est compose provisoirement des

www.digibuc.ro

610

DOCUMENTE : CHESTIUNEA DUNAREI

Reprsentants de la France, de la Grande- mission internationale veille ce qu'aucun

Bretagne, de l'Italie et de la Roumanie, A, obstacle quelconque ne soit mis, du fait
d'un ou de plusieurs tats, it la libre naviraison d'un Dlgu par Puissance.
Toutefois, tout ttat europen qui justifiera gation du fleuve, ce que, tant pour le pasl'avenir d'intrets commerciaux maritimes sage que pour l'usage des ports, de leurs
et europens suffisants aux embouchures du installations et de leur outillage, les ressorDanube pourra, sur sa demande, etre admis tissants, les biens et les pavilions de toutes
it se faire reprsenter dans la Commission sur

les Puissances

soient trait& sur le pied

une decision unanime prise par les Gouvernements qui y sont eux-memes reprsents.
Art. 5. La Commission europenne exerce

d'une complete egalit et, d'une maniere

bouchures.

tablit le programme general des grands tra-

gnrale, ce qu'aucune atteinte ne soie

porte au caractere international que les

les pouvoirs qu'elle avait avant la guerre. Traits ont assign au rseau internationaII n'est rien change aux droits, attribu- lise du Danube.
tions et immunits qu'elle tient des Trait&
Art. 11. Sur la base des propositions et
Conventions, Actes et Arrangements inter- des projets qui lui sont present& par les
nationaux relatifs au Danube et A ses em- ttats riverains, la Commission internationale
Art. 6. La competence de la Commission
europenne s'tend, dans les lames conditions que par le pass et sans aucune modification A ses limites actuelles, sur le Danube
maritime, c'est-A-dire depuis les embouchures

du fleuve jusqu'au point o commence la

competence de la Commission internationale.
Art. 7. Les pouvoirs de la Commission

europenne ne pourront prendre fin que par

l'effet d'un arrangement international conclu
par tous les tats represent& A la Commission.

Le sigt lgal de la Commission demeure

fix Galatz.
Danube fluvial
Art. 8. La Commission internationale du

Danube est compose, conformment aux

articles 347 du Trait de Versailles, 302 du
Trait() de Saint-Germain, 230 du Trait de

Neuilly et 286 du Trait de Trianon, par

deux Reprsentetts des "tats allemands
riverains, un Reprsentant de chacun des
autres tats riverains et un Reprsentant de

chacun des autres Ftats non-riveraiis represent& it la Commission europeenne du

Danube ou qui pourraient Petre l'avenir.

Art. 9. La Competence de la Commission
internationale s'tend sur la partie du Danube comprise entre Ulm et Braila et sur

le rseau fluvial declare international en

vertu de l'article 2.

vaux d'amlioration qui doivent etre entrepris dans l'intrt de la navigabilit du

rseau fluvial international et dont l'excution peut etre chelonne sur un priode
de plusieurs annes.
Le programme annuel des travaux courants
d'entretien et d'amlioration du rseau fluvial

est labor par chaque ttat riverain, pour

ce qui concerne son domaine territorial, et
communiqu A, la Commission, qui apprciera

si ce programme est conforme aux exigences

de la navigation; elle pourra le modifier si

elle le juge utile.
Dans toutes ses decisions, la Commission
tiendra compte des intrets techniques, conomiques et financiers des tats riverains.
Art. 12. Les travaux compris dans ces

deux programmes seront executes par les

ttats riverains dans les limites de leurs frontikes respectives. La Commission s'assurera

de l'execution des travaux et de leur conformit avec le programme oil ils sont prvus.

Dans le cas o un ttat riverain ne serait

pas en mesure d'entreprendre lui-mme les

travaux qui sont de sa competence territo-

riale, cet Ftat sera tenu de les laisser executer par la Commission internationale ellemme dans les conditions qu'elle determiners, et sans qu'elle puisse en confier l'excution A, un autre ttat, sauf en ce qui concerne les parties du rseau fluvial formant

Aucune voie d'eau, autre que celles qui

sont mentionnes k l'article 2, ne pourra
tre place sous la competence de la Com-

frontire. Dans ce dernier cas, la Commission

dterminera les modalits de l'excution des

mission internationale sans le consentement

unanime de ladite Commission.

spciales des Traits.

sur le rseau fluvial places sous sa competence, et dans la limite des pouvoirs qu'elle

cutant, suivant les cas, toutes les facilites

travaux en tenant compte des stipulations

Les tats riverains intresss sont tenus

Art. 10. Sur la partie du Danube et de fournir la Commission ou k l'tat exe-

tient de la prsente Convention, la Com-

ncessaires A, l'excution desdits travaux.

Art. 13.

www.digibuc.ro

Les ttats riverains auront le

POLITICA EXTERNA

droit d'entreprende, dans les limites de leurs

frontires respectives, sans l'approbation pralable dela Commission internationale, les tra-

vaux qui pourraient &re ncessits par une

circonstance imprvue et urgente. Ils devront toutefois aviser sans dlai la Commission des raisers qui ont motive ces travaux en
lui en fournissent une description sommaire.

Art. 14.I.es Etais riverains feront parvenir la Commission internationale une

611

travaux de cette catgorie, elle pourra se

couvrir de ses dpenses par la perception
de taxes.

Art. 17.En ce qui concerne les parties

du Danube ferment frontire, l'excution des

travaux et la rpartition des dpenses seront

rgles par entente entre les Etats riverains

respectifs.

A &Nut d'entente, la Commission dterminera elle-meme, en tenant compte des

stipulations des traits, les conditions de
Pexcution desdits travaux et ventuelle-

description sommaire de tons travaux qu'ils

considerent corme ncessaires leur dyeloppement economique, notamment les tra- ment la rpartition des dpenses occasiovaux de defense contre les inondations, ceux nes par leur execution.
qui concernent les irrigations et l'utilisation
18.Les taxes, lorsqu'il en sera

des forces hydrauliques, et qui seraient

executer sur la voie d'eau comprise dans

les limites de leurs frontires respectives.

La Commission ne peut interdire de tels
travaux qu'en tent qu'ils seraient de nature
A porter atteinte la navigabilit du fleuve.
Si, dans le dlai de deux mois A dater de la
communication, la Commission n'a formule
aucune observation, il pourra etre procd
sans autres formalites l'excution desdits
travaux, Dans le cas contraire, la Commission devra prendre tne decision defini-

tive dans le plus bref dlai possible et, au

plus tard, dans les quatre mois qui suivront
l'expiration du premier alai.
Art. 15. Les frais des travaux courants
d'entretien sont A la charge des Etats riverains respectifs.
Toutefois, lorsque l'Etat excutant sera en

pereu sur la navigation, seront d'un taux

modr. Elles seront calcules sur la jauge

du bateau et ne pourront en aucun cas etre
bases sur les merchandises transportes. A
l'expiration d'une priode de einq ans, ce
systeme d'assiette des taxes pourra etre revise si la Commission en decide ainsi Punanimit de ses membres.
Le produit des taxes sera exclusivement
affect aux travaux qui ont donne naissance
leur tablissement. La Commission interne-

tionale en dterminera et en publiera les

tarifs; elle en contrlera la perception et
l'affectation.
Ces taxes ne devront jamais constitner un

traitement diffrentiel base soit sur le pavillon des bateaux ou la nationalit des personnes et des biens, soit sur la provenance,
la destination ou la direction des transports;

mesure d'tablir que les dpenses qui lui elle ne devront en aucun cas procurer un
incombent du chef de l'entretien du chenal revenu l'Etat percepteur ou la Comnavigable depassent notablement ce qu'exi- mission, ni rendre ncessaire un examen
geraient les besoins de son propre trafic, il (Waffle de la cargaison, moins
y ait
pourra demander it la Commission de re- soupon de fraude ou de contravention.
partir quitablement ces dpenses entre lui
Au cas o la Commission internationale
et les Etats riverains directement interesss prendrait sa charge Pexcution des tral'excution desdits travaul. La Commission vaux, elle percevra, par l'entremise de l'Etat
dans ce cas, fixera elle-meme la part contri- riverain intress, le montant des taxes
butive de cheque Etat et en assurera le re- correspondant ses dpenses.
glement.
Art. 19. Ies droits de douane et d'octroi
Si la Commission entreprend
et autres taxes tablies par les Etats rivedes travaux d'entretien dans les limites des rains sur les merchandises l'occasion de

frontieres d'tn Etat, elle recevra de cet leur embarquement ou de leur dbarquement

Etat le montant de la dpense qui lui incombe.

dans les ports ou sur les rives du Danube

Art. 16. Quant aux travaux d'amlio- seront pereus sans distinction de pavillon et

ration proprement dits et aux travaux s'ap-

pliquant Pentretien des travaux d'am-

lioration d'une importance particulire, l'Etat

qui les entreprendra pourra etre autoris

par la Coirmission A se couvrir de leurs frais
par la perception de taxes sur la navigation.
Sf la Commission execute elle-meme des

de maniere n'apporter aucune entrave

navigation.

Les droits de douane ne pourront Mae

suprieurs ceux qui sont pereus aux attires

frontires douanieres de l'Etat intress surf
les merchandises de mme nature, de -meroo

provenance et de meme destination.

www.digibuc.ro

+1612

DOCUMENTE : CHESTIUNEA DUNAREI

Art. 20. Les portes et lieux publics d'embarquement et de dbarquement tablis sur
le rseau fluvial international, avec leur outillage et leurs installations, seront accessibles A la navigation et utiliss par elle sans
'distinction de pavillnn, de provenance et de
'destination, et sans qu'une priorit de faveur
puisse tre accorde par les autorits locales
comptentes un bateau au dtriment d'un
autre, sauf dens des cas exceptionnels o il
serait manifesto que les ncessits du moment

et les intrts du pays rclament une &rogation. La priorit, dans ces cas, devra tre
concde de manire ne pas constituer une
entrave relle au libre exercice de la naviga-

Toutefois, l'tablissement d'un service local

rgulier de transport de voyageurs et de

marchandises indignes on indignes entre

les ports d'un soul et mme Etat ne pourra
tre effectu par un pavillon Wenger qu'en
conformit des rglements nationaux et
d'accord avec les autorits de l'Etat riverain
intress.

Art. 23. Le passage en transit dos ba-

teaux, radeaux, voyageurs et merchandises

est libre sur le rCseau internationalis du

Danube, que ce transit s'etfectue directement ou opals transbordement ou aprs

mise en entrept.
Il ne sera percu aucun droit de douane on
tion, ni une atteinte au principe de l'galit autre droit spcial bas nniquement sur le
des pavillons.
fait de co transit.
Les mmes autorits veilleront ce que
Lorsque les deux rives de la voie d'eau
toutes les oprations ncessaires au trafic, font partie d'un mme Etat, les merchanditelles que l'embarquement, le dbarquement, ses en transit pourront litre mises sous scells,
l'emmagasinage, le transbor- SOUR cAenas ou sous la garde d'agents dos
dement, etc., soiont excutes dans des con- douanes.
ditions aussi faciles et aussi rapides que posL'Etat traneit aura le droit d'exiger dii
sible et de manike n'apporter aucune en- capitaine ou patron une dclaration crite,
trave A la navigation.
faite au besoin sous serment, et affirmant s'il

L'utilisation des ports et lieux publics

d'embarquement et de dbarquement pent

donner lieu la perception de taxes et redevances raisonnables et gales pour tons les
pavillons, correspondant aux dpenses d'tablissement, d'entretien et d'exploitation des

ports et de leurs installations. Les tarifs en

seront publis et ports A la connaissance
des navigateurs. Ils ne soront applicables
qu'en cas d'atilisation effective des installations et outillage en vile desquels ils ont t
fixs.

Les Etats riverains ne feront pas obstacle

ft ce qua toutes les entrepriscs de navigation
entretiennent sur lour territoire les agences
indispensables . l'exercice de leur trafic,
sous rserve de l'observation des lois et r-

glements da pays.

Art. 21. Dans le cas o les Etats riverains auraient dcid de crer des ports francs

oa des zones franches dans les ports ()A la

transbordement est ncessaii ement

ralement pratiqu, les rglements relatifs,

l'usage desdits ports ou zones, saront communiqus A la Commission internationale..

transporte on non des marchandises dont

la circulation est tglemente ou dont l'importation est prohibe par l'Etat transit.
La liste de ces marchandises sera communique le plus tht possible la Commission in-

ternationale 6 titre d'information.

La production du manifeste ne pourra

Ure exige par les autorits comptentes de

PE at transit, si ce n'est dans le cas o

le capitaine on patron est convaincn d'avoir

tent la contrebande au lorsque les elfitures
douanires ont 6t6 brises. Si dans ces cas,
on dcouvre une diffrence entro la cargaison

et le manifesto, le capitaine oa patron ne

pent invoquer la libert du transit pour
mettre soit sa personne, soit la marchandise
qu'il a voulu transporter frauduleusement,
des poarsuites diriges contre lni par
les employs de la douane conformment aux
lois da pays.
Lorsque la voie d'ean forme frontire entre
deux Etats, les bateaux, radeaux, voyageurs
et m.urchandises en transit seront exempts
de toute formalit douanire.

Art. 24. La Commission internationale

rents Etats tiverains ainsi qu'entre les ports

laborera, en s'inspirant des propositions qui

lui seront prsentes par les Etats riverains,
an 16glement de navigation et de police qui,

les pavillons, dans des conditions d'galit

complte, sur le rseau internationalis du

sa comptence.

Art. 22. Le transportde merchandises

et de voyageurs entre les ports des diffd'un Wine Etat est fibre et ouvert toaa
Danube.

dans la mesure da possibls sera nniforme

pour la partie da rseau fluvial plack sous

Cinque Etat mettra co rglement en vi-

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

613

gueur sur scn propre territoire par on acto les ressortissents des Etats riverains. Ce perde lgislation ou d'adrninistratien et sera sonnel est international; il est nomm et
charg de son application, sous rserve des rtirbu par ia Commission et ne -mina
pouvoirs de surveillance reconnus A la Commission inteniationale par les articles 27 A 30.

Pour les parties du fleuve formant fion-

tire, l'excution du rglement de navigation

et de police sera assert() sous les retires

rserves par accord entre les Etets riverains

et, A Meet d'accord, par chaque Etat riverain dans les !Mites de sa souverainet.
Art. 25. L'exercice de la police gnrale sur le rseau fluvial internationalis

appartient aux Etats riverains, qui en communiquent les rglements A la Commission

internationale pour lui permettre de consta-

ter que leurs dispositions ne portent pas

atteinte la libert de la navigation.

Art. 26. Tous les

/Aliments affects

spcialement par les Etats riverams au service de la police fluviale seront toms d'ar-

Etre rvoqu que par elle.

Art. 28. Cheque Etat riverain dsignera,
pour ce qui le concerne, des agents appropri(s chargs, dans les limites de sea fron-

tires, de prEter le concurs de leur coin-

ptence et de leurs bons otrices aux agents

suprieurs de la Commission internationale
et de leur faciliter l'exercice de leur mission.
Art. 29. Les Etats riverains donneront
aux fonctionnaires de la Comm/mien mutes
les facilits ncessaires pour accomplir les
actes de leurs fonctions. Ces fonctionnaires,
munis du brevet de la Commission constatant ley qualit, aurent notamment le droit
de circuler librement stir le fleuve et dams
les ports et lieux publics de dbarquement;

les autorits locales de chaque Etat riverain leer preteront aide et assistance pour

cat de leur pavilion national tin remplir leur mission. Les formalits de poinsigne distinctif et uniforme. Leers non, lice et de douane auxquelles ils auraient
signalcrent et numre seront ports la ir se somettle seront acornplies leur
borer

connaissance de la Commission internationale.

gard de manire ne pas entraver l'exercice

de leurs fonctions.

de la tiiche qui lui est confie par les disposi-

Art. SO. Les fonctionnaires dment qualinks de la Cat-mission signaleront toute in-

Art. 27. En vue de l'accomplimanent

tions du prsent statut, la Colnllission internationale constituera tous les services ad-

tediniques, sanitaires et financiers qu'elle jrgera ncessaires. Elie en non-

mera et r(tribi era le personnel et elle en

tilers lcs attributions.
La Cemmission pours &gbh'. A roll sige
central, Eaten went:
1. Un Secrtariat gnral reverent,
clout le clef sera doisi Fermi les ressortisserifs d'on Etat nomrivelain reprisent it la
Coir mission ;

2. Un service technique, dent le chef sera

norm is la majorit statelaire des suffra-

fraction au reglement de navigation et de

police ma autorits locales comptentes, qui

sent tenues d'appliquer les sanctions appropries et de faire connatre A la Commission

la suite donne it la plainte dont elles ont

-t saisies.

Claw Etat riverain &signers A la Commission les jundictions qui seront charges

de centilitre, en premire instance et en

appel, des infractions irentionnes l'alina

prcdent. Devant ces jundictions, dont le
sige devra Etre aussi voisin du fleuve que
possible, le fonctionnaire de la Commission
qui a signal() l'infracticn sera entendu,

ges s'il appartknt it an Etat non-riverain

repreente ou non it la Ccirmirsien, et A y a lieu.
l'unanimit s'il est resiertissant d'on Etat
Art. 31. Dans les actions judiciaires
riverain du Danube;
relatives la navigaticn du Danube, portes
3. Un Service de la navigation, dont le devant en tribunal d'un Etat riverain, il ne
chef sera choisi parmi les ressortissants d'un
Etat europen non reprsent ir la Cornmission ;

4. Un Service tie la comptabilit gnrale

et du contrle de la perception des taxes,

dont le chef sera choisi parmi les ressortisgents d'un Etat riverain ou d'un Etat nonriverain reprsent on non A, la Cormission.
Ces chefs de service seront assists rar des
fonctionnaires choisis, de prfrence et autart qte possible d'ere reanire Igale, parmi

pourra ale exig des trangers avenue caution judicatym folti . raison de leur nationalit ou raison du fait qu'ils n'ont pas de
domicile au de rsidence dans le pays o

est tabli le tribanal ou qu'ils n'y possEdent pas de biens.

Le capitaine au patron ne pourra tre

erpecl de pcursuivre son voyage A raison

d'ane procdure engage contre lui, (Rs qu'i
aura fourni le cautionnement exig par le
juge pour l'objet du &bat.

www.digibuc.ro

614

DOCUMENTE: CHESTIUNEA. DUNABEI

Art. 32. A l'effet de maintenir et d'a-

mliorer les conditions de la navigation dans

le secteur du Danube compris entre Turnu-

administration. Elle fixe le nombre et le

lieu de ses sessions priodiques ordinaires et

extraordinaires et constitue un Comit executif permanent, compose des Dlgus pre-

Severin et Moldova, dit des Portes-de-Fei

et des Cataractes, il sera constitute, de com- sents au siege ou de lours suppleants, et
mun accord entre les deux Etats co-rive- charge de surveiller Pexecution des decirains et la Commission internationale, des sions adoptes en Plenum ainsi Tie la bonne
services techniques et administratifs spe- marche des services.
ciaux qui auront leur siege central it Orsova,
La prsidence de la Commission est exersans prejudice des services auxiliaires qui de pour une priode de six mois par chaque
pourraient tre en cas de besoin install& Delegation, en vertu d'un roulement detersur d'autres points du secteur. A l'exception mine suivant l'ordre alphabtique des Etats
des pilotes, qui pourront etre choisis parmi rep rsents.
les ressortissants de toutes les nations, le
La Commission ne pent dlibrer valablepersonnel de ces services sera fourni et ment que lorsque les deux tiers de ses memnomm par les deux Etats co-riverains; il bres sent presents.
sera dirig par des chefs de service design&
Les decisions sont prises a la majorit des
par les mmes Etats et agrees par la Com- deux tiers des membres presents.
mission internationale.
Art. 36. La siege lgal de la Commission
Art. 33. La Commission deciders, sur internationale est fix a Bratislava pour une
la proposition des services prvus ic Particle priode do cinq annes dater du jour de la
precedent, les mesures utiles a l'entretien mise en vigueur de la prsente Convention.
A l'expiration de cette priode, la Comet Pamlioration de la navigabilit et it
Padministration du secteur ainsi que les mission aura le droit de se transporter pour
taxes ou ventuellement toutes autres res- une nouvelle priode quinquennale dans une
sources destines a y faire face, sans qu'il autre ville situ& sur le Danube, en vertu
puisse en rsulter l'obligation d'un concours d'un roulement dont elle tablira elle-mme
financier de la part des Gouvernements re- les modalits.

Art. 37. La Commission internationale

Elle fixera par un reglement special le jouit, tant poar ses installations que pour
fonctionnement des services, le mode de la personne d3 ses Dltus, des privileges et
perception des taxes et la retribution du immunits reconnus en temps de paix comme
prsents.

personnel.

en temps de guerre mix agents diplomatiques

Elle mettra Ala disposition de ces services .

les quipements, edifices et installations pr-

accrd i

decider la suppression et replacer le sec teur

sous les dispositions qui rgissent, en ce qui
concerne les travaux et les taxes, les autres

de toute question relative Pinterprtation

et it l'application de la prsente Convention.
Tout Etat qui serait en mesure d'invoquer,
centre une decision de la Commission internationale, des motifs bases sur Pincom-

vus l'article 288 du Trait de Trianon.

Elle a le droit d'aborder sur ses !Aliments et

sur ses immeubles un pavillon dont elle

Lorsque les difficult& naturelles qui ont determine elle-mme la forme et les coumotive l'institution de ce regime special leurs.
auront disparu, la Commission pourra en
Art. 38. La Commission doit tre saisie
parties du fleuve formant frontire entre

deux Etats.
Art. 34. La Commission pourra, si elle
le juge utile, appliquer un regime administratif analogue aux autres parties du Danube et de son rseau fluvial qui prsenteraient pour la navigation les mmes difficult& naturelles, et le supprimer dans les
conditions prvues a l'article precedent.

Art. 35. La Commission internationale

fixe elle-mme l'ordre de ses travaux dans
un reglement tabli en session plnire. Au
moment de l'tablissement de son budget
annuel, elle determine les ressources ncessakes pour couvrir les frais gnraux de son

ptence ou sar la violation de la prsente

Convention, pourra en saisir, dans un dlai
de six mois, la juridiction spciale organise
par la Societe des Nations. Pour tout autre

motif, la requte en vue du reglsment du

diffrend ne pourrait tre forme que pai
l'Etat ou les Etats territorialement intreses.

Dans le cas o tin Ecat refuserait de se

conformer a une decision prise par la Commission en vertu des pouvoirs qu'elle tient
de la prsente Convention, le diffrend
pourra tre port devant la haute juridiction

www.digibuc.ro

POLITICA EIITERNA

mentionne l'alina 2, dans les conditions

prvues par le statut de ladite juridiction.

IV. DISPOSITIONS GENERALES

Art. 39. La Commission internationale

du Danube et la Commission europenne du
Danube prendront toutes dispositions necessaires pour assurer, dans la mesure oft
cela sera possible et utile, l'uniformit du
regime du Danube.

615

it Paris dans le plus bref dlai possible, et

au plus tard avant le 31 mars 1922.
Elle entrera en vigueur trois mois apres

la- cleture du prods-verbal de &pet des

ratifications.

EN FOI DE QUOI, les Plnipotentiaires

susnomms ont sign la prsente Convention

rdige en un seul exemplaire, qui sera depose dans les archives du Gouvernement de
la Republique Franaise et dont tine expedition authentique sera remise it chacune
Elles changeront rgulirement cet effet des Puissances signataires.
toutes informations, tons documents, prods-

verbaux, etudes et projets pouvant int-

resser l'une et l'autre des deux Commissions.

Elles pourront arrter d'un commun accord
certaines regles identiques concernant la na-

vigation et la police du fleuve.

PROTOCOLE FINAL

Au moment de prodder it la signature de

l'Acte tablissant le Statut dfinitif du Da-

et en vue d'en prciser le sens, les

Les Etats signataires de la nube
Plnipotentiaires sous-signs sont convenus
de ce qui suit:
Ad art. 2.En ce qui concerne la partie
formes d'ordre civil, commercial, sanitaire et
vtermaire relatives l'exercice de la navi- de la Tisza situe entre l'embouchure du
Art. 40.

prsente Convention s'efforceront d'tablir

par des conventions spares des rgles uni-

Szamos et Tisza-Ujlak, le regime du preArt. 41. Tons les traites, conventions, sent statut y sera appliqu des que cette

gation et au contrat de transport.

actes et arrangements relatifs au regime des

partie sera reconnue navigable par la Com-

internationale du Danube.
et au mission
Ad art. 19. La disposition du deuxime
Danube et it ses embouchures en particulier,
fleuves internationaux en general

en vigueur au moment de la signature de la alina de l'article 19 ne met pas obstacle

ce que les Etats riverains rclament evenprsente Convention sont maintnus dans
toutes celle de leurs dispositions qui no sont tuellement le benefice des derogations qui
pas abroges ou modifies par les stipulations seraient autorises par la Convention generale prvue a l'article 338 du Trait de Verqui precedent.
et aux articles correspondants des
Art. 42. A l'expiration d'un dlai de sailles
cinq ans dater de sa mise en vigueur, le autres Traits de Paix.
Ad art. 22. a) Par le trafic vis l'alina
present statut pourra el-re revise si les deux
tiers des Etats signataires en font la demande, 2 de l'article 22 on doit entendre tout
en indignant les dispositions qui leur parais- service public de transport de voyageurs et
sent susceptibles de revision. Cette demande de marchandises organise par un pavillon
sera adresse au Gouvernement de la Re- tranger entre les ports d'un seul et mme
publique Franaise, lequel provaquera dans Etat, lorsque cette exploitation s'effectue
les six mois la reunion d'une Conference a dans des conditions de rgularit, de conlaquelle tous les Etats signataires de la tinuit et d'intensit susceptibles d'influer
prsente Convention seront invites it parti- dfavorablement, dans la memo mesure que
les lignes regulires proprement dites, sur
ciper.
les intrets nationaux de l'Etat ml elle
V. DISPOSITIONS TRANSITOIRES

s'exerce.

Saint-Germain, de Neuilly et de Trianon.

b) Il est entendu que les dispositions de

l'article 22 ne modifient en rien la situation
qui rsulte actuellement de l'article 332 du
Trait de Versailles et des dispositions correspondantes des autres Traits de Pair, en
ce qui concerne tant les relations entre les
Etats allies d'une part, et l'Allemagne,
l'Autriche, la Bulgarie et la Hongrie d'autre
part, que les relations de ces derniers Etats

ratifie et l6s ratifications en seront dposes

oft cette situation sera maintenue en excu-

Art. 43. Les stipulations de la prsente

Convention doivent etre entendues dans ce

sens qu'elles ne portent azurite atteinte

aux dispositions des Traits de Paix telles

qu'elles resultent des articles 327 (alines, 3),

332 (alina 2) et 378 du Trait de Versailles
et des articles correspondants des Traits de

Art. 44. La prsehte Convention sera entre eux, pour tonte la dure des &Isis

www.digibuc.ro

DOCUMENTE: FR ONTIERE

616

tion de l'article 378 du Trait de Versailles

et des articles correspondants des autres

Trait& de Paix.
A l'expiration de ces dlais, les dispositions
de l'article 22 deviennent applicables tons

les Etats sans exception.

Ad art. 23. L'Etat transit() n'a pas le

droit de prohiber le transit des marchandises

mentionnes au quatrieme alina de l'article
23, ni celui des personnes et des animaux,

sauf dans les cas prvus par les lois sanitaires et vtrinaires du pays transit ou
par des conventions internationales relatives A. cet objet.

L'artiele 31 doit etre enAd art. 31.

tendu dans ce sens que les trangers ne

pourront tre places dans une condition

plus favorable que celle qui est faite aux.nationau x.

Ad art. 42. Dans le cas o la suppres-

sion de la Commission europenne serait

dcide avant l'expiration du dlai de cinq

ans prvu l'article

42,

les

Gouverne-

ments signataires de la prsente Convention

s'entendront sur les conditions de revision

du present statut.
Ad ar/. 44. -- L'alina 1-er de Particle
44 doit etre entendu dans ce sens qu'il
ne porte aucune atteinte aux stipulations
contenues dans l'article 349 du Trait de
Versailles et dans les articles correspon-

dants des autres Traits de Paix.

VII. FRONTIERE
1. BULGARIA.

Tr:aa!ul dela Neuilly

Art. 27.

5. Avec la Roumanie:
De la mer Noire jusqu'au Danube:
la frontire telle qu'elle existait au 1 aot
1914:

de la jusqu'au confluent du Timok et du

Danube:

le chenal principal do navigation du Danube vers Pamont.

sant entre Nagylak et la station de chemin

de fer;
De Jis vers l'Est-Nord-Est et jusqu'A un
point A ehoisir sur le terrain entre les localits de Battonya et de Tornya:
cette limite administrative en passant au
Nord de Nemetpereg et de Kispereg;
De lA et jusqu'A la cote 123 (1 kilometre
200 environ A l'Est de Magosliget), point com-

mun aux trois frontieres de la Hongrie, de

la Roumanie et de la Tchco-Slovaquie (territoire ruthne):
une ligne determiner sur le terrain, pas-

sant l'Ouest de Nagyvarjas, Kisvarjas et

2. UNGARIA

Nagyiratos, l'Est de Dombegyhaz, Kever-

mes et d'Elek, l'Ouest d'Ottlaka, NagyPel, Gyula-Varsand, Ant et d'Illye, l'Est

Tratatul dela Trianni

de Gyula, Gyula-Vari et Ktegyan, coupant

3. AcCe la Rournanie:
Du point ci-dessus dfini, vers l'Est-Nord-

la voie ferre de Nagyszalonta Gyula it.

environ 12 kilometres de Nagyszalonta et

6. 3 kilometres 500 environ en amen t du pont

de la voie ferre de Mako Szeged:
une ligne determiner sur le err..in:

croisement de cotte voie ferre avec la voie

ferre de Szeghatom Erdgyarak; passant l'Est de Mehkerek, l'Ouest de Na-

Est et jusq'a un point chohir sur la Maros

De la, vers le Sud-Est, puis vers le Nord

Est, et jusqu' un point k. choisir A, 1 kilometre environ au Sud de la station de Nag ylak ;

le cours de la riviere Maros vers l'amont ;

Art. 27.
De l, vers le Nord-Est et
jusqu'au saillant de la limite administrative
d'Arad au
entre les comitats de Csanad
Nord-Nord-Ouest de Nemetpeieg:
une ligne determiner sur le terrain, pas-

entre les deux bifurcations que forme le

gyszalonta et de Marezihaza, l'Est de Geszt,

l'Ouest d'Atyas, Olab-Szt-Miklos et de

Rojt, l'Est d'Ugra et d'Harsany, l'Ouest
de Krsseg et de Krs-Tarjan, l'Est de
Szakal et de Berek-Bszrmeny, l'Ouest da

Bors, A, l'Est d'Artand, l'Ouest de Nagy

Szanto, l'Est de Nagy-Kereki, l'Ouest da

Pelbarthida et de Bibardioszeg, l'Est de Kis.
Marja, l'Ouest de Csokaly, l'Est de Nagy-

leta et d'Almosd, l'Ouest d'Er-Selind, A.

www.digibuc.ro

POLITICA ExTERNA

l'Est de Bagamer, it1'Ouest d'Er-Kenez et d'Er-Mihalyfalva, l'Est de Szt.-Gyrgi-Abra-

ny et de Peneszlek, a l'Ouest de Szaniszlo,

Bere-Csomakz, Feny, Csanalos, Brvely et
de Domahida, a l'Est de Vallaj, l'Ouest de

617

*emus* ou echenalt employs dans les descriptions du prsent Trait signifient d'une
part, pour les fleuves non navigables, la ligne
mdiane du cours d'ean ou de son bras prin-

cipal, et d'autre part, pour les flenves na-

vigables, la ligne mdiane du chenal de navigation principal. Toutefois, il appartiendra

et de Komlod-Totfalu, l'Ouest do Peto, aux Commissions de &limitation, prvues
l'Est de Nagy-Gecz, l'Ouest de -Szaraz- par le present Trait, de spcifier si la ligne
Berek, l'Est de Mehtelek, Garbolcz et de frontire suivra, dans ses &placements venNagy-Hodos, l'Ouest de Ferts-Almas, l'Est fuels, le cours ou le chenal ainsi dfini, ou
si elle sera dtermine d'une manire &Unide Kis-Hodos, l'Ouest de Nagy-Palad,
tive par la position du cours ou du chenal,
l'Est de Kis-Palad et de Magosliget.
Art. 28. Les frontires dcrites par le au moment de la mise en vigueur du prsent
Csenger-Bagos et d'Ovari, l'Est de CsengerUjfalu, A, l'Ouest de Dara l'Est de Csenger

prsent Trait sont trades, pour leurs par-

Trait&

ties dfinies, sur la carte au 1/1.000.000-e annexe au prsent Trait. En cas de divergen-

Art. 31. Les divers Etats intresss s'engagent fournir aux Commissions tous documents ncessaires leurs travaux, notam-

ces entre le texte et la carte, c'est le texte

qui fera foi.
Art. 29. Des Commissions de &limitation, dont la composition est fixe par le
prsent Trait ou sera fixe par un Trait
entre les Principales Puissances allies et

associes et les ou l'un quelconque des Etats

intresss, auront tracer ces frontibres sur
le terrain.
Elles auront tout pouvoir, non seulement
pour la dtermina ion des fractions dfinies

ment des copies authentiques des proces-

verbaux de &limitation de frontires actuelles ou anciennes, toutes les cartes it grande

chelle existantes, les donnes godsiques,
les levs excuts et non publis, les- renseignements sur les divagations des cours
d'eau frontires.

Ils s'engagent, en outre, prescrire aux

autorits locales de communiquer aux Commissions tous documents, notamment les plans-

sous le nom de eligne dterminer sur le cadastres et livres fouciers, et de leur fournir
terrain*, mais encore si un des Etats int- sur leur demande tous renseignements sur
resss en fait la demande, et si la Commis- la proprit, les courants conomiques et
sion en approuve Popportunit pour la re- autres informations ncessaires.
vision des fractions dfinies par des limites
Art. 32. Les divers Etats intresss s'enadministratives (sauf pour les frontires in- gagent
prter assistance aux Commissions
ternationales existant en add 1914, oa le de &limitations,
soit directement, soit par
rle des Commissions se bornera au rcole- l'entremise des autorits locales, pour tout
ment des poteaux ou des bornes). Elles s'ef- ce qui concerne le transport. le logement.
forceront, dans ces deux cas de suivre au la main d'ceuvre, les matriaux (poteaux.
plus pats les definitions donnes- dans les bornes) ncessaires l'acomplissement de la
Traits, en tenant compte autant que possible des limites administratives et des in- mission.
Art. 33. Les divers Etats intresses s'entrts conomiques locaux.
Les dcisions des Commissions seront prises gagent it faire respecter les repres trigonob. la majorit des voix et seront obligatoires
pour les Parties intresses.
Les dpenses des Commissions do &limitation seront supportes, par parties gales,
par les deux Etats intresss.

mtriques, signaux, poteaux ou bornes-frontires placs par la Commission.

Art. 34. Les bornes seront Flacks it di-

tires &fillies par un cours d'eau, les termes

gra phique.

Art. 30.En ce qui concerne les Iron-

stance de vue l'une de Pantre: elles seront

numrotes et leur emplacement et leur nu-mro seront port& stir tin document carte-

www.digibuc.ro

618

DOCUMENTE FRONTIERE

3. TRATATUL DE LA SEVRES
Trail entre les Principales Puissances alli.es et associes et la Poloyne, la Roumanie,
L'Alat Serbe-Croate, Slovne et l'tat Tchco-Slataoue, concernant cer:aines fronlires
de ces Plats, si9n le 10 Amid .1920 cl Stres
LES ETATS-UNIS D'AMERIQUE, L'EMPIRE BRITANNIQUE, LA FRANCE ,L'ITALIE, LE JAPON, Principales Puissan(es allies et associes, LA POLOGNE, LA
ROUMANIE, L'ETAT SERBE-CROATESLOVENE ET L'ETAT TCHECO-SLOVA QUE

de lit, vers le Sud-Est et jusqu' la cote

943 au Sud de Remete:

la ligne de partage des eaux de la Tisza

au Nord et de la Tur au Sud;

de la, vers le Nord et jusqu' un point it

choisir sur le cours de la Tisza et it 1 kilomtre environ en amont de Remete:
une iigne dterminer sur le terrain;

de l, vers l'Est et jusqu' un point it

choisir en amont du confluent de la Tisza

avec la Visso, de faston laisser la voie

ferre Maramarossziget-Borsa entirement en

territoire roumain, tout en donnant it la

Tch6co-Slovaquie le maximum de facilits

pour effectuer un raccordement de la voie
ferre Huszt, Also-Ansa, Krsmez6 au Nord

de la Tisza et entirement en territoire

Etant dsireux d'assurer la souverainet de

la Pologne, de la Roumanie, de l'Etat serbe-

croate-slovne et de l'Etat tchco-slovaque

sur les territoires qui leur sont respectivement reconnus,
Les soussigns, aprs change de leurs
pleins pouvoirs reconnus en bonne et due
forme, ont convenu des dispositions suivantes:
Art. 2.
Sous rserve des stipulations par-

ticulires des Traits, Accords complmen-

tcheco-slovaque:

le cours de la Tisza vers l'amont ;

de la, vers l'Est et jusqu' la cote 1665
qui est le point des Carphates commun aux
bassins des trois rivires Tisza, Visso et Czeremosz:

la ligne de partage des eaux de la Tisza

et de la Visso.

Le point 1665 est le point commun aux

trois frontikes de la Tcheco-Slovaque, de
la Galicie orientale et de la Roumanie.
tine Commission compose de sept membres, dont cinq seront nomms par les Prin-

takes et Dcisions, intervenus pour le r6glement des affaires actuelles, les Hautes
Parties Contractantes reconnaissent la souverainet de l'Etat tchco-slovaque sur les cipales Puissances allies et associes, un par
territoires dlimits par les frontires prvues la Roumanie et un par l'Etat Tchco-Sloci-aprs (voir la Carte No. 1):
4. Avec la Roumanie, la ligne suivante:
De la cote 123, 6, environ 1,200 mtres
l'Est de Magosliget, qui est le point commun
aux trois frontikes de la Tchco-Slovaquie,

de la Roumanie et de la Hongrie, vers le

Nord-Est et jusqu'au cours de la Batar:
une ligne dterminer sur le terrain;
de lit, vers l'Est et jusqu'au point oft la
Batar se spare de la limite administrative
entre les comitats d'Ugocsa et de Szatmar:
le cours de la Batar vers l'amont ;

vague, sera constitue dans les quinze jours

qui suivront la mise en vigueur du prsent

Trait, pour fixer sur place le trac de la

ligne frontire entre la Roumanie et l'Etat
Tchco-Slovaqu e.

Art. 3. Sous rserve

des stipulations

particulires des Traits, Accords complmentaires et Dcisions, intervenus ou 6. intervenir pour le rglement des affaires actuelles, les Hautes Parties Contractantes reconnaissent la souverainet de la Roumanie
sur les territoires dlimits par les frontires

de la, d'une manike enrale vers l'Est ci-aprs (val.>. la Carte No. 2):
et jusqu' la cote 652 sank sur les monts
1. Avec la Rongrie, la frontire (Write par

d'Avas a 6 kilomtres environ au Sud-Ouest

de Velete:

l'article 27-3e du Trait de paix conclu avec

une ligne dterminer sur le terrain suivant paralleement la route Tiszaujlak-Halm

2. Avec l'Elat &rbe-Croate-Slovene,la ligne

suivante:
A partir du point commun aux trois fron-

une distance minimum d'un kilonaltre, cour-

pant la voie ferre it 500 mtres environ

au Sud de la station de Nevetlenfalva, puis

suivant d'une manire gnrale la ligne de

partage des eaux de la Batar au Nord et

de la Tur au Sud en passant par les cote
238 et 582;

la Hongrie le 4 itiin 1920;

tikes de la Roumanie, de la Hongiie et de

l'Etat serbe-croate-slovne, point choisir
sur le terrain A, 4 kilomtres environ au
Sud-Ouest de la station de Kiszombor, et
approximativement l'Est-Sud-Est de la
cote 84 et au Sud-Sud-Ouest de la cote 83

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

dans une direction gnrale Sud-Est, jusqu'

un point de la voie lurk Zsombolya-Lovrin
it 3 kilometres environ au Nord de Zsombolya:

une ligne determiner sur le terrain pas-

sant l'Est de Pusztakeresztur, l'Ouest

de Porgany et de Bolgartelep; puis entre
Valkany l'Est et la voie frie de Nagy-

619

3. Avec la Bulgarie, la frontire (Write

par l'article 27-5 du Trait de Paix conclu
avec la Bulgarie le 27 novembre 1919;
4. La Mer Noire;
5. Au Nord-Est:
une ligne qui sera dtermine ultrieurement ;

kikinda it Szeged, l'Ouest, puis entre Marienfeld (Mariiflde) et Mokrin, l'Est de

Nakofalva et de Seultour (Szentborbala),
l'Ouest de Banat-Komlos (Nagykomlos) et
d'Osztern (Kiskomlos);
de la, vers le Sud et jusqu' un point du
cours du Temes, situ entre Surjan et Boka,
6 kilometres environ au Sud de Modos:
Une ligne determiner sur le terrain, conpant la voie ferre de Temesvar it, Nagykikinda, entre Zsombolya (Hatzfeld) et Gyer-

6. Avec la Galicie orientale, la ligne suivante:

Du point commun aux anciennes limites

Felsittebe, entre Istvanfldo et Modos;

de l, dans une direction gnrale SudEst dt jusqu' un point choisir entre Jam

une ligne determiner sur le terrain passant par les cotes 317, 312 et 239;

jeszen Oraviczabanya:

point de rencontre avec l'ancienne frontiere

mitre la Hongrie et la Galicie;

do Be,sarabie et de Bukovine sur le cours

principal du Dniester, et jusqu'it un point

situ environ 2 kilometres en aval de

Zaleszczyki:
le cours principal du Dniester vers l'amont ;

de lit, vers le Sud-Ouest et jusqu'au point

de reneontre de la limite administrative entre
la Galicie et la Bukovine avec la limite entre

tyarnos et passant entre Klari et Harvat- les districts de Horodenka et de Sniatvn

Ke(sa (Kcse) l'Onest de Otelek Janos- environ 11 kilometres au Sad-Est d'Horoflde et Pardany, l'Est de Tamasfalva et denka:
et Mirkocz, sur la voie ferre de Karas-

une ligne a determiner sur le terrain passant au Nord de Kanak, entre Szecsenfalva
et Torontalujfalu, entre Zichyfalva et Nagygaj, entre Verseczvat et Temesmora, entre
Kiszsam Nagyszered, Temes-Kutas et Mark-

telke l'Ouest et Nagyzsam, Laczunas et

Komornok (Komoriztye) k l'Est; entre Te-

de l, vers 1e Sud-Ouest et jusqu' son

l'ancienne limite administrative entre la

Galicie et la Bukovine;
de la, vers le Nord-Ouest et jusqu'au point
1655, qui est le point des Carpathes commun

aux bassins des trois rivires Tisza, Visso

et Czeremosz:

l'ancienne frontire entre la Hongrie et la

meszlls et Varadia, entre Csorda et Also-

Galicic.

varany ;

Le point 1655 est le point commun aux

trois frontires de la Roumanie, de la Galicie et de la Tchco-Slovaquie.
7. Avec la Tchco-Slovaguie, la frontire
(Write par l'article 24 du present Trait&

de l, vers le Sud-Est et jusqu'it, tin point

choisir sur le cours de la Nora, 1 kilo-

metre environ l'Est de la route entre

Kusics et Zlaticza (Neraaranyos):

une ligne determiner sur le terrain pas-

sant entre Krusicza (Krted) et Nikolincz

(Mikloshaza), contournant l'Est la cote 234
et la localit de Rebenburg (8zl1shegy) et
ensuite se dirigeant vers l'Ouest-Sud-Ouest
de telle manire qu'elle permette la con-

struction en territoire roumain et par la

valle do la Nera d'une voie ferre normale
entre Zlaticza (Neraaranyos) et Petrilova;
de lit, vers l'aval et jusqu'au confluent

de la Nara, et du Danube:
le cours de la Nera;

de l,, vers le Sud-Est et jusqu'au confluent

du Timok avec le Danube:

le chenal principal de navigation du Danube;
Ce confluent est le point commun aux trois

frontires de la Bulgarie, de la Ronmanie

et de l'Etat Serbe-Croate-Slovene.

Une Commission compose de sept membres, dont cinq seront nommes par les Principales Puissances allies et associes, un par
la Roumanie et un par l'Etat Serbe-CroateSlovene, sera constitue dans les quinze jours

qui suivront la mise en vigueur du present

Trait. pour fixer sur place le trace de la

ligne frontiere entre la Roumanie et l'Etat
Serbe-Croate-Slovne.

Il sera pourvu par des stipulations ulterieures au trace sur le terrain de la ligner
frontire entre la Ronmanie et la GalicieOrientale.

Art. 4. Sous reserve des stipulations

particulires des Traits, Accords complmentaires et Decisions intervenus ou intervenir pour le rglement des affaires- actuelles, les Hautes Parties Contractantes re-

www.digibuc.ro

DOCUMENTE : FRONTIERE

620

connaissent la souverainet de l'Etat SerbeCroate-Slovene sur les territoires dlimits

frontieres ci-apres (voir la Carte n 3):
4. Avec la Roumanie, la frontire (Write
par l'article 3-2 du present Trait:

De cette cote, la frontire suivra la limite

cadastrale entio les communes Dula (Gyula)
et Batarcs jusqu' la cote deux cents quatre
vingt dix-sept;
Puis la limite cadastrale entre les communes

Himlivci (H6mlbcz) et Batarcs juqu'i la cote

trois cents vingt huit;

Pais la limite cadastrale entre les com-

4. CEIIOSLOVACIA

munes Himlivei (Iliimliicz) et Komlusa-Sirlau

PROTOCOLE COI\ CERNANT

le **Mount de quelques ditaits de la Iron-

jusqu'it Pintersection de cetto ligne cadastrale avec le cours d'eau de Tiirna-Mare

(Nagy-Tarna);

tic re entrela Roumawie et la Tehcosloraquie

De cotte intersection, la frontire suivra

la limite cadastrale Ouest des communes

Irides articles 2 et 3 du Trait des frontires

Valea-Sacil (Sarazpatak) et Bociciiul (Bocsko)

sommes runis en commssion mixte Prague

la frontire suivra la limite cadastrale entre

les communes Tirna-Mare (Nagy-Tarna) et
Mala Trnavka (Kis-Tarna) jusqu' la cote
huit cents vingt sept (Frasinul);

sign Sevres le 10 twat 1920, nous nous

et nous sommes convenus de ce qui suit:

La portion de la ligne frontire comprise

entre la cote cent vingt trois, environ mine
deux cent metres l'Est de Magosliget, qui
est dans le Trait de Sevres nommment
designee comme le point commun aux trois
frontires de la Roumanie, de la Tchcoslo-

vaquie et de la Hongrie, et entre le point

oft la rivire Tur rencontre la rivire Hodospatak et qui forme actuellement la frontire

entre la Roumanie et la Hongrie, devient

frontire tchcoslovaque-hongroise.

Et alors, prenant la direction vers l'Est,

De cette cote huit cents vingt sept, ka

frontire suivra la ligne de crete passant par

les cotes huit cents douze, sept cents qrarante sept, sept cents deux, cinq cents quatre vingt seize, six cents cinquante deux, six

cents quarante deux (Colina-Mare, Nagy-

halm);

De ce point vers le Sud-Est, la ligne frontire restera conforme avec la ligne (Write
dans le Trait de Sevres jusqu'au point situ
environ quatre cents metres vers le Sud-Est

de la cote sept cents vingt deux; de ce

II
De ce dernier point (confluence de Hodos-

patak et 'NO qui devient des b. present le

nouveau triplex-confinium entre les trois
Rtats, la Roumanie, la Hongrie et la Tchcoslovaquie, la frontire entre la Roumanie

et la Tchecoslovaquie suivra en general la

ligne ainsi concue:

Le cours de la rivire Tur jusqu'au point

oft cette rivire rencontre la limite cadastrale

d'Est de la commune Fert6s-Alms ;
La ligne-frontire suivra cette ligne cadastrale vers le Nord jusqu' la cote cent vingt

point la frontire suivra une ligne deter-,

miner sur le terrain, passant paralllement
avec la route Huta-Franzensthal une distance de minimum un kilometre l'Ouest

de cette route et suivant, autant que pos-

sible, la ligne de crete et meme la ligne cadastrale jusqu' la ligne mdiane du thalveg

de Tisa; la ligne frontire suivra, de l,

toujours le cours de la Tisa vers l'amont
jusqu' la hauteur du semaphore de la gare

Valea-Visaului (Visovlgy) vers Trebusa, de

fwn laisser la voie ierre Sighetul Mara-

muresului-Borsa (blaramarossziget) entire-

en territoire roumain tout en donnant

deux; puis vers l'Est par les cotes cent ment
la Tchcoslovaquie le maximum (le faciIi-

vingt quatre, cent vingt cinq, directement

jusqu'au croisement de la ligne ferree de
Satu-Mare-Kiralyhza avec la route HalmiNevetlenfalva ;

ts pour effectuer un raccordement de la .

voie ferre Iluszt-Nizni-Apsa (Als6-Apsa)--

Jasin (Krsmezti) au Nord de la Tisa et

entirement en

territoire tchcoslovaque
De ce croisement vers l'Est, la ligne-fronDe
ce
point
la
suivra la ligne
tire suivra le canal Kiivits-Vr, passera la .fixe par le Trait()frontire
do Sevres.
cote cent vingt six, suivra le canal Nagy-

Eger jusqu' son embranchement et de l

vers le Nord par les cotes cent vingt six,
cent soixante huit, trois cents dix-neuf et
trois cents trente deux;

III
La description sus mentionne est indique

de plus sur la carte ci-annexe l'chelle

www.digibuc.ro

POLITICA EITERNA

de 1:75.000, qui faisait aussi la base de la

description prctdente; cette carte forme
tine partie intgrante de ce protocole.
En foi de quoi, les dlgus du Gouvernement Royal Roumain et les dlgus du
Crouvernement Tchcoslovaque on t sign() cet

acte.
Fait en double expedition, A, Prague, le

4 mai, mil neuf cents vingt et un.

5. IUGOSLAVIA

La b-ontiere entre le Boyaitme des Serbes,

Ormles el Slovenes el la Roumanie
Le soussign, Dr. M. Nintchitcb, Ministre
Ales Affaires Etrangeres, reprsentant le Gouvernement du Royaume cles Serbes, Ci oater

et Slovenes d'une part et le soussign, En-

Faye Extraordinaire et Ministre Plenipotentiaire, Theodore Emandi, reprsentant le Gouvernement du Royaume de Roumanie d'au-

tre part, munis de pleins-pouvoirs trouvs

en bonne et due forme et runis pour tablir
le trace dfinitif de la ligne frontire entre
l'Etat Serbe-Croate-Slovene et la Roumanie.
Vu l'article 3 du Trait() de Sevres du 10
aot 1920, le protocole prliminaire du 20
septembre 1921, du 17 septembre 1921, du

.3 janvier 1922, du 4 janvier 1922, du 10

juillet 1922, du 6 juillet 1923, du 7 juillet
1923, du 14' juillet 1923, du 10 Edit 1923, du

protocole du 23 octobre 1923 et de la note

du 23 octobre a. c. concernant les travaux

621

De ce point, la ligne frontire descend vers

le S. S. E. jusqu'A la riviere de Pogany, suit
le milieu de la yank de cette rivire jusqu'A
700 metres Nord-Est du village Rabe (Prods-Verbal du 3 janvier 1922) ; de co point
la ligne frontiere, selon le Prods-Verbal du

12 juillet 1922, suit le milieu de la valle

de la ineme riviere, jusqu'A la hauteur de la

petite crte qui so trouve A, l'Est de la ri-

viere et dfinie par la cote 88 (carte au

25.000) ; de ce point, la frontire court le

long de cetto crate, dans la direction SudEst, jusqu' sa liaison avec la limite du ca-

dastre de Valkany.
D'ici, la frontire va en ligne droite vers
le Sud-Est, en coupant le cadastre de Majdan,
jusqu'A, un point oil elle atteint de nouveau

le cadastre de Valkany, A 700 metres au

Nord du coin Nord de la ferme Simon Major,

d'o elle suit la route vers le S. S. E.; jusqu'au
commencement de la cIfiture Est, qu'elle suit
en ligne droite vers le S. E. , jusqu'A la rencontre de la piste qui va l'Est vers la chausse O Beba-Valkany (200 metres Nord cote

80); suit cette piste vers l'Est approximativement 125 metres, se dirige ensuite cca.
375 metres paralllement A la cleiture susindique, d'o elle va vers l'Ouest, iusqu'au

coin Sud-Est de la ferme Simon Majlir, pour

aboutir A la route Simon Major-Valkany.
Plus loin, la ligne frontiere suit cette route
jusqu'A un point situ A, 240 metres l'Est
du coin Nord-Est d'Oroszlamoser Livaden,
se dirige ensuite vers l'Ouest jusqu'A ce point,

de delimitation entre les deux Etats, sent d'o elle tourne vers le Sud-Ouest le long
de la ligne du cadastre d'Oroszlamos sur une
convenus ce qui suit:
Art. 1. La ligne frontire entre la Rou- longueur de 740 metres; d'ici, elle va vors le

manie et l'Etat Sorbe-Croate-Slovene, suivra Sud-Est le long (In chemin do terre jusqu'
en general le trace indiqu par le Trait de Ja rencontre de ce chemin avec le chemin
Sevres, du 10 aot 1920, avec les modifica- Valkany-Imre Major.
tions resultant de l'change de communes,
De ce point, elle continue vers le Sudintervenu entre les deux Etats, savoir:
Est, passant cca. 120 metres Nord-Est de la
La Roumanie cede l'Etat Serbe-Croate- cote 82, situ& sur la riviere Aranka, suit
Slovene les communes Pardany, Modos, Sur-

cette riviere vers l'aval, jusqu' un point

jan, Crivabara et Nagy Gaj et lE'tat Serbe- situ() A. 100 metres au Nord-Est du chemin
Croate-Slovne cede A la Roumanie les com- de fer Szeged-Nagy Kikinda; tourne alors
munes Beba Veche, Pusta Kerestur, Zom- vers le Sud-Est et va parallelement cette
bolja, Ciorda et Jam.
voie ferre jusqu' la rencontre avec la ligne
Art. 2. La frontire commence au Nord, cadastrale de Mokrin.
Alu point commun (triplex confinium), qui,
De l, elle suit vers l'Est la limite cedesd'aprs le Prods-Verbal du 10 juillet 1922, strale entre Mokrin et Valkany (Protocole du
se trouve sur la frontire serbo-croato- slo- 20 septembre 1921), jusqu' un point situ
One- hongroise, dej tablie par la Com- it 600 metres l'Ouest de la route Valkanymission de Delimitation Interallie, environ
240 metres N. E. de la cote 82, cote se trou-

vant sur la route conduisant de 0 BOA A

Szreg.

Albrechtsflor (Kis-Teremia).
De IA, d'aprs le Prods-Verbal du 7 juillet

1923, 4 a elle va en ligne droite vers le

Sud-Est et aboutit la limite cadastrala

www.digibuc.ro

622

DOCUMENTE : FRONTIERE

entre Mokrin et Albrechtsflor, It 500 mtres

au Nord de la route Mokrin-Dugeszello.

De la, par la limite cadastrale entre MokrM et Nagy Kikinda d'une part et Albrechtsflor et Marienfeld de l'autre, jusqu' un
point situ environ 1.260 mtres au SudEst de Livada, sur cette limite cadastrale,
oa commence la deuxime piste, allant vers
le Nord-Est.

De lb, (Prods-Verbal du 7 juillet 1923,

5) en ligne droite vers le Nord-Est, jusqu'

la route de Marienfeld-Nakofalva, 2C0 m-

tres au Nord de la cote 82.

De la, (Protocole du 20 septembre 1921)
par la limite cadastrale entre Nakofalva d'une

part et Vizesd, Nagy Komlos et Konstantia

d'autre part, jusqu' un point situ quelques mtres au Nord de la voie ferre Nagy
Komlos-Nagy Kikinda.
De la, la frontire va vers l'Ouest approxi-

mativement 160 rdtres paralllement a la

voie ferre, d'oa se dirige vers le Sud, traverse la voie ferre et aprs quelques mtres,

se dirige vers l'Ouest, paralllement la

voie ferre, jusqu' ce que cette ligne rencontre la limite cadastrale, entre Nakofalva
et Konstantia;
D'ici, elle se dirige vers le Sud-Est, en suivant toujours la ligne du cadastre de Kon-

stantia, jusqu' la cote 83 (extrme point

Sud-Ouest du cadastre de Konstantia). De
ce point, elle suit la piste vers le Nord-Est
jusqu' la piste a 530 mtres Nord Est de la

cote 87, tourne vers le Sud-Est par la dite

un point situ h. 180 mtres au Sud de la.

route Zsombolya-Gyertyamos, de la, vers
l'Est en ligne droitelusqu'i un point situ sur

la limite cadastrale entre Klari et Kecsa

100 mtres au Sud de la ratline route; suit
ensuite cette limite cadastrale vers le Sud.
De la, par la limite cadastrale entre Klan/

et Kecsa, jusqu' un point situ It 105 mtrea

au Nord de Heteny (Protocole du 20 septembre 1921).

De la, en ligne droite vers le Sr d-Est

jusqu'au coude dela piste Heteny Gligorowich hodaja; de lb, en ligne droite jusqu' .
la route l'Est du cimetire au Nord-Est
de Tamasfalva; suit cette route jusqu'll sa
fin et mne de la, en ligne droite, jusqu'au

0 Bega-Castorna 20 mtres au SudOuest du pont sur le canal; suit enfin ce

canal jusqu' sa rencontre avec la limite-

cadastrale entre Tawasfalva et Kecsa (Prods-Verbal du 7 juillet 1923).

De la, par la ligne cadastrale entre Klari
Tamasfalva, Ittebey d'une part et Kecsa et
Oregfalu de l'autre, jusqu'au Bega Kanal,
suit ce canal vers l'Est pour une longueur
de 1860 mtres; ensuite par la piste vers le
Sud en passant l'Est de la cote 87, jusqu'a.
un point situ() It 730 mtres au Nord de la

route St. Marton-Pardany; ensuite par la

piste vers le Sud-Ouest, jusqu' la premire

piste allant vers le Sud, suit cette piste.

jusqu'i sa rencontre avec la piste PardanyJrnosfelde, mne par cette piste vers l'Ouest
sur une longueur de 340 mtres; suit ensuite

piste, jusqu'It la limite cadastrale entre Nakofalva et Seultour et suit cette limite jusqu'au

la piste vers le Sud-Est jusqu' la cote 79,

sommet de l'anglo Nord-Ouest du cadastre

de (Kis Komlos) Osztern. (Prods-Verbal du
4 janvier 1922, modifi par les Dlgues
techniques sur le terrain et approuv par les

son coude 420 mtres de la cote 79.

De l, en ligne droite vers le Sud-Ouest,
passant prs de la cote 79, jusqu'au coin
de la route qui passe par la cote 82 et A.
2300 mtres environ l'Est de cette cote;
suit ensuite la limite cadastrale entre Pardany, Ittebey, Istvanfelde et Modos d'une
part et de Foeny de l'autre jusqu' la cote
83; tourne ensuite, en ligne droite vers le
Sud-Est jusqu'au pont de chemin-de-fer sur
le ravin Tamisacz; continue par la limite

deux Dlgus).

De lit, par la limite cadastrale entre Seultour et Szt. Hubert d'une part et de Osztern

et Zsombolya de l'autre jusqu' un point

situ 645 mtres au Nord-Est de la ligne
de chemin de fer Nagy Kikinda-Zsombolya;

de l, par la piste vers le Sud-Est jusqu'i

la ligne cadastrale de Heufeld; ensuite par
la ligne cadastrale entre Heufeld, Nemet et
Szerb Cernya d'une part et Zsombolya d'autre

part jusqu' un point se trouvant sur la

route de Cernya , Klari au changement le

direction, 540 mtres environ l'Est de la
route menant par la limite orientale de
Moraster Weingarten; de la, par la route,

tourne vers le Sud-Ouest par la route jusqu'i.

cadastrale entre Modes et Torontalkeresztes

jusqu'au point de rencontre avec /a piste pas-

sant par la cote 83; ensuite, par la ligne

droite vers le Sud-Est jusqu'it la rencontre

avec la mme limite cadastrale 300 mtres;
environ au Nord du pont sur la route Modes-

Gad; suit ensuite la limite cadastrale de

Modos jusqu'au Temes, suit ensuite le Temes,

vers l'Est jusqu', la ligne cadastrale de en aval, jusqu'au point commun aux trois
Klari, suit cette ligne vers le Nord jusqu'b,

cadastres do Modos, Csavos et Surjan; suit

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERN A

ensuite la limite cadastrale entre Surjan,

Togyer II, Kanak et Torontalujfalu d'une
part et de Csavos, Togyer, Gyer, Tolvad et

623

Del, suitlaligno cadastrale Nagy Gaj-Kis

Gaj, jusqu' sa rencontreavec la ligne cadastrale d'Alsosztamora (Procis-Verba1 du

Partos de l'autre, jusqu'i un point i 350 3 janvier 1922). Plus loin, la frontire se dimitres au Nord de la cote 83.

rige vers le Sud-Ouest,suit la limite cadastrale Nagy Gaj-Alsoztamora, jusqu'it la

en ligne droite jusqu'i la piste passant par rencontre de la route Nagy Gaj Vatina,
la cote 81 ; tourne alors vers le Sud, jusqu' qu'elle suit le long du bord Nord-Fst jusqu'i.
la voie fend industrielle de Partos et Pusta la limite cadastrale entre Alsosztamora et
Raros qu'elle suit jusqu'i un point environ Vat.na; tourne ensuite vers le Nord-Est en
De l, la ligne frontire se dirige vers l'Est,

500 mitres l'Ouest de la cote 82; d'ici,

elle continue vers le Sud-Est en ligne droite

jusqu'it un point situ sur le cadastre de

Nagy Gaj i 400 m res l'Ouest de la cote
88. (Proces-Verbal du 4 janvier 1922 et du
6 juillet 1923 de l'apris-midi).

suivant cette limite cadastrale (Prods-Verba/

du 7 juillet 1923, 6) sur 420 mitres, jusqu'au

point commun aux trois cadastres de Stamora, Vatina et Temesmora (Prods-Verbal

du 7 juillet 1923. 1

De l, la limite cadastrale entre Vatina,

De li, par la limite cadastrale Partos-

Kis Zsam, Nagy Szered, Temes Kutas, Mark-

ce point avec le point oit la route de Nagy Ba-

telke et Temeszlls (Salcita) d'une part et

de Temesmora, Nagy Zsam, Laczunas, Komornak (Comoriste) et Varadia d'autre part
jusqu' 225 mitres au Nord-Est de la cote

Nagy Gaj par la cote 85 jusqu'i la cote 84.

(Prods-Verbal du 3 janvier 1922).
De l, vers l'Est par la ligne droite reliant
latpsz (passant par la cote 85)aboutit sur la
route Nagy-Gaj-Partos jusqu'it la ligne de

289, laissant la route entre Vatina et Kis

drainage partant de Ms Balatpsz vers le N ord-

Zsam entirement en territoire Serbo-CroatoSlovine, d'aprs le Prods- Verbal du 17 sep-

ligne droite jusqu' la cote 88; de lvers le

Nord-Ouest, jusqu' la premire ligne de

aboutit la ligne cadastrale de Varadia, .

Est; ensuite, par cette ligne de drainage, tembre 1921 (Protocole du 20 septembre
jusqu' la route Nagy-Gaj-Partos; de la en 1921 et Prods-Verbal du 7 juillet 1923, 9).
drainage, qui n lie les cotes 87 et 86; puis par

cette ligne, jusqu' la cote 86; del, vers le

IDe Rt, par les cotes 292, 273, 228 et 170

450 mitres au Sud-Est de la cote 115 (ProdsVerbal du 6 juillet et du 7 juillet 1923 2).

De li, par la limite cadastrale entre Temeszlls et Melvkastely d'une part et de

De li, suit la route (immdiatement Sud Varadia de Pantie part les cotes 105 et 102
de Topolyapsz) vers E. N. E. jusqu'i la ligne aboutit la riviire de Boruga; suit ensuite
qui part de la cote 87 situe sur la ligne ca- cette rivire en amont, jusqu' la cote 89;
dastrale entre Denta et Nagy Gaj, vers la rejoint, par une ligne droite, le coude duebras
Nord-Ouest 250 mitres (Nord cote 87); de /A, mort de Karas, situ& 400 mitres en ligne
en ligne droite vers le Sud-Est, jusqu'i cette droite au Sud-Ouest de la cote 93, et va de
cote 87; enfin do la, par la ligne cadastrale li, en ligne droite jusqu'i la cote 89; va ende Nagy Gaj (le canal), jusqu'i un point si- suite par le bras mort de Karas jusqu' la litu i 420 mitres au Sud de la cote 87 sur la mite cadastrale entre Melykastely et Jam;
premire piste menant vers le Nord-Est; suit suit ensuite la limite cadastrale entre Melycette piste sur une longueur de 970 mitres, kastelv, Vajdalak, Udvarszallas, Krassotourne alors vers le Sud-Est en ligne droite szomliat, Czehfalva, Fehertemplom et Krted
jusqu'i un point situ sur la deuxime piste d'une part et de Jam, Mircocz, Berlistve
Nord-Ouest jusqu'it Topolyapsz, qui reste en
territoire roumain.

A 920 mitres du canal; va par cette piste vers

le nord-Est jusqu'it la cote 87; tourne vers

le Sud-Est, en ligne droite, par la piste jusqu'it la rencontr-e avec la troisime piste;
tourne alors, vers le Sud-Ouest, par cette
piste jusqu'i la premire piste menant vers
le Sud-Est; suit cette derniire piste jusqul
la route Nagy Gaj-Denta; suit le bord SudEst de cette route vers Nagy Gaj, la laissant
compltement i la S. Cr. S., jusqu'iu canal

O Buszolez et Ujruszoles de l'autre jusqU'

la route Krted-Micloshasa.
De l, suit vers le Nord-Est la route men-

Hound jusqu'it sa rencontre avec la valle

Obarsia, monte cette dernire yank jusqu'
son origine et de li, traversant la crte Cracul

Scurt, contourne Pest la cote 234 et descend dans la valle qui aboutit l'Est de

Szllshegy (Kalugerevo) au point de rencontre avec la chausse Szllshegy-Petri-

sur la ligne cadastrale entre Nagy Gaj et lova (Procs-Verbal du 17 septembre 1921 et
Kis Gaj (cote 87).

du 7 juillet 1923, 10).

www.digibuc.ro

624

DOCDMENTE FRONTIERE

De l, la ligne frontire va directement

vers le Sud jusqu'it la cotes 211, d'o elle
prend la direction vers l'Ouest-Sud-Ouest,
en passant par les cotes 165, 230, 243 (situes

sur le territoire cadastral de la commune

Neramogyoros (Lescovitza) et puis suivant

operation qui devra etre termine jusqu' la

fin de Panne courante.
2. Les deux Gouvernements prendront
toutes les mesures pour que dans un dlai
d'un mois apres la signature du present pro -tocole, on commence l'vacuation des com-

toujours la meme direction gnrale, la ligne

frontire passe par les cotes 180 et 230 laissant le jardin au Nord de la cote 87 :I la Serbie-Croatie-Slovnie et contournant la courbe
de la Nra au Nord de la cote 104, jusqu'it la
rivire Nra, it un kilometre 11, l'Est de la
route entre Kusics et Neraaranyos (Ziatitza) (Protocole du 20 septembre 1921).
Enfin de lit, la ligne frontire suit le conrs
ctuel de la Nra jusqu'it sa confluence avec
le Danube (Protocole du 20 septembre 1921).
Art.3.
Tous ces travaux de definition
de la frontire indiqus plus limit, sont consigns sur les cartes au 25.000-me (edition
hongroisel annexes au present protocole,

munes et des territoires appartenant, d'apits le Trait de Sevres, it l'une des Parties
contractantes. Cette evacuation devra etre

la carte annexe() au Prods-Verbal du 1-er

ques, seront remises par prods-verbal

termine au plus tard jusqu'au 15 fvrier.

Quant l'vacuation rciproque de tontes les autres communes et territoires qui pas-

sent d'un Etat a, l'autre, conformment au

present protoeole, les deux Gouvernements
prendront toutes les mesures pour qu'elle se
termino, ainsi que la ratification, dans un delai maximum de quatre mois, partir du jour
de la signature du present protocole.
3. La remise des communes et territoires

se fera par prods-verbal conclu journelle-

ment entre les dlgus techniques des deux

Etats, aides par les reprsentants des autorites communales, administratives, judiciaidu Danube et notamment les iles se trouvant res, financieres, de la police cadastrale et de
entre les confluents de la Nera et du Timok la frontire. Les dlgus recevront aussi les
avec le Danube, les deux Gouvernements archives, les actes et r gistres ainsi que les reont decide:
gistres des inscriptions immobiliaires (Grund1. La situation sur la partie du Danube buch) avec les plans des cadastres de la comqui formait la frontire entre la Roumanie mune respective.
et la Serbie avant le Trait de Sevres reste
4. Les proprits possdes par l'Etat, disinchange. Elle est trade l'encre rouge sur trict, commune ou autres autorits publi-

dont elle font partie intgrante.

En ce qui concerne la frontire
Art. 4.

aoilt 1923, du matin.

2. L'Etat Serbo-Croato-Slovne reconnait
la souverainet de la Roumanie sur les iles
Caltnovatz, Moldova et Ada-Kaleh. et la Rou-

it

part.
6. Le programme de la remise et de la re-

ception sera decide par les deux dlgus

manie reconnait a l'Etat Serbe-Croate-Slo-

techniques.
6. Apres la signature du present protocole

chure de la Nero., jusqu'it Vercerova, sera la

tants des communes qui devront etre remises,

rile de Moldova, et l'encre noire, en aval de

Moldova sur la carte annexe au Prods Verbal du 10 add 1923, modifie le long
des les qui taient en litige, dont le sort est
decide par le present article. Cette ligne passe

maux, vhicules, machines, matriaux, etc.

aucun des deux Etats n'aura plus le droit

d'imposer des nouveaux impets et de nouLa frontire sur le Danube, de l'embou- velles taaes sous aucnne forme aux habi-

gene la souverainet sur les Iles Plavisevitza

et Ogradina.

ligne trade l'encre rouge entre la Nera et

par le taNeg (ligne rouge).

S'il y a une difference entre le texte et les
cartes, le texte fera foi.

et il ne feront plus de requisitions d'ani-

Les impeits seront calculs jusqu'au jour

de la signature, respectivement de la ratification du present protocole, mais d'apres les
normes et les precedents en cette matire de
sorte que les droits et les prtentions des habitants resultant des requisitions, impets
extraordinaires soient reserves.

L' VACUAT ION

Atant donne que la nouvelle

Art. 6.
ligne frontire laisse des petites proprits
des habitants d'un Etat sur le territoire de

Art. 5. 1. Dans un dlai de 10 ours apres

la signature du present protocole, les deux
dlegus techniques procderont au pique-

l'autre, les deux Etats s'obligent de respecter

le droit de proprit de ces habitants et s'engagent leur faciliter non seulement le tra-

tage de la partie de la frontire non piquete,

vail de leurs terres, mats aussi le transport

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

de leurs produits dans l'Etat o ils habitent

sans aucune taxe d'importation ou d'exportation.
Les deux Gouvernements s'engagent que,
dans un delai de trois mois apres la signature du present protocole, on redigera d'un
commun accord une Convention speciale detaillee dans ce sens.
Les deux Gouvernements prenaunt l'obligation de faciliter, meme apres

la ratification et sans aucun terme, le tran-

sfert benevole avec tout leur avoir, des sujets

625

7. BASARABIA
Tiait concernast la Bessarabse

L'EMPIRE BRITANNIQUE, LA FRANCE

L'ITALIE, LE JAPON, Piincipales Puissances Alliees, ET LA ROUMANIE

Considerant que dans l'intert de la paix
genrale en Europe il importe d'assurer des
maintenant sur la Bessarabie une souverainote repondant aux aspirations de la popu-

respectifs qui ne voudront pas accepter la

lation et y garantissant aux minorites de
souverainete etrangere sa nationalite.
race, de religion ou de langue la protection qui leur est due;
Considerant que, des points de vue geeLE LEVE D'UN PLAN DE LA
graphique, ethnographique, historique et
FRONTIERE

Art. 8. Aprs la reception par chacun des

deux Gouvernements des territoires et communes qui leurs reviennent, les delegues tech-

ni9ues respectifs, de commun accord, prendront immediatement des mesures pour le

conomique, la reunion de la Bessarabie 6, la

Roumanie est pleinement justifiee;

Considerant que la population de la Bessarabie a manifest son desk de voir la Bessarabio ru'nie it la Roumanie;
Considerant enfin que la Roumanie a, de
sa propre volonte, le desk de donner de silres

born..ge de la frontiere par des bornes du garanties de liberte et de justice, sans distype prevu dans le proces-verbal No. 2 du 4 tinction de races, de religion ou de langue,
juillet 1922 et les croquis signes par les re- conformement au Traite sign it Paris le 9
presentants des deux Gouvernements ainsi dcembre 1919, aux habitants de l'ancien
que le leve d'un plan de Pentiere frontiere en
employant les moyens et les procedes prevus
dans te proces-verbal No. 2 du 4 juillet
1922.

Fait 6, Belgrade, le 24 novembre 1923.

6. ADA-KALE 1)

TRAITE DE LAUSANNE
24 Juillet 1923
Art. 16.
La Turquie declare renoncer

it was droits et titres, de quelquo nature

que se soit, sur ou concernant les territoires
situes au dela, des frontieres prevues par

le present Traite et sur les lles attires que

celles sur lesquelles la souverainete lui est
reconnue par ledit Traite, le so.t de ces
teratoires et ils etant regle ou regler par
les interesses.

1) Insula Ada-Kale a fost atribuiti Ro-

miniei de Consiliul Suprem In edinta de la

28 Lille 1919. Acest luau a lost adus la

cunostinta guverne!or roman

jugoslav

royaume de Roumanie aussi bien qu'it ceux

des territoires nouvellement transfer& ;
Ont resolu de conclure le present traite:
Art. 1. Les Hautes Parties Contractantes
declarent reconnatre la souverainete de la
Roumanie sur le territoire de la Bessarabie
compris entre la frontiere actuelle de Rou-

manie, la Mer Noire, le cours du Dniester

depuis son embouchure jusqu'au point oft
il est coupe par l'ancienne limite entre la
Bucovine et la Bessarabie et cette ancienne
limite.

Art. 2. Une Commission composee de

trois membres, dont un sera nomme par les
Principales Puissances allies, un par la Roumanie et un par le Conseil de la Societe des
Nations pour le compte de la Russie, sera
constituee dans les quinze jours qui suivront
la mise en vigueur du present Traite, pour

fixer sur place la nouvelle ligne frontiere

de la Roumanie.
Art. 3, La Roumanie s'engage 6, observer
et faire observer rigoureusement sur le territoire de la Bessarabie vise l'article 1-er

les stipulations du Trait signe it Paris, le

9 dcembre 1919, par les Principales Pais-

prin nota secre ariatului general al Con- sances alliees et associees et par la Roumanie,
ferintei pAeii d n 4 August 1919. (Nota &A.) et notamment d'y assurer aux habitants,

www.digibuc.ro

626

DOODMENTE : FRONTIERE

sans distinction de race, de langue ou de religion, les mmes garanties de libert et de

justice qu'aux autres habitants de tons autres
territoires faisant partie du royaume de Ronmanie.

Art. 4, La nationalit roumaine sera acguise de plein droit, l'exclusion de toute

autre, aux ressortissants de l'ancien Empire
de Russie tablis sur le territoire de Bessarabie vise l'article 1-er.
Art. 5. Dans le alai de deux ans dater
de la mise en vigueur du present Traitk les
ressortissants de l'ancien Empire de Russie,
gs de plus de 18 ans et tablis sur le territoire de Bessarabie, vise /1. Particle 1-er,

auront la facult d'opter pour toute autre

nationalit qui leur serait ouverte.

L'option du mari entralnera celle de la

des voies d'eau, la Roumanie s'engage

appliquer aux portions du systeme fluvial
du Dniester qui peuvent tre comprises sur
son territoire ou qui en forment les frontires,

le regime prvu au 1-er paragraphe

de.

l'article 332 et dans les Articles 333 A 338 du

Trait de Paix avec l'Allemagne, du 28 juitr

1919.

Art. 8. La -Roumanie assumera la res-

ponsabilit de la part proportionnelle afMrante it la Bessarabie dans la dette publique

russe et tons autres engagements financiers
de l'Etat russe telle qu'elle sera dtermine

par une Convention particuliere entre les

Principales Puissances allies et associes,

d'une part, et la Roumanie, d'autre part.

Cette convention sera prpare par une com-

mission designee par les dites Puissances.

Au cas di la commission n'arriverait pas
de leurs enfants gs de moins de 18 ans. un accord dans un dlai de deux ans, les
Les personnes ayant exerce le droit d'op- questions en litige seraient immdiatement
don ci-dessus prvu devront, dans les douze soumises l'arbitrage du Conseil de la Somois qui suivront, transporter leur domicile ciete des Nations.
dans Ptat en faveur duquel elles auront
Art. 9. Les Hautes Parties contractanopt&
tes inviteront la Russie adhrer au preElles seront libres de conserver les biens sent Trait, des qu'il existera un Gouverimmobiliers qu'elles possedent sur le terri- nement russe reconnu par elks. Elles se retoire roumain. Elles pourront emporter leurs servent le droit de soumettre l'arbitrage
biens meubles de toute nature. II ne leur du Conseil de la Societe des Nations toutes
sera impose, de ce fait, aucun droit de sortie. questions qui pourraient tre souleves par
Art. 6. La Roumanie reconnalt comme le Gouvernement russe concernant les deressortissants roumains, de plein droit et sans tails de ce Traite, tant bien entendu que
aucune formalit, les ressortissants de Pan- les frontires dfinies dans le present Trait,
cien Empire de Russie qui sont ns sur le ainsi que la souverainet de la Roumanie
territoire de la Bessarabie, vise l'article sur les territoires qui y sont compris, ne sau1-er, de parents y ayant leur domicile, encore raient tre mis en question.
qu' la date de la mise en vigueur du pre11 en sera de memo de toutes difficult&
sent Trait ils n'y soient pas eux-mmes que pourrait faire mitre ultrieurement son
femme et l'option des parents entralnera cells

domicilis.

Toutefois, dans les deux ans qui suivront

application.

Le Present Trait sera ratifi par les Puis-

la mise en vigueur du present Trait, ces sances signataires. Il n'entrera en vigueur

personnes pourront declarer devant les au- qu'aprs le dpt de ces ratifications et
torits roumaines comptentes dans le pays
de leur residence, qu'elles renoncent ;I la
nationalit roumaine et elles cesseront alors
d'tre considres comme ressortissants roumains. A cet gard, la declaration du mari
sera rpute valoir pour la femme et celle

partir de Pentre en vigueur du Traite sign&

par les Principales Puissances allies et associes et la Roumanie le 9 dcembre 1919.

enfants Ages de moins de 18 ans.

de se borner faire connaltre au Gouverne-

Le dpt des ratifications sera effectu

it Paris.

Les Puissances dont le Gouvernement a

des parents sera rpute valoir pour les son siege hors d'Europe auront la facult
Art. 7. Les Hautes Parties Contractan-

tes reconnaissent que la bouche du Danube,

dite bouche de Kilia, doit passer sous la juridiction de la Commission europenne du
Danube.

En attendant la conclusion d'une convention gnrale pour /e regime international

ment de la Republique franeaise, par leur

Reprsentant diplomatique b. Paris, que leur

ratification a t donne et, dans ce cas,

elles devront en transmettre l'instrument aus-

sitt que faire se pourra.

Un prods-verbal de dpt de ratification
sera dress.

www.digibuc.ro

627

POL/ TICA EXTERNA

Le Gouvernement franais remettra

toutes les Puissances signataires une copie
certifie cor forme du proces-verbal de &pat
de ratification.

Fait A Paris, le vingt-huit octobre mil

neuf cent vingt en un seul exemplaire qui
resters depose dans les archives du Gouvernement de la Republique Franyaise et dont
les expeditions authentiques seront remises
chacure des Puissances signataires du Trait&

Les Plnipotentiaires qui, par suite de

leur loignement momentan de Paris, n'ont

pas pu apposer leur signature sur le present

Trait, seront admis

it

le faire jusqu'au

quinze dcembre 1920.

En Foi de Q110i, les Plnipotentiaires ci

apres, dont les pleins pouvoir ont t recon-

nus en bonne et due forme, ont sign le

present Trait&

VIII. ALIANTE
de guerre defensive conformment Par-

1. POLONIA

CONVENTION D'ALLIANCE DEFEN-

SIVE ENTRE LA REPUBLIQUE DE

ticle 1, ils s'engagent ne traiter ni conclure

l'armistice ni la paix l'un sans l'autre.

La dure de la prsente ConArt. 5.

vention est de cinq ans partir desa signature, mais chacun des deux gouvernements
est libre de la dnoncer apres deux ans, en
3 MARS 1921.
avisant l'autre six mois d'avance.
Art. 6. Aucune des Ratites Parties ConTexts ofticiel lranais communiqu par le tractantes ne pourra conelure une alliance
Reprsentant de la Pologne auprs de la So- avec une tierce Puissance sans s'etre concit des Nations.
certe au pralable avec l'autre.
L'enregistrement de celle convention a eu
Sonc dispenses de cette condition, les allieu le 24 octobre 1921.
liances en vue du maintien des trait& dj
Fermement rsolus sauvegarder la paix signs en commun par la Pologne et par la
acquise au prix de tant de sacrifices, le chef Roumanie.
d'Etat de la Republique de Pologne et Sa
De pareilles alliances devront cependant

POLOGNE ET LE ROYAUME DE ROU-

MANIE, SIGNEE A BUCAREST, LE

Majeste le Roi de Roumanie se sont mis

etre communiques.

liance defensive.

natre les accords de la Roumanie avec d'au -

d'accord pour conclure une Convention d'al-

Art. 1.

La Pologne et la Roumanie

s'engagent s'aider rciproquement dans le

cas on l'une d'elles serait attaque, sans provocation de sa part, sur ses frontieses orientales actuelles.

En consequence, au cas on l'un des deux

Etats serait attaqu sans provocation de sa
part, l'autre se considrera en tat de guerre
et lui pretera une assistance arme.

Le Gouvernement polonais declare con-

tres Etats pour le maintien des trait& de

Trianon et de Neuilly, accords qui pourront

etre transforms en traits d'alliance.
Le Gouvernement roumain declare connaitre les accords de la Pologne avec la Republique Franaise.
Art. 7.
La prsente Convention sera
communiquee it la Societe des Nations conformment au trait de Versailles.
Art. 8..
La prsente Convention sera

Art. 2.
Min de coordonner leurs efforts
pacifiques, les deux gouvernements s'enga- ratifie et les ratifications en seront khangent se concerter sur les questions de po- gees Bucarest le plus tt possible.
litique extrieure qui ont trait A leurs rapEn foi de quoi les plnipontentiaires ont
ports avec leurs voisins d'Est.
sign la prsente Convention et y ont appose
Une Convention militaire fixera leur sceau.
Art. 3.
la manire dont les deux pays se preteront
Fait Bucarest, en double exemplaire, le
assistance, le cas chant.
3 mars 1921.
Cette Convention sera soumise aux memes conditions que la prsente Convention
PROCES-VERBAL
quant it la dure et la dnonciation ventuelle.

Si malgre leurs efforts paciArt. 4.

fiques, les deux Etats se trouvaient en tat

Les soussigns, s'tant runis pour prodle'cha desgntaieitifar ons de Sa Ma-

derr,

www.digibuc.ro

DOCUMENTE : ALIANTE

628

jeste le Roi de Roumanie et de Monsieur le

President de la Rpeblique de Pologne sur
la Convention d'alliance defensive conclue
Bucarest, le 3 mars 1921, entre la Roumanie
et la Republique de Pologne, les instruments
de ces ratifications ont t produits, ayant
t trouvs exacts et concordants; Pechange
en a t opr.
A cette occasion, il a t constat que les
Protocoles A, B et G et la Declaration faisant partie intgrante de la Convention d'alliance defensive, quoique n'ayant pas t

transcrits dans l'instrument de ratification,

seront considrs comme ratifies au mme
titre que la Convention elle-mme.
En foi de quoi, les soussigns ont dress
le present proces-verbal qu'ils ont sign en
double expedition et revtu de leurs cachets.
Fait Bucarest, le 25 juillet 1921.

litique extrieure qui ont trait leurs rap-

ports avec la Hongrie.

Art. 5.
La presente Convention sera valable deux ans a partir du jour de Pchange
des ratifications. Ce terme expire chacune
des Parties contractantes aura la facult de
denoncer la prsente Convention. Elle restera
en vigueur six mois aprs la date de la dnonciation.
Art. 6.

La prsente Convention sera

communique la Societe des Nations (Pacte

cle la Societe des Nations).
Art. 7.
La prsente Convention sera

ratifie et les ratifications en seront changees a Bucarest le plus tt posible.

En foi de quoi les plnipotentiaires l'ont
signe et y ont appose leurs sceaux.
Fait Bucarest, en double expedition, le
23 avril 1921.

2. CEHO-SLOVACIA

PROTOCOLE CONCERNANP LA PRO-

a) CONVENTION DEFENSIVE ENTRE

LONGATION DE LA CONVENTION

LA REPUBLIQUE TCHECO-SLOVAQUE

ET LE ROYAUME DE ROUMANIE

Fermement rsolus maintenir la paix

acquise au prix de taut de sacrifices et prvue par le Pacte de la Societe des Nations,
ainsi que l'ordre tabli par le trait conclu
it Trianon le 4 juin 1920 ent,re les Puissances allies et associes d'une part et la Hondrie d'autre part, le President de la Rpuglique Tchco-Slovaque et Sa Majeste le Roi
cle Roumanie se sont mis d'accord pour conbure une Convention defensive.
Art. 1.
En cas d'une attaque, non provoque, de la Hongrie contre l'une des Hantes Parties contractantes, l'autre Partie s'en-

gage a concourir la defense de la Partie

attaque de la facon dtermine par l'arrangement prvu dans l'article 2 de la prsente
C onventi on.

Art. 2.

Les autorits techniques com-

ptentes de la Republique Tchco-Slovaque et

du Royaume de Roumanie fixeront d'un
commun accord, les dispositions ncessaires

pour Pexcution de la prsente Convention

dans une Convention militaire conclure
ultrieurement.
Art. 3.
Aucune des Hautes Parties con-

D'ALLIANCE CONCLUE A BUCAREST

LE 23 AVRIL 1 921 ENTRE LA REPUBLIQUE TCHECO-SLOVAQUE ET LE

ROYAUME DE ROUMANIE, SIGNE A
PRAGUE LE 7 MAI 1 923

Les rsultats de la Cowention d'alliance

(Net sive du 23 avril 1921, ayant t reconnus comme bienfaisants pour la cause

de la paix et son maintien j g ainsi ncessaire, les Plnipo entiaire soussign's,

munis de plei s pouvoirs iospeciifs du
Prshlent d, la Rpnblique Tchco-Slovaque
et de Sa Majest le Roi d Ro unanie, trouvs

en bonne et due fo -m,, sent conveaus de

ce qui sn't;
La Conventiol d'alliance d,f msive du
23 avril 1921, restera en vigueur encore
trois ans a partir de Pchanse des ratifications du present p.ohcole. Ce terme expire, elle rcdeviendra denoncable suivant les
dispositions finales de son article 5.

La Convention militaire conclue confermment l'article 2 de ladite Convention

est prolonge pour la mme dure.
Le present P, otrcole sera communiqu

A.

la Societe des Nations. Parte de la Sotractantes ne pourra conclure une alliance ciete des Nations.
avec une tierce Puissance, sans avis pralaLe present Proto o'e sera ratifi et les
ble de l'autre.
ratifi -ations seront changes ir Prague le
Art. 4.
Afin de coordormer leurs efforts plus VA possible.
pacifiques, les deux gouvernements s'engaEn foi de quoi 1 s Plnipotentiaires l'ont
gent a se concerter sur les questions de po- sign et y ont appose leurs s^eaux.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

629

Fait A, Prague en double expidition, le

sept mai mil neuf cent vingt trois.

du Royaume do Roumanie fixeront d'un

3. IUGOSLAVIA

(Mai, les dispositions ncessaires pour Vex&

cution de la prsente Convention.
Art. 3.
Aucune des Hautes Parties Con-

CONVENTION DFENSIVE ENTRE LE

ROYAUME DES SERBES-CROATES-SLOVNES ET LE ROYAUME de ROUMANIE

Fermement rsolus A. maintenir la paix

acquise au prix de tant de sacrifices et l'ordre

tabli par le trait conclu A Trianon le 4

juin 1920 entre les Puissances allies et asso-

commun accord, dans une Convention militaire qui doit tre conclue dans le plus bra

tractantes ne pourra conclure une alliance

avec uno tierce puissance sans J'avis pralable de l'autre.
Art. 4.
En vue d'assorier leurs efforts
pacifiques, les deux gouvernements s'obligent se concerter dans :es questions de politique extrieure concernant leurs rapports

cies d'une part et la Hongrie d'autre part, avec la Hongrie et la Bulgarie.

Art. 5.
Cette convention sera valable
ainsi que le trait conclu A Neuilly le 27 novembre 1919 entre ces mmes Puissances et deux ans partir de l'change des ratificala Bulgarie, Sa Majest le Roi des Serbes, tions. Ce terme expir, chaque Partie conCroates et Slovnes et Sa Majest le Roi de tractante aura la facult de dnoncer la prRoumanie se sont mis d'accord pour conclure
une Convention dfensive.
Art. 1.
En cas d'une attaque, non provo quk, de la Hongrie ou de la Bulgarie, ou

bien de ces deux puissances contre une des

deux Hautes Parties contra ctantes, dans le
but de dtruire l'tat de choses cre par le
trait de Trianon ou de Neuilly, l'autre
Partie s'engage A concourir A. la dfense de

la Partie attaque de la fam dtermine

par l'article 2 de cette Convention.
Art. 2.

Les autorits techniques du Ro-

yaume des Serbes, Croatcs et Slovnes et

sente Convention, qui restera nanmoins en

vigueur six mois aprs la date de la &nonciation.

Art. 6.
Cette Convention sera communique A, la Socit des Nations.
Art. 7.
La, prsente Convention sera
ratifie et les ratifications seront cbanges
aussit6tr que possible.

En foi de quoi les plnipotentiaires d-

signs l'ont signe et y ont appos leur

sceaux.

Fait A, Belgrade, en double expdition, le

7 juin 1921.

www.digibuc.ro

IX. TABLOU
DE

TRATATELE, CONVENTHLE I ARANJAMENTELE

INTERNATIONALE ALE ROMAMEI, ACTUALMENTE

IN VIGOARE,

ALCATUIT LA 21
DE

CONST. B. TIULESCU
CONSUL GENERAL

www.digibuc.ro

MAIU

1925

INTRODUCERE
Cednd struintelor domnului profesor D. Gusti, am aleatuit tabloul de
fata. Ceeace ne facei mai ales sA stam la indoeala, era faptul de a nu ava, la
indemana, pentru adunarea i verificarea datelor, dosarele conventiikr
incheiate inainte de rsboiu, evacuate in Rusia, i de a face din aceastA cauza,
o luerare incomplet. Din nefericire, nici macar un registru, In care &A se treacA
conventiile i toate datele care le privesc, tinut zilnie la curent eu modifi-

chile ivite in regimul nostru conventional, n'a existat niciodat. Daca mi ni

s'ar fi cerut aceastA lucrare de urgent, eAnd volumul de fatA er sub tipar,
i ni s'ar fi acordat rgazul necesar, am fi implinit mare parte din lipsuri, In
urma informatiilor ce am fi capatat prin mijloeirea legatiilor noastre
din strainAtate dela organizatiile internationale. Socotind insa, ea chiar cu
lipsuri, un asemenea tablou este foarte util, am hotarit s-1 intoemim, dndu-ne toate silintele, ca lipsurile sA fie cat mai putine. Am impartit conventiile

In 14 categorii, observnd in aceasta privint impartirea urmata in arhiva

Ministerului Afacerilor Straine. Am trecut i conventii, care, dei numai
semnate, vor intr In vigoare indatA dup.& facerea formalitatilor de ratificare.

Am adaugat un index cronologic al conventiilor. In sfaxit, regimul conventional international fiind inteo prefacere continua, sA nu se piarda
din vedere caracterul de provizorat al unui asemenea tablou.
Publicatiile citate in text sunt: 1. Monitorul Oficial, 2. C. Hamangiu, Codul
General al Romniei, ed. III, 3. Tr. G. Djuvara, Tratate, Conventii i invoiri
internationale ale Romniei actualmente in vigoare. Bucureti i Paris 1888_

Lipsurile din text sunt indicate prin linii punctate.

CONST. B. TITJLESCU

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

635

L CONVENTII DE CAI FERATE I COMUNICATII IN GENERAL

LOCUL

OBIECTUL

SI DATA SEECONVENTIEI

NAM

Data echimbului
eau depunerii
actelor de ratificare de Romania

Conventia international& privitoare la

unilalea tehnicd a
Berna
drumurilor de fier1). 15 Maiu 1886
Modificat& la

BTATELE CARE AU MAI

RATIFICAT

S'A PUBLICAN IN t

,
Austria, Cehoslovacia, PoIonia, teritoriul Sarre, Un-

18 Main 1907

garia.

Completati cu
protocolul final al
comisiei internationale
14 Dec. 1912

Conventia international& privitoare la

incuierea (plumbuirea ) vagoanelor care
urmeaal sti treaca.

pin vana

Acordul dela .

Austria, Cehoslovacia, PoIonia, teritoriul Sarre, Ungaria.

Berna
.

15 Maiu 1886

Protocolul aditional
dela
18 Main 1907

Conventia international& privitoare la

transportul mirjuri-

Austria, Belgia, Bulgaria,

lor pe drumul de fiera)

Pentru con- Cehoslovacia, Danemarca,

Berna
.,
din& nsa:
14 Oct. 1890 ventda aditio_ Elvetia, Franta, Germania,
nal din 19 Italia, Luxemburg,Norvegia
Declaratia din 20 Sept. I 893 Sept. 1906, Olanda, Polonia, Rusia 2),
teritoriul Sarre, regatul
Berna
Aranjamentul din 16 Iulie 1895 9/22
Sept. Serb-Croat-Sloven, Suedia.

zi actele decurgnd

Conventiile adi- f 16 Iunie 1898

tionale din . . . 119 Sept. 1906

Conventia adi-

*mall din 19
Sept. 1906 pu-

blicat& In Mon.
Oficial No. 133

din 13/26 Sept.

1908.

1908

2) Art. 370 din tratatul dela Versailles, art. 317 din tratatul dela Saint Germain, art. 300
din tratatul dela Trianon zi art. 241 din tratatul dela Neuilly-sur-Seine cuprind dispozitii relative
la functionarea frnei continue.
2) Denuntafit de Belgia, Franta, Italia, Romnia zi Serbia zi prelungit In urmi, pin& la
Incheierea unei noui conventii, care s'a i incheiat, fiind semnat& de plenipotentiarul nostril
la Berna In ziva de 24 Noemvrie 1924.

2) Rusia, la urma propunerii Oficiului Central de transporturi din Berna, a fost- ztearsi

dintre statele participante la conventia dela Berna.

www.digibuc.ro

636

TRATATELE, CONVENTIILE I ARANJAMENTELE INTERNATIONALE ALE ROMANIEI

OBIECTUL

CONVENTIEI

LOCLL SI
DATA BEMNARII

Data schimbului
sau depunerii

actelor de ratilicare de Roma nia

STATELE CARE AU MAI

B ATIFICAI

Conventialntre Romania si Serbia, pri-

u'A PUBLICAT IN

M. Oficial No.
228 din 12 Ian.

vitoare la construi- Bucuresti

rea unui pod peste 3 Julie 1898
Dunilre pentru ra-

1 914. Hamangiu_

VIII, 6b0.

cordarea eililor ferate

romanesti si sarbesti

Au ratifical
Conventia internaParis
tionala pentru circu- 11 Oct.
1909
latia antomobilelor..

Cehoslovacia, Dantzig, Finlanda, Indiile franceze, Lich- M. Of. No. 11

Paris
tenstein,
Maroc, Norvegia, din 15 Aprilie
9/22 Aprilie n
i
0 ueu .ii
Emma,
oa.
1911. 1-1 amangiu
1911
Au aderat: Austria, Irlanda,
VII, 307.
teritoriul Sarre, Ungaria,
Lituania.
Guvernul
roman a aderat cu rezerve
prin scrisoa- Anglia, Elvetia, Franta,

Conventia relativa
la regularea mersu-

Paris
No. 14431 Grecia, Italia, Olanda, relui trenului Simplon- 22 Aug. 1919 rea
din
11 Oct. gatul Serb-Croat-Sloven.
Orient-Express ').
1919 a Mini ;-

terulni Maeerilor straine

Albania, Anglia, Bulgaria,

Cehoslovacia, Elvetia, Fin-

Conventia internation al si statutul rela-

landa, Franta, Germania,

tiv la libertatea tran- Barcelona

Cereva
Grecia, India, Italia, Japo- M. Of. No. 53
sitului, incheiat la 20 Apr. 1921 5 Sept. 1923 nia, Letonia, Malaezia, Nor- din 7 Martie 1925
si semnata ee plenipoGeneva
tentiarul Romaniei la 16 Dec. 1921

vegia, Noua-Zeland,01anda,
Palestina, Polonia, Siam,
Suedia.

Barcelona 20

Conventia internationala, statutul si

protocolul aditional
en privire la regimul
cailor navigabile de
in teres international.

Apr. 1921 (Da-

ta incheierii)
Geneva
19 Iunie 1923
(Data semna-

rii de noi a

Austria, Cehoslovacia, Co-

lumbia Finlanda, Malaezia M. Of. No. 8 dig

a Geneva
" an 1924 (Etats Malais), Norvegia. 13 Ian. 1925.
Palestina, Siam.

protocolului
de adeziune)

1) Reviznita la Conferinta dela Paris din 24 Noenivrie 1919, la eenferinta interguvernamentall dela Roma din 25 Martie 1921 si conferinta de la Neapol (En 6 Noembrie 1924.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

OSIECTUL
CONVENTIEI

LOCUL $1
DATA SEM-

NARII

63 7

Data schimbului
eau depunerit

ST ATELE CARE AU MAI

actelor de ratiticare de Romania

RATIFICAT

S'A PUBLICAT IN:

Guvernul
roman a aderat prin scri-

Deelaratia reeuno-

sand dreptul la pa-

soarea No.
8732 din 22 -A.nglia, Austria, Cehoslova-

Febr. 1923, eia, Danemarea, Elvetia,

Barcelona
vilion Statelor lipsite 20 Apr. 1921 sub rezerva Finlanda, Japonia, Polonia,
ratifierii ul- sued ia.
de litoral marl rim.

terioare de
etre Paviament a acestei aderdri.

Conventia cu Polo nial)privitoare la

stabilirea de relatii directe pentru
ealtori, bagaje si
mrfuri intre sta-

Aprobat de
Consiliul de
Ministri prin
jurnalul No.

M. Of. No. 62
din 21 Lillie
1923.

684 din 5
tiile de cale ferat Thicuresti
=lane si poloneze. 23 Sept. 1921 Aprilie 1923
Acord tarifar din 29 Sept. 1922

Conventia cu Bulgaria privitoare la

trafieul direct lntre

statiile de cale fe- 28Bucumti
Tunic 1922
rata rotnne si bulgare, via Oboriste-

Aprobat de
guvern printr , un jurnal
al Consilialui

de Ministri

Bazargic
Conventia aditional la conventia in-

-1

ternational din 14

M. Of. No. 13(

din 19 Iunie

Berna
la tratisportul mr- 8 Lillie 1923
Oct. 1890, p rivitoare

1924.

furilor pe drunmrile
de fier

Conventia si statntul relativ la regimul

Geneva
international al cili- 9 Dee. 1923
lor ferate. . . . .

Anglia, Siam

Au aleral: China, TerraNova, Rhodesia Meridionalil

Aceast conventie a inlocuit aranjamentul lncheiat la Bucuresti in ziva de 4 Noembrie

1919, aprobat prin jurnalul Consiliului de Ministri No. 108 din 17 Ianuarie 1920.

www.digibuc.ro

638

TRATATELE, CONVENTIILE

LOCUL 51

OBIECTUL

DATA SEMNARII

CONVENT1EI

I ARANJAMENTELE INTERNATIONALE ALE ROMANIEI

Data echimbulni
eau depuneril

STATELE CARE AU MAI

actelor de ratificare de Romania

RATIFICAT

S'A PUBLICAT IN:

Acord intre Rominia

si regatul SerbilorCroatilor- Slovenilor

Belgrad

Aprobat prin
jurnalul Con-

cu privire la comu- 16 Iu lie 1924 sil, de ministri

nicatiile si transitul
No. 334/925

prin gara de fruntarie Dube lia.

Conventia interna-

tionall relativ la
Berna
transportul mrfuri- 24 Nov. 1924
lor (C. I. M.).

. .

Conventia ipterna-

tionali relativ la
transportul clitoriBerna
lor si bagajelor (C. 24 Nov. 1924
I. V.)

IL CONVENTII COMERCIALE
NUMELE STATULUI
CU CARE ROMANIA
A INCHEIAT CONVEN-

DATA BEM-

PA N OBIECTUL

NIRII

ACESTEIL

LOCUL 5I

Conven'tie inter-

national privitoare

la crearea la Bru-

Bruxelles
xelles a Biuroului
International pentru 5 Iu lie 1890
publicarea tarifelor
vamale

Data echimoului
eau depunerii

STATELE CARE AU MAI

adder de ratifi-

RATIFICAT

care ne Romania

Anglia,Argentina, Australia,
Austria, Belgia, Bolivia,
Brazilia, Bulgaria, Canada,
Cehoslovacia, Chili, China,
Columbia, Congo, Costa Rica,Cuba,Danemarca, Rep.
Dominicanti,Ecuator,Egipt,

Elvetia, Estonia, Finlanda,

Franta, Germania, Grecia,
Guatemala, Haiti, Honduras

India, Italia, Japonia, Le-

tonia, Luxemburg, Mexico,

Nicaragua, Norvegia, Nona-

Zeland5 Olanda, Panama,

Paraguay, Persia, Peru, PoIonia, Portugalia, Rusia,Serbia, Siam, Spania, St.-Unite,

Suedia, Terra-Nova,Ungaria
Uruguay, Venezuela.

www.digibuc.ro

S'A PUBLICAT IN

POLITICA EXTERNA

NUMELE STATULUI

CU CARE ROMINIA A

LOCUL kil

INCHEIAT CONVEN-

DATA BEM-

TIA $1 OBIECTUL

NARII

ACESTEIA

Conventia de comert intre Romania

i Cehoslovacia.

63a

Data echimbulai

eau depurii

STATELE CARE AU MAI

actelor de ratifi-

RATIFICAT

care ale Romitniei

Bucure0i

Praga

23 Apr. 1921

10 Mar. 1923

S'A PUELICAT IN

M. Of. No. 184 din

16 Noemvrie 1921

Hamangiu I X-X,
1217.

Conventia de
Bucurqti
comert intre Romfi- 1 Iidie 1921
nia i Polonia.

. . .

M. Of. No. 182

Varovia
15 Nov. 1922

din 19 Noembre
1922.

Conventia comerciali cu Turcia (face

M. Of. No. 189

din 31 August

parte integranti din

tratatul de pace dela
Lausanne
Paris
Lausanne)
24 Iulie 1923 6 Aug. 1924

Au ratificat pni in prezent:

Anglia, Austria, Belgia,
Danemarca, Italia, Austra-

Conventie international privitoare la

lia, Egipt i India.

Au aderat numai: Brazilia,

simplificarea formalittilor vamale (Propunerea Societtii

Geneva
Natiunilor) . . . . 3 Nov. 1923
Semnatii cu rezerve
de plenipotentiarul

Romniei la

. .

1924

Cehoslovacia, Chili, Elvetia,

Finlanda, Franta,Germania,

Grecia, Japonia, Lituania,

Luxemburg, Maroc, NonaZeland, Olanda, Polonia,
Portugalia, Statul SerbilorCroatilor-Slovenilor, Siam,
Spania, Tunis, Uruguay.

Geneva

31 Oct. 1924

Aranjament c omercial intre Romnia 1

Bucureti
Ungaria
16 Apr. 1924

Budapesta
3 Dec. 1924

M. Of. No. 6 din

10 Ianuarie 1925.

S'a denunlat urmitoarele con, enfli comerciale, incheindu-se, prin schimb de note,
la datele indicate in deptul
Slat, acurduri protizorii cu aplical ea reciprccci a clauzei
naliunii cote mai facoriza e:

www.digibuc.ro

TRATATELE, CONVENTHLE 51 AR(NJAMENTELE INTElgATION kL9

'6 40

STATUL CU CARE
S'A INCHEIAT
CONVENTIA

LOCUL SI
DATA SEMNARII

Data schimbului
sau depunerii

adder de
ratificare

(Vechea

Olanda.

Aprilie 1897 prelungit liana'. la incheie- 3/15 Martie

rea unei conventii
1899
nourt).

10/22 Dec.
1899

DENUNTARII clauzel natiunii celei

mai favorizate

1922.

Hamangin
II, 829
M. Of. No.. 80

din 10/23 Iii.lie 1905

Hama ngiu

la cea din 17 Febr./ 16/29 Dec.

1904

din 1 Maiu 1893) ..

4 Apr. 1921

29

Decemvrie
1922.

II, 594
M. Oficial

No. 252 din

15/28 Febr.

Bucuresti
.

Data Incheicrii acordukti cu aplicarea

205 din 11/23

Dec. 1899 2 Aprilic 1921 18 Decemvrie

Elvefia. (aditionalft

Marea-Britanie .

if ;If

M. Of. No.

conventie din 6/18

I Mart. 1893, M. Of.

DATA

PUBLICAREA

18/31 Oct.

1906

1905

24 Mai 1923, a se

vedcit avizul pu19 Apr. 1921 blicat in M. Of.

No. 78 din 10

Hamangiu

Ion ie 1923.

III, 340
Mon. Oficial

Rusia .

No. 282 din

22/4 Aprilie

Bucuresti
24 Fair. 1906

1906

Hamanoiu
III, 38'0

11/24 Oct.
1917 (le giivermil provizoriu rus

Mon. Oficial

Belgia .

No. 219 din

3i/13 Ianuar. 19 Apr. 1921
1907
Hamangiu
III, 571

Bucuresti
23/5 Ion ie
1906

6 Octonwrie 1922,
intrnd in vigoare insii de 1 a 19

April ie 1922, data

expiritrii vechei
conventii.

Mon. Of icial

Italia

Bucurest i
.

22/5 Decernvrie 1906

Bucnresti
19/1 Aprilie
1907

No. 284 din

20 Mart. 1907 6 Apr. 1921
Hamangin

21

Julie

1921.

III, 619
Mon. Oficial

Serbia .

Bucuresti
23 Dec. 1906

Bucuresti
2 Apr. 1907

No. 2 din

3 Apr. 1907 19 Apr. 1921

Hamangiu

Se urmeazil tratative1)

III, 627
1) Marfurilor romnesti int, ate in Jugoslavia si mrfurilor sfirbesti intrate in Rominia
li se aplicii, tariful

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

LOCUL I
DATA BEMNARII

STATUL CU CARE
S'A INCHEIAT
CONVENTIA

641

Data echimbului
eau depunerii

PUBLICAREA

actelor de rati-

DATA.

DENUNTARII

iicare

Data Incheicrii acordolui cu aplicarea

clanzei natinnii celei
mai tat, orizate

Mon. Of icial

Franta .

Paris
21/6 Martie

1907

Viena
18/1 Dec.

Spania

No. 87 din,
10/23 Irtlie 19 Julie 1907 10 Sept. 1919
Paris

26 Julie 1921.

Hamangiu

1907

III, 637
Mon. Oficial
No. 251 din
10 Febr. 1909 3 Apr. 1921
Hamangiu
V, 182

Viena

6/19 Febr.

1908

1909

Berlin
18/3 Martie

Berlin
9/22 Aprilie

1910

1910

30 Aprilie 1923

Mon. Oficial

Suedia.

No. 11 din
13 Apr. 1910 18 Apr. 1921 11 Noemvrie 1922
Hamangiu

IV, 3M
Mon. Oficial

Norvegia

No. 53 din

Berlin

Berlin
18/31 Martie

4/17 Iunie

1910

1910

10/23 Iunie
1910
,

5 Apr. 1921

1 Octomvrie 1924

18 Apr. 1921

8 Maiu 1923

Hamangin
VI, 66b
Mon. Oficial

29/11 Apr.

Viena
8/21 Iunie

1910

1910

Viena

Danemarca

No. 53 din
10/23 Innie
1910

Hamangiu
VI, 670
Denuntatit
de Grecia la

20/5 Martie

In prezent Gre-

1919. Prelun- cia beneficiazi de

Grecia

Bucureti

4/17 Martie
1914

Bucurqti
4 Iunie 1914

tratamentul naMon. Oficial gire tacit din t iunii celei mai

trei
in
trei
No. 52 din
iar
7 t unie 1914 luni cu ince- favorizate,
mrfurilor de proHamangiu pere dela 20/5 venien tit romVIII, 657 Martie 1920 neasc se aplich
pAnil la incheierea unui in Grecia tariful
nou acord. De_ vamal conventional.
nuntata i de
Romnia la
2 Apr. 1921

www.digibuc.ro

642

TRATATELE, CONVENTIILE BI ARANJAMENTELE INTERNATIONALE ALE ROMANIEI

STATUL CU CARE

DATA SEANARII

CONVENTIA

Austria

. . .

Data achimbului
eau depunerii

LOCUL BI

S'A INCHEIA1

actelor de rati-

DATA

Data tucheierii acordului ou aplicarea

DENUNTARII

clanzei natiunii celei

mai favorizate

PUB LICAREA

Beare

Aranjament comercial, prin schimb de note, cu aplicarea

Bucuresti
5 Febr. 1924

reciproci a clauzei natiunii celei mai favorizate si fiirii

a se aduce vreun prejudiciu stipulatiilor tratatelor
existente.
0

III. CONVENTII CONSULARE

NUMELE STATULUI CU CARE ROMANIA A
INCHEIAT CONVENTIA $1 OBIECTUL
ACESTEIA

LOCUL

BI DATA SEM-

NARII

Data achimbultd
eau depunerii

S'A PUBLICAT IN:

aetelor de ratiBeare

Monitorul Oficial
din 11/23 Ian.

Viena

2/14 Febr.

1. Elvet;a

1881.

31 Ian. 1881

Ha mangin II, 339

1880

Djuvara 204.
Monitorul Oficial

Bucuresti

2. Italia

5/17 Aug.
1880

din 26/10
Martie 1881.

1/13 Martie
1881

Hamangiu 11, 342

Djuvara, 253.
Monitorul Oficial

Bucuresti

3. Belgia

31/10 Ian.
1881

din 1/13
APrilie 1881.

30/11 Aprilie
1881

Hamangiu 11,356.

Djuvara 348.
1

4. Statele-Unite ale Americii

Bucuresti
.

5/17 Iunie
1881

Monitorul Oficial
din 4/23 Ianuarie
1882.

1/13 Iunie
1883

Hamangiu 11,406.
_

www.digibuc.ro

Djuvara 485.

POLITICA EXTERNA

NUMELE STATULUI CU CARE ROMANI A

A INCHEIAT CONVENTIA g

SEMNARII

OBIECTUL ACESTEIA

5. Turcia :1) Conventie relativii la stabilire 0 la competintii judiciar&

(face parte integrant& din tratatul de pace dela LaustInne) . . .

IV. TRATATE

DATA SI LOCUL

643

Data schimbului
sau depunerli actelor S'A PuBLIcar IN :
de rat if icare

Lausanne
24 Julie 1923

Paris
6 Aug. 1924

Monitorul Oficial

No. 189 din 31

August 1924.

I CONVENTII DE EXTRADRE 2)

NUMELE STATULUI CU CARE ROMANIA

A INCIIEIAT CONVENTIA
OBIECTUL A CES1EIA

D ATA 5I LOCUL
SEMNARII

Data schimbului
sau depunerli actelor S' & PUBLICAT IN :
de ratificare

Monit. Of. No. 44

Bucuresti
1.

Italia

5/17 Aug.

1/12 Martie
1881

1880

din 25/9
Martie 1881.
Hamangin 11,313.

Djuvara 236.

M. Of. din 3/15

2. Belgia

3. Marea-Britanie

Martie 1881.
Hamangiu 11,318.

Bruxelles
15 Aug. 1880

Djuvara 301.

Monit. Oficial No.

270 din 3/15 Mart

Bucuresti
9/21 Martie

1894.

1893

4.

Olanda

Bucuresti
27/9 Oct.
1894

1) Prin art. 28 al tratatului dela Lausanne Romilnia. ca

Hamangiu 11,673.

1/13 Martie
1895

Monit. Of. No.35

din 17/29 Maiu

1895.
Hamangiu 11,677.

celelalte puteri semnatare, a

declarat c primeste stergerea definitiv& a Capitulatiilor in Turcia, de care s'a bucurat in virtutea
art. 50 al tratatului dela Berlin din 13 Julie 1878.

2) Se ant in stare de proiect, nefiind Ina ratificat, promu1gat

extrdare incheiati cit Principatul de Monaco la 17/29 Decemvrie 1881.

www.digibuc.ro

i publicati, conventia de

644

TRATATELE, CONVENTHLE 51 ARANJAMENTELE INTERNATIONALE AI E ROMANIEI

DATA SI LOCUL

NUMELE STATULUI CU CARE ROMANIA

A INCHEIAT CONVENTIA SI
OBIECTUL ACESTEIA

5. Marcie Ducat de Luxemburg

SEMNAR II

sau depunerii actelor S'A PUBLICAT IN :

. de ratHicare

Bruxelles
.

Data schimoului

14/27 Apr.

5/18 Iunie

1911

1910

Monit. Of. No. 13

din 17 Aprilie
1911.

Hamangiu VII,
312.

6. Ungaria

Bucuresti
16 Apr. 1924

Monit. Of. No.74

Budapesta
24 Martie 1925 din 2 Apr. 1925.

7.

Bulgaria

Bucuresti
19 Apr. 1924

Bucuroti
Monit. Of. No.56
5 Martie 1925 din 11 Mart,1925

8.

Statele-Unite ale Americ a

Bucuresti
23 Inlie 1924

Bucuroti

Monit. Of. No.79

7 Aprilie 1925

din 8 Apr. 1925.

. .

Bucuroti

9. Cehoslovacia

7 Main 1925

V. CONVENTII SANITARE
OBIECTUL

DATA SI LOCUL

CONVENTIEI

SEMNARII

Data schimbului
eau depuneril
actelor de ratificare d. Romania

STATELE CARE AU MAI

S'A PUBLICAT IN:

RATIFICAT

Conventia internaBerna
tional& privitoare la
combaterea filoxerei 3 Nov. 1881

si declaratia aditionali dela

Austria, Ungaria.
15 Apr. 1889

Conventia international& sanitar&

Conventia international& privitoare la

scutirea bastimente-

Venetia
19 Mart. 1897

Haga

lor-spitale de drep- 21 Dec. 1904

turi si taxe in portali

.

Cehoslovacia.

Au aderat: Austria, Belgia,

china, Corea, Danemarca,
Dantzig, Elvetia, Franta,
Germania, Grecia, Italia, M. Of. No. 46 din
Japonia, Luxemburg, Me- 31 Mai 1908.
xico, Muntenegru, Nassau, Hamangiu III,
842.
Olanda, Persia, Peru, Polonia,Portugalia, Rusia, Statul
Serb-Croat-Sloven, Siam.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

OBIECTUL

LOCUL SI DATA

CONVENTIEI

SEMNARII

Conventia international& si protocolul

final relative la imbunatatirea soartei

rnitilor si bolnavilor in armatele aflate
in campanie1) . . .

Geneva
(Rev izuirea conven- 6 Iu lie 1906

tiei din 22 Aug.

Data echinfoului
eau depunerii
actolor de ratificare do Romnia

645

STATELE CARE AU MAI

RATIF1CAT

S'A PUBLICAT IN :

Au ratilicat: Anglia, Belgia,

Brazilia, Bulgaria, Chili.
Danemarca Elvetia, Franta,
Germania, Grecia, Guatemala, Honduras, Islanda, Italia,
Japonia, Luxemburg, Mexico, Norvegia, Olanda, Portugalia , Rusia, Statul SerbCroat-Sloven, Siam, Spania, M. Of. No. 104
Geneva
St.-Uniteale Americii, Sue- din 11 Aug. 1911.
3 Aug. 1911 dia, Ungaria, Uruguay.
Hamangiu VII,
488.
Au aderat: Afganistan, Al-

1864 si 20 Oct. 1868.

M. Of. din 26 8 Dec.

bania, Austria, Cehoslovacia

Columbia, Costa-Rica, Cuba

1874, Djuvara 108).

Dantzig, Ecuator, Estonia,

Finlanda, Haiti, Letonia,
Lituania, Nicaragua, Paraguay,

Polonia, Salvador,

Turcia , Venezuela.

Au ratilieat: Anglia, Belgia,

Brazilia, Egipt, Elvetia,
Franta, Italia, Olanda, PorRoma

Aranjament inter- 9 Dee. 1907

national pentru crea- Romania a

aderat la 5
rea la Paris a unui Ianuarie
1921
Oficiu international

de igien public& 2). ca Stat de a

Il-a categorie

tugalia, Rusia, Spania, St.Unite.

Au aderat: Africa occidentali, Uniunea Africii de sud.
Algeria, Argentina, Australia, Bolivia, Bulgaria, Celloslovacia, Canada, Chili, Danemarca, Grecia, India, Indiile neerlandeze ,Indochina,
Japonia,Madagascar,Maroc,
Mexico, Monaco, Norvegia,
Noua-Zelanda, Persia, Peru,

Polonia,Serbia, Suedia, Tunis, Turcia.

1) In ce priveste aplicarea acestei conventii in Romania, a se vede& si legea pentru executa'rea art. 27 si 28 ale conventiei internationale (lela Geneva din 6 Iulie 1906 relativa la
imbunatatirea soartei ranitilor si bolnavilor in armatele aflate in campanie, precum si pentru
executarea conventiei dela Haga din 18 Octomvrie 1907 relativit la adaptarea la rsboiul maritim
a principiilor conventiei dela Geneva. Promulgat& si publicatii in Monitorul Of icial No. 35 din
17 Main 1913 (Hamangin VIII, 102).
Conform art. 31 al. 2, Conventia dela Geneva din 22 Aug. 1864 este Inca in vigoare fat& de
7 State, dintre care primele 4 au semnat $i conventia din 6 Iulie 1906, dar n'au ratificat-o Inca,
si anume: Argentina, China, Persia, Peru, Bolivia, republica Dominicana si Panama.
2) Printr'o not& din 27 Oct. 1923 guvernul roman declara, c& admite proectul privitor la crca-

rea unui serviciu sanitar al Soc. Natiunilor care sa colaboreze pi Oficiul international de igien&
publica.

www.digibuc.ro

646

TRATATELE, CONVENTIILE sI ARA NJAMENTELE I NTERNTIONALE ALE ROMNIEI

OBIECTUL

D &TA SI LOCUL

Data echimbului
sall depunerii

STATELE CARE AU MAI

CONVENTIEI

SERNARII

totelor de ratili-

RATIFICAT

S'A PUB LICAT IN :

care de Romania

Au ratilical: Anglia, Belgia,

Danemarca, Ecuator, Egipt,

Elvetia Franta, Honduras,

Italia, Mexico, Norvegia,
Persia,
Portugalia, Statul SerbCroat-Sloven, Spania, St _ M. Of. No. 45 din
Unite-ale Americii, Suedia. 31 Main 1921.
Au aderat: Austria, Brazilia,
Bulgaria, Cehoslovacia, Columbia, Dantzig, Germania
Guatemala, Luxemburg,
Polonia, Ungaria, Uruguay,
Noua-Zelanda.
Olanda, Panama,

Conventia internationala sanitara . .

4/17 Ian.

Paris
16/29 Apr.

1912

1921

Pa ris

Haga
23 Ian. 1912 Romania, ra Romania a tificand tra_
Conventia interna_ semnat la 27 tatul dela
tionala privitoare la Dec. 1913 Versailles, a
suprimarea abuzului
Protocolul ratificat imde
semnare P licit si con.
de opium1)
pentru Pute- ventia opinlui
rile nerepre-

zentate la

Au ratified: Anglia, Belgia,

Brazilia, China, Danemarca, M. Of. No. 222
Ecuator, Guatemala, Hon- din 31 Deeemvrie
duras, Italia, Nicaragua,
1921.
Norvegi.a, Olanda, Portu- Hamangiu I X-X,
galia, Siam, Spania, Statele1250.
Unite ale Americii, Suedia,
Uruguay, Venezuela

conferinta

Conventia sanitaril
intre Romania i Pokl

lon ia

Varsovia
20 Dec. 1922

Bucuresti
11 Iulie 1923

M. Of. No. 8 din

14 Aprilie 1923.

Tonventia sani-

Varsovia
tart', yeterinar intre
Romania si Polonia 20 Oct. 1923

1) Prima conferinta a opiului, convocata de Consiliul Soc. Natiunilor, conform rezolutiei

adoptate de Adunarea din 27 Sept. 1923, s'a intrunit la Geneva la 3 Nov. 1924 i a ajuns la
incheierea urmatoarelor instrumente oficiale: '1) Un acord complimentar la conventia internationala a opiului din 23 I annarie 1912, 2) ult protocol, semnat la Geneva la 11 Fehr. 1925,
adoptand i un act final.
A doua conferinta a opium-ului, convocata conform rezolutiei Soc. Natiunilor din 27
Sept. 1923, s'a intrunit la Secretariatul Societatii la 17 Nov. 1924 si a ajuns la incheierea
urmatoarelor instrumente oficiale: 1) o conventie privitoare la stupefiante, 2) un protocol, semnate la Geneva la 19 Febr. 1925, adoptand si un act final. Guvernul roman este invitat a
semnh i ratifich actele In cbestiune, termenul de semnare expirand la 30 Sept. 1925.

www.digibuc.ro

POLITICA EITERNA

DATA 51 LOCUL

OBIECTUL

SEMNARII

CONVENTIEI

a
Data chimbnlui

647

eau de punerii

STAT ELE CARE AU MAI

actelor de ratificare de Romania

RATIFICAT

Paris
Aranjament international pentru crea- 25 Ian. 1924
rea la Paris a unui Plenipotenoficiu international tiarul nostru
al epizootiilor . . . n'a comuni(Romania a aderat cat ziva adeca Stat de a IV-a rrii (Martie,
Aprilie?)
categoric).

S' A PUBLIC AT IN :

Finlanda, India,
Irlanda, Danemarca, Poloilia, Monaco, Maroc.
Anglia,

Aranjament sanitar

veterinar intre Romania 5i Cehoslova-

Bucure5ti
Oct. 1924

cia

Aranjament inter- Bruxelles

national relativ la 1 Dec. 1924
asigurarea in porturile de escala a unui
tratament gratuit p.

Semnat de
marinarii de orice na- Romania la
tionalitate, de pe va- 2 Aprilie 1925
sele de comert, bol- cu rezer vele

navi de boale vene- formulate in

jurnalul Consiliului de mi(Propunere belgiana) ni5tri din 5

rice

Apr. 1925.

VI. CONVENTII TELE GRAFICE

OBIECTUL

DATA 51 LOCUL

CONVENTIEI

SEMN.A.RII

Data schimbului
eau depunerii
actelor de ratifi-

STATELE CARE AU MAI

S'A PUBLICAT IN:

RATIFICAT

care d Romania
,

St. Petersburg

Conventia telegraf id, international& 5i

Regulamentul

xat revizut la.

ane.

Au aderal:
Albania, Austria, Cehoslovacia, Cirenaica 51 Tripoli-

Romania a
aderat prin tania Dantzie Estonia , Le- M. Of. din 19/31
. '
declaratiunea toma,
Lituania, Marele Li_ Decemvrie 1875.
Lisabona
din 10/22 ban, Palestina, Polonia, te- Djuvara, 141.
30/11 Iunie
Dec. 1875
ritoriul Sarre, Siria, Vene1908
10/22 Julie
1875

zuela.

www.digibuc.ro

648

TRATATELE, CONVENTIILE SI ARANJAMENTELE INTERNATIONALE ALE ROMINIFI

OBIECTUL

DATA SI LOCUL

Data sehimoului
eau depuncrii

BTAIELE CARE AU MAI

CONVENTIEI

SEMNARII

aetelor oe ratificare de Romania

RATIFICAT

PUBLICAT IN:

Au ratified: Anglia, Austria, Belgia, Brazilia, Bulgaria, Chili, Danemarca,

Egipt, Franta (cu. Algeria, .Africa ecuatorialli si
occidental& franca* Indochina, Madagascar, Tunisia), Germania, Grecia, Italia, Japonia, Maroc, Monaco, Norvegia, Olanda,

Portugalia rep. San Marino, Siam, Spania, Statele-Unite

ale

Americii,

Suedia, Ungaria si Uru-

londra

guay.

Conventia interna- 22/5 Iulie

1912
Londra
tiobal radio telegra(Ca Stat de a 27 Iunie 1913
fical)
III-a categorie)

Au aderat: Bolivia, Sul- Mon. Of. No. 61

tanatul Brunei (coasts N. din 20 Juni- 1913.
V. a insulei Borheo),
3 Iulie.
merum (mandat f ramez)
Cehoslovacia, China Culumbia, Cuba, Cyrenaica

Tripolitana, Daktzig, Ecuator, Elvetia, Estonia, Gua-

delupa, Statul liber al Ir-

landei, Islanda, Letonia,

Lituania, Martinica,
1\ oua-Caledonie, Nouele &bride, S tabilimen-

tele franceze ale Oceaniei,

Panama, Peru, Polonia, Insula Reuniunea StatulSerbCroat-Sloven, Teritoriul,
Tanganica, Ungaria. Venezuela.

Aranjament incheiat intre administratiile Postelor, Telegrafelor i Telefoane-

lor din Romania si

din Po Ionia, cu. pri-

Bucuresti
vire la schimbul reciproc de corespon- 1 Julie 1921
dente telegrafice, telefonice si de colete

postale intre Po Ionia

Romania . . . .

Aprobat de
guvernul roman prin jurnalul Conqiliului de mi-

nistri No.
2938 din 4

M. Of. No. 237

din 2 Februarie
1923.

Oct. 1922

')A inlocuit conventia international& radiotelegrafick incheiat& la Berlin la 21 Oct. /3 Nov. 1906
M. Of. No. 60 din 17 Iunie 1908, Hamangiu III, 845).

www.digibuc.ro

649

POLITICA BXTERNA

OBIECTUL

DATA $1 LOCUL

Data schimbului
eau depunerii

STATELE CARE AU MAI

CONVENTIEI

SEMNARII

actelor de radii-

RATIFICAT

S'A PUBLICAT IN :

care de Romania

Aranjament particular incheiat intre

administratiile Postelor, Telegrafelor
ConstantinoTelefoanelor din Rop ol
mania si Turcia pen- 27 Dec. 1923
tru regularea exploatrii cablului Constan
ta-ConstantinopoP)

Arar jamel t relativ

la exploatarea comunicatiilor telefoBelgrad
nice intre Roma- 8 Apr. 1925
nia i S tatul SerbCroat-Sloven

VII. CONVENTII POTALE

OBIECTUL

DATA SI LOCUL

CONVENTIEI

SEMNARII

Dita schimbului
eau depunerii
actelor ne ratificare de Romania

STATELE CARE AU MM
RATIFICAT

S'A PUBLICAT I N:

Au rati ficat: Albania, Anglia

Australia, Austria, Belgia

(i p. Congo), Brazilia, Bulgaria, Canada, Cehoslovacia.
China, Danemarca.Rep.DoActele finale Inchelate de Congresul pos-

tal international (al

7-lea congres al Uniunii Postale universale)2) dela . . . .

minican, Ecuator, Egipt,

Elvetia, Finlanda, Franta

(i pentru Algeria, coloniile

si protectoratele franceze),
Germania, Grecia, Guatemala, India, Irak, Islanda d

1) In virtutea articolului 110 din tratatul de pace au Turcia, incheiat la Lausanne la 24 Iulie 1923.
2) Uniunea postal& Universal& a luat flint& in anul 1874 la Berna, unde s'a tinut intaiul Con-

gres potal international. De atunci s'au mai tinut apte congrese, i anume: la Paris (1878),
la Lisabona (1885), la Viena (1891), la Washington (1897), la Roma (1906), la Madrid (30
Nov. 1920) i acum in urmit la Stockholm (28 Aug. 1924). Actele finale, dou conventii i cinci
aranjamente, incheiate la Madrid la 30 Nov. 1920, au fnlocuit cu incepere dela 1 lanuarie
1922 pe cele incheiate la Roma la 26 Main 1906 i vor rmanea in vigoare pan la 1 Octomviie
1925, cand vor fi fnlocuite prin. conventia i aranjamentele Incheiate la Stockholm la 28
August 1924, semnate i de Romania.

www.digibuc.ro

650

TRATATELE, CONVENTIILE SI ARANJAMENTELE INTERNATIONALE ALE ROMINIEJ

OBIECTUL

DATA 51 LOCUL

CONVENTIEI

SEMNARII

Data sohimbului
sau dopunerii
aotelor e ratilicare de Romania

STATELE CARE AU MAI

RATIFICAT

S'A PUBLICAT IN :

Madrid
Madrid
Italia (cu Tripolitania, Ci- M. Of. No. 208.
30 Nov. 1920 9 Apr. 1923 renaica, Eritrea si Somalia) din 16 Dec. 1923.
Japonia, Lituania, Luxemburg, Maroc, Mexico, Norcolul final, cu ragavegia,Noua-Zelanda, Olanda
lamentul pentru exePanama, Po Ionia, Portugacutarea ei i cu prolia, statul Serb-Cr oat-Sloven
tocolul final al acesSiam, Spania (si coloniile),
tui regulament. .
Suedia, Terra-Nova, Tunis,
anume :

1. Conventia postal&
universal& cu proto-

Ungaria, Uniunea Sud-Africalla, Venezuela.

Au aderat: Estonia, Irlanda,
Letonia, Marele Liban, Palestina, Siria, republica San
Marino, rep. socialist& a

Sovietelor Rusesti, Tanganica, Nyassaland (protectorat englez).

2. Conventia pentru
schimbul coletelor
postale,cu protocolul
final si regulamentul

pentni executare

Au ralitical:
Idem

Idem

Albania,

Austria, Belgia (si p. Congo),

Brazilia, Bulgaria, Cehoslovacia, China, Danemarca,

rep. Dominican, Ecuator,

Egipt, Elvetia, Finlanda.
Franta (ea Algeria, coloniile

si protectoratele franceze),
Germania, Grecia, Guatemala, India, Islanda, Italia,
(cu Tripolitania, Cirenaica,
Eritrea si Somalia), Japonia, Lituania, Luxemburg, Maroc, Mexico, Norvegia, Olanda, Panama, PoIonia, Portugalia, statul
Serb-Croat-Sloven, Siam,
3pania (si coloniile), Suedia,
Tunis, Ungaria, Venezuela.
Au aderat: Estonia, Irlanda,
Letonia, Marcie Liban, Siria

republica San Marino.

www.digibuc.ro

Idem

POLITICA EXTERNA

OBIECTUL

DATA SI LOOM.

CONVENTIEI

SEMNARII

Data schimbului
eau depunerii
actelor de ratiticare de Rorainia

651

STATELE CARI AU MAI

S'A PUBLICA1 IN:

RATIFICAT

Au rah/ icat: Albania, Anglia, Austria, Belgia, Brazilia, Bulgaria, Cehoslovacia

China, Danemarca, Egipt,

Elvetia, Finlanda, Frantz,
(cu Algeria, coloniile si protectoratele), Germania, Grecia, Guatemala, India,

3. Aran jamentul privi tor la schimbul scrisorilor i cutiilor cu

Islanda, Italia (cu Tripo-

Madrid
litania, Cirenaica, Ertirea M. Of. No. 208
valoare declaratkimMadrid
preun cu protocolul 30 Nov. 1920 9 Apr. 1923 si Somalia), Japonia, Litua- din 16 Dec. 1908
nia, Luxemburg, Maroc,
final si cu regulamentul pentru exeMexico, Norvegia, Nonacutare
Zelandk Olanda, Panama,

Polonia, Portugalia, statul

Serb-Croat-Sloven, Spania.

Suedia, Terra-Nova, Tunis,

Ungaria.
Au aderat: Estonia, Letonia,
MarPle Liban, Siria, republ.
San Marino.

Au nail icat: Albania, Austria, Belgia (cu Congo),

Brazilia, Bulgaria, Cehoslo-

vacia, China, Danemarca,

Egipt, Elvetia, Finlanda,
Frantz. (cu Algeria, coloniile
si protectoratele sale), Germania, Grecia, Islanda,

4. Aranjamentul privitor la serviciul man-

datelor postale impreuna, eu protocolul

final si cu regula-

mentul pen tru executare

Idem

Idem

Italia (cu Tripolitania, Cirenaica, Eritrea si Somalia), Japonia, Lituania, Luxemburg, Maroc, Mexico,
Norvegia, Olanda, Panama,

Polonia, Portugalia, statul

Serb-Croat-Sloven,

Siam,

Spania, Suedia, Tunis, Ungaria.

Au aderat: Estonia, Letonia,
Abide Liban, Siria, republ.
San Marino.

www.digibuc.ro

Idem

652

TRATATELE, CONVENTIILE 51 ARANJAMENTELE INTERNATIONALE ALE ROMNIEI

OBIECTUL

DATA. &I LOCUL

CONVENTIEI

SEMNARII

Data BehimMui
sau depuneruaotelor de ratifioare do Rominia

SlATELE CARE AU MAI

RAIIFICAT

S'A PUBLICAT IN :

Au ratilicat: Albania, Austria, Belgia, Cehoslovacia,

China, Danemarca, Egipt,

Elvetia, Franta (cu Algeria,
coloniile si protectoratele
sale), Germania, Grecia,

5. Aranjamentul pri-

Islanda, Italia (cu Tripoli-

vitor la serviciul de

tania, Cirenaica, Eritrea 5i

Madrid
ments) impreuni cu 30 Nov. 1920 9 Aprilie 1923 Somalia), Lituania Luxem burg, Maroc, Mexico, Norprotocolul final 5i en
vegia, Olanda, Panama, Poregulamentul pentru
Ionia, Portugalia, statul
executare.
Serb-Croat-Sloven, Suedia,
.
incassilri (recouvre-

Madrid

Idem

Tunis, Ungaria.
Au aderal: Estonia, Letonia,
rep. San Marin o.

Au ratilleal: Albania, Austria, Belgia, Bulgaria, Cehoslovacia, Danemarea, Egipt, Elvetia, Finlanda,

Franta (cu Algeria, colo-

6. Aranjamentul pri-

vitor la abonamente
jurnale si publicatii
periodice, impreun
curegulamentul pentra executare . . .

Idem

Idem

niile 5i protectoratele sale),

Germania, Grecia, Islanda,
Italia (cu Tripolitania, Cire-

naica, Eritrea si Somalia),

Lituania, Luxemburg, Maroc, Norvegia, Olanda, Panama, Polonia, Portugalia,
statul Serb-Croat-Sloven,

Idem

Suedia, Tunis, Ungaria.

Au aderat: Estonia, Letonia,

rep. San Marino.

Au rati ficat: Albania, Austria, Belgia. Cehoslovacia,
Danemarca, Elvetia, Franta
(cu Algeria, coloniile si protectoratele sale), Germania.

7. Aranjamentul priGrecia, Islanda, Italia (cu

vitor la serviciul de
Tripolitania, Cirenaica, Eriviri men te postale,
Madrid
Madrid
irnpreun cu proto- 30 Nov. 1920 9 Aprilie 1923 trea 5i Somalia), Japonia,
Lituania, Luxemburg, Macolul final 5i cu reroc,Mexico, Olanda,Panama,
gulamentul pentru
Portugalia, statul Serbexecutare
Croat-Sloven, Tunis, Ungaria.

Au aderat: Estonia, Letonia, rep. San Marino.

www.digibuc.ro

M. Of. No.
208 din 16
Dec. 1923

POLITICA EXTERNA

653

VIII. CONVENVI PRIVITOARE LA NAVIGATIE.

OBIECTUL

DATA SI LOCUL

CONVENTIEI

SEMNXRII

Actul public relativ la naviga tia

la gurile Dunitrii. .

Data schimbului
sau depunerii
actelor de ratiliicare de Ftominia

STATELE CARE AU MAI

RATIFICAT

Austro-Ungaria, Franta, Italia, Marea-Britanie, Prusia,

Rusia si Turcia.

Galati
Nov. 1865

S'A. PCBLICAT IN:

Djuvara 374.

Actul aditional la

M. Of. din 13/25

Mai 1882. Protocolul No. 384,

misiunii Europene
a Dundrei.
Djuvara 365.

De asta dit
a luat pate
actul public din 2
la discutiri, Austro-Ungaria, Franta, GerGalati
Nov. 1865 relativ la 28 Main 1881 a semnat0 ra- mania. Italia, Marea-Brinavigatia la gutificat si Ro- tanie, Rusia si Turcia.
rile Dunfirii

mania

Paris
Conventia international& pentru pro- 2/14 Martie
1884
tectia cablnrilor submarine
Dec. 1886
Declaratiile din . {231. Mart.
1887

Au ratificat: Anglia, Austria

Belgia, Brazilia, Costa-Rica,
Danemarca, rep. Dominicans, Franta, Germania,

Paris
24/3 Ian.
1886

si Protocolul de inchidere din . . . . 7 Iulie 1887

in anex, al Co-

M*

Of' .din 11/23

ie 1886
.
Grecia, Guatemala, Italia, .Ianuar
din 7 Mai 1888
Luxemburg, Norvegia, 0- 5,zina,
intrrii in'
Portugalia, Rusia,

landa,
Salvador, Serbia, Spania,
St.-Unite ale Americii, Suedia, Ungaria, Uruguay.
A aderat : Japonia.

vigoare.

Dluvara 512.

Au ratilical: Anglia, Austria, Belgia, Brazilia, DaConventie internationaltt pentru unifi-

Bruxelles

Bruxelles

nemarca, Franta, Germania,

Greeia, Italia, Japonia, Me- M. Of. No. 231
xico, Nicaragua, Norvegia, din 17 lanuarie

carea uuor anumite 23 Sept. 1910 3/16 Ianuarie Olanda, Portugalia, Rusia.
1913.
1913
regule in materie de
Suedia, Ungaria, Urnanay. Ilamangiu VII,
abordaj1)

Au aderat: Argentina, t'Dan-

1520.

tzig, Finlanda. Polonia,

Spania.

1) Elaborate, aceasta i urmtoarea, de Conferinta international& de drept maritim. Aceeas

ConferintA, intrunit, la Bruxelles in zilele de 17 26 Oct. 1922, la care a participat si Romania, a
mai a aletnit urmiltoarele trei proiecte de conventii, carora li s'a dat forma definitivit, tinandu-se.
searna de observat'ile filcute in urm& de guvernele Statelor participante, in intrunirea subcomisiei
nuinit in acest scop de Conferinta, care a avut loc tot la Bruxelles dela 6-9 Oct. 1923:
1. Proiect de conventie international& pentru unif:carea unor regule privitoare la limitarea res-

ponsabilitAtii proprietarilor de vase pe Mare ;

2. Proiect de conventie international& pentru uniffcarea nnor regule privitoare la privilegii
ipoteci maritime ;
3. Con irentie international& pentru unificarea unor regule materie de conosament.
Guvernul helgian a deschis, pe un timp de un an, cu incepere dela 25 August 1924/ protocoalel de
semnare ale celor trei proiecte de conventii. Guvermil roman le-a semnat la 12 Martie 1925.

www.digibuc.ro

654

TRATATELE, CONVENTIILE SI ARANJAMENTELE INTERNATIONALE ALE ROMANIEI

OBIECTUL

DATA SI LOCUL

CONVENTIEI

SEMNARII

Data sohimoului
eau depunerii
aetelor de ratificare de Romania

STATELB CARE AU MAI

RATIFICAT

S'A PCBLICAT IN :

Au ratilicat: Anglia, Au-

stria, Belgia, Brazilia, DaConventia interna-

tional& pentru unificarea unor anumite

regule in materie de

asistent si de salvare maritim& .

nemarca, Franta, Germania,

Grecia, Italia, Japonia. M. Of. No. 231
Bruxelles
Mexico, Norvegia, Olanda, din 17 Ianuarie
Bruxelles
3/16 Ianuarie Portugalia, Rusia, St.-Unite
1913.
23 Sept. 1910
1913
ale Americii, Suedia, Unga- Hamangiu VII,
ria, Uruguay.
1523.
Au aderat: Argentina, Dant-

zig, Finlanda, Polonia

Spania.

Conventia international& pentru regle-

Paris
mentarea navigatiei 13 Oct. 1919
Paris
aeriene9
Protocolul aditional 1 Main. 1920 31 Maiu 1924
dela

semnat de Romania 29 Main 1920

la

Au ratificat: Anglia, Belgia,

Brazilia, Cehoslovacia,

Franta, Grecia, Italia, Ja-

ponia, Polonia, Portugalia, M. Of. No. 174

regatul Serb-Croat-Sloven, din 12 Aug. 1924.
Siam, Uruguay.
Au aderal: Bulgaria, Liberia

Nicaragua, Persia, P e r u.

Aranjament provi-

zoriu, incheiat fare

guvernele roman si
serb-croat-sloven,

privitor la navigatia

Paris

Tratative in curs pentru incheiarea unei conventii

defiditive,

10 Maiu 1921

pe rani si canalul Be-

gheu (Bega) .

Anglia, Austria, Belgia, Bul-

Conventia internagaria, Cehoslovacia, Franta,

Paris
Paris
tional& stabilind staGermania, Grecia, Italia, M. Of. No. 100 din
23
bulie
1921
19 Main 1922
tutul definitiv al Duregatul Serbilor-Croatilor- 8 August 1922.
nirei
Slovenilor si Ungaria.
Conventia aprobind
regulamentul relativ
Paris
la atributiile si la 27 Main. 1923
Austria, Cehoslovacia, re- Mon. Of. No. 65
Paris
functionarea Comidin 21Mart. 1925.
siei tehnice perma- 31 Martie 26 Apr. 1924 gatul Serb-Croat-Sloven,
Ungaria.
nente a regimului
1924
apelor Dirrarei.(Protocolul aditional dela

9 Trebue s& mentiondm si protocoalelele de la Londra din 27 Oct. 1922 si 30 lunie

1923 privitoare la cateva amendamante, primul la art. 5 si secundul la art. 34 al conventiei pentru reglementarea navigatiei aeriene. Ratificate pan& in prezent de Grecia,
a a derat la ele si republica Cehoslovaca. Guvernul Britanic, guvernele Indiei si Domi nionurilor, regatul Serb-Croat-Sloven si Japonia au notificat acceptarea cererii de derogare la art. 5 al conventiei aeriene, f ormulat de guvernul italian.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

OBIEC1 UL

DATA SI LOCUL

CONVENTIEI

SEMNARII

Data schimbului
8811 depuneril

655

STATELE CARE AU MAI

actelor de ratificare de Romania

RATIFICAT

TA PUBLICAT IN :

Conventia privitoare

la regimul strmto- Lausanne

Paris
Anglia, Bulgaria, Franta, M, Of. No. 189
rilor (face parte in- 24 Iulie 1923 6 Aug.
1924 Grecia, Italia, Japonia si din 31 Aug. 1924.
tegrantii. din trataTurcia.
tul de pace cu Turcia)

IX. TRATATE 5I CONVENTII POLITICE.

F
OBIECTUL

DATA SI LOCUL

CONVENTIEI

SEMNARII

Data echimbulni

STATELE CARE AU MAI

actelor de ratili-

RATIFICA1

TA PUBLICAT IN:

oaro de Romania

Tratatul din Paris

(art. 15-27 cuprinznd dispozitiuni pri-

vitoare la Rominia
si la Duniire).

Hamangiu II, 6

30 Martie
1856

Tratatul din Berlin

art. 43-57, cuprin
znd

dispozitii

Djuvara 199.
Hamangiu II, 16

13 Iulie 1878

privitoare la Romnia si Duniire).

Conventia de arbi-

s. .

Bucuresti

M. Of. din

Bucum ti

i Belgia

Conventiile internationale elaborate

de conferinta II-a
pentru pace dela

Haga
Haga si semnate de
18 Oct. 1907
Romnial):

1. Conventia pentru regularea pasnic

a conflictelor inter-

27

Septemvrie 1905
Hamangiu III,

traj lntre Romania 14 Main 1905 27 Sept. 1905

298.

Au nail icat Austro-I3ngaria M. Of. No. 272

Belgia, Franta, Germania, din 11 Martie

Olanda, Rusia, St.-Unite,

Suedia

Au aderai: Finlanda, Li-

1912.

Hamangiu VII,
962.

beria, Polonia, Cchoslovacia.

nationale

1) Romnia a ratificat i conventiile i declaratiile adoptate de I-a conferinti pentru pace, semnate la Haga la 17/29 Iulie 1899 (Monitorul Oficial No. 68 din 25 Iunie/8 Julie 1900), si anume:
1. Conventia pentru regularea pe cale pasnica a conflictelor internationale;

www.digibuc.ro

656

TRATATELE, CONVENTIILE $1 ARANJAMENTELE INTERNATIONALE ALE ROMNIEI

OBIECTUL

IDATA $1 LOCUL

CONVENTIEI

SEMNARII

Data seldmbului
eau depunerii
actelor de ratiticare do Romania

STATELE CARE AU MAI

RATIFICAT

S'A PUBLICAT IN:

Au rally eat: Anglia, Austro-

2. Conventie priviHaga
toare la deschiderea
18 Oct. 1907
ostilittilor

Of. No. 272

Ungaria, Belgia, Franta, M.
din 11 Martie
Germania, Olanda, Rusia,
1912.
St.-Dnite ale Americii, TIamangiu
VII,

Suedia.

A aderat : Finlanda.

3. Conventie priviHaga
toare la legile i uzurile risboiului pe us- IS Oct. 1907
cat

4. Conventie privitoare la drepturile

datoriile puterilor
Haga
ale persoanelor neu- 18 Oct. 1907
tre in caz de rilsboiu
pe uscat

5. Conventie privitoare la regimul vaHaga

selor de comert ina- 18 Oct. 1907
m i ce la inceputul ostilittilor

6. Conventie privitoare h transfoima-

Haga
rea vaselor de comert 18 Oct. 1907

in vase de rsboiu.

974.

Au ratificat: Anglia, Aus- M. Of. No. 272

tro-Ungaria, Belgia, Franta, din 11 Martie
Germania, Olanda, Rusia,
1912.
St.-Unite ale Americei,
Suedia

A aderat: Finlanda.

Hamangiu VII,
975.

Au ratificat Austro-Ungaria, M. Of. No. 272

Belgia, Franta, Germania, din 11 Martie
Olanda, Rusia, St.-Unite
1912.
ale Americii, Suedia. . . . Hamangiu VII,
984.
A aderat: Finlanda.

Au ratificat: Anglia, Austro- M. Of. No. 272

Ungaria, Belgia, Franta. din 11 Martie

Germania, Olanda, Rusia

Suedia
A aderat: Finlanda.

1912.

mangiu

VII,

9817.

Au ratified: Anglia, Austro- M. Of. No. 272

Ungaria, Belgia, Franta, din 11 Martie

Germania, Olanda, Rusia

Suedia
A aderat: Finlanda.

1912.

Hamangiu

VII,

9b9.

2. Conventia asupra legilor i uzurilor rsboiului pe uscat :

3. Conventia pentru adaptarea la rsboiul maritim a principiilor conventiei dela Geneva, din
22 Aug. 1864 ;

4. Declaratia relativra la interdictia, pe timp de 5 ani, de a arunc proectile si explosive din

inltimea baloanelor sau prin alte noui moduri analoage;
5. Declaratia relativii la interdictia intrebuintrii proiectilelor ce au de scop unic de a rsrandl
gazuri asfixiante sau deletere;
6. Declaratia relativa la interdictia intrebnintrii gloantelor, care se lfitesc sau se turtesc usor
in corpul omului, precura sunt gloant-le en cilmasa exterioard tare, a cror dams& n'ar acoperl in

intragim, miezul glontului sau care ar fi prevbuts cu teturi.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

OBIECTUL

DATA SI LOCUL

CON VENTIEI

SEMNARII

7. Conventie privitoare la punerea miHaga

nelor submarine au- 18 Oct. 1907
tomatice de contact.

Data schimbului
sau depunerii
actelor de ratificare de Rear nia

657

STATELE CARE AU MAI

S' A PUBLICAT IN :

RATIFICA!,

Au ratifical: Anglia, AustroUngaria, Belgia, Franta.

Of. No. 272

din
11
Martie
Germania, Olanda, Statele
NI.

1912.

Unite ale Americii

Hamangia VII

Suedia.

990.

A calerai: Finlanda.

t privi8. Conven'ie

Haga
rea prin forte navale 18 Oct. 1907

toare la bombardain timp de rasboiu.

9. Conventie pentru adaptarea la ras Ilaga

bohil maritim a prin- 18 Oct. 1907
cipiilor conventiei
din Geneva . . . .
10. Conventie privi-

toare la cateva re-

Haga
tiul dreptului de cap_ 18 Oct. 1907
turare in rasboiul pe
mare

strictiuni la exerci-

11. Conventie privitoare la drepturile i

Haga
datoriile puterilor ne- 18 Oct. 1907
utre in caz de rasboiu

Au rati/kat: Anglia, Austro- M. Of. No. 272

Ungaria, Belgia, Franta,
din 11 Martie
Germania, Olanda. St.-Unite
1912.
ale Americii, Suedia. . . . Hamangiu VII,
A aderal: Finlanda.
993.

Au ratifieal: Austro-Unga- M. Of. No. 272

11 Martie
Olanda. Rusia St.-Unite ale
1912.
Americii, Suedia. . . . . . Hamangiu VII,
995.
A aderat: Finlanda.

ma 13elgia,Franta,Germania din

Au ratii mat: Austro-Ungaria, M. Of. No. 272

Belgia, Franta, Germania. din 11 Martie
Olanda, St.-Unite
1912.
ale Americii, Suedia . . . . Hamangiu VII

A aderat: Finlanda.

999

M. Of. No. 272

Au ratificat: Austro-Ungaria, din 11 Martie

Belgia, Franta, Germania,

Olanda, Rusia, Suedia.

A aderat: Finlanda.

1912

Hamangiu VI],
1002.

M. Of. No. 203

din 11 Dec.1913

Buctireti

Tratatul de pace 28/10 Aug.

dela Bucureti .

1913

Decretul de
Hamangiu II, 18
ratificare din Bulgaria, Grecia, Munte- i VIII, 243.
1 Aug. 1913 nec,rii, Serbia.
eCartea Verde*,
'"
i legea din
publicatie oficiala
11 Dec. 1913
a Ministerulni
Afacerilor Strain e

Tratatul de alianta
intre Romania, Husia, Franta, Anglia
i Italia

Bucureti
,,
r Aug.
1

Hamangiu V III,
1210.

1916

www.digibuc.ro

658

TRATATELE, CONVENTIILE fI ARINJAMENTELE INTERNATIONALE ALE ROMANIEI

OBIECTUL

CONVENTIEI

Tratatul de pace

fntre Puterile aliate

0 asociate 0 Germanice) i protocolul
anexat

Data schimbului

DATA $1 LOCUL , sau depunen. i

actel or de ratifiSEMNARII
care de Romftnia

-1
STATELE CARI AU MAI
RATIPICAT

Marea-Britanie (ell Canada,

Australia,niunea Su d-Afri
can,, Noua-Zeland, India),
Franta, Italia, Japon ia'
Belgia, Bolivia, Brazil i"''
Versailles
Paris
Cehoslovacia, China, Cuba,
28 Iunie 1919 14 Sept. 1920 Ecuator, Grecia, Guatemala
Haiti, Hedjaz, Honduras,
Liberia, Nicaragua, Panama

S' A PUBLICAT IN:

M. Of. . No.
7 din
.

9 Aprilie. 1920.

Hamangiu IX-X,
474.

Pandecte Rom''

caotul 1 0 2, anul
I, 1922.
Polonia, Portugalia, Peru,
rep tul Serb-Croat-Sloven.
Siam, Uruguay i Germania.

Saint Ger-

Tratatul de pace main-en-Laye

titre Puterile aliate 10 Spt. 1919
0 asociate 0 Austria, 9 Dec. 1919
protocolul 0 decla- (Data semratiile anexate.

Paris
4 Sept. 1920

Marea-Britanie (cu Canada,

.
Australia, Uniunea Sud- M. Of. No.140.
din 26 Sept. 1920
African, Noua-Zeland,
India), Franta, Italia, Ja- Hamangiu IX-X,
ponia, Belgia, Cehoslovacia,
480.

China, Cuba, Grecia, Ni- Pandecte Rom.,

caraobma, Panama, Polonia, caetul 3, 4 0 5,
Portugalia, regatul Serb- anti], I, 1922.
Croat-Sloven, Siam 0 Austria

Minh Romniei)

Tratatul Intre principalele puteri aliate

Paris
Marea-Britanie, Franta,
Paris
0 asociate i Rom- 9 Dec. 1919 4 Sept. 1920
Italia, Japonia.
nia asupra minorit-

M. Of. No. 140

din 26 Sept. 1920.

tilo r .

Tratatul de pace

Intre puterile aliate Neuilly-sur-

Paris
0 asociate i BulgaSeine
ria 0 protocolul ane- 27 Nov. 1919 4 Se p t. 1920
xat.

Marea-Britanie (cu Canada,

Australia, Uniunea Sud- M. Of. No. 135
African, Noua-Zeland, din20 Sept. 1920.
India), Franta, Italia, Ja- Hamangiu IX-X,
474.
P onia' Belgia, Cehoslovacia,
China, Cuba, Grecia, Hedjaz, Pandecte Rom.,
Polonia, Portugalia, regatul caetul 6 0 7,
Serb-Croat-Sloven, Siam 0 anul I, 1922.
Bulgaria.

1) In conformitate cu 22, anexa II, partea VIII-a, a tratatului dela Versailles, care dd drept
guvernelor reprezentate In comisia reparatiilor de a amend& ele Inse0 prin comuna Intelegere ace&
Franta, Marea-Britanie, Italia, Japonia, Belgia, regatul Serb-Croat-Sloven, au semnat la 22
Nov. 1924, un protocol modificind 13. S'a aiugat, la aliniatul f al paragr. 13, anexa II, partea

VIII (reparatii) a tratatului din Versailles, cuvintele urmtoare: In caz de divergint de opinie

Intre delegati asupra interpret:11.H stipulatiilor acestei parti a tratatului de fata, chestiunea va
pute& fi supusa arbitrajului prin aeord unanim al delegatilor. Arbitrul va trebui s, fie desemnat
n unanimitate de toti delegatii sau, In lipsa unui asemenea acord, numit de Consiliul Societtii Natinilor. Sentinta arbitrului va leg& toate prtile interesateo.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERla

OBI ECTUL

DATA ?I LOCUL

CONVENTIEI

SEMNARII

Data schimbului
sau depunerii
actelor de ratific are de Romania

659

-7
STATELE CARE AU MAI
S'A PUBLICAT IN :

R A I'D ICAT

Tratatul privitor la

Guvernul rorecunoasterea suveman a declarat Danemarca, Franta, Italia,

Puis
Japouia, Marea - Britanie,
ranittii Norveglei
Olanda, St.-Un:te
asupra arhipelagului 9 Febr. 1920 CI
tr'oaieri
notii, 13'
din Norvegia,
Spitzberg
1 Apr. 1925') ale Americii, Suedia.

Tratatul de pace

Intro Puterile aliate

si asociate 0 Ungaria, protocolul si declaratiunile anexate.

Marea-Britanie (cu Canada,

Australia, Noua-Zelandi, M. Of. No. 136
Uniunea Sud-Africand,
21 Sept.1920.
India), Franta, Italia, Ja- din
Trianon
Paris
ponia, Belgia, Cehoslovacia, namangiu IX-X.
474.
4 Tunic 1920 26 Julie 1921 China, Cuba, Grecia, NicaPandecte Rom ,
an
ragua, Pama,
Polonia, caetul
5, si 6.,
.
Portugalia, regatul Serb-- anul 4,
I,
1922.
Croat-Sloven, Siam si Ungaria.

Tratat intre Italia.

Polonia, Romnia,
statul Serb-Croat-

Svres

Sloven si Statul Cehoslovac, cu privire

la relatiile reciproce ale teritoriilor
transferate . . . .

10 Aug- 1920
28 Oct. 1920
(Data aderirii Romniei).

Tratat intre imperiul Britanic, Franta

Italia, Japonia, prin-

Paris
Paris
si asociate si Rom- 28 Oct. 1920 19 Maiu 1922
nia, privitor la alipirea Basarabiei la Romania.

cipale Puteri aliate

statutul Curtii permanente de justitie

de-sud, Albania, Australia,

Geneva
13 Dec. 1920

M. Of. No. 100

din 8 Aug. 1922.

Au senrnat: Uniunea Africii-

international a Societatii Natiunilor,

Societiltii din

Franta.

Au rattlical: Estonia, Franta,

Italia, Olanda, Suedia.

Protocol privitor la

aprobat prin votul

unanim al adunirii

Marea-Britanie,

Austria, Belgia, Bolivia,

Brazilia, Bulgaria, Canada,
Cehoslovacia, Chili, China,
Columbia, Costa-Rica, Cuba,
Geneva
8 Aug. 1921 Danemarca, rep. Dominican, Elvetia, Finlanda,
Grecia, Haiti, India, Japonia, Letonia, Liberia, Lituania, Luxemburg, Marea-

L' a semn at In ziva de 10 Julie 1925.

www.digibuc.ro

660

TRATATELE, CONVENTHLE I ARANJAMENTELE INTERNATIONALE ALE ROMINIE

1OBIECTUL

DATA F LOCUL

Data schimbului
sau depuner ii

STATELE CARE AU MAI

CONVENTIEI

SEMNARII

actelor de ratia

RATIFICA1

S'A PUBL1CAT IN:

care de Rominia

Delegatul Romaniei
a semnat far& chum

facultativk la

Britanie, Norvegia, NouaZelandk Panama, Paraguay,

Persia, Polonia, Portugalia,
Salvador, regatul Serb-

15 Apr. 1921

Croat-Sloven, Siam, Spania,

Suedia, Uruguay, Venezuela.
Conventie de alianti defensivilintre re- Bucuresti
Bucuresti
gatul Romaniei si 3 Martie 1921 25 Iulie 1921
republica Polonii.
Conventie de alianBucuresti
til defensiv nitre reBueuresti 27 Main 1921
gatul Romanici si re23
Apr.
1921
Praga
publica Cehoslovaca
Praga
19 Iunie
Protocolul de prelungire pe Inca, trei 7 Maiu 1923
1923

M. Of. No. 89
din 26 Line 1921.

M. Of. No. 53
din 11 Iunie 1921

.mi.

Conventie de alian-

ti defensivi Intro reBelgrad

gatul Romaniei si re- 7 Innie 1921
gatul Serbilor-Croatilor-Slovenilor.
Bucuresti
Protocol de prelun- 8 Oct. 1923
gire

Bucure3ti
8 Iulie 1921

M. Of. No. 77
din 10 Iulie 1921.

Belgrad
23 Oct. 1923

Au rah/teat: Albania, Belgia,

Brazilia, Cehoslovacia, Cuba,

Elvetia, Estonia, Finlanda,

Franta, Grecia, Italia (numai la art. 6), Letonia (art.

Protocoalele cuprin&find amendamentele

la art. 4, 6, 12, 13
15, 16 si 26 ale Pac-

Geneva

tului Societatii Na- 5 Oct. 1921

C en e

5 Se p t.

tiunilor, adoptate de
a doua adunare a Societtii

Conventia privitoare la schimbul arhi-

Rome)

velor intre Romania. 6 Apr. 1922

Roma
12 De -.. 1923

6), Liberia, (art. 4 si

6),

Li uania Marea-Britanie (cu

M Of.
Canada, Australia. Uniuuea M.
v No. 52.
Sud-Africank Nona-Zelandi din 6 mule 1925.
si India), Portugalia, Salvador (art. 4 si 6), Spania (art.
12, 13 si 15), Ungaria, Uruguay, Venezuela.
Cehoslovacia, Italia, Polonia,
regatul Serb-Croat-Sloven.

Austria, Ungaria, I1) La conlerinfa dela Roma, Intrunitil in douit sesiuni (6 Aprilie-16 Iunie 1921 si 15 Februariee

6 Aprilie 1922) pentru regularea, conform art. 265 din tratatul dela Saint-Germain, a chestiiloa
privitoare la drepturile, bunurile i privilegiile supusilor fostei monarhii austro-ungare, s'au semnar
45 de acte si un protocol final, dintre care Romania a semnat 15, ratificand numai 2 din ele, celt
mentionate in tablou. Celelalte 13, semnate, dar neratificate, sunt urmatoarele, pastrand munerotaredin proto?ohd final:

www.digibuc.ro

TOLIMA EXTERNA

DATA SI LOCUL

OBIECTUL

SEMNARII

CONVENTIEI

Data sehimbului
Ban depuncrii
actel or de ratifieare de Romania

661

STATELE CARE AU MAI

S'A PUBLICAT IN:

RATIFIC AT

Italia, Po Ionia, regat.11 Serbilor-Croatilor-Slovenilor j Cehoslovacia.

Figureaza in proto-

colul final sub No. 32.

Acord intre Austria,

Ungaria, Polonia.Romania, regatul Fe -1)Croat-Sloven si Cehoslovacia privitor la

Roma
executarea art. 258 6 Apr.
1922
din tratatul dela Trianon (asigurari so-

Roma
30 Aprilie
1923

ciale).

Figureaza in protocclul final sub No. 6.

Bulgaria (numai

Tratatul de pace intre imperiul Britanic,

conven-

tiile relative la fruntariile

Paris
Thraciei si la regimul strainFranta, Italia, Japo- 24Lausanne
Iulie 1923 6 Aug. 1924 torilor), Franta, Grecia, M. Of. No. 189
nia, Grecia si Romadin 31 Aug. 1924.
Italia, Japonia, Marea-Brinia de o parte si
tanie i Turcia.
Turcia de alias, parte

Protocol privitor la

un amendament la
art. 16 (ultima parte
a primului aliniat) al
Gene a
Geneva
Pactului Societatii 27 Sept. 1924 12 Martie 1525
Natiunilor, adoptat
de a 5-a Adunare in

fedinta sa din.

Mon. Of. No. 65

din 21 Martie 1925

1. Conventie prelim inaii intre Austria, Ungaria, Italia, Polonia, Romania, regatul Serb-CroatSloven si Cehoslovacia, privitoare la chestiile administrative cal e se raportenii la asigurarile private, cu declaratii ale delegatiilor Austriei, Ronniei, Ungariei si CeLoslovaciei ;
2. Conventie intre Austria, Ungaria, Italia, Polonia , Romnia, regatul Serb-Croat-Sloven, privitoare la Oestiile finam iare care se raporteaz la asigurdrile rrivate, u dedaratii ale delegatilor
Austriei, Ungariei, Rominiei, i Cal oslovadei;
7. Conven0e intre Austria, Italia, Polonia, Romania, regati 1 Serb-Croat-Sloven si Cehoslovacia,
privitoare la pensiile acordate de fostt.1 guvern al Atistriei ;

8. Aranjament preliminar intro Ungaria, Polonia, Romania, regatnl Serb-Croat-Sloven si

Cehoslovacia, privitor la pensiile fostului regat al Ungariei ;
19. Protocol, semnat de Italia si Romania, privitor la datorii si creante ;
24. Conventia intre Italia, Polonia, Romania, regatul Serb-Croat-Sloven si Cehoslovacia privilest e la rlatarile in morn muturi de rasboiu ;

www.digibuc.ro

662

TRATATELE, CONVENTIILE 51 ARANJAMENTELB INTERNATIONALE ALE ROMANIE I

OBIECTUL

DATA SI LOCUL

CONVENTIEI

SEMNARII

Data eehimoului
eau depunerii
actelor de rat ificare de Romania

STATELE CARE AU MAI

S'A PUBLICAT IN :

RATIFICAT

Pentru executarea
unor clauze financiare .Fi economice din
tratalul dela Trianon, s'au incheiat
ou Ungaria urmeiloarele convenfii:
1. Conventia intre
Ungaria de o parte
si Austria, Polonia,

Romania, regatul
Serbilor, - Croatilor -

Ratificata
prin jurnalul

Austria, Cehoslovacia, reBudapesta Consiliului de

slovatia de alt parte, 15 Dec. 1922 Ministri No. gatul Serb-Croat-Sloven,
Ungaria.
1867 din 18
pentruregularea chesJulie 1924
tiunilor privitoare la
transfertul creantelor si depozitelor supusilor teritoriilor
transf crate ale fostului regat al Ungariei,
respectiv ale fostului

Slovenilor si Ceho-

imperiu al Austriei,
la Cassa de Economie postal& regal&
Ungari.

25. Conventie intre Austria, Italia, Polonia, Romania, regatul Serb-Croat-Sloven si Cehoslovapia, privitoare la lichidarea Cassei de Economie postal& din Viena ;
26. Deziderat relativ la lichidarea Cassei de Economie regal& ungaril si la sistematizarea gestiunii fostei administratii postale ungare ;
27. Conventie intre Austria, Italia, Polonia, Romania, regatul Serb-Croat-Sloven si Cehoslovacia

privitoare la sistematizarea obligatiilor derivand din gestiunea foptei

administratii postale aus-

triace si ale administratiei postale imperiale si regale militare si de campanie, precum si din gestiunea
administratiilor postale ale Statelor mostenitoare ;
28. Conventie intro Austria, Ungaria, Italia, Polonia, Romania 1 regatul Serb-Croat-Sloven,
privitoare la dubla impunere, cu o declaratie a delegatiei poloneze ;
33. Acord intre Austria, Ungaria, Italia, Polonia, Romania, regatul Serb-Croat-Sloven si
Cehoslovacia, privitor la fundatii si bunuri ale colectiVitatilor persoanelor morale publice ;
34. Acord intre Austria, Ungaria, Italia, Polonia si Romania, privitor la fideicomise ; si
35. Conventie intre Austria, Ungaria, Italia, Polonia, Romania, regatul Serb-Croat-Sloven si
Cehoslovacia, privitoare la nationalitate.
La conferinfa economicd, intrunita la Portorose dela 29 Oct.-25 Nov. 1921, din indemnul dele-

gatiei americane la comisia de reparatii, sectia Viena, s'au semnat la 16 si 23 Nov. 1921 optsprezece deziderate si acorduri intre Statele mostenitoare ale fostei monarhii Austro-ungare, dintre care
Romania a ratificat numai trei aranjamente postale,telegrafice si telefonice (trecute in protocolul final
sub No. 2, 3 si 7), prin jurnalul Consiliului de Ministri No. 573 din 28 Martie 1922 si trei acorduri privitoare la material rulant (trecute in protocolul final sub No. 9, 10 si 11) prin jurnalul Consiliului de

Ministri No. 2619 din 9 Sept. 1922.

www.digibuc.ro

roLITICA EXTERNA

OBIECTUL

DATA SI LOCUL

CONVENTIEI

SEMNARII

Data schimbului
eau depunerii
actolor de ratiiicare de Romania

663

STATUE CARE AU MAI

RATIFICAT

-1
S'A PUBLICAT IN :

2. Aranjament Intro
Romania, regatul
Serb - Croat-Sloven,
si Cehoslovacia, pen-

tru regularea repar-

titiei acoperirii psi

Ratificat prin
all') Con- Cehoslovacia, regatul Serbl
Budapesta
form art. 10 si 11,
Croat-Sloven.
reepectiv ale anexei 7 Nov. 1922 sl mlui de Mfnistri No.
conventiei incheiate
1867 din 18
cu Ungaria priviJulie 1924
tor la transfertul
creantelor si depozila dispozitia lor con-

telor apartinand supus ilor lor din gestiunea Cassei de Economie postal& dela Bu-

dapesta.

3. Conventie intre
Ungaria de o parte,

Austria, Romania, regatul Serb-Cr oat-

Sloven V Cehoslovacia de alta parto,

Ratificatii
prin jurnalul

relativa la obliga-

Vile rezultand din

Budapesta Consiliului de Cehoslovacia, reoutul Serbgestiunea administra- 15 Dec. 1922 Ministri No. Croat-Sloven, Ungaria.
tiei postale ungare
1867 din 18
Iulie 1924
V administratiei pos-

tale imperiale si regale militare si de

campanie, precum V

din gestiunea administratiilor postale

ale Statelor, carora
le-au fost transferate
teritorii ungare, V
protocolul final .
4. Conventie Intre
Romania si Ungaria,

privitoare la repar-

Bucuresti

titia bunurilor jude- 16 Apr. 1924

telor (comitatelor),
oraselor si satelor, al

Budapesta
3 Dec. 1924

caror vechiu terito-

www.digibuc.ro

M. Of. No. 279

din 19 Dec. 1924

664

TRATATELE, CONVENTHLE SI ARANJAMENTELE INTERNATIONALE ALE ROMANIEI

OBIECTUL

DATA SI LOCUL

CONVENTIEI

SEMNARII

Data schinibului
sau dapunerii
actelor de ratilicare de Romania

STATELE CARE AU MAI

RATIFICAT

S'A PUBLICAT IN:

fin a fost Impart'it de

fruntaria fixatft in

orma tratatului de la
Trianon.

Conventie 1ntre

5.

Romania 0 Ungaria,
privitoare la schim- Bucurefti
Budapesta
bul de acte judiciare, 16 Apr. 1924 3 Dec. 1024
de registre funciare

M. Of. No. 279

din 19 Dec. 1924.

0 de registre de stare
eivilii.
6. Conventie Intro Romania i Ungaria,

privitoare la schim-

Budapesta
3 Dec. 1924

M. Of. No. 279

Budapesta
3 Dec. 1924

M. Of. No. 279

Bucure0i
Budapesta
depozitelor 0 reglementarea datorii- 16 Apr. 1924 3 Dec. 1924

M. Of. No. 279

Bucureti

bal registrelor de im- 16 Apr. 1924

pozit funciar.

din 19 Dec. 1924.

7. Acord intro Romania 0 Ungaria privitor la regularea afa- Bucurefti

ci rilor relative la fun- 16 Apr. 1924
datia Gozsduo.
8.

din 19 Dec. 1924.

Conventie intre

Romania si Ungaria,
relativil, fa liberarea

din 19 Dec. 1924.

lor 0 creantelor in
vechi

coroane

striace 0 ungare.

au-

9. Conventie Intre
Romania 0 Ungaria,
relativ la ajustarea

Bucure01
prinderilor de asigu- 16 Apr. 1924
Iari private 1i la tratamentul reciproc al
ziselor intreprinderi.

financiara a intro-

Budapesta
3 Dec. 1924

www.digibuc.ro

M. Of. No. 279

din 19 Dec. 1924

POLITICA EXTERNA

OBIECTUL

DATA SI LOCUL

CON VENTIEI

SEMNARII

10. ConVefitie in tre

Romania si Ungaria.
privitoare la regimul
apelor teritoriilor limitrofe si la lichida-

Data schimbului
eau depunerii
actelor de ratificare de Romania

665

STATELE CARE AU MAI

RATIFICAT

SA
' PUBLICAN IN:

M.

Of.

No.

Budapesta
3. Dee. 1924

din 10 Ianuarie

11. Protocol Intre

Romania si Ungaria J.
relativ la recensiimantul datelor valo- 16Bucuresti
Apr. 1924
rilor administrate de
afro Cassele de minori si interzisi.

Budapesta
3 Dec. 1924

M. Of. No. 6 din

12. Aranjament co- Bucuresti

menial intre Roma: 16 Apr_ 1924
nia s i Ungaria.

Budapesta
3 Dec. 1921

M. Of. No. 6 din

Bucuresti
rea sindicatelor de 16 Apr. 1924
aparare contra innundatiilor, taiate

1925.

de f runtarie.

13.

Acord forfetar

10 Ianuarie 1925.

10 Iannarie 1925.

Paris
30 Oct. 1924
Depunerea
instrumente-

intre Romania si Ungaria, relativ la li- Bucuresti

chidarea restituti- 14 Apr. 1924 lor de ratificare la Comiilor ungare.

sia Re-

paratiilor

Pentru executarea
unor clauze financiare
si economice din Iratatul dela Saint Germain-en-Laye, s'au

incheiat cu Austria
urmdtoarele

tii9:

conven-

Protocoalele Inch eiate la Viena de delegatul guvernnlui roman cu lic' idatoii Bancii
Austro-ungare la 14 Nartie 1922, 4 Oct. 1923. 2 Febr, 1924, si conventia pentru cedarea creantelor ipotecare din 13 Martie 1924, pe temeiul cirora guvernnl romn, in executarea tratatelor
dela Saint-Germain si Trianon, a intrat in posesia activelor i pasivelor, afacerilor comerciale
a creantelor ipotecare ale fostei Band Austro-ungare din teritoriile romne-Ai.

www.digibuc.ro

TRATATELE, CONVENTIILE SI ARANJAMENTELE INTERNATIONALE ALE ROMINIEI

666
--,--

OBIECTUL

DATA sI LOCUL

CONVENTIEI

SEMNARII

Data schimbului
sau depunerii
act elor de rat ti-

STATELE CARE AU MAI

RATIFICAT

care de Ro mil nia

1. Acord intre Romania i Austria, relativ la liberarea deViena

pozitelor apartinnd 26 Julie 1924
supusilor respectivi

ai partilor contractante.
2. Protocol intre Romania i Austria asuViena
pra bunurilor salvate 26 Iulie 1924
(Bergegiiter) din Bucovina.
3. Conventie intre
Romania i Austria,
privitoare la regulaViena
rea datoriilor si creantelor inscrise 'in 26 Julie 1924
coroane austro-ungare

vechi, intro supsii

Partilor contractante.
4.

Conventie intre

Romania i Austria,
privitoare la regula-

Viena

rea diferitelor cate- 26 Iulie 1924

gorii de pensii, care

n'au facut obiectal

conventiei dela Roma,

din 6 Aprilie 1922, cu
declaratiile aditionale

5. Acordul aditional

Viena

la conventia prece- 26 Iulie 1924

denta.
6. Conventie intre
Romania si Austria,
Viena
privitoare la regularea pensiilor provin- 26 Iulie 1924

comunale
districtuale.
ciale,

www.digibuc.ro

S'A PUBLICAT IN:

POLITICA EXTERNA

OBIECTUL

DATA $1 LOCUL

CONVENTIEI

SE MNARII

7. Acorduri intre Romania i Austria, privitoare la avansurile

Data achirabului
eau deptmer.i
act dor de ratificare de Romania

667

VATELE CARE AU MAI

,

Viena

pe lefuri date func- 26 Julie 1924

tionarilor fostului
imperiu Austriac.

8. Conventie lntre
Romania si Austria,
relativa la alezamfmViena
tul general de asigu- 26 Iulie 1924
rari pentru pensiile funetionarilor.

9 Conventie intre
Romania si Austria,
privitoare la aezaViena
mntul de asigurari
impotriva accidente_ 26 Iulie 1924
lor al sindicatului ofi-

cial al cailor ferate

austriace.

10. Conventie intre

Romania i Austria,

Viena
privitoare la asezamntul de asigurri 26 Julie 1924

Impotriva accidentelor minerilor.

11. Conventie intre

Romania si Austria,

privitoare la asezamntul de asigurari

Viena

pentru pensii al 26 Iulie 1924

Societatii de cal ferate locale i cii cale
ingusta.
'

12. Conventie intre

Romania si Austria,

S' A PUBLICAT IN:

RATIFICIT

privitoare la Cassa
Viena
de ajutor fn caz de 26 Iulie 1924
boala a AdministraOei foastelor di fe-

www.digibuc.ro

663

TRATATELE, CONVENTIILE SI ARANJAMENTELE INTERNATIONALE ALE ROMANIEI

OBIECTUL

DATA SI LOCUL

CONVENTIEI

SEMNARII

Data schimbului
eau ddepunerii

actelor de ratificare de Romania

STATELE CARE AU MAI

RA TIFICAT

S'A PUBLICAT IN:

rate de Stat imperHale regale anstriace

si la fondurile sale
separate.
13.

Declaratia din

partea guvernului a.:-

Viena
societtile private de 26 Julie 1924
asigurare.

striae, privitoare la
1,4.

Declaratia din

partea guvernului an-

striae, privitoun la

urmrile anuliir i i tra-

Viena

tatului din Bucure- 26 Julie 1924

sti (art. 210, 2 din
tratatul dela St. Germain).
15.

Declaratia din

partea delegatiei Ro-

Viena

mne privitoare la 26 lithe 1924

stampilarea t i tluril or

private in Romtinia.
16. Trei acorduii for
fetare pi ivitoare :
I-ul la materialul in-

dustrial si aeri ol si
la lid idarea c`onti li i

rezervat, al 1I-lea la

restituirea vit lor si

Ratificate
prin jurnalc I
onsibului il(
Ministrii No.

al III-lea stabilind

3201 din 24

din oxen tarea art.

la 4 Des. 1924.

Vie:ia
modul de achitare a 3 Nov. 1924 Nov. 1924 si
depuse spre
sumelor rimase in
omologare la
sarcina Ausiriei pe
Cemisia Reurina celorlalte doui
para.tiilor de
acorduri forfotare
Austria la 1
(Lisl idarea dreptusi de Romlia
ilor nnastre d riN nd

184 al tratat. ki din

Saint-C e -main.

16. Acord aditional

la conventia sem-

natil la Roma la 6

Roma
Apr. 1922 intre Austria, Italia, Polo- 23 Febr. 1925
nia, Romnia,'regatul Serb-Croat-Sloven si Cehoslol acia.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

669

Data sobimbul al
OBIECTUL

DATA g LOCUL

sau depunerii

STATELE CARE AU MAI

CONVENTIEI

SEMNARII

actel or de ratificare ?inRomania

RATIFICAT

S'A PUBLICAT IN:

privitor la transferarea creantelor si

depozitelor 6i gestiunii Cassei Po3tale,
de Economii din

Viena si protocolul
anexat.

X. CONVENTII RELIGIOASE
OBIECTUL

DATA. 51 LOCUL

CONVENTIEI

SEMNARII

Concor latul eu Vaticanuf.

Data schimbului
eau de puneni

STATELE CARE AU MAI

actelor de ratilicare de Romania

RATIFICAT

S'A PUBLICAT IN:

Tratative in curs.

XI. CONVENTI I JUDICIARE

OBIECTUL

CONVENTIEI

Declaratie cu Belgia
pentru comunicarea

actelor de stare civila.

Conventie 'intro Ro-

mania si Belgia,
pentru asistenta ju-

DATA SI LOCUL
SEMNARIT

Bti
iicures

Data schimbului
sau depunerii

STATELE CARE AU MAI

actelor de rat Bicare de Romania

RATIFICAT

Sancti onata

cu decretul
20/4 MarNo.
tie
387 din
1 881

Bacuresti
20/4 Martie
1881

diciara.

M. Of.

Hamangiu 11,355

19 Febr. 1881

Djuvara 345.

Bruxelles
13 Aug. 1881

M. Of. din 11/23

August 1881.
Hamangiu II,
4(15.

M.

Of.

No. 39

din 19 Mai 1894.

Hamangiu II,
628.

Haga
Haga
19/1 Iunie
1904
(A treia conferinta 12 Iunie 1902

de drept internatio-

din

27/11 Mart. 1881

Conventie intre
Bucureti
Romania si Rusia 12 Mart. 1894
privitoare la corespondenta judiciard.
Conventie internationalA, relativa la
conflictele de legi in
materie de casitorie

S' A. PUBLICAT IN:

Elvetia, Franta,

Belgia 1),

M.

Of. No. 49

Germania, Italia, Luxem- din 3/1.6

burg, Portugalia, Suedia si

Ungaria.

1904.

Hamangin
111.

nal privat).

Fiind denuntatA, a fucetat de a a vea efect fats de Belgia dela 19 Julie 1 Aug. 1919.

www.digibuc.ro

Tunic

III

TRATITELE, coNvENTULE I ARANJAMENTELE INTERNATIONALE ALE ROMANIEI

670

OBIECTUL

DATA SI LOCUL

CONVENTIEI

SEMNARII

Conventie

Data sehimbului
sau depuuerii
aetelor de ratilirare de Romania

STATELE CARE 4U MAI

RATIFIC AT

S'A PUBLICAT IN:

interna-

tional, pentru replarea conflictelor de

legi 0 jurisdictie in
materie de desprtenie 0 separatie de
corp.

13elgial), Elvetia, Franta,

Haga
12 Iunie 1902

(A treia conferint
de drept international privat).

Haga
19/1 Itinie

Germania, Italia, Luxem- din 3/16 Iunie

1904.
burg, Portugalia, Suedia 0 Hamangiu
III,
Ungaria.
113.

1904

Conventie international pentru regnlarea tutelei minori-

lor

M. Of. No. 49

M. Of. No. 49

Haga

(A treia conferint 12 Ernie 1902

de drept international privat).

Haga
19/1 Iunie
1904

Belgial), Elvetia, Franta, din 3/16 Iunie

Germania, Italia, Luxem1904.
burg, Olanda, Portugalia, Hamangiu III,
Spania, Suedia, qi Ungaria.
115.

M.

international privitoare la
uncle chestiuni de
procedur civil2).
(A patra conferint
Conventie

de drept internatio-

Haga
4/17 Iulie
1905

nal privat).

Belgia, Danemarca, Elvetia,

Franta, Germania, Italia,
Haga
Luxemburg, Maroc (zona
11/24 Aprilie spaniolii), Norvegia, 01909
landa, Portugalia, Rusia,
Spania, Suedia, Ungaria.

Of. No. 11

din 14/27 Aprilie

1909. Hamangin v 469.

Publicat de St.
I. Popescu cu comentarii la <Cartea Romneascs
in 1923.

Conventie international& privitoare la

interdictie si la msurile de protectie

analoage.

(Conferinta a patra
de drept internatio.
nal privat).

Haga
4/17 Iulie

Haga
11/24 Iunie

1905

1912

M. Of. No. 261

Franta3), Germania, Italia, din 28 Febr. /12
Olanda, Portngalia, Suedia Martie 1912.
Hamangiu VII,
0 Ungaria.
1915.

2) Mind (lenuntat, a incetat de a aveft efect fatii de Belgia dela 19/1 Aug. 1919.
2) Nu se mai aplic in relatiile intre Rom&nia, Germania, Austria 0 Ungaria (art. 287 tratatul din Versailles, 283 Saint-Germain, 221 Trianon) 0 inlocuit cu o intelegere, stabilit pe
baza reciprocittii, prin schimb de note pin& la incheierea unei noui conventii. Aceast conventie a inlocuit conventia dela Haga din 14 Nov. 1896 0 protocolul aditional din 22 Main 1897 (M.
Of. No. 34 bis din 14 Mai 1899; Hamangiu II, 813).
3) Mind denuntaa la 5 Decemvrie 1916 (Journal Officiel du 20 Janvier 1917), a incetat de
a mai aye& efect fata do Franta dela 24 Iunie 1917.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

OBIECTUL

DATA SI LOCUL

CONVENTIEI

SEMNARII

Data schimbului
sau depunerii
actelor de rat iticare de Romania

Conventie international& privitoare la

conflictele de legi relative la efectele crisittoriei &supra drepturilor si datoriilor

sotilor In raporturile
lor personale si asu-

Haga
4/17 Julie

Haga
11/24 Iunie

1905

1912

671

STATELE CARE AU MAI

RATIFICAT

M. Of. No. 261

Franta1), Germania, Italia, din 28 Febr, /12
Martie 1912.
Olanda, Portugalia, Suedia.
Harnangiu VII,
1913.

pra averilor sotilor.

(A patra conferint
de drept international privat).
,

Declaratie cu privire

la executarea in Ro-

Deciziunea

S'A PUBLICAT IN;

Guvernul romn a declarat

Comiliului
mania a hotitririlor Executiv
al
civile pronunate
t de cantonulua
instantele judecitoresti din cantonul Berna din
Berna (Elvetia) si 24 Oct. 1922

el o adopti, pe baza reciprocitatii, cu. nota Ministerului Afacerilor Stritine No.

23.944 din 11 Mai 1923.

viceversa.
Protocol relativ la clauzele de arbitraj inserate voluntar in con-

Au ratifical: Albania, Anglia,

Belgia, Danemarea, Fin-

landa, Italia.
tractele comerciale
Geneva
Geneva
incheiate Intro supu- 24 Sept. 1923 12M art. 1925 Au aderat: Brazilia: Franta, Mon. Of. No. 65
Germania, Grecia, Japonia, din 21 Mart. 1923
sii diferitelor OA 2).
Litnania, Monaco,Norvegia,
Panama, Olanda, Uruguay,
Rhodesia de sud.

Propunerea Soc. Na-

tiunilor, semnate de
delegatul romn la 6 Mart. 1924

Protocol, prin care

se dii posibilitate si
Statelor nereprezentate la a 3-a si a 4-a
Haga
Haga
Conferint& de drept
international privat 28 Nov. 1923 23 Iu lie 1924
dela Haga de a adeIA la cele 5 conven-

Numai Italia pini in pre-

zent, desi semnatii si de Elve- M. Of. No. 242

tia, Germania, Luxemburg, din 2 Noemvrie

1924.
Olanda, Portugalia, Suedia
Ungaria.

tii.

1) Fiind denuntati la 5 De-emvrie 1916 (Journal Official du 20 Janvier 1917), a Incatat de a mai aye& efect fatil de Franta de la 24 Iunie 1917.
1) Cu rezerva ci guvernul romn va putei, in mice imprejurare, si restring indatorirea previizuti la art. 1 al. II la contractele care stint declarate comerciale de dreptul s'au national.

www.digibuc.ro

672

TRATATELE, CONVENTIILE I ARANJAMENTELE INTERNATIONALE ALE ROMANIEI

OBIECTUL

CONVENTIFI

Data sohimbului

DATA 5ILOCUL sau depuncrii

aotelor de ratifiSEMNARII

STATELE CARE AU MAI

RA1IFICAT

S'A PUBLICAT IN:

care de Romania

Conventie intro Romania si Ungaria

privitoare la oareca-

I3ucuresti

re chestiuni de pro- 16 Apr. 1924

cedurrt civili si drept
privat.

Conventie

judici-

ard intre Romania

si Bulgaria.

Buda pesta

24 Martie
1925

Buturesti
Bucuresti
19 Apr. 1924 5 Mart. 1925

Mon. Of. No. 74

d in 2 Apr. 1925.

Yon. Of. No. 57

din

12 Martie
1925.

Protocol, prin care

se da pogibilitatea si
Statelor nereprezen-

tate la a 4-a ConicIIaga

Raga
rint de drept international privat dela 4 Iulie 1924 22 Apr. 1925
Raga de a aderit la
conventia internationalil din 17 Inlie 1905, privitoare
la procedura civil&

Cony ent ie judiciarti

intre Romania si An-

stria.

Bitcuresti
17 Fevr. 1925

Conventie intre Romania si Cehoslovacia,

relativ la pro-

tectia 5i asistenta
judiciar reciproci

in materie de drept

Bucuresti
Main 1925

civil si comercial,
precum ci asupra

afacerilor necontencioase

www.digibuc.ro

Yon. Of. No. 98

din 7 Main 1925.

POLITICA EXTERNA

673

XII. CONVENTII INDUSTRIALE, STIINTIFICE, LITERARE

SI ARTISTICE
OBIECTUL

DATA ?I LOCU L

Data sehimbului
eau depunerii

STATELE CARE AU MAI

CONVENTIEI

BEMNARH

actel or de rat:1i-

RATIF ICA T

S'A PUBLICAT IN:

care de Romania

Conventie pentru
infiinarea
t unui Birou International de

Argentina, Austria, Belgia,

Danemarca, M. Of. No. 277
Elvetia, Franta, Germania, din 10/22 Martie
Italia' Norvegia, Portugalia,
1883.
Peru, Rusia, S pania, St . - Djuvara 126.
Martie 1883 Unite ale Americii, Suedia,
Cehoslovacia,

Paris

gr eutati si masurio 20 Main 1875

si regulamentul anexat.

Romania a
aderat in

Turcia, Venezuela.

Au ratificat: Anglia, Austria,

Dominicana, Elvetia .
22 Aug. 1924 rep'
Franta
(cu Algeria i coloAdeziunea niile), Germania, Italia, JaRomaniei s , a
Mexico, Norvegia,
hotrit insa ponia,
Glanda, Portugal ia (cu Azore
prin decretul- s Madera ) Spania St -

Berna

Conventie

interna-

Oman, pentru protectia propriettii

industriale 1) si protocolul de inchidere,
Paris
incheiat la
20 Mart. 1883
Bruxelles
.
Revzutil la . .
14 Dec. 1900
Washington
si la
2 Iunie 1911

lege No. 2641

.1
,
'
Americii,
Tunis,
M. Of. No. 197
din 17 Iunie Unite aleUngaria.
din 10 Sept. 1924.
1920, ca
aderal: Belgia, Brazilia,
Stat de a Au
IV-- a catego- Bulgaria, Canada, CehosloDanemarca.
rie. Adeziu- vacia, Cuba,
Estonia, Finlanda,
nea a devenit Dantzig,
Liban, Luxemburg,
efectiva cu Grecia,
Maroc
(protectorat
francez)
incepere dela
regatul Serb-Croat6 Oct. 1920 Polonia,
Sloven, Siria, Suedia.

Aderare faConventie internacutil prin notionala relativa la

tificarea Leschimburile interna- Bruxelles
a t iunii Rotionale pehtru docu- 15 Mart. 1886 g maniei
din
mente oficiale si p uBruxelles
blicatii tiintifice si
la 5 Iunie
literare.
1923

Argentina, Belgia, Brazilia,

Cehoslovacia, Dantzig, rep.
Dominicanii, Elvetia, Italia,
Letonia, Paraguay, Polonia, Portugalia, statul SerbCroat-Sloven, Spania, St.Unite ale Americii, Ungaria,
Uruguay

1) In ce priveste proprietatea artistica i literara, Romania a rispuns cu amanari la nenumaratele

interventii al Biuroului International al Uniunii pentru protectia operilor artistice i literare

din Berna, care he cerei aderam la conventia international pentru proprietatea operelor artistice i literare d-la Berna din 9 Sept. 1836 revazuta la Berlin in 13 Nov. 1908. Guvernul

romin a incheiat numai acordari par Lacalare cu Austria, Franta, Italia, cu ocazia incheerii tonventiilor comerciale, iar corpurile legiuitoare au votat in 1923 o lege asupra propriettii literare i artistice, promulgata si publicata in Monitorul Oficial No. 68 din 28 lunie 1923.

www.digibuc.ro

674

TRATATELE, CONVENTHLE V ARANJAMENTELE INTERNATIONALE ALE ROMINIEI

OBIECTUL

DATA $1 LOCUL

CONVENTIEI

REMARTI

Data schimbului
eau de punerii

STATELE CARE AU MAI

aotelor de ratificare de Romania

RATIFICAT

Acord international pentru a asigur

schimbul imediat a!

Belgia,

Brazilia, Cehoslo-

vacia. Dantzig, rep. Dominicana, Italia, Letonia, PoIon.

statul
iPortugalia,
a

Bruxelles
Bruxelles
Monitorului Oficial 15 Mart. 1886 5 Iunie 1923
si al analelor si docu-

mentelor parlamentare.

S'a PUBLICAT IN:

Serb-Croat-Sloven,St.-Unite
ale Americii, Uruguay.

Aranjamen tul pen-

tru 1nregistrarea in-

ternationak a nfarMadrid
cilor de fabria. sau 14 Apr. 1891
de comert i regulamentul anexat, inBerna
cheiat la
22 Aug. 1924
Revzut la

. .

si la

Bruxelles
14 Dec. 1900
Washington
2 Iunie 1911

Au ratified: Austria, Elvetia, Franta, Italia, Mexico,

Olanda, Portugalia, Spania,

M. Of. No. 197

Tunisul, Ungaria.
Au aderat: BeIgia, Brazilia, din 10 Sept.1924.
Cehoslovacia, Luxemburg,
Maroc (protectorat francez),
regatul Serb-Croat-Sloven.

Conventie intro Romania si Belgia privi- Bruxelles

toare la protectia 28/10 Aprilie

proprietatii operilor
literare, artistice si

M. Of. No. 46
din 1 Iunie 1910.
Hamangiu VI,

1910

629.

fotografice.

Infiintat in
Comisia internatio- 1913 din ini- S'a hotarit si Au alerat pang, In prenal pentru explo- tiativa Prin- aderarea Ro- zent: Egipti 1, Franta, Orecia, Italia, M onaco, Spania,
ratia stiintifica a cipelui de Mo/Daniel
Midi Mediterane
Tunis, Turcia
naco

Conventie interna-

tional'i pentru creParis

area la Paris a unui 21 Iunie 1920
Institut International al Frigului.
Plenipotentiarul

Romnfei a semnat
la
31 Dec. 1920

Au ratified: Anglia, Belgia,

Bulgaria, Cehoslovacia, Danemarca, Elvetia, Finlanda,
Italia, Japonia, Luxemburg
Monaco, Norvegia, Olanda,
Polonia, Portugalia, regatul
Serb-Croat-Sloven,
Spania.

Siam,

A aderat: Irlanda.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

OBIECTUL

DATA. $l LOCUL

CONVENTIEI

SEMNARII

Uniunea internatio-

nalli de himie pur&

si aplieat& nu sediul
Roma
la Paris, ale carei 22-24 Iunie
statute si regulament
1920

au fost alloptate la
conferinta dela.

. .

Data echimbului

STATELE CARE AU MAI

actelor de ratificare de Romania

Romnia a
aderat prin
eSocietatea
de himie
din Romnia*
in anul 1921

675

S'A PUBLICAT IN:

RATIFICAT

State fundatoare:

Anglia,

Belgia, Franta, Italia. St.-

Unite ale Americii.

Stale aderente: Canada, Cehoslovacia, Danemarca,
Grecia, Olanda, Polonia,
Portugalia, Spania.

Au ratificat: Cehoslovacia
Elvetia, Franta, Germania,
Po Ionia,

Aranjament privitor la pzistrarea sau

Suedia, Tunisul
Portugalia.

Of. No. 197.

Au aderat : Anglia (cu re- M.
din 10 Sept.1924.
erva), Austria, Belgia, Brarestabilirea dreptuBerna
Berna
rilor de proprietate 30 lunie 1920 22 Aug. 1924 zilia, insula Ceilan, Danemarca, Dantzig, Japonia,
industrial& atinse de
risboiu1 mondial .

Norvegia, Noua-Zeland,
regatul Serb-Croat-Sloven,
Spania, insula Trinitatea,
Ungaria.

Aranjament international pentru creaParis

rea unui Biurou Central al Brevetelor de 15 Nov. 1920
Inventie.

Conventia international& modifcatoa-

re a conventlei de
la Paris din 20 Main

1875, pentru a asigur unificarea international& si perfectionarea sistemului metric si regulamentul anexat.

Svres

6 Oct. 1921

Anglia, Belgia, Danemarca,

Elvetia, Finlanda, Italia,
Japonia Norvegia, St.Unite ale Americei, Suedia.

Conventie international& pentru repri-

marea rdspindirii si
Geneva
a traficului publica- 12 Sept. 1923
tiilor obscene (in- Plenipotentocmiti sub auspi- tiarul nostru
ciile Societdtii Na- a semnat-o
tiunilor, ca o intre- la 9 Ianuarie
gire a aranjamentu1924

Au ratificat :Albania,Austria,
Bulgaria, Italia, Siam si
Spania.

Au aderat : Egiptul.

lui dela Paris din 4

Maiu 1910.

www.digibuc.ro

676

TRATATELE, CONVENTIILE

I ARANJAMENTELE INTERNATIONALE ALE ROMANIEI

XIII. CONVENTII DE DELIMITARE

OBIECTUL

DATA ?I LCCUL

Data schirobului
sau depunern-

STATELE CARE AU MAI

CONVENTIEI

SEMNARII

settler de ratiti-

RATIFICAT

care de Romania

S'A PUBLICAT IN:

Conventie cu Bulgaria pentru delimi- 1/14Sofia

Ianuarie
tarea fruntariei flu1908
viale.

M. Of. No. 224

din 6 Ianuarie
1908.

Hamangia

III,

704.

M. Of. No. 203

Tratat de pace de
la Bucureti (Protocolul No. 5 i proceBucureti
sul-verbal anexat, p. 28/10 august
delimitarea frunta1913
_ riei dobrogene).

Decret de
riatIficarei ncliin

' .21-ug. "! '

1 legea din
11 Dec. 1913

Romania nu
I-a ratificat

Tratat intre princi-

palele puteri aliate

pana in preSvres
i asociate i Polonia
zent, de,i a
10
Aug.
1920
Romania, Statul Serconsimtit la Anglia, Cehoslovacia, Franta.
ho-Croat-Sloven gi Ce- Romania a
regatul Serb-Croat Sloven.
1nceperea
aaerat
la
hoslovacia privitor la
lucrarilor
de
anumite fruntarii ale 28 Oct. 1920. deinnitare

acestor State.

prevazute de

tratat O.

Ministrul Afacerilor strdine

Protocol privitor la
regularea unor amd-

a fost autorizat prin jurPraga

nunte ale fruntariei 4 Main 1921

infra Romania qi Cehoslovacia

nalul Consiliului de Minitri No. 924

din 19 Maiu
1921 s-I pund

in executare

Regulanient privitor la masurile ,

procedeele de intre-

ouintat pentru pre- 20 Tiraspol

Nov. 1923
venirea i aplanarea
conflictel oi pe Nistru

alcatuit de delega-

www.digibuc.ro

d in 11 Dec. 1913.

Hamangiu II, 18
VIII, 243.
(earteaVerdo publicatie oficiak a
Ministerului Afacerilor Straine.

677

POLITICA EXTERNA

OBIECTUL

DATA $1 LOCUL

CONVENTIEI

SEMNARII

Data e oh imb ului

STATELE CARE AU MAI

sau de punerii
actel or de ratifi-

S'A PUBLICAT IN:

RATIFICAT

care de Rorainia

tulle aliantei Republicilor

Socialiste-

Sovietice S. S. S. R.
i Romniei. . . .

Protocol privitor la

cateva insule de pe
Dunre si

la un

Belgrad

M. Of. No. 129

Belgrad

din 18 Iunie1924.

schimb de comune 24 Nov. 1923 6 Iunie 1924

intro Romania i Jugoslavia.

Conventie intro Romania i Ungaria pri,

vitoare la regimul
apelor teritoriilor li- Bucure0i
mitrofe i la lichida- 16 Apr. 1921

rea sindicatelor de

M. Of. No. 6. din

10 Ianuarie 1925.

Budapesta
3 Dec. 1924

aprare contra imamdatiilor, faiate de

fruntarie.

Conventie intro Romania iregatul Serbilor - Croatilor- SloBelgrad

venilor relativ la 5 Julie 1924
regimut proprietti-

lur situate in zona

de fruntarie.

Protocol privitor la

traficul in zona de

BucurWi
fruntarie !litre Ro- 16 Apr. 1925
mania i Celioslovacia

www.digibuc.ro

TRATATELE, CONVENTHLE SI A RANJAMENTELE INTERNATIONALE ALE ROMINIEI

678

XIV. CONVENTII VARIATE

OBIECTUL

DATA SI LOCUL

CONVENTIEI

SEMNARII

Data echimbului
eau depunerii
actelor do ratificare de Rominia

STATELE CARE AU MAI

RATIFICAT

S'A PUBLICAT IN:

Au ratifical:
Conventie internationala pentru inflin-

Roma

tarea unui Institut 7 Iunie 1905

de Agriculturi la Rome).

Conventie internationala privitoare la

Berna
interzicerea intrebuintarii fosforului alb 26 Sept. 1906
(galben) in industria
chibriturilor . . . .
Recomandata spre
Geneva

a fi adoptat si de 21 Iulie 1921

Conferinta interna- (Data adetional a muncii dela rarii Roma;

Washington (29 Oct.
niei)
29 Noem. 1919).

Au aderat:

Cehoslovacia, Eritrea, Es-

landa, Letonia, Lituania,

Panama, Polonia, Somalia,
Tripolitania.

17 Aprilie
1910.

560.

Au ratificat:
.

Au aderat.
Belgia,

China, Dantzig,

M. Of. No. 34
din 17 Mai 1921.

Estonia, Finlanda, Japonia

M. Of. No. 199

din 3 Deceinvrie.
1909.

Hamangiu VI,55.

. .

Conventia si proto-

din

tonia, Finlanda, Haiti, Ir- Hamangiu VI,

Conventie intre Romania si Serbia pen- 27Bucuresti

Febr. 1908
tru pescuit in apele
Dunarei2).

M. Of. No. 15

Au ratificat: Brazilia, Sultanul din Mascate, Portu-

Saint-GerParis
M. Of. No.. 175
caul privitor la con- main-en-Lay
galia, Siam, Venezuela,
trolul comertului de 10 Spt. 1919e 31 Maiu 1924 Au aderat: Bulgaria, Chili, din 13 August
1924.
arme si munitii 3).
Estonia, Finlanda, Guatemala, Haiti, Peru.

2) Din initiativa Institutului International de Agricultura s'a tinut la Roma o conferinta international& de phytopathologie, care a dus la incheierea unui proect de conventie semnat si de
delegatii romni la 4 Martie 1914.
2) Art. 165 din tratatul dela Neuilly-sur-Seine a abrogat conventia , Incheiata la 29 Nov. 1901
intre Romania si Bulgaria, pentru pescuit in apele Dundrei (publicata in M. Of. No. 165 din 26 Oct.

1902 si Hamangiu II, 950).

3) Se revizueste in conferinta international& care s'a deschis le Geneva to ziva de 4 Main
1925 si la care participa si Romania.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

OBIECTUL
CONVENTIEI

679

DATA SI LOCUL

Da t a ch im b u1
a ati ep un e r iuii

STATELE CARE AU MAI

SEMNARII

actelor de ratificare de Rominia

RATIFICAT

S'A PUBLICAT IN :

Conventie tinzind
Geneva
s mdrgineasc la 8
,.
.
ore pe zi 0 la 48 pe Washington 31 Maiu 1921 ja u raw .tca
Austria Ce- M. Of. No. 34
saptiimni. numdrul 29 Nov. 1919 Inregistratii hosiovacia,t Gram,
tali& din 17 Mai 1921.
la Soc. Naorelor de muncd in
tiunilor la
stabilimentele indu13 Iunie 1921
striale

Conventie privitoare

la lipsa de lucru

Recomandarea eri-

vitoare la lipsa de Washington

lucru.

Recomandarea pri- 29 Nov. 1919

vitoare la reciproci-

tatea tratamentului

Geneva
Au ratiftcat: Anglia, Austria,
31 Main 1921 Danemarca, Elvetia, Esto-

nia, Finlanda, Grecia, India, M. Of. No. 34

Italia, Japonia, Norwgia, din 17 Mai 1921.
Polonia, Spania, Uniunea
13 Iunie 1921 Sud-Africand, Suedia.

Inregistratd

la Soc. Natiunilor la

lueratorilor strini

Geneva
31 Maiu 1921

Conventie privitoare

la intrebuintarea la Washington Inregistrat Au rat 1 flcat., G rem, Spania. M. Of. No. 34

lucru a femeilor in- 29 Nov. 1919 la Soc. Nadin 17 Mai 1921.
thmilor la
ainte i (WO, natere
13 Iunie 1921

privitoaConven
re la lucrul de noapte
al femeilor

w shmg ton
atie

29 Nov. 1919

Geneva
Au ratificat: Anglia, Austria,
31 Main 1921 Belgia, Cehoslovacia, Elvetia

Inregistrat
la Soc. Natiunilor la

M. of. No.

Estonia, Grecia, India, Italia din 17 Mai 1921.

Olanda, Uniunea Sud-Africand.

13 Iunie 1921

Geneva
31 Main 1921 Au ratificat: Belgia, Cehopentru admiterea co- Washington Inregistrat slovacia, Danemarca, Elve- M. Of No' 34
piilor In muncile in- 29 Nov. 1919 la Soc. Na- t .i a Estonia, Grecia, Polonia. din 17 Mai 1921.

Conventie hotirind
minimum de viirsta
dustriale

tiunilor la 13
Iunie 1921

'

www.digibuc.ro

680

TRATATELE, CONVENTIILE $1 ARANJAMENTELE INTERNATIONALE ALE ROMANIEI

OBIECTUL

DATA SI LOCUL

CONVENTIEI

SEMNARII

Data schimbului
sau depuncrii
aotelor de ratilicare de Romania

$TATELE CARE AU MAI

RATIPICAT

S'A PUBLICAT IN:

Geneva
31 Mani 1921 Au ratilicat: Austria, Belgia,

Conventie privitoare la munca de noap-

Washinton
Inregistrat Danemarca, Elvetia, Esto- M. Of. No. 34
te a copiilor in in- 29 Nov. 1919 la Soc. Na- nia, Grecia, Italia, Olanda, din 17 ai 1921.

dustrie

tiunilor la 13
Iunie 1921
Geneva
31 Main 1921

Recomandare privi-

toare la prevenirea Washington

antraxului

Polonia.

29 Nov. 1919

Recomandare privitoare la ocrotirea fe-

M. Of. No. 34

In registratii

la Soc. Na-

din 17 Mai 1921.

tiunilor la 13
Ernie 1921
Geneva
31 Main 1921
Inregistrat&

M. Of. No. 34

Washinton
tra saturnismului (in- 29 Nov. 1919 la Soc. Natiunilor la 13
toxicare prin plumb)
meilor i copiilor con-

din 17 Mai 1921.

Lurie 1921

Recomandare privi-

Geneva
31 Main. 1921

Washinton
Inregistrata
unui serviciu public 29 Nov. 1919 la S_ oc. Natide igien&
ur Hoc la 13
Iunie 1921

toare la infiintarea

Conventie fixand
virsta minimade adGenova
mitere a copiilor in 10 Iulie 1920
munca maritimil,

M.

Of. No. 34

din 17 Mai 1921.

Au ratificat: Belgia, Olar da, M. Of. No. 34

Geneva
Bulgaria, Danemarca, Esto- din 17 Mai 1921.
8 Main 1922 nia, Japonia,Polonia, Spania.

Rezolutie adoptat

de conferinta pasa-

poartelor, formalitParis
tilor vamale si bile- 21 Oct. 1920

telor directe, intrunit&

sub auspiciile

Soc. Natiunilor la ..
Geneva 30
Conventie interna- Sept. 1921, 12
tional& pentru supri- Ianuarie 1922
Geneva
marea traficului de (Dita setnnarii
5 Sept. 1923
femei i copii. . . .
de cirre Romania)

Au rati ficat: Albania, Anglia,

Belgia, Cehoslovacia, Cuba,
Germania, Grecia, Italia, Mon. Of. No. 52
Letonia. Polonia, Portu- din 6 Mr rt. 1925

galia, Ungarit
Au aderat: Danemarca,
Spania, Uruguay.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

F
OBIECTUL

DATA $1 L OCTJL

CONVENTIEI

SEMNARII

Data sehimbului

681

sau de puneru

STATELE CARp AU MAI

aetelor de ratifirare de Romania

RATIFICAT

S'A PUBLICAT IN :
.

Convenfle relativ
la aplicarea repausului saptmnal in staGeneva
bilimentele industri- 25 Oct.-19
,.
ale
Nov. t921
(Adoptat la a 3-a
conferint international& a muncii)

Au ratifscat: Estonia, Fin- M. Of. No. 46

din 2 lunie

Geneva
landa, India, Italia, Letonia,
18 Aug. 1923 Polonia, Spania.

Conventie care fixeaza \Tanta minima

de admitere a tinerilor la mum& in cali-

tate de cdrbunari si
fochisti
(itkdoptat la a 3-a
conferint internatio-

1923.

Geneva

Geneva

25 Oct.-19
Nov. 1921

118 Aug. 1923

Au ratificat: Danemarca, M. Of. No. 46

Estonia, India, Italia, Le- din 2 Iunie 1923.
tonia, Polonia, Spania.

nal& a muncii).

Conventie privitoare la examinarea. medical& obligatorie tt

copiilor si tinerilor

Intrebuintati pe bordul vaselor . . . .

(Adoptat la a 3-a

Au ratified: Estonia, India, M. Of. No. 46

Geneva
18 Aug. 1923 Italia, Japonia, Letonir, din 2 Iunie 192.

Geneva

25 Oct.-19
Nov. 1921

Polonia, Spania.

conferinta international& a muncii). . .

Acord incheiat in-

Graz

tre Austria, Unga- 27 Ian. 1922 Romnia, ca

ria, Italia, Polonia,

Delegatul
Romnia,Statul Sh. b- Romniei a
Croat-Sloven si Ce- I uat act oad
hoslovacia privitor r ef erendumi
la pasapoarte si vize1)

si Polonia

Au ratificat: Austria, Ce-

na
' ratificat hoslovacia, Italia, Ungaria.

Ora in prezent.

1) In urma acordului incheict la Portorose (protocolul No. 18 semnat la 23 Nov. 1921) de a se intruni o conferinta a Statelor mostenitoare ale fostei monarhii Habsburgice, spre a pune In executare
rezolutia adoptat la conferinta dela Paris la 21 Oct. 1920.

www.digibuc.ro

682

TRATATELE, CONVENTIILE $1 ARANJAMENTELE INTERNATIONALE ALE ROMANIEI

OBIECTUL

DATA g LOCUL

CONVENTIEI

BEMNARII

Amendament la art.

393 al tratatului de
la Versailles si la
articolele eorespunztoare ale celorlalte

Geneva
18 Oct.-3

tratate de pacel). .

Nov. 1922

(Adoptat la a 4-a

conferinta international& a mnncii).

Data sehirnbului
eau depuncrii
aetelor do ratilicare de Romania

"ATELE CARE " Ilid

RATIFICAT

TAPUBLICAT IN :

Au ratificat: Albania, Anglia,

Geneva
19 Iulie 1923 Austria, Belgia, Bulgaria,
(Data hire- Cehoslovacia, China, Cuba,
gistrarii an- Danemarca Elvetia, Finlan-

tului de ratificare la
Soc. Natiu.
nilor)

da, Franta, India., Letonia

Norvegia, Olanda, Polonia,

Siam, Spania, Uhiunea Sud-

Africa* Suedia.

Consiliul de ministri In sedinta din 11 Martie 1925 a aprobat urm'atoarele recom andari
adoptate de conferintele internationale ale Muncii din 1921, 1922 si 1923:
1) Recomandare relativa la aplicarea repausului sraptIminal In stabilimmtele comerciale;
2) Recomandare relativ& la desvoltarea invgAmintului tebnic agricol ;
3) Recomandare relativii, la comunicarea care Biuroul international al Muncii a informatiilor
staf stice sau de alta natal* cu privire la emigrare, imigrare, repatriarea si transitul
emigrantilor.

4) Recomandare relativ la principiile generale pentru organizarea servieiilor de inspectie

destinate a asigura aplicarea legilor i regulamentelor pentru protectia muncitorilor.
Prin legea publicat& in M. Of. No. 93 din 30 Apr. 1925 s'a ratificat proiectul de conventie
relativ, h Intrebuintarea ceruzei in picturk adoptat de conferinta international a Muncii
din 1921.

www.digibuc.ro

INDEX CRONOLO GIG

AL TRATATELOR, CONVENTIILOR I ARA.NJAMENTELOR INTERNATIONALE
ALE ROMANIEI
DATA I LOCUL

DENUMIREA. CONVENTIEI

SEMNARII

30 Martie 1856
Paris

2 Noemvrie 1865
Galati

20 Main 1875
Paris

1) Tratatul din Paris (art.

15-27 cuprinzand dispozi-

tii privitoare la Romania si la Dunre).

2) Actul public relativ la

navigatia la piffle

GRUPA DIN CARE

FACE PARTE

IX

PA GINA

655

VIII

653

XII

673

nali telegrafica si regula-

VI

647

6) Tratatul din Berlin

43-57 euprinznd

IX

655

III

642

Dunrei.
3) Conventia pentru Infiintarea mini eBiurou International de greutti i
msurin si regulamentul

anexat.
10/22 Iulie 1875

St. Petersburg

13 Iulie 1878
Berlin

2/14 Februarie 1880

4) Conventia internatio-

mentul anexat.

(art.

dispozitii privitoare

la

Romania si Dunre).
6)

Conventia

consulari

Viena

intre Romania si Elvetia.

5/17 August 1880

Bucuroti

intro Romania si Italia.

III

642

5, 17 August 1880

Bucuroti

8) Conventia de extrdare intre Romania si Italia.

IV

643

15 August 1880
Bruxelles

9) Conventia de extradare Intre Romania si Belgia.

IV

643

10) Declaratia en Belgia

20 Februarie 1881 pentru
comunicarea aetelor
Bucuresti
de stare civil.

XI

669

11) Conventia Litre Romania si I3elgia pentru

asistenta judiciari.

XI

669

20 Februarie 1881
Bucuresti

7) Conventia

consular

www.digibuc.ro

684

INDEX CRONOLOGIC

DATA SI LOCUL

DENUMIREA

GRUPA DIN CAR E

SE MNARII

CONVENTIEI

FACE PART E

28 Main 1881

12) Actul a(litional la actul public din 2 Noemvrie

1865 relativ la navigatia
la gurile Dundrei.

VIII

13) Conventia consular&

intre Romnia si republica

III

Galati

5/17 Iunie 1881

BucurWi

3 Noemvrie 1881
Berns

..

PAGINA

653
.

642

Statelor-Unite ale Americii.

14) Conventia internatio-

nal privitoare la comba-

term filoxerei.

644
.

31 Dec./12 Ian. 1881

Bucureti

15) Conventia consular&

intre Romnia i Belgia.

III

642

20 Martie 1883
Bruxelles

16) Conventia international& pentru protectia proprietItii industriale.

XI I

673

2/14 Marde 1884

Paris

17) Conventia international pentru protectia cablu,rilor submarine.

VIII

653

XII

673

X LI

674

635

18) Converrtia internatio-

nal& relativ la schimbu15 Martie 1886

Bruxelles

rile internationale pentru

documente oficiale i pub-

licatii Itiintifice li
literare.

Idem

19) Acordul international

pentru a asigur schimbul
imediat al dionitorului Oficialu si al analelor i docum entelor parlamentare.

20) Conventia internatio-

15 Main 1886
Berna

nal pnvitoare la incuie-

rea (plumbnirea) vagoanelor cari urmeaz& s tread.

pdn .vam.

www.digibuc.ro

685

POLITICA EXTERNA

DATA $1 LOCUL

DENUMIREA

GRUPA DIN CARE

SEMNARII

CONVENTIEI

FACE PARTE

15 Maiu 1886

21) Conventia international& privitoare la unitatea

635

II

638

635

XII

674

IV

643

Berna

PAGINA

tehnica a drumurilor de fier.

22) ('onventia international& privitoare la crearea

la Bruxelles a Biuroului
international pentru publicarea tarifelor vamale.

5 Julie 1890
Bruxelles

23) Conventia in ternc.tio14 Octomvrie 1890 nal, privitoare la transpor-

tul mrfurilor pe drum-

Berna,
,

rile de her.

24) Aranjamentul pentru

14AtAprilie 1891

Madrid

inregistrarea international&

a m rcilor de fabrie sau

de comert si regulamentut
anexat.

25) Conventia de extra,

9/21 Mar tie 1893

Bucuresti

dare intre Romania si Ma-

12 Martie 1894
Bucuresti

26) Conventla 1ntre Romania si Rusia privitoare

rea-Britanie.

27 Sept.19 Oct. 1894

275 Conventia de extraBucuresti
dare intre Rominia 0 Olanda

19 Martie 1897
Venetia

XI

669

IV

643

644

635

XI

670

la corespondenta judiciar.

28) Conventia international sanitara.

29) Conventia cu Serbia

3 Julie 1898
Bucuresti

privitoare la construirea
unui pod peste Dunase pentru racordarea cilor ferate

romane si sarbesti.
12 Iunie 1902
Haga

30) Conventia internatio-

nal& pentru regularea tu-

telei In inorilor.

www.digibuc.ro

686

INDEX CRONOLOGIC

DATA $1 LOCUL

DENUMIREA

GRUPA DIN CARE

SEMNARII

CONVENTIEI

FACE PARTE

12 Iunie 1902

31) Conventia international& pentru regularea eonflictelor de legi si jurisdictine in materie de despartenie si separatie de

Haga

PA GINA

XI

670

XI

669

644

IX

655

XIV

678

XI

671

XI

670

XI

670

corp.

Idem

32) Conventia international& relativii la conflictele

de legi in materie de dub,

tonic.

33) Conventia internatio21 Decemvrie 1904 nail), privitoare la scutirea

bastimentelor spitale de
Haga

drepturi si taxe in porturi.

Bucuresti

34) Conventia de arbitraj

intre Romania si Belgia.

7 Iunie 1905

35) Conventia international pentru infiintarea unm

Roma

institut de Agricultura, la

14 Main. 1905

Roma.

4 Julie 1905
Haga

Id em

36) Conventia international& privitoare la conflictele de legi relative la efectele easkoriei asupra drep-

turilor s,i datoriilor sotiler

in raporturile lor personale
si asupra averilor aotilor.
37) Conventia international& privitoare la interdic-

tie si la msurile de protectie analoage.

Idem

38) Conventia international& privitoate la unele

chestinni de procedur civil&

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

687

-1
DATA $1 LOCUL

DENUMIREA

GRUPA DIN CARE

SEMNARII

CO NVENTIEI

FACE PARTE

PAGINA

39) Conventia international& i protocolul final re6 Iu lie 1906

Geneva

lativ la imbunttirea soartei finitilor i bolnavilor

in armatele aflate in cam-

645
,

panie.

40) Conventia internatio-

nal& de la Berna asupra

26 Septemvrie 1906 interzicerii

intrebuint&rii
Berna
fosfomlui alb (galben) in

XIV

678

Conventiile i9ternatiorale
elabora(e de Conlerin(a ll-a
18 Octomvrie 1907 pentru pace de la &eye' .,si
semnate de Romania:
Haga
41) Conventia pentm regularea panic& a conflictelor
internationale

IX

655

Idem

42) Conventia privitoare

la deschiderea ostilitatilor.

IX

656

Idem

43) Conventia privitoare

la legile i uzurile asboiului pe uscat.

IX

656

IX

656

IX

656

1X

656

indu stria chibriturilor.

Idem

44) Conventia privitoare

la drepturile i datoriile puterilor i ale persoanelor

neutre in caz de rlisboiu

pe uscat.
45) Conventia privitoare

Idem

la regimul vaselor de comert inamice la inceputul

ostilittilor.

Idem

46) Conventia privitoare

la transformarea vaselor de
comert in vase de rsboia.

www.digibuc.ro

688

INDEX CRONOLOGIC

D kTA $1 LOCUL

DENUMIRE 4.

GRUPA DIN CARE

SEMN.A.RII

CONVENTIEI

FACE PARTE

PA GINA

Conventia privitoare
18 Octomvrie 1907 la 47)
punerea minelor submaRaga
rine automatice de contact.

IX

657

481 Conventia privitoare

la bombardarea prin forte
navale in timp de rsboiu.

IX

657

IX

657

IX

657

IX

657

645

53) Conventia cu Bulgaria pentra delimitarea fruntariei fluviale.

XIII

676

54) Conventia cu Serbia

pentru pescuit in apele

XIV

678

VI

647

636

ldem

Idem

49) Conventia pentru adaptarea la rAsboiul maritim a

pfincipiilor conventiei din
Geneva.

Id em

50) Conventia piivitoare

la cteva restrictii la
exercitiul dreptului de capturare in rsboiul pe mare.
51) Conventia privitoare

Idem

la drepturile si datoriile

Paterilor neutre in caz de

rsboiu.

9 Deconvrie 1907
Roma

52) Aranjamentul international pentru crearea la

Paris a unai oficir international de igien public&

1 Ianuarie 1908
Sofia

27 Februarie 1908
Bucuresti

Dunrei.

55) Revizuirea conventiei

30 Mai/11 Iunie 1908 .Internationale telegraf ice si

Lisabona
regulamentului an e xat.

11 Octomvrie 1909
Paris

56) Conventia internationalfi, pentru circulatia automobilelor.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

689

IT
DATA $1 LOCUL

DENUMIREA

GRUPA DIN CARE

SEMNARII

CONVENTIEI

FACE PARTE

28 Martie 1910
Bruxelles

PAGINA

57) Conventia intre Romania si Belgia privitoare

la pro tectia proprietatii operilor litorare, artistice si fo-

XI I

674

IV

644

VIII

653-654

tograf ice.

5/18 Iunie 1910

Bruxelles

58) Conventia de extrdare intre Romania si Marele-Ducat de Luxemburg.

59) Conventiile internationale pentru unificarea

23 Septemvrie 1910 u nor anumite regule:
1) in materie de abordaj
Bruxelles
2) in materie de asistenta
si salvare maritima.
4/17 Ian. 1912
Paris

23 Ianuarie 1912
Haga

60) Conventia internatio-

nala sanitara.
61) Conventia internationala privitoare la suprimares abuzului de opium.

22 Iun./5 Iul. 1912

Londra

62) Conventia internatio-

28 Iulie 1913

63) Trattul de pace de

la Bucuresti.

Bucuresti

28 lulie 1913
Bucuresti

nala radio-telegra fi ca.

64) Tratatul de Pace de

la Bucuresti (Protocolul
No. 5 si procesul verbal
anexat, pen tru delimitarea

646

646

VI

648

IX

657

XII I

676

XI1

674

IX

657

fruntariei).
65)

1913

Comisia

internatio-

nala pentru exploratia stiintifica a Marii Mediterane.

66) Tratatul de alianta

4/17 August 1916 .,intre
Romania, Rusia. FranBucuresti
ta, Anglia si Italia.

www.digibuc.ro

690

INDEX CRONOLOGIC

D ATA SI LOCUL

DENUMIREA

GRUPA DIN CARE

SEMNARII

CONVENTIEI

FACE PARTE

28 lunie 1919
Versailles

67) Tratatul de pace intre Puterile Aliate si Asociate 0 Germania 0 proto-

PAGINA

IX

658

636

IX

658

X IV

678

VIII

654

IX

658

XIV

679

XIV

679

colul anexat.

68) Conventia internatio-

22 August 1919

nald relativit la regularea

mersului trenului SimplonOrient-Expres.

69) Tratatul de Pace in10 Septemvrie 1919 tre Puterile Aliate i AsoSt. Germ.-en-Lay e ciate 0 Austria, proto olul

i declaratiile anexate.
70) Conventia

Idem

i pro'.o-

colul cu privire la controlul comertului de arme 0

munitii.

71) Conventia internatio13 Octomyrie 1919 nalii pentru reglementarea

Paris
navigatiei aeriene.

72) Tratatul de pace in-

27 Noemvrie 1919
Neuilly-sur-Seine

tre Paterile aliate 0 asociate 0 Bulgaria.

29 Noemrvie 1919
Wasl.ington

73) Conventia tinzad sa

mrgineasc la 8 ore pe zi
0 la 48 pe saptmin5, numrul orelor de mune in
stabilimentele industriale.

Idem

74) Conventia privitoare

la lipsa de lucru. Recomandarea privitoare la lipsa de

lucru. Recomandarea privitoare la reciprocitatea

tratanientului lucrittorilor
strini.

www.digibuc.ro

6r

POLITICA EXTERNI

DATA $1 LOCUL

DENUMIREA

GRU PA DIN CARE

SEMNARII

CONVENTIEI

FACE P ARTE

29 Noemvrie 1919
Washington

75) Conventia privitoare

la intcpbuintarea la hem a
femeilor Inainte i dap&
natere.

76) Conventia cu privire

Idem

la Meru de noapte al femeilor

Idem

77) Conventia hot-grind

minimum (le varstrt pentru
admiterea copiilor in muncile industriale.

I dem

la munca de noapte a co-

I dem

79) Recomandarea privitoare la prevenirea

antramilui.

PAGINA

XIV

679

XI V

679

X IV

679

X IV

680

XI V

680

XIV

680

XIV

680

IX

658

IX

659

IX

659

78) Conventia privitoare

I dem

piilor in industrie.

80) Recomandarea privitoare la ocrotirea femeilor

i copiilor contra saturnis
mului.

Idem

9 Decemvrie 1919
Paris

81) Recomandarea cu privire la infiintarea unni servicin public do igienk

82) Tratatul intros principalele Puteri aliate i asociate si Romania, a supra

minocitlitilor.

9 Februarie 1920
Paris

83) Tratatul cu privire la

recunoaterea suveranitatii
Norvegiei acupra arhipelagului Spitzb erg.

4 Iunie 1920

64) Tratatul de pace Intre Puterile aliate si aso-

Trianon

ciate i Ungaria.

www.digibuc.ro

INDEX CRONOLOGIC

692

DATA $1 LOCUL

DENUMIREA

GRU PA DIN CARE

SEMNARII

CONVENTIEI

FACE PARTE

85) Conventia internatiopentru crearea la

Paris a unui Institut International al Frigului.

X I 116

674

22/24 Iunie 1920

Roma

86) Uniunea International de Chimie puri i aplicata cu sediul la Paris.

X1I

675

30 Iunie 1920

tor la pstrarea sau restabilirea drepturilor do proprietate industrial atinse

XII

675

Xl V

680

IX

659

XI II

676

XIV

680

IX

659

21 Iunie 1920
Paris

nalb,

PAGINA

87) Aranjamentul privi-

Berna

de rdsboiul mondial.

10 lulie 1920
Genova

88) Conventia fixnd vr-

sta minima de admitere a

copiilor in munca madding.

10 August 1920
Svres

89) Tratatul 'intre Italia,

Polonia, Romnia Statul
SArb-Croat-Sloven i Statul
Cell oslovac cu privire la re-

latiunile reciproce ale ter-tot iilor transferate.

90) Tratatul Infra Principalele Pateri aliate si asociate i Polonia, Romania, Statul Sfirb-Croat-Sloyen i Cehoslovacia privi-

Idem

tor la anumite fruntarii ale

acestor State.
91) Rezolutie adoptat
la conferinta paapoartelor,
21 Octomvrie 1920 formalittilor vamale i biParis
letelor directe, intrunit
sub auspiciile Soc. Natiun.
'

92) Tratatul intre Impedul Britanic, Franta, Ita28 Octomvrie 1920

Paris
-

lia, Japoriia, Principalele

Puteri aliate i asociate i

Romnia privitor la alipirea Basarabiei la Romnia.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERN A

693

DATA $1 LOCUL

DENUMIREA

GRUPA DIN CARE

SE MNARII

CONVENTIEI

FACE PA RTE

15 Noemvrie 1.920

Paris

30 Noemvrie 1920
Madrid

93) Aranjamentul international pentru crearea

unui Biurou Central al

PAGINA

XII

675

V II

649-652

I\

659-660

brevetelor de inventie.
94) Actele finale, dout
conventii si 5 aranjamente,
incheiate de congresul nostivl international (Al 7-lea
congres al Uniunii Postale
Universale).

95) Protocolul privitor la

13 Decemvrie 1920 statutul Curtii Permanente
de Justitie Internationald
Geneva

a Soc. Natiunilor.
.

3 Martie 1921
Bucuresti

20 Aprilie 1921
Barcelona

96) Conventia de alianta

defensivil 1ntre Regatul RiA
mfiniei si Republica Polonie.

IX

660

636

636

637

II

639

IX

660

97) Conventia internatio-

nal si statutul relativ

Ii

libertatea tranzitului.
98) Conventia inteinat onal, statptul si protocolul

I dem

aditional privitor la regimul cilor navigabile de

interes international.

I dem

99) Declaratia recunoscnd dreptul la pavilion

Statelor lipsite de litoral

maritim.

23 Aprilie 1921
Bucuresti

I dem

100) Conventia de comert

intre Romnia i Cehoslovacia.
101) Conventia de aliant
defensivii intre Regatul Ro-

mniei s Republica Cehoslovac.

www.digibuc.ro

694

INDEX CRONOLOGIC

DATA SI LOCUL

DENUMIREA

GRU PA DIN CARE

SEMNARII

CONVENTIEI

FACE PARTE

4 Maiu 1921

la regularea unor amnnnte

PAGINA

102) Protocolul privitor

XIII

676

VIII

654

IX

660

Ii

639

VI

648

VIII

654

23 Septemvrie 1921 relatiuni directe pentru cltori, bagaje i, milrfuri

Bucuroti

637

109) Conventia internatio30 Septemvrie 1921 nala - pentru suprimarea traGeneva

ficului de femei 0 copii.

XIV

680

Praga

ale fruntariei intro Rom&

nia 0 Cell oslovaxia.

10 Maiu 1921
Paris

103) Aranjamentul provizoriu incheiat intre guvernele Romn i SerbCroat-Sloven privitor la na-

vigatia pe riiul 0 canalul

Begheu (Bega).

7 Iunie 1921

104) Conventia de aliant

defensiv, intre regatul Ro-

Belgrad

mniei 0 regatul SerbilorCroatilor-Slovenilor.

1 Julie 1921
Bucuroti

105) Conventia de comert

intre Romnia 0 Polonia.

106) Aranjamentul Inch e-

iat intre Adm. P. T. T.

din Romnia i Polonia cu
I dem

privire la schimbul reciproc

de corespondent, telegraf,
telefon 0 de colete postale

intro Rominia 0 Polonia.

23 Iulie 1921
Paris

107) Conventia interna-

tional stabilind statutul

definitiv al Dunrei.

108) Conventia cu Polonia

privitoare la stabilirea de
intro statiunile de ca le ferat romne 0 poloneze.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERN A

695

DATA *I LOCUL

DENUMIREA

GRUPA DIN CARE

SEMNIRII

CONVENTIEI

FACE PARTE

5 Octomvrie 1921
Geneva

.1

PAGINA

110) Protoco:dele cuprinzand amendamentele la art.

4, 6, 12, 13, 15, 16 0 26

ale Pactului Soc. Natiunilor adoptate de a 2-a adunare a Sociefatii.

IX

660

XII

675

XIV

681

XIV

681

XIV

681

XIV

681

IX

660

111) Conventia international& modificatoare a Cony.

6 Octomvrie 1921
Svres

de la Paris din 20 Maiu.

1875 pentru a asigurit unificarea international& 0
perfectionarea

sistemului

metric 0 regulamentul
anexat.

112) Conventia relativa

25 Oct.-19 Nov. 1921 la aplicarea repausului sap-

tieneva

tamiinal In stabilimentele
industriale.
113) Conventia care fi-

xeazi varsta minima de

a tinerilor la
mane& in calitate de carbunari 0 fochiti.

I dem

a dmitere

I dem

la examinarea medical&
obligatorie a copiilor i ti-

114) Conventia cu privire

nerilor Intrehuintati pe bordul vaselor.

115) Acordul incheiat intre Austria, Ungaria, Ita27 Ianuarie 1922 lia, Polonia, Romania, StaGraz
tul Serb-Croat-Sloven 0 Cehoslovacia privitor la paapoarte 1 vize.

6 Aprilie 1922
Roma

116) Conventia privitoare

la schimbul arhivelor intre
Romania, Austria, Ungaria,
Italia, Polonia, Statul SerbCroat-Sloven iCehoslovacia

www.digibuc.ro

696

INDEX CRONOLOGIC

D ATA $1 LOCUL

DENUMIRE 1.

GRUPA DIN CARE

SEMNARII

CO NVENTIEI

FACE PARTE

6 Aprilie 1922

trio,. Ungaria, Polonia, Romnia, reg. Serb-Croat-Sloven s i Cehoslovacia privi-

PAGINA

117) Aeordul intre AusRoma

tor la executaree art. 258

din tratatul dela Trianon

'1

IX

661

637

XIV

682

XI

671

IX

663

(asigurdri sociale).

118) Conventia cu Bulga-

28 Iunie 1922
Bucuresti

ria privitoare la traficul

direct intre statiunile de
cale ferat romani si bulgarii, via Oboriste-Bazargic.

119) Amendament la art.

393 al tratatului din Ver-

18 Oct.-3 Nov. 1922 sailles si la art. corespunGeneva

ziitoare ale celorlalte tra-

tate de pace.

120) Declaratia cu privire

la executarea in Romania

a hotirlrilor civile pro24 Octomvrie 1922 nuntete

de instantele judeBerna
catoresti din Cantonul Berna (Elvetia) sit viceversa.

121)

Aranjament intre

Rominia, regatul

SerbCroat-Sloven si Cehoslova-

7 Noemvrie 1922
Budapesta

cia pentru regularea acoperirii pus la dispozitia

lor conform art. 10 si 11,
respectiv ale anexei con-

ventiei inch eiate cu Unga-

ria privitor la transfertul

creantelor si depozitelor,
apartinand supusilor lor din
gestiunea casei de economie postal& dela Budapesta.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

697

DATA *I LOCUL

DENUMIREA

GRUPA DIN CARE

SEMNARII

CONVENTIEI

FACE PARTE

PAGIN A..

122) Conventia intre Ungaria de o parte 6 Austria,

Polonia, Rdmni a. reptul Serb-Croat-Sloven si

Cehoslovacia de al-0, parte,
pentru regularea chestiuni15 Decemvrie 1922 kr privitoare la transferBudapesta
tul crentelor 6 depozitelor supusilor teritoriilor

IX

662

transferate ale fostului regat al Ungariei, respectiv

ale fostului imperiu al Au-

striei, la Cassa de Economie

postal& regal& ungara.
,

123) Conventia intre Un-

garia de o parte, Austria

Romania, regatul Serb-Croat-Sloven si Cehoslovacia

de aid, parte, relativ la

15 Decemvrie 1922
Budapesta

obligatiile
gestiunea

rezultand din
administratiei
postale ungare si administratiei postale iinperiale si

IX

663

646

VIII

654

regale militare si de campanie, precum si din gestiunea administratiilor pos-

tale ale Statelor arora leau fost transferate teritorfi ungare, si protocolul
final.

20 Decemvrie 1922 124) Conventia sanitara

Varsovia
intro Romania si Polonia.
125) Conventia aprobnd

27 Main 1903
Paris

regulamentul relativ la atributiile si la functionarea

comisiei

tehnice

perma-

nente a regimului apelor

Dunrei.

8 Tunic 1923
Berna

126) Conventia aditionala

la Conventia international&
din 14 Oct. 1890 privitoare
la transportul mirfurilor

pe drumurile de fier.

www.digibuc.ro

637

698

INDEX CRON OLOGIC

DATA SI LOCUL

DENUMIREA

GRUPA DIN CARE

SEMNARII

CONVENTIEI

FACE PARTE

23 Julie( 1923
Lausanne

PAGINA

127) Tratatul de pace intre I mperiul Britanic, Fran-

ta, Italia, Japonia, Grecia

IX

661

II

639

la stabilire 0 competinti

III

643

130) Conventia internatiomdi privitoare la regi-

VIII

655

XII

675

XI

671

VIII

653

i Romania de o parte 0
Turcia de alt parte.

Idem

1281

Conventia

(orner-

cialit cu Turcia.
129) Conventia re)ativil

Idem

judiciari.

I dnu

mul strmtorilor.
131) Conventia

interna-

tionala pentru reprimarea

rdspindirii 0 a traficului

12 Septembrie 1923 publicatiilor obscene (intocmit sub Auspiciile SoGeneva

cietatii Natiunilor. ca o intregire a aranjamentului
dela Paris din 4 Main 1910).

132) Protocolul relativ la

clauzele de arbitraj Inse24 Septemvrie 1923 rate voluntar in contracGeneva

9 Octomvrie 1923
Bruxelles

tele comerciale incheiate

intre supwii diferitelor tari.

133) Conventiile internationale pentru unificarea

unor regule privitoore la :
1) limitarea responsabili-

titii pprietuilor vaselor

de mare,
2) privilegii i ipoteci maritime, i

3) in materie de ono-

sament.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

699

DATA $1 LOCUL

DENUMIREA

GRUPA DIN CARE

SEMNARII

CONVENTIEI

FACE PARTE

20 Octomvrie 1923

134) Conventia sanitara

veterinar intre Romania

646

II

639

XIII

676

XIII

677

XI

671

637

VI

649

Varovia

3 Noemvrie 1923
Geneva

PAGINA

i Po Ionia.
135) Conventia interrational privitoare la sim-

plificarea formalittilor
vamale.

136) Regulament privitor

20 Novembrie 1923
Tiraspol

la masurile i procedeele
de intrebuintat pentru prevenirea i aplanarea con-

/Hader pe metre jaw_

it de Delegatiile Alientki Republirilor Sonialiste

Sovietice S. S. S. R.

Romania.

24 Noemvrie 1923
Belgrad

137) Pr OtOCCI lul privitor

le citeva insule de pe Dunre i la un schimb de

comune intre Romania i

Jugoslavia.

138) Protocolul prin care

se di posibilitatea i sta28 Noemvrie 1923

Haga

9 Decemvrie 1923
Geneva

tolor nereprezentate la a

III-a i a 1V-a Conferint

de drept international pHvat dela Haga P a ader
la cele 5 conventii.
139) Conventia i statu-

tul relativ la regimul international al Callor Ferate.

140) ArUnjamentul parti-

27 Decemvrie 1923
Constantinopol

cular incheiat intre Adm.

P. T. T. din Romania i
Turcia pentru regularea

exploatrii Cablului Constanta-Constantinopol

www.digibuc.ro

700

INDEX CRONOLOGIC

DATA SI LOCUL

DENUMIRE 4

GRUPA DIN CARE

SEMNARII

CONVENTIEI

FACE PARTE

PAGINA

141) Aranjamentul inter-

25 lanuarie 1924 national pentru crearea la

Paris
Paris al unui oficiu international al epizotiilor.

647

IX

665

IX

665

IX

663

IX

6li4

142) Protocoalele Incheiate de delegatul Guvernului roman cu lichidatorii

B-cii Austro-Ungare la 14
Martie, 4 Oct. 1923, 2 Fe-

13 Martie 1924
Viena
.

bruarie 1924 si conventia

pentra cedarea creantelor
ipotecare din 13 Martie
1924, pe temeiul crora
Guy. roman, In executarea
tratatelor dela St. Germain
si

Trianon, a intrat in

posesiunea activelor si pasivelor afacerilor comerciale si a creantelor ipote[are

ale fostei banci Austro-Un-

gare din teritoriile romfinesti.

14 Aprilie 1924
Bucuresti

143) Acordul forfetar intre Romania si Ungaria

relativ la lichidarea restitutiilor ungare.
144) Conyentia intre Romania si Ungaria privitoa-

re la reparritia bunurilor
16 Aprilie 1924
Bucuresti

judetelor (comitatelor), oraselor si satelor al carer

vechiu teritorin a fost Im-

prtit de fruntaria fixatiti

In urma tratatului de la
Trianon.

Idem

145) Conventia Intre Romania si Ungaria privi-

toare la schimbul de acte

judiciare, de registre funciare si de registre de
stare civil.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

701

DATA SI LOCUL

DENUMIREA

GRUPA DIN CARE

SEMNARII

C ON VENTIEI

FACE PARTE

146) Conventia Intre Romania i Ungaria, privitoare la schimbul registrelor

de impozit funciar.

IX

16 Aprilie 1924
Bucureti

PAGINA

66f.
,

147) Acordul intre Romnia i Ungaria privitor

Idem

la regulare ,. afacerilor relative la fundatia

IX

661

Gojdu".

148) Conventia Intro Ro-

Idem

mnia i Ungarin relitivii

la liberarea depozitelor 0
reglementarea datoriilor i

IX

6C4

IX

661

creantelor in vechi coroane

austriace 0 ungare.

149) Conventia intre Romanic. s,i Ungaria relativi

Idem

la ajustarea financiar. a
Intreprinderilor de asigurri private 0 la tratamentul reciproc al ziselor intreprinderi.

I dem

150) Protocolul Intro Romania 0 Ungaria relativ la

recensmantul datelor valorilor administrate de

.
IX

665

II i IX

639 0 665

XI

672

dare casele de minori 0

interzili.

Idem

151) Aranjamentul comercial intre Romfinia i

Ungaria.

Idem

152) Conventia intro Roinfinia 0 Ungaria privitoa

re la oarecare chestiuni de
procedurii civili i drept
privat.

www.digibuc.ro

INDEX CRONOLOGIC

702

DATA $1 LOCUL
SEMNARII

DENUMIREA
CONVENTIEI

GRUPA DIN CARE

PACE PARTE

PAGINA

16 Aprilie 1924
Bucure;iti

153) Conventia de extradare !titre Romania i Ungaria.

I dem

154) Conventie. intre Romania si Ungaria privitoare la regimul apelor teritoriilor limitrofe si la, lichidarea sindicatelor de apitrare contra inundatiilor tiliate de fruntarie.

IX si XIII

665 si 677

29 Aprilie 1924
Bucuresti

155) Conventia judiciar&

intre Ronaimia i Bulgaria.

XI

672

19 Aprilie 1924

156) Conventia de extra,

dare intre Romania si Bulgaria.

IV

644

XI

672

Bucureti

IV

644

157) Protoeolul, prin care

se dii, posibilitatea si Sta-

tel or nereprezentate la a

4 Julie 1924
Ilaga

4-a conferint& de drept international p r i v a t dela

Haga, de a ader& la conventia international& din

17 Julie 1905, privitoare la

procedura civil.

153) Conventia intre Ro-

5 Iulie 1924
Belgrad

mania si r e g a t ul SerbCroat-Sloven, relativ la

regimul proprietritilor situate in zona de fruntarie.

XIII

677

638

159) Acordul intre Ro16 Julie 1924

Belgrad

mania ,qi. r e g a t u 1 Serb-

Croat-Sloven cu privire la
comunicatiile si transitul
prin gara de fruntarie Jimbolia.

www.digibuc.ro

703

POLITICA EXTERIVA

DATA SI LOCUL
SEMNARII

DENUMIREA
C ONVENTIEI

GRUPA DIN CARE

FACE PARTE

PAGINA

160) Conventia de extr-

23 Iulie 1521
Bucure,ti

dare intre Romania si republica Statelor-Unite ale

IV

(44

IX

666

IX

666

IX

666

IX

666

IX

666

IX

666

Americii.

161) Acordul Intre Ro-

26 Iulie 1924
Viena

mania i. Austria, relativ

la liberarea denozitelor apar-

tinnd supuilor respecth i

ai Partilor contrac ante.
162) Protocolul intro Ro-

I dem

mania si Austria, asupra

bunurilor salvate (Berge
gter) din Bucovina.
163) Conventia Intre Romania i Austria, privitoare

Idem

la regularea datoriilor si

creantelor inscrise 'in coroane austro-ungare vechi

intre supuOi Prtilor contractan t e.

164) Conventia in4re Ro-

I dem

mania si Austria, privitoare la regularea diferitelor categorii de pensii,

care n'au fa cut obiectul con-

ventiei dela Roma dia 6

Aprilie 1,522, cu declaratiile aditionale.

I dem

165) Acordul aditional la

conventia precedent.

166) Conventia intre Romania si Austria, priviI dem

toare la regularea pensiilor provinciale, comunale

i districtuale.

www.digibuc.ro

704

INDEX CRONOLOGIC

DATA SI LOCUL
SEMNAR II

DENUMIREA
CONVENTIEI

GRUPA DIN CARE

FACE PARTE

PAGINA

167) Acorduri intre Ro-

26 Iu lie 1924
N iena

mania 0 Austria, privitoare la avansurile pe le-

IX

667

IX

667

IX

667

IX

667

IX

667

IX

667

IX

668

furi (late functionarilor f ostului imperiu Ausiriac.

168) Conventia intre Ro-

I dem

mania 0 Austria, relativ

la afezmntul general de
asigurri pentru pensiile
functionarilor.

169) Conventia intre Ro-

Idem

mania 0 Austria, privitoare la awamantul de

asigurari 1mpotriva acci-

dentelor al sindieatului of icial al CEilor Ferate Austriace.

17(1 Conventia intre Ro-

I dem

mania 0 Austria, privitoare la mezEmintul de

asigurri impotriva accidentelor minerilor.

171) Conventia intre Ro-

mania i Austria, priviIdem

toare la azamantul de

asiguriri pentru pensii al

Societatii de Cal Ferate
locale ;i cu cale ingusti.
172) Conventia intre Ro-

mania ti Austria, privitoare la Cassa de ajutor

I dem

in caz de boal a Administratiei fostelor Cai Ferate de Stat imperiale regale austriace 0 la fondurile sale separate.

Idem

173) Declaratia din partea Guvernului Austriac,

privitoare la societatile private de asigurare.

www.digibuc.ro

POLITICA EXTERNA

DATA $1 L OCUL
SE MNARII

705

GRUPA DIN CARE

DEN UMIREA
C ONVENTIEI

FACE PARTE

PAC INA

_
174) Declaratia din partea Guvernului Austriac,
26 Julie 1924
Viena

privitoare la urmarile arm.-

larii tratatului din Bucuresti (art. 210 2 din tra-

Ix

668

IX

668

I X.

661

647

IX

668

638

638

tatul dela Saint-Germain).

175) Declaratia din par1 (1em

tea Delegatiei Roma. e, privitoare la stampilarea titlurilor private In Romania.

176) Protocolul pri itor

la un amendament la art.
parte a primu27 Septemvrie 1924 16. (ultima
.
lut
abmat
al
Pactului SoG eneva
cietatii Natiunilor, adoptat

de a 5-a adunare in

se-

dinta sa din 27 Sept. 1924).

177) Aranjamentul sani1 Octomvrie 1924 tar-veterinar

Intre RomaBucuresti
nia si Cel oslovacia.
3 Noemvrie 1924
Viena

178) Aeordarile forfetare

cu Austria

179) Conventia interna24 Noemvrie 1924

Berna

tionala relativa la transpor-

24 Noemvrie 1924
Berna

tionallt, relativit la transportul mrfurilor (C. I. 31.).

tul calatorilor si bagajelor

(C. L V.).

180) Conventia interna-

181) Aranjameytyi iLncf-

national, relativ' la asigurarea In pDrturile (IF escall

1 Decemvrie 1924
Bruxelles

a unui -tratament gratuit

pent& marinarii de (Tice
nationalitate de pe vasele
de comertr, bolnas tile Beale
venerice:-.

www.digibuc.ro

647

706

INDEX CRON OL 0 GIC

DENUMIREA

GRUPA DIN .CARE

C ON VENTIEI

FACE PARTE

182) Conventia judiciara

intre Romania si Austria.

XI

672

IX

661

DATA I L OCUL
SEMNARII

17 Februarie 1925
Bucuresti

PA GINA

183) Acordul aditional la

conventiunea semnat la
Roma la 6 Aprilie 1922
intre Austria, Italia, PoRomania, regatul
Serb-Croat-Sloven si Ceb o-

23 Februarie 1925 Ionia,

Viena

slovacia, privitor la transferarea creantelor si depozitelor gestiunii Cassei Postale de Economie din Viena.

184) Protocohl privitor

16 Aprilie 1925
Bucuresti

la traficul in zona de frun(arie intre Romania si Ce-

XIII

677

1 oslovacia.

7 Al aiu 1925

Bucuresti

185) Conventia in tre Romania si Cehoslovacia, relativ la protectiunea (i asistenta judiciar reciprocb

in materie de drept civil

XI

672

comercial, precum si
asupra afacerilor necontencioase.
si

186) Conven tie de exl ril-

Idem

dare si asis:ent judiciar

in materie penal intro Romania si Cehoslovacia.

www.digibuc.ro

IV

644
,

PUBLICATIILE INSTITUTULUI SOCIAL ROMAN

APARE LA TREI LUNI

ANIJL VI

ANUL VI

ARHIVA
PENTRU STIINTA SI

REFORMA SOCIALA
ORGAN AL

INSTITUTULUI
SOCIAL

ROMN

DIRECTOR D. GUSTI
I.

STUDIL II. ARHIVA LEGISLA-

TWA. III. ARHIVA DOCUMENTARA

IV.

AlISCAREA IDEILOR, V. RE-

CENZIL VI. BULETINUL INSTITUTULUI. VII. BULETINUL SALII DE

LECTURA I. S. R.

EDITORI
CVLTVRA NATIONALA INSTITUTUL SOCIAL ROMAN

STRADA PARIS No. i I CAI:4

.: .4YICTORIEI No. 102
BUC

www.digibuc.ro

PUBLICATIILE INSTITUTULUI SOCIAL ROMAN

NOUA

CONSTITUTIE

ROM.NILI
2 3 DE PRELEGERI PUBLICE

OR GA NIZ ATE DE
INSTITUTUL SOCIAL ROMAN
N. IORGA / VINTILA I. BRATIANU / C. DISSESCU
G. GRIGOROVIC1 / D-NA C. BOTEZ
D. DJUVARA / V. MADGEARU / C. PARTHENIU
D. XENOPOL / M. MANOILESCU
A. RADULESCU / I. IONESCU-DOLJ / AL. COSTIN
EM. MICLESCU / A. TEODORESCU
P. GRECIANU / M. SAN1ELEVICI / R. CANDEA
GRIGORE IUNIAN / ION NISTOR
ROMUL BOILA / CONST. BACALBA$A / D. GUSTI

CU 0 ANEXA CUPRINZ.ND

NOUILE CONSTITUTII

EUROPENE
PRETUL 125 LEI
www.digibuc.ro

PUBLICATIILE INSTITUTULUI SOCIAL ROMAN

DOCTRINELE
PART IDELOR
POLITICE
D. GUST1 / N. 1ORGA / C. RADULESCU-MOTRU

V. MADGEARU / G. TASCA
I. G. DUCA / AL. MARGHILOMAN / $. VOINEA
M. MANOILESCU / I. RADUCANU
N. IONESCU / N. PETRESCU / I. N. ANGHELESCU
A. TEODORESCU / G. KISS / H. O. ROTH

M. POPOVICI / I. MOSCOVICI / M. DJUVARA

19 PRELEGERI PUBLICE

OR G AN IZ

INSTITUTUL SOCIAL ROMAN

PRETUL 125 LEI
www.digibuc.ro

PUBLICATIILE INSTITUTULUI .SQCIAL ROMAN

INSTITUTUL SOCIAL ROMAN

ARHIVA PENTRU STIINTA SI REFORMA SOCIALA

ISTOPICUL
BANCII NATIONALE
P_ON.AAN IEI

(1880-1924)
VICTOR_SLrAVESCU

CVLTVRA NATIONALA
1925
PRETUL 150 LEI
www.digibuc.ro

5. MERSUL RATIFICARILOR
State

Conventii

Washington

Genova

Geneva

Washington

Genova

Geneva

1919

1920

1921

1919

1920

1921

@ CO

46

10

13

14

15

1. N'a sosit nici o informatie

la Biuroul International al Muncii cu privire la masurile adop-

CDCD

@ @CD@oefooc)

tate sau propnse -pentru ratificare sau aplicare a conventiilor

de urmatoarele State, membre
ale organizatiei:

Belgia

Bolivia

(agricultur)
China
Drepturi de asociatie
coalitie (muncitori agri-

13.

Despgubirea accidentelor Danemarca

O 00000
11111ENE

Albania
Columbia
Costa-Rica
Ecuator
Etiopia
Guatemala
Haiti
Hedjaz
Honduras
Liberia

E NECIEEI

O 00 0000
O 00

Cuba

trie).

13

12

Australia

12.

15. Repaus saptamiiind (indus-

11

Insemnari

Austria

n. Varsta minima de admitere Chili

de mime& (agrieultura).
14. Ceruza.

10

O 00

Argentina

9. Indemnitate de lipsa de lucru Brazilia

(naufragiu).
Bulgaria *)
10. Plasarea marinarilor.
Canada
A III-a Conf ., Geneva, 1921

coli).

O 000000000

Germania

2. Lipsa de lucru.
3. Nasteri.
4. Muria de noapte a femeilor.
5. Tanta minima de admitere.
6. Munca de noapte a copiilor.
'7. Fosfor alb a).
A II-a Conf., Genova, 1920.
8. Varsta de admitere la munca

APLICARE

RATIFICARE

I-a Confering Washington, 1919.

1. Ore de =ma.

Septemvrie 1 9 2 4

111EIRENJE

Estonia *)

000000

00

NEE

torie a copiilor si tine- Marea-Britanie

rilor intrebuintati pe borGrecia
dul vaselor.

masurile

O 11111

dicate aci au fost toate luate eu Italia

iacepere dela 1919. Statele urma-

Ratif
care

El

Conventie ra- Polonia

tif icat.
P ortugalia
Ratificare auRominia
torizat.

Ratificare recomandata.

Suedia
Proiec. de legi Elvetia
depose sau

Apli-

care

ad optate.

urn

figureaz.

4. Statele Insemnate cu un

O 00000

asterie (*) stint membre ale

organizatiei din 1920 (Bulgaria.
Finlanda, Luxembourg), din 1921
(Estonia, Lituania, Letonia), din
1922 (Ungaria) si din 1923

0
LI

CI

urn
u rn

Sarbi, Croati, Slov.

Legi.

proiectelor de conventie; masurile legislative conforme dispozitiilor proiectelor de conventie

dar anterioare adoptrii lor, nu

urn

(Washington, 1919). Msurile in-

tare): Canada (1914), Spania

1909), Marea Britani0 (1908), Luxemb ourg
Italia (1910), Norvegia (1914), Norvegia
Noua Zelanda (1911), Uniunea
Sud-Africana (1910).
Tarile de jos

tablon contine mimai

legislative adoptate

pentru punerea in aplicare a

tat& de prima sesiune a Conferentei Internationale a Muncii Irlanda *)

Danemarca, Franta, Tarile de

Jos si Elvetia (primele semna- Lituania *)

Panama
Paraguay
Peru
Persia
Salvador
Siam
Venezuela

3. Partea din dreapta a aeestui

a) Conventia dela Berna a fost Ungaria *)

fabiectul unei recomandari adop- India

. toare aderaser mai inainte la Japonia

aceast conventie; Germania, Letonia *)

Noua Zelanda

2. A se vedea buletinul0firial
pentru mice alte informatii (date
de inregistrare, etc.) asupra
masurilor luate pentru a ratifie& sau pune in aplicare proiectele de conventie.

Spania

16. Varsta minima de admitere

a copiilor la caratul cx- Finlanda *)
bunilor i ea
Franta
17. Cercetare medical obliga-

Nicaragua

u rn

00

0
o

121

adoptate 20 de recomandari
privind conditiile de munca, in
eele sase sesiuni ale Conferintei

00
0

Cehoslovacia

Proiec. de legi Uniun.-sud-African

elaborate sau
in pregatire. Uruguay

www.digibuc.ro

(Irlanda si Etiopia).
5. In afar de recomandarile
privind fosforul alb, de care e
vorba in prima coloana, au fost

din 1919-1921 inclusiv. Baletinul 0/ icial publie regulat o

dare

de seami aralnuntit a

masurilor luate cu privire la

aceste recomandari.

www.digibuc.ro