Sunteți pe pagina 1din 10

Piaa financiar internaional1

Pieele financiare internaionale cuprind ansamblul relaiilor care iau natere ntre persoane
fizice i juridice avnd rezidena sau sediul fiscal n ri diferite n procesul atragerii i plasrii
fondurilor financiare, precum i instituiile i reglementrile legate de derularea acestor tranzacii.
Condiiile principale pentru apariia i dezvoltarea unei piee financiare internaionale sunt:
-

posibilitatea nerezidenilor de a transfera liber depozitele lor n moneda naional a unei


ri oriunde n lume;
avantaje de cost care deriv n principal din caracterul en gros al pieei financiare
internaionale i din lipsa implicrii guvernamentale sub forma impozitelor, rezervelor
bancare obligatorii, primelor de asigurare a depozitelor, a reglementrii nivelului
dobnzii,etc.

Dezvoltarea pieelor financiare internaionale s-a realizat n urma expansiunii pieelor


financiare naionale fiind favorizat de urmtorii factori:
-

formarea, dup Al Doilea Rzboi Mondial, a unor fonduri importante de resurse bneti,
care i cutau plasamente n condiii ct mai favorabile;
nevoia tot mai accentuat de fonduri disponibile (ndeosebi pe termen lung) la nivelul
unor ri-urmare fireasc a accelerrii dezvoltrii economice;
reducerea obstacolelor n calea circulaiei capitalurilor n urma suprimrii, n multe state,
a reglementrilor protecioniste i a controlului asupra schimbului monetar;
diminuarea considerabil a sectorului public prin privatizarea multor structuri economice
aflate n proprietatea statului;
reducerea sistemului bancar n finanarea companiilor datorit preferinei managerilor
pentru finanarea direct (prin plasarea de titluri financiare pe piaa de capital);
apariia eurovalutelor .a.

Cererea pe pieele financiare internaionale este reprezentat, n principal, de:


-

corporaiile industriale i comerciale publice i private;


guverne i autoriti publice locale;
societi bancare i de asigurri;
organisme financiar-bancare internaionale .a.

Oferta pe pieele financiare internaionale poate proveni din partea bncilor, caselor de
economii, societilor i caselor de asigurri, ntreprinderilor publice sau private etc.

Daniela Prvu- Finane Internaionale, Editura Larisa, 2011, p. 17-18

Principalele modaliti de atragere i fructificare a capitalurilor disponibile pe pieele


financiare internaionale sunt:
-

finanarea investiiilor strine directe;


ajutorul financiar pentru dezvoltare;
plasamentul de valori mobiliare;
contractarea de mprumuturi.

Instrumentele pieelor financiare internaionale pot fi clasificate dup mai multe criterii:
1. n funcie de venitul pe care-l genereaz, instrumentele pieei financiare internaionale pot fi

clasificate n:
instrumente de mprumut: eurodevizele/eurocreditele, euroefectele pe termen scurt i
mediu, obligaiunile strine, euroobligaiunile (guvernamentale sau corporative);
instrumente de schimb: aciunile strine, euroaciunile, titlurile emise de fondurile de
investiii, participaiile la fondurile de pensii, instrumentele derivate.
Instrumentele de mprumut prezint, de regul, un venit/ctig fix garantat, exprimat sub
forma dobnzii sau a cuponului n timp ce instrumentele de schimb au un venit variabil, negarantat
(exemplu: dividendele).
Avnd n vedere modalitatea de plasament sau de achiziionare, instrumentele pieei financiare
internaionale sunt:
instrumente plasate/achiziionate direct pe piaa financiar internaional :
eurodevizele/eurocreditele, euroefectele pe termen scurt i mediu, obligaiunile strine,
euroobligaiunile, aciunile strine, euroaciunile, instrumentele derivate;
instrumente plasate/achiziionate indirect pe piaa financiar internaional : titluri
emise de fondurile de investiii, participaiile la fondurile de pensii.
3. n funcie de momentul apariiei lor, instrumentele pieelor financiare internaionale pot fi
mprite n dou mari categorii:
instrumente financiare clasice: eurodevizele/eurocreditele, euroefectele pe temren scurt
i mediu, obligaiunile strine, euroobligaiunile, aciunile strine, euroaciunile;
instrumente financiare moderne: instrumentele derivate (contractele futures, contractele
pe opiuni, contractele de swap, alte instrumente-cap,floor sau collar).
2.

Principalele tipuri de piee financiare internaionale sunt:

pieele de schimb valutar;


pieele eurovalutelor;
pieele eurocreditelor;
pieele internaionale de titluri financiare;
pieele internaionale ale produselor derivate.

Piaa valutar internaional2

Piaa valutar internaional constituie un sistem complex interbancar, prin care se


tranzacioneaz sume bneti mari, de ctre actorii din pia, la o rat de schimb stabilit la o
anumit dat, ntr-un anumit moment, n scopul schimbrii (convertirii) unor valute contra altora.
Piaa s-a format n anii 1970, cnd la nivelul sistemului financiar internaional s-a generalizat
utilizarea cursurilor de schimb flotante.
Principalele caracteristici ale pieelor valutare internaionale sunt:
-

pieele valutare internaionale sunt piee foarte active i foarte descentralizate, operatorii
acionnd chiar i 24 de ore din 24;
cea mai mare parte a pieelor valutare sunt piee over the counter (OTC);
cele mai multe dintre tranzacii au la baz USD (principalul vehicul monetar pe pia);
pieele valutare internaionale au att o component interbancar, ct i una de retail.

Cea mai mare pia de tranzacionare a valutelor poart denumirea de FOREX (prescurtare
de la foreign exchange market). FOREX nu este o pia centralizat, localizat fizic i nici nu are un
sediu central de tranzacionare. Cei mai importani participani sunt bncile centrale, bncile
comerciale, fondurile de investiii, fondurile de hedging, companiile private, guvernele i
investitorii individuali. Cele 4 platforme utilizate de piaa FOREX sunt: Sydney, Tokyo, Londra i
New York.
Obiectul tranzacionrii pe piaa FOREX l reprezint valutele cu circulaie internaional, n
special cele de referin: dolarul american (USD), euro (EUR), yenul japonez (JPY), lira sterlin
(GBP) i francul elveian (CHF). Pe lng aceste valute de baz, se tranzacioneaz n volume foarte
mari i alte valute, n special dolarul canadian (CAD), dolarul australian (AUD) i dolarul neo
zeelandez (NZD).
Tranzaciile pe aceast pia se pot face prin intermediul unui broker sau a unui market
maker. Brokerii pot oferi investitorilor posibilitatea de a realiza tranzacii cu sume de bani mai mari
dect cele existente n cont. Tehnica poart denumirea de leverage. Pe piaa FOREX tranzaciile se
deruleaz pe perechi valutare. O pereche valutar este format din valuta de baz i contravalut,
iar cursul valutar reprezint valoarea valutei de baz exprimat n contravalut.
Cumprarea sau vnzarea la preul curent se numete ordin la pia market order sau
instant execution. Poate fi un ordin de intrare sau ieire din pia. Cumprarea sau vnzarea la un
anumit pre, diferit de preul curent se numete ordin deplasat n timp sau ordin n ateptare
pending order. Ordinele pending sunt: ordine limit - limit orders i ordine stop stop orders.
Ordinele limit i stop sunt ordine date brokerului pentru a cumpra sau vinde loturi de valute la un
pre specificat n viitor. Intuirea corect a evoluiei unei perechi valutare poate genera profit pentru
2

Daniela Prvu- Finane internaionale, Editura Larisa, 2011, p. 19-20

investitorii care realizeaz tranzacii pe pia. Piaa FOREX nu are restricii referitoare la direcia de
tranzacionare. Majoritatea tranzaciilor efectuate vizeaz perechea EUR/USD.

Piata monetara 3

1. CE ESTE PIATA MONETARA SI CUM A EVOLUAT EA ?


Piata monetara este o piata a capitalurilor pe termen scurt si foarte scurt . Piata monetara se
deruleaza in principal la bancile care creaza moneda , de la care se pot procura disponibilitatile
necesare pentru a face fata fluxurilor de plati .
De aceea se poate spune ca piata monetara este o piata a monedei centrale , adica a biletelor
de banci , a numerarului in general si a disponibilitatilor in cont create la banca de emisiune .Piata
monetara este o piata de lichiditati pe termen scurt pentru toate organismele de credit bancare .
Participantii la aceasta piata sunt banci , case de economii , societati financiare , banca de emisiune ,
trezoreria statului , casele de titluri , etc.
Unele dintre aceste organisme apar cu predilectie excedentare creditoare , cum sunt de regula
casele de economii , casele de pensii , in timp ce altele , printre care bancile comerciale , institutiile
de credit specializate sunt predominant debitoare . Piata monetara redefineste functia de
compensare a excedentului si deficitului de lichiditati . Piata monetara este in prezent in plina
schimbare , transformare . Pana acum circa un sfert de secol ea a fost o piata specializata ,
cunoscuta doar unor specialisti , iar notiunea corespundea in fapt cu ceea ce reprezinta piata
interbancara .
Pe aceasta piata restransa bancile isi regularizeaza zilnic excedentele si deficitele de trezorerie
. Puteau interveni si atunci institutii financiare specializate cu excedentele lor de lichiditate .
Piata monetara a devenit , in aceasta conceptie , o piata a capitalurilor pe termen scurt si pe
termen mijlociu , unde toti ofertantii si solicitantii de capitaluri pot interveni .
In noile conditii , piata monetara poate fi privita , deci , in sens restrans ca piata interbancara ,
o piata a monedei centrale si , in sens larg , ca piata deschisa , o piata a capitalurilor pe termen
scurt , care din ratiunea prezentei intreprinderilor in circuit este simultan atat o piata a monedei
centrale , cat si a monedei bancare .
In economia de pia actual banii ndeplinesc funcii eseniale fr de care nsi economia ar
fi greu de conceput; printre aceste funcii precizm :
a) funcia de masur a activitii i rezultatelor unitilor economice, att n sectorul public ct i
3

www.conspecte.com

n cel privat;
b) funcia de etalon general pentru comensurarea i compararea tuturor bunurilor i serviciilor
economice n ntreaga via economic;
c) funcia de mijloc de schimb permind transferul bunurilor i serviciilor la pia prin
intermediul vnzrii-cumprrii ntre diferii ageni ai pieei;
d) funcia de mijloc de plat/stingere a obligaiilor ce pot fi evaluate n moneda att ntre firme
private ct i ntre firme private i instituii publice;
e) funcia de instrument de economisire i constituire de rezerve (de manifestare a averii, puterii)
Aceste banci pot fi clasificate in cateva mari familii, in functie de competentele detinute in
tarile de origine:
- bancile de depozit. Functia lor principala este transformarea resurselor pe termen scurt depozitele persoanelor fizice si intreprinderilor - in credite pe termen mediu si lung, inscrise in
activ, sub forma de creante. Acest tip de banci este foarte raspandit in tari precum SUA, Japonia,
Marea
Britanie,
Franta
- bancile comerciale (commercial banks) au actionat, de la inceput, pe pietele de eurodevize,
in vederea gasirii unor modalitati de atenuare a constrangerilor legate de expansiunea lor
geografica;
- bancile regionale isi fac aparitia in marile centre financiare americane: New York, Chicago
- cele 12 City Banks japoneze s-au lansat pe arena internationala ce mai tarziu, in baza unei
retele in strainatate mai putin dense. La inceputul deceniului al 7-lea, acestea au dat doda de un
dinamism fara precedent, considerat adeseori, de catre concurenta, drept excesiv. La sfarsitul
deceniului
trecut,
puterea
lor
internationala
atinge
cele
mai
inalte
culmi;
- bancile de cliring (clearing banks) si fostele banci coloniale britanice au detinut, la randul
lor, o pozitie acti pe piata eurodevizelor, continuand sa profite de pe urma retelei internationale ste
sau potentialului pietei londoneze si experientei acumulate inca din secolul trecut ;
- bancile universale. Spre deosebire de bancile de depozit, bancile universale isi au originea
in Germania, Elvetia si Austria. Activitatea lor nu se limiteaza doar la intermedierea depozit imprumut constand, in acelasi timp, in operatiuni de interventie directa pe pietele financiare atat in
cadrul emisiunilor propriu-zise, cat si in fazele de negociere.
Aceasta competenta dubla explica activitatea lor mai acti pe pietele euroobligatare, ativ cu
cele din domeniul creditelor internationale. Bancile de afaceri, desi nu pot fi considerate banci
universale, se apropie de acestea, mai ales in privinta activitatilor internationale. Bancile elvetiene
detin un rol specific pe pietele financiare internationale, investind capitaluri gestionate in cadrul
fondurilor fiduciare.

Aliantele bancare 4
4

www.store.ectap.ro Emanuela Mihaela Savu-lector Univ. Dr.

Daca n anii 60 internationalizarea lua amploare din nevoia de a nsoti dezvoltarea firmelor
multinationale,astazi bncile trebuie sa fie profitabile si competitive,ceea ce le face sa privilegieze
alte forme de internationalizare, cum ar fi: cresterea externa; cooperarea sub forma de
aliante.Aliantele bancare devin o alternativa posibila la modurile de crestere traditionale, lund
forme diverse, de la acorduri de distributie a produselor si serviciilor financiare pna la crearea unei
noi entitati
Procesul de integrare nu a fost limitat de granitele nationale. Globalizarea a fost dominata de
exploatarea potentialului de crestere din economiile emergente de catre grupurile bancare din trile
industrializate, fapt confirmat de extinderea bancilor spaniole n America Latina, a celor germane n
Europa de Est si a celor americane n estul Asiei. ntr-un ritm oarecum mai lent, are loc integrarea
international ntre bancile din tarile industrializate, initial sub forma aliantelor strategice care ofera
unele dintre beneficiile diversificarii, evitndu-se costurile combinarii unor culturi manageriale
diferite.
Progresul tehnic si mai ales dezvoltarea impresionanta a serviciilor bancare si de brokeraj prin
internet au permis globalizarii sa treaca dincolo de structura proprietatii conglomeratelor financiare
si sa afecteze pietele de retail. De fapt, numeroase banci folosesc operatiunile online pentru a se
extinde pe piete straine, evitnd costurile construirii unor retele de filiale. Mai mult, aliantele dintre
mari bnci si companii de telecomunicatii sugereaza faptul ca, n viitor, competitia pe pietele
electronice va fi acerba. n plus, aparitia bancilor virtuale si a banilor electronici a creat
posibilitatea dezvoltarii institutiilor nonbancare care colecteaza fonduri si ofera credite publicului.
n toata Europa, bancile fuzioneaz sau formeaza aliante la o scara tot mai larga, aceasta
conducnd la cresterea rentabilitatii. n ultimii ani, bancile care cumuleaza o patrime din valoarea
de piata a bancilor europene au fost implicate n diverse tipuri de fuziuni care au vizat mai ales
pietele interne.
Fuziunile si preluarile de control se multiplic, dar bncile Europei par sa se orienteze catre o
concentrare ntre frontiere. Ca aspect pozitiv, fuziunile si achizitiile bancare, daca sunt viabile, vor
conduce la reducerea costurilor si cresterea profitabilitatii, att n beneficiul clientilor, ct si n cel al
actionarilor. Globalizarea va facilita dispersarea riscurilor bancare si va mbunatati performantele
generale ale economiilor individuale prin ameliorarea alocarii resurselor.
n ceea ce priveste aspectele negative, daca integrarea merge prea departe, poate conduce la
abuzuri datorate pozitiilor de piat dominante si la probleme de hazard moral, cum ar fi cazul n
care institutiile sunt considerate prea mari pentru a putea falimenta. n plus, implicarea excesiv
pe pietele straine fr o cunoastere suficienta a conditiilor specifice economiei locale poate spori
vulnerabilitatea bancilor individuale.
Sistemul bancar internaional5

55

Daniela Prvu- Finane internaionale, Editura Larisa, 2011, p. 45-49

Globalizarea financiar corespunde constituirii unei vaste piee mondiale a banilor. Mutaiile
financiare cu care se confrunt sectorul bancar sunt determinate de globalizarea financiar n primul
rnd, dar i de inovaiile tehnologice i financiare. Globalizarea va facilita dispersarea riscurilor
bancare i va mbunti performanele generale ale economiilor individuale prin ameliorarea
alocrii resurselor. O banc internaional utilizeaz fonduri provenind de pe piaa sa intern, n
timp ce o banc global utilizeaz fonduri colectate chiar de pe piaa extern nsi. Apariia
bncilor virtuale i a banilor electronici a creat posibilitatea dezvoltrii instituiilor nonbancare care
colecteaz fonduri i ofer credite publicului.
Structura sistemului bancar internaional actual este rezultatul mai multor strategii care
comport grade diferite de internaionalizare i integrare:
-

intensificarea legturilor internaionale tradiionale n baza acordurilor de coresponden


care constau n deschiderea reciproc de conturi;
expansiunea autocentrat presupune organizarea de bnci transnaionale, cu propria lor reea
de filiale;
internaionalizarea indirect n cadrul sindicatelor sau consoriilor bancare internaionale n
scopul lansrii de mprumuturi n euroobligaiuni sau eurocredite pentru finanare de
proiecte de mare anvergur.

Pe lng activitatea tradiional a bncilor (colectarea de depozite necesare acordrii


creditelor), sistemul bancar internaional contemporan i-a asumat o serie de alte prerogative:
determinarea cursurilor de schimb, finanarea dezechilibrelor balanelor de pli, finanarea
proiectelor de dezvoltare etc.
Funcionarea sistemului bancar internaional are loc ntr-un cadru juridic compus din:
-

baza juridic, care se gsete la nivel intern n fiecare ar;


unele reguli la nivel internaional fixate prin acorduri i tratate adoptate de ri;
unele reguli obligatorii i recomandate emise prin instituiile i organismele internaionale,
avnd competene financiar-bancare i/sau de comer: Fondul Monetar Internaional, grupul
Bncii Mondiale, Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic etc.
Att pe pieele externe,ct i pe pieele interne, bncile i intermediarii financiari specializai
deruleaz multiple alte activiti, precum:
- investiii de portofoliu;
- participarea la bursele de valori mobiliare;
- operaii cu devize pe pieele de schimb;
- participarea la emiterea i plasarea de titluri;
- alte activiti i preocupri specifice.
Piata de capital6

Manual de economie-autori: Elena Lupsasi,Victor Bratu,editura Corvin Deva,2006


http://www.referat.ro

Piata de capital reprezinta multimea de relatii si mecanisme prin care se atrag si se plaseaza
fondurile disponibile din economie catre agentii economici sau entitati publice si private (solicitoare
de fonduri), pe termen mediu si lung. Aceste plasamente sunt posibile prin intermediul brokerilor,
dealerilor si al societatilor de intermediere si cu ajutorul emisiunii si tranzactionarii valorii
mobiliare. Existenta acestei pieti este strans legata de necesitatile curente de trezorerie si investitii.
Literatura de specialitate a structurat doua conceptii in ceea ce priveste piata de capital:

Conceptia anglo-saxona conform careia piata financiara este formata din piata de capital si
piata monetara

Conceptia continental-europeana conform careia piata de capital este structurata din piata
monetara, piata ipotecara, piata financiara

Functionalitatea pietei de capital este influentata de mai multi factori precum: starea
economiei, logica politicilor monetare, bugetare si sociale, calitatea reglementarilor juridice,
existenta procesului de economisire la nivel national.
Componentele pietei de capital

Piata primara - la acest nivel are loc mobilizarea fondurilor, emisiunea, vanzarea sau
distribuirea titlurilor financiare; se permite transformarea economiilor in resurse pe termen
lung

Piata secundara - reprezinta piata pe care dupa emiterea valorilor mobiliare acestea sunt
tranzactionate si plasate pe toata durata vietii lor; piata secundara se manifesta ca o piata
bursiera cat si ca piata extrabursiera; titlurile care nu indeplinesc criteriile cerute pentru
cotarea lor la bursa sunt tranzactionate pe piata extrabursiera; pentru o buna functionalitate a
pietei secundare trebuie sa respecte anumite cerinte: lichiditatea, eficienta, transparenta,
adaptabilitatea, corectitudinea.

Instrumentele pietei de capital

valori mobiliare cu venituri fixe (titlurile de stat, note de trezorerie, obligatiuni de trezorerie,
obligatiuni ale societatilor comerciale)

valori mobiliare cu venit variabil (actiunile comune si preferentiale)

valorile mobiliare derivate (contracte forward, combinate, contracte futures, contracte cu


optiuni)

valorile mobiliare sintetice (contracte pentru indici bursieri)

Formele pietei capitalurilor(financiara)


Piata primara aici sunt vandute titlurile noi (emise si vandute in acelasi moment);
Piata secundara se ocupa cu vanzarea-cumpararea titlurilor emise anterior
Institutia care se ocupa cu tranzactiile pe aceasta piata se numeste BURSA DE VALORI.
Bursa de valori este o societate de actiune candusa de un consiliu si in cadrul careia
actioneaza agentiieconomici de schimb numiti brookeri.
Actiuni si obligatiuni:
Actiunile
Actiunile reprezinta titlurile de valoare care aduc un venit numit DIVIDEND.
Actiunea atesta dreptul de posesiune a unei parti din capitalul firmei si proportional cu
numarul deactiuni.
Actiunile pot fi vandute, donate sau lasate mostenire.
DREPTURI SI OBLIGATII ALE ACTIONARILOR
Dreptul de a primi dividende.
Dreptul de a fi informat cu privire la situatia firmei.
Dreptul de a participa la adunarea generala a actionarilor
Obligatiunile
Obligatiunea reprezinta un titlu de valoare care adduce un venit numit venit fix, numit venit
garantat.
Obligatiunea atesta contractarea unui imprumut pe termen lung.
Emitentii de obligatiuni pot fi :
-statul
-Bancile
-Firmele.
Cererea de obligatiuni provine de la agentii economici care au temporar disponibilitati
banesti

Daniela Prvu- Finane Internaionale, Editura Larisa, 2011


www.conspecte.com
www.store.ectap.ro Emanuela Mihaela Savu-lector Univ. Dr.
Manual de economie-autori: Elena Lupsasi,Victor Bratu,editura
Corvin Deva,2006
http://www.referat.ro

10