CAPITOLUL 1:CARACTERIZAREA TRANSMISIEI MECANICE

In fig. 1 este prezentata varianta constructiva a transmisiei mecanice cu roti

dintate conice:

Elementele componente ale angrenajului conic:

ME- motor electric
TCT- transmisie prin curele trapezoidale
R- reductorul cu roti dintate conice
CE- cuplaj elastic
z1, z2- roti dintate conice
Tranmisia prin roti dintate, denumita si angrenaj, este mecanica si formata din
doua sau mai multe roti dintate aflate in angrenare. Angrenajul asigura, datorita
danturii rotilor, o transmitere prin forma si cu raport de transmitere constant a
miscarii de rotatie si a momentului de torsiune intre doi arbori necoaxiali.
Angrenajele sunt cele mai folosite transmisii mecanice datorita avantajelor pe
care le prezinta: siguranta si durabilitate mare, randament ridicat, gabarit redus.
Ca dezavantaje se pot retine urmatoarele: tehnologii complicate, cost mare,
zgomot si vibratii la functionare.
Majoritatea transmisiilor mecanice sunt utilizate ca reducatoare de turatie (turatia
la intrare fiind mai mare decat cea a arborelui la iesire al transmisiei), uneori se
folosesc inversoarele de sens ale turatiei (vitezei unghiulare), precum si
multiplicatoarele de turatie (turbomasini).
Procesul de lucru al masinii sau utilajului are in vedere viteza unghiulara ca
marime si sens; moment de torsiune ca marime si sens; conditiile de mediu;
regimul de functionare.Pentru masinile si utilajele cu functionare la turatie
constanta, sunt recomandate transmisiile cu raport de transmitere constant,
actionate de motoare cu turatuie constanta.
1

Pentru puterile transmise mici, pana la 10 KW, care au functionare intermitenta

sau continua si pentru puterile medii, intre 10 si 100 KW, care au o functionare
intermitenta, se recomanda transmisii cu gabarite mici.
Pentru puteri mari, de peste 100 KW, in orice regim de functionare se recomanda
transmisii cu un randament cat mai ridicat (0.90.98) astfel incat pierderile de
putere sa fie cat mai mici. Se obtin astfel cheltuieli de exploatare reduse.
In fig. 2 si 3 sunt prezentate schemele cinematice ale unui reductor cu roti dintate
conice si ale unei transmisii cu curele :

Angrenajele conice sunt realizate din 2 roti dintate conice si servesc la

transmiterea momentelor de torsiune si a miscarilor de rotatie intre 2 arbori cu
axele concurente in plan.
In procesul angrenarii, fiecarei roti conice ii corespunde ca suprafata de
rostogolire cate un con de rostogolire care sunt tangente de-a lungul axei
instantanee de rotatie, care este generatoarea comuna, acestea ruland fara
alunecare unul pe celalalt.
Transmisia prin curea este folosita pentru transmiterea miscarii de rotatie si
puterii intre un arbore motor si unul sau mai multi arbori antrenati, necoaxiali.
Aceasta transmisie are cel putin doua roti de curea (fig.3) pe care se infasoara
cureaua- elementul elastic- montata cu pretensionare. Transmisia functioneaza
prin frecarea dintre curea si rotile de curea.
La transmisiile prin curele trapezoidale fetele de lucru ale curelei sunt flancurile
laterale, asigurand prin pozitie o capacitate portanta superioara si o incarcare pe
arbore mai mica.
Cureaua trapezoidala cupride in sectiune straturi de tesatura de bumbac sau
snururi din fire de cord; ca elemente de rezistentainvelite intr-o masa de cauciuc
sintetic, avand la exterior o tesatura cauciucata cu rol de protectie si rezistenta la
uzura.
Rotile pentru curele trapezoidale pot fi executate prin turnare din fonta sau aliaje
de aluminiu fie sub forma de constructii sudate, fie prin stantare din tabla.
2

Avantajele transmisiei prin curea sunt: constructia si utilizarea simpla, costurile

reduse de constructie, montaj si intretinere simpla, amortizarea socurilor prin
patinare, randamentul relativ ridicat.
Dintre dezavantaje se pot retine: dimensiuni de gabarit mari, fortele mari pe
arbori pentru pretensionare, alunecarea curelei pe roti, variatia coeficientului de
frecare cu uzura, deformatia plastica a curelei, sensibilitate la caldura si
umiditate.

CAPITOLUL 2: CALCULUL CINEMATIC SI ENERGETIC

PENTRU TRANSMISIA MECANICA
Transmisia mecanica ste compusa din 2 elemente cinematice care realizeaza
reducerea turatiei si cresterea momentului de rasucire. Fiecare element
component component este caracterizat printr-un raport de transmitere:
- curele trapezoidale -> ic
- reductorul cu roti dintate -> ir

2.1 Stabilirea rapoartelor de transmitere si turatiei motorului electric

Rapoartele de transmitere se stabilesc printr-un calcul cinematic si economic de
optimizare. Nefiind cunoscuta turatia masinii motoare se vor lua in considerare
toate variantele functionale ale motorului electric. Se folosesc otoare electrice
asincrone trifazate la care turatiile sunt standardizate la valorile:
nMej= (750; 1000; 1500; 3000) , unde j= 1, 2, 3, 4
Raportul de transmitere total ce caracterizeaza transmisia mecanica se stabileste
pe baza datelor de intrare si iesire ale transmisiei mecanice prin relatia:
iotj= nMej / nML= j= 1 750/60=3.96
j=2 1000/60=16.6
j=3 1500/60=25
j=4
3000/60=50
Raportul de transmitere al transmisiei prin curele se impune in limitele:
ic= [1.25;1.4;1.6;1.8;2;2.24;2.5;2.8;3.15]
Aleg ic =3.15
Raportul total de transmitere se mai poate si ca produs dintre rapoartele de
transmitere partiale:
3

itotj =ic*ir ,de unde rezulta raportul de transmitere al reductorului:

irj = itotj /ic = 12.5/3.15= 3.96
16.6/3.15=5.26
25/3.15= 7.93
50/3.15= 15.87
Valoarea optima se stabileste in baza conditiilor impuse din considerente de
gabarit si tehnologice si anume:
irj 1+ic
irj 5 pt conic
Aleg ir =5 pt. j=2.
Turatia nominala la mers in gol a motorului electric corespunde variantei alese
care indeplineste conditiile de mai sus:
Pentru j =2 nME =1000 rot/min.
RECAPITULATIE: ic =2
ir =5
nME =1000 rot/min

2.2

Calculul puterilor necesare la motorul electric si alegerea lui

Puterea necesara la motorul electric se determina din ecuatia de bilant energetic

al transmisiei mecanice. Se ientifica cuplele cinematice cu frecarea prin care se
pierde energie si cu care se determina randamentul total al transmisiei mecanice.
tot = TC *r2 *a
a =0.98
r =0.995
TC =0.97

tot =0.97*(0.995)2*0.97 =0.94

Puterea necesara la motorul electric se determina din ecuatia de bilant energetic

al transmisiei mecanice:

PME =PML+Pf
Pf =PME PML= PME*(1-tot)
PnecME =PML/tot=14/ 0.94 KW

tot=PML/PME

Se determina puterea de calcul la arborele motorului electric:

PCF = cs *PnecME = 1.25*14.894 =18.616 KW , cs = factorul de suprasarcina ce ia
in caracterul masinii motoare si a celei de lucru
Pentru transmisiile masinilor-unelte actionate de motorul electric se recomanda cs
=1.25
Alegerea motorului electric se face in functie de PC cu respetarea conditiei PME
PC
Tipul motorului 200 l
PME = 22 KW
n =970 rot/min
PC =18.616 KW
TIPUL A* B* C* D* E* K* N* R* S* T* IPE*
200 L 318 305 133 55 110 18 300 350 18 5 35

2.3

Calculul turatiilor

Acestea se determina cu relatiile:

n = 970rot/min
nII = nI /ic =970/3.15= 307,936 rot/min
nIII =nII /i12 =307,936/ 5=61,587 rot/min
i12 = ir = 5
nIV =nIII =61,587 rot/min

2.4

Calculul puterilor

Acestea se determina din analiza energetica a transmisiei la nivelul fiecarui

arbore:
PCI =18,616 KW
PII = PCI *TC *r =18,616*0.97*0.995= 17,876 KW
PIII = PII*a* r =17,876*0.98*0.995= 17,521 KW
PIV = PIII =17,521 KW

2.5 Calculul momentelor de rasucire

5

Se determina cu relatiile:
Mtj =30/*106*Pj/n
Mt1=30/*106*PCI/nI ==30/*106*18,616/790= 183.267,737 Nmm
Mt2 =30/*106*PII /nII = 30/*106*17,876/307,936= 554.346,441 Nmm
Mt3 = 30/*106*PIII /nIII = 30/*106*17,521/61,587= 2.716.697,119 Nmm

2.5

Predimensionarea arborilor si alegerea dimensiunilor capetelor

arborilor

Predimensionarea se face din conditia de rezistenta a arborilor la rasucire:

at =2025 Mpa
dj = Mtj * 16 / *at , j= 2,3
Alegerea dimensiunilor capetelor se face in functie de momentele de torsiune
nominal transmis in respectivele conditii:
at =20 Mpa
d1= 3 16 *183.267,737 / 20 * 36,003 mm
d2= 3 16 * 554.346,441 / 20 * = 52,068 mm
d3= 3 16 * 2.716.697,119 / 20 * = 88,442 mm
Arbore Mtx/1000 Mtn
dca
lca [mm]
Abateri
[Nm]
[Nm] [mm] scurta
lunga
1
55
82
110
+0.03
+0.011
2
597.473 730 55
82
110
+0.03
+0.011
3
2342.368 4120 90
130
170 +0.035
+0.013

Tolerante
m6
m6
m6

CAPITOLUL 3:PROIECTAREA TRANSMISIEI PRIN CURELE

TRAPEZOIDALE
6

1) Date de proiectare:
PCI = cs*PnecME = 18,616 KW
nI =790rot/min
ic =2

2)Alegerea profilului curelei

Profilul curelei trapezoidale este dependent de turatie si putere si se alege din
diagrame.
Profil SPA
Dp1 180
Din STAS 7192-83 se aleg elementele geometrice ale sectiunii curelei
trapezoidale:
Tipul lp *h
h h bmax

Lp [mm] Pana Dpmin Ac

curelei
[mm]
[mm]
De la
la
[mm] [mm]2
SPA
11*10 10 0. 2.8
40 800
4500 100 90
5
1
Se foloseste puterea ipotetica transmisa de o curea :
P0*= 1.4*PCI /6= 4,34 KW
Se cunosc: P0*= 4,34 KW profil SPA
ic =5
nI =790 rot/min
Din STAS 1163-67
P0 = 5,2KW
Dp1= 110mm
7

4) Calculul diametrului primitiv al rotii conduse

Dp2*= Dp1*ic*(1-) = 533,5 mm
= 0.03
Dp2 = 360 mm
5) Stabilirea distantei dintre axe
0.75(Dp1+Dp2) A 2(Dp1+Dp2)
0.75*470 A 2*470
352,5 A 940
A= 1292,5/2= 646.25
Aleg A= 646 mm
6) Calculul lungimii curelei
Lp*= 2A+/2(Dp1+Dp2)+ (Dp2-Dp1)2/4A= 2*646+ /2*470+24,18= 2054,45
(STAS 7192-65)
Lp= 2000 mm
7) Recalcularea distantei dintre axe
Aef = 1/2[Lp- /2(Dp1+Dp2)- (Dp2-Dp1)2/4A
sol. Aef = 0.25[(Lp-*Dpm)+ (Lp-*Dpm)2-2(Dp2-Dp1)2]
Aef = 0.25*[(2000-*235)+ (2000-*235)2-2(360-110)2]= 869,90 mm
Verificare: Lp*- Lp /2 A- Aef
2054,45-2500 /2 646-869,90
222.75223,9 A
8) Calculul unghiului dintre ramurile curelei si a unghiului de infasurare a
curelei rotii
= 2 arcsin - (Dp2-Dp1)/Aef =2 *arcsin (360-110)/2*869,90= 16,52
1= 180- = 180-16,52= 163,4
2= 180+= 180+16,52= 196,52
9) Calculul numarului necesar de curele
z0 =PCI /cL*c*P0
cL= coeficientul de lungime a curelei
8

cL=0.96

c =coeficientul de infasurare al curelei pe roata mica

c =1-0.003(1801)= 0,95

z0 =18,616/0,96*0,95*5,2 = 3,92 4
cz =0,90
z= z0/cz =3,92/0,9 =4,35 4
-Verificarea frecventei indoirilor:
f= v1*x/ Lp fa
fa =80 Hz
v1 =*Dp1*n1 /60000 =*110*970/ 60000 = 5,58 m/s
f= 2*9.14/ 2= 9.14 Hz fa
Se calculeaza F0(forta de intindere initiala):
F0=S0=1.8*Fu , unde Fu este forta utila ce trebuie transmisa
Fu =1000*PCI /vI =1000*18,616/5,58 = 3.336,20 N
F0 =1,8*3336,20= 6005,16 N
10) Proiectarea rotilor de curea
Dimensiunile rotii de curea sunt standardizate cf. STAS 1162-67:
lp =14 mm
mmin =14 mm
h= 13 mm
bmax =3,5 mm
h h= 13 0,5 mm
n=h- bmax=13-3,5=9,5 mm
De =Dp1+2*n=110+2*4,2=118,4 mm
Dpmin =110 mm
dcaI =D*=55 mm
nmin =4,2 mm
Db=1,8* dcaI =99 mm
s=0,005*Dp1+4= 5 mm
s1=1.3*s=6,37 6,5 mm

CAPITOLUL 4:PROIECTAREA ANGRENAJULUI

4.1

Alegerea materialului pentru rotile dintate si a rezistentelor

admisibile

c CurgereLimita de

la rupere RmRezistenta

Flim

la piciorul dintelui Rezistenta

la pittingRezistenta

Hlim

Flanc DFDuritate

Miez-DDuritatea

termicTratament

STAS

Materialul

Se folosesc:
- oteluri de imbunatatire la care duritatea flancului DF< 3500 Mpa.Acestora li se
aplica tratament termic de imbunatatire ce consta in calire si revenire inalta ce
confera materialului rotii dintate tenacitate ridicata si rezistenta la oboseala.
- oteluri pentru durificare (oteluri aliate la care DF> 3500 MPa). Acestora li se
aplica tratament termic de imbunatatire iar danturii tratament termo-chimic de
durificare superficiala prin cementare ce confera dintilor rezistenta la presiunea
hertziana de contact si uzura.Danturile durificate au portanta mare, gabarit mic,
tehnologie complexa si cost ridicat. Costul este compensat prin cresterea
portantei si a fiabilitatii.
Marcile de oteluri pentru durificare si caracteristicile fizico-mecanice sunt date in
tabelul de mai jos:

10

[N/mm2]

[N/mm2]
830840

[MPa]

10701090

[MPa]

380.460

[HRC]
56..63

250330

Ce, Nce

791-80

21MoMnCr12

[HB]

25,5*DF

730740

920940

370.450

25,5*DF

56.63

240300

Ce, Nce

791-80

18MoCrNi13

Aleg otel 21MoNmCr12 la care DF= 60 HRC

H lim= 25.5*DF= 1530 Mpa
F lim = 400 Mpa
4.2

Calculul diametrului de divizare

Se determina din conditia de rezistenta a danturii la presiunea de contact

hertziana cu relatia:
d1 min= 3 K h * K A * M tp / R * (1 0.5 * R ) 2 H lim 2 * u ,unde:
KH = factorul global al presiunii hertziene de contact
KH = 1.7*106 Mpa
KA = factorul de utilizare ; KA = 1
Mtp = momentul de torsiune pe arborele pinionului
Mtp = MtII = 378624.68 Nmm
u = raportul numarului de dinti ; u= i12 = 5
R = factorul latimii danturii
Aleg treapta de precizie 7, R = 0,25 , asezarea pinionului fata de reazem fiind in
consola.
Cu valorile precizate se obtine:
d1 min=

1.7 * 10 6 * 1 * 554.346,441 / 0.3 * (1 0.5 * 0.25) 2 * 1530 2 * 5

= 74,92 mm

Valoarea rezultata din calcul se majoreaza la un numar intreg astfel incat:

d1 1.5*dcaII d1 1.5*48 d1 75 mm.
Aleg d1 =75mm.
4.3

Calculul modului pe conul frontal exterior

mmin =KF*KA*Mtp/ R*d12*(1-0.5*R)2*Flim*

u2 1

KA,Mtp,R,u idem 4.2

KF = factorul global al tensiunii de la piciorul dintelui
11

Aleg KF = 20
Cu datele precizate mai sus se obtine:
mmin = 20*1*554.357,242/ 0,25*752*(1-0.5*0.25)2*400*

52 1 =

Se standardizeaza prin majorare conform STAS 882-82:

Aleg m= 5 mm

4.4

Calculul numarului de dinti ai rotilor dintate z1 si z2

Se determina z1*(numarul necesar de dinti ai pinionului conic):

z1 *= d1/m ,unde d1 si m au fost determinate la 4.2 respectiv 4.3
z1 *= 75/5= 15
Aleg z1= 16
m= 72/12 = 6 mm
4.5

Calculul numarului de dinti al rotii conjugate

z2 = z1*i12 = 16*5= 80
Aleg z2 = 79dinti
z1 =16
z2 = 79
m= 5 mm
4.6 Calculul abaterii raportului de transmitere
i = i12STAS- i12ef / i12STAS *100% ia= 3%
i12ef = z2/z1= 79/16= 4,4937
i = 5-4,4937/5 = 1,25 3%
4.7 Stabilirea coeficientilor de deplasare a danturii
xr1= +0.45
xr2 = -0.45
xt = 0
xr = deplasare de profil radiala
xt = deplasare de profil tangentiala
4.8 Calculul elementelor geometrice ale angrenajului
12

5,02 mm

Roata plana de referinta

Elementele rotii plane de referinta sunt standardizate prin STAS 6844-80:
0 = 20 (unghiul profilului de referinta)
h0a* = 1 (coeficientul inaltimii capului de referinta)
h0f* = 1.2 (coeficientul inaltimii piciorului de referinta)
c0* = 0.2 (jocul de referinta la picior)
Semiunghiurile conurilor 1,2
1 = arctg (z1/ z2)= arctg 16/79 = 78,55066201
2 = 90- 1 = 90- 11,44933799 = 78,55066201
Diametrul de divizare d1.2
d1 = m*z1= 5*16= 80 mm
d2 = m*z2 = 5*79= 395 mm
Lungimea exterioara a generatoarei conurilor de divizare R
R=R1= R2= d1/ 2sin1= d2/ 2sin2= 80/2sin11,44933799= 395/2sin78,55066201=
201,509925 mm
Latimea danturii rotilor b1,2
b= b1= b2 = 0.3*R= 60,452977

b= 60 mm
Diametrele de divizare medii dm1,2
dm1 = d1- b*sin1= 80-60*sin11,44933799=68,089916 mm
dm2 = d2 b*sin2= 395- 60*sin78,55066201= 336,193963 mm
Modulul mediu al danturii mm
mm =dm1/ z1= 68,089916/16= 4,2556197 mm
Numarul de dinti ai rotii plane de referinta z0
13

z0 = z1/ sin1= z2/ sin2= 16/ sin11,44933799=80,6039701 81 mm

Inaltimea capului dintelui ha1,2
ha1 = m(h0a*+xr1)= 5(1+0.45)= 7,25 mm
ha2= m(h0a*+xr2)= 5(1-0.45)= 2,75 mm
Inaltimea piciorului dintelui hf1,2
hf1 = m(hoa*+c0*-xr1)=m(hof*- xr1)= 5(1.2-0.45)= 3,75 mm
hf2 = m(hof*-xr2)= 5(1.2+0.45)= 8,25 mm
Inaltimea dintelui h
h1 = h2 = ha1+hf2= ha2+ hf2= 7,25+3,75=11 mm
Unghiul capului dintelui
a 1= arctg ha1/ R= arctg 8.64/163.02454= 3.033732
Unghiul piciorului dintelui f1,2
f1= arctg hf1/ R= arctg (7,25/ 201,509925)=2,289467
f2= arctg(2,75/ 201,509925)= 0,867562
Unghiul conului de cap a1,2- pt angrenaj conic cu joc la picior variabil
a 1= 1+a1= 11,44933799+2,89467= 15,010953
a2 = 2+ a2= 78,55066201+0,867562= 78,554542
Unghiul conului de picior f1,2
f1 = 1- f1= 11,44933799-3,124554= 8,3247838
f2 = 2- f2=78,55066201 3,124554= 75,426107
Diametrele de cap da1,2
da1 = d1+2ha1cos1= 80+2*7,25*cos11,44933799= 94,211458 mm
da2 = d2+2ha2cos2= 395+2*2,75*cos78,55066201 = 396,091757 mm
14

Diametrele de picior df1,2

df1 = d1- 2hf1cos1= 80-2*3,75*cos11,44933799= 72,649245 mm
df2 = d2- 2hf2cos2= 395-2*8,25* cos78,55066201 = 391,724727 mm

Inaltimea exterioara a conului de cap Ha1,2

Ha1= da1/2*ctg a1= 94,211458/2*ctg15,010953= 175,666641 mm
Ha2= da2/2*ctg a2= 396,091757/2*ctg78,554542= 40,096596 mm
Arcul de divizare al dintelui s1,2
S1= m(0.5*+2*xr1tg+xt1)=5(0.5+2*0.45tg20+0)=9,491847
S2= m(0.5*+2*xr2tg+xt2)= 5(0.5-2*0.45tg20+0)=6,216115
Unghiul de presiune la capul exterior al dintelui pe conul frontal exterior a1,2
a1= arccos(d1/da1*cos)= arccos(80/94,211458*cos20)=37,065843
a2= arccos(d2/da2*cos)= arccos(395/396,091757*cos20)=20,429478
Arcul de cap exterior al dintelui sa1,2
sa1,2 =da1,2[s1,2/d1,2- (inva1,2-inv)/ cos1,2], unde:
inv = tg- (*/180)= tg20- (20*/180)= 0.014904
inva1 = tga1- (a1*/180)= tg37,065843-(37,065843*/180)= 0,1084363
inva2 = tga2- (a2*/180)= tg20,429478-(20,429478*/180)= 0,015920
sa1 = da1[s1/d1- (inva1-inv)/ cos1]= 94,211458[9,491847/80-(0,1084360.014904)/cos11,44933799]= 2,187318 1.5
sa2 = da2[s2/d2- (inva2-inv)/ cos2]= 396,091757[6,216115/395-(0,0159200.014904)/cos78,550662]= 4,199204 1.5
sa1,2 0.25*m= 1.5
Unghiul de rabotare al dintelui 1,2
1 = arctg[(0.5*s1+R*sinf1*tg)/ R*cosf1]=
arctg[(0.5*9,491847+201,509925*sin3,124545*tg20)/ 201,509925*cos3,124545]
= 2,488232
15

2 = arctg[(0.5*s2+R*sinf2*tg)/ R*cosf2]=
arctg[(0.5*6,216115+201,509925*sin3,124554*tg20)/ 201,509925*cos3,124545]
= 2,022566

4.9

Elementele geometrice ale angrenajului cilindric inlocuitor

Diametrele de divizare ale rotilor inlocuitoare dv1,2

dv1 = d1/ cos1= 80/ cos11,44933799= 81,624273 mm
dv2 = d2/ cos2= 395/ cos78,55066201= 1989,910512 mm
Numarul de dinti ai rotilor inlocuitoare zv1,2
zv1 =dv1/ m= 81,624273/5= 16,324854 16 dinti
zv2 =dv2/ m= 1989,910512/5= 397,982102 397 dinti
Diametrele de cap ale rotilor inlocuitoare dav1,2
dav1 = dv1+2ha1= 81,624273+2*7,25= 96,124273 mm
dav2 = dv2+2ha2= 1989,910512+2*2,75= 1995,410512 mm
Diametrele de baza ale rotilor inlocuitoare dbv1,2
dbv1 = dv1*cos = 81,624273*cos20= 76,701727 mm
dbv2 = dv2*cos = 1989,910512*cos20= 1869,904224 mm
Distanta dintre axe a angrenajului inlocuitor av1,2
av1,2 = dv1+dv2/2= (81,624273+1989,910512)/2 = 1035,767393 mm
Gradul de acoperire
= d av12 dbv12 /2*m*cos + d d
/2*m*cos av1,2*sin/ mcos =
= 96,124273 76,701727 / 2*5*cos20+ 1995,410512 1869,906224
/2*5*cos20 1035,767393*sin20/ *5*cos20= =1,5 1.5
2

av 2

bv 2

16

4.10 Calculul fortelor din angrenaj

Fortele tangentiale Ftm1,2
Ftm1= Ftm2= 2Mtp/ dm1= 2*554.357,242/ 68,089916= 16.283 N
Fortele radiale Frm1,2
Frm1= Ftm1*tg*cos1= 16.283 *tg20*cos11,44933799= 5.808 N
Frm2= Ftm2*tg*cos2= 16.283 *tg20*cos 78,55066201= 1.146 N
Fortele axiale Fam1,2
Fam1= Ftm1*tg*sin1= 5.808*tg20*sin11,44933799= 419N
Fam2= Ftm2*tg*sin2= 1.176*tg20*sin 78,55066201= 419N
Forta normala pe flancul dintelui Fn
Fnm= Ftm/ cos = 16.283/cos20= 17.328 N
4.11 Verificarea de rezistenta a danturii angrenajului
A. Verificarea la oboseala prin incovoiere a piciorului dintelui
F 12= Ftm12*KA*KV*KF*KF*YF*Y/ b*mm F P12
F 12= tensiunea de incovoiere de la piciorul dintelui
KA=1 (vezi 4.2)
KV = factorul dinamic ; KV = 1+ vtd /15= 1+ 1,20 /15= 1.07
unde vtd= viteza periferica a pinionului pe cercul de divizare
vtd= *d1*nII/ 60*103= *75 *307,936/ 60000= 1,20m/s
KF= factorul repartitiei frontale a sarcinii
;
KF= 1
KF = factorul de repartitie a sarcinii pe latimea danturii
KF =(KH)e
KH= 1+0.7*d= 1+0.7*0.25=1,175, R= 0.25 (vezi 4.2)
e = (b/h)2/ [1+b/h+(b/h)2]= (60/11)2/ [1+60/11+(60/11)2]= 0,82
b= 60
h=11(vezi 4.8)
17

KF =(KH)e =1.210.75= 1.15

YF = factorul de forma al dintelui
YF1= 2.48
YF2 = 2.25
Y = factorul gradului de acoperire
Y = 0.25+0.75/ = 0.25+0.75/1.5 = 0.75
mm= 5,04 (vezi 4.8)
F1 =16.283*1*1,07*1*1,15*2,48*0,75/ 60*5,04 123Mpa
F2 = 16.283*1*1,07*1*1,15*2,25*0,75/ 60*5,04 111 Mpa
FP12 = Flim12*YN12*YS*YX / SFP
FP12 = tensiunea admisibila la oboseala prin incovoiere la piciorul dintelui
Flim12 = 400 MPa (vezi 4.1)
YN12 = factorul numarului de cicluri de functionare
YN12 = 1
YS = factorul concentratorului de eforturi unitare din zona de racordare a
piciorului dintelui
YS = 1
YX = factorul de dimensiune
YX = 1,05- 0,01*m = 1,05-0,01*5= 1
SFP = factorul de siguranta la rupere prin oboseala la picirul dintelui
SFP = 1,5
FP12 = 400*1*1*1/ 1,5 = 266 Mpa F 12 < FP12 .
B. Verificarea la presiune hertziana, in cazul solicitarii la oboseala a
flancurilor dintilor (verificare la pitting)
H = ZE*ZH*Zn*

Ftm1 * K A * KV * K H * K H * u 2 1
b * u * d m1

HP12

ZE = factorul modului de elasticitate al materialelor ; ZE = 189.8 = 13.77

ZH = factorul zonei de contact pentru angrenaje zero deplasate
ZH = 2.5
Zn = factorul gradului de acoperire
Zn = (4 ) * 3 = (4 1,5) * 3 = 2,73
KH = factorul repartitiei frontale
KH = 1
18

KH = factorul de repartitie a sarcinii pe latimea danturii

KH = 1.21
FtHm1 = forta reala tangentiala la cercul de divizare mediu
FtHm1 = Ftm1*KA*KV*KH*KH = 16.283*1*1,07*1*1,173= 20.436 N
u = raportul numerelor de dinti
u = z2 / z1 =79/16= 6,58
H = 13,77*2,5*2,73*

20.436 * 6,58 1
60 * 68,08 * 6,58

= 135,97 136 Mpa

HP12 = Him12*Zr12*ZL*ZV*ZN12*ZW /SHP

SHP = factorul de siguranta la pitting
SHP = 1,25
ZR = factorul rugozitatii flancurilor dintilor
ZR = 1
ZL = factorul influentei ungerii
ZL = 1
ZV = factorul influentei vitezei periferice a rotilor
ZV = CZV+[2(1- CZV)/

0,8

32
vtd

CZV = 0,85+0,08(Hlim- 850)/350= 0,85+0,08(1530-850)/350= 1

1 [ 2 * (1 1)]

ZV =

0,8

32
1,20

= 0.19

ZW = factorul raportului duritatii flancurilor

ZW = 1
ZN12 = factorul numarului de cicluri de functionare
ZN12 = 1
HP12 = 1530/1.25*1*1*1*1*1= 306 Mpa

H < HP12

C. Verificarea la solicitarea statica de contact a flancurilor dintilor

Hst = persiunea hertziana statica a flancurilor dintilor la incarcare maxima
Hst = H *

K A max
KA

HPst12

KAmax = 2
KA = 1 (vezi A.)
19

Hst = 136*

2
1

192 Mpa

HPst12 = 40*DF=40*60= 2400 Mpa

Hst < HPst12

CAPITOLUL 5: Alegerea preliminara a rulmentilor, a penelor

paralele, a sistemelor de etansare si a elementelor constructive
Pentru arborele II aleg rulmenti radiali-axiali cu role conice 30212 ISO/R 355
STAS 3920-68 cu urmatoarele dimensiuni:
- df2 =65 mm , unde df2 = diametrul de fus al arborelui II
- D=120mm
- T= 32,75 mm
- E = 27mm

Pentru arborele III aleg rulmenti radiali cu bile 6218 ISO/R STAS 3041-68 cu
urmatoarele dimensiuni:
- df3 =100 mm , unde df3 = diametrul de fus al arborelui III
- D=180 mm
- B=34 mm
- r = 3,5 mm

20

Pentru arborele II aleg pana paralela C 14x9x40 (STAS 1004-81).

La arborele III avem doua pene paralele:
- C 22x14x63
- A 25x14x80
Aleg urmatoarele simeringuri pentru:
- arborele II Manseta A 58x80 STAS 7950/2-72 cu dimensiunile:
- d= 65mm
- D=100mm
- rmax = 0,5 mm
- d1max = 65,8 mm
- h = 10 mm
- arborele III Manseta A 90x110 STAS 7950/2-72 cu dimensiunile:
- d= 100 mm
- D=120 mm
- rmax = 0,8 mm
- d1max =95 mm
- h = 12 mm
Capacul corespunzator arborelui II are dimensiunile:
- D=100mm
- dg = 13 mm
- 4 suruburi M10x STAS 4272-80
- c = 7mm
- DC D+4*d= 100+40= 140 mm
unde D= diametrul exterior al rulmentului
DC = diametrul maxim al capacului
C = grosimea capacului
Capacele corespunzatoare arborelui III au dimensiunile:
- D=180mm
21

- dg = 13 mm
- 8 suruburi M12x STAS 4272-80
- c = 8 mm
- DC D+4*d= 180+48= 228 mm
unde D= diametrele exterioroare ale rulmentilor
DC = diametrele maxime ale capacurilor
C = grosimea capacelor
La suruburi se folosesc saibe Grower MN 6 si MN12 STAS 7666/2-80 .
Pentru fixarea rulmentilor radiali-axiali cu role conice vom folosi piulita KM 12
STAS 5816-77 impreuna cu o saiba de siguranta (saiba MB 12 STAS 5815-77).
Dopul de aerisire al carcasei are urmatoarele valori:
- d = M20 mm
- d1 = 12 mm
- h1 = 10 mm
- h2 = 24 mm
- a = 5 mm
Dopul de golire este un dop filetat cu cap hexagonal si guler: dop filetat 24x1.5
STAS 5304-80.

22

CAPITOLUL 6: Calculul reactiunilor din reazeme si construirea

diagramelor de momente
ARBORELE II

23

( MAy = 0) -S0*109- VB*64- Fr1(64+56)+ Fa1*47,1= 0

+
VB= (-6005*109-5808*120+995*47,1)/64 -20.385
VB = -20.385 N
24

( MBy = 0) -S0*(64+109)+VA*64-Fr1*56+Fa1*47,1= 0
+
VA= (6005*173+5808*64-995*47,1)/64 21.308
VA= 21.308 N
+ ( MAx = 0)

+ ( MBx= 0)

-HB*67+Ft1(67+28)= 0
HB= 16283*95/67
HB= 23087N

S0=6005 N (vezi cap3-9)

HA(64+56)+HB*56= 0
HA= -2308*56/120
HA= -1077 N

MAy= -S0*109=-6005*109= -654545Nmm

MBy = MAy+(VA-S0)*64= -654545+(21308-6005)*64= 324.847 Nmm
M2y = S0(109+64)-VA*64=6005*173-21308*64= -324.847 Nmm
MBx = HA*75= -1077*64= -68.928Nmm
Mt2 =554.346,441 Nmm (vezi pct 2.5)
Fortele Ft12,Fr12,Fa12 sunt calculate la punctul 4.10.

ARBORELE III

25

(MAy = 0) Fr2*80- Fa2*168.09- VB*204= 0

+
VB= (-1146*80+419*168.09)/204
26

VB= - 104 N
+ (MB y = 0) VA*204- Fr2*- Fa2*135= 0
VA= (995*62.5+4394*135)/125
VA= 5243 N
+ (MAx = 0)

- Ft2*62.5+HB*125= 0
HB= 12378*62.5/125
HA=HB= 6189 N

+ (MBx = 0)

-HA*125+Ft2*62.5= 0
HA= 12378*62.5/125

M1yst= VA*62.5= 327688 Nmm

M1ydr= M1yst Fa2*135= 327688-4394*135= -265502 Nmm
M1x = HA*62.5= 386812.5 Nmm
Mt3= 1661402.16 Nmm (vezi pct. 2.5)
Verificare: VA1*62.5- Fa2*135= VB*62.5
5243*62.5-4394*135=-4248*62.5
-265502 -265500

CAPITOLUL 7: VERIFICAREA RULMENTILOR

27

ARBORELE II
Schema de montaj (rulmentii se vor monta in O)

, unde K= forta axiala totala

R= forta axiala rezultanta
Rulment 30312 d=60 mm
C=146 kN
e=0.34
Co=122 kN
y=1.8
x=0.4
2
2
A: RA= VA H A = 10168 6932 = 12306 N
B: RB= VB 2 H B 2 = 10637 19310 = 22046 N
FaSA= 0.5*RA / y = 0.5*12306/1.8= 3418N
FaSB= 0.5*RB / y = 0.5*22046/1.8= 6124 N
K= -FaSB+FaSA- Fa1= -6124+3418-995= -3701 N
A: FaA= -FaSB- Fa1= -6124-995= -7119 N
B: FaB= FaSB= 6124 N
A: FaA/RA=7119/12306= 0.57>e
PA= x*RA+y*FaA= 0.4*12306+1.8*7119= 17737 N
B: FaB/RB= 7349/22049= 0.33>e
PB= RB=22046 N
B: LB= (C/PB)10/3 =(146000/22046)10/3= 545 mil. rot
2

28

LhB=LB*106/nII*60= 545*106/485*60= 18729 h

A: LA= (C/PA)10/3 =(146000/17737)10/3= 1126 mil. rot
LhA=LA*106/nII*60= 1126*106/485*60= 38694 h
unde L= durabilitatea efectiva (numarul de milioane de rotatii efectuate
pana la aparitia primelor semne de oboseala )
Lh= durata efectiva de functionare
ARBORELE III
Rulmentii radiali cu bile se vor monta in sistem flotant.

Rulment 6018
C= 45 kN
C0= 39 kN
RA=

VA H A

d= 90 mm

52432 61892

= 8111 N

RB= VB 2 H B 2 = 42482 61892 = 7507 N

i* Fa2/ C0 = 1*4394/ 39000= 0.11 e = 0.30
Fa2/ RA= 4394/8111=0.54>e
x =0.56
y =1.45
PA= x*RA+y*Fa2= 0.56*8111+1.45*4394= 10913 N

L= (C/PA)3 =(45000/10913)3= 70 mil. rot

Lh=L*106/nIII*60= 70*106/107.77*60= 10825 h

CAPITOLUL 8: VERIFICAREA ARBORELUI DE IESIRE DIN

REDUCTOR LA SOLICITARI COMPUSE SI OBOSEALA
29

8.1 Calculul momentului incovoietor rezultant si echivalent

MirezI = M iVI 2 M iHI 2 =
MiV1= 327688 Nmm
MiH1= 386 812.5 Nmm

3276882 386812.52

506955 Nmm

(vezi cap. 6 )

Me= M irez 2 * ( M tIII ) 2 = 5069552 0.66 * 1661402.162 1441795 Nmm

Unde = aiIII/ aiII = 2/3= 0.66
MtIII = 1661402.16 Nmm (vezi cap. 2.5 )
8.2

Calculul tensiunii efective

e = Me / WzI aiIII
WzI = *d03 3/32-b*t1(d03-t1)2/ 2*d03= *953/32-25*9(95-9)2/2*95 75414 Nmm
Unde d03=dfusIII+5
b=25 mm
t1= 9 mm
(vezi cap.5)
aiIII = 1.1*at=1.1*120 132 Mpa
e = 1807120/75414 23 Mpa < aiIII
8.3

Verificarea arborelui la oboseala (sectiunea I, concentrator- canal de pana )

Se calculeaza coeficientul de siguranta global :

c = c*c/ c 2 c 2 ca = 1.3.1.5
unde c,c= coeficient de siguranta la incovoiere, respectiv torsiune
ca = coeficient de siguranta admisibil
Expresiile lui c respectiv c se calculeaza cu relatiile (metoda Soderberg):
c = 1/ [(K*v /*)+ (*m)]
c = 1/ [(K*v /*)+ (*m)]
in care:
K , K = coeficientii concentratorului de tensiune
K =1.75, K = 1.50
, = coeficienti dimensionali
30

 = 0.7 , = 0.8
= coeficient de calitate a suprafetei
= 0.92
= 0.05, = 0
v, v = amplitudinea ciclului de solicitare a tensiunii de incovoiere, respectiv de
torsiune
v= max = MirezI / WzI = 506955/75414 6.72
v = m= MtIII / WpI = 1661402.16*16/ *953 9.86

m=0
c = 1/ [(1.75*6.72 /0.7*0.92)+ (0.05*0)] 0.05
c = 1/ [(1.5*9.86 /0.8*0.92)+ (9.86*0)] 0.05
c = 0.05*0.05/

0.052 0.052

0.04 < ca = 1.3.1.5

CAPITOLUL 9: VERIFICAREA PENELOR PARALELE

ARBORELE II - pana paralela C 14x9x40

31

Se determina tensiunea efectiva de strivire si de forfecare:

pm = 4*MtII*KA/ h*lc*dcaII pam =120 Mpa

f = 2*MtII*KA/ b*l*dcaII af = 60 Mpa
MtII = 378624.28 Nmm (vezi cap. 2.5)
KA=1 (vezi cap. 4.2)
h = 9 mm
lc= lungimea de contact a penei cu butucul
lc= l-b/2= 40-14/2= 33 mm
dcaII = 48 mm (vezi cap. 2.5)
l= 40 mm
pm = 4*378624.28*1/ 9*33*48 106 Mpa < pam =120 Mpa
f = 2*378624.28*1/ 14*40*48 28 Mpa < af = 60 Mpa
ARBORELE III
- 1) pana paralela C 22x14x63
- 2) pana paralela A 25x14x80
1) pm = 4*MtIII*KA/ h*lc*dcaIII pam =120 Mpa
f = 2*MtIII*KA/ b*l*dcaIII af = 60 Mpa
MtIII = 1661402.16 Nmm (vezi cap. 2.5)
h = 14 mm
lc= l-b/2= 63-22/2= 52 mm
dcaIII = 80 mm (vezi cap. 2.5)
l= 63 mm
pm = 4*1661402.16*1/ 14*52*80 114 Mpa < pam =120 Mpa
f = 2*1661402.16*1/ 22*63*80 30 Mpa < af = 60 Mpa
2) pm = 4*MtIII*KA/ h*lc*do3 pam =120 Mpa
f = 2*MtIII*KA/ b*l*d03 af = 60 Mpa
h = 14 mm
lc= l-b= 80-25 = 55 mm
d03 = 95 mm (vezi cap. 8.2 )
l= 80 mm

32

pm = 4*1661402.16*1/ 14*55*95 90 Mpa < pam =120 Mpa

f = 2*1661402.16*1/ 25*80*95 17 Mpa < af = 60 Mpa

CAPITOLUL 10: ALEGEREA LUBRIFIANTULUI SI A

SISTEMULUI DE UNGERE
Vascozitatea cinematica a uleiului (50 la temperatura de 50 C), necesar ungerii
angrenajului conic se determina in functie de parametrul filmului de ulei u :
u = DF*Hc2/ 105*vtw,

unde DF= duritatea cea mai mica a celor doua

flancuri in contact
Hc= Hlim/ 1.25= 1530/1.25= 1224 Mpa
vtw = viteza tangentiala din polul angrenarii
vtw = *dm1*nII / 60*103= *61.18*485/ 60*103 1.55 m/s
u = 60*12242/ 105*1.55 580 50 = 125 cSt

ulei TIN 125 EP mediu

aditivat

Ungerea se realizeaza prin imersiune (cufundare).

Roata introdusa in baia de ulei se cufunda corespunzator unui unghi optim u
pentru o racire si ungere eficienta:
u = 0.260*

tm
a ( z 2)

= 0.260*

125
0.08(53 2)

1.44 radiani

u= 180* u/ = 180*1.44/ 83 unde a= difuzivitatea termica a uleiului

a = 0.08 mm2 / s
Adancimea de imersare hm trebuie sa fie mai mare sau la limita egala cu inaltimea
dintelui h= 13.2 mm (vezi cap 4.8), unde da este diametrul de cap al rotii imersate
in ulei :
hm= da/2(1-cos u/ 2)= 319/2(1- cos 83/2) 40 mm > h= 13.2 mm.

CAPITOLUL 11 : VERIFICAREA LA INCALZIRE A

REDUCTORULUI
33

11.1 Randamentul angrenajului a

Randamentul angrenajului conic se determina cu relatia :
a = 1- */ cos (1/z1+1/z2)K

, unde :

= coeficientul de frecare dintre flancuri

= 0.1
= unghiul de inclinare al danturii rotilor dintate conice cu dinti drepti
= 0 cos = 1
z1,2= numarul de dinti ai rotilor aflate in angrenare
z1=12 dinti (vezi cap. 4.4)
z2=53 dinti
= gradul de acoperire al angrenajului
= 1.5 (vezi cap. 4.9)
K= factorul care tine seama de gradul de prelucrare al danturii, precum si de
rodajul rotilor dintate
K= 1.6
a = 1-0.1*1.5/1(1/12+1/53)1.6= 0.955
11.2 Randamentul lagarelor l
Randamentul l al unei perechi de lagare cu rulmenti cu role este 0.99.
11.3 Randamentul datorat pierderilor prin barbotare u
Randamentul care ia in considerare pierderile datorate antrenarii prin barbotarea
lubrifiantului din baia reductorului se determina cu relatia :
u = 1-

8 * vtw * b2 * vtw * t * 200 /( z1 z2 )

, in care :

Pi *106

vtw= viteza tangentiala pe cercul de divizare al rotii cufundate in ulei

vtw= 1.55 m/s (vezi cap. 10)
b2= latimea danturii rotii cufundate in ulei
b2= 49 mm (vezi cap. 4.8)
t = vascozitatea lubrifiantului la temperatura de functionare a reductorului
t = 125 cSt (vezi cap. 10)
34

Pi= puterea de pe arborele rotii z1

Pi= 19.23 KW (vezi cap. 2.4)
z1 +z2= suma dintilor rotilor conice aflate in angrenare
z1 +z2= 12+53=65 (vezi cap. 4.4)
u = 1-

8 *1.55 * 49 * 1.55 *125 *

200
65 0.999

19.23 *106

11.4 Calculul randamentului total al reductorului R

Randamentul total al reductorului cu o treapta de reducere se determina cu
relatia:
R = a*l2*u = 0.955*0.992*0.999= 0.935
11.5 Calculul temperaturii medii de functionare a reductorului
In cazul racirii naturale in ipoteza functionarii de lunga durata si admitand ca
toate pierderile se transforma in caldura si ca racirea carcasei se face in principal
prin radiatie, temperatura medie de functionare este :
t = [Pp/ K(1+)S]+t0

unde,

Pp= puterea pierduta in reductor

Pp= [(1-R)/R]*Pe = [(1-0.935)/0.935]*0.999= 0.935 KW
K= coeficientul de transfer de caldura prin carcasa reductorului
K= 0.018 KW/m2*C
= coeficientul care tine seama de evacuarea caldurii prin placa de fundatie
= 0.1
S= suprafata libera (fara placa de baza) de racire a carcasei
S= 2(x+z)y+x*z= 2(0.49+0.39)+0.49*0.36= 0.81 m2
t0 = temperatura mediului ambiant
t0 = 20 C
t = 1.04/[0.018(1+0.1)*0.81]+20 85 C
11.6 Calculul sigurantei ungerii principalelor cuple de frecare din reductor

35

 Siguranta ungerii rotilor dintate

Intre flancurile rotilor dintate lubrifiate cu ulei se formeaza o pelicula de
lubrifiant care trebuie comparata cu suma inaltimilor rugozitatilor.
Se accepta ca indicator al sigurantei ungerii parametrul adimensional , ca fiind
raportul dintre grosimea minima, hoc , a peliculei de lubrifiant realizate in conditii
elastodinamice din polul angrenarii si abaterea medie patratica a inaltimii
rugozitatilor considerate ca avand o distributie normala (Gauss) pe flancurile
conjugate.
= hoc/ = hoc/ 12 2 2 = hoc/1.11*

Ra1 Ra 2

Ra1,2= rugozitatile flancurilor danturii

Ra1=1.6
Ra2= 3.2
hoc = 1.625*R`*(0*v`*kp/ R`)0.74*(H/ E`)-0.22

in care :

R`= raza de curbura a flancurilor in polul angrenarii

R`= dv1*dv2 *sino /4*av12= 73.82*1440.05*sin20/4*756.93= 12 mm
dv1,2 = diametrele pinionului cilindric inlocuitor si respectiv al rotii cilindrice
inlocuitoare
dv1 = 73.82 mm (vezi cap. 4.9)
dv2 = 1440.05 mm
av1,2 = distanta dintre axe a angrenajului cilindric inlocuitor pe conul frontal
exterior
av1,2 = 756.93 mm (vezi cap. 4.9)
0 = vascozitatea dinamica a lubrifiantului la temperatura medie de functionare a
reductorului
0 = 0*= 125*10-6*800= 0.1
v`= viteza redusa a flancurilor evolventice in polul angrenarii
v`= vtw*sin0= 1.55*sin20= 0.53 m/s
kp = parametru de dependenta dintre vascozitate si presiune
kp 2*10-8 m2/N
H = presiunea hertziana din polul angrenarii
H = 159 Mpa (vezi cap.4.11)
E`= modulul de elasticitate echivalent
2/E`= [(1-12)/E1]+[(1-22)/E2] 2/E`= [(1-0.32)/206000]+[(1-0.32)/206000]
E`=226373 Mpa
1,2 = coeficientii contractiei transversale Poisson
Pentru otel =0.3
36

E1,2 = modulele de elasticitate ale materialelor celor doua roti dintate

E1,2 = 226000 Mpa
hoc = 1.625*12*(0.1*0.53*2*10-8/ 12)0.74*(159/226373)-0.22= 3.5*10-6 m
= 3.5*10-6/ 1.11 (1.6 *10 ) (3.2 *10 ) 0.88
Flancurile au contact direct si apare uzarea prin adeziune.
6

11.7 Siguranta ungerii rulmentilor

Pentru contactul dintre corpurile de rostogolire si inele rulmentului siguranta
ungerii se apreciaza prin parametrul adimensional :
= K*dm*(0*kp*n)0.73*C0-0.09
0 si kp au acelasi semnificatii ca la cap. 11.6
dm = diametrul mediu al rulmentului
dm = (D+d)/2= (140+90)/2= 115 mm (vezi cap. 7)
n = nIII = turatia inelui rotitor al rulmentului
nIII = 107.77 rot/min (vezi cap. 2.3)
C0= capacitatea statica de incarcare a rulmentului
C0= 39000 N
K= constanta ce depinde de tipul rulmentului
K= 2.2*103
= 2.2*103*115*(0.1*2*10-8*107.77)0.73*39000-0.09 1.33

CAPITOLUL 12: ALEGEREA SI VERIFICAREA CUPLAJULUI

ELASTIC
37

CUPLAJ ELASTIC CU BOLTURI (STAS 5982/6-81)

La cuplajul elastic cu bolturi , momentul de torsiune se transmite de la o
semicupla la cealalta prin bolturile de fixare si prin bucsele elastice de cauciuc
montate pe bolturi.Cuplajul se executa in tip N , normal,care este cel mai utilizat.
Semicuplele se executa in varianta constructiva Cf in functie de forma capatului
de arbore si de necesitatea fixarii axiale.
Semicuplele cu fixare frontala Cf se utilizeaza in cazul in care in timpul
functionarii apar forte axiale care pot conduce la deplasare axiala a semicuplei pe
capatul de arbore.
Marimea cuplajului se alege in functie de momentul de torsiune de calcul Mtc
,luand in considerare regimul de lucru al masinii antrenate si al celei motoare prin
intermediul unui coeficient de serviciu cs, corelat cu diametrul capatului de
arbore.
Mtc = cs*Mt Mtn
Mtc= momentul de torsiune de calcul
Mt = momentul de torsiune nominal transmis de arborele respectiv
Mt = MtIII = 1661402.16 Nmm (vezi cap. 2.5)
cs = 1.5
Mtn= 2650000 Nmm (vezi cap. 2.5)
Mtc= 1.5*1661402.16= 2492103.24 Nmm < Mtn
CEB 8N-P 80 / Cf 122 OT 60-3 STAS 5982 / 6-81
Boltul este solicitat la incovoiere , tensiunea maxima se afla in sectiunea de
incastrare cu semicupla.Sarcina pe bolt F1 este generata de momentul de torsiune
de calcul transmis prin cuplaj :
ib = Mi/Wi = F1(l3-l2+S)/2**d53/32 ai = 60 Mpa
F1= forta tangentiala pe bolt ce trebuie aplicata la diametrul D1 de montaj al
acestuia
F1=2*Mtc/D1*z= 2*2492103.24/205*10 2431 N
D1= diametrul de montaj al bolturilor
D1= 205 mm
z= numarul de bolturi
38

z= 10
d5 = diametrul boltului in zona de incastrare
d5 = 32 mm
l2,l3,S = elementele geometrice ale semicuplei
l3= 124 mm
l2= 79 mm
S= 4 mm
ib = 2431(124-79+4)*32/ 2**323= 18.5 Mpa < ai
Se verifica si fenomenul de strivire a bucsei elastice din componenta cuplajului
care are loc pe suprafata de contact dintre bolt si bucsa elastica (manson din
cauciuc), cat si pe suprafata de contact dintre bucsa elastica si alezajul
semicuplei.Geometria acestei bucse conduce la o suprafata de contact mai mica
intre bolt si bucsa decat intre bucsa si semicuplaj.Tensiunea de contact este mai
mare deci, pe suprafata dintre bolt si bucsa.
pm = F1/[d3(l3-l2)] pma= 5 Mpa
pm = 2431/36(124-79)= 1.5 Mpa pma
unde d3= d5+4= 32+4= 36 mm

39

BIBLIOGRAFIE:
-PROIECTAREA TRANSMISIILOR MECANICE-IOAN DAN
FILIPOIU, ANDREI TUDOR editura BREN 2003
-ORGANE DE MASINI.VOL I- GHEORGHE MANEA editura
Tehnica, Bucuresti, 1970

40