Tipuri de abordari in

implementarea politicilor publice

Implementarea p.p. este un proces interactiv, unde sunt

implicate autoritatile publice , reprezentantii grupurilor

tinta si a altor grupuri de interese.
Tipuri de abordari:
De sus in jos ( top-down)
De jos in sus ( botton-up)

Abordarea de sus in jos

Aceasta a fost prima forma de analiza a implementarii.
Incepe cu formularea politicii de top, avand un caracter

ierarhic.

Abordarea de jos in sus

Modelul implementarii de sus in jos a politicilor atrage

atentia asupra modului in care obiectivele propuse sunt

indeplinite in procesul de implementare. El nu tine insa
cont de alte aspecte importante ale acestui proces.

Intre cele doua abordari se poate realiza o

asociere privind aspectele organizitionale ale

implementarii politicii (stabilirea, distributia si
coordonarea sarcinilor)

Libertatea de actiune a actorilor implicati in

implementarea politicilor publice
- constituie un mijloc pentru a putea face fata

imprevizibilitatii membrilor tinta.

- clasificarea clientilor din spatiul tinta. Acest tip de
clasificare se bazeaza, in principal, pe analiza
componentelor si profesionalismul functionarilor publici
responsabili cu implementarea.

Exista 3 stiluri de functionari publici

responsabili cu executia politicilor publice:

- birocratic
- angajat politic
- pragmatic

Functionarii publici care se caracterizeaza

printr-un comportament birocratic se

orienteaza dupa o imagine idealista a
birocratiei, cu o distributie clara a
competentelor si a responsabilitatilor.
Functionarii p. angajati politic fac tot posibilul
pentru satisfacerea anumitor clienti in functie
de propriile lor criterii.
Functionarii p. cu stil pragmatic incearca sa
ajunga la un compromis referitor la munca ,
conformitatea cu standardele profesionale,
managementul carierei si satisfactia
profesionala.

In concluzie atentia este focalizata atat

asupra problemelor referitoare la libertatea de

actiune, cat si asuprra stilurilor de
implementare.

Inovarea si influenta organizatiilor

asupra politicilor
Studiile de cercetare efectuate asupra

politiciilor demonstreaza existenta feed-backului de la organizatiile care implementeaza

spre initiatorii politicii. Influente asupra
initiatorilor pot proveni si prin lobby din partea
diferitelor grupuri tinta.
Societatile moderne sunt constituite dintr-o
multitudine de grupuri care au acelasi interes:
economic, cultural, religios sau etnice.

Grupul de interese este grupul care incearca sa

influenteze politicile guvernamentale intr-o

anumita directie.
Exista doua modele:
Modelul pluralist (exprima faptul ca guvernarea
opereaza prin grupuri de interese competitive)
Sunt determinate doua mecanisme: grupurile de
interese si descentralizarea structurii
guvernamentale.
Structura organizatorica ofera accesul si
deschiderea necesara pentru democratia pluralista.

Modelul majoritar (cetateanul este cel care

controleaza actiunile guvernului. Acesti

cetateni trebuie sa aibe cunostinte despre
guvernare, dorind sa participe la procesul
electoral.
Democratia majoritara depinde de
mecanismul electoral care valorifica puterea
majoritatii in luarea masurii.

Modelul pluralist nu este interesat de

cunostintele pe care le au cetatenii, ci este

concentrat asupra cunostintelor liderilor
grupurilor de interese.
Democratia pluralista incearca sa limiteze
actiunile majoritatii, astfel incat, grupurile de
sa se poate face auzite.