Sunteți pe pagina 1din 152
MODULUL I: CONTEXTE $1 CAUZE CARE RECLAMA ae CONCEPEREA DE PRODUS TURISTIC Propunerea si conceperea produselor turistice in cadrul strategiilor de piatit ale wroperatorilor (TO), atunci cand sunt realizate corespunzitor, reprezinti de finefe in cadrul unor strategii de marketing pe termen mediu si lung, apanajul unei cunoasteri superioare (rezultat al unei analize riguroase, folosind metode stiintfice) a mediului in care se opereaza dar si a evoluiei propriului portofoliu de produse al turoperatorului. Atunei cfind viitorii angajati sunt pusi in fafa situatiei conceperit unui produs turistic la cerere, vn algoritm mult simplificat intra in scend cu cAstiguri, riscuri si implicafii de lung’ durat& mult mai reduse dec primul caz, intruc At cunostingele avansate presupuse de primul eaz fac distinctia la diverse niveluri, intre angajagi inalt calificati cu pregatire avansata si experienga in domeniu, in cel de-al doilea caz este vorba de competente minimale, necesare la absolvirea nivelului studiilor de licenfai pe care un proaspit angajat ar trebui si le demonstreze. Existi o serie de situatii care impun conceperea de noi produse turistice, de la modificarea tendingelor in industria turisticd, apariia unor noi tipuri de turism, la aparitia de noi mifloace si tehnologit, consacrarea unor destinapii noi sau deciderea altora. Cele mai pragmatice decizii de introducerea unor produse turistice noi in portofoliul unui turoperator sunt impuse insi de dinamica piefei produselor turistice pe care opereaza, analizaté la mezo- si micro-seara ~ dinamica competitorilor si modul in care se prezinti performanta financiarit a produselor din portofoliul propria. A. Analiza performantei produselor turistice proprii definute in portofoliu Astfel, analiza performantei produselor definute in portofoliul proptin de produse devine crucisla in gndirca unor strategii pe termen mediu si lung gi de aceste deci trategice depinde stabilitatea si performanta financiard a portofoliului, Ar fi dificil, daca nu imposibild, identificarea unor domenii sirategice de actiume (DAS) in raport eu performanfa finaneiara a produselor proprii doar in urma unei inspectii vizuale a ciftelor din contabilitate si in baza celor ‘cunoseute despre dinamica vanzirilor in anii anteriori la nivelu) produselor existente. in scopul asistirii corespunzatoare tn astfel de decizii strategice de actiune au fost puse la punet metode gi instrumente de analiza aportofoliului. Doug dinire cele mai clasice si mai larg recunoscute metode de analiza produsclor in vederea deciziilor strategice de perspectiva sunt reprezentate de catre matricea construiti de expertii de la Boston Consulting Group (de unde denu Matricea BCG) si respectiv, Matricea MeKinsey. Matricea BCG reprezinta 0 metoda intuitiva ce permite luarea de decizii eficiente ca urmare a furnizavii unei vizibilititi globale asupra ansamblului de produse definute in portofoliu (Ce se constituie ficcare in Domenti de Actiune Strategicd - DAS). Metoda permite reprezentarea sgraficd a tuturor produselor definute de o firma fn portofotiul propriu intr-o matrice, in functie de performanta acestora pe dou dimensiuni de evaluare: cota de piaja relativa a acestora (pe axa OX) si respectiv atractivitatea de piafdi/rata de erestere a piefei (pe axa OY) in cazul produsului respectiv. Rezult& astfel incadrarea produselor in functie de valorile celor doi parametrii in patru cadrane distinete: Agentia CROS Matricea BCG QUESTION MARKS. STARS Fig. 1 Usilizarea sablonolui Matricei BCG din aplicagia * atenjie la diterenta fai de pozifionarea in SmartDraw in anumite suse teoreice, unde valorilereduse ale cote de = produsele eu cot de picid relativd ridicatt si respecti atractivitatea de piayiiirata de crestere a piefei ridicata denumite sugestiv STAR (Vedetd) reprezinti cele mai protifice si de perspectiva cheltuieli de investijie, care vor evolua catre cadranul produselor Vaci de Lapie (Milk Cow); in prezent, din perspectiva financiara, aceste produse se afla in echilibru sau degajénd lichidititi financiare datorita faptului c& sunt produse deja cunoscute, in care s-a investit masiv anterior. Preocuparca de a lansa noi produse gi de a le sustine financiar pana la momentul in care conving un segment suficient de clienga din piafa si ating nivelul de crestere gi cota de piafa aferenth Starurilor, trebuie sf fie una permanent pentru turoperatori: ~ produsele cu cot de piald relatié ridicata si respectiv atractivitatea de piati‘rata dle crestere a piefei redusii denumite sugestiv Vaci de Lapte (Mitk Cow), prezinti ritmul de extindere redus datorité faptului et aceste produse, foste Star, se apropie de atingerea_maximuluiflimitelor de dezvoltare a piefei proprii; sunt insi foarte cunoseute clienfilor si find fansate cu mult timp in urmé, cheltuielile cu aceste produse (productie, promovare) sunt foarte reduse in comparatie cu veniturile pe care le degaji. Drept urmare a acestui bilan, acestea reprezinta produsele ce degaja cele mai mari lichidititi financiare fiind rentabile pe termen scurt. Aceste produse nu pot evolua in urmitorii ani decat catre cadranul produselor Pe moarie, in momentul in care, saul pe masuri ce, se va reduce gi cota de piat& relativa a acestora, O situatie financiaré prosper in prezent, poate proveni din situarea foarte multor produse tn acest cadran. In condifiile in care firma nu prezint& si produse in crestere convingttoare a cotei de piafa (in cadranul Star), care si preia aceasta functie la dlisparitia produselor din Milk Cow, o astfel de situajie poate reprezenta o ameninfare pe termen mediu gi hung ta adresa stabilitatii financiare a antrey = produsele cu coth de piafd relative redusd si respectiv atractivitatea de piagalrata de crestere a piefei redusi, denumite sugestiv, Pe moarte (Dog), reprezinta fie produse din cadranul Milk Cow, care si-au epuizat potentialul de atractivitate asupra piefei si pala relativa se afl pozitionate la dreapta axel OX modificdnd pozitiacadranelor tn matric (la final de exeritia ‘vetilica in SmartDraw coresponiden(a irre produse, caleuhil matematie, axe 3 imagini), au intrat in faza de declin a ciclului lor de viati comerciala, fie produse din categoria Dileme (Problem Child) cate nu. au reusit s& convinga ined suficient din piaja de clienti, dtept urmare nereusind tranzifia in cadranul Siarurilor. Produsele pe moarte se aflé in echilibru al lichiditajilor, in acestea nemaiinvestindu-se, decat foarte rar, in refinerea si menjinerea unui fost brand de succes intr-o anumita perioada si doar de catre matit TO; = produsele cu cotii de piard relative destul de ridicatd si respectiv, atractivitatea de Piati/rata de crestere a piefei inci redusdi, denumite sugestiv, Dileme (Problem Child), reprezint& acele produse al ciror viitor este inca incert: fie vor reusi, susfinute investitional, s& creased sub aspectul cotei de piafd si s4 tranziteze astfel, in cadranul Starurilor, fie vor retrogtada, dupa un anumit efort financiar sustinut de lansare pe piaté care nu s-a materializat in depasirea unui prag critic al cresterii, direct in cadranul produsclor Pe moarte (Dog), intrucét mu au reusit s4 conving’ inca suficient din piaja de clienti. Produsele situate in acest caclran presupun cheltuieli de investitie considerabile fra rambursare consistent’ imediati. sau viitorul apropiat, dar reprezint& singura maniers de a ,creste Starw?”, De cele mai multe ori, pentra o si mai intuitiv’ reprezentare a portofoliului, fiecare produs (gama) sau DAS este reprezentat in matrice atit in foncfie de pozitia rezultata din intersectarea dreptelor duse de la valoarea (pe OX si OY) cotei de pia relative gi ratei de grestere, oft si de marime proportionala cu cifra de afaceri a acestuia, respectiv lichidititile financiare degajate de fiecare in part. Etapele de lucru (vezi si Fisa de fucru | Anexa 1) in analiza pe baza matricei BCG a portofoliului de produse sunt reprezentate de”: A. Definirea parametrilor. Abscisa este reprezentata de cota de piata relativa sau cota de piafi a firmei/cota de piaf medie a principalilor concurenti (poate reda de asemenea lichidititile disponibilizate), Ordonata este reprezentati de ciitre rata de crestere a segementului/activitatii (redi de ascmenca nevoia de lichiditafi). Pe abscisi DAS va fi situat pe o scalé algoritmicx fintre 0,1 (10% din cota de piata medie a concurentilor) si 10 (1000? = de 10 oti cota de piaga * sursa: Cafe des doctorands. medie a concurenfilor). Valoarea medianei este 1 (100% din media cotei de piafa a concurentilor pe produs), Pe ordonata se va reprezenta Rata de crestere a picfei reaultati cu valorile capat gi ‘mediandi obinute astfel: © Valoarca maximala (RepM): rata de erestere cea mai ridicatt; 10 Valoarea minimala (Repm): rata de ctestere cea mai redusas 1 Valoarea de mijloc: RepM + Repm/2. B. Definirea cadranelor matricei sau excedent Isto sumenfcaree nest peu acoven News ae de lichiditati pauitier opfrute pin vedetainenvestvoa lichiditati VEDETE DILEME Echilibru Re sau segnentarea VACILE DE PRODUSELE Sus de < LAPTE PE MOARTE Echitibru lichiditati al lichidital Salou de rertabiteare: Mentnee rd ivestiio a mongers is mventue SSUEWestma 16%, 10 1‘ Oo g Cpr ue ig. 2. Cadranele matricei BCG cu comentariu asupra situatiel iehiditigilor eu axele caleulate pe un set de date‘ C. Determinarea posi ei in matrice a fiecdrui DAS: a. Calculul cotei de piafa relative a fiecirui DAS ; * beans: se refer a aloes din milcul unui yr de date, aceasta va npr! th douk pry egele valumldatelor exstente: umsate vor avenvalore erat mick ceeit median, jumicate vor aes valet ma rar decit median - se flosese in statile de BCBP - 2D Bar Code Boarding Passes 24 reatingului, AT urilor proprii), o retragere teptatii a TA de pe alte sectoare ale serviciilor turistice — concentriindu-se treptat asupra activititilor lor de baz: transportul aerian, Prineipala batilie in randurile transportatorilor aerieni se da la nivelul modificdit siteurilor si softurilor in vederea accesirii si asigurai interfefei functionale cu telefoanele mobile (ii. 12-19 aplicatiile pentru telefoancle mobile conform Travel Tech Consulting Inc., ne-reprezentand o moda pasagerd” ci probabil cel mai viabil domeniu de dezvoltare a serviciilor in urmitori ani. LBS — Local Based Services — au la bazii refelele locale si utilizeazi sistemul GPS in scopul localizarii si ghidajului atilizatorului in vederea orientirii in acroport, permit comunicarea unor promofii disponibile Ia agentii comerciali conectafi sau fumizarea unor puncte de loialitate pertrt clientii cu multe ore de 2bor (frequent flyer) la comerciangii din arealul aeroportului™ ete. & fh SS ste woes Fis oo ntteg BY 9 wet AA Ran rte a fide dezvoltare a aplicaflor pentru mobil sasistiri eAiterior in transport aerian (Amadeus, 2011) Fig. 12, Pricipalete di NEC Near Field Comunication ~ presupn in principiu, existenja unui chip NFC incorporat in aparatele telefonice pentru a fi detectatlitit de citre agentii ce dispun de astfel de sisteme, si respectiv un NFC reader disponibil la comerciantii sau agentii care utilizeazd aplicatia. De Ja nivelul unui numar de 700,000 aparate telefonice cu NFC vandute in 2009 se estimeaz pentru anul 2015, * (Amadeus, 2011) 28 faptul ci cia acestora va creste la 247 millicane (AbiResearch citat de Amadeus, 2011), NEC va fi utilizat pentru check-in, pla de bunut si servic, interactiunea sau livrarea de materiale promotionale transmise prin NEC, primirea de cupoane de ta agentii comerciali locali concctati, schimbarea informafiei cu alti edlatori prin simpla ciocnite a telefoanelor, utilizarea telefonului pentru imbarcare saut pentru transportul public (Amadeus, 2011). in prezent este utilizat pentru pliti electronice la agentii din acroport dar si a intririi la obiectivele turistice ultraglomerate unde se formeaz’ cozi, pentru achitarea transportului public, pentru transferul de date, imagini, printarea documentelor ete. prin simpla interacfiune intre chipusile NEC si readerele de acelasi tip oe tele eat abdideiaaed Gael ata hntps/www youtube.com watch?yzl-OsyBus npn, y0u fwatch2-mvXINEIQHA ac Me Hobs aL tae HA tirbarer Lath areren Se Sandinada Fig. 13. Disponibiliiatea servicitor din generatia nous a aplicailor mobilen aeroporturie gi fa pri ‘operators la nivel regional n 2011 (Sursi: Travel Teck Conslting Ine. port Aavaieus, 2011) 26 17. Serviciile cucitiane (Ancillary services) reprezint® inc’ © zona incert de investitie si respectiv, 0 directie de evolutie a servi lor aeriene de transport cu consecinje destul de greu de prevaznt, Dintre posibilele consecinge ale dezvoltiii serviciilor auxiliare s-ar putea si facd parte chiar disparitia diferenjelor dintre clasele de confort de zbor, in prezent adfiugarea a din ce in ce mai multe servicii auxiare pare a fi de un real céstig pentru companiileaeriene —la.o medie a costulu biletului de zbor de 50 USD, 0 medi de 6 USD suplimentari cheltuifi pe asigurarea servieiilor auxiliare conduc la venituri apreciabile (fiz |) (Amadeus, 2011). The ancillaries landscape Fig. 14, Dezvoltarea servicilor auxi we la nivelul anului 2011 (Amadeus, 2011) 7 e Be © : b @ @ cere’ Peguent opin travel hesihk ets yer vse huttack: ssirance portal gat ears eset sess todsy BING bin Pte ® ope ots ME stisa Me Middle eat @ se montis 20 ire NA Not Ameen >ramuntiseeneglen 1b amen Se keostnave ig. 15 Disponibilitatea servieilor auxiliare in eszul principalilor operatori a nivel regional in 2011 (Sutsa ‘Travel Tech Consulting Ine. pentru Amadeus, 2011) 18, Cresterea continuit a rolului refelelor sociale si a interfezelor care asigurd legatura cu acesiea si vizibilitatea evenimentelor si experientelor de célétorie. Una dintre devizele propunitorilor de servicii si aplicatii pentru diferite rejele sociale in pliné ascensiune este reprezentata de “Even mom is on Facebook"’ rejelele sociale reprezentind, in opinia celor de la Travel Tech Consulting Ine. ¢ ) a doua zond de investitie profitabila in pling dezvoltare din peisajul industriei turistice, Cum 7/10 indivizi sunt in prezent membrii ai unei refele sociale, iar functia sociali a sejururilor turistice este cea de imbunitifirea statusului social prin intermediul consumului turistic, privita prin acest prism, 0 experienta turisticd neimpartasiti pe 0 refea de socializare aparent igi pierde din funcfionalitate. ‘Tinand cont de aceste parghii ale consumului turistic, industria turistied este extrem de prezenti pe refelele de seeializare, in plus, cca. 1/3 din cumparatorii de voiaje declara ci au fost influentati in decizie de 9 opinie sau un commentariu postat pe rejeaua online de socializare la care a aderat™, “User's opinions can make you or break you" reprezinti 0 alti concluzie a analistilor de marketing ce {in sub observatie fenomenul 2.0 (peste 2/3 din cumpiratorii de voiaje declard ca au fost influentatiintr-o anumité masurd de ratingurile postate pe intemet), bttpv/www.newmediatrend watch.com/world-overview/91-online-travel-market Palms Hotel and Casino din Las Vegas in 2011 a lansat Klout Klub - Social Rewards Program’® constand in oferte gratuite in baza punctajelor Klout acumulate in urma twittingului pe Twitter (ex: fiecare experient& pozitiva la Palms Hotel impértasit4 valoreaz’ 10 puncte, fiecare achizisie a unui seriviciu reslizata de un prieten din rejeaua Twitter valoreaza 250 Puncte ete.). Mai mult decat atat, in zona refelelor de socializate cu preocupari de cBlitorie s-au dezvoltat refele superspecializate, spre exemplu refelele sociale ecologice ~ asa numitele Refele Sociale de cdildtorie electronice “verzi”. 200% ome sox es su 70 me wwe! 60% baunedat Asie 50% oe 2 urepe 40% 50% w 208 te 20% os woe ot ee ot to Bu Fig. 16. Ponderea utilizinii mediului de socializare in scopuri legate de cilatorie (% respordenyilor care ‘tiizeazi sitesi de sociatizare ale pesionasilor de eilatori~ la nivel total gi pe fri) TTT, septembrie 2011 29 Marriou reprezinta. unul din brandurile care s-a adaptat rapid noilor tendinfe, rSméandnd intr-un mod inedit in atentia clientilor lor utilizatori favoriti de refele sociale. Acestia au dezvoltat o aplicatie complexa pentru facebook (x. 17) consténd in managementul unui hotel in toate compartimentele de activitate ale acestuia, cu sistem bine pus Ia punct de recompense pentru bund administrare, contabilizarea recenziilor facute de turigti ete. Primii 10 000 cei mai iscusifi utilizatori ai aplicatiei de management hotelier virtual Marriott din Facebook, conform declaratiilor companiei (citati de TTT’) urmand si fie angajaji de cate companie pani la sfarsitul anului 2011 Fig. 17. Aplicafia de management hotelier Marriot din refeaua de socializare Facebook. C. Analiza necesitifii impunerii de produse turistice noi in raport de ciclul game Strategii care implici lansarea de produse noi De cele mai multe ori decizia de a introduce un produs now fine cont nu doar de stadiul din ciclul de viafi comerciala (cum a reiesit din analiza portofoliului bazata pe BCG) al proclusului, ci si de stadiul din ciclul de viayé al gamei din care acesta face parte. °° TTT septembrie 2011. 30 Amintitiva noplunite: Goma de produse: Un ansarioy caernt de produse lps inte ele, grupate te ln destinate St rAspund unei anumite nevi generice (acseai, cate se adkesetz® acelorayi cen, an la baz sceieasiresurse gi sunt vindute prin intermedi! aceloagrjele de detrbut (apa sim 5) Oherasm, 1999): rote fonmele de turism asigurate de © agengieceuvate peo stjune gen Brag (sri spot, de afc, turism de simpozion $i ssiume tinifick et) © finde de procs: grapeses produse sore au un caracter conn forte pronunfa,fecare lini find defines ce wm mami element de bazd, produse legate tne ele prin madd de fancionare, prin cl Hertel cireia se adreseazt. Ex. (dup Gineresim 1 Gheresim, 1999): stajune, amumit gen de turism (de afzen, cultutsl, sporti, bauer, sistem: de transport, 0 snumita modatitate de cazare (camping, Hote, vi case de vacant). Dimensiileproprstile games Langinea: este da de nuniraf total al produscor din component 3 Largimea (opaea) muna! 0s l produclor dino lini (contested pil pe reidente de tris Profimsinea (adancimea): este dats de (tue era, 2003) ru! lnifor pe seama evora caora sunt realzale prodwele din gui. Exempla Greate Sejorun | Croaaire | utourcant | Sportun de | Talavters 7 iarmt pie 8 [oases fe a a een Marcie git | Foran Sane Gerais | Baie 2 [pam Vor [Rasa Remon = Tipuri de game (dup& dimensiuni) (Huet etal, 2003): ‘Avantaje Deravantaje ‘Gam Tung | ~ acoperl piaja cea mal important ~ Costar adminisvative idicae:~eregterca ~ satisfacere mai promustat a cienelel Sareinilor cea mui redusa valnerabilitate a Tneprindei ‘capacitates concurenfiall cea mai important, | + Complexitetes gestint = Riscul de comida = Multiplcitatea ayiunilor comercale ‘Gamii seurti | ~ Gestiane ampliticats = Cistig redus Costuri reduse ~ Permanent’ pe piatt amenintacd in eaz de 31 ™ Reducerea stocurilor ‘vitizare nesatisicatoare, +O mai bund stapanire a produselor Dependent legatd de cateva produse + Dificutatea de fdelizare. + Acoperiren i slaba a picts Diversificare slab Componentele une! game (Gherasim si Gherasim, 1999}: baa ‘onsttat din produsul sau servictul tiristic earula Wi covespunde prefed cel mai mie yh calitatea c2a mai slab (de cele mai mule of!) Granchial Tormat din produsele care beneliciazi de vel mal Bun vapor! calltate prey moi penta cate este cel mat cerut pe plata (asigura cea mai mare parte din cifa de afaceti a tirme’) vital Produsid de Tux ~ Toate bun callie vind eonjinaral cel mal Bogat Ta pentru cave cererea este mici dar care asigurd prestigil firmei care pune la di elientilor stulfancjia produselor th gam f Produs lider ‘Care asigura cea mai mare parte din cifta de afaceri, din rentabilitate gi din potorietates antreprizei Prods de Care airage clientl Te: prin prajul rads Hind un prodes simplifea, degajar de atragere(apel) sau | scrvici suplimentare si care determiné ulterior vinzarea unor produse mai eomplexe de appeal sau eomplemeniare; = prin porfermanta prodksului ~ socle praduse care et ‘capacitatea de astral interesul eliencelei, Produs regintor | Procus ale catul vanzini sunt reyulate, care nu Ge supun foeiuallor tezoniere we cereri sau ale picjei si care provurl o cifté de afaccri regulaté (bite SNCFR ts agent de vois)) (Huet etal, 2003) Produs prin_intermediul ciruia sunt inlsturate efecte negative (teplate pierderile, Imenfinuté eficienta ete.) (Gherasim si Gherasim, 1999) precum produscle extrasezon dd alt& naturé (atacer, conferine si eongrese) care folosese infrasruciars de vacanfe SurSea-Sand Brodus tactic Produs destinat sf jencze concurenja sau si ocupe bn canal, un euloar disponibi, (concurengial) (Ffuet etal, 2008) Produs prin intermediul crus firma initia28 un ata la adresa conctrentei sett rispunde la un astel de aac (Ghetasim si Gherasim, 1999) ‘Produs Ta debutul iclulut de vial ropreventind vitoarele produve Wider, 32 Ciclul de viaja comerciala al gamei este analog ciclului de viafé al unui produs, in mod firese inst, cfclul de viata al gamei este mult mai indelungat, faza de maturitate in cazul gamei, dureazé mai mult, in cadrul aceleiasi game produsele se pot afla in faze diferite ale ciclului de vial comerciala (fazele produselor nu se suprapun si nici cca a produselor cu faza gamei): un produs (sau mai multe) din cadrl gamei se poate afla doar in faza de crestere in timp ce gama se afld in faza de maturitate, eg Aplicati Reamintitiva principalele caracteristict ale Hecarel faze din cictul de viafé al uni }, Putt folosi simboturite: Oy. pent tn Seadere avcentuat” san fone reduse"s ‘A entru in erestere” sau ,ridicate, pentru ,Jnerestere arcentuat” sau ,fbarte ridicte”; pentru gin scidere” sau yreduse™; pentru in stagnare’/nu se modifies" Miselevan” ‘produs completind in wbelul de mai jos dinamica principalelor clemente care se modified ‘Ciclal de ving comercial al unui produs Tedieatorall Caracteristica Tansare Crestere Maturitate Corerea Volumul vanzavilor Chaliuislile de producfie Cheltuielie pentru promovare Concurenta ‘Raportal eajtigur /eheltuiell Prequt Dimensiunile piefei (cota de piafi) Rejeaua de distribugie Rata ejecului 3 Este important de reamintit in legitura cu faza de Jansare a unui produs, in cazul unui produs nou introdus in portofoliul de produse, diferenfa intre un produs cu totul now pe piay deci now pentru firma - si ir acelasi timp now pentru pial (clienti si, de asemenea, nou pentru Adistribuitori/intermediari), sau doar un produs now penira firme (proaspiit introdus in portofaliut firmei, dar relativ familiar consumatorilor sau altor distribuitori). Ambele situafii comport dificult specifice, iar cénd acestea se suprapun (lansarea unui produs turistie nou, inovator dar ‘nu neapirat cu totul nou, precum sejururile in spajia Ia momentul lansfrii, sau Futuroscopul), dificultaqile devin mult mai greu de surmontat. De reguld, atunci cénd discutiim despre lansare de produs now, avem in vedere aceasta din urmé situafie, a JansArii unui produs now atat pentru firma cat si pentru clienti. in aceasti fazi, devine important tnfelegerea costurilor implicate de operatiunea de lansare: ¥ costurile generate de demersul de a face cunoscut produsul distribuitorilor pentru pitrundetea mai rapida pe piata turisticd; Y costutile de a face cunoscut produsul clientelei; Y costutile de atragere a distribuitorilor/costurile de crestere a retelei de distribuie. Preful produsului si volumul cheltuielilor promofionale in faza de lansare, raméin parametrii in cazul c&rora existi o marja modificabild, de regula zona de acfiune a strategiilor de marketing, Cele mai simple combinatit intre cei doi parametrit (concretizaindu-se tn tipuri de strategii de lansare) sunt redate in matricea de mai jos (Gherasim si Gherasim, 1999 cu modificari): Prequri Mari Mick ‘Strategla smantanirit rapide | Strategia penetrdvit rapide Strategia smantdnirit progresive | Strategia penetrdril progresive Vig, 1% Tipu de strategit de lansare (Gherasimn si Gaerasim, 1999 ou modifcte) Atunci cénd se opteaz pentru cheltuieli de promovare ridicate si prefuri ridicate (Srategia sménténirii rapide) se wrmareste 0 crestere rapid’ a notorietifii produsului cu 34 amortizarea cea mai rapida a costurilor de productie gi lansare (profituri maxime eu pret minim), Pentru abordarea unei astfel de strategii trebuie ca produsul si fie unul eunoscut gi pentru care si existe cerere certi (si ridicati) precum cererea pentru deplasarile ta Jocurile Olimpice, Campionatele Mondiale de Fotbal ete., iar concurenta trebuie sf fie minima sau inexistenta. Sunt ‘mai rare situa{iile in care in cazul produselor turistice, vorbim despre cerere puternicd si urgent, eu wtilitate ridicatt a prod sului (pe misura pre{ului soficitat) — doi parametrii de piafa care sunt de regula exploatati prin intermediul acestei strategi Cand se opteazi pentru cheltuieli de promovare reduse si preturi sidicate (Strategia smdntanirii progresive) este vorba de regulé, de un produs nou dar cunoscut, conourenfa find consideraté neproblematicd, amortizarea cheltuielilor realizindu-se pe baza diferenfei inte preturi si costuri Angajéndu-se cheltuieli de promovare ridicate si preturi reduse (Strategia penetrérii rapide) se obtine cea mai redusd perioada de patrundere pe piat®, scurtandu-se la maximum faza de erestere a vanzitilor produsului, Acesti strategie se recomanda in condifiile unei concurenje puternice, regresivitatea costurilor unitare realizandu-se pe mAsura cresterii volumului vanzarilor Atunei cénd sunt angajate cheltieli de promovare reduse gi prefuri reduse (Strategia penetrérii progresive) recuperarea cheltuielilor de productie se realizeaz& prin diferenja. pro}- cheltuieli, bazandu-se pe un volum mare al vanzirilor. Strategia penetririi progresive se poate aplica atunci cand produsul este relatiy cunoscut ectorul de pina este in erestere Faza in care se giiseste ciclul de viaté al gamei poate influenta sensibil evolutia vanzivilor si profitul aferent produsului. Astfel, atunci cand produsul se afli in faza de Jansare $i face parte dintr-o gama care se aflé a randul su doar in faza de lansare, asistim la eforturile de ‘crea o nouli piati, gama gi produsele aferente find relativ putin cunoscute (unui numar relativ redus de clienti ~ inovatorii). in aceste condifii, cheltuietile de promovare vizeazi crearea unei anume notorietiti acestui tip de produse, crept consecinga trebuind si fie infruntate difieuttafile cele mai mari Atunei cénd produsul se aflé in faza de lansare si face parte dintr-o gama care se afla in fazn de erestere, cresterea cotei de piati a produsului se va produce mai usor, suferind un efect 35 de antrenare ca urmate a cregterii gamei. Astfel de produse proaspat lansate, in momentul in care gama se afla in crestere sunt mult mai usor acceptate de care clienti dar si de care distribuitori Daca produsul are succes, contribuie la randul siu, la notorictatea gamei, determinand cresterea piefei ‘Atanci cand produsul se afla in faza de Jansare, gi face parte dintr-o gama care se afla in faza de maturitare se asist& la procesul cel mat rapid de acceptare a produsului de citre consumatori. La rindul sat produsul contribuie la maturitatea gamei (care poate fi in crestere, stabild sau inovantiin cazul in care produsul lansat are succes). Gama organizath in jurul unci destinatii, automat se supune gi efectelor induse de faza din ciclul de viagai al destinatiei turistice in care se aflé destinatia respect , spundindu-si cuvéntul asupra ritmului de crestere al vanzarilor si cresterii cotei de piafai pe care o va inregistra produsul Tansat TALC (Tourism Area Life Cycle) ~ model introdus de Butler (1980 in Miller si Gallucci, 2004) ~ structureazi ciclul de viaté al unei destinafii turistice in (1980 in Miller si Gallucci, 2004) Y Faza de Implicare-Explorare — reprezint& etapa de inceput a ,carierei” de destinatie turisticd, aceasta flind necunoscutt fa inceput, iar turigti sosind in destinatia respectiva in numar mic datoriti lipsei unei infrastructuri corespunzatoare de cdi de comunicatic, a tunor facilitati de cazare st restauratic, sau a pregatirii profesionale de specialitate in mmaterie de deservire a turistilor; ¥.— Faza Dezvoltiril ~ pe misura ce, din ce in ce mai mulfi turisti descoperi destinatia turistica, iar aceasta igi dezvolta infrastructura si fmow-how-ul, asistim la etapa dezvoltirii din punct de vedere turistic, a destinatici. In opinia autorului modelului, de-a lungul celei de-a doua paryi a fazei de dezvoltare, mumarul turistilor creste rapid, ‘exponential, catre 0 am nit capacitate maxima teoretic determinata (Faza consolidarii), finand cont de parametii staiunii gi limitele sociale gi de mediu ale acesteia, mareand debutul fazei de Stagnare. 36 Y Stagnarea poste fi urmata dupa caz, de diverse configuratii ale traicctoriei de declin — debutul fazei de declin fiind marcat de cobordrea valorilor numarului de turisti sub faza de platou (stagnare). Ne Reintnerte a ture EB ; Elomonto erica de capactate Consoidare vp E i / : Implicare: ot i i fa 1 Expire Timp 18, Modelul TALC (Tourism Area Life Cyele) ~ Cielul de viat@ at uned destinati turistice (1980 in Miller $i Gallucsi, 2008”) Y Modifictiri in ceea ce priveste notorietatea destinafiei se inregistreaza atunci cand nu mai sunt la mods, cand intra in declin datorita sub-investitiei ~ mai ales atunei cand eresterea este planificata de cdtre autoritifi, cdnd schimbarea social duce la aparifia unor noi estinatii (precum aparitia produselor de wellness, spa). Reintinerirea stafiunii reprezint& 0 varianta de dinamicd ce se poate inregistra post- stagnate, posibila in urma dezvoltirii tehnologice, sau imbundtatirii infrastructarii menite si conducd Ia cresterea capacititii de suport. Traiectoriile C-D din model (iy, 1) sunt determinate de factori precum cresterea aglomerafiei si dezvoltarea necorespunziitoare, conducind citre situafia in care resursele turistice care au atras inifial turistii citre » hupstwuw.destinationecovery.con/destnasionlifecyele htm 37 destinatia in cauzi sa fie deteriorate sau chiar sa dispard. Traiectoria E reprezintd tipul de traiectorie al unei destinatii turistice afectate de un dezastru sau criza Atunei cind se decide necesitatea Jansdirii unui produs now in cadrul unei game care se aflé in faza de declin, faza de lansarea a produsului comportd, spre deosebire de situatiile antetioare, ecle mai multe riscui, tns& rolul pe care il poate juca lansarea acestui produs in cadrul gamei va fi, in funcgie de succesul inregistrat, frénarea declinului sau inovarea — echivalenti relansarii gamei, daca produsu respectiv este de-a dreptul revolutionar. Modutul IL. Strate; ji care implica introducerea de produse noi afara alcatuirii de produse turistice la cerere, solicitari ce au caracter ccazional, dar reprezint& © activitate permanents a oric&rui tip de agent aledtuirea si lansarea pe piati de produse turistice si pachete turistice forfetare, ca i activitate planificaté (operatiune mult mai elaborata), reprezinta 0 preocupare tot cu termen permanent, in cazul marilor touroperatori A. Crearea de produse turistice de citre TO cn caracter permanent la presiunea modificarilor din industria turisticd. Aceasti acjiune este impusi dupa cum s-a observat, de catre: = __ presiunea reprezentata de aparitia unor noi tehnologii in industria turisticd (dezvoltarea continu a aplicatiilor pentru SP pentru domeniul turistie, de la rezervare si transport la aucoghidaj; dezvoltarea tehnologiei NFC, LBS, aplicagiilor de realitate virtuald pentru turismul cultural ete.); modificirile Ia nivelul stilului de vieté si preferintelor clientilor, aparitia unor noi tipuri de activitati turistice (turismul creativ, darkiourismul, volunturismmu, turisnsul activ la momnentul aparitiei acestora), drept urmare, necesitatea alinierii la atacurile strategice lansate de concurenti sia noilor tendinge in materie de produse impuse pe piaja pe care ac + modifica in ceea ce priveste destinafiile turistice (cictul de viajd al unei desti intervine stagnarea si declinul, cdind nu mai sunt la moda; cénd intr in declin datorita: sub- investiie’ ete.). {fn alti termeni, indiferent de configuratia portofoliului, o preocupare permanent pentru TO de marci o reprezinta lansarea permanent& de produse Star (vezi BCG pentru caracteristci). B. Crearea si lansarea de produse turistice de ciitre TO in mod strategic. Acest context ce impune coneeperea de produse turistice noi este mai degraba identificat ca urmare a analizei Portofoliului,propriu si a piefei regionale, a pozitiondrii produselor proprii in piatd sia ca‘acteristicilor pietei si raportarii la competitivitatea proprie in piajé (vezi BCG si matricea McKinsey). Aceste surse informationale cu privire la necesitatea conceperii de produse noi mu sunt interpretate abstract, disjunct de prima categorie de factori amintii ce impun crearea de produse noi, Céteva situatii impun crearea de produse noi si anume: L. Stimutarea cresterii unei game noi (aflati in faza de lansare) - prin atacarea unor segmente noi cu produse noi, Drept rezultat, se ajunge la crearea unei piefe noi, precum situatia introducerii de catre Transilvania Vision a produsului Holliday ownership pent al carui mod de fanctionare, ca ptodus turistic, nu cxista ined 0 piafi autohtona, dar exisia o pia consumatorilor destinatiei Tenerife ca si destinagie sau a sejuralui intr-o stafiune exotica, Pentru piata internafionala produsul este unul foarte cunoscut, numai pentru piafa autohtond reprezenta tun produs nou, ce se distinge de celelalte exclusiv prin modul de furetionare, 2. Extinderea pe piatd a unor game aflate in faza de crestere sau maturitate ~ se realizeazi prin introducerea de produse noi, determinind extinderea vanzirilor cétre non- consumatori, transformand acesti non-consumatori in consumatori 38 RinacisennRe net =n § sn et Fig. 19. Holiday Ownership lansat in Romdnia fn 2010 de catve Transilvania Vision Maeva in 2001 (finalizarea actiunii s-a ficut pentru sezonul 2002) a inceput si comercializeze rezidenje Vacantel si invers (parteneriat care continua), astfel Maeva resegmentindu-si piafa a devenit marca ce grupeaza resedinfele de turism gi hotelurile ce rispund Uunor norme precise, in timp ce Vacantel devine marca de distribufie mai puyin normata {mobilicrul, locariile de cazare, locaiile mobile si cottage “urile). 12 resedinge Maeva au devenit produse Vacantel (200 de apartamente) respectiv 13 rezidenfe Vacantel (insemnind 1500 de apartamente) au devenit produse Maeva. Ambele contingente au fost comercializate cu trei formule de animatie diferite (Independence, 4 la Carte si Club)(Huet et al., 2005). 3. Improspatarea unor game, indiferent de stadiul in care se afla (crestere/maturitate), care precintét multe produse in Cash cow”. Kore voyage ~ specialist care isi conserva marca, {in organizarea de voiaje culturale gi evenimente muzicale (la nivelul anilor 2001-2002 operind alat pentru destinafii europene cét gi mai indepartate - Mexic, Iran) totaliza, la nivelul anului 2000, 1100 de pasageri gio cifia de afaceri de 1,5 milioane de euro (tichetul mediu fiind de 1356 euro). Acestia au lansat un nou produs menit s& atace o parte a segmentului de 45-65 ani (pe cat analizele fi denungau ci nu mai doresc s8 célatoreasca la momentul respectiv nici in grupuri mici, nici in cupluri ete.): Echapees — programe destinate indivizilor mai tineri gi mai liberi decat ‘media grupului tinta obignuit” (formula a la carte). Acest produs reprezentind un succes, TO si-a propus sa introduck si alte destinagii si s& fi dedice in anul umtor un catalog special (Huet ef al, 2005). 4, Mentinerea unor game aflate in declin se poate realiza uneori prin parghia lansivii de produse noi, acestea prelungindu-i perioada de echilibru financiar, rareori ins 51 numai dacd produsul inregistreaza un foarte mare succes, asistim la 0 relansare a gamei ca urmare a succesului inregistrat de cea mai recenta lansare pe piafé in cadrul gamei, 40 kor & Levoyage svenemendel et cuntie acumen Monsinioese ializat cunoscut pentru strate de pial de finefe Fig. 20. Kore voyage, Un TO foarte spe 5. Lansérile strategice concurengiale (“Aparare” — “Atac”™’) reprezinti acele situa in care lansarea unui produs nou se realizea7a fie ca rispuns (apairare) la o migcare tacticd a unui concurent relevant, fie atunci cand se decide punerea in inferioritae strategicd a unui concurent {atac). Prin produs turistic now ingelegem xm produs turistic in cazul edrwia cel pujin 0 || caracteristicd esentialé (telmicd, organizatorica, altele) este nou (Gherasim si Gherasim, 1999), Gindifi-va la momentul aparitiei darktourismului si la timpul de produse centrate } pe resurse dark (vezi tabel infra). Au creat ofertele de dark tourism o piafa noua (Wansformand non-consumatori in consumatori)? Darktourismul Fipul Exempla dartainmend”-eonsumator: darsumerad “Tack The Rigger Tour Yorkshire Ripper Tou Moors Murder Tour a sonal here (ours the cadaveric carnival Body Worlds asa cadaveric commvat thanatouriam TExistd mai multe puri de produse turistice no Y Dac mai multe caracteristici sunt noi pentra pia{a (consumatori) vorbim despre un produs turistic cu son! nou 0. Un produs turistic cu totul nou, precu Disneyland, Futuroscopul (Poitiers) la momentul aparitiei acestora, voiajele in spatiu organizate de cate Virgin Galactic (430 bilete vandute la pretul de 200000 USD fiecare), parcul tematic experiential Dracula Park (in proiect), creaza o piaj’ cu totul noua, Un eficient exemplu de creare a unei piete turistice cu totul noi (,darksumer"ul) a constituit-o si aparitia unor obiective turistice de interes special pentru darktourism precum si variantele desprinse ulterior, in cadrul acestuia, din filonul de baz, ~ Daca se pomeste de la o piaf existent si se obfine produsul now apelind la modificarea anumitor caracteristici ale produsului (vitez’, confort, timpi de stationare), exinznd vechea pinta la noi consumatori, asistim la situafia lansicii unui produs perfecfionat. Agadar, in cazul produsului turistie perfectionat pata existd, cele care se modifica sunt caracteristicile (vite74, contort, timpi de stationare). Extinderea voiajelor pe cai ferate cu gamituri de mare vitezi de la TGV urile clasice la noi consumatori, fie prin imbunatatirea timpilor de rulare sau stajionare (Paris-Bruxelles 0,15h) sau adaugarea unor itinerarii care s& combine voiajul de business cu calétoria a2 pentru admirarea peisajelor (TGV Lyria: Basel, Laussane, Geneva: 3.27 h), de la business la leisure si invers, voiajele cu vagon de dormit standard-lux: voiajele cu Intercity ete. reprezintd tot atitea exemple de produse perfectionate, Dac& produsul este unul similar, sub aspectul serviciilor si elementelor organizatorice, dar este mai ieftin, vorbim despre un produs similar Atunei cand asistim la producerea si livrarea de produse turistice cu totul noi este vorba de o strategie de innoire. A, Strategiile de innoire, intrucét strategia de innoire prin producere gi livrare de produse turistice cu totul noi, presupune efort investifional apreciabil, cercetare consistent gi cheltuieli de promovare ridicate, nu este ficevent aplicati in turism, recurgindu-se la acestea mai puin frecvent decit, spre exemplu, la strategia de inovare prin perfectionare. 1, Criteriul de diferensiere al strategie’ reprezentindu-1 amploarea innoirli, se disting automat dout tipuri de sirategit de innoire (Huet et al, 2005): Innoire prin rupturit ce consti in aduceres pe piafai a unui produs now sau radical transformat, comparativ cu celelate. O astfel de inijiativ’ presupune Y efort investifional considerabil; Y cercetare consistent; Y cheltuieli de promovare ridicate {nnoirea prin ruptur& in acelasi timp, conduce la crearea de noi game (nu doar la inprospatarea celor existente) si a unor piete noi, noi mescrii, noi metode de productic, noi tehnologii (audio-guide, ghidajul virtual, e-ticket-ul). Tnnoirea prin rupturd este, in mod evident, datorita amplorii innoirii, favorizata de aparitia unor noi tipuri de turism. Turismul in spatiul cosmic, volumtourism, agroturismmul, turismul creativ, turismul experiential, thanathotourismul si darktainmentul reprezintd tot atitca exemple de picje in dezvoltarc la momentul aparitici acestora. Darkswnerul (consumatorul de darktainment tn cadrul unor variante de darktourism sau thanathotourism) poate reprezenta in mod plauzibil, la momentul apariiei unor produse turistice precum Jack the Ripper Tour, Yorkshire Ripper Tour sau Moors Murder Tour un non-consumator de servivii turistice transformat in consumator odaté cu aparitia resursci turistice potrivite. Aparitia parcurilor tematice, la momentul debutului acestora, a reprezentat de asemenea crearea unei noi piete, gi 0 foarte prolificd sursi de inovatie, in timp, tematica parcurilor tematice diversificandu-se foarte mult, de la lumea desenului animat Disney, la lumi literare si creatorii lor, pan’ la proiectul Drakula Park’? (care poate fi vizut ca si o desprindere din universul literar dar valenta sau motivatia turistici a vizitatorilor este cu totul diferita decdt cea a turistilor dorici s& descrisa de cftre Thomas Hardy). experientieze Anglia rur Pentru o sumatizare a initisliveloroficiale legate de profectel Dracula Park vezi Stanciulescu (2006) Animatia animator fn turism (Avant sé decdelerea ura projec) 43 Innoire prin diferentiere reptezint& 0 miscare strategica mai freeventa, cons intr-o modificare de traseu, a formei de cazare, a serviciilor de masi ete. Spre deosebire de alte domenii, o astfel de innoire prin diferengiere, datorité faptului ci produsul turistic este compus din mai multe componente, este mult mai usor de realizat de la un sezon [a altul in turism: Abordati freevent si usor de aplicat in turism, innoirea prin diferenfiere se bazcazd pe identificarea in cazul unui segment de piafé mai slab deservit, unei insatisfactii in legiturd cu un anumit segment de produs, si de cele mai multe ori, consti in modificitile amintite anterior (de traseu, cazare, servicii de masa ete.) Cele mai clasice exemple le constituie: ~ aparigia gamselor Villas, o prezen{a constant in oferta @ 0 serie de touroperatori tecunoscuti (si multiplu premiati) precum Abercrombie & Kent (/igu:a (\iewia 23) care au identificat la momentul potrivit acest nevoie de a sejurna cu stil, rusti imersat in stilul de viati local, personalizat, dispundnd de mult spafiu si intimitate nesatisfaeut inigial, si care se contureaza ca un segment de piafd destul de consistent de vreme ce o serie de operatori au dezvoltat acelasi produs in jurul acestui element central reprezentat de forma de nd de fapt sR Ne ig. 22 Gama Villas la Abercrombie & Kent (aprilie 2013) 44 Honzon &C* : ee FrOYOURTOUR ——Vilfa Fig. 23 Gama Villas la Horizon & Co (aprilie 2013) Am fi tentafi si privim aceasti innoite de produs obfinuta prin modificarea formei de cazare drept introducerea unei noi linii (obfinuta prin modificarea formei de cazare) in cazul unei game existente deja. in acest caz particular ins4, cu aceasté modificare, aparent, doar a formei de cazare, se cstiga 0 cu totul alt clienteld, tipul de activitati turistice si aranjamentele turistice in sine sunt de fapt cu totul altele in acest caz (resursele turistice principale exploatate de celelalte forme de cazare in aceeasi regiune gi tipul de aranjamente turistice ~ de regula centrate pe grup devin de asemenea secundare in acest nou concept de produs), Cum ar putea fi aplicat& in cazul Transilvaniei acesta formi de cazare? — propunaind sejururi experientiale sau tematic-culturale (cu rent-a car etc.) organizate in jurul unor rezidente de cazare precum Malincrav Manor sau a altor castele sau rezidente nobiliare restaurate si destinate cazarii unui tip anume de consumator de turism resedinfe deja amenajate pentru turism ile 24-251, Desigur, in cea ce priveste conceptul de produs si "impachetarea” final chiar 45 dé existd initiative in acest sens mai sunt pasi importangi de Ricut in acest directie (vezi gi modulul urmator), Nu toate aceste forme de cazare trebuie sé constea in resedinte autentice 46 restaurate — uneori conacele recent construite ineadrandu-se armonios in peisajul unor regiuni de turism rural deja consacrate reprezinta o solutie la fel de eficienta Fig 26, Conacal Colfest + aparitia gamelor Solo Travel (vezi Abercrombie & Kent 2?) identifica si exploateazi segmentul celor care cAlatorese singuri (de asemenea un segment neglijat de mult timp), nemulgumit de ofertele existente pe piata (cu asteriscurile specifice de tipul: “la care se aciaugit taxa single: 100 euro”), unde mai toate projectile de design de ciltorie implica ideca dea calatori cel putin in formatul de dou’ persoane. Serviciile turistice oferite in cadrul Solo Travel sunt prestate la acceasi valoare precum, cele din cadul calitoriilor de grup, in plus adiugdndu-se o asistenta specializatd de itinerariu 5i alte servicii complementare, la grupuri reduse de indivizi care calatorese singuri (daca acestea se pliaza pe ideea de vacanté a turistului si aderd la aceste sugestii de program asistat). Pentru alte exemple de produse care targeteazai segmente resttanse dar bine definite de consumatori ale cdror nevoi nu sunt ugor satisficute de caitre produscle existente deja pe pial vezi gi exemplele de circuite culturally sofisticated+high life style concepute de Horizon & Co (igurite 29-39), Modificdnd doar resursele, nu si caracteristicile socio-economice, acelasi TO obtine produsele centrate pe evenimente precum decernarea premiilor Oscar, propuse pentru cAlitoria PIP style (Figura Un circuit prin Toscana (sau prin Maramures, in cazul Romaniei) poate fi inovat in orice ‘moment prin regandirea acestuia dintr-un produs clasic intr-unul experiential/agroturistic precum au ales si 0 fact cei de la Gadventures (linia Local fiving: (si) Suthern Tuscamy - figits 18). Ce s-a modificat? Pe de o parte, perspectiva asupra circultului/sejurului, din turism de vizitare gi prestare de servicii turistice totul a fost regandit in termeni de experienti*” ccea ce a insemnat modificarea resurselor turistice exploatate” si introducerea unor activitati turistice cu totul noi “ slogan anilor 2010-2011; transformarea prestvi de servic trstice in crearea de experiente deoarece 2911 Js all about the experience. “Tse observa numiul foarte mic de objective propuse spre simplé visita gi anume Montalcino eu abatia St Anim - un singur obiecti ~ i cele in sperantaasistati lao slujba cu celebrele eins gregoriene, a7 (centrate pe experiente): prepararea gi insusirea unor refete traditionale toscaneze, vizitarea unor pivnite si podgorii, degustari de vinuri, infelegerea principiilor culturilor organice pentru produsele locale intelegerea conceptului si migcari/curentului Slow food, tururi cu biciclete gi explorarea culturii si peisajelor locale, relaxare la spa-urile locale etc. Pe de alf& parte, un astfel de produs nou nu se putea obtine fara combinatea acestei perspective cu alt tip de turism cu care este foarte compatibil si se completeaza reciproc foarte bine si anume agroturismul — pe ling Salo ae with Abmeronile & Kent Fig, 27 Gama Solo Travel ia Abercrombie & Kent (aprilic 2013) consumal de produse organice obtiaute local si preparate Ia unitatea agroturisticd de cazare, sejurul promite implicarea turistilor in modul de obbtinere si preparare, indeplinind concomitent © alt functic suplimentara a sejurului de succes ~ cea educativa: nu doar vezi ci faci, mu doar faci ci inveti ceva nou, nu doar faci ci faci ceva (invapand ceva) cu totul now. Culoarele culturale Sud-kst Buropene care trecy pulwuwseacoridorscu) ‘Eastern Trans Balkan cultural corridor Western Trans-Baikan cultural corridor The Damube Road Via Ponti ‘Drunnal Apelor Minerale ‘Drupal Calcarulut Druml aura Drumal Turd Drunud mostonirii maramuresene Drumul Ayecivilor Sasegt Drum Sari uncover porta Rotini The Baronial Pavesi Feundanon @ y eQoostr dis 20 scenario ‘Toscana culturala - exemplu de produs agroturistic combinat cu tursmaul experiential (oenoturism, culinar etc.) Dintre modalititile ce vizeaz innoirea prin diferentiere o alt& maniera frecvent utilizata de a lansa noi game este orearea si dezvoltarea de trasee fematice (de cele mai multe ori culturale) in cazul carora efortul tehnologic, consumul de resurse si investiia inifiala nu sunt la 49 Fig. 29.30 Circuite adresate unui segment de consumatori restrans dar bine del Drodusefe existente propuse de citre Horizon & Co fel de ridicate precum in cazul celor ce pun accentul pe tehnologie (echipamente si resurse turistice de divertisment) Daca acestea pun accentul pe turism experiential, agroturism sau turism creativ si eforturile touroperatorilor sunt sustinute de colaborarea cu autoritatile regionale sau locale care 50 au in vedere lansarea unor noi destinajii turistice ce exploateazi cultura + natura” local, alunci eforturile financiare vor fi si mai reduse. Hovis . Soke Figura 31. Produs ceatrat pe eveniment (EF VIP Oscar party) propus de H&Co, Frecvent auzim propuneri de trasee turistice denumite: Dramul vinulwi, Drumul Lavandei, Drunuil berberilor, Drumul Métdsii, Drumul pelerinilor, Drumul sclavitor, Drumul uleiului, Drumul sari ete. Simpozionul Unitween Unesco (Quebec, 2012) sub titulatura Routes touristiques et itinéraires culturels, entre mémoire et développement reprezinti doar un exempht ce ilustreaz’ accntul pus pe amenajarea si patentarea de circuite turistice tematice culturale ca manieri de a pistra vic memoria cultural a regiunilor unde au fost géndite prin intermediul exploatirii potenfialului culturii locale turistice sub forma unor trasee tematice culturale (vezi gi modulul de concepere a produselor turistice. in cazul lansirii Htaly by Ferrari de citre Horizon é& Co (produs existent si centrat pe producatorul de automobile BMV - cu vizite la atelierele BMW), desi poate parea, la o analiza superficiala, o simpla modificare a mijlocului de transport, este ca si in cazul gamelor Villas, de fapt, un produs care, organizat tematic in jurul unui unei méirci traditionale de autovehicule de serie redusd, se adreseazA unui cu totul alt segment de consumatori de turism” decat clasicii Vizitatori ai Toseanei sau clasicii turisti consumatori de rent-a-car é bed, Este vorba de un cu totul alt consumator de turism, intt-o mai mare mvisuri mai centrat pe actiune, mobil, pasionat de automobilele de lux si vitez4. Structura produsului scoate in eviden{a elemental Ferrari (vizita la uzinele Ferrari, senzatia de a experimenta o destinatie conducand un Ferrari et.) $i nu reprezint& © simpla modificare de mijloc de transport precum in situatia modificarilor autocar/avion sau avion companie comerciala/charter. superior ca venturi, superior sub aspect nevoilor manifestate in legiturd cu ealitate servcilor si valentelor motivationale satisflcute de edtr produsul triste sa Horizon 0 ewe Fig, 32 Produsul Lely by Ferrari (Horizon & Co, 2013) Tot o nevoie nesatisicuta exploateaza gi taberele de aventura pentru copii supraponderali propuse de dezvoltatorul de programe de aventuri pentru copii si tineret centrat pe statiunea Staja. Modificarea modului de functionare al produsului — exemplul lansirii conceptului de time-share pe pia{a autohtond de citre Transilvania Vision (fiz. ‘9, veprezint& tot o maniera de modemizare eare se incadreaz’ mai degraba innoirii prin diferentiere decd simplei inovati in funcsie de pozitionarea in raport cu concurenja, se pot distinge la nivelul strategiilor de innoire®: 2. Strategia proaetivt: Aceasta consti in lansarea unui produs nou inaintea concurentei, astfel realizénd o punere in inferioritate @ firmelor eu acelasi profil. Ex : lansarea de cate liderul de piaja in Roménia in materie de tabere de aventurdi pentru copii si fineret in anul 2011 a produsului tabere de aventurit pentru copiti supraponderali (produs care a creat o now pia, aparte fata de clientii existenti déja pentru acest produs), , Strategia reactivi: Reprezinta lansarea de produs nou prin intermediul céreia, prin innoire, firma nu face altceva decat rispunde unei migedri strategico realizati de concurenti pentru a-si recastiga pozitia pe piafa si in cAmpul competitional B. Strategia de inovare, sau perfectionare este permanent solicitatd de clitre cliengi, mai ales sub presiunea clementelor lansate de concurent& si pe care clienfii o remarc’ foarte usor Acesta din urmi are caracter ovasi-obligatorit gi trebuie s& reprezinte © preocupare permanent’, 2 din fericire presupundnd efort tehnic, creational si economic rezonabil. Se bazeazii pe studi de iat care in principal, evidenyiazd nevoile incd nesatisfiicute ale clienyilor (Huct et al., 2005), Reprezinta un proces derulat de catre intreprindere in vederea lansirii pe pial a unor produse noi. Innovarea sc realizeaza de reguli prin perfectionare, este solicitati de catre clienti gi presupune, spre deosebire de strategia de innoire prin lansarea de produse noi un efort tehnic, creational si economic rezonabil Principiul enunjat de Huet si colaboratorii (2005) de a acoperi 0 nevoie identificata si nesatisficuta ined este valabil atét in cazul inovarii cét si in cazul innoitii, diferenta intre cele doua situati/steategii find data de amploarea innovarii si a efortului tehnic si investiional presupus. Dac’ in cazul gamei Villas efortul este major si moodificarea produsului considerabili, in cazul gamei Solo Travel, efortul nu este de aceleasi proporti (chiar dac& segmentul nedeservit ¢ la fel de bine individualizat), incadrarea la inovare sau la innoire (in conceptualizarea autorilor) tine de perspectiva analistului. In cazul A Morrocan Adventure witth mom (fs. 33) propus de Cazenove & Loyd eforturile tehnice nu sunt evidente fiind un exemplu clasic de reinpachetare pentru o alti formula de cilitorie decat cea de cuplu sau cilitorie in doi companioni de cllitorie (neremarcandu-se alte adaptati efective ale segmentelor de servicii turistice incluse sau optionale), agnor loys ee oe Figura 33. 0 aventurd marocand cu muma (propus de C&L pentru 2013) Piaja turistica este marcati in prezent print-o oferta supra-abundenti in care firmele Incearcé sé se pozitioneze foarte clar in raport cu concurenta prin game de produse din ce in ce mai rafinate si mai uxuriante, Marile marci din domeniu isi dezvolta notorietatea cultivandu-s diferentele dintre ele si specificitatea prin inovarea calititii 53 "Tipuri de produse noi Huet etal. 2005) Produse ex total noi Thovare de mpi, Telmologi noi, apa nor segment noi de pat “Aparaments pe pachebota Apia vagoanelor cue ~ Tarisnalinspayia “Apa woor mize nol po plas ‘Satcle de vacant target tneil Opyo la Cab Med tinder une aide gard exivent ‘Mliplisarea cirsitelor,hotehailor cab pin slversiticare gegrafcs Periectionwea cvish ‘Adaugarea unoreoracterisii, al nor fimetonslii ‘Sinpliiarea near ‘orurle regulate in cal repasai charterlor vole in cad game, “Armelorarea cali; “Mositicarea de segment Moditcerea csitianit Poftcn de imagine Imaginea de specials pe o sri esta Jet tours) Prodise banalizate sani eazal roa componsita pic este preponderert ~ Compal ow enst defi eo Amintiti-va: Produsul turisti +O prestaie stmctrata de cétre un operator grupind mai multe elements ! Adaugs componcnta psihofogica de mplinre persoanala prin a realiza ceva plin de sens sl semnificaye pentra ‘ameni in nevoie, de a face 0 activitae a cei semnificalietranseende interesul personal (meaningful life). Acesta pare sin cazul volusturisml * Orieat ar ff de tentant si reduceti costurife totale direote ale circuitulai nu va sfatuim s& lagi erate astfel — respectafiefortul si timpul celor care isi dorese sh ofere din nobletea caracterului lor ~oferiti ceva in schimb dacd mt accept bani, Dac sunt copii/adolesecnalocati banii cu eare ar fi Webuit sii recompensafi pe eadourlduleiua sh 63 {2c8 o demonstrate targtilor interesafi de mostenirea cultural local, In astfel de situatil, ambele parti pleacd eu sentimente indlqitoare dupa derularea unor astel de manifestiri (veai si exemplele Aref - Cémpulung la baza Cetiit Poienari ~ moment de punere in scend a trailor locale organizat ex doar doua zile inainte de sosirea ‘grupulai — 4 Ansamblul Edelweiss Vigeul de Sus, ce isi propune pistrarea folelorului gi dansului fipteri Ansamblul Vigeu! si grupul de copii din Giulest ~ toate aceste ansambluri profesioniste sau de amatori contrac _eparcursul si in vederea derulant stagilor de practia la Geografia Torismulul {primavera ~varé 2012), UNESCO au fost revigorate le locale (erosetatul sosetelor rea papucilor de pasla ete.) Crea extraordinarul cu inventarul local/ Promovati suvenirurile si produsele rezultate din productia ocala spontani”) Fig. 36, Animatie turistied. Sezitoare cu dans popular la Arefu (Arges) desfisuratd tntr-o gospodirie nal (, Inrocluce personaje locale, localnict, © ceva oe Il dorescturitt de fapt") alte surprize care sei bocure eu adevirat. Lassie pe triti si le ofere. in acest mod, sentimental generozitti i al Schimbului de cmofi create resiproc se adaugi senzailor pe cae Ii le-ati provocat (vee gi nota anterioar8). In mod consent sau inconstient isi vor aminti eu mult mai mulké nostalgic de produsul creat de etre voi, 64 ‘Figura 37, Program de animagie organizat ca laborator practic de observavea reacted spuatanc/antrendrii turistilor reli prezenti ia iulie 2012 pe platoul capatalui de traseu al moc: de pe Valea Vaserului[practca de vari Geografia Turis, 2012) 2. Analiza yi definirea grapului fintii. Cautagirispunsul la intrebatite (Arsenault 51 Davar, 2008) = Cine reprezintd cliental ideal pentru produsul pe care urmeazi stil creati? = Cait de mult stti despre acesta? Un obiectiv de realizat tn cazul definirii grupului fint&, il reprezinta corespondenja intre caracteristicile demografice ale grupului tina, profilul psihogrofic, motivaria, activitayile pe ‘ware obignuiese si Je practice sau le preferd, valorile, stilul de viafd. stilul/propensiumea de a eheltui” pe deo parte si resursele turistice, activitétile tuistice/experienjele disponibile ~ activitatile pe care le poate oferi destinatia promovata sau care ar trebui introduse in produs. Pentru unele produse (centrate pe o noua destinatie de exemplu) nu asistim fa conturarea unei clientele apartinand unui singur segment (insemnand un segment omogen cel puyin in raport cu 0 ‘varacteristicd), ci mai multora, De cele mai multe ori, un produs turistic se poate adresa mai tnultor subsegmente de piafi, masura in care cei care il creaza se asteapta si si le adjudece este insi, diferita. Un segment tint cheie este adjudecat intr-o mai mare misurd — reprezentind filonul central din care vor proveni ulterior turigtii, celelalte ints-o anumita combinafie de procente (vezi si /ipurs 3%, vor alcdtui restul de interesaji de astfel de experienje (fapt ce permite cxtinderea mai usoara in piaté). Pentru punerea in corespondenfi a caracteri lor clientilor insu siuayic nu veniturile sunt indi dea chelui (Arsenault gi Davar. 2008), ive pentru probabil tea dea cumptra produse turistice, i propensiunea 65 potenfiali cu activitatile lor preferentiale, cu activititile disponibile, precum si construirea profilului piefei sinta (proportia de seamente din fiecare tip de consumator pe care si-0 va adjudeca), Comisia de Turism Canadiandi a dezvoltat o aplicafie special in acest scop — acela de profilling al grupului tint&: Explorer Quotient. in cazul promovarii New Scotland, spre exemplu, outputurile EQ in legiturd cu components piefei tinta, capa forma: ee Bins o) oe @l (es oes ee ere Fig. 38. Output de anatiza a componente piefei fintt in Explorer Quotient fn exzul unei destinatii (Nova Scotie, Canada) (Arsenault gi Davar, 2008) Accastit aplicatie este deja utilizata de agen{i precum British Airways (UK), Liberty Travel (US), Travel Impressions (US), Trafalgar Towrs (US), Sky Dream (UK), SKTouristik (GRM), Taylor Made (UK), Viaje y Punto (Mexico). Conform site-ului de promovare, EQ a fost dezvoltata in vederea nei cunoasteri corespunzatoare mai profunde a clientului, a derularii unor campanii de promovare mai atent (intite, a unei performanfe de marketing ridicate, a unei constientizéri mai accentuate a nevoilor clientului, in vederea eredrii unor indicatori mai putemici, a unor costuri de marketing mai reduse si recuperavii investifiei intr-un mod mai eficient gi cu profituri mai ridicate decat prin mijloacele clasice™. Utilitatea aplicagiei EQ in cazul targhetarii gi earacterizirii piefei finta pentru destinatia menfionata este descrisa de Arsenault si Davar (2008) astfel: .o maniera plicuta si usor de utilizat de a pune tn coresponden(d turistii cu produsele turistice, pe baza valorilor individuale de cilitorie si motivatie’ acestora: constientizand si jindind cont de faptul ci doi turisti care sta in exact acelasi pumet si participa la exact aceeasi activitate, pot fotusi sa aiba parte de experiente * up/en-corporate-canada travel tesources-industrylexplorer-quotient 66 complet diferite (i.a.); este de asemenca, vazut ca o posibilitate de a pozifiona Canada drept 0 destinatie de explorat, pe care turigtii s& continue si o exploreze (n.n. de la o regiune la alta), prezentand experiengele turistice canadiene intr-o forma mult mai relevant pentru acestia, conturfndu-si potentialii clienji pe principii psihografice mai degrabi decét pe principii goografice, activitajile de baz sau alte maniere elasice de a selecta grupul jint&”. in conturarea piefei pentru produse turistice experientiale centrate pe destinat Nowa Scojie sau New Foundland propundtorii nu s-au limitat la rezultatele EQ, au vizat mai departe extinderea la grupuri de nig indicate de analiza stilului de viasd si a principalelor tendinfe indicate de dezvoltarea si evolutia preferingelor consumatorior de ealitorii la momentul respectiv. In cazul destinatiilor amintite, masurile luate in baza extinderii analizei in afara EQ au constat in extinderea la formula (Arsenault si Davar, 2008 cu modificati): + timp petrecut impreund cu familia (pentru adjudecarea potentialilor turisti care nu reugese ‘in Viaja cotidiand sA realizeze acest lucru, respectiv nu sunt prezenti suficient timp acasi, nu realizcazi activitati sau mu practic’ sporturi impreund cu copii, vacamyele de acest tip Propun sau promit si fie ocazia perfect de a crea memorit despre lucruri si activitifi Facite sau invstate impreundi cu copii, - Couples Weekend Getaways acelasi principiu ~ exploatarea nevoii unor/acelor clienti de a se desprinde bruse de activitatea profesional sia se dedica tn intregime cuplului, = excursiile in grupuri mici, informale — exploatand tendinta observata de etre analistii in domeniu la nivelul perioadei respective de a se reveni la excursia in grupuri mici: ~ Familia extinséi (intergenerajionala ~ produse gandite pentru activititi care permit ca douii - chiar trei generatii (de la nepoti Ia bunici) ale familiei si participe sau sa se jouce impreuna, + Echipe corporatiste care c&litorese timpreun’, mu neaparat formal, in scopul team- buildingului. Studiile pilot, mai ales calitative, asupra potenfialilor turisti, dupa ce grupal tint a fost fnt-o anume masuri descris, reprezinti 0 etapa obligatorie in munca de fundamentare a unui produs turistic. Este necesara investigarea suplimentard, prin orice mijloace (calitativ; observatie etnograficd, analiza povestilor de viati: interviuri de profmzime) a piefei finti potentiale creionate, a Preocuparea de a singulariza segmente de consumator nesatisficute pan’ acum, si de a oferi itinerarii \dependente, particularizate la acest tip de client (vezi si Fywn 49 si 2? dar gi gama Solo Travel 2013 sau Voiajul in Orcaella ~ figuis $3 propuse de cdtre Abercrombie & Kent) riméine o preocupare constant a marilor TO. Cite persoane pot cllitori into oreaella (qt 75 in afura celui care 0 manevreazi, pentru a face circuitul Birmaniei? Prin urmare, si acest tp de produs propus de etre A&K reprezint un voia}particulatzat Figura 39, Politica formals a singulariaavii expticite (vezi si finns 42) - Trebuie create conditii pentru a personaliza intr-o cat mai mare mdsurd experienjele (accentuat particularizate la client), activitatile etc; 67 Realizarea investigdrii de profunzime a profilului de turist se face in scopul determindirii tpului de activitayi/experiente cheie ce urmeaca a fi propuse in cadrul produsului turistic, atfel ‘neat s& se objina efectul urmirit, acela de experienfa de neuitat. ,Realizm c& este nevoie si ne diferentiem prin intermediul propunerii de experienge de neuitet care s8 corespunda pasiunilor clienyilor nostrii. In zilele noastre, turistii sunt din ce in ce mai sofisticafi si prezinta interese variaie”. Experienfele de profunzime reprezinta nucleul central a tot ceea ce oferim consumatorilor nostrii” (New Realities New Directions 2008 Tourism Plan & Partnership Opportunities citat in Arsenault si Davar, 2008). Nu doar c& modelul tripartit al fericirii aminteste de necesitatea trairli unor experiense cu sens si semnificarie mai profinde pentru atingerea unui nivel superior al satisfactiei consumatorului cu experienfa turisticd taité, dar volunturismul exploateaza in principal exact acesta valenga si astfel se explicd piaja noua de clienti pe care a creat-o sau si-a adjudecat-o, datoriti faptului ci exploateazi 0 nevoie nesatisfticuta Inc& (aceea de a realiza lucruri care au sens si senmificaie mai profiundit decdt plicerea proprie sau relaxarea proprie, aspecte care stiteau la baza sejururilor turistice anterioare). Mai mult decdt atét, in cazul volunturismului, turistii deruleazd activitati ou semnificafii gi importanta pentru alfi indivizi, transcendand astfe| interesul propriu, individual si contribuind la atingerea sradiului de meanningful life (treapta superioara a fericirii), Pentru un indiciw al tipului de date de care sunt interesafi administratorii site-ului EQ in Iegaturd cu weg profi de wri wliator de inne parcugeichesionaa online pres Ue ete sey, In adresa:hitp:/auiz.eanada travel’ssen 1. Alegerea elementelor componente ale produsului Pornind de fa studiul tipului de segment pentru care creat, a motivajiei turistice gi a nevoilor de turism ale acestuia nu scipati din vedere analiza inedrciturii activarii nervoase produse de catre profesie gi viata de familie care trebuie contrabalansati cu activititile de vacanté in crearea produsului turistic respectind Teoria Arouselulul Optim (Iso-Ahola, 1987). L._Nu fifi tentaé si amestecati prin natura obiectivelor turistice sugerate, a activtsilor turistice propuse si a resurselor turstice exploatate, mai mult de dowd dpurt de turism in programut ruriste ropus. Calitaes experientel turistice propuse mu este data de multimea de componente si activi turistice din diverse sfere (chiar dacd vise poate pirea ci asigurati diverstatea). Coerenta componenetelor si segmentclor din eadrul unui produs precum si consistenfa de ansamblu a produsuli props creaz§ sentimentul de experienga turistich bine profeccath gl prestat. Etapa actuald a deovoltarit produsslor tuistice pare a fi una a dezvoltiri in profunzime, ealtatve, nu a deaveltiit pe orizont {precum “bifarea” obicctivelor ce a dominat simp de devenitturismul centat pe vizitare, Jn acest sens anatizati comparatv si produsul propus de Gadventures (isis) 25) $i respeetiy cireuital cultural propus de Mareea ‘io.rw Ul). Chiav dao au la baza tipuridiferite de turism, ideea central a Alonutui, tipul de turism si tipul activieiilor eare se agreg’ in jurul wemei centrale este evidenta la unt, sbsenta la cela dincolo de etichetares1 natura obieetivelorincluse intr-un simplu turism de vitae (care se deaveleste in momentul in cate afi analiza consistenja tn experiente propuse a produsului dae afi indepirta denumisile propri de obiective turistice de viitat) Unmarii fn cadrul produsului Local Living:Southern Tuscany cosrenta tntre difeite activitti, care se adreseazi ‘uturor simtusilor, dar fn acelasi timp grupate sub umbrela a doar dou tipuri de sisi, Numnrath cate simtusi implictvizeaz’ experienfele propuse de ete produscle din figura 4}! Faceti aoelast ‘exeriffu pe celsllt produs. Relizai gi "proba de verificare”: pumarati de ete off apare verbul a visita (sat sinonime) conjugst in deserievea produsului Cirewit cultural Grecia «Vion 9), Cum apreciati ccomplexitates experientei promise in eel de-al doilea caz? Realizati acceasi operafiune pentru primul produs (izes 28). Cétor simfuri se adreseaziivizeaza experientele propuse in acest produs? Numata Verbele (Jifrite) de acfiune in cazel produsului propus de Gadventures, Degi acest prods nu este utul centrat pe sporturi extreme sau turism activ (dimpotrivs, pe relaxare, experienge culturale $1 radifionale 68 pprofunde), parcurgand fle si doar prima parte a deseriei (Pzois %, voli constata e& apar 21 de verbe de factiune difetite, care implica arde toate simurile, cat si planul cognitiv si emotional, tn afara celui Peiotogic. in cave dice situa, drept urmare a acestor diferente, va dispune turistal de o experienta gi o stimulare compiexa? In urma consumatiieZrui produs dintre cele dows analizate, eredeti cf vor fi turisti vai satisfac? 2 Dac vi decideti st creati produse centrate pe mai mult de un tip de turism alegeti-va st Propunefi forme complementare de turism — care oferd/asigurd sentimentul de cocrenji: turism ‘experiential combinat cv aaroturism; turism experiential cu turism ereatiy; turism activ eu turism eulurals cccoturisin cu turism experiential; turism cultural cu turism experiential turism eultual ex wrismal creat: {urfsmul experiengial cu voluntarismut ete { Se acordé importanta egald elementelor componente in algoritmul selectiei 4 (pozitionarea destinatiilorfocatilor/obiectivelor; experientelor; activitafilor) in afara acestui, in realitate, ined un principiu de respectat — cel al importantei distriby in mod egal ~ in acest seoven{i de proiectare a produsului primeazi mai ales principiile 1.3, Trebuie oferite programe ,experiente pe care le miiesti o datd th vieya"(once in a (yfetime) (experienjeactivitinedite, unie, raeori experimentabile in alts paste) in locuri pe care am fncetat si le eta Sn se para speciale}; 14. Creati .extra-ordinarul” cu jmentarul focal (pentr un exemplu unde, cu foarte putin efort creat, acest principiu ar fi imbunisit vital circuits] intern centrat pe Transalpina, propus de Agenfia Mareec in catalogul de circuite culturale (fapt ce ereeazs automat asteptar celor care il ridicd din stand si rasfoese) veos si ig tile gi respect 70211}, 15. Creafi programe care si permita valorficarca clementului antentic si si imbogiteased spiritual pe cel care le SBIR 2" experieriaza; Respectind aceste prineipii an calegerea lacurilor — a cadrelor de destinatie in cate se vor deplasa turisi, trebuie sh primeze ideea de a scoate tn prim plan aad zonei” (vezi gi gu ‘sin cal cAutcii chihlimbarului in ‘Gdansk ~ orasul chihlimbarului): inedit ca si cadru, inedit ca si peisay, inedit ca $i experient de viayd (sé rispund’ pe cit posibilsintagmelor: the bucket list time”). Figura 40, Circuit eultural propus de Marees in catalogul de cirewte eulturale si reveion 2018 Se aleg cu griié mai inti destinatiaile, apo locurite tnd cont de anuuile zonei(vispunsul ta fntrebarea Ce amme face ermoseuta $8 aceastd zonitfprin ve se diferenjiazi?), 6 ‘impreuna aledtuind cadrele de experien(a. Uncori simpla prezenfalajungerea la obiectiv reprezinté 0 ‘experiena in sine (Fig, 1S~i6) -locuni $i peisaje ea , sti de spirit” in cazul locurilor memorabile, a pe'sajelor de conservat si care te transpun deja intro anumita stare de spirit Figura 41. Cireute interne propas de Marea in catalog de circuits culturae si roveion 2013 Trebuie acordata aceeasi important si nu trebuie neglijat niciun clement in alegerca cadrelor in care se vor derula activitigile turistice. Simpla prezengi in unele situfii, in ambicntul respectiv poate reprezenta 0 experienfi in. sine (veat gi figura 42), Alegerea activititilor de derulat se poate derula pornind de la activititile ce constituiaw “sc agricultura de subzistenta specifica zonei, mestesuguri si ‘tadigii, cultura’ populart locali, @ —Feprezenténd tot atiteasurse tematice pentru turismud creativ (centrat pe aceste surse/resurse de bazd locale) (Principiul implicarea twistilor in activitagi i programe artistice sau sportive coordonateldirijate (sam aldituri de) personalitati si talente locale ete) Be vo) Unele experienge sau activitati vaaute de cdtre locuitori drept ceva extrem de comun si cu care s-au obignuit demult, reprezinta penteu turisti nu doar “a must” find vorba, spre exemplu, de Gdansk ca si destinatie turistics si emblematicul sau chihlimbar (1iz0ra 1), dar reprezintd in acest exemplu, 0 activitate gratuit ~ eu acces liber pe plaja deci nu exist’ costuri pentru o astfel de experienté. Un fapt ce pentru localaiei a devenit ceva comun, obignuit, pentru turistul neobignuit cu ragind fosilizati ajunsi in mediul marin 5i pe care o poti colecta singur din mediul natural reprezinta o experientii de neratat. Mai mult decdt ata, pe Hingi cdutarea in sine a chihlimbarului intre reziduurile marine, turistul poate pleca cas cut propriul lui chihlimbar pe post de suvenir (a si tit experienta de a-si gasi propriul chihlimbar in orasul chihlimbarului, dar in plus —¢ suveniral ideal pentru c& nu la cumpérat dintr-un magazin impersonal - de unde gi acasé il putea cumpira — ci a ficut © imersiune in cultura locala. Astfel s-ar respecta principiile: 70 13, Trebwie oftrte programe .esperienle pe care le endiett o dat in experience ~ expevienfe/acivite ined Incetat si le apreciem (sem an tneetal rata” (once in a lyfetime rimentabile n alt parte) th foeur pe care am sini se para speciale), 14, Creat, extea-ordinarul” cu inventarl local os sUinga) Turigti pe plaj care scotacese (sus) in efutarea unor bbucifi de chiblimbar marin jos dreapta) 18. Creapi actvlaft care sd se advesere nuror slmpurtor (vedi $i figsra 6%; Figura 43. Produs particularizat peapus de citre Abercrombie & Kent pentru 2014 re 1.9, Invert’ nol forme de programe; the Orcaellain 2014. Fig, 45. Delta. Mai mult decit un cadre pentru experienta ~o stare de sptit (, Trebuie oferite programe nexperiente pe care le trdiesti o data: in viagii Dupi ce af inventariat ativitiiletraditionale, sporturile $i asivitaile ereaive sau competitive in care criti pot fi implica, in faza selectdsil ideilor, discatahi punctele frte gi punctele slabe ale fiecatei initiative tn parc, Exemple de mestesuguri san activitit de subzistenyi pe care le puteti pune aolata cu alte activité ereative in aleStuiea produsuluituristie centrat pe specificu! locals turism experiential Mestesugert ‘Activ Demens | Activittt Demonsteatit ‘Activitat turism creativ) | traditionate de | tragit artistiee Jimplicarea turigtilor | condifionate subzistenys | (restesu in bucktiria de cadru si uri) locati“turisin specific ccutinarioenoturism Tmpletior Deja beter | Obtmeres” | Dansuiuadipente | Objimeres unui tip de | Pesca (obiecte camice, | textile natrale (in, | sushi inc, jie, ual uncle, decorative), din ruicle (cour, lush de prin inept) teeditanat n pste) Tespetta paltrilor, al Pregorilor din piauside porumb ‘Opjinerea Tuer de | Auriie | Cintese uadiponale matase din encont ‘inetrumente (aono4i) teaditionale ‘Objnerea aru —p de somservaiulcen Piswie Tar ‘Tesut, —crogetat, | Corigiolpevclay | Onfewant | Tnbricarcalaranjarea | Ongnetea unui condiment] Vasil eno realizare obiecte € porta rditional, ambarcajne inl teadional Pictat—pival, | Preparsl color Teas deamaton | Objnereabar Plimbarea ea Panerea in scent a trenul le sradijonal sendiinale oli ‘Cartalscoaler Dans (Tameaco, | Objnerea aval Piiaharea ar sambs, tango, rbed sania asa de otbacte) | invest Prows,—salpie | Grama Timpodobicea nat | Onyerea cocalter Phmbarea or fomamental sa de | ehihlimbarata brad demu | ana bite I Sculpt wielie, | Clini oo Tardecami vase, instramente populare dt lea Pataca Te calesul vi Timpletit podoube Objneiea anal ala Pregatvea anor” Tescar tradtonsle Caled Wagar Gobles, Masrane | Commarea wash Culesul gu | Weel pe pitogs ciupereloe migar Realieaea (Constmes one indir dx gigs _| ire ictal ouillor una Ta Tretia nivoadele, tmneltelor de peseuit ‘Acoperizea cu stats times eas in dl Pictrul evanioi [origami 46, Pareul natural Portile de Fier si Cazanele Dun pentra turisimal de interes si Cadral natural, pisajuls traseele eclogice fi (formatiunlstatigraice i fauna poset) B Figura 47. Produs centrat pe chufarea propriilor eiuperci propus de citre Abererombie & Kent in Toscana ({.9. Inventa noi forme de programe; 1.3. Trebuie oferte programe , experiente pe care fe rates 0 dat in viax”~ experienje/actvitaf inedite, unice (rareori experimentabile in alt parte) in locust pe care am incett si le apreciem; 14 Pentru exemple de bune practici in crearea unui produs agroturistic combinat cu turismul experiential (culinar, oenoturism etc.) vezi si Local living. Southern Tuscany creat de Gaglventures si creares circuitelor tematice culturale ~ 28 gi Majoritatca activititilor centrate pe obfinerea unui produs artizanal sau a unui obiect cu valente estetice prin activitatea efectiva a turistilor poate fi transformat, si ar fi de dorit sii fie tronsformat, intr-o seeventi de turism creativ. Argumentul este constituit de faptul c& experienta de a realiza ceva — ceva care réméne, care va fi si dus ou sine din vacanfii, va surclasa imtotdeauna efectul sau amintvile lasate de fapmul de a vvita doar cova 31 chiar si pe cel de a asista doar la 0 demonstratie (fara a participa sau incerca el insusi)”). La acestea se adaugi, in cazul turismului creativ, faptul c& dincolo de a face o mai profund’ imersiune tn cultura traditionala (prin comparatie cu doar a vizita sau a asista la o demonstratie), nivelul de intelegere al culturii locale va fi automat mai ridicat. in plus, 0 serie de turisti nu dispun de timpul sau materialele necesare deruldrit acestor activitati creative la domiciliu dar li se pare o idee extraordinarii si fact aceste Iucruri impreun& cu copii in vacanté (petrec timp cu copii gi construiese amintiri in acelasi timp). © valenja psihologicd aparte a turismului creativ pentru turisti 0 subliniaza Greg Richards (1996 citat in Arsenault si Davart, 2008): aceea de a inva o abilitate nou. Cu e&t este mai inedit acel element creat, cu atit este mai complex sentimentul, iar senzatia de deconectare, odihni, refacerea puterii de munc& si regisire/contact cu propriul eu este mult mai rapid obtinut, Jn cazul copiilor sentimentul este mult mai exacerbat, mai ales in condifiile in care dezvoltarea unei abilitafi este principala lor preocupare (si motiv de af mandrii de asta faa anturajului®®). ig. 47, Turism ereativ in Toseana (Cortona) Turismul creatiy ~ tusismul care presupune panciparea activa 2 turisilor in_procesul Creativ, inehizind clteva dintre formele mai active ale turismului de interes special precum gatiul, pictatul, fotografia, ‘vacanjele pentru mesteyuguri gi arté populars, vizanduci in special pe eci care nu au timpul necesar si deruleze astel de activititi Tn viaja de 24 ow 7, "Pe léngh faptul c& implied si simi acti, coordonarea motrice, simjul artistic san ereativitatee, conferd uneori chiar sentimental unei abilttinoi achizitonate * Puteti invaja foarte mult despre ce anume trebule si addugati unui produs turstic pent familii sau cere implick prezenfa copiilor ascaltind povestile despre vacanié ale copillor ~ sunt acele povesti care confers gi parinior sentiment une achiziit de produs turistic care a meritat efortu, din momentul in care dineolo de relaxare a avut gi valenfe educative, 2 permis derularea unor actvitiq! altri de copii ce au condus la erearea unor memorii comune, acele memoril de eopilirie care vor fi merew folosite ea reper, 5 sot ensifiednd acest gen de preocuptri pe parcursul vacanjelor (Richards, 2001 in Si dde-turism a dus Ja aparitia @ ceca ce autoral denuameste deep 32). 1003). Accast form ‘Richards. 2001 in Sinith, 2003, To acest subsaza treba acordat sten(e urmari indeaproape si respeotarii mai ales a prinipilor 1.8, Creatiactvitai care 8 se adreseze tuturorsimqurlon, 1.9. Invesati noi forme de programe: 1-10. Facilitaiinteraeiunea eu comuniajle locale, folosiiactivitayile de voluntarat(wotunturism)” pe parcursul sejurulu LAT. Thisoducet ‘ona locale, loealnict 18 00 Is dorese aril de fap Dupa ce afi inventariat activititile locale specifice rezultate din sursefe amintite care pot ff transformate in demonstratii, activitati cu turigti, etc. gi a experientelor pe care le puteti crea ‘pentrs acestia, ierarhizayi-le — discutati-le potentialul de @ contribui la constituirea unor momente de neuitat sau a unor amintiri de neuitat, fa formarea sentimentului de satisfactie eu produsul turistic experientiat, Discutati-le potentialul de fezabilitate, dificultaile etc. ~ analizati pragmatic ce gane'de transpunere in realitate au, sau ce cheltuieli si eforturi presupun fiecare dintre wcestea, in vederea unei optime selectii a ideilor cu potentialul cel mai ridicat (in etapa de selectie a ideilor pragmatice). Fig. 48. Demonstraie de olirit intr-un atelier din Corund inecheiati cu inv Insisi ceva di lat (,Creaj aetiviti care si se adveseze tururorsinyurilor Jalosind iwventarul focal”) tain den modela turigtit Creat extraordinarial Adauga componenta psilologici de implinire persoanald prin a ealiza ceva plin de sens si semnificalie pentru ‘uamenit in nevoie, dea face © activtate a cirei semnieayictranscende interesul personal (meariill 1), 76 Pe Sichevita) Aminti-vii de exemplul oferit anterior de eatre Comisia Canadiand de Turism 2a promovarca provincilor canadicne si destinali experientile, 4, Alegeti tema centrala a produsului (daci este vorba despre un produs sau itinerariu tematic cultural gisi-(i-i un nume/denumire potrivita (folositi acelasi demers utilizat in modul in care ati obtinut si idea). Tema poate fi una formala (Hx 29-50), dac& in peisajul regional sau national oricum reprezinté 0 noutate, sau, cel mai indicat este ca prin alegerea temei si se asigure diferentierea produsului (crearea unei modificiti radicale in maniera de pozitionare a produsului (Arsenault si Davar, 2008), Revenind la programele turistice tematice culturale ~ ca maniesd de punere in valoare a culturié locale (vezi si_modulul anterior) si produse usor de realizat in Romania, si analizam un astfel de citeuit tematic: “Casteful din Carpagi”. Fig. 49-50, Traseut tematic educativ al morilor de api Drintre pufinele TeX Tm functiune (ueintrerupt de la constructia lor) tm prezent (Fig, $0 ~ jos - moara din ‘Tema: “Castelul din Carpayi” - motivatia: larga difwzie a romanului cunoscutului autor fancez; Target: inbound, FITs Program-ch it propus de TO: un program-circuit prin intermediul c&ruia si fie conectate traseele gi obiectivele turistice dintr-o zona ce ar putea ” Figura 51. Itineraria tematic urban (Quebec) usor realizabil intr-un spat (Orive oras, dact nu chiar orice castel, prezinteéteva povesti de vigil eu final tragic ale eelor care locuit fiecare orag care dateazi cel putin din perioada medievalé prezinti un loc de exeeutt ~ i eiteva — uncori snenumisate chiar ~ asic! de exceusi). Un tar al acestor puncte din oras, cu povestea aferent, poate consttul nucieul unui potential Circuit af fantometor. sau al unuia valorficind ala tem din aceeagi gama. Extinzind arealul spatial de dezvoltare a produsulut ~ Translvania reprezinta un spajin abundent in astfl de resurse de povestifoleorice, nde nici macar manicra de tratement a Uranilor suprarexploztai, rizyrati, schingiuii si exeeutali in maniere Intens prezentate In materiale Discovery Channel, sau legitmra acestal spat ct Figura de mit a Elisabethei Bathory rueste pe deplin valoritiema) fi considerata locul de desffigurare a faptelor narate de romani 1247 Terra Hatzoc); F (contrat pe Tara Hafegului— Propunere itinerariu (Draica, 2003): Sibiu (plecare/sosire) ~ Sebes ~ Deva ~ Hajeg ~ Caransebeg ~ Oryova- D-T Severin - Tg. Jiu - Rm, Vélcea-Sibiu. Total: 650Km Ce observa? Indeptati denumirile/substantvele propit. Ce rimfne? Raportat Ia tem, ce consistent prezintd produsul? Cum lati f putt consis mai consistent? in acess deserieze de traseu au fost Selectte cele mai elocventeobiecive penta tema ~ dach vi raporta a textul original vel) cbserva prezenta(aprope a) tutor obiectiveor vizitabile de pe traseu — indiferent de natura lor. Ce impact are o atfel de Incireatur asupra temei centrale a produsulu? Care este sentimental final crew tris? Comparatj acest produs cu exploztareaideti de misterios-ragic in cireitul urban a fantomelor propus pentru Quebec. ‘Vis £12, O dovadi a consistent! si prescupirit pent documentarea tau si respecte Mlovulul central tematic al produsulai este si larga mediatizare (vezi $i patta fromala a flyerlui din figura): Discovery Channel, Creepy Canada (CTY Travel), BBC Kids ete. Care diseeazesiza prezint§o ten mult mai coasisten 3 mai urdgitoare de explostat? Care vi separ, in schimb, cel mai reuit? Cam vi explical acest fap? Ce arte modiicavedBugat? Kineraviile tematice: 0 noud abordare in dezvoltarea de produs (uristic (Tabata, 2007:153-154): tinerarile tematice sunt produse eoncepute si promovate in scopul: conser Interpretir!resurselor naturals culturale unice int-o anumth are + Coordonati efortuilor organizatilor nongrotit, public si private; Marchetirii unor produse noi clire publiculjint Cresferea continu a intetesului pentru tuismul cultural gi fy mijlocul nsturi, funizea2’ oportunitgi pent integrarea interpretrii cu tuismul si marketingul, planningul intrpretativ putdnd contribui la dezvottarea ‘anor trasee tematic gia dezvoltiril economics @ anumitar spati, Dezvoltares de itinerarit poate deveni 0 unealtl important in organizares informatiei despre punetole de atracte turistied ale unei arit si prezentarea acestei informatii vizitatorilor Into manieri atractivi. Inv turism, faceasti operatic poate fl numiti “dezvoltare de produs turisti”. fh profésia noasira, patem muimi asta “inteepretare", probabil la sear regionala, ea find opus nivelului obiectiveluiturstic local (stu). Planning interpretati este perfect potrvit pent dezvoltarea de itinerari turstce,Interpretarea poate contribui fa dezvoltarea de itinerari in edteva modusirelevante: 1. centreaza atenjia asupra “intrepii” ari de destinaje turiste—indifarent de cum este acesta definitd, mai degrabit decdt pe obiective sau atractit turistice individuale; 2, Dezvoltt tome care devin atractive potentialilor vzitator; 3. Furnizeazt o functie de “deschizator de drumurl pentru Viitatoris 4. Creste puterea de retinere a turitilor a unei destinatit prow cexperiente de neuita; 5. Susfine dezvoltares alt industri locale afaceri ici uducle interesul si furmizdnducle 8 Rane [ER [ieiadenumires ‘Routes tourisvigaes of Hindrairesculturls, entre migmoire et dbvloppenent Caloexiam, 14-15 Jane 2032, Quebec UK, ‘Mike Robinson The persistence of Remembering the Unknown. touring war and the si Tal ‘Chiara Serenelli “Lauretana Pilgrimage route ‘Canaieié [Manuela Aquilina Claive | Anciennes routes economies faviales, din Maheo Bretagne ‘Anatolie | Segolene Debare ‘Des plates chameliores a la Rowe de fa Sofe Orentale Bariloche _| Skvarka al Civowlio des Tos quaira repagios {Argenitina) Olivier Saissh Ta Route de Ta Soke Turisia | Maxime Weiger Les iineraives des Berberes Nepal ‘Sharon Hepburn (On Soles and Stamachs: Tourists, Terrorist and others walling Nepal's ‘rails charing the Maoist insurgency (1996-2066) Lebanon [Toye Azzam. Tie Appia Wi Europe | Tim Cole Rerraving the "Death mearchas” in Conlemporary Europe Vinosat Wal Kit Hla ‘Macau Roads (omen Jie) Wands Geeorge and | Tae Great War one Hundred Years Later Myrian Gensen Cataluna | Mireia Mumnoy Muntal | 207 Rowtas iterarias on Catalina Marta Friel Alesia Mariott ‘European Cemeteries Rowes Figura $2. Produs evenimenfial tematic propus de Ahererombie & Kent pPuneti-va, ca 0 ntrebare de contol, intrebarea: Cae verbe de acjiune confine deserlerea produsului canceput L Fiecare verb nou de actiune dintr-un produs turstic aduee cu sine promisiunea nei noi experienie, Agadar ae cre mine? in exemplul din fears 2% doar in prima paste a desert ( ol prin-sreen) sunt 21 de verbe care desctiu potentialele experiente gi senza pe care acestia le pot experienta (verbe precumt: @ mata rejeresradiionate, a explora, a usta. a marca, @ git, a degusta vinuri, a face plimbar a menge en bicteleta, fi ‘murdri mdinile, a scrutapiata in edutarea unor ingrediente chee dellcloase, a merge cu autobusul local, a explora 80 tuneie dinire cele mal frumoase pelseje din lume, a injloge gi experimenta cuenta slew food, a vita no! maniere de acultiva organic, a asculta cantar gregartene etc.) ltd metodS de control penina a verifica consistenfa in experlente dar gh consistenta tematiea — daca este vorba de un circuit tematic ~ sau individvalizarea produsului respectiv: edt de robust, consistent gi coerent consirul, di perspectia resurselor exploctate sau @ nevotlorsatisficut, este produsul creat? ~ consti inn acoperi substantivele proprii desemnnd principalele objective si puncte de pe taseu 41 de ‘incerea si desprindet, in acest Forms, din descrirea rémas ¥fipul de turism pe care este cenrat gale cirui prneipi le respect gin buza efrora a fost proisctt ¥ Gi, cel mai important! daca este vorba de un produs tematic) Care este ema in jurul erela a fast creat produsul? grupul int caria se adveseazi produsul proieetat; ‘Aceste elemente, dar mai cu seamé ultimele dou8, ar tebui sé fie transparente independent de obiectivele ‘uristice cu denumiri proprit consacrate sau elementele de potential natural valoriieate pe care le contine descrierea unui sejur de newitat” sau a unei “experiente de neuitat, Daca deserierea produsidul mu ccontine activitii,experiente create sau promisianen unei experfenfe de neuitat sau unice (prin confinuturi hu prin sintagma leatuit din cele tei euvine in sine) - ata decat simpla vizitae a unor abiective, cazare, masa, transport, ghida},asistent tursted, este un procs “mor, incl de la crearea sa (prin compara ct ‘unul iu, vibrant, ct adevarat nov), Uncori unicitatca experiente’ au trebuie si meargi mai departe de romislunea unel experieme pe care alftterigti 0 ratearad ( este tocmal exemplul GAdventures in cal ‘eredril Lecal living: Suthern Tuscany prin: experience life the loeal way and you will experience that mast ‘owst miss) ~ una de eare ati indvizi nu beneticiaz’ datorté nivelului supeeticial Ia care abordeazd actul turistc in atl de destnati complexe, prin excelent pretabile penitu tris experiential ‘Siw tn cele din urma: atentie la descrierea de catalog a produsului - piel realiza un prods foaite bun Pe care, in eatalog sau electrons, sil desert foarte prost (este adevratc& si reciproca e plauzibila, dar pentru aceasta vel fi drastic sanetionai de cate client, pent prima eroare ins sunteisinguri care se pot auto-sesiza). Luafiaminte la maniera in care sunt desctise produsele luate ca exemplu frecvent in anteriorul modal gi cel curent, Aceste intrebiri de control sunt valabile si pentru proicctarea peodusului si pentra descrierea acestula— pentru ei descrierea este cea care vinde pradusul Economia de spagia intr catalog poate conduce Ie. economia de clenfi. Descrierencligisticd i uniform in ot catalogul, folosind acelasi sablon copy-paste in eare se inlocuiese doar denumitile hotcluilor, statiunilor, servicilor i neineluse (acolo unde se modifick ete ceva), numérul de stele gi valosrea in km a distant pins la pla} produce ecovomie de efbrt cognitiv, ereati, de hirtie dar gi de... eid de afaeri pe produ, Figura $3. Cienite propuse de Butterfield & Robinson Selectarea ideitor. Dincolo de filtrarea tuturor ideilor generate prin prisma pragmatismului si a analizs silor tehnice de realizare, in cadrul unui workshop cu specialist in turism, mesteri locali, 81 muzeografi, oameni_ de cultura, ateliere mestesugaresti, mesteri popular ete. prezenta unor analist in turism este binevenité gi pentru a evalua resursele umane disponibile si formabile in diferite specializii ‘turistice nu doar pentru selectarea ctivitajilor care se poate realiza, De cee importanti evaluarea (ghidajuluiinterpretativ) fn pr scullurdenaturi”? (Mitchell, 2005, p.83) Ghicurte de turism $i catalongele trimbifeazA uitimele aga numite ,loceri nedescoperite”tned, dar, ea mute alte destnaji tnaintea acestora, la réndut lor devin descoperite gi mondene, Cum pot sf evit suprainedreares ‘medina gi transformatea unei destinail in destinaye mondena? Putem realiza asta prin intermnedivl unui program de ghidajinterpretaiy corespunzator organiza, atfl spus, punénd capi practicilorghizilor local ce ‘gi asuma rolul ghizilor de interpretare cultureld, care sunt mat degrabs interesaji ia a vinde deplasiri eu mijlogcele de transport sau opririle la anuamite magazine de suveniruri, Putei de asemenes organiza fntlniei de lor sat tainingusri ew specialist (cercettori, naturalist, specialist din industria stil) femilianigagi cu ccoturismul si nevoile acestui tip de clienfi AMati-le plrerea tnainte dea va investi banit gi smpul in dezvoltarea unei seri de erate eco-turistice, astfel inc sh na aflai prea trziu in momental deruléii acestor circuit, c& aceste cirouite att de bine planfleate pe hire, mu pot f proiectale, sleduite sub forma unor Pachete, sit distribuitedatoritéabsentei uni personal califeat, sau infrastruc Sugestia lui Mitchel (2005) de organizare a unor mese rotunde et specialist (In afara unor workshopuri cu stakeholderii), mai ales in cazul credrii unor produse turists intermediul carora s&promovim 0 destinatie din Romania, par etape ,.must do” inainte de evaluarea fezabilititi si rentabiliay produse turistice, mu doar tn cazul in care ne decidem s& organizaim tururi cltre destinatii exotice sau indepirtate. Intrebarile care se impun, sun Poate ca potentialul ne permite sa reatizim un anumit tip de sport de agrement, dar aver personalul —specializat in susfinerea $i, antrenamentul pe acest gen de activitditi in destinatia respectiva? Exist potential uman pe care si il instruim in acest sens? Dact nu it detinem in destinatie, edt de costisitoare este subcontractarea din altit parte? Se justified acest strategie? Figura 54. Potenjiale tasee tn Grupa Paring evaluate tn © scopul alegerit celui mai potrivit circuit tematic cultural centrat pe activtitile de pastorit. (Dremu! transhumangel sa al pudstoriutul) (adapta dupa Maléescv, 2009 p.99- in Maliescu, 2013, p. 277, Shepherdiing ranshumant trails and 82 race rote inthe 18°— 19% contr’ Northrm Olena: datasources: [-4]. (6), (21-24) Raspunsul la aceste intrebiri, dar gi [a multe altele mult mai importante, mai ales atunci find produsele turistice se dezvolta, amenajeaz si exploateaz’ in colaborare eu autorititile locale si regionale si autoritatile de turism, se poate obfine folosind o gril de evaluare. In continuare gasiti un astfel de exemplu de gril construita in scopul evalulirii trascelor potentiale {n masivul Pardng si regiunile pastorale adiacente: Marginime gi Oltenia de Nord — figura 5 ~in vederea identifictrii celei mai potrivite rule turistice tematice culturale pentru pastorit. O astfel de gril poate permite im acelasi timp, alegerea traseului cu cel mai ridicat si cel mai reprezentativ potential turistic cultural pentru tema centralé a produsului (Criteriul A si suberiteriile acestuia) dar si pretabilitatea (si succesul prognozat) pentra implementarea activitigilor turistice (Criteriul D). Restul criteriilor evalueazé acele aspeete care aduc un plus produsului turistic, dar nu ar trebui s& influenfeze major sau s& produca rasturnari de situatie datorita punctajului acumulat pe aceste criterii in decizia finali in favoarea unui anumit traseu. Punctajele au fost de asemenea calibrate de asemenea manieri inedt punctajele pe criteriul specifivitate si fezabilitate si fie cele care, in acest ordine, sé influenjeze major decizia finali de trasare a unui traseu tematic cultural ‘The assessment guid of cultural rpresetativenss,ealtualeritegepreservatlon level and ie suitability for touism tivity ofa candidate itinerary for cultural yhematie (craft) ost (MESES, 2048, p28). ‘stent alongthe part frteunder lnteclny- 5 ] Seaport sclasonsephordng : Testis eeinon or boston 0, Te vat of yes of sheshering Toei arning ahaha rated {i pp.16-17 (20foreachtyge | Seartaryshophording praent ng the segment uncer evluton) Teale srapherng A Tinea vans F presentative: Transhurantshesherdng | nese for Resse wanthama crafi/subsistene | See ‘asthe vue endvaretyofyasat | HED WHE shee en war Bed sea ot Seep coe Dr ‘tha resence ofthe Het element, 0.25 foreach ofthe nest nas unt a sheohering- relate contucine atimur of 10, ‘Ri Tha ber of peso alse or | ahi er ban tar, clans, clan ATGen Ov Re rapanrgtnecheeseacoptestrom (24, | wooden spocn fo iting shave forming, wo sek witct branches 201] {Upterosehcbeettme present) | forming big koves TE Types procucte maratecured the | Chests Oa Chane Svared eGR ry OW Cheese Baer Te sepa adapted rom 15, p. 183185), | Cheese Mesa cheese Sot chance, Cam Mlk, Whey, Why mies up (lo foreses scducttpe found) wrth sot chaase ‘6. The valet of ati speste te at maasurng, Shap diving wo sheep lathe, Sheen measuring Mile 83 Shepherdne adepec Yom [le pacs}) [produces marufseurngrip loreach preven) [A Mariberofmontas ents Jppul events) ip or ea Teas reser lang nee) BL Lei at canplontyinthe atl ane ‘Numba ofsoiaand ethnagratia erope tat ware in cont along he commacialoachan ae eet tral 2p foe grea} ‘BE Fo = OW was and Sub wasp or io TOMOTE WaaE ANG TD HRS OTT Tae Sa aw STE, OE TT NOSIS, OT reaceawe | wanyoa reveiw tn Dove enw Tcthene ude es asada, Dra tee o> meet (coms hae thelr ane om 299 reno se) ‘saps ies Tao Peet Fold, faci shatter | 1 paint forthe fist apparition of the lnndscape present seme pet Tce il stn i Va es at Poa ls tgs wh ate relevance Fraignong | 3885 tne adapted fom (8D for ech tme preset) RED RTS, os.ote ee setae Hearse TA TORT cara eres RST FT NOT HFT TEST GOTO TNT Tg TE Tan POT rinmretsorsctolngton | ete seme rin an coy sea ay stton cs depp non Pesan oncab aon deaths 9, ena ot hts ntae sens nn dane fenton ep) Contin oo id Geomorhologic (1 site ~ 1 p) Hydragraphical {1 obj.— 2p), Natural hakitat preservation (1 site/park/reservation — tp) Uae aon poten Ta are SY ae FO EST TS Sn Fr RS OTT ager! ees et 9} ele esc Salo) See ate a) tourism | S24sonedatentatites ots!) met pee capi obese bt pean ‘DG, Hurman Capital: Residential population {20-30 years age minkmurm of 10M] (sp), Population over TO years eld [a stay | nia f 259 Ponston been 30 an Soy (nine eh ca eee one TRS aR OPE TROTT D, Analiza comercial incearca sa evalueze sansele de comercializare (profitul, costurile estimabile, simularea/prognozarea vanzatii prin studii de piafa si prima testare si revanzarc), O parte din analiza se centreazé pe analiza segmentului (definirea i delimitarea, segmentarea, identificarea avantajelor si alegerea segmentelor celor mai profitabile, verificarea raspunsului difert la strategii diferite) si a profitablitii segmentului 84 Identificarea segementelor de piaya (gasirea unui compromis intre un produs pentru toti gi un produs pentru fiecare individ, pune in evideng& necesitatea identificarii unor segmente viabile, insemnand™: ~ mésurabil (poti estima cu o marjé rezonabilé numarul de potenfiali turisti); - accesibil prin tehnici promotionale specifice si canale promotionale specifice; = substantial = usor de aparat — dack concurenta ar utiliza matketingul de masi si nu poatl agifa segmental respectiv datorita caracteristicilor suficient de diferite pentru a justifica activititile de maketing special aplicate si chettuielile aferente; - durabil — in conditiile in care piata se dezvolta, segmentul sa igi pastreze unicitatea. Aminttiova alegererea metodel de segmentre: + metoda eriterindui predeterminat (forward segmentation) ~ wiizaté mai ales in turism; + meoda foctorulut reculta (backward segmentation) ~ meted statstich (mult mai sigur), Selectarea piefelor obiectiv (se realizeazi dupa identificarea si caracterizarea segementelor si calculul profitabilitapit abordéirit fiecarai segment”: a) potentialul de venit —venitul curent si potenfialul de venit pe care il poate furniza; ) —_competifia ~ cat de putemicd ¢ in cadrul segmentului si care sunt avantajele fai de competitor ©) costul ~ nivetul investitiei necesare pentru dezvoltarea serviciilor, costul comunicarii cu segmental vizat; 4) deservirea — capacitatea financiara si managerial de a deservi in mod adecvat acele segmente de piafas Segmentele alese vor deveni pietele obiectiv ale organizatorului O serie de caracteristici vor influenta durata adoptarii produsului turistic creat (Gherasim gi Gherasim, 1999): - Avantajele relative (noutatea, inovarea, preul, confortul ete.) - Compatibilitatea produsului cu asteptarile prezente si viitoare ale turistilor, Complexitatea (componente-dificil de adoptat): - Divizibilitatea (servicii suplimentare, excursii optionale) ~ riscuri minime; = Comumicabilitatea — mai ales in ceea ce priveste noutatea; 85 E, Dezvoltarea produsului se face planificat, pe etape. 6, Punerea la punct a detaliilor: tema, resursa, analiza de pref pentru tururi de 1 zis 2 zile ete, Intrucat veti gisi intotdeauna agenti care au avut inifiative similare gi s-au dovedit de succes, apelati la exemplele de bune practici. in primul rand trebuie alese activitigile astfel incdt si produc’ efectul dorit, sf creeze memorii de neuitat, si implice toate simfurile tocmai pentru a se imprima senzatiile la nivelul unor structuri corticale cit mai complexe. Ulterior trebuie dozate, att sub aspectul arouselului nervos (tevezi Teoria Optimului Arouse! (Iso-Ahola, 1987) eat si cca timp si efort energetic consumat (timp activ raportat fa timp de relaxare; distange raportate Ja pauze ~ vezi si pagina 90 etc.). Horizon & Co reprezinti unul dintre cei mai vechi si mai activi TO care organizeaza tururi experientiale (chiat dacd nu au fost comercializate sub accasti etichetd de la inceput). Metodologia Horizon & Co (citati in Arsenault si Davar, 2008): ~infclegem cum trebuie sé proiectim o experienta astfel ineat si dureze dineolo de consumul siu proprit-zis, in timp ce durabilitatea experienjei consti toemai in consum, formandu-se un element stocat in memoria de hing durata, sau refinerea prin intermediul invaarii, in ambele ccazuri memoria este cea cate extinde experienta peste timp. Figura 55. Componenta Educatie: obfinerea in manieri traditional a mangalului (In apropiere de Cavnic, Maramures) A pune la punct experiente cu ecou peste timp nu consid doar in divertisment, ci mai degrabei in a antrena tofi participant intr-um program ce giiseste ,the sweet spot” de-a lungul a trei arii de experienjé diferite: I). Divertismentul; 2) Educatia: 3) Activitatewia fi activ; 86 4) Mediu: 5) Senzariile”. Cel putin trei dintre domeniile subliniate de cei de la Horizon & Co (divertismentul, edueatia, se wzafiile rezultate din a fi activ) reprezinta arii obligatorii de alegere a elementelor de program turistic (au, cel mai frecvent, inbound)? Interesei-vl din inp unde se va arde mangal Procesul dureaza cel puyia dows saptamani, deci sansele cain perioada respectiva, undeva in Maramures, acesta practic’ 58 fie activa iin desulare sunt apreciabile. Coneepet flexibil produsul, de aga maniera ined traseul s& react i prin eel punet (dar fn sezoanele ulterioare acesta si poald fi modificat), Documentati-vd asupra procedull de objinere {putetiapela Ta un persona) local ~ un endru didactic icsi Ia pens, un preot ~ sunt ganse foarte mari ca o figura aulenticd locala sk explice cu pasiune acest practic raditional, mai pasiona gi mei dacumentat decato putefi face voi (Principiul 1.11, dutroduceri personaje locale, localnici, ceea ce isi doresc turisti de fapt). Alegeli pentra cazarea tustlor a pensiune cu viltoare sau alte instalati rinesti in funcfme (Fpa%s 55 exist multiple astel de oferte in Maramures). [n acest fel, pe lingi explicaile proprietaruli,turigti au timp 88 exploreze pe cont propriu si sii urmareasca cum vin siteii platese sau fac rocuri cu proprietarit valor, spalA gif ask la twseat obiectele textile gree, recuperindule peste e&teva zile fini sau scat (si acesta este cel nial probabil o practicllocalé de secole). Daca mai au norocul cain apropiare si se asambleze o biserica de lem, tirigti se vor considera ultrasatisficuti ex contact avut eu cultura local si mestesugurile de preluerave a lemnulul (sr 3 % Exempla practic: Pregitiji un sejur in Maramures pentru un anumit segment de turigti culturel-interesat Figura $6, Valtoaren pensianti La Valloare din Vadu Trek 87 Figura $8. In apropierea pensiuaii La Vattoare (Vaiu Ize!) un mester popular monta si calibra (julie 2012) 0 bisericd de lenm care urms si fie demon(ati si remontatd in regiunea de destin Daca lipseste elementul educational sau elementul cheie pentru pozifionarea particular’ jn mintea clientului acesta poate fi importat. Exemplul in acest sens i reprezint& crearea Nomad Camp la Cmpul Cetatii, o prezenta inedita in peisajul turistic al Tarii Secuilor, singurul camp european cu spajii de cazare sub forma iurtelor mongole (si care respect amengjarea si 88. clementele de culturi nomad mongol’ specifice ~ figurs 60), baz de cazate careia i se adaugi activitii specifice culturilor nomade asiatice (tir cu arcul, cdlérie etc.) - devenind 0 bazi excelent pentru evenimente (precum reuniuni si competifii ale amatorilor de baloane cu aer cald). in jurul acestei forme inedite de cazare s-au adaugat si alte elemente menite s& stimuleze fenomenul turistic precum Parada Baloanelor cu aer cald, aflata la a VII a editie in 2013, 59}, De asemenea, dacd o anumiti resurs4 sau clement de inspiratie/factur& local lipsese este necesar componenta recreativa sau activ’ pentru echilibrarea activitifilor ,importati-o 60, Nomad Camp (CAmpul Cetayi). Bard de eazare sub forma de te mongole © Sursa imaginii:htlp:/wirw paradabaloanelor.ro/fesztivalipeze html aecesat ia 30 aprile 2013, 89 In ceca ce priveste dozarea efortului si activarii nervoase un bun proiectant de cireuite turistice, va pregati un itinerariu care s& permita participantilor si stea locului la hotel dupa trei sau patra zile de edlatorie. Acest fapt le va permite acestora si se preocupe de nevoi personale precum spalatul hainelor, corespondenfi, si oportunitatea de a petrece timp de unul singur in scopul de a reflecta asupra celor petrecute in ultimele zile” (Mitchell, 2005, p. 68). In afra acesti regu, lei de loge dup 3-4 zie de program activ, anint-v cellae reg de dora al ctapelor de neogra: cecomandat~ ra mat mult de 200 km iro zi de parcuts (context autohton de ru); Te fiecare 23 ote de raj 0 paz (prelerabilacva) de minimam AO minute (abiscty sa rmigeare: ne prevedetipaze mi eds de 40 minute (10 mite poste dura cobosrten,respostivureren turgor in autoear- tn azul lor tr, in uneie de ial de tise si ipl de wrt iua de elacare 0 ptt considera ziva de rupee de im, indent de nea ae ee at defn vit dn eee tre ile fmietoare, rake of active) Break” "an pi” ma mult poate consti exact doe "pea mult, "mai bine” este de ele mai mle or, dujmana "bine". Penow a ius aeast mpere de rem i ez famiinclor aplicai practice Students (in cazal chorale ranaforma ino aefne de sues reprezintoprowocare~ Inca att obectivle diactice ft 5 cele de program tris tree atnse): dup tei ale de turism cular, de vitae sau ore ath forms impust int-o anumiti misur, de natora didacicd a sailui ~ ore de interaiv ar fos designl activi (eu demonsrfi, cu animate eu invita stakebolet de success nspiaional “rere de it se impune, "Rupere de rtm in anal studenilor la trim gi actvtailerprofsionale din primele tei le ale unui stops, poate inera tmpul minimal tifa» pn ao jmiate de i nan pre dedicat autor de testarca abiltitiors condi Fie, recun aventura (Brasov), Acst ip de pared alle similares deja desl de raspangite in Komsnia (Pan's, Orsi, Bucuresti ete.) Dups minimum 3 ore de str fii, adrenalin, endorfine enerate de solctreasbiltilor de menyinereaecilbrl vient, ingoniorale, tactics strategie de abordare 4 unciprovoedsi combinate isis £1, gral pone Far read ar it can be (Sil) penta Tncd zi de apicae didactica, In caz contrar, monotonia creste, interesul, forma fizicd gi cognitiva a participantilor inregistreaz4 un desln rte pentru soccesl cto (ri mnirs in care oe finch un slur conta In fel de malt in evalaren prima parte It aun foe) Ingredientele turismului experiential 1. Imbogitirea —spirituala—gi tea 2Parteneriatul cu comunitatea 3. Inventarea temelor care intrigi turistis 4. Angajarea tuturor simturilor, e 5, Cresterea valorii produsului utilizind localnici 6. Inventarea unor noi formule sau programe; 7. Personalizeaza si individualizeaza 8. Adauga activitafi interactive si de intrajutorare 90 9. Introdu talente locale —acestea sunt ‘elementele pe care le dorese de fapt turisti 10, Adauga detailistilocali Figura 62, Herghelia complexului Septiia (Odorheiul Seeuiese) Existh deja in aprope toati Romania, herghelii axate in special pe prestarea uunor activity cltre client ‘organizatorlor de programe wzistice sau fe consumator, dat si herghelii care slujese furetia de baza dezvollind si pareneriate ‘urfirme de turism (pentry un plus de educatiy rezutat din imersiunea in problematien ereseri raselor pur sin alege file pe cele din urna). Apelati la acest! potential partener local ait pentru a asigura rupert de rim edt gi ‘etiviti(experientule ori de cite ori aveyi ocavia, in uncle cazuri vell avea Surpriza sf constatai ca ecestea sunt parte dinr-un complex de servicii profesional si responsabilaleatuite si mai ales prestate edtre turigti Parteneri local precum Complexul Septimia Odorheiul Secuiese (in hherghelia complexului) putind acoperi on succes multe segmente de produ intr-un areal fn eare servicile fa un asfe! de standard ni sunt foarte prezente pe 0 cic relaiy larga. Stadia! cu atersfe potentilil parteneri locali, Mergei fn vzite de documentare. Cel mai indict; fa ‘litte de simpli turisti~ aceasta posted va va oferi posiilitatea $4 edeti eum vor fi prestate segmentele solieitote de edtre acest potenfialiparteneri si int-us vitor parteneriat, Ce alt manier’ de decizie informal poate surelasa acest mnaniera de dacumentare? direct of “Figura 63. Cina/masa festiva — un must do al apronpe fiecarui program turistic: Pesclria Alex (Iza), Frat Petreus si ansamblurile folclorice locale eu ocazia Simpozionulai international de Turistn rural montan (2012) Amintiievi de ly Activitatea agenyie’ de turism in ce vonsta contactare $i contractarea prestatorilor. Ammintijievl de la Negociere fir turism in ce const negocierea ueondurilor cu firme furnizoare. Nu doar in cazul tururilor gastronomice sau centrate pe oenoturism, nici micar doar in on cazul celor culturale, experienfa unei mese memorabile (de regula cina dinaintea ultimei nopti de cazare, dar poate fi plasati oriunde itinerariul oferé oportunitatea ~ crame, restaurante tradifionale, pescirii, restaurante amenajate pe ambarcatiuni, vizita la un atelier de produse tradifionale, fabrici de branz8, conserve traditionale, etc.) este aproape un must”. De ce? Lasdnd la o parte faptul c& 0 experien{4 completa se adreseaz8 tuturor simturilor, mesele festive” transforma o cind intt-o experient& memorabila intrucat reprezinta excelente oportunitéifi pentru (Mitchell, 2005): + a forma noi prieteniis - face fotografii cu ceilalti membrii + divertisment dupa .rejeta local” ~ cu adevaat 0 experienfiiculturala din interior” (‘3 36-37 91 63), - aurméri invitati locals = a crea memorii de neuitat — toate astea pot fi asigurate apelind la planificatorii de evenimente localt pentru asigurarea unor formafii muzicale si de dans traditional; alfi artisti (talente locale ~ vezi (ipinile 3 si respectiv 56-37) $i animatori locali ( 57), povestitori profesionali (in Irlanda, spre exemplu, talent ridicat la rang de competitie formal), animatorii antrenand membrit grupului in dansuri si obiceiuri traditionale, si descrie mestesuguri §i tehnici traditionale, episoade istorice, anecdote, legende ete. Pentru turistii care igi serbeazi zina de nastere pe parcursul turului (sau aniverseazt momente importante din viafa lor, precum si pentru turistii care s-au distins sub anumite aspecte (competitii, momente de animajie etc.) conducdtoriifinsotitorii de grup este indicat ca in astfel de momente si comande/ofere atenfii specifice (tor ampanie etc.) si si pregiteascd fotografi (Mitchell, 2005) INESCO Unitween la Palatul Parlamentului Quebec (Location, location, location! Choice to impress) * Pentru checklist-ul sarcinilor pe care trebuie 8 fe deulaze un eonducstorfinsayitr de grup inantes unorastfel de cite festive vezi p. 69- ® existe un fel de ictarhic socials eu wepte, similar eelei intuit in cazul bresleler, in functie de ete asiel de povesti era capabil “poetul" (Ald) <2 reprodiei ~ cea dea saptea reap ~ ainsa tirlu ~ ollamh = presupenen 8 ‘cunogti 250 de povesti“mnajre si 100 de povesti minore (Marsh, 2004), 2 Figura 68. Platoul traditional la Pesciria Alex (lea) Adresaf-vi tuturor simpurilor! ‘In cazalcinei/mesei festive (aproape) toati lumea se asteapta si primeasei mncare iradiflonald sa e= ‘raditionsla dar apare (vinat, pstriv, caviar etc. sau alte deleatete in context raménese), aproape toatt Jumea se asteapt In animatie si dans, deci cea mai sigura reeti pentru ai impresiona turigHi este sd igi din eadrul infrastructurii turistice standard, si alegi locatit traditionale atent si corect “amenajate respectind cultura locala sau, s4 folosestislte spatii de receptie dac& dispui de astel de locaii(castele, conace, palate, restaurante amenajate pe ambarcatiuni, pontoane etc.) ~ de cele mai mule ori contiad mai ales profilul de turistclient pentru care se eteazt experienla ~ ‘feiss (st — pentru ca, in exnil cine festive este mai valabila decdt oriednd sintagma: Lacati, focaria, ocapia! pentraabjinerea unui maxim de eft, Aczlagi principiu este valabil si in alegerea spafilor de cazare, Dacd inedil unor spaii de cazare amenajate in imandstit inactive (iyura 66) este preu de surclasat, cazarea la con, han, locuin(& aeoperiti eu stuf, iurté mongol sau eastel este din ce ica mai freeventi sin plan autoiton, Figura 66, Hostelul San Marco (Cortona, Toscana) ~ multiplu premiat Le Routord (sl) pentru cadral inedit — fosta Ménistire Si. Marco. Acesti translormare in spait de cazare a fostelor manstii este foarte proliies in Toscana tocmai datoritdineditulu cate genereaza cererea (Ce anume i lipseste ciroultulu intern, centrat pe Transalpina, propus de cltre agentia Mareea? Cit de wgor S-ar fi realizat un moment de snimatie sau 0 mast traditionali cu specific pastoral la Stina Stefan (1: 93 flat chiar pe Transalping, care oferd gustdri din produse lactate la preturi minimale}? Dare ‘biinerea produselor lactate tradiionale usmate de o degustae? (De-a lungul Transaipina ~ ime-a raza maximal de 2 kim seatla mai mult de 10 stine s alte 2eci de silage), Pentr ale ide de imbunititire vez gi ila de evaluare & ‘mogtenirié culturale pastorale in Masivul Pardng si arealele complementarc pastorale insprata (si) din realitatea wetpires nstratie de Figura 67. i (Cetaten Sighisoara) Animatia este aproape un ingredient obligatoriu in tururile culturale, experientiale, centrate pe turism rural ete, Uneori va putefi folosi de momentele de animatie deja programate independent de turul pe care il concepeti/eonduceti (iy. 6% Fig, 68, Animatie de ever iment (lansaren traseutu celor rel port la cetatea Alba Fula 94 ce Figurile 69-70, Stina Stefanu (Noviicean). Cea mal bine p ‘care deja serveste gusttri minimale curig mata stind de-a Iungul Transalpina F care se oprese Ghizii locali reprezintd un ingredient cheie care poate pecetlui succesul unui tur ‘experiential sau cultural sau poate ruina intregul demers, fie datorit neurmariri gi nerespectaii teoretice obligatorii cum sunt cele de interpretare cultural, fic datorita centravii pe obfinerea in refea a unor venituri (subliniate anterior de Mitchell, 2005), fie datoritd slabei pregatiri profesionale de ansamblu. Contractarea unor ghizi locali se realizeazA fie direct de citre 95 TO fie este lasatd in sarcina conducdtorului de grup. Alegerea ghidului local trebuie si raspunda urmatoarelor deziderate™: ~ ghidul trebuie sa aduca o culoare culturalé locala turului, + 8% fie util conducitorului de grup si s& mengind turistii intro forma tonicd, receptivi gi jntr-o stare de spirit placuta; ~ ghidul nu trebuie doar si ofere informatii ci si ofere, mai ales in cazul circuitelor turistice culturale (de patrimoniu), interpretare culturalé (vezi si doc. 1) ; in plus trebuie si ofere un insight asupra interrelationarii cu localnicii, obiceiurife gi cultura acestora, a locurilor pentru cumpirituri si a particularitatilor tranzactiilor comerciale, restaurantelor locale, masuriloriavertismentelor de secutitate, si codului local a ,,ceea ce se cuvine” i ,ceea ce nu se cuvine” sa faci dnd te afli in cultura sau regiunea respectiva, sau cénd vizitezi un pare nafional, areale/cartiere de evitat in orage etc. (Mitchell, 2005 cu modificari Desi formulate cu mai bine de o jumatate de secol in urma, principitte interpretirit mostenirilor culturale publicate de Freeman Tilden in "Interpreting Our Heritage” (1957) au amas un fel de “cele gase porunci” ale interpretirii culturii la care absolut orice tratat de specialitate se raporteaza intr-un fel sau alta! ‘Tineti cont de aceste principii atunci eéind proiectati o prezentare a unui obiectiv cultural de patrimoniu. Reprezinti principit de actiune specifice turismului de patrimoniu/mostenire culturald ~ nu fe presupuneti acoperite de principiile gonerale ce trebuiese respectate in ghidajul turistic. Adaptati Doc. 1 Principiile interpretarii patrimoniulul cultural (@upA Tilden, 1957 tn Rowan si Baram, 2004, p. 275) 1, Orice fnterpretare care nu Teagi inti-un fel oarecare ceea ce se prezinta sau se descrie cu ceva din interiorul personalititii sau experientei vizitatoralui ‘va fi sterila 2 Informatia, ca alare, mu inseamna interpretare. Interpretarea Tnseamnng| revelatia bazat pe informatie. Dar reprezintd Iucrurl total diferite. Cu toate’ Bo Interpretaree reprediti-o arta, care combi wal mule ate, Fe ee material prezentt esti, istorie sau. aritectural.Orice art poate fi inte anu misurs vat Tnerpretarea ar trebut Sf Hinteascd spre a prezenta mai degrabt Tre deca parte, gi trebuie sf se adreseze individu ca Inte mal degrebd deca cv unet faze prin care rece Tnlenpretarea care se adresea2t copilor (ol spunem ts VEN de pala 12 ani) nu trebuic si reprezinte o diluare a prezentirii pentru adulti, ci ar trebu! si urmeve un demers total dferit: Petra un eptin de atingere & © Pentru intoematii mai elaborate asupra acesti aspects a ndatoririlor ce revin acestula i de grup consultati direct Mitchell (2005). lata cu conducstorul 96 Fig. 71. Muzeul sitese din Gornea (Mungii Banatulul funefioneazd din 1969. Secretulinteresului manifesta de cre turgti indiferent de categorie, reprezint interpretaritul cultura (ghidul in vest de peste 80 de ani a fost votat frecvent drept cel mai bun ghid al turului) "Ridicat valoarea prin Intermedia articipantior focal Pentru un maxim de imersiune in cultura locals, act este posibi, sineronizati datele de plecare ale circuitelor culturale sau produsctor experieniale cu perioada unor manifestiri culturale caditionale (exemplu: sdrbitoarea din calendar pastoral Sus pe Muntele cin Jina (Jina, Sibiu). Asfel veti exploata resurse turistice deja disponibile care, in alte condifi, ar fi presupus un consum de resurse si capital apreciabite pentru ale punett voi tnsiv la pune, i, Fra discaic, Pra s8 objines rezltatesimilare Dupa primul tur (ideal ar fi s& fie cel de testare al produsului) evaluati ghizii de interpretare cculturala pentru e& ,performanta lor e critica pentru succesul vostru”. Acestia reprezinta parte din cheia succesulu produsului vostru, ,importanfa dispunerii de un ghid interpretativ nu poate fi niciodata supra- subliniata. Ghidul interpretativ poate planifica itinerarii menite s& retraseze legaturi istorice cu artefacte sau si latgeased preocupitrile pentru amatorii de bird-watching, si planifice de asemenca, un program prin intermediul caruia clienfii sunt escortayi in arii din destinajie ce nu au fost inregistrate de concurent” (Mitchel, 2005, p. 82). Frecvent ignorate in aledtuirea unui produs turistic de un asemenea tip sunt componenta ecucativa $i cea ecologicd (uneori pot fi combinate vezi ‘ig. 74). Mai ales in cazul grupurilor aleituite din turisti strBini neglijenta faja de mediu prin consumuil excesiv de materiale (hivtie, plastic, objecte de unica folosinta etc.) pe parcursul turului, in/din doringa de a pirea ospitalieri gi plini de solicitudine produce exact ofectul invers celui scontat si anume cel de dezaprobare. CCreati taigtilor sentimental c& au rémas In armonie cu natura, mediu ete, e& au contribuit la a pistra un medi curat. Chiar gi in privinja minedri, gi in produsele’ all inclusive, nu isipiti sav lsat s& se deterioreze méncarea neconsumat, asigurafi © fnalitate constructivs acesiela, mai ales dacd ali putea hhdni cu resturile dintreun sezon, cantitativ vorbind, dowd tabere de popalajie subnutrth din Sudan ‘Turigtt vor fi mai putin dezaprobatori decd nu de-a dreptul apreciativ, dcd sti, spre exemplu, 8 indncarea nevonsunaiint-o 2 ese reorentatlc&wve un centr de zi pentu persoanele aed adapost 7 ‘Figura 72. Manifestiiculturale traditionale, Sus pe Muntele din Jina (Jina, Sida, 5 august) Ce poti sa faci? 8 pas! de acglune (Arsenault st Davar, 2008) |. Continui si adopti practci care protsjeazd mediul si redue eonsumal de energie (mai putin carbon’ 2. Continua si te educi si si-ji eluci clientt fn legdturd cu soluile practice pentru a reduce emis ta de carbon), produse neu tes programele ex et mai putin earbon pol 4. Pasindeti oferta de buetarte locals 5. Promovexzi autotranspoctul la facilitate de eazare; pune la dispozige scutere eletrice, biciclete plimari, kayak, eanae: 6. Pole achizitioneazt i inehiriaza masini dotate cu sisteme de reducerea emis 7. invescete mai mult in nai enengetie inolt si energie alternativa pentru faciiagile gf eomunitayle tale. 98 ‘ig. 73. Tur foto pe un traseu ecologic - Testudo hermanni buettgeri Testoasa lal Hermann) ~ specie protejla pe cale de disparitie (in Romania poate ft iatSinia intre Stchaia gBaztas, in 20na afluenilor Dundei Ja liziera ppidurit in zona Ponte de Fier eu precddere in pare. fn unele zone ale parculu este demumiti “broasea ou suvarni”) Analizaii urmatorul material de pe blogul Culeural Realmss4 (Rosstea Ohridska-Olson) Cel tz pagi al Rossitzel pentru crearea unui produs turistie cultural (ohridska-Olsonts) 1 | Intelese ‘ce | Citeste definitii, consulta experti. Turismal cultural NU consti in a vizita reprecinti vechi de 200 de ani in autocare stricate sau masiné fir aer conditionat turismul cultural Damenit vor Si vaitexe hienist amenii vor sf experientieze lueruri amen vor si eumpere Incrurt ‘Oamenii sunt constiengt in legitura eu conservarea naturii amen vor si se bucure de VIATA (eu tere mari) si ‘S8 contribuie la bucutia de VIATA a altora, In desevierea © upc, newdata eticl a autoarei: “Cultural Realms: Un blog despre afecert in dameniul trisnuul exleural si woteh.comAvor4J-wverviewL-grline-rvel markt aceesat fn et. 2010, 99 este partenerit potriviti pentru a erea produsul Partenerii uzualt (turoperatoril, agenpile de Uirism, hotelurile, companille dc transport gi restaurantele) au’ sunt suficiente. Partenerii t&i trebuie sit fic muzeele, galeriile (pentru c& oamenit vor si vada), centrele spa si cramele (pentru cd oamenii vor s4 experimentoze), centrele jocale artizanale, afacerile ‘ici centrate pe produetia de suveniruri gi eadouti (oamenii vor si curmpere), companiile de divertisment ~ teatru, muziel, dans (oamenii dorese si se bucure de viata), companii ecologiee ~ furnizori de energie ecologic pentru hotelul tia, automobile de inchitiat pe combustibil ecologic (oamenii sunt constienti de necesitatea pistrarii naturi), universititile locale, bibliotecile (oamenii vor sf invete lueruri nai) Transform destinajia intr un produs 0 destinatie (ari, regiane, monument cultural, muzeu) repreaintl un produs tutistic cultural doar dac& este .ambalat” corespuncitor ca si produs. Rej Loire (o destinatie) cu palatele sale, castelele, e foarte bine impachetata ca §1 produs al turismului cultural. Valea Rogilor ‘Traciei nu este inci un produs turistc cultural, Momentan nu reprezinté decdt o destinatie turistic& cultural, simu una notori, Gisegto nigale Nite neapirat necesar ea toli cel 300 de milioane de cetijent al SUA si vieiteze locatia destinatiei tale culturale ca produs. Sunt fini ai istoriei Imperiului Roman care oricum vor merge la orice punct semnificativ de drum al imperiului. Giseste-i gi promoveazi-ti produsul edtre acestia sau citre turoperatorit care le vand acestora volaje specializate pe Imperiul Roman. Fiecare produs cultural ar trebui si aibi o anumiti nigh de piapi. Pentrs anumite destinafll sunt chiar mai multe astfel de segmente, Trebuie && gisiti aceste nige gi s8 vi creati aceste produse in functie de acestea, Grea infrastructura potriviti gi servieiile corespunzi-toare in jor produsului thw Gx toate of unit ar putea crede cl aceasta ar putea face parte din procesul Ge impachetare” al produsului, eu cred e& e un demers separat, Un drum i un punet de informatie turistick nu e suficient pentru a fi complet un produs. Restaurantele, hotelurile, mijloacele de transpart locale, zonele de odihni, magazinele de suveniruti, servicile de ghidai, traducere gi foto sunt doar o parte acelor care vor completa produsul tit pentra a fi gata pentru piat’, Gisegte plata poitivita ‘Supra-destinatiile procany Parisal, Roma, Londra preamia o pial global — atat ca penetrare cit gi ca gi consistent. Toati lumea vrea si vada cel putin tre) ‘tage inainte si moard. In afard de situatiile in care produsul tau turistic este legat de unul dintre cele 10 cele mai vizitate destinatii culturale din lame, trebuie si iti definesti pata in ceea ce priveste aria geograficd (regiuni sau tari/t4ri din care va proveni tucistul), prin intermediul caracteristicilor sale socio-demografice (bogxti, siraci, educati, constienti de valoareanaturi guroninzi, indrgostiti, ote) si s desenezi un ,portcet” al vizitatorului ideal al produsului tau, Asta te va ajuta s& nu vanezi segmente de piata nerealiste pentru produsul tiu turistie cultural Preanti-th rprodusul global, puritioneazi-l in ‘cunisesinga Ta timp ce marca ta trebule o& reprezinte esenta emotionall a produsulur Wu | cultural, pozitionarea ta pe diferite piete trebuie si reflecte nevai conerete ale fiecdrel piete. fn mod uormal, oamenii ealatorese pentru e3 nu pot beneficia de ‘exact aceeagi experienti acasi. [dentifieati ee anume lipsegte in segmentul tint de piata si extrageti cmotia pe care destinatia sau produsul vostra cultural 0 poate furniza acestora, % pubhieitate gi romuvewzit ‘Oniutide, prin toate mijloacele! Desigur, Internet ai refelele de socializare, refelele de socializare centrate pe turism, sunt cele mai bune Jocuri pentni 200 ‘produsul Publicitatea ,sincera, de vreme ce ulilizatorii sunt cel care o creaz To. | Tnovati Tilentificati diferite aspecte gl unghiuri din care si va preventaji produsul Chiar si pentru produsele clasice, gisiti tehnici inovative pentra a furniza informatia, pentru reclamé gi pentra a incheia vinziti i, | ivesponsabill | Produsul de turism caltural nu ar trebut sa distruga cultura gr stihl de viata ‘camenilor care l-au oferit sau ale ciror servicii au fost oferite. Nu ar trebui si demoleze objective culturale de patrimoniu, care au supravietuit milenii intresi, sau si fie vietimele hoardelor de vizitatort nededicafi, Incorporafi in fiecare dintee fazele eres, promovarii gi vanzarii produsului cultural reguli clare gi simple de responsabilitate, 12 | Gindeylete Ta | Ce anime va repreventa interesul noilor goneragit vifoare, 6© Te va lipst Tn vitor! regiunile de origine gi cum Te vei furniza acestora noi experiente? Este produsul tu sustenabil? Fumnizezi beneficii pe termen lung vanzatorilor si prestatorilor de servic turistice? Dac lucrurile nu stau asa foarte cuxind nu vei avea produs de oferit turismului eultural Ce impresie vi provoact acest now metoda (hloggingul) de a aduce stinja aproape in special de Cineri, si de a promova turismul dups prineipit stingtice (peruna activitatea academicd § profesionald a autoarei vizityi blogul) prin astel de forme de corunicare netradifionale, pin nu sdemult considerate informale? cele din urmf ~ nu ultai de suveniruri. Un sejur din care ruigii mu pot s& plece cv ceva palpabil este cotat mai prejos dectt unul din eare pot face asta, Le fel sta % lucrurile cu momentele de demonstrate a unui mestesug la sfitsitul arora luristit au pot (prejlucsatconteesions sau participa ef insigi. Un studiu realizat pe mestesugul orologeriei elvetiene proaspa intwodus in patrimoniul UNESCO, a aritat ci satisfactia turgtlor care viziteaza acelierele cessornicarilor dar nu pot nic paticipa la construrea lor gir igi pot permite nici un astfel de produs finit cu preturi alerente unei seri imitate ('), este mult ma redusé si constituie © problema de suemontat reall, pentru planificaort de astel de ciruite cultural sau de alta natura, Figura 74. Magazin de suveniruri (Quebee) Dac vorbim, tn plus, despre un suenir pe care Law Picut eurigtt tnsish (vezi creatile din programele de turism creativ dar nu mumai), eu atét mai mult. Nu trebuie si fie adevirate trofee de vinstoate (‘iui 2), este suficient un clement de dimensiuni reduse, uneori gratuit "(vezi cexemplifiearea eu bucitile de chihlimar marin in eazu! Gdanskslui) sau total necostisitor in raport ea valearsa semtimentald, dar acest elen Iwehnde (sau este pulernic recomandat) sd fie prezent in program (ideal oferit de organizatoritvoiajului ~ na vE impiedies nimie sil prevedeti in wonturile tale dizecte ~ decdt cumparat pe cont prop. A nu oferi aici ast de suvenieuri, si a neglia sau ocoff si magazinele locale de siweninari devine pir si simplu o emaare de ‘piviectare a unei experienc turstie de neinjles (cet putin pentraexi care au injeles eare sunt pirghiile care conduc Ja formarea sentimentului de sutsfacie fa legaturi cu produsultwristic eonsumat) (a nu se injeloge ein Gdansk sunt organizate astel de aclivital ~ era doar un exemplu de idee bua si total ‘uecostisitoare de expleatal de eftce turism experienia) 101 ‘Aruncafi o privire de ansamblu asupra produsului, Oare ai rcusits8 creati “Gori” (gi nus ne reerim la oci reali de unele elements de amenjarc/animatie turisieg ~ yrs /5)—aferenji unei experienfe de neuter? Ai reusit Stel facet pe turist si se ridice In picioare (cind are un loc comod de unde poate admire peisajul) pentru a admira, indiferent de varstd, ce-ai prevlaut in programal turistic (Tigi 29. ‘Checklist final”: Ati transformat prestarea de servicit in erearea de experienge? (rove2i pag. 62-70 si notele de cus) Agi scos in evidentit atwul zonei? (cevexi paginile 60, 69-73 §.,) (adaptat dup Arsenault si Davar, 2008); Este acesta clar defini (explicit formulat si usor de refinut) in descrierea produsulut fnedt $l un capil in vacant cu parintits-l poate aminti si reproduce cu usurintd la grdini¢® la tnirebarea: unde afl fost in wacangi? Y Acoperditeserveste 0 nevoie nedeservitd de celealte produse de pe pia? (revezi pag. 51-59 51 medulul I) Dacit acoperi substantivele proprii desemndnd principalele obiectve si punete de pe masen pol sd tdesprinzi in acest forma, din deserierea ramasé (ceveri pag. 80-81, fig 28) + tipal de turism pe care este centrat, ale crui principll le respects in baz pag. 59-62, $a) = final ales dad este vorba de un produs tematic) Care este tema n jurul edreia a fost ereat produsul? (coveni pag. 77-81, 39-41 ga.) ‘grupul fata ciruia ve adreseaza produsul protectat (revezi pag. 65-68 s..); ¥- Exisid 0 corespondenta clardtnire didul/desemnarea produsulul si ce se prevede in program? Y Existi o acoperire i descrierea explicitd « confinutului (activitii, natura obiectivelor si unitiitor prestatoare ale segmentelor de produs) a ceea ce se anunfa tn titulatera/denumirea produstla taristic? Ofer MACAR 0 experienta inediaa? (ceveri pag, 69-75 5.) Promite programul creat cel pufin o experienta dle mewitat(descrisa explicit), o sentate "de experimentat 0 data in viata? (xeveci pag, 69-75, 80-81 $2.) (adaptat dupa Arsenal si Davar, 2008); Este produsul creat coerent sub aspectul aleituirit (ap) propus activieitt apartinénd nor tipuri ‘complementare de turism)? (revezi pag. 69,68 $3.) Aff propus actvititi ebiectve, resurse ce fin de aria de consinut a maximus dou tipuri de turism tn programmul turistic propus? (cevezi pag. 68-69 5.8) clirora a fost protectat (revezi Au coerenté actisiudile propuse sunt complementare, vizeazi tpuri smilare de segmente de turisi)? “Afi creat si experiente care se adrexeaza tuturor simyurilor (adaptat dup’ Arsenault si Davae, 2008) dar fn acelasi timp grapate sub umbrela a maximum dou: tipuri de turism? (revezi pag. 86-87, 82-83, 74, 80 81 dar gi 86-87, 68-69,71, 75 5a) © Afates cea mai deosebitdlocaflelocati din destinatie?(reveri pag. 69-72, 10-71, 86-87, 82-83, 14 $2). V Ati creat si experiente cu sens si semnificagle mai profunie decat gratiftcarea personalé (tevezi peg. 64, 68, 75, 98 sa) Afi gdsit cea mai de impact farm de cazare disponibili in aria pe care ai centrat produsul? (sevezi pag. 45-46, 91, 92,69, 72 5a) Al previtcut macar 0 masé int-un decorfocatie de exceptie? (1-vezi pag, 92-93 $1 69, 72 52) ¥ Numarafi verbele (diferte) de actiune din doscrierea produsului (reveci pag. 80-81 5). Suntett ‘maliurnis de reculrat? Adi respectat raportul: tip activ raportat la timp de relaxare; distange raportate ta pauze etc, ciua de rupere de ritm.(reveri pag, 90 si $6 3.2) © Acesteste aspecte reprezinti sugesti subordonate obiectivalu de a erestenvelul de satsfaetie al wurst ea produsul turistic experientar, obiectival nu il constituie respectarea nor regull at imp eat ele eigidizea sah forleazi procesul de proiectarea produsului turistic. 102 Y Ati valorificat sub forma de (experiente) maniere inedite de transport local (mocdniga, edruja, sanie, rmersul eftare, pe milgar,vasltul et)? ¥ Afi facilis in orice pile) oferit de program interactiunen turitilor en comunitaile locale? (revezi pag. 91-92 $169, 68,87 72-73, $9-62, 75 ga.) (adaptat dup Arsenault si Davar, 2008); “Agi creat si experienge care implica pe langi toate simurile $i planul cognitiv si emotional (pe ling cel ficiologic) teveri pag. 69-72, 86-87, 68-69,71, 75 Versi turismul crestiv) ¥ Ati adaptat ghidajul unde se impnne la interpretarea cultural? (reve2i pag. 96 58.) ¥ Aft creat experiente care stil iabogiteused spiriual pe cel care le experienflazd; (adaplat dupa Arsenault i Davar, 2008); Ad previtzul actvtitivcreat experiente care acoperi vet componentd educativa? (revezi png. 98-99 3.2) {adaptat dupa Horizon & Ca citat in Arsenault gi Devar, 2008); Turivt pleaci eu suventrurt?((reveri pag. (revexi pag. 101, 69-72 5.a.Vezi si turism eeatiy) Agi facilitat divertismental ruristlor dupa yrefera locali"pentru a experiengla cu adevitrat cultura yin ‘nterior” (revezi pag. (revezi pap. 62, figura 36-37 §.a.) (adapt dupa Mitchell, 2005) Au caracter ecologic ~ conferd rurisilor sentlmental eit au rimas in armonie cu natura $i comunitiile ‘traditionale gazda? (sever pag, 98-99 5.2.) Y Me de amenajarelanimatie turistiek in cadrul objectivului Cetatea Poienari construiti de Viad Tepes. In plus: Pentra produsele centrate pe turism rural (aneori si agroturism), ‘experiential, creatv si cultural ¥ Veatiasigurat ci afi transformat fot ce.se putea transforma in ccaudrut produsului tarstc, din vicitabil (*vicittIa..") fn demonsirabit (demonstrate de ..") inemnénd tot coea ce era viztablltransferas in zona demonstrabil live? ¥ Veati asigurat cf aft wransferactransformat tot ceea cee transferabil in programul previzus, in cazul eudrelor de activi turstice, din secvente tn care demonstreacit cineva fn secvenfe in care taristi experimenteaca ei inssi? (Sau micar combinatia dintre cele don, acolo unde avtivitaea este prea complex’, rscants sau presupune biltgi care se achiztioneazd intro perioad& mai lngé de timp) - V-ati asigurat ci in flecare locasie de demonstratie @ unui -mestepgturisit sunt invita 8 facdecersece ei insisi? ¥ Vai asigueat ei in Iocul spectacolelor foletorice la care turistit doar asistd, vetldispune de edntec, reenaciment de rraditi obiceiuri si dans sau momente interactive (Inclusly catat voce, instrument) ale turitlor cu protagontis ‘sae alte personae locale; Afi transformat orice moment de divertisment transformabil intro adevirata o experleng cultural din Interior* tnsemmnind divertivment dupa yrejetafocala” (Mitchell, 2005) © © fn respectarea acestor sugest nu incileati prineipiul: mancarea, dormitd, igicna si oamenit ew care Interactioneazé reprezintdelementele pe care, in cazul unor diferente interculturale mati ietze cultura turgtilor gi cultura gard, uritii doresc 88 decid singuri cénd gi mei ales dacd, sunt dispusi le schimbe pentru a experimenta éneare locala, condi locale gi interacfiuni sociale dupa codal local al inteaefiunilr eu arin Este foarte adevarat ct turigti interesaji cultural care se inscriu tn astel de circuite sunt mai mari consumatori de cultura locals, reprezintd cel putin sepmentul de turist semi-alocentric daca nu alacentrc, dar exlsa gi urigti eare ma tispuneau de o reprezentare mentalé foarte corecth asupra experienelor prevzute in program, Pentru a evita diseonforul acestora, dar gi pentru a lisa liberate de optiune tuturar membrilor grupului ~ tarigtitaleg edd si pind lace punet dorese s& experimenteze ceva, aceste tei elemente fe veti ofr doar ea alterstiva Ia conditile eu care ‘uristt este obignoft in cultura de provenient. In acest scop vei vedea precizarea “altemnativ" sa simbolul* 103 S Att infocuit tot ce era inlocnii cw personaje locule, pitorestl, bine imersare tn cultura loeaté (roae sursele de informatie, insotiori, animavori, prestarorli momentelor de divertisment ete) >adaaptat ip’ Arsenault si Davar, 2008), Afi previtzut® sersirea (alternativa a) mined traltionate? Y. Adlinlocuivadapta ghidajal cua interpresarianet cultural? ¥ Afi previzul componenta ereati Ati oferit programe wexperiente pe care le erdiest o ditt fn viata" experientelactivitgiinedite, unice, rareori experimentabile in alia parte ~ in locurl pe care ain incetat xi le apreciem? adoptal dupe Arsenault gi Davar, 2008) Ati creat ,extra-ordinaral” cu inventarul local? (adaptat dup Arsenault $i Davar, 2008) Afi creat foul tn parteneriat cu comunitaten receptoare de aris? (adapeat dupa Arsenault si Davat 2008) & Agi facilct inceractiunen eu comunititite locale? (adaptat dup Arsenault si Davar, 2008) Y At folosit actvicatte de voluntariat (votunturisne) pe parcuersul sejurutui? (adapta dpa Arsenault §1 Davar, 2008) Ati promovat suvenirucile yi produsele recultate din producfia local spontand? (adapkat dup Arsenault si Dasa, 208) {§ Figura 76, Drumut cu mocinita pe = Valea Vigeutui. Putini turst stiteau ayezati pe locurile lor. Dupa ce afi propus i amengjat_un taseu tematic aot grit sa dna fa forms (eu doar bine agtermit pe hartia proiectelor cu finantare suropeand unde s-au bifat aetivitaile Propuse si sau realizat activitl raportate) sau mai molis trasee bine promovate pe internet... sé doar acolo (vezi si semnalizarea tristicd pe Drumal mostenisit maramuresene — ). Sau sitmaia Cement rlizafiet pastorate din sayiunea montana Ranca in sezonul estival 2012 (despre care niciun localnic, de ‘exist Intruchipat de consiructia in Int, ne-au spas ci reprezinta "Stine nous” (Sic!). In plus. asiguratiova cf cenicele de deschise in plin sezon turistle (A se veclea eazul celui din Saliste ~ declorata Inima Marginimii Sibiului - si aureatd eu Pomme D'Or allst in concediu de odihns in primele siptémaa’ din august — Care la fel stau lucrurle si in caval vaseelor temutice promovate in alle destinayituistice? exemplal yerului aralizat deja isu 1) disponibil in cenul de informare write’ din Quebec polenfale cururi ale fantomelor pentru cei ineresati eu pornire (mesiing point) fn extremitates ested « oragul Veoh, Rue Champlain, Cu doud siptimni insinte de incepatl sezomulul triste (23 fume 2012). nici ma te apropiai bine de locul de imlize previzat 2 grupuri de tineri ghidate de animator’ fmbréeati corespunvator temei gi purténd tun felinar aprins moaplea, spar in ea7a aparatului de fotografi. Oda ajunsi la meeting point o serie de ali ghic si ssleapxa wrupurile spontane san organize (1). Si asta, subliniem, eu doua siplimini inainte de deschiderea ficial a sezomulal turistc 6 fu fe anna F, Testarea piefei: Reactia pic{ci se poate studia fie disparat (testarea mixului de ‘ararketing (P, V, P), a unitifilor pilot) situafie in care piaja trebuie urmarita mult timp, dureaz: 104 atrage atenfia concurenjei, costi (Gherasim si Gherasim, 1999) fie integral (riscuri de emuljumire a clienfilor ined de la lansare ce vor conduce la neadoptarea fluent’ a produsului). Putefi lansa in cadral propriei agenfii incentive-uri pentru cei mai merituosi angajati prin intermediul earora s va testati noile produse inainte de a le lansa pe pia G. Adoptarea produsului nou (Gherasim gi Gherasim, 1999) presupune manifestarea unei atitudini pozitive stabile cu privire la produs, manifestarea unei intentii de repetare a actului de cumpirare si eventual transmiterea unei imagini pozitive in legitur cu acesta (urmarit si in publicitate AIDA), Presupune o etapizare: = Luarea fa cunostingi (notificarea produsului, fara detalii); = Informarea— manifesta interes pt sursele de date/informatii: = Evatuarea posibilitapi de a testa produsul; = Tncercarea — la scark mick: ~ Adoptarea propriu-zisé; Difuzarea (vs. Adoptarea individuald). in functie de viteza de adoptare se disting: inovatorii, adoptanti precoce (acces mai putin rapid la informatie), majoritatea precoce (domici de a incerca dar asteapta reactiile inovatorilor si adoptantilor precoce), majoritatea tardiva (asteapta reactia majoritigii precoce), refractari. Capacitatea de a atrage turisti a unui produs tu caracteristici (Silberberg, 1995 in Leslie si Sigala, 2005, p. 10) cultural este dati de urmatoarcle = calitatea perceputi a produsului; = notorietatea produstl ~ atitudinea personalului furnizor de servic = sustenabilitatea; ~ _ misura in care un produs este perceput drept unic sau special; 105 = comoditatea; = suportul si implicarea comunitati ~ capacititile si dedicarea managerial ANVALIZA ETAPELOR CARE INTERVIN IN CONCEPEREA $1 COMERCIALIZAREA UNUI PROGRAM TURISTIC UA CERERE: ANALIZA DE PRET - Discutie pe un exemplu practic - Exercitiu practic: Presupuneti c& Banca Transilvania va solicits formularea unui proiect de produs turistic incentive pentru a-si premia cei mai performangi ofiteri de ctedite din toate sucursalele din fara, intr-un plafon maximal al premiului de 3000 curo/angajat. Informatiile ce constituie datele de intrare sunt sumarizate in determinarea caietului de sarcini (A). Doc 1: ETAPELE CARE INTERVIN iN CONCEPEREA UNUI PROGRAM TURISTIC (LA CERERE) A, Determinarea Cafetului de sarcin’™ al produsulul: TANGA TRANSILVANIA (Cl Napoce, Barta, Nr, Petsoane: 49 pnd) Anubl: prima sbptsmand mai, nie, julie, august ~6 Ta unit is (pers at | DeLERMINAREA [orsamcis | Ein npc mame wt | TO, os er cate premise fr | Steet cetera tdewrte, | | stad cde care repeat veel cole cAWTARES Infernal te Uucgeision. S778 IS | prope numa de eredite inte-un an, din toate INFORMATHLOR Ssarerote: ght’ Se idee, ts sucursalele din tare Republica Dominicana — circuit centrat pe practicarea unor activititi outdoors: scufundari, snorkelling, white wator-rafting (RD locl I safari~_De ce? angalati ‘ineri 23-35 ani, dinamicl ambos, erientati spre carlerd ce desfagoard tot anul oactivitate stati Cum: Trav. ter. ac, ca2,, mass, acompaniere, servlel activitsl reereative Pret global/pret per pers st grpe tego ti tip teoisies, femph gn de indbcur Tmdoe passe, edna conc hel a ais cua CONTACTARES | fearvace, pia anata STATORILOR | qenkcgatae ip settrinn, vile, seguril, ee Ghidut cblétorulut coma in strintate — veri doc 4; R Dominicand (Adev8rul) - Doe 9,14; Yea de tranzt SUA (Tip) (vze tur wormtravelstate gov.gow! fntuo//romania.usembassy gov). (corect) ttox//www.retions sloneworld/mapfecogle_ ‘mep_dominican rep. htm; etcver webografia mainte de anexe} Tarif public /charter, taxa aeroport Santo Domingo, lab de transit SUA (82) ~ la zboruile cu escal jn SUA, ic (Tip 82)) ui 108 THIDENANZARE.[oteraies VANZAREA Vien | rmopaiyzis, sec KEZERVAREA Eee ccs Reece | intice | Ret | Spats Fait Virstea joume | Meta een _Leigeent | Suptirren | Munters | Starts baloco-ctimaterice Ari protejate Suns isteeiverneiginase 52 survoleazl spatiul arian al Hall SUA) (incluse ia biletul de avion, taxd lesie din tard Tarif transport autocar/autovehicul safari tr/pax Ghid local ‘Transport ambarcatiune |. Sana ~ scufundari ~ epave si snorkeling; Port Imbarcare: Playa dela Parla i ‘Mano Juan (Punta Cana) (ulterior pachet din Playa Bayahibe) rar, condi de anvlare Safari Santo Domingo- Playa de la Palma; Playa de la Palmila - Salto de Baiguate; Salto de Baiguate - Santo Domingo Cazare: Santo Domingo:2 nopt (B&B) - gratuits: 1; Cazare: Bayahibe (B&B): 2 nopti; Cina Cazare Salto de Baiguate; masa pranz, cina +mic dejun; Asigurar bagaje — optional -lient Asigurare medicals: 30 (datoritS sporturlle $1 caracterulul de prem al programulul vei sfatul 6 s4 C includd in costurile premiului (dar nu este prezents in analiza de pret sioferta c&tre BT); Asigurare storno ~la produsele Incentive avnd in vedere clientul corporate nu au aceeasi aplicabiltate Turul oragulul Santo Domingo cu Zona Colonial, ghida + Visti Catedral Primada de America si rirdgitele lu Cristofar Columb tai Acompaniere: 1 persoan3 Safari Santo Domingo-Playa Bayahibe Transport ambarcatiune | Saona: Playa della Palmila- Cueva: snorkelling reci, faund rarind- Mano Juan (Punta Cana) ~ diving ~ epave; Mano Juan (Punta Cana) - Playa de la Palla (croaziers+masa) Playa de la Palmilla- Playa Bayahibe; Cazare: Bayahibe (888); masd cina Safari: Bayahibe - Salto de Baiguante Cazare Salto de Baiguante; masa pranz +mic delun Rafting pe Rio Vaque de! Norte: Salto de Baiguante Cina Santo-Dominga: Toate mesele inluse; Fir servic neincluse sau optional (datorlté naturt produsului} ‘Schema inifalé de program: Cluj Napoca-San Domingo (cu excale Bucuresti si Madri)-Playa Bayahibe (Bayahibe) - Playa de a Palmilla-Cueva-Mano Juan (Punta Cana)-Playa de fa Palmilla- Plays Bayanibe (Bayahibe) Salto de Baiguate-Santo-Domingo - Cluj Napoca ‘Cum S-a ajuns la decizia de a construi un produs pe destinajia R. Domi ican 8) Documentares asupra tipului de turist pentru care se ereazit produsul. S-au folosit toate formele de informare despre figa postului si specificatile postului de ofijer de credite, interviuri, 107 documente serise, informatit anecdotice din rejeaua sociala ete. S-a cerut permisiunea pentru how scuba nflzlley/ivemapenap hal acest nee 2010 “> hp anchobigit om! ec nape 2010 ANEXE Doc, 9: Extras din seeventa :Staturi de edlatorie - Republica Dominicand. Traveller (Seria Adevirul): ot ‘Bt ins 95 HABE NiVaDInapite ¥aUSAATNBUib REY ‘Febwldtendka Ch. Aroaves/cus aslever Ws unuastEs DéuiNieawh 16 at no ‘seuey9) CSA 667 #P Naud najued dr najuad yondoud ajunsap, ‘sedan os SSSR TT I TITEL, = — [ene 9p 201 uy wsspavou> -wseupodsueN 11 90q :inyar~ euoes t-aqnesegt im siadigg-+Sh+Sb OL ISA. 65 149g + HodsHEA,— eUORS FoqyEseg, puodiasn sp Burp ~ sropunnos 1sijasa sb sSu=s0IS Jiy'dewsarp douonip/cto[e/ogucungegnas:awayeduy (eMRDIUMOG'y) UagUquas “Ys. 1 20q Cazare: 8. Domingo/ean2p: 2 stele: Hotel Europa propus de Travelocity : 9SUSD; Respectiv min It de Expedia:98USD_ esperumereeecmceprommmmennmesa oso < =, ee ; gn a te mele) we ay atccceacesmeai oa DECIZIE: Hotel Barcelo Lina (propus de Travelocity) ** —camera2 pers + superior breakfast: 98USD (reds de |e HOUSD) 2. Cazare Playa Bayahibe: 2 nopti+ 1 masi cina:(decizio): Catalonia Gran Dominicus: “+ TITUSD/camera 2 pers. All Inclusive 3. Cazare Salto de Baiguate; mesa pranz, cina +m dejun: 48USDIpers Componente culturali: Ce vrewu si gdsese? “Turul oragului Santo Domingo cu Zona Colonial, ghidaj + Viris Catedral Primada de America si imagifele Iu! Cristofor Columb tari” Oferte: “all day tour Santo Domingo fees & guide included” (decizie): cur (n) complet: 45 USD mas 8 prontohotel.com RAS RRREERNOEAESS Exrance fees nchaded Lanchis not inched, tewean cai ie me hacsoca ‘© Santo Domingo, price per person US $ 45 * Bora Chica and Juan Dolo, price per person USS 65 * Discount for familly © 9:00 AM to 12:00 M Masi cin restaurant Saato Doingo (conform ghid): El Viejo Prata: 25-50 USD (Ex:3SUSD), Amintit-vas Tipuri si formule de produs turistic: upi modul in care se devuleaza produsele triste di zm (Gherasim si Gherasim, 1999, p36) + Servicii turistice iineranie ~ (cireultInchis) ~ edna oblectivele turistice sunt amplasate in Jocuri terites ~ de seju~ cand beneficirul le consum in aelasi loc: = produse la cheie” (forfetare) ~oferit caun prods fiit gi care includ o serie de serviclis + produse tip stajhune ~ se prezints pe piati en un centru de sejur (bazd sportvl si de agrement, statiune bbalnear, centr de congrese), produse tip eventment ~ (sporti, cultural, recreativ) ~ 9 o&tor duratf de vias este towte seurt, care se caracterizeaz® printr-un rise relatv ridicat(datorith caracterului efemer gi conecureafei acerbe), prin efort ‘organizational si promotional} + Pachetele turistice (Package tour, Vovage organise, Vacarceorganizzate, Vacacines con todo includlo) — sunt ealatori organizate cu program si serviei turstice prestabilite si detaliate pe serici tristce, vandute in avans Ts un pret fix (Stinciuleseu gi Juginaru, 2004), Find vorba de deslierea servieilor ce fac parte din pachetul de servici (si a conditilor pe care wrebuie si le indeplineascl acest tip de edlitorie), vandute impreuna la un pret global (de reguld mai mic decét suma servicillor daca acestea ar fi achizivionate separ), precum 5 platd tn avans (toate in avans) vorbim despre edldtari forfetara | Toate servile pentru cate sx ptt pref global in avans forfear) acbuie sie car enumerate fn contact sezinat (retminteste OG 17/1999 ca mosis} 2003, 2006 g1 2008) stuns edd hunstul face plata produsul eure bilete de celttri,cazare, uansferleanspos local, siguare medicals, de accident, de parte a bagjeor, et, miesce, Aiversment et. (Tomes, 2000), Pentru unele produse, cam este cazl cluburilor de vecanf’ ~ unde se oferi anumite parti din pacherele turistice ~ devine tot mai utilizata plata in sistem credit (Stinciulescu, 2008) Cititoria forfetar (Forfait, Voyage ax forfait) sau packetul de servieitwrebuie a fe rezultatal asamblarit prealabile a minimum dous componente: i conjnd cel puyin o tnnoptare si includ ine un alt servi (transport, masa, agrement), cele dow componente putnd fl vulorficate fe separat, ic fa un tarif ce include toate elementele constitutive (Draica, 2003). Blemente componente: = anspor . mast + alte servic. Cind pacheml tursc include wansport,eazare, masts toate posite st spetfeate in bey, termenluilizat de American Plan echivalent cu en-pensionfull board este cel deal! in all expense {our (voyage tou compris). 19