P. 1
Istoria_veche_a_Romaniei_I

Istoria_veche_a_Romaniei_I

|Views: 94|Likes:
Published by Sacarea Diana

More info:

Published by: Sacarea Diana on May 28, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/12/2012

pdf

text

original

Prof. dr.

loan GLODARIU

INTRODUCERE IN ISTORIAANTICA A " ROMANIEI
~

(PARTEA I-A)

,

I

Cuprins

OBIECT SI PERlODIZARE GENERAL A .. , .7 EPOCAPALEOLITlCA. ", ,.. .. , , .. , 11 EPIPALEOLlTICUL (MEZOLITICUL) , ,.. , " .., ,················· 16 EPOCA NEOLlTlCA "." .."." , ''', ,." .. ,." 18 CULTURILE NEOLITICULUl "" ..""" """.".""."""""."., " 23 PERIOADA DE TRECERE DE LA ENEOLITIC LA EPOCABRONZULill.""."", .. """,,""""".,,""" ,," "..... .... 26 EPOCABRONZULUl "'".""."" ... "''''''', ..".''''.".,,.''''.''''.''''''. ,. 28 PERIOADA DE TRECERE SPRE EPOCA FIERULill SI PRIMAEPOCAAFlERULll "'''''"."''''''"."".,,.'''''''''''''''''. " .... 32 SCITll iN TRANSILVANIA."""" ",,",," " .."""."".,," "."" "" ."".... 36 FONDAREA SI lSTORIA ORASELOR GRECESTI DE PE LHORALUL DOBROGEAN AL MARIl NEGRE pANA iN SECOLUL} d. H. ""." ".".""",,."""" "."""""""""." 38 ISTORlADACO-GETILOR iN SEC VI-IT i.H. . ".".""" " 46 A DOUA EPocA A FlERULUl PE TERITORlULROMANIEL" ".,51 D A C I A ",,,,,,,,,,,,,,,.,,,,.,,,,,,,, .. " .... "",,,,,. " ... """"""." ".' 57 ISTORIA POLITIC A A DACO·GETILOR DE l.A SF ~ITUl SEC. II iR pANA LA RAZBOAIELE DACO-ROMANE DE LA SFA~ITUL SEC.} d.H .", ..." ."., .... ".' ,,' 00 CIVILlZATIA DACO-GETILOR iN ETAPA A DOUA A EPOCrr LA TENE (150 i.H - 106 d.H) ..... . VIATASPIRITUALA, ,., RAZBOAIELE DACO-ROMANE DE LA SFAR~ITUL SECOLULUl] dH Sl j;-.,(CEPUTUL VEAClJUJl URMATOR, l3IBUOGRAFJE GENERALA
..67 76

,
OBIECT ~I PERIODIZARE GENERALA

Obiectul "lntroducerii in istoria antica a Romaniei, partea I-a" consta in prezentarea directiilor generale ale evolutiei societatii pe teritoriul Romaniei incepand de la cele mai vechi manifest an ale activitatii omenesti pana la crearea provinciei rornane Dacia in anul ] 06 d. H in functie de materia prima de baza utilizata pcntru confectionarea uneltelor, armelor ~i a1tor produse, prima parte a istoriei annce a Romaniei a a fost impaI1ita in doua mari segmente epoea pietrei si epoca metalelor, fiecare dintre ele avand mai multe diviziuni Epoca pietrei include: 1. Paleoliticul (circa de acum 1.000.000 de ani pana la 6.500 LH.) cU subdiviziunile Inferior (circa de acum 1.000000 pana la 120.000), Mijlociu (circa de acum 120.000 pana pe la 35.000), Supenor (de acum 35.000 pana la 18.000 i. H), 2 Epipaleoliricul ~i ezoliticul (18.000 M i. H. pana la mijlocul mileniului VII - circa 6.500 l. H.), I Neoliticul (6 5002.000/1.800 i. H.) cu subdiviziunile J Timpuriu (circa 6500 .. 4.800 i II.), 2. Dezvoltat (4.800-3.5001. H.), 3. Eneoliticul (3.500-2.700i H ) ~i Perioada de tranzitie de la neolitic la epoca bronzului (2.700-2.000/ 1.800 i H.). Mal nou se manifesta tendinta de includere a perioadei de trecere de la neolitic in epoca bronzului, incat aceasta din urrnii ar incepe pe la 2.700 i.H. Ea IlU este justificata de continutul perioadci de treeere pcntru ca piesele de cupru sunt mult mai putin numeroase dec at aeelea din eneolitic (de la aeneus in latina ammo, cupru si Iithos in greacii plOfrli), intocrnai cum la inceputul epocii bronzului (intre 2.000 ~l 1.800 I U) piesele de bronz sunt rarisime Epoca metaleloi cuprinde 1 Epoca bronzului (200011.800-1 l.~O I 1-1) 2_ Penoada de trecere de la epoca bronzului la pnma epoca a fierului (sec XII-IX i H), J Prl1l1:1 epoca a ficrului (sec VllI-Cllea 400/3,,0 i II ),4 /\ doua epoca a fierului (urea 40013 50 i H ··1Li6 d 11.) dupa car e unncaza j Epoca romans (106271 d H) ~l ~ FpOC.l feudala tnnpune (~ccIV<\ d II)
ASLlpr3 uuuror sc
VI

revern cu deralii pe p31CurS

1
i

8

[ntroducerc ill istoria (III/lea a Romdnuu

Partea I-a a "Introduceni in istoria antica a Romaniei" trateaza asadar Preis LOria, adica acea istorie care a fost reconstituita aproape exclusiv pe baza izvoarelor arheologice, rescnse ~l Prototsioria, adica acea istorie pentru reeonstituirea careia alaturi de izvoarele arheologice s-au putut utiliza ~I izvoarele scrise. Istoria propriu-zisa a Romaniei incepc cu fondarea oraselor grecesti de pe tarmul vestic al Marii Negre ~i cu includerea unei parti a Daciei in Imperiul Roman lzvoarele arheologice. Arheologia (de la gr. archaios, vechi si logoslogia, ~tiin!a) s-a constituit ca disciplina in prima jumatate a sec. XIX, iar arheologia preistoriei abia in a doua jumatate a sec. XIX ~imai ales la inceputul veacului urmator. Ea i~i pastreaza calitatea de izvor pentru epoeile arnica, medievala, iar mai nou ~ipentru cea modems (arheologia "industriala"). Obiectul arheologiei consta in prospectarea, cercetarea (mai ales prin sapaturi), studierea ~interpretarea istonca a tuturor manifestarilor activitatii i umane pastrate in pamant si, rnai rar, la suprafata lui. Resturile manifestarilor activitatii umane sunt mai ales materiale, adica ceea ce se intelege prin cultura ' (sau civilizatie) materials, dar ele adesea au si sernnificatii pentru cultura spirituala. Aeeste urme constituie monumente ~i ansambluri sau situri (situs, asezare, tinut, loc, alcatuire) ~i ele sunt fie fixe, fie mobile (inclusiv fauna,

.

Totdeauna arheologia a apelat la ~tiinte pentru complementare, iar astaz: este de neconceput 0 cercetare care sa nu fie pluridisciplinara incluzand aproape orice alta disciplina stiintifica. Dintre acestea din urrna pnncipalele sunt: Geologia (studiaza evolutia scoartei pamantului in erele geologice, de unde arheologia a preluat metoda stratigrafica), Paleontologia (studiul organismelor fosile animale ~ivegetal e), Palynologia (gr. palyno, a imprastia praf), cerceteaza polenul, Paleoclimatologia, Pedologia (solurile), Etnografia (studiaza originea si raspandirea teritoriala a popoarelor, cultura ~i noravurile r lor, particularitatile de viata materials ~i spirituala, ClI precizarea ca "societatile" actuale primitive nu sunt fosile), Petrografia, Metalografia, Fizica, Chimia, Informatica etc. in stabilirea cronologiei absolute (in ani) s-a pomit de la data introducerii calendarului in vechiul Egipt (circa 2720 i. H.), determinata pe cale astronomica Principalele metode sunt: Curba lui Milancovici (curba radiatiei solare), Scara cronologica suedeza sau metoda varvelor (de Ia topirea ultirnului rest al ghetarului continental W urm parra la inceputul erei noastre - circa 6740 de ani), Dendrologia (gr. dendron, copac, adica numararea inelor de crestere, valabila mai ales In America de Nord pentru speeia sequoia), Magnetics (rnasurarea magnetismului terestru pentru piesele lucrate din "lut"), a Radiocarbonului (C14 ell emanatii de raze bela eu timpul de injumatatire de 5568± 30 ani), a Fosforului (pentru determinarea vechimii resturilor osteologice) s.a Izvoarele scrise sunt singurele in masura sa furnizeze informatii practie inaccesibile celor arheologice (evenimente politice, militare, viata sociala, religioasa etc) Pentru interpretarea lor a aparut hermeneutica (arta de a Ie mterpreta, initial pentru textele biblice, apoi extmsa ~l pentru celelalte mrn ales de ordin istoric). Stirile existente in izvoarele scrise antice trebuie preluate ~l utilizate cu mult discemamant pentru ca ele nu sunt de valoare egala lnainte de toare scnerile autorilor antici sunt subiective si incomplete, apoi connn interpretari personate alteon opereaza ell generalizari ("lumca civilizata" - grcco-romana ~l "barbara". scm ~I gon, Scythia ~l Gorhia acolo unde aceste senuntn ~I popoare locuiau inaintc sau dllpa evenirnentel e rclatate etc), uneon nu lipsesre components
anecdotica. valoa: ea "profesionala' a autorilor
CSk

flora, resturi umane). Pentru stabilirea cronologiei relative (mai vechi, contemporan sau mai nou decat ... ) metodele esentiale de cercetare ale arheologiei sunt: 1. Straligrajicii care opereaza cu etajarea descoperirilor in pamant, implicit in timp (afara de deranjari) ~i eu coexistenta integral a sau partiala in eomplexe inchise (locuinta, morrnant etc) ~i in situri Alaturi de stratigrafia verticals se utilizeaza ~i cea on wntal a (pentru etajarea in timp de pilda ale mormintelor dintr-o necropola): 2 Tipologicd pentru stabilirea tipurilor de piese ~i succesiunea lor In timp si precizarea seriilor tipologice (ea are nevoie ~ide repere stratigraflce ~ide cronologie absoluta eel putm pentru unele P1CSe). 3 ('/wl'%gici'i (gr. chow, spatiu. reuiune] care studiaza zona sal! zonele de
rasp5ndlre
it

materialelor

arhcoioglcc

diferua

S

z! III d

10

10011

GLODARlU

Preocuparile "literare'' antice pentru teritoriul Romaniei au inceput odata cu primele contacte de durata dintre greer ~iautohtoni si ele au sporit ~i s-au diversificat conunuu rara sa ajunga vreodata indestulatoare. Mai mult, cu exceptia scrierilor irnpararului T raran si a medicului sau Criton, ambele pierdute nu sunt lucrari destinate numai spatiului Romaniei, ci unor teritorii mai largi Stirile antice au fost adunate in culegeri, adesea de pasaje ~i fragmente. Pentru zone mai extinse sunt de mentionat FA. Ukert, Geographie der Griechen und Romer, vol. IIlI2: Skythien und das Land der Geten oder Daker nach den Ansiehten der Griechen lind Romer, Weimar, 1846; W Bessell, De rebus Geticis, Gottingen, 1854; G. Popa - Lisseanu, Dacia in autorii clasici. 1. Autorii latini clasici si postclasici, !943 si II. Autorii greei # bizantini, 1943. in mod frecvent se apeleaza la alta cu!egere aparuta sub egidaAcademiei Romane ~i anume [a primele doua volume: lzvoare privind istoria Romdniei, I, De la Hesiod la ltinerarul lui Antonius, Bucuresti, 1964, care cuprinde izvoarele grecesti ~ilatinesri din sec. vm i. H. panii la sfarsitul sec. ill d. H. si vol. ll, Fontes Historiae Daco-Romanae, Bucuresti, 1970, cu izvoarele de la anul300 pana la anull. 000, adica de la Amobius (inceputul sec. IV) pana la lexiconul Suda (gr. syda, "constructia mareata ~ifacutii cu multa truda, bine planuita si utila"} sau Suidas (a doua jumatate a sec. X). AmbeJe volume sunt intocmite in ordinea cronologica a scrierilor, cu dorinta de a f exhaustive ~i contin izvoare istorice, geografico-etnografice, literarbeletristice ~ichiar tehnice. Celor de mai sus Ii se adauga izvoarele epigrafice, indiferent de materialul pe care s-a scris (piarra, metal-bronz, plumb, lut), lernn, reunite in Corpus lnscriptiorum Graecarum (f.G.) (vol I-IV + Indices), 1828-1877, Corpus lnscriptiorum Latinarum ( Cll.] in 16 volume, ul timul cu diplomelc militare (inscriptiiie aparute dupa 1902 ~idiplomele de dupa 1955 sunt publicate in Annee Epigraphique, Paris) ~l cele de pe teritoriui Daciei au inceput sa fie reurute in lnscriptiones Daciae Romance. lnscriptiile Daciei romane, din care aLi aparut vol. 1-111/1-4
Dintre izvoarele paprnacee m s-a pastrat dear unul, asa-zisul "papir Hunt" (RO FlI1k, Hum s pndtanum: Brinsh Museum Papyrus, 2851 in JOIIl'l1a/ o] Rauutn Susdics, X LV III , 1958. P ! 02-11 b), rar pentru izvoarele nunusmnnce se poate consulta C Prcda, Moncdclc guu-duulol 1973.

EPOCA PALEO LITI CA

Inceputunle epocii paleolitice, implicit ale preisiorici variaza in diferitele zone ale globului parnantesc pentru ca peste tot sunt socotite drept inceputuri cele mai veehi descoperiri capabile sa ateste activitatea hornimzilor, a acelui Homo faber producator de unelte. Inainte de a le mentions se impun lns a cateva consideratii generale privitoare la relieful si c1imatul din tcritoriile Romaniei (earn aceleasi pe spatii europene largi) din pleistocen (prima epoca a euatemarului) cand a aparut omul ~i pana in holocen (ultima perioada a cuatemarului, care continua ~i astazi). Relieful. La inceputul pleistocenului se definitiveaza consolidarea lantului muntos al Carpatilor. Odata eu iniiltarea sa, el a segmentat marele bazin de apa tertiar in trei lacuri enorme (de la vest la est) panonic, transilvanean ~i getic.Dupa ridicarea Carpatilor ale caror principale inaltimi (Retezat, Parang, Fiigiir~, Rodna) erau acoperite de ghetari, in zonele mai joase, depresiuni ~I viii, s-au depus depozite torentiale, fluviale si eoliene, care treptat au colmatat sau au determinat retragerea apelor celor trei man lacuri. Lacul Getic (la sud de Carpatii Meridionali ~i in sud-estul eelor de Curbura] s-a retras treptat spre sud si est si a secat la inceputul pleistocenului. Apoi de [a sfarsitul pleistocenului panaln halocen s-au creionat cele tret trepte de relief cea mai inalta (rnuntelc), mijlocie (dealuri, podisuri] ~ijoasa (campiile) Nu este de neglijat actiunea de modelare a reliefului avuta de reteaua hidrografica ~, de factorul eolian. Clima a fost pana nu demult determinata nurnai pe haza cercetarilor asupra epocn glacianunilor in Alpii elvetieni Pe baza lor s-an stabilit patru glaciatiuni principale, care au primit numele unor rami din Germania Gunz (1200.000700000) Mindel (650000-350000), Riss (300000120000) ~I Wurrn (80 OOO-J 5000), fiecare separata de (cal alta pnntr-o faza interglac iara, ell
clima mal hlitlld~l Mal nou. pe haza cercetarilor plundiscrphnar e (ill special analiz.ele palynologice ~I datarile cu C IJ ::;-<1 procedat la 0 :\It:i divizarc it cuaternan ului

12

loan GLO[)ATUU

Pentru teritoriul Romaniei ne rezurnam la evolutia climatica in pleistocenul superior cand se incadreaza paleoliticul ~i epipaleoliticul. Succint prezentata evolutia climatica in pleistocenul supenor ar fi urmatoarea: 1. Primul stadiu glaciar al perioadei Wurm se caractenzeaza prin climat rece (predomina coniferele); 2. EI este urmat de complexul interstadial Nandru in cadrul caruia Nandru 1 este rece , 2 temperat " 3 rece SI 4 mai cald, cand sporesc foioasele), 3. Interstadiul Ohaba (cu trei oscilatii climatice: Ohaba A coincide cu sfirsitul paleolitieului mijlociu, Ohaba B cand ineepe paleoliticul superior ~i Hereulane I); 4. intre perioada din pelistoeenul superior ~iinceputul holacenului este 0 alternare de oscilatii climatice, doua mai reci, Hereulane IT si Romanesti ~i doua mai uscate, Erbiceni A (cand incepe epipaleoliticul) si Erbiceni B. Fauna. Pentru climatul rece sunt semnalate marnutul ,. rinoeerullinos , vulpea polara, mai rar bizoni ~i eai, iarpentru eel moderat eerbul rosu, cerbul gigantic, capriorul, bourul, rnistretul ~i rnagarul. Principalele criterii care au stat la baza irnpartirii paleoliticului in trei perioade distincte (inferior, mijloeiu ~i superior) sunt tehnieile de cioplire a pietrei ~i formele uneltelor. Materia prima pentru unelte a fost recoltata pe Ioc ~i consta din cuarturi, cuartite, silexuri, mai rar obsidiana (sticla naturals rezultata din topirea siliciului). Se adauga osul provenit de la animalele vanate dar, cu exceptia Banatuiui, piesele din os sunt relativ rare. Paleoliticul inferior (1.000.000-120.000). in privinta inceputurilor paleoliticului pe teritoriul Romaniei parerile sunt discordante. Descoperirea care a starnit discutiile s-a facut la Bugiulesn (Vaicea), in "Valea lUI Graunceanu", in depozite argiles ~ nisipoase ~l rusipoase, deci in aluviuni Materialele recoltate (restun fosile de la 30 specri de mamifere) confirrna caracterul VIllafranchian al acestui depozit databil in urrna cu 2.000.000-1.800.000 de am dar nu sunt confirmate caracterele apropiare hOl11l111ZIlor tIP Australopithecus pe un fragment de femur )1 pe de
altul de nbie inferior II apartm uneltele cioplite uruc ~i bifacial descoperite 1;1CllIperceni- Tg Magurele ~I Oena Sibiului daiate circa 1000000 allele Paleoliricului

gasite in regiunea dintre Olt ~I Arges in prunduri, apartinand culturii de prund protopalcolitice (databile inainte de 600.000). Alte descoperiri izolate sunt sernnalate in nord-estul Moldovei (Dobromira, Valea Lupului, Mitoc-Malul Galben) ~i In Transilvania (Capusu Mic). Au putut fi utilizate ~1 "uneltelc" naturale de la Iosasel (Iangii Arad) unde se gasesc tone de astfel de piese. Uneltele erau confectionate din silex, cuar], cuartit, iar pentru prelucrarea lor tehnica a evoluat in doua directii: cioplirea bifaeialii acheuleana (numele este luat de la eartierul Saint-Acheul din Amiens), abbevilliana (de la Abbeville, Franta] si obtinerea de aschii, clactoniana (de la Clacton-on-Sea, Anglia) ~i levalloisiana (de la suburbia Levallois-Peret a Parisului). Paleoliucul mijlociu (circa 120.000-35.000) este mai bine reprezentat ~I aproape pe intreg teritoriul Romaniei. El se inscrie in aspectele din Europa Centrals, Europa Meridionala ~I Europa Rasariteana ale carer influente sau in ale carer arii de raspandire se inscrie teritoriul Rornaniei Paleoliticul mijlociu este reprezentat de cultura musteriana (de la pestera Le Moustier in Franta). Pe teritoriul Romaniei a fost impartit in doua grupc 1. Musterianul de pestera, descoperit mal ales in pesterile Carpatilor Meridionali (pestera Muierii de Ja Baia de Fier, pestera Cioarei de la Borosteni, Bordu Mare de la Ohaba Ponor (a doua Jocuire de la Bordu Mare a fost datata cu C14 37850 + 4500/-2900 Be), Nandru, Gura Cheii Rasnov, dar ~i la Cheia- Targusor in Dobrogea, 2. Din asezarile in aer liber (Boinesti ~ Bixad, Remetea - Somes, Iosasel, Ocna Sibiului in Transilvania, RrpicemIzvor, Mitoc in Moldova, Mamaia-sat, Castelu in Dobrogea. Uneltele sunt confectionate din aceleasi roci tie in tehnica levallesiana, fie in tehnica rnusteriana ~i constau din aschii ~I lame (razuitoare, dalp
strapungatoare, varfuri foliacee) Resturile osteologice apartin WlO! mamifere carnivore (ursul de pestera, hiena leul) ~1 erbivore (cerbul claf cerbul gigantic, rna: puune de elan, cal bovine man, rinocerul lanos si foarte rar de rnamut, mistrer, asui capra neagli ill general se vanau firesc anunalele existente in zona ~ieel mat elocvent il consntuic numarul mare de resturi de schelet de mamut descoperite la Riprcem i2V()1 in apropierea c'lrci<1)e :;~:;t:,'vc1JlIl ck I 2CIj'" ell: cal c.u pnn I'rut

1.+

loan c;U>DJRlU

,

15

Cat pnveste resturile osteologice umane, incadrarea in paleoliticul mijlociu a resturilor de schelct de femeie din pestera Muierii este nesigura
Paleoliticul superior (35.000-18.000 i. H.) se caracterizeaza pnntr-o diferentiere zonala a culturilor care, pe teritoriul Romaniei, sunt reprezentatc de cea aurignaciana (Aurignac, Franta), si de cea gravettiana (La Gravette, Franta). Cultura aurignaciana (circa 35.000-25.000 i. H.) este semnalata atat in pesteri unde locuinle sunt de scurta durata, cat ~iin asezari in aer Iiber, unde locuirile sunt de lunga durata, in Transilvania astfel de descoperiri se cunosc la Ohaba Ponor, Cioclovina, Gura Cheii - R~nov, Pestera - Moeciu, toate in pesteri si la Boinesti, Rcmctca (Tara Oasului), in Moldova la Ripiceni - Izvor, Mitoc, pe terasele mijlocii ale vaii Bistritei la Bistricioara, Dartu, toate in aer liber, in Banat la Tincova, Cosava, in Oltenia la Baia de Fier (in pesters) ~iVadastra (in aer liber), in Muntenia la Lapos (Prahova), Giurgiu, Ciuperceni ~iin Dobrogea in pesterile La Adam, Cheia. Locuirile din nord-vestul Romaniei se incadreaza intr-o arie mai larga (include si Slovaeia rassriteana, Ueraina Subcarpatica), iar eele de la Gura Cheii - Rasnov ~i din Banat in aria Europei Centrale. Materia prima ramane aceeasi, dar in nord-vestul Romaniei se intalneste ~i obsidian a, iar uneltele eonstau din lame retusate, razuitoare ~i unelte eu mai multe functiuni (razuitorul·· dalta). Cultura gravettiana (cea. 25.000-15.000 I. H.), impir!ita in doua faze, una veche, alta noua cste semnalata la Rernetea, Banesti, Gura Cheii .. Rasnov Tincova, Cosava, Stanca ~ Ripiceni, Bistricioara (datata Intre 20.000 si 15.000), pe teraseJe raurilor Buzau, Casimcea, pe Nistru la Cuconesti ~i Viisoara, pe malul stang al Prutului, pe Somes ~ila Lapos. Uneltele prelucrate din aceleasi roci constau din razuitoare, varfuri (inclusiv de sageata). lame ~l din os (ciocane, tarnacoape, harpoane, varfun de lance) Inca din faza a doua a gravettianului se consta tendinta tot mal acccntuata spre microlitizare Principalele animale variate ~i folosite pemru hrana au fast calli!' renul rna: rat bovincle mati ~I cervideele Re stur: arheologice sun! punne 0 caleta craniana (cu n asatun nuande: taloide apropute de 11 pul Cro-Magnon) in pestera de 1a Cioclovina ~I prol.ahil un hOIlLIi Ll CJILlI:..'lli

Din paleoliticul superior dateaza ~I cell' mar veehi manifestari de arta pc tcritoriul Romaniei intre ele sunt cunoscuti dintii gaun~i de animale pentru a fi folositi ca amulete-pandantive, dalJi de os decorate (Mitoc, Cotu Miculinti - Botosani 0 figurina de piatra (Lapos] ~ipicturi rupestre. Dintre cele din urrna sunt de rnentionat petele de pictura din pestera Cuciulat (langa libou) pe care se pot distinge un cal ~i0 felina Cum in apropiere sunt doua asezari gravettiene, probabil picturile sunt contemporane eu ele. in legatura cu manifestarile de arta, in speta cu picturile rupestre parerile cercetatorilor sunt diferite, interpretarile mergand de la "necesitatea de frumos" a oamenilor (= originea "artei pentru arta"), trecand prin repartitia geografica a vantului (un fel de harta zoologica) pana la fireasca simbolistica religioasa (practici magice) Credintele religioase se aflau la inceputurile lor, in faza animismului. Magin, animismul ~iot totemismul sunt manifestarile t religioase eel putin in paleoliticul superior. Caracteristicile generale principale ale paleoliticului ar fi, asadar, urmatoarele: I. Ocupatiile se rezumau la confectionarea primelor uneltearrne ~i la procurarea din natura a tot ceea ce era neeesar traiului, de unde izvoraste definirea omului din acea epoca drept omul pradalnic, iar locuintele de scurta durata au rezultat din pricina pendularilor continui dupa hrana; 2. Pe plan social formele de organizare nu pot fi decal presupuse prin analogie eu forme le de agregare a primatelor. Cum atilt ele cat si oamenii au activitate sexuala continua se presupune cxistenta unor "familii'' de descendents materna, legate de aceasta descendenta c:ita vreme tatii ramaneau necunoscuti Oricum grupul uman apartine unei unitat; (ceata) de subzistenta in contact eu alte grupe similare. Din punct de vedere "tehnic" acest grup era polivalcnt tocmai din necesitatea de a-si asigura supravietuirea. Evolutia in contmuare a acestui grup spre organizarca gentilica, ce implica fenornenele specific omenc~tl- tehnice. econornice, sociale ~ ramane necunoscuta Organizarea gentilica constatata de ccrcetarile etnografice in difente stadu de dezvohare nu poate fi transpusa ca atare cu lllH!k lel"! de mil de am inamte din pncma
evolutiei difcrite a comunitank» lIlll:111C Pentru nalcoliticul superior ~tntd" ell casatona pc grupe par sil f l\.)sl lOIl~111Lllk ~lln sanul lor s;\ fi apann ex

17

EPIPALEOLITICUL

(MEZOLITICUL)

in tardiglaciar si la inceputul holocenului, cand se inscriu epipaleolitieul ~i mezoliticul (18.000 - mijlocul mileniului Vll) clima s-a incalzit treptat ~1 vanatul mare s-a retras spre nord. 0 parte dintre cornunitati I-a urrnat, dar eele ramase s-au adaptat la vanatul mai mie eapturat numai prin haituiala, sau divizat in grupuri mai mici ~i au folosit intens arcul ~i sageata Ca urmare, in domeniul culturii materiale s-a constatat coexistenta mai multor facies uri tfacies= aspect cu earacter disctinct in raport cu altele) ~i inmultirea microlitelor. .Populapa de pe teritoriul Romaniei poate fi impiirtitii sub aspectul culturii materiale intr-un grup local, gravettian tarziu, care continua paleoliticul tarziu ~i altele pitrunse din alte parti. Primul grup este reprezentat de asezarile gravettiene tirzii din Moldova ~i de marile ateliere de prelucrare a silexului din Banat ~iMuntenia Grupurile pii.trunse pe teritoriul Romaniei sunt relativ numeroase Vdniitorii swiderieni (de la Swidry - Wielkie, cartier al Varsoviei) au venit dinspre nord in Carpatii Orientali urmand vanatul care se retragea spre culrnile alpine (asezarile de la Scaune ~iBardasu in Ceahlau). Uneltele ~i armele constau din razuitoare, lame, varfurile de sageti. Tardenoisianul (Fere-enTardenois, Franta) este adus de doua grupe de populatii, una venita din zona nord-pontica in est ~I nord-est (Zaim, Magurele la est de Prut, Ripiceni, Erbiceni in Moldova, Sita Buzaului in Munrenia) ~i alta dinspre centrul Europei (Ciumesti in Crisana, Costanda - Lidauti In Covasna) ell unelte mici ~i varfuri de saget: Azilianul (Mas d' Azil. Franta) descoperit la Baile Herculane (Pestera Hctilcr) se caractenzeaza prin microlite negeometrice Tardigravettianul de aspect romanello-ozilian (grotele Romanelli, Italia ~i Mas d Alii, Franta) a venit din ltalia spre Dunare sal! peste Marea Adriatica Adapostu) de la Dubova a fost datal C\I C 10650 - 120 SI 817') + Be + Unehe!e sunt microlite de plalra ~I s~lgetl, harpoane din os Cultura Schcla
:.[
\ -

Dunare in zonele P0I11lor de Fier (Ostrovul Banului, Dubova, Lepenski Vir in Serbia) Ea se caractenzeaza pnn putme unelte de piatra ~l unelte de os (strapungatoare, pumnale, toporase, "sapaligi", cele din urrna utilizate pentru cules, nu pentru eultivarea parnantului) Animaleie vanate pentru hrana in epipaleolitic-mezolitic au fost bovinele mari, calul, mistretul, cerbul, iar purtatorii cultuni Schela Cladovei erau mari consumatori de peste si scoici. Manifestarile de arta sunt semnalate in asezarile aziliana, romanelloaziliene, tardiagravettiene si ale culturii Sehela Cadovei (colti perforati de animale, placi de os cu decor incizat ~i resturi de coliere din scoici). Picturile rupestre de la Gaura Chindiei dateaza din mai multe epoci, nu numai din rnezolitic. Resturi asteologice s-au descoperit in aria culturii Schela Cladovei (in morminte eu schelete chircite sau intinse, uneori presarate eu ocru rosu) ~l ele apartin tipului Cro-Magno oriental. Pe plan social se admite fenomenul unirii gintilor in triburi, iar pe plan religios presararea defunctilor eu oeru rosu denota evolutia credintei religioase, constientizarea diferentei intre viata si moarte.

('II/do

Ii' I, datata ell

Ci

in mileniilc Vlll-Vl,

are i![1C]de r.ispandire

tot pe

/nlrodllccrc

III t storta autica " Romansc,

19

EPOCA NEOLITICA

Numele "tehnic", arheologic al epocii, neolitic (gr. neos, nou ~j lithos, piatra) decurge din inventia si raspandirea unui nou mod de prelucrare a pietrei prin slefuirea si perforarea ei. Principalele ei caracteristici sunt date de transformarile inregistrate in dezvoltarea societatii omenesti ca urmare a trecerii cornunitatilor de la stadiul de vanatori-culegatori la eel de producatori de hrana prin cultivarea parnintului ~icresterea vitelor. Aceasta transfor.mare acopera termenul de revolutie neolitica Pentru teritoriul Rornaniei caracteristica este si aparitia ceramicii cu toate ca ea nu constituie 0 inventie a populatiilor epipaleolitice ~i mezolitice care traiau aici, ci un fenornen de aculturatie materializat prin venirea in aceste zone a unor populatii care traiau in neolitic si prin asimilarea aborigenilor de catre noii veniti Relieful coincide in linii generale cu acela de astazi, dar un fenomen natural petrecut eu ceva inainte de inceputul epocii neolitice, anume cresterea nivelului Mari] Negre (transgresiunea Marii Negre) a determinat inundarea Dobrogei ~i patrunderea apelor ei pe Dunare paoa spre confluenta cu Argesul. Apele sau retras pe durata neoliticului timpuriu. Clima la inceputul holocenului (l0000-8000 i. H) s-a incalzit, iar aproximativ intre 7.000-5.000 s-a inregistrat un optimum climatic, pentru ca intre 5 000-3000/2 800 sa fie calda si umeda, apoi dupi2. 800 sa fie calda si uscata, deterrninand schimbari in flora. Fauna este reprezentata in neoliticul timpuriu mai ales de bovine man ~I de ovi -caprine, in neoliticul dezvoltat ~i eneohtic bovine mari. ovi-caprine, suine ~i se coastata domesticirea calului (adusa ca atare de populatii din est ~I sud) Cresterea animalelor nu all exclus vanatoarea animalelor pentru hrana. blana. piele ~i ase (pentru confectionarea anurmtor unelte) ~iI1Icipescuttul, o culcsu] scoicilor ~I al fructelor
Pemru denurnirea principalelor ctape afe ncoliticului sunr de preferat Ierrnenu de neohtic nmpuriu (circa 6 )00-4 8(0). dezvolrat (4 800~ 5(0) si en~llilllC (de la I8t UU1tIlO. aralila ~I sr lith.», lillie 3 SO()-~ 7(0) pentru C':I

ultimul subliniaza ~I continutul penoadei finale. intre epipaleolitic (mezolitic ~i eolitic nu este un hiatus de viata, dar noul mod de viata a fost implatat de n catre populatii vemte din ASia Mica ~I Mediterana rasarneana prin Balcani care traiau in neolitic. Caractens tici generale. N umel e cultunlor neoliti ce provi.n de Ia stati unea eponima, de la doua-trei statiuni sau de la 0 particularitate a uner culturi (ex Ceramica liniara). Aria de raspandire a culturilor este extinsa in neoliticul timpuriu, restransa In eel dezvoltat ~i din nou mai larga in eneolitic, dar mai restransa decat in prima faza In domeniul uneltelor se perpetueaza microlitele, apar tehnicilc slefuirii si perforarii, iar osul gaseste larga folosinta (sapaligi, harpoane, ace, pumnale, spre sfarsit chiar brazdare de plug). Lutul a constituit materia prima pentru olarie, pentru etanseizarea peretilor locuintelor, pentru modelarca greutatilor plaselor de peseuit ~iale urzelii razboiului de tesut vertical, pentru podoabe ~istatuete. Cuprul, aparut sporadic in neoliticul timpuriu, a fost utilizat pentru confectionarea armelor si uneltelor In eneolitic. La inceput s·a folosit cuprul nativ, apoi eel redus din minereu care, odata obtinut, era turnat in tipare mono- ~i ivalve. Aurul a constituit sporadic matena prima pentru podoabe b ~i foarte rar pentru figurine. Practicarea agriculturii a deter.miant 0 mai mare stabilitate a comunitatilor, dar sisternul primitiv de cultura impunea schimharea frecventa a terenurilor cultivate, Implicit a locului asezarilor. Cresterea animalelor a avut pondere variabila in decursul tirnpului. Cainele a fost domesticit inca in epipaleolitic, dar ovi-caprmele, suinele si bovine le nu au fost domesticite pc loc, ci aduse dinspre sud de noile populatii, la fel cum toate plante le cere aliere descoperite in asezarile neolitice sunt de origine sud-vest asiatica. Tot in neolitic se dezvolta mestesugurile. Alaturi de obtinerea ~I prelucrarea cuprului de acurn amintite sunt de rnentionat prelucrarea pictrcr, mestesugurile casnice (tors, tesut). constructia locuintelor ~I confectionarea ceramicii
Ultirnul mestesug, in pofida unor pareri rnai vcchi, gratie cunostintelor pe care Ie I mplica (alcgc rea lutu I UI, a degresam i lor mod clarca vaselor impodobirca lor uscarea, arderca in grop: ~I ill cuptoare cu Ic'VCrbclatil'l cxecune: in~,nJItl', unifounitatii formelor ~I ,1 d~c,.'Ildl.ll·' !()st clu,u un

20

/0(1/1

G/.on!lU{!

!nlrodllC<',.,: ill

JSlonu

[JlIliCU

a Rom.no.»

21

mestesug specializat. Mai rnult, foarte probabil au existat ~I uncle centre de productie pentru zone variabile ca intindere (Cucuteni, Petresti). In neolitic, ca si in epocile ulterioare, ceramica poate fi incadrata in doua categorn: de uz cornu" sau de bucatarie, in general rnai grosiera, nu totdeauna uniform arsa ~i ceramica jinii, bine arsa oxidant (de culoare rosie caramizie, galbuie] sau inoxidant (cu eulori de la negru pana la nuante de cenusiu), cu forme ~idecor, incat unele piese constituie adevarate obiecte de arta. Omamentarea eeramicii s-a obtinut prin incizie, imp rim are, excizie, in relief. incrustare eu alb, pictura (dupa sau inainte de ardere). Decorul vaselor este dispus fie pe aproape toata sau pe toata suprafata vaselor, fie in registrc, motivele decorative sunt alergatoare, adica continui sau inchise in cadre patratc, dreptunghiulare, iar dupa forma geometricc si spiralice sau spiralomeandrice. Prezenta vaselor speeifice unei culturi in aria alteia, uneori situata la mare distants ca ~i a unor piese pentru care materia prima nu exista pe loc sunt indicii pentru infiriparea relatiilor de schimb, nu prin intermediul unor negustori, ci din comunitate in comunitate. Locumtele epocii sunt fie adancite in parnant (bordeie), tie de suprafata Pnmele sunt patrulaterc, ovale, rar circulare, iar suprafata mica a lor este un indiciu pentru existenta familiei pereche. Celelaltc sunt patrulatere, uneori de mari dimensiuni (15 x lOrn), cu doua-trei incaperi Reconstituirea lor se poate face pe baza observanilor arheologice si dupa modelele confectionate din lut In epoca. Se cunosc locuinte cu platforms (din lemne despicate, acoperite eu Iut) si chiar pe piloni (cultura Petresti) Peretti erau din impletitura de nuiele lipite eu lut (la cele adancite) ~idin lemn lipit ell lut, eu decupaje pentru fcrestre, adesca perctii fiind vopsiti sau decorati cu motive incizate ~i In relief iar invelitoarea din pail', la eele de suprafata Nici unele nu aveau CO~Url penrru foe, incat prczenta verrelor de foc in intenorul lor este cauza frecvcntelol uicendir
Ascziuil: aveai: aspcctul 111101 catune mill ti!IZlll sale, cu loruintelc risipite d~'-a luneu] (lIISlInIOl de apa, dar SC'cunosr ~l :t)t'Z3.11 compactc, cu locumtelc (!i~llIJ~C in xn un, chiar ell clemente de "Slstell1;llIZare" . piata'' 0 cladin:
ulnc (Cucuiem 1'((1('\11 ill q,illga PIlIlului) ~I chiar (l1rtJ!lclle (ell $;!Il( '"I

palisada sau san], val, palisada). Indifcrent de rnarimea lor ~i de "sistematizare' nici una nu a depasit stadiul rural. Incendiile frecvcntc si refacerea succesiva a locuintelor pe acelasi loc au dus la inalrarea treptata a locuiui asezarii, aceasta pnmind aspcctul de movila (asezare de tip Ie/f), inalta uneori pana la 15 m. Organizarea sociala se poate reconstitui pnn posibilele cornparatii Cll popoare primitive si pe baza putinelor izvoare scrise greco-rornane care fae referiri la populatiile din jur. Ca urmare, se poate presupunerea organizarea populatiilor neolitice in ginti formate dinrr-un numar vanabil de familii cu stramosi comurn, iar cateva ginti constituiau tribul. Nu a existat niciodata 0 organizare sociala matriarhala. Eventual se poatc vorbi de 0 descendenta matriliniara eu toate ca familia pereche era 0 realitate socials ~i aparitia copiilor nu mai consntuia un secret pentru oarnenu acelci vremi. Nu se poate admite nici existenta unci organizari comunitare cata vreme proprietatea privata a existat sigur in neolitic. Private erau arrnele, uneltcle, locuintele ~i bunurile din ele, diferentierea sociala ~ide avere fiind dovedita de descoperirile arheologice, iar prezenta sceptrelor in morminte dovedeste existenta unor sefi, conducatori. Chiar admitand descendenta matriliniara, de la inceputul eneoliticului, daca nu chiar mai dcvrcmc se poate vorbi de organizarea de tip patriarhal ~I desprc difercnticre sociala $i de avere in sfarsit, nu se poate vorbi despre separarea tnburilor de agricultori de cele de pastori pentru ca din punctul de vedere al econorniei agrare pe tentoriul Rornaniei ea este 0 aberatie. in schirnb, se admite variatica ea pondere a uncia sau a celeilalte. ca urmare a modificarilor climatice si in functie de relief Cultura spirituala poate f reconsutuna pe baza materialelor arheologice si prin analogic eu fenomenele din ASIa Mica unde manifestarile de vlara spiritual a au continuitate din preis tone pana in istone Legatura strans« determinanta intre agricultura ~I fcrtiluatc esle general admisa, cerul ~I pamantlil-mama fiind zcu JOOl au de muntou Statuetele descoperue tie anlIUIH)' flc zocmorlc sunt le~atc de pracuu
magleo-re!J~lloasc nccunoscutc Maiun Iale;! -r.uuctelor, run lee nonaie dill Ilit (t~);11te punne sun! din os, din l11aI1ll1l1~\ sau .1111) sunt tC'IlII11IIlC, k~:atc ell:'
culiut fCdllluil:llil ~I JCr(illliilll DIIP:l II ",IJ\I~(ll:1
ft'1I11111l1C:

<unt p"',,k u~r.l

(~O(.

22

loan GLODARJU

si ele reprezinta mai ales divinitatea - mama, zeita suprema, iar puterea virila este reprezentata fie de acolitul barbat al primeia, fie de statuete de cornute. Spre practiei magico-religioase trimit statuetele zoomorfe reprezentand animale de prada, serpi, cerbi, pasari Pentru aceasta epoca s-au descoperit sanctuare, locuri unde se desfasurau ceremonii de cultnecunoscute. Unul dintre ele a fost la Cascioarele (apartine ariei culturii Boian) ~i consta dintr-o constructie eu doua incaperi, una eu peretn pictap, avand in ea doua coloane fara rol constructiv Ele indica practicarea culturii coloanei care, In credinta lor, facea legatura intre eer ~i pamant. Celalalt sanctuar a fost deseoperit la Pacta, in aria eulturii Yinrna ~i consta dintr-o constructie eu pereti rnasivi din lut avand in interior 0 masaaltar pe care se ridicau busturile zeitei ~~marne ~i al acolitului ei, reprezentat eu coarne de taut Alte reprezentari ale zeitei-rname si ale acolitului ei mascul au altarele de la Ghelaesti ~i Trusesn. Inca din aceasta vreme a fost adorat soarele in ealitatea sa de zeu participant la asigurareafertilitatii ogoarelor dupa dernonstreaza in special motivul decorativ al spiralei. in sfarsrt, sun! documcntate eultul morplor (ingropari insotite de ofrande facute sub podina locuintelor), inmorrnantarile magice si cultul craniului (ingropari de cranii singulare sau grupate impreuna eu depozite rituale).

CULTURILE NEOLITICULUI

Neoliticul timpuriu (6.500-4800 i. H) este reprezentat de doua culturi Grupa Baciului - Carcea ~i StarTMevo-Cri~, prima marcand inceputul proeesului de neolitizare pe teritoriul Romaniei, iar eea de a doua definitivarea aeeluia~i fenornen. ell/lura Gum Baciului (Ianga Cluj-Napoea) - Carcea (in DoJj) a fast adusa de primii migratori veniti din nordul Peninsulei Balcanice Ei au fost partial contemporani eu epipaleoliticii si ell mezolitieii pana la a doua migratie de populatie neolitica venita din aceeasi directie Uneltele soot din silex cioplit. din piatra slefuita (mai ales topoare mici), com ~ios, iar in domeniul eeramicii se remarca eea fina, pictata eu alb pe fond rosu La Gura Baciului s-au deseoperit ~I capete umane cioplite sumar In piatra Cultura Star™evo (in Serbia) -~Cris (dupa rau) apartine celui de al doilea val de migratori dinspre sud, iar aria ei de raspandire include zona din nordul Greciei, aproape intreaga Peninsula Balcanica (fara regiun ea vestica, Romania fara nordul exterm si ajunge pana In vest-sud-vestul Ucrainei). Asezarile sunt de scurta durata, ceramica este decorata prin incizie ~i pictura eu alb sau rosu ~I negru, iar plastics este reprezentata de statuete antropo- ~izoomorfe. In neoluicul dezvoltat (4.800-3.500 I. H.) apar topoarele perforate ~I de tip calapod, unelte de os ~icom (mai ales sapaligi) si primele piese dm cupru (unelte mici, piese de podoaba) ~l se constata aecentuarea scdentansrnul L11 de asa maniera incat apar asezarile de tip tell Cultura Vinfr>,fa-Turda1, de ongine sudica, raspandita in nord-vestul Bulgari ei. Serbi a.. sud-estul Ungan ei, Slid -vestul 0 ltenie I. Ihnat ) I Transilvania are asezan de durata si unehe din piarra O~ corn dars: topoare I11aS1Ve de cupru Ceramica este mal ales ncagr:L decorata prtn mrizarc 51 irnpnmare tar plastica consta dm statucte ~I vase antropornorfc, rat WO!lIIHf~'
DararC::l tablitelor de la Tartaua
(0 ~C(IlJ

de

V ,111310,1 1"" <1 ,tite

dnUJ

('II s':ml1l'

24

loan GLODARI(/'

bllrodllcere

ill t storta antic a a Rontanu-i

incizate) este conrroversata Din facies-ul ei T urdas ia nastere aspectul Iclod, cu pictura bituminoasa pe fond alb. Cullum Tisa (in nord-estul Ungariei ~I vestul Romaniei) are ~i secunciocane din cupru ~I vase eu patru rnuchii Cultura ceramicii liniare, raspandita dm Franta pana pe Bug, inclusiv in Transilvania, Moldova, Muntenia, are ceramica eu lim! incizate. in nord-vest este eunoscut grupul cultural Ciumesti, iar in eentrul Transilvaniei grupul Lumea Noua (Alba Julia). Cultura Dudesti (cartier aJ Bucurestilor) este raspandita in sud-estul Olteniei ~i in suduJ Munteniei ~i re ceramics neagra decorata eu incizii si eaneluri fine. a Cultura Hamangia (azi Baia, langa Tulcea) are aria de raspandire in sudestul Romaniei. Cerarnica este decorata eu irnpresiuni, iar in plastica sunt celebre doua statuete ("ganditorul" ~i 0 femeie) modelate mai realist Cultura Viidastra este raspandita in sud-estul Olteniei ~i sud-vestul Munteniei avand ceramics incizata ~iincrustata eu pasta alba. Cultura Boian (insula La Ulmi din Iacul Boian de langa Dunare) este raspandita in Muntenia, sud-estul Transilvaniei, Dobrogea ~i sudul Dunarii ~i re pe langa asezarile obisnuite altele de tip tell (Glina, langa Bucuresti), a uneori eu san] de aparare. Ceramica este decorata fie cu barbotina, fie prin incizie, iar obiectele de podoaba sunt frecvente ell/Iura Precucuteni, raspiindita din sud-estul Transilvaniei peste Moldova pana in sudul Ucrainei, are cerarnica cenusie-negricioasa (incIusiv suporturi cilindrice), decorate prin incizie, imprimare, eu caneluri si pictata Plastica este bine reprezentata de statuete de femei ~ise rem arc a stilizarea artistica a "ganditorului" de la Tarpesti "Gruparile" de statuete (20 intr-un vas de la Poduri, altele linga vatra) ~i scaunele indica practiei de cult anevoie de descifrat. Eneolincul (3.500-2 700 i H ) se caractenzeaza pnn inmultirea uneltelor de cupru tumatc in npare mono bivalve, folosirea cuptoarelor ell reverberatie pentru arderea ceramicii ~l cresterea nurnarului asezarilor intarite. Cultura Petresu (Iangii Sebes. Alba), in centrul ~l partial vestul Transilvaniei. are ~l locuinte cu plattorma sau pe piloni rar In ceramics se
dcl3~caza vasele mono, bl ~i poiicrorne

apil locuinte cu platforma, unelte din silex, os, com (inclusiv brazdare ~e plug), topoare si obiecte de podoaba de cupru, u!timele si dm foi de aur. In

domeniul ceramicii, decorul era incizat, In relief, cu barbotina, pictat cu grafit $i mai rar Cll rosu si alb. Cultura Sillcu!a, riispandltii in Oltenia, estul Banatului, nord-vestul Bulgariei ~i in Serbia, are asezari de tip tell, unelte de silex, dar si din eupru ~iceramics incizata, mai rar cu barbotina sau pictata eu grath. Cultura Ariusd-Cucuteni-Tripolie, In sud-estul Transilvaniei, Moldova, nord-estul Munteniei si vestul U erainei are unelte dill silex, din cupru ~i obiecte de podoaba din acelasi metal. Ceramica se remarca in mod special prin varietatea formelor, prin decor (incizie apoi mai ales prin pictura cu alb, rosu ~inegru] $i prin aparitia elementelor speeifice culturilor nord-pontice, care atesta infiltrari de populatie din aeea directie. Cultura Romdnesti, riispandita in Crisana, Banat, Transilvania, estul Ungariei si sud-estul Slovaciei se remarca prin topoare si alte unelte de cupru. Cultura Gomesti are cam aceeasi arie de raspandire, $1unelte de cupru ~i podoabe de aur. Grupul Decea Muresului, raspandit din Transilvania pana in Ungaria, este cunoscut prin inmormantari eu ocru rosu. EI a fost adusa de 0 populatie venita din stepele nord-pontice. Cultura Cemavoda 1, in Dobrogea ~i Muntenia, este adusa tot de 0 populatie nord-pontica ~iare cerarnica decorata cu snurul. Tuturor culturilor neolitice Ie este caracteristic ritul inhurnatiei ~I mormintele Cll inventar bogat gasite in cuprinsul asezarilor sau grupate in cimitire In privinta caracteristicilor antropomorfe fondul este rnediteranoid In asociere ell trasaturi protoeuropoide, ceea ce mdica arnestecul populatiei locale cu eel veniti din sudul ~I din centrul Europe:

(limgj Oltenita], CLi aria III Muntenia, Dobrcgea )1 sudul DUll 3 III , are asezan de np tel! fortificaie cu ~allt <au tllC0l1JIHat2 de
Cultura (;lImellllla

Inlrodtlc<"'",

ill r.\·IOI'lO arnica

a Ronramct

PERIOADA DE TRECERE DE LA ENEOLITIC EPOCA BRONZULUI

LA

in rasantul Romaniei (Moldova) patrund dinspre est punatorii culturii Horodi~/ea, at culturii FolrqtJ-Ctrnal'odli II, raspandita in sud-estul Moldovei ~l in nord-estul Munteniei, tribunle semisedentare ale CII/fllf'l! am/ore/or s/erice In nordul Moldovei, iar In Carnpia Dunaru se ,~ormeaza cuJrura Cernavoda III pe fond Cernavoda II cu contributii Salcuta ~I Gumelnita . . La popllJatille care au trait in perioada de treeere predominant a fast ritul inhumaliei, dar pentru prima oara apare incineratia in aria Cotofcm. tara sa fie majoritara, iar culturii Baden ii este caracteristic ritul incineratiei. Pe durata perioadei de trecere de la eneolitic la epoca bronzului s-a petrecut unul dintre cele mai irnportante procese inregistrate in preistorie, anume patrunderea masiva a indoeuropenilor ~i asimilarea de ciit~e ae~~tia ~ populatiilor eneolitice. Ei vor fi, in zona care ne l~tereseaza, stramosn popoarelor care se vor cristaliza mai tarziu, adica ai tracilor, illirilor ~l grecilor. Aceasta asirnilare aproape integrala a aborigenilor a fost ultima din preistona Rornaniei.

Aceasta perioada se incadreaza aproximativ intre 2.700 i. H ~isfarsitul mileniului Ill. Sfarsitul ei trebuie sa coincida cu inceputul epocii bronzului, care In Europa Centrals este datat ell temei pe Ja 2.000 i. H. Temeiul rnentionat consta in aparitia obiectelor de bronz. Pe teritoriul Romaniei astfel de piese deocamdata nu pot fi datate inainte de 1.800 i. H. Numele de perioadii de trecere a venit de la constatarea absentei pieselor de bronz ~ia raritatii inclusiv a pieselor de eupru, abundente in eneolitie. Decaderea metalurgiei euprului este pusa pe seama patrunderii masive a indoeuropenilor pe teritoriul Rornaniei, care impreuna cu modificarile climatiee au determinat cresterea ponderii cresterii viteIor. Ei erau din acelasi neam eu purtatorii eulturilor Decea Muresului ~i Cernadova I ~iaveau sa asirnileze populatiile neolitiee. Pe plan social infloreste ginta patriarhala, pe plan spiritual cultul uranian (noilor veniti Ie era strain eultul chtonian al fecunditarii si fertilitatii), iar din punet de vedere antropologie s-a eonslatat apartenenta la fondul protoeuropean Cultura Cotofeni a avut la ineeputuri aria de raspandire in Oltenia, vestul Muntemei, estul Banatului ~ipartial in Transilvania, de unde s-a extins in toata Transilvania, in Crisana si Maramures, in nord-estul Serbiei si nordvestul Bulgariei Asezarile erau situate pe toate formele de relief (cand erau pe forme dorninante adesea erau intarite), formele cerarnice foarte numeroase (predomina cantle ~I cestile ell buza oblica ~i toarta suprainaltata), iar din cupru S-JU confectionat purnnalc ~I mal ales podoabe Caracterul predominant
pastorcsc al econorniei a determinat pendularea periodica a comunitatilor in c.iutarc de p:l~lInl ('/i//1I1Il /)a<l,'/1 este r;\Spandlt:1 in estul Austnei, in Ungana ~lln vestul Rom.iuici cultur« Kostolac (Serbia) in fosta lugoslavresi sporadic in Banar, 1:11clII[\lI;l VlIH'cdol (Croana) in Banal ~I vcstul Cnsanei

29

EPOCA BRONZULUI

Ea a fost impartitii in trei perioade distincte: I. Bronzul timpuriu (20001 1.800-1.550 i. H), 2 Bronzul mijlociu (1.550-1.300 i. H.) si 3. Bronzul tarziu (l 300-1.150 i. H) Originea metalurgiei bronzului este controversata pentru cil primele piese de bronz contin cupru si arsen, cositorullipsind pe teritoriul Romaniei. Se erede cil aliajul cupru-arsen a putut fi obtinut accidental cata vreme rninereurile de cupru de la noi contin arsen sau cil originea lui este de cautat in aria estmediterana. Cert este cil avantul metaIurgiei bronzului din perioada mijlocie a acestei epoci a fost posibila gratie legaturilor de schimb cu Boemia ~i Cll tinuturile dintre Elba ~iOder, de unde s-a adus cositorul Cuprul provenea din zona intracarpatica si de la Baia de Ararna, in Oltenia Noul metal, obfinut din cupru in combinatie eu cositorul (90 % plus] 0 %), antimoniu sau arsen era mai dur decat arama, odata obtinut se topea la 0 temperatura mai coborata (90°C fata de I085°C la cupru) si se turna in tipare mono-, bivalve sau se folosea tehniea cerii pierdute, dupa care putea fi ornamentat, prin gravare, iar pentru placi sau foi se folosea metoda au repousse Se produceau topoare de diferite tipuri (multe de luptii, cu disc sau cu disc ~ispin), sabii, seceri, briitiiri, aparatoare de brat, mai rar vase s.a Depozitele de bronz puteau fi inventare de ateliere, averi ale unor sefi militari. ale unor comunitati ~i chiar depozite rituale Oricum mctalurgia hronzului era de [a inceput un me~tqug specializat Avand deosebit a cunoscut ~iprelucrarea aurului provemt mal ales prin spalare din nisipuri aurifere. incat rnajoritarea descopcrinlor sun! in Transilvania. Tezaurele de aur connn vase decorate, brii!ari, dlscuri-felere, arme (topoare _
insernne ale puterii) ~l mal rar figurine Tezaure se cunosc la Tufalau, Saracsau, PeuC1. Firiteaz in TIJIlSilvJI11a,Radeni ill Moldova, Osirovu Mare ill Oltenia Curtca de Arge~ Persinan in Muntenia Poarta Alba in Dobrogea Majontatc;J S-:lll descoperit in anile cultunlor WlekllbL"rg-Slghl~oar(1)i Otoruani ell' 1ime! lll(il(lIk :,CUII1Uhrll ric: hllgatl] pc dur.ua '~pOCII bronzului.

Dar principalele ocupatii in epoca bronzului au rii~11asagricultura (cum dovedesc miile de secen) ~l cresterea vitelor. Legatl~n[e de schirnb s: lu.pta d es fa au pe distante extrem de man cum demonstreaza topoarele de-b· I ~ur , . .. transilvanene ajunse pana la Oder ~I Elba, preze~~a chihlimbarului, asa 11 or miceniene si a perlelor de sticia pe tentonul Romanlel:l aducerea cositorului. Asezarile, multe intarite, sun! de Iunga durata ~l au In cuprmsullor locuinte pretentioase si man cantitati de a~me.. .. , . Organizarea socials este de np patnar.hal ~l diferentele ~e a~ere sunt evidente. Pe durata acestei epoci se constmne uniunile de tnbun ~I apare democratia militara. .' . in domcniul vietii spirituale este neta predominarea CUItUlUI raman se u cunosc chiar doua sanctuare, unulla Sarata Monteoru, celalalt [a Salacea (in aria culturii Otomani) $i schimbari in credintele religioase dovedite de raspandirea ritului incineratiei. .. ... " . . . Pentru teritoriul Romaniei lipsesc once indicii in izvoarele literare annce privitoare [a aIte forme de manifestare a vietii spirituaIe. Dat fiind insa aportul de populatie din zonele acestea cat sudul Peninsulei Balcamce se poate presupune existenta unui stadiu de dezvoltare apropiat. Cu titlul de mventar, deci, putem presupune existenta legcndelor, p~rpetuate ~l arn~hfieate generane de generatie, care cantau fapte de vitejie, eroi fictivi sau reali, tot asa acum se poate presupune personificarea zeilor eel putm ca manrfestare.. _ . In sfarsit, intre populatiile europene, acum indoeuropene con~mua procesul de separare lingvistica, inca; inainte de sfarsitul mileniului II I. H.. se poate vorbi in aceasta zona de conturarea eclor trei popoare illirii, tracu ~l green Culturile epocii bronzului umpunu debuteaza cu ell/lura Gltna TJI Schneckenberg (Dealul Meleilor - Brasov) cu inceputun inca in perioada de tranzitie. Din Muntema ea se extinde in Oltenia ~i n sud-estul Transilvaniei I Are asczari nefortificate, unelte de piatra, mai rar de eup~u (cunte, topoare): iar purtatorn ei practicau atat inhumatia, cat si mcmerana (1~1ciste} Se adauga grupu; Soimus (liingj'i Deva) ~i eventual, aspectul Milostca (in nordul Olteniei)
Culturilc hronzului miilociu sunt mat numeroase ~l diversificate Cultura l'cnam, in Crisana de sud Banar nord-estul Serbiei ~i nord vestul Bulgariei are ~l plese de bronz (spirale-ochelari bratari, cohere) ~I

practlca inhumaua

30

loan GLOUARIU

lnlroduo:r,·

I/J

IS/,)I"I.1

"nlleli

a Rom anie!

31

Cultura Pecica se formeaza in bronzul mijlociu, continua in eel tarziu si este raspandita intre Dunarea Mijlocie, Tisa ~iMuresul Inferior. in ana ei se

cunosc tipare pentru turnat (topoare, pumnale, varfuri de lance) si tezaure de aur (Pecica, Rovine). Ritul de inmorrnantare estc inhumatia. La nord, din Crisana pana in Slovacia, se forrneaza cultura Otomani, care continua pana In bronzul final, ell foarte multe asezari ~inecropole cunoscute, cu fortificatii si ell sanctuarul de la Salacea Din aria ei provin depozite de bronzuri, mal ales arme (Apa-Satu Mare, Valea Chioarului). Cat priveste ritul de inmormantare.Ia inceput folosea inhumatia, apoi incineratia. Cultura Sighi§oara-Wietenherg (Dealul Turcului de la Sighisoara) acopera Transilvania si dureaza pana in bronzul tarziu. In aria ei se cunosc multe asezari fortificate si foarte multe arme (inclusiv sabii nuceniene), depozite de arme, unelte, piese de podoaba de bronz ~iopoare din aur. Ceramiea este t decorata prin incizie, cu impunsaturi, hasuri, toate incrustate cu alb predominand motivele spiraiice si meandriee. in ritul de inmorrnantare predornina incineratia, mormintele de inhumane fiind pupne. Cultura liltina este raspandita in vestul Banatului, pc Tisa Inferioara ~i in nordul Iugoslaviei si se dateaza eu precadere in bronzul mijlociu Obiectele de bronz sunt rare. Cultura Verbicioara (jud. Dolj), intinsa in Banat, Oltenia, estul Munteniei, Iugoslavia ~inord-vestul Bulgariei, sc dateaza pana in bronzul tarziu A~ezarile primesc aspectul de zolniki (cenusare) spre bronzul final. Cultura Monteoru (jud. Buzau) este raspandita in centrul ~i nord-estul Munteniei, sud-esrul Transiivaniei, Moldova sudica si centrals ~iin Republica Moldova. Ea se dateaza din bronzul timpuriu pana la sfirsitul bronzul ui tarziu Uncle asezan sunt adesea fortificate, cerarrnca este incizata, uneltele sun! de piatra ~ibronz Predornina inhumatia, incineratia fimd practicata la COpiL Cultura rei (in Bucuresti) este raspandita in Muntenia neocupatii de Monteoru, sud-estul Transilvaniei, in sudul Dunarii ~l dureaza panain bronzul tarziu Asezarile au aspectul de zolniki in fazelc finale. iar bronzul este utilizat
rar.
aE;!Ilt)
)!

Cu/lIJra SIIC/II cste raspandita in nordul Transilvaniet. nord-estul Ungariei in sud-estul Slovaciei si foloseste ritul incineratiei. eli/lUra Crucent-Helagi'i, care urmeaza ~l inlocuieste Vatina, face parte · Complcxul carnpurilor cu urne ~i se dateaza piina la inceputul .penoad.cl . dm de trecere spre prima varsta a fierului. Ritul de inmormantare este mcmerana Cullura Gar/a Mare - Cdrna face pane din acelasi complex cu precedenta ~i este raspandita numai in Oltenia. Inaintarea purtatorilorculturii campurilo~ de ume a provocat dislocari in Peninsula Balcanica, nugrana donemlor soldata eu distrugerea civilizatiei miceniene ~i cu expeditiile "Poparelor Mlirii". in branzul tarziu, pe langa culturilc care continua din perioada precedenta, sunt cunoscute cultura Zimnicea-Plavdin (0 penetratie din sud la nord de Dunare) ~icultura Sabatinova-Noua - Coslogeni. Aria ei sc intinde de pe Nistrul Superior ~i Mijlociu pana in Moldova, Dobrogea, Muntema ~l Transilvania. Asezarile sunt mici, au aspect de zolniki ~iapartin unor tribun de pastori. Din aria ei mai ales pe durata Xlll, se cunosc multe depozite de bronzuri: seria Uriu (Bistrita) - Domanesti (Satu Mare), Drajna de los (Prahova), Baleni (Galati), Nicolae Balcescu (Constanta), Lozova (R~ Moldova). Deseoperirea de ceramics Coslogeni in stratul VIlla TrOIa indica patrunderea unei populatii danubiano-ba1camee in Anatolia pc durata sec.

XIII-XI

aria ei provin 0 sabie uucemana. eel de ia Turnu Magurek Culturu C()'\(J.~·a cstc adusa din I icrarna dlllc';!I.:l !l,lll;} ill bronzul tirzll!
Dill
~!

tezaurul in nordul

de la Persinan
~!

(aur

~!

nord -estul Muidovei

inlrodllcl'rt'

{II J.l'lorltl

antica ,r }(O""tlll,"

PERIOADA DE TRECERE SPRE EPOCA FIERULUI ~I PRIMA EPocA A FIERULUI

Epoca fierului, a metalului care avea sa dea secole de-a randul materia prima pentru confectionarea uneltelor ~iarmelor, pe plan european a fost impartitii in.douii faze distinet~: prima epoca a fierului sau hallstattiana (de la Hallsta~t, in Austria de Sus) ~l a doua epoca a fierului sau La Tene (statiunea eu acelasi nume pe malullacului Neuchatel, in Eivetia). Epoea hallstattiana incepe in sec. XII l. H, iar La Tere in sec. Vi. H. Pe teritoriul Romaniei s-a eonstatat cit in prirnele secole ale epocii haJlstattiene (XII-IX i. H) este 0 dezvoltare farii precedent a metalurgiei bronzului, dar eerarnica are elementele de baza ale primei epoci a fierului. Ca urmare, s-a incetatenit termenul de perioada de trecere (sec. XII-IX i. H.), prima epoca a fierului incepand abia din sec. VIII i. H Sfarsitu] ei ~oincide eu aparitia elementelor celei de a doua e~ocl a fieru~ui in sec. N i. H In aceste condipi, perioada de tranzijie cuprinde rastirnpul din Hallstatt A (AI sec. XU, A, sec. XI), cea mai mare parte a Hallstatt-ului B (Bl sec. X, B2 sec. IX), H;Ulstattul B, (sec VIII) intrand in epoca fierului propriu-zisa, care continua cu Hallstattul mijlociu, C (sec VII) ~I Hallstattul tarziu, D incepand din sec. VI i. H. Pe baza metodei comparativ-tipologice, rnultimea de piese de bronz - marea majontate descoperita in depozite - a fost esalonata in serii pe fieeare segment al epocn hallstattiene dupa cum urrneaza: Ha AI Cincu-Suseni (in aceasta seT~eintra marile depozite - turnatorii de la Uioara de Sl!S- acum Ocna Mures, Spalnaca, Sibiu - Gusterita), Ha A~ Jupalnic - Turia (brauri, zabale, pasarea hailstartiana, topoare, seceris, Ha BI Moigrad - Tauteu (vase eu atase, ccsti, eelt~tn cu plisc, hraFin), Ha B1 Sangeorgiu de Padure .. Fizesu Gherlei (celturi ell t:ll~ ob!ic. fibulc ocbelari), IIa B; Somarnn Veti~ (celturi cu ncrvuri, vase ClI cap de pasare. obiecte de tier), Ha r J3;jlvane~tl Ghidici- Vintu de Jos (hl;1::m, colanc, topoare ll1PCIlC, Ilbu1c ell noduri, tOP031C C1lllcriene) ~llIa D de c.ind se cunoaste un smgur dcpozit III Drencova (jud Cara5-Sewrill)

Dupa () statisnca in Ha AI si Ac se dateaza 21.500 de piese de bronz din totalul de 24.000, iar in Ha BioB) nurnai 1.250, adica de 17 on mai putine decat in pcrioada precedenta. Reducerea progresiva a numarului piese lor de bronz este direct legata de inmultirca celor de fier, mai ales arme. Primele piese de fier sunt mal timpurii decat sec. VIll: in sec. XIII se poate data un celt de fier de la Lapus, in HaAse dateaza obiectele de podoabe de la Bobda (0 briitara ~iun pandantiv) si 0 limba de maner de la Rozavlea in total se eunose piese de fier din 12Ioealita~i. Aparitia metalurgiei fierului este considerata ca un fenornen locallegat de existenta unui centru metalurgie central-european, indenpendent de centrul hittit rnicroasiatic si nu adusa de cimerieni abia in sec. VUl i. H. in domeniul culturii spirituale predornina net cultul soarclui reprezentat de simbolul pasari. hallstattiene purtatoare a barcii sau a earului solar (care apare inca in Hallstatt A), de cercuri, roata cu patru spite, iar ntul de inrnormantare predominant este incineratia In cimitire plane sau tumulare. A~eziirile sunt pe terasele raurilor, eu locuinte adancite sau de suprafata, iar din Ha BJ ~i mai ales in Ha BloB;, C apar marile asezan fortificate. Ocupapile continua sa fie eele traditionale, agricultura ~icresterea vitclor, o vreme metalurgia bronzului, apoi ~i a fierului. Sfar~itul culturilor cpocii bronzului, fala de care nu exista nici un fcl de hiatus, se punc pe seama presiunii exercitate de purtatorii culturii centraleuropene a mormintelor tumulare care a determinat marea migratie spre sud. Cea din urma a pornit din sud-estul Ungariei, nord-estul Iugoslaviei ~l sudvestul Romaniei. Aceste presiuni ~l influente culturale au deterrninat pe teritoriul Romaruc: conturarea a doua cornplexe culturale unul nordic si vestic, cu ceranuca neagra canelata ~l altul sudic, eu ccramica imprimata. forme de vas vasul marc bitroncomc
ceramica neagni canelati: (Giva, Suciu-Lapus] are doua ~I strach.na, decorate ell caneluri. inc] USIV pe pi oeuuneme Cornplexu] mer idronal ClI ccranuca unpnmata ~qc teprezemat in sud-vestu] cxrrern d\.' ~Juplli Insula Banulur, in Moldova lie: aspecuil COLla (Iasi] _. Brad ~I in Dobrogea de CUIIUi a Babadag prunul av.ind la inceput (sec X) ceranuca neagt~\ canekna. apor nupnmata, eel de al doilca
ell

Complcxul

Iii'
34 loan (,LUDAR1l
I

(sec. IX~VJII) decor irnprimat si incrustat cu alb, braun alveolare, tar ultima decor imprimat st incrustat cu alb si motive mcizate. Plese Babadag s-au deseoperit in stratul VI B: de la Troia, care se dateaza in sec. X-IX, indicand prezenta acolo a tracilor (cunoscuti mai tarziu cu numele de frigieni). in Hallstatt B apar marile asezari fortifieate ce au dezvoltarea maxima in Ha B3~i C. Unele au dimensiuni foarte rnari (Santana - Arad 78 ha, Cornesti - Timis 67,5 ha) ridicate pentru a adaposti populaua dintr-o anumita zona ~i avutul ei, care consta mai ales din vite. Repartitia Jor geografica "uniforma" indica probabil mari uniuni de triburi. Sfarsitul lor este pus pe seama patrunderii scitilor in Transilvania. In faza mijlocie a epoeii hallstattiene (B, -C, sec. VIII- Vll) se intensifica metalurgia fierul ui, armeJe de bronz sunt inlocuite de cele din fier ,in domeniul culturii spirituale se constata aceeasi preponderenta a cultului soarelui (carele de bronz eu protome de pasare de la Orastie si Bujoru - Teleorman), iar ritul de inrnormantare este incineratia Complexul Basarabi, raspandit din Panonia pana in Republica Moldova, eentrul si sudul Transilvaniei, Oltenia, Voivodina si nordul Bulgariei, incepe din sec. VIII si dureaza pana la inceputul sec. VIi. H. Asezarile sunt deschise sau inzestrate cu valuri de pamant, ceramiea este neagra lustruita, cu decor canelat sau imprimat, ntul funerar este incineratia, rar inhumatia Necropolele tumulare de inhumane ~i cu inventar bogat de la Balta Verde ~i Gogosu apartin unor enclave illire. In Hallstatt-ul uirziu (D, sec. VI-V) dezvoltarea civilizatiei de pe tentoriul Rornaniei a fost influentata favorabil de contactul direct ell lumea greaca si eu scitii venin din nordul Marii Negre Ca urmare, in cultura materiala apar nuan]e pe durata sec. VI ~i n parte V I Imediatin sudul Carpatilor Mendionali s-a conturat ariagrupu/ui Barsesti (Vrancea) - Ferigi!e (Valcea), riispiindit in zona dealurilor subcarpatice ale Munteniei ~l Olteniei Morrnintele sunt de incineratie ~itumulare, iar cerarnica
indica f haria dill cultura Basarabi. Inventarul mornuntelor este fie boo-at , fie foane saracacios ~iCOJ1sta mai ales din arme (~I in mornuntele de copu), inclusiv s;\~cll in 1rCI muchii ~I pumnale de tIP akinakes Necropolele, datate de pc la ~~oP:lIlJ ';prc SfH~I(ul sec V aparuu unei populatu . tracice cu influente . ,:ul!(,'
;:,

-

Intra d lie er'ill ,,",

isiorsa antuo

a Rom<illfc"

35

Mai la sud se contllreaza zona sud-esuca din dreapta Dunarii (Dobrogea $i nord-estul Bulgarieil, cu necro~ole (Dobrina ~ Ravna in B_ulgana, Hlstn~ ...,. Tariverdi in Dobrogea). datate In sec. VI-V, III care s-a gasrt ~l ceramica greceasca, chiar piese .scitice. . .... , . in centrul ~inordul Moldovei sc cunose man fortificatu (Stancesti, Mosna, Comari, Brah~e~ti), datate dm sec. VI pani la sfar~itul sec. Ill, eu ceramica de import greceasca ~iputine arme scitice. Ele erau centrcle fortificate ale unor uniuni de triburi, au fost eonstruite in calea patrunderii scuilor spre centrul Europei si si-au incetat existenta la patrunderea bastamrilor in jur de 2001. H.

.. -erc _.1 ItlUVUUf..-L-

in is/on" antica a Romdlllci

37

seITH iN TRANSILVANlA ,

ceramicii, care este autohtona si a ritului incineratiei, celelalte au analogii in na de silvostepa din nordul Maru Negre. zo Scitii erau seminomazi ~iprincipala Jar contributie consta In impulsul dat metalu'rgiei fierului. Treptat ei au fost asimilati de catre populatia autohtona

Informatiile privitoare la istoria scitilor in aceasta perioada provin mai ales de la Herodot. Initial locuiau pe Volga Inferioara de unde, presati de masageti si de issedoni, ii imping pe cimerieni spre vest ~i ocupa zona din nordul Marii Negre pana la gurile Dunarii. In cultura materials a scitilor se pot distinge trei componente: una de origine, orientals, alta a triburilor locale din nordul Marii Negre peste care au venit scitii si a treia rezultata ca urrnare a influentelor coloniilor grecesti. in zona nord-pontica s-au deosebit doua sau trei grupe, dar analogii!e pentru materialele arheologice descoperite in Transilvania se gasesc in zona de silvostepa, unele sunt Iocalizati scitii agricultori (in stepa erau scitii regali). in zona intracarpatica a Romaniei, la inceputul sec. VI l. H. se constata incetarea eelor 26 de asezari fortificate, a depozitelor de bronz, aparitia alaturi de ritul incineratiei din Ha C (Apahida, lemut, Ludus etc.) a inhumatiei, raspandirea stilului animalier caracteristic artei scitice ~i generalizarea metalurgiei fierului. Toate aceste fenomene se pun pe seama venirii scitilor in Transilvania. Despre prezenta scitilor agatirsi in Transilvania vorbeste si Herodot (IV, 48) cand afirrna cit raul Maris (Mures) izvoraste din tara lor. Acelasi autor adauga ca in unele obiceiuri se apropiau de traci (IV, 104), deci pe la mijlocul sec. V, cand scria el. in Transilvania se sernnaleaza antichitati scitice in 93 localitati, In neeropole mici, plane ca la Cipau (19), Blaj (17), Ozd (16), Aiud (14), Baita (12) " marea rnajoritate de femei ., in morminte izolate ~i in alte contexte. Ritul de inrnorrnantare este al inhumatiei in proportie de 97 %, rnormintele de incineratie fiind rare, eLI excepna cimitirului de la Barra, eel mai tarziu, unde proportra este mversa (5 de inhumane ~l 7 de incineratie) ~irnprejurarea i
a fost plisa pe seama avansului procesuhn de tracizare. Inventarul mormintelor consta din ceramics, rar unelte, 1l11l11erOaSeanne (varfuri de sage]!. pumnaie de tip akinakes. topoare), aplici de tolba (gorvtos), ;.;ihA: aplici decorate in snl ammalier (natunst-srihzat] podoabc ell excepiia

/1tIT"" ucere

FONDAREA ~I ISTORIA ORA~ELOR GRECE~TI DE PE LITORALUL DOBROGEAN AL MARII NEGRE PANA iN SECOLUL I d. H.

-, ~"

I

'n

ISIOI"IU

antica a Romallici

39
~I

,i Callatis au fost intemeiate in aeele 10enT! pentru solul fertil

deschiderea

la mare. itorii noilor erase au fost mterme diarii dimtre centre Ie me t ropo lit . lam lane . ,d 10 CUI $i localnici fumizandu-Ie eelor din urrna marfuri de lu,x, arme si procuran
uelor hrana (cerealele) ~i alte produse agncole, fiind In acel~l.tlmp, pentru ::le~i centre, debuseuri de bunuri ~io~~ni ..Totodat,a propasirea oraselor a depins de relatiile bune eu autohtonii, castigate si intrennute ell darun, adesea prin plata "proteetoratului" sefilor politici ~I militan _localmc1. . Despre intensitatea schimbsrilor eu Iocalnicii vorbesc ~arfunle grecesti iunse in teritoriile Daciei, mai ales in sudul Moldovei ~l m Muntema, iar 'J ' I· . prosperitatea oraselor IlU pare sa fi fost afectata de evemmentele po ince despre care se stie _ Expedi~a lui Darius (514 sau 513 I. H.) adus la supunerea pentr_ll:curta vreme a oraselor, dura care au revenit la situatia dinainte. La fel, staparurea odrisylor mai ales sub al doilea dinast, Sitalkes (440-424 i. H.) nu puteafi decat un protectorat pentru care ele erau obligate sa-i plateasca contnbutu._ Prefaceri importante s-au petreeut ins a in structura oraselor grccesn dupa mijlocul sec, V. cand patura de neguston si armatori s-a ridicat irnpotnva privilegiilor oligarhiei fermata din "intemeietori" ~i a Inlaturat-o (Aristotel,
Politica,

Miscarea de colonizare greaca, soldata cu infiintarea mai intii de factorii cornerciale devenite apoi erase-state, organizate ~iconduse dupa modelul eelor din Grecia, s-a desfasurat pe durata seeolelor VIII-VI I. H. Ea a vizat mai intii tarmurile nordice ale Marii Egee, cu Propontida ~i Helespontul, tarmurile Marii Mediterane pana la Coloanele lui Heracles, apoi tannurile Maril Negre. Pentru orasele-state nou infiintate s-a incetatenit termenul de colonie, in raport ell metropola mai lntai din Grecia, apoi si din alta parte, de unde proveneau colonistii. Asezarii nou infiintate greeii ii spuneau apoikia, strarnutare, eras locuit de 0 populatie stramutata. Infiintarea de noi erase pe !armurile Marii Negre se incadreaza in eel de al doilea val al colonizarii grecesti care incepe catre mijlocul secolului VII i. H. Informatiile antice dau cifra de circa 100 erase infiintate, cifra fiind ca de obicei exagerata, dar inca nu au fost toate loealizate. lstros-Histria este cea mai veche colonie greaca de pe tarmul nordicvesnc al Marii Negre ~i traditia literara indica pentru ea anii 657-656, cand rnilesienii s-au asezat pe malul actualului lac Sinoe (atunei golf). La Tomis (Constanta), tot colome milesiana, descoperirea de ceramica de import din sec. Vi H. indreptateste presupunea ca orasul a fost fondat probabil Inca din
sec VI Calla lis (Mangalia), a fost inremeiata de carre locuitori venit; din Heracleia Ponnca pe locul unei asezari autohtone (Cerbozis sau Acervctis) pe la sfarsitul sec VI. Locurile de fondare a coloniilor nu au fost alcse la intamplarc Hisrna

V, 6, 1305 b, ~i rm.). u . Certurile dinastice· din regatul odrysilor de pe la mijlocul sec. IV t-au dat prilej lui Filip U al Macedoniei sa-l desfiinteze si sa-i preia mo~tentrea~ Presiunea sarmatilor a obligat 0 parte a scitilor, sub conducerea lUI Areas, sa ineeree sa patrun'da in Dobrogea dar s-a lovit de impotrivirea unuianonim re.~ histrianorum, un dinast local. Dupa disparitia dm vlap. a acestuia din unna Ateas a fost IIlVInsde Filip II, interesat sa-si lntinda autontatea pana la Dunare Mai tarziu, dupa plecarea lui Alexandru eel Mare in Orient, guvematorul Traciei, Zopyrion incercand sa ataee Olbia 111 3261 H ell 0 armata de 30.000 de oameni este infrant in Bugeac probabil de 0 altanta de popula!lI. II1c!USIV
geti Dar.In potida infrangerii lui Zopynon, staparurea Iincedoneana asupra oraseior grecesn se va inaspn dupa rnoartea lin A lcx andru. p2 vremeu satrapului Trucier LyslJl1ach. Contribuiiile L1 Ule all fest supusc le-an

beneficia de golful protector era aproape de bratul Peuce (Sf Gheorghe) al Dun.iru ~l avea avantaiul COllH1I11c;1rii ell len touul geuc pc Dunare iar To 11m

dctenmnat sa se rascoalc in 11unte ell Callan, Dupa 11l!r~ll1gerea 101 LV~,!JI1~hh

40

loan GLODARIU

/71trOdlicerc

a instalat garnizoane proprii in ele la 313. Alta rascoala a avut loc in anii 31O-309l. H., dar abia in 281, dupii moartea lUI Lysirnach e1e vor deveni din nou libere. Dificultati in dezvoltarea lor vor produce concurenta Egiptului in comertul cu cereale ~i taxele de trecere pentru corabii prin stramtori impuse de mai multe ori de catre Bizant. Dar libertatea de miscare a oraselor grecesti depindea mai ales de relanile eu bastinasii. Dintr-un deeret dat la sfarsitul see.ll1 I.H. reiese ca Histriei i sau redat "veniturile" ~i ostaticii ca urmare a tratativelor purtate cu Zalmodegikos, un dinast eu nume traeo-dacic. La fel, la inceputui veacului urmator, alt dinast local, Rhernaxos, a trimis in ajutorul orasului mai lntID 100, apoi 600 de eruiirefi pentru a-l ajuta sa-: alunge pe tracii lui Zoltes careijefuiau teritoriul. Ambii dinasti asigurau protecpa Histriei probabil in temeiul unor intelegeri anterioare. lntelegeri sau tratate au incheiat temporar orasele grecesti si intre ele, iar la inceputul sec. Ii. H. cuRegatul Pontului, condus de Mithridates VI Eupator, care a creat 0 vasta uniune economics ~i politics pentru faeilitatea cornertului, pentru protejarea lor in fata basrinasilor ~i in cazul unor tulourari interne. Dupa infrangerea lui Mithridates de catre Roma pericolul va veni din aceasta directie. Dupa cucerirea lor de M Terentius Varro Lueullus (ami 7371 i. H.) intre Roma si ele s-au incheiar tratate (foedus) care prevedeau alian~a, asisrenta mutual a $i neajutorarea reciproca a dusmanilor, Dar abuzurile guvematorului Macedoniei C. Antonius Hybrida (62-61 i. H) le-au determinat sa se revolte invingandu-l in intelegere cu getii ~ibastarnii IangaHistria Daca Burebista nu a fast strain de aceasta infrangere nu se sue Cert este cii elle va cuceri dupa 55 i. H ~l Ie va stapani pana la sfaqituJ dornnrei sale. Mai tarziu, in anii 29-28 i. H, proeonsulul Macedoniei M. Licinius Crassus inainteaza pana la gurile Dunarii, iar candva dupa aceasra expeditie orasele grecesn vor fl mcluse in Imperiul Roman. Poetul OVluius, surghiunit Ia Tomis in anul () d IJ, vorbeste despre ext!llderca auroruaru rornanilor ca despre un
evcnnnent recent

-

111

,

J .,

storta anlica

a ROIJIlim,'j

41

. . .. erale a Impenului Litoralul maritnn era supravegheat prinrr-un pohtlCU gen _. Id H refect (praejec/us orae marifim~e) pan~ lJ1 a doua jumatate a s_e~ 7 _ : P Cl d' s provincia Moesia (infiintata sub Tiberius) a fost extmsa pana Sub au IU • . (I " a virSarea Dunani, sub Vespasian s-a infiintat fl_ota~e. pe fluviu caSSI5 I . u: . ), iar 'In 86 d.. H ". cand Domitianus a imparnt. provmcia Moesia FlawaJVJoeslca . .. • d - Dobrogea ~i cetatile pontice revm Moesiei Infenoare in DOua,..me I derea oraselor in Imperiu_ fie ca civitas .'foederatae, fie ca upa u '{ __ civitales ltberae et immunes eel putin la mceput au fost 10 slgur~ta apara:e fj' d de limes-ul roman dar pe plan politic nu au mal avut mCI o importanta. A~ea "Cornunitate pontica" sau a "elenilor din Pont", cond~sa de un pontarh (era totodata marele preot al cultului imperial), for~ata initial din cmc~l,a~Ol din sase cetati in frunte eu Tornis, e_ramar degraba umune culturala chiar dae! ea mijlocea relatiile cu autoritatile imperiale romane.

°

t

Cum s-a vazut, tncepand din a doua jurnatate a sec ..V_or~ele grecesti au inceput sa fie guvemate democratic (in acceptiunea antica). Organul suprem era adunarea, ecclesia (numita ~i demos), pentru trebunle cur~nte fiind ales un sfat (boule), iar presedintele lui ales pe un an, era totodata presedintele adunirii (la Callatis, unde randuielile erau donene 1 se ~pt~nea basileus; . Conducerea efectiva a aveau cinci demiurgoi, apoi cinci arhontes, aJut~tl de alti magistrati eu atributii civile si militare. La Hlst~la ~l.la Torrus era cate un colegiu de arhonti cu atributii administrativ-politice ~l diferite COmIS]] Peste tot functionau agoranomi care supraveghcau plata, de fapt .. • aprOVlzlonarea rna '1' ales cu cereale si yin iar saracra tot_ mai . accentuata.J i'.. , populatiei avea sa duca la aparitia institutiei sitoniei memta s~ ajute populana nevoiasa Fiecare oras ave a un nucleu de armata pc_rmanenta ". . Odata cu inglobarea oraselor in lrnperiul Roman 111 ele salt stabilit oamem .' . de afacen " $1 veterarn romarn,. tar d'111 a doua JU!l1 a-tate '1 sec I d. H a spont (.. numaru] urecilor care au pnnnt cetaterua rornana
~ ~ Propasirea econornica a cetatilor ponnce s-a bazat pe cxploatares bog[I!1l1or . J .. ,_ naturale pe comertu I ell centre Ie em ( _lil.lle< ,I curand pe.~. producna . nrO])]Ie " .' ~ -_ . ':1l ~ioatuce COlm',' 'I cu Pontul ,.... I'· . '., IU\lll :1 t(lS\ dnlll1!l(l1 Dupu mtemeierca Ligil Ill! ..
0

Inglobarea oraselor in lruperiul Roman S-;1 facu: prin tratate (foedux) c(' Ie: r<::CllI10~lC311hotarele ~I dreptul !a autoguvernarc, accasia din u: mil in iirnit['le

c-

42

Ivan GLODARJU

j,./rOducere

ill

is/ana

GIl/lUI"

NOJll<II1!<!J

de Atena. Pe la mijlocul sec. IV, potrivit afirmariilor lui Demosthene (In Lept. 31-35), doua treimi din necesarul de cereale al Atticii era importat din Pontul Euxin, iar din acestajumatate provenea din Regatul Bosporan. Dintre cereale se exportau mai ales graul ~I orzul si tocmai cererea de astfel de produse in Grecia avea sa determine sporirea considerabila a productiei de cereale a ceta!ii Callatis. Dar inca din sec. V orasele pontice, in special Histria, devin centre de productie, rnarfurile lor fiind vandute localnicilor, fie pe baza de troc, fie apoi pe baza de moneda Tot din see. V Histria bate propria moneda care, alaturi de marfurile sale, avea sa ajunga in teritoriile daco-gete. in a doua jumatate a secolului N avea sa inceapa emiterea de moneda proprie ~ Callatis. in teritoriuI oraselor grecesti ~i chiar in vecinatatea lor au exist at si au prosperat asezari autohtone (Tariverdi-Histria, Sarinasuf- Tomis, Ovidiopol, Slobozia ~iTiraspol pe Nistru-Tyras). Unele sunt foarte timpurii, din sec. VI (Tariverdi, Sarinasuf) Productia de eereale si in general de bunuri de consum era asigurata, pe langa acelea provenite din sehimbul eu autohtonii, de exploatarea propriilor teritorii rurale care s-au constituit in timpul stapanirii macedonene. Ele erau lntinse din moment ee Tomis ~i Callatis au avut hotar eomun. Acest teritoriu (hora) era imp3.r1it in loturi atribuite cetatenilor si totodata exista 0 rezerva exploatata in folosul comunitatii in epoca elenistica ~i romana exploatarea amintitei rezerve se facea prin arendarea ei la cetateni sau Ia bastinasi. Relatiile banesti iau mare extindere in epoea elenistica (330-30 i.e.n.) ~i vor continua in epoea romans Caracterul economiei oraselor pontice n-avea sa ramana insa acelasi de la intemeiere. Un fenomen natural Ja Histria, innisiparea golfului inceputa prin sec. I si transformarea acestuia In laguna, avea sa 0 trans forme dintr-un puternic centru comercial in eapitaJa unui reritoriu agricol Se adauga, in comertul eu cereale, concurenta egipteana ~i piedicile puse de Bizant prin raxele de trecere. Totodata este de mentionat ridicarea orasului Callatis, incepand din sec. III i.c.n. ridrcare bazata pe marea productie de cereale. dar ~I pe lin negot tot mal rntens ~l 0 ultima schimbare in ponderea oraselor grecesn de pe tannul dobrogean
const.iin avantul dezvoltarii orasului Tonus. incepand dlll a douajumatate a

.1 seeo Iu1UI··, en care cum s-a vazut "comunitatii pontice".

,

in secolul urrnator este in fruntea

Viata cullUra/a §i religioasa a cetatilor pontice urmeaza directiile generale ale culturii grecesti sustinuta fiind de permanentele legaturi cu centrele din Greeia ~idin alte parti. Acea greaca comuna care incepand dm seeolul III • H. se vorbea peste tot in lumea antica e ~i Iimba cetatilor grecesti dobrogene 1. . .. . .•. invatitura, care eonsta din cunostinte de scns, citit, antmetica ~J cunolijt~rea marilor poeti, in primul rand a lui Horner, se. incepea in familie pe eheltuiala parintilor, cu ajutorul un~r magistrii provenitt din diferite me~ll .. Tinerii ajunsi in pragul majoratului i~l connnuau mstrucna intelectuala ~l fizica in girnnazii. In aceleasi gimnazii pe langa efebi (18-20 ani) se intalneau ~itinerii (21-30 ani). .. .. .. in aceste gimnazii, a carer existenta e sigma la Histria, Tomis ~I Callatis, conterentiau atat loealnici, cat ~istraini eu faima aflati in treeere pnntr-un oras sau altul. Scrisul era freevent ~i cititul operelor literare de asemenea. Xenophon (ineeputul sec. IV) afirma cli spre porturile Marii Negre plecau "multe suluri de papirus sense" (Anabasis, Vll, 5, 14) Cu toate ca pana acurn nu s-a descoperit nici un teatru, este certa organizarea periodica, mal ales cu prilejul anumitor sarbatori, a spectaeolelor de drama. Nivelul inalt de cultura din orasele pontiee este indicat ~i de personalitatile date de accstea culturii greccsn Dintre ei sunt de amintit Dernetnos din Callatis (sec. III i. H), care a scris 0 opera mult pretuita de contemporan. ~l de urmasi, 0 opera de geografie ~l rstone intitulara "Despre ASia ~l Europa .. Tot din aceste tinutun provenea Heracleidcs Lembos, care a trait in sec. ill H. ~ia intrat i~ adrninistrana Egiptului. Lui 1 se atribuie, intre alte lucrari
pierdute, trazedre
0

*

"viata a lUI Arhimede"

0 lucrare, de asemenea prctuita, "Despre
!lUI

a scm lstros

~4.,h/leclurtl

din orasele grecesn este insuficient cunoscuta
sapi,tmilor daubilc ar heologice
tot

ales
dill

din pricina cauza
<)1101

impost blln3!11 extindeni constructn. annce

dal

~I

lilsa ill epocrle ulterroarc

44

100lIJ

GrOnA-JUU

45

in arhitectura militara a Histriei, planul fortificatiei adaptat partial terenului, a fost pus In opera cu ziduri de tehnica elenistica, databilc in sec.

iv.m tu.

in domeniul arhitecturii orasului in discutie si a celorlalte este posibila, dar inca insufici ent dernonstrata, aplicarea doetrinei lui Hippodamos din Milet, elaborata in sec. V i.H. Orasele trebuie sa fi avut in interiorul zidurilor trei zone distincte: a temple lor sau sacra, in mod obisnuit pe 0 lnaltime, zona institutiilor publiee (Iocul Sfatului, sediile eolegilor de magistrati, teatrul, gi~aziul) si zona locuintelor si a atelierelor. [n afara zidurilor erau arnplasate ateherele ale caror activitati emanau mirosuri ncplacute. L.aHistria a fost deseoperit templul inchinat Marclui Zeu, iar din inscriptii se sue despre functionarea templelor lui Apollon Tamaduitorul, allui Zeus Polieus, al Muzelor, al cabinilor din Samothrake si este de presupus eu mare probabilitate templullui Dianysos Artele decorative pastrate pana la noi sunt reprezentate mai ales de sculptura ~icaroplastica Functionau sigur ateliere de sculptura in care se realizau frize, reliefuri ~i statuete, poate chiar statui. La Histria si Callatis s~ au descoperit multe statuete de lut colorate, asa-zisele statuete de Tanagra, produse insii in ateliere locale. Religia. Zeii adorati sunt cei ai pantheonului grec, unii "greci" prin excelenta, altii preluati chiar de la traei, dar inclusi definitiv in pantheonut grec. Pentru a inccpe eu acestia din urrna iI amtintim pc Dionysos intrat in pantheonuI gree inca din mileniuI II, apoi pe Marii lei din Samotrake contopiti relativ repede eLIcultul DioscuriIor, Castor ~iPollux,· feciorii lui Zeus, proteeton at corabierilor, ~i pe Marele Zeu, pare-se 0 divinitate cornbinata eu tracul Derzelas, divinitate a lumii subparnantene Atar cultul Marilor ZCI din Sarnothrake cat ~l al Marelui Zeu raman rntsterroase pentru C;-j erau cunoscute doar de 0 lume de initiati La Histria sun! cunoscuti to!1 Lei! pomeruu pElila acum carora ii se adauva
cultelc hu Apollon Tamaduitorul protectorul orasului, ~l al suroru ~l mar~~l sale (A rtemrs Latona) al AfT oditei Demetre: ale Ilil Hellos, Hermes, Posei don al Muzelor.

La Tornts sunt inchinate inscriptii ILli Apollon, Poseidon, Zeus, 1iercules. Demeter, Cybele, iar la Callatis pentru Apollon, Demeter, Afrodita, Athena, Zeus, Heraktes, Artemis. in epoca romana, inca din vremea lui Augustus, este acceptat cultul imperial ~i de mal inainte incepusera sa se raspandeasca cuItete rasaritene, cultele cu misterii legate de taina mortii si a vietii viitoare. Tocmai aceste religii de mantuire aveau sa ereeze conditiile spintuale pentru raspandirea si, in cele din urma, pentru izbanda crestinismului eLItoate ca la inceputullui erau Intr-o fireasca "concurenta".

Introducer<' in

IsIO"'"

anll('1

" HOIIJiinlo'l

47

ISTORIA DACO-GETILOR

IN

SEC. VI-II i.H.

I

ii

I

I

.Odata eu aparitia primelor stiri serise despre populatia autohtona de pe tenton~l Rom~iei se incheie preistoria ~i incepe protoistoria La inceput sporadice, apoi tot mai freevente, dar tara sa ajungji vreodata indestulatoare izvoarele serise sunt fie eontemporane, fie ulterioare evenimentelor petrecute in Dacia Primele stiri referitoare fa geto-daci. Primele informatii referitoare la populatia de pe teritoriul Daciei se aflii in opera lui Hecateu'din Milet (circa 550~470 i.H}, pastrata fragmentar la Stephanos din Bizan] (a trait in prima jurnatate a sec. VI d.H}, unde sunt amintip crobizii si trizii, doua triburi si locahtatea Orgame (Argamum in epoea romana) in Dobrogea Aceleasi triburi, ?ar eu numele de crobizi si terizi apar ~ila Hellanicos din Mitilene in prima junmatate a sec: ViR Alta stire s-a pastrat intr-un fragment ramas din tragedia Triptolem a lUI Sofocle (497-405 i.H}, uncle este mentionat "Charnabon care in timpurile de fara dornneste peste geti", probahil un dinast din nordul Muntilor Haemus (Balcani). Getii, cu i~forma!ii mai ample, sunt amintiti in Is/oriile lUI Herodot (a scns pc !a jurnatatea sec. V i.H) cu prilejul relatarii expeditiei intrepnnse de ~anus In 514/513 i.R. Pc teritoriul Dobrogei, Darius (Herodot, TV, 93) Inamte de a ajunge la Istru birui mai intai pe geti, care cred cii stiu sa se fad nemunton .'. Getii .. au fost indata inrobiti, macar ca CI sunt cei mai viteji ~I mal drepti (sau simplii, n. n.) dintre traci" Apoi, dupa 0 digresinne in Icgitura cu Zalmoxis, adauga (N, 96): "Acesti 1geti] .. dupa ce all fost supusi de persi, unnara restul armatei" Dupa retragerea persana triburile dm Dobrozea all revernt la situatia dinainte. ~

pentru al doilea parerile sunt impartite: de la r.e "dha-k-, cu radicalul "dhe• a pune, a aseza, de la *daca, cutit, pumnal sau de la un cuvant asernanator lui daos, care in limba frigienilor, inrudita ClI traeo-geta, inseamna "lup" Oricum stindardul dac nu poate fi invocat ca argument pentru "lup" Dacii sunt men!iona~ pentru prima oara pe la mijlocul sec. I i.H de catre Caesar (De bello Gallico, VI, 2,5) Unii scriiton greci (Strabo, Appian, Cassius Dio) folosesc insa numele de daci, tot ~a cum, de pilda, Pliniu eel Batran vorbeste despre "Getii pe care romanii ii numesc daci", iar Criton il socoteste pe Decebal "conducatorul getilor". Avem de-a face eu acelasi popor, care probabil si-a primit cele doua nume de la tot atatea nume de triburi, primele cu care s-a venit in contact, extinse apoi asupra intregii populatii a Daciei C ... dacii au aceeasi limba cu getii' Strabon, VII, 3, 12), dacii fiind situati in amonte pe Dunare, iar getii in aval. Cu alte cuvinte getii, dacii, geto-dacii, daco-getii, cum sunt numiti in istoriografia moderna, reprezintii ramura nordica a tracilor, ramura care traia de la nord de Haemus pana in Carpatii Padurosi (in antichitate Padurca Hercinica). Cand s-au separat cele doua ramuri ale tracilor (tracii, la sud de Haemus) nu se stie, dar este sigur ca ele existau ca atare pc vremea lUIHerodot. Separarea a fost insa mai timpurie ~i s-a petrecut de-a lungulunui interval mare de timp pentru ca separarea se manifesta si in credintele religioase, extrem de conservatoare, si numai daco-getii credeau in nemunre ~1 aveau partial alte obiceiuri decat tracii. Revenmd la istoria politica a daco-getilor, dupa extinderea regatului

odrysilor (la sud de Muntii Rhodope) mal ales sub Sitalkes (440-424 i H.) ~l Seuthes (424-410) panii la gurile Dunarii eel punn getii din Dobrogea au fest sub autoritatea 10L iar altii au partictpat la actiuni milirare in sudul Dunarii. Tocrna: aceste relatii au facilitat patrunderea la nord de Dunare a influentelor

*
La Sofocle ~I la Herodot apare nume!e de ge~i Pentru populana situata la 11~)Jd d,' Haernus aurorii grec: folosesc in ,'!,l'Ilcra/IlUlllele de gell (( lctai, ( ,cluc) tar eel latini terrnenul de dac: iDakoi, Dakar. Dukes, Dacii Primul tcnnen piovrne probabil din rndoeuropeanul (u:, ) '':,/Jd a !:,r~lI,a vorbi iar

sud tracice ~ichiar a unor enclave de populaue. in sec IV purerea odrysilor a slabit ~i certurile dinasnce de dupa rnoartea lui Cotys 1 (35911-1.) I-au dat prilejul lui Filip 11 al Maccdomc:

sa desfiinteze
a incercat

regarul ~I S~l se eIIJl'ZCIIl <a pil1rundil in Dobrouea

~l

mostenitor al lui Ci.rHI Areas s-a lovit de rezistema acelui

48

loan (FUN!,lJ(JU

rex histrianorum, i-a eerut ajutor lui Filip II pentru ca apoi sa-l refuzc. Confruntarea intre macedonean ~i Ateas din 339 s-a incheiat cu vict?ria primului, care si-a stabilit frontiera pe Dunarea dobrogeana. l- lUI lui, Alexandru eel Mare, pentru a-~i asigura spatele inainte porneasca in Orient, a intreprins 0 expedipe pana la Dunare, eu care prilej a cucerit ~i incendiat 0 fortificatie situata la nord de fluviu. AIexandru a !rec_ut D~area pentru a curma ajutoarele date de gen

Sa

tnbahlor de langa fluviu, punand pe fuga 0 armata pentru care se da cifra de 10,000 de pedestrasi si 4.000 de dilareti (Arrian, Anabasis, I, 3~ 4), ~ocahzarea fortificatiei poatc fi la Zimnicea, unde cstc 0 fortlfi~at:e contcmporana, pentru ca distanta de 0 parasanga (5,5 km) pana la ea este de raportat la locul trecerii maeedonenilor. Tot in timpullui A1exandru s-a petrecut dezastrul armatei conduse d.e Zopyrion, rnentionat rnai inainte. Noi conflicte intre macedoneni ~1 g.ep au avut loc in vremea satrapului si apoi a regelui Traciei Lysimach. Cauzele eonflictelor intre Lysimach ~i Dromichaites c~n~ucatorul unci uniuni de triburi din Muntenia, viza posibil staparnrea unor t:ritorii din dreapta Dunarii, probabil in Dobrogea ~i au durat aproape intreg primul deceniu al sec. III i. H. (Diodor, XXI
11; 12, 1-6). . ,

Pe la 3?0 i. H Agathocles, fiullui Lysimach, fusese facut prizonier de catre Dromichaites ~l eliberat dupa cativa ani. Atune! regele macedonean revine cu 0 :-umata i~ fata careia Dromichaites pustiestc tot si in cele din urma 0 captureaza rmpreuna cu Lyslnlach, pe care il duce fa Helis (ncidentificata) impreuna ell curtea sa Acolo Dromichaires reuseste sa-si convinga ostenii sa-i elibereze Apoi s-a incheiat pacea inrre ei, probabil rezolvand diferendul tentorial in legatura ell aeeste evenimente Importante sunt puterea regelui get, capabil sa adune 0 armata capabila sa se impotriveasca lui Lysirnach ~i stadiul de
democrape InIhtarii atins de fOfmariullca politid a lui Dromichaites FJ era conducarorul necontestat ;JI acesteia dill urma, dar JVCil nevoie de apl11bare:l adunarii popnrului pent III hotaranle foartc IlllpOrtaJl[e Dronuchaitcs, particip.u» lupta de la Cypse!a In Traciasi din ;lcela~1 secol daka7.ii decretllllll~tJ1,jfI C:IC l'S!C i1ll'fltlon:lt 7allllodc~~lko~.
lllCI1!I011at

in vestul Daciei aparusera ccltii inca de pc la sfarsitul primei jurnatat; a sec. IV i. H 0 parte dintre el patrund in Transilvania, alta ocoleste Carpatii ~icoboara spre Marca Neagrii pe Nistru (in stanga raului sunt localitati cu Dume celtic: Vibantavarium, Carrodunum, Eractum, iar in nordul Dobrogei Noviodunum - lsaceea, Arrubium-Macin) ~I a treia se indreapta spre Grecia prin Balcani desfiintand regatul Traciei. in nord-estul Daciei, pe la sfarsitul sec. III 1. H., din zona dintre Oder si Vistula, coboara sernintia germanica a bastamilor, care s-a asezat in Moldova de nord ~i centrals, iar unii au ajuns pani[ la gurile Dunarii (de unde numele de peucini. in drumullor spre sud au preluat ~ielemente de cultura materials celtica, dar au adus 0 civilizatie inferioara celci geto-dace dupa cum indica asczarile "moldovene" bastarno-dacice sau daco-bastame de tipul Lunca Ciurei (langa Iqi), necropola de la Poienesti (Vaslui) si descopenrile de la Lukasevca (Iangii Orhei). Relatiile cu greeii sunt atestate mai ales de multi mea de amfore importate, rara sa preia insa roata olarului de la ei ~i ramanand la cerarmca lucrata cu mana. Ritul de inmormantare este cel al incineratiei In urna sau direct in groapa. Crescatori de vite si razboinici au organizat smguri sau irnpreuna cu dacii, mai tarziu ~i cu sarmatii expeditii de prada pana in sudul Dunarii. Cu prilejul patrunderii lor spre sud au ajuns in conflict cu dinastul dac Oroles in jurul anului 200 i. H. Acesta, care sapanea probabil pc ambcle versante ale segrnentului sudic al Carpatilor Rasariteni (in estul Transilvaniei ~i in vestul Moldovei], dupa insuccesul de la inceput, i-a infrant. in acest context localizarea forrnatiunii politice a lui Rhernaxos in sudul Moldovei ~i in rasaritul Munteniei este verosimila.

*
Patrunderea statului roman in Balcaru i~i re inceputurilc inca la sfarsitul a sec. 111i I f. ~1 de-atunci, in pofida complicanilor dill aile zone, interesul Rornei penuu extinderca autoruatn sale in Pcnsmsula Balcauica a Iamas constant incal inaintarea rornana, pt ivita pnn perspecnva istoner. a fOSI continua in 1971 H Filip V al Maccdonici n fostinir ant Ia Kinoskephalai ~\ Rorna s-a prevalar de victoue pentru a se enjain ,:.arall! al libertaui grecilo: Urma-ul

Pc I;] nujlocul sec III cste

1111 alt

1(1 in

50

Joan GLODAlUU

lui Filip Y, ~erseu a chemat in ajutor impotriva Romei mereenari tr~sdanublem (numlt~ de izvoare bastami, celti sau geti) comandati de C1,Olhosc~re, neajungand la intelegere cu rneschinul rege macedonean in ~nvmta platll,.a facut cale intoarsa impreuna eu armata sa, La Pydna in 168 1. H. rom.anll mvmg, Perseu i~~ ~ierde tronul ~iMacedonia independenta, chiar daca ea a fost transformata In provmcie abia peste douazeci de ani, • Acest~ evem~ente vo~ fi ,conti,nuate de un ~ir aproape neintrerupt de lupte rn Tracia, l~p,o,tnva scordistilor ~l dardanilor. In aceste timpuri, oricum dupa domnia lUI Filip V, probabil dupa mijlocul sec, IT i, H., in Prologul cartii XXXIT a lUITrogus Pompeius, apare 0 alta mentiune lapidara referitoare Ia daci, ~um~ "incrementa Dacorum per Rubobostem regem" (cresterea [puterii] dacilor sub regele Rubobostes). Aceasta "crestere" a fost pusa pe seama pnmelor succese ale luptei impotriva celtilor foarte probabil • T 'I ' .' I In ransi ~ama, unde estc de localizat ~iformatiunea politic! a lui Rubobostes o posibila c~nfuzie.in ~anuscrise intre Rubobostem si Burobostem in gener~ este respmsa de editorii moderni.

A DOUA EPocA A FIERULUI PE TERITORIUL ROMANIEI

Mult timp s-a considerat ca a doua epoca a fierului, La Tene (dupa statiunea cu acel~i nume din Elvetia) este sinonima cu un anumit stadiu de dezvoltare al civilizatiei celtice. Treptat s-a constatat ca ~i alte popoare din Europa scip, traci - au creat 0 civilizatie analogi celei celtice, dar eu particularitati distincte, sub influenta aceleasi lumi grecesti Principalele caracteristici ale celei de a doua epoci a fierului constau in generalizarea intrebuintarii fierului si, in subsidiar, generalizarea producerii ceramicii la roata, ambele rnestesuguri preluate de sernintiile din Europacel~, traci, sciti - din lumea greaca in functie de criterii regionale, a doua epoca a fierului a fast impar~ita in mai multe perioade, fiecare eu specifieul ei si in general s-a manifestat tendinta de coborare a cronologiei elaborate de Paul Reinecke la inceputul secolului

XX

Civilizatia celtilor (Keltai, Celtae) a fost impartlta de 1. Dechelette In trei perioade (I 400·300, II 300-100, ill 1001. H, panii la cucerirea romana), iar de P. Reinecke in patru (A 500-400, B 400-300, C 300·100, DIDO 1.H pani la contactul cu romami). Periodizarea implica un criteriu cronologic ~ialtul in functie de continutul ficcarei faze. Penoadele tirnpurii (I sau A. B) se caracterizeaza prin importuri grece~ti in lurneaceltica, pnn prezenta produselor de tehnica superioara intr-o lume hallstartiana ~iprin preluarea de catre ea a unor tehnici, mal ales obtinerea din minereuri a fierului pe scara larga si confectionarea ceramicii la roata olarului Faza rnijlocre (II, C) coincide ell raspandirea civilizatiei celtice pe largi spatn geografice ca urmare a invaziilor celtilor ~I totodata inceputul "decadentei' eL 111 sensul asimilarii elernentelor populatiilor peste care s·au asezat celtii ~I care uneori l-Hl.l asimilai Faza frnala (Ill D) reprezinta 0 contmuare a precedentc: ~l disparitia epocn LaTene fie CJ
unnare a cuccnrn romane, fie a influentelor H , in \oriclIlll pc tl111pullui Augustus, romano (ex 111Galll;\ pc Id SO i
ill DaCIa la ll1h d I! )

52

loan GLODARJU

Jntrodllca~ in Jslurw

Pentru teritoriul Daeiei, a doua epoca a fierului a fost impaI1itil in Is/aria Romdniei it: patru perioade: 1450-300, IT 300-100, ill 100-1 l.H. ('epoca" lUI Burebista) si N 1-106 d.H. ("epoca" lui Deeebal), ultimele doua fimd create pe criterii politice. S-a sustinut apoi un decalaj al dezvoltarii tinuturilor extracarpatice in defavoarea celor situate la vest de Arcul Carpatl~, ceea ce nu s-a dovedit a fi real. Ultima cronologie propusa imparte a doua epoca a fierului in tot atatea etape distincte, la randul lor eu diviziuni: 1400/350-150 i.H. (IA400-350/250 ~iIB 250-150i.H.) ~in 150 LB. -106 d.H. (IIA 15080 i.H., Il B 80 i.H. - 106 d.H. si numai pentru sudultinuturilor intracarparice II C 50-106 d.H) . .Prima faza, este cea de cristalizare a civilizapei de tip La rene si II de uniformizare si de raspandire a ei ca atare pe tot teritoriul Daciei Subfaza I A (400/350-250) se caracterizeaza prin patrunderea produselor, implicit a influentelor grecesti ~isud-tracice in zona extracarpatica a Romsniei ~i prin patrunderea efectiva a celtilor implicit a civilizatiei La Tene, la vest de Areul Carpati~ ..~ot ea marcheaza asimilarea etnica a celtilor in masa autohtona ~i a dispersarii lor spre vest si spre sud-vest • Faza II .acopera de fapt civilizana daco-geta de tip superior, generalizata pe intreg spapullo~U!t de et, unitara ~ioriginals. Subfaza II A (l50-80 i.H) este cea de umfornuzare a civilizatiei dacice, de raspandire fara precedent a metalurgiei fierului si a confectionarii ceramicii la roata, de creare a formelor caracteristice de manifestare a aeestei civilizatii, iar II B (80 i.H.-· 106 d.H} de maxima dezvoltare a civilizatiei daco-gete, care a depasit ca mvel de dezvoltare civilizatiile celorlalte popoare din Europa situate in afara fruntariilor Impenului Roman. Pentru zona din sudul Daciei intracarpatice din subfaza II B se poate despn~de II C cand apar .~i disemineaza acolo uneltele specializate pe operatii se ~l se inregrstreaza realizari de excepne mat ales in domeniile economiei. arhitecturii, neintalnitc in alte spatii in Europa "barbara". ~ Decalajul susnnut pentru faza timpurie a epOCH La Tene in tinuturile extracarpance se refer a de fapt la sudul Munteniei ~ia aparut ca urmare a patrunderu lIJ~el enclave sud-tracice (ceranuca facies-ului Alexandria care
IlU continua)

-,m

53
11I,IJfa

a ROlJuilliel

Non Zimnicea), datate in sec V-ID i.H. corespunzatoare orizontului , . . • I I- duss S atu cultural Ravna II (in Bulgaria) - Zimnicea I-Il exista cerarnlca oca a pro usa la roata sub influen~a greaca. . .. Coneonutent In nord-vestul Romaniei, sud-estul *1 sud-vestal Slovacl~1 .• Carn'pia Tisei, centrul de produqie fiind pe cursul mijlociu al Tisei, In necropote de tip Szentes- Vekerzug - Sanislsu - Chotms~a descop~nt eer~ca lucrata la roatii pani acum ramasa neexplieata dm pnema rituiui mhumatter. Cert estc ea atit in sudul Munteniei, eat ~iin zona situata la vest de A~c~1 Carpatic s-a produs ceramiea.lucrata la roata i~ eo~te~t hallstattian, ca In ambele locuri ea se va generaltza abia pe la 300 1.H. *1 ca metalurgia _flerulul este vizibila doar in necropolele celtice, unde ceranuca nu 0 continua pe cea de tip Szentes- Vekersug-Chotin-Samslau dec~t In masura in care sunt forme

..'

._

locale, ceea ee nu este cazul in sudul Muntemel

..

in prima etapa a epocii La Tene pe teritoriul Romani~i apar celtii. Porniti de pe Rhinul ~iDunarea Superioadi ca urmare a presmIllI tnhunlor ge.rmane, celtii au invadat teritoriile Frantei aetuale, ale Spamei, Insulele Bntamce, no;dul Italiei, Europa Centrala, Peninsula Balcanica, umi dintre ei trecand ~I in Asia Mica, unde vor fi cunoscuti eu numele de galati. Cei ajuns: in nordvestul Transilvaniei catre srar~itul primei jumatii~i a sec IV I.R faeeau parte din triburile care, trecand peste Pannonia, au oeolit Carpatii nordici *1 s-au indreptat spre Marea Neagra Aliii s-au indreptat prin sudul Dunaru spre Grecia, au desfiintat regatu\ Traciei ~i au incendiat sanctuarul de ~a ~elfl (279 i.H} 0 parte dintre ei au ramas 13 sud de Balcanl, unde au ~nflintat regatul ell capital a la Tylis (neloealizata), al~ii au trecut in AS1~Mica ~I unn s-au intors spre vest stabilindu-se la confluen~a Savel cu Dunarea. .. , Dupa terminarea invaziilor celtice sernintii de acest neam s-au stablht 10 preajma Daciei: in sud-vestul ei scordiscii ell centrulla Smgl,dUllU!1l(~elgrad), eraviscii in Ungana, bom in Boemia si MoraVIa, teunscn III estu\ Slova,Clel, poate ~I in Ucrama Subcarpatlci anar\lJ in nord-vestul Dacier. anartoiactli In sudul Polomei ~l bntogalii sal! britclagii in Bucegeac Primu' grup de celtl
aJlIn~1III vestu]

In .,;c1 I11l1blll

In Moldova necropolele

sec

VI-IV cerarruca lucrata la roata este de Import. "dobrogene' (Enisala, Adamclisi. /01 de. Teii tao

Rom

an: CI a

fos\ completat . de altn

de

cei

intor~1

dill

Baicam

~I mal

tarZ1LJ. c311e :;fill~itLIl sec

lliH

venit' dil1ll'lll111i

lLlll~1

54 Patrunderea

loan GLODARIU

IntTOd ucer<

celplor s-a facut cu armele mai intfu in vestul Daciei, unde

sunt eunoscute 39 de localitati cu deseoperiri celtice (13 neeropoie, 11asezari, 15 izolate), apoi in Transilvania in zona Bistritei, in Podisul Transilvaniei, in zona Clujului si cu raspandiri ~I in alte zone.Judecand dupa numarul descoperirilor (peste 100 de puncte) erau numerosi ~l sunt cunoscup mai ales prin necropoie (Ciumesti, Sanislau, Curtuiuseni, Oradea, Dezmir, Medias, Toarcla etc.). Trogus Pompeius, el insusi de origine celtica, scria ca "Gallii au supus pe pannoni si limp de mai multi ani au dus razboaie cu sorti schimbatcri cu vecinii lor". Caraeteristice pentru civilizatia celtica sunt ceramica lucrata la roata, annele (spada lunga, lancea, cutitul de lovit) , caruI de lupta, podoabele (fibule, colane, coliere, bra!iiri) si piesele de harnasarnent (zahale, butoni). Initial practicau inhurnatia, apoi incinerapa in Dacia au adus 0 avansata rnetalurgie a fierului, roata olarului, stilul asirnetric in arta, Prezenta ceramicii autohtone in necropolele ~imai ales in asezarile celtice arata convieruirea eelor doua populatii, iar sub influenta locals a aparut asa-zisul "stil celtic riisiiritean" in arti Razboinici de temut, ei nu au reusit niciodata sa se uneasca in forrnatiuni politice de anvergura si au sfarsit parte asimilati de daci, parte dispersati spre vest ~i sud-vest. in Oltenia, cele peste 40 de descoperiri celtice, marea majoritate funerare, altele izolate reprezinta indiciile unci patrunderi scordisce in sud-vestul ei, petrecutii dupa 200 i.H. in Muntenia sunt doar piese izolate, ajunse prin schimb, iar in Moldova, unde sunt rnai numeroase, reprezinta raspindiri legate de invazia spreMarea Neagra si mai ales venitedin Transilvania. in zona situata Ia nord de Muntii Balcani $i la nord de Dunare (Dobrogea, Muntenia, Oltenia), cu 0 prelungire in Moldova sunt semnalate "tezaure" sau piese izolate de metal prenos, din am, argint aurit si argint, care constau din anne de parada, picse de harnasament, vase de cerernorue etc, toate datate eu precidere pe durata sec Iv-Ill i.H. Astfel de piese s-au descoperit la Vraca, Letnita. LUCO\1t toate in Bulgaria, Agigluol, Gavani, Peretu Craiva Cotofenesti, Poroina, Portile de Fier ale Dunani, Cucuteru-Baiceni in Romania 1\1 area majoritare sun! mvenrare funerare, g~l~lte in morminte (Perdu.
CraIO\:I,

-lZO

• in

Is/ona aJllic(i " Ro",tinH'1

55

, 1 (Poroina Cotofene~ti) sau in context neeunoscut (P0I1i1e de Fier]. at " . . if . d corate eu oehi apotropalcl,. eu animale fantasti antasnce, eu pe rsonaJe COl un e . . id di .t a Cucuteni Agighiol Peretu Portile de Fier, cnerm e in argin umaneerau l ,b": ' ·1 d Pi aurit la Agighiol, vase (pahare, phiale) la Agighiol, Peretti, PoI1I e e rier, lici zoomorfe la Cucuteni, Agighiol. Peretti, Craiva, tin,r~yton la po~oma. ~cestora Ii se adauga sabia emblema din bronz desc~peTlta la Medgld~a Tehniea de eonfec!ionare a pieselor din mteal pre~os. se ~~ro?le de m,velul eelor greee~ti ~iorientale, iar cornpozitia lor ~ste dlf~nta, in funcrle. de destinatia pe care au avut-o: funerara (Cucutem, Agighiol, Perctu, Craiva) , .' 1 de banchet (Rogozen care consta mai ales din vase). sau PUql simp u '.... di ., Compo ziti a "tezaurelor", ca ~i absents atelJerelor sunt pnnclp~ele m icu tru confectionarea lor la comanda expresa a unor sef locali de ea~e mesten i. Ae~~ti mesteri au creat 0 arta aparte.eu inOuente aheme~lde: scince ~i rece~ti, cunoscuta in literatura de ~pe~lalttate cu nurnele de arta t~~eog getid" , 0 arta impregnatii eu simbolun rehgloase, inclusiv aeelea de eroizare

r:erant

a unor personaje reale sau legendare
Pe plan economic sporirea randamentului. ~~ a pro~uctivlta.!li,. grane utilizarii pe scara larga a fierului si a unor nOI tehnici de cultIVar: a pamantulUl, au determinat intensifiearea relatiilor de schimb, ilustrata de utilizarea monedelor grecesti si de aparitia primelor emisiuni mon~tare locale. Cele din urma au fost copiate dupa acelea straine care circulau III Dacia, mat ales dupa tetradrahmele lui Filip IT ~i Alexandru eel Mare .. . .' Primele irnitatii au avut ca prototip tctradrahma lUI Filip U ~l s-au enll~ in jurul anului 300 zona care include nordul Balc~llor ~l regmnea Dunat,t~ de los pani la Carpau, dar pnrna faza principala a C1l11Slll111lor l~cale se dateaza de pe la mijlocul sec III i.H. panala mtJlocul veacului urmator. Cum erniterea rnoncdei este apanalul autoritalil polincc. pe ban ariilor de raspandire a tip urilor monetare, se pot contura ell aproxi mane ~I ~onele. . .: unde erau situate manic untutn d e tn l)UII S c tnoate IJrol)Ul1c existenta L11101 " .., astfel de man unium ric tribun in Munterua Oltenia Banat 'in nord-vcstul

'"

in

Cucuteni), uneon

cu amenaiar:

speciale

(AglgllloJ),

JItei" descoperite

Daclel

~1

in i'vluldnvc1

ccntral;i

56
loan GLODARIU

Tot in acest limp se pot sesiza . J '~, domeniul civdiza~iei materials in no~~~~c.~ ~~atl locale in sens iarg $1 in Sanislau-Nlf peste care s-au S ' fh u aciei ele sunt date de grupuJ , . uprapus III uenrel Iti - T . , prezenta celtiJor in Mol dova p , . I b _ ,e ce ce, In ransil varna de , : ', ana a co orarea btl •. ~I fortificatiiie datate in sec, V-III' d ~ arm o~spre ea de asezarile Meridionali de grupul Bar-se ti F' ieile. SU u Carpaplor de Curbura ~i ~ 1- engl e pe Dunar inferi reprezentat de necropolele din nordul Bulg'ariei (B e~In encara de grupul -Db raru eva CaIVlCJl oem ) In 0 rogea de descoperirile de la Canlia Satu N ,', ": a, Carpatilor de "tezaurele" de t I " ou, Emsala ~l tot In sudul . me a prenos Peste tot se consran un spar demo rafi b .• •. lal etapa a~pocii La Tene au aparu: fort;ficat~il:u d:m;t .. In. aceasta pn~a Cotofenu din Dos, Celei, Orbeasca de Sus Alb . a Zmmlcea, ,B_ucovaf, mtracarpatica primele fornfican ' esn, Porana-GalatI. In zona .. .... . ,11 cunoscute nu sunt antenoare sec II' H di pncina d?mma~ellruhtare celtice, dar aparitia lor marcheazil. .: l.... ~ dominatii Apoi in eta a I B in cepe .' . .. sfirsitul arruntne: reliefeaza formele ei d:man'(' t umficare~ cl~hzatiei daco-gete, se ires are caractenstIce tar 1 .. constatg fenomenului disparitiei necropolelor in ju~J an~;u~ ~osf.~tUal se

DACIA

Pentru prima oara numele Dacia este posibil sa fi fast rnenponat in harta lui Agrippa In sec. I i.H, dar il gasim mai intai la Plinius (NatHIS!, 1, 47), apoi la Tacitus (Agricola, 41,2). Geria nu apare in izvoarele scrise cu toate ci prin Gothia Iordanes intelegea Getia. in nord-est vecinii daco-getilor erau slavii, in nord si nord-vest celtii (boiii, tauriscii, anartii), apoi germanii suevi. in vest erau illiro-pannonii ~iceljii, in sud-vest celtii seordisci, in sud tracii, romanii (de fapt Irnperiul Roman), Jar in est orasele grecesti de pe tarmul Marii Negre, scitii mai intai, urmati de bastarni ~ide sarmati. Modificari in aceasta situatie au survenit ca urrnare a pitrunderii cvazilor si marcomanilor (sernintii germane) in Slovacia la inceputul erei noastre. Tot prin nord au patruns in Slovacia ~l in Campia Tisei sarmapi iazygi candva dupa anul23 d.H. In aceste regiuni teritoriul deluros ~i muntos din Slovacia a continuat sa fie locuit de daci, iazygii ocupand campia. Cealalta Tamura a sarmatilor - roxolanii ~ s-au asezat la gurilc Dunarii, mai In nord bastamii, Jar Irnperiul Roman si-a stabilit frontiera pe Dunarea de Jos. Hotarele Daciei (in sensul antic al cuvantului) se cunosc din izvoarele antice, care nu concorda eu aria de raspandire a materialelor dacice. Pentru zona de nord, C Iulius Caesar (De bello Gallico, VI, 25) afirma ca "Padurea Hercinica (padurile de pe versantul de nord al Alpilor pana in Slovacia, n.n.) incepe in tara helvetilor, nernetilor si rauracilor si, meruand paralel cu Dunarea, ajunge la granitele dacilor ~J anartilor ", ", iar pentru cea de nord-vest Strabo (VU, 3, I) spune ca tara dacilor se margineste cu a suebilor pe raul Marus (Morava, in Cehia) La vest hotarul a fest Dunarea, rar dupa vernrea iazygilor Tisa, en 0 prelungire in nord-estui Pannoniei pana la Aqvincum (Budapesta) Tot intre Dunare ~iTisa ir suu pe Jazygl Tacitus ~l Seneca Strabo, Plinius ~iPtolacrneus dau ca hotar sudi« al Daciei Dunarea pan~l unde se intinsese lrnperiul Roman
iar in est ~l nord est DIOrllSILIS Periegetul 11 sue pe geti amestecan ell bastarn: 51 sarmati pe 13 inceputul sec II dH l'tolemaeus este rna. preCiS pentru

58

loan GLODARIlJ

/tl/I"oduc<'rc

in t stotta

arnica a Ronidmc:

59

hotarul din est: Dunarea ~i in amonte pe Siret pana la un punet de pe cursu! superior de unde 0 linie dreapta (vest-est, n.n.] i! leaga de eotitura spre sud a Nistrului. Materialele dacice se intind ins a pana la Olbia, in vestul Ucrainei ~iin Galitia. Din lista triburilor din Dacia, data de geograful Ptolemeus, dar ~i din aile izvoare se cunoaste numele unor tribuni dacice: mai vechii terizi ~i crobizi, apoi patru nume de semintii (Costoboci, Biephi, Ciagisi, Piephigi) ~i allele derivate de la nume de localitati sau de rauri (Predavenses, Rhatacenses, Caueoenses, Buridavenses, Cotenses, Albocenses, Potulatenses, Saldenses). Drept localitati mai importante sunt mentionate Porolissum (Moigrad), Napoea (Cluj), Potaissa (Iurda), Apu1um (Craiva), Gerrnisara (fosta Geoagiu Bai), Sarmizegetusa, (Ranisstorum, langa Sarmizegetusa), Ziridava (Savaryin), Tibiscum (Jupa), Diema (Orsova). Drobeta (Tr. Severin), Bundava (Ocnita - Valcea), Comidava (Rasnov), Piroboridava (Barbosi-Galap), Petrodava (Piatra Neamt), Tamasidava (pe Siret). Limba daco-getilor este dupa unii cercetatori un dialect a1 Iimbii trace, dupa altii 0 limba diferita cu toate cil.Strabo afirma raspicat " ... dacii vorbesc aceeasi limba cu gep;" (VIT, 3 ,2) ~i ca "getii vorbesc aceeasi limba cu tracii" (VII, 4,10). La fel ca illira, ea a fost inlocuita in Peninsula Baicanica cu latina, greaca si siava, incat a disparut si din ea s-au pastrat doar resturi fragmentare, intre care inscriptia Decebalus per Scorilo pe un vas de cult de la Sarrnizegetusa, unde apar doua nume de regi daci ~icuvantul per. Per in Iimba dacica inseamnafiu, incat inscriptia este de citit Decebalus fiullui Scorilo. Din aceeasi 11mbas-au mai pastrat peste 1.100 antroponime, vreo 900 topomme si 10-15 nurne de plante rnedicinale ~icateva hidronirne, valoroase pentru ca reate erau elemente lcxicale Limba traco-daca face parte din limbile mdoeuropene de tip satem (de la satam suta in sanscrita), din acelasi grup de lnnbi ell illiro-mesajica, baltica, slava, iraniana, deosebira de limbiJe de tIP centum (greaca, latina. germana
celnca) Dialectul dace-get avea clemente specifice (dam, sat, a~ezare, t;lrg, ill Arcidava, Bundava} fata de traca (pam, 111 Brentopara, Gelupara) Dintre cuvmtele atestate direct sau din nurnele ell etunoioaia Sl~LJra sunt uk-II/o. p13tr;l (in At merna). halos (dm ~bel), putermc lill Dec;balos~) hOI/(.'.

stralucit (in tarabostes), "dek, a lua, a onora (in Decebalos, Deceneus], "derp, a vedea, a lumina (in Diurpaneus), germ, cald (in Germisara), per, copil, fiu (in Ziper), zeget, palisada, gard (in Sarmigezetusa) Din Iimba traco-daca s-au transmis in limba rornana circa 140-180 de cuvinte, dintre care circa 80 nu exista in limba albaneza, care are ~I ea un fond de cuvinte traco-daee) abure, balta, barza, brad, carun, copac, farama, grapa, gard, groapa, mazare, mos, piirau, ranza, serum, carbune, strunga, ~oparla, tap, vatra, zgarda s, a. Lipsesc in albanezii, de piIda, beregata, bordei, burta, descurca, gorun, rabda, strugure, ureior, urda, zestre. Principalele nume de eursuri de apa s-au transmis prin fonetism slav Marisia ~ Mures, Alutus - Olt, Samus - Somes, Crisius - Cris p. Prin vorbitorii limbii trace-dace, prin daco-geti aceste cuvinte au intrat In latina vorbita in teritoriile nord-dunarene de daco-romani ~i mai departe in limba romana ale carei structura gramaticala ~i fond principal de cuvmte sunt latine. Pentru comparatie tot cu 0 limba neolatina, cuvintele dace existente in limba romana din punet de vedere numeric sunt aproape echivalentc cu aeelea celtice din limba franceza, dar din punct de vedere calitativ si al putern de circulatie cuvintele dace pastrate in Iimba rornana sunt net superioarc celor celtice mostenite de franceza.

61

ISTORIA POLITICA A DACO-GETILOR DE LA ~ , SFAR~ITUL SEC. II t.n. PA.NA LA RAzBOAIELE DACO-ROMANE DE LA SFAR~ITUL SEC. I d.H.

Dupa. acea incrementa D_acorumper Rubobostem regem abia pentru anii 109-106 i.H) rna! avern 0 stire referitoare la daci, cand irnpreuna cu scordiscii naval esc 'in sudul Dunarii, unde sunt infranti ~ia1ungati de guvematorul Macedoniei, M. Minucius Rufus . , Pericolul roman, privit prin perspcctiva istoriei, se contura tot mai amem?ta~or, dar este dificil de spus dad el era perceput ca atare de catre dinastii dm Carpati si de la Dunare. Oricurn, pe langa inaintarea romans in Peninsula Balcanica, pentru daco-geti mai exista 0 presiune, de arta directs: prezenta celtilor in veciniitatea Daciei. Poate irnpreunii si conjugate eu transformarile intervenite in dezvoltarea Daciei au dus la aparitia ideii de unificare a triburilor daco-gete. ' Formatiunea politica a lui Burebista si caracterul ei Mult nrnp data la care s-a ureat pe tron sau cand domnea Burebista a fost controversata pentru ca s-a erezut cii in inscriptia de Ja Dionysopolis (Balcic) era pomernt ~I tatal lui Burebista Cum in isncriptie se vorbeste de tatal unui necunoscut (randurile lipsesc) este de acceptat data precisa existents la I~rdancs (Getica, XI, 67). Acolo el spune cii Deceneu a vernt la Burebista pe eand la Roma lua puterea Sylla, adiea in anul 82 i.H Asadar in 82 l.H. Burebista domnea EI era foarte probabil conducatorul 1I1ll11nIi triburi care-s: avea centrul in cetatea de la Costesti-Cetatui, (la de. sud de Orasue), care era situata in lana muntelui sfant sau a viirorului rnunte sf~nt, Kogaionon, avea mari bogatii in zacanunte de fier, era in apropierea Vall M uresului ~I a Muntilor Apuseui pe care Ie stapanea
Antecedentel e actiunii de unrficars nu sunt relatate de Strabo (V ll, 3, 11) care a ocolit von istona mal veche "Uisand la o parte lucrurile mal vech: ale ~~c(dor. ill!all1pi;l1 de dill urrna sun! url1latO,Hele A,IUng,llld in fruntea neamului

sau, care era istovit de razboaie dese, getul Burebista I-a inaltat atat de mult prin exercitii militate, sobnetate si ascultare de porunci, incat, in ca!iva ani, a faurit un rcgat (imperiu) putermc si a supus getilor cea mai mare parte din populatiile vecine. Ba inca a ajuns sa fie temut ~ide rornani Caci trecand plin de indrazneala Dunarea ~ijefuind Tfacia - pana in Macedonia ~iIlliria a pustiit pe celtii care erau amestecati eu tracii ~i cu illirii si a nimicit pe dea intregul pe boiii aflati sub conducerea lui Critasiros si pe taurisci". Razboaiele dese fusesera probabil acelea intre minunile de triburi dacogete pentru suprematia uneia sau a unora in dauna altora. Unii au inteles sai de-a ascultare lui Burebista, iar pe altii i-a supus prin forta armelor, ingloband fortificatiile lor in formatiunea sa politica carora Ie-a adaugat altele, construite pe timpul sau. Actiunea de unificare a infaptuit-o in colaborare cu marele preot Deceneu, pe care l-a inzestrat ell 0 putere aproape regeasca (Iordanes, Getica, 67). Cu ajutorullui, Burebista a impus ascultarea poruncilor sai, a unor refonne, poate chiar pe plan religios si, apeland la sentimentele religioase, si-a fundamentat autoritatea care, in conditiile vrernii, nu putea fi socotita ca lipsita de esenta divina Cat a durat unificarea si consolidarea ei nu se poate preciza, dar curand Burebista a devenit atat de puternic, incat a inccput 0 vasta politica externa bazat, dupa acelasi Strabo, pe 0 armata de 200.000 oamem, cifra exagerata ca de obicei ins a semnificativa pentru puterea militara a regelui in Peninsula Balcanica ~in Europa Centrala evenimentele se precipitau. i Prin anii 78-76 1.H. guvematorul Macedoniei Appius Claudius Pulcher i-a respins pana la Dunare pe sarrnatii probabil aliati eu dacii. iar in 74/73 i.Il. C Scribonius Cuno t-a urrnarit pe scordisci ~ipe daci pana pc malul Dunarii ternandu-se sa 0 tread din pricina codrilor intunecosi (Florus, 39, 6). Este posibil ca Burebista sa nu fi fast strain de aceasta mvazie in Balcani dill moment ce Strabo spunea cit jefuia Tracia pani in I1lina ~I Macedonia, dar daca a fost implicat sau nu in infrangerea lUI C Antonius Hvbrida in 61 l.H in Dobrogea nu se sue
Prima mare acuune politica externa sigma a lui Burebista a fast expeditia impotriva celtilor din nord-vestul Dacrei. stabiliti pe pamantun daciceinca din sec [V i H )Iilllllllltl\l prin venuea altora la Sf;l.I~ltlii sec II i H Rl~Pld:l

62

loan GLODARJU

[ntroducerc

ill istona antica

(I

ROIl1Iimn

lui Burebista are lac injurul anului 60 ~ieste jalonata de ingroparea de tezaure monetare de-a lungul Dunarii Boiii ~itauriscii au fost dislocati, Iuptand inca inainte de 58 i.H. cu celtii din Noricurn, apoi primii indreptandu-se spre Franta. Burebista si-a intins stapanirea pana la Dunarea Mijlocie ~i anii Ja p Morava invecinandu-se cu stapanirea suevului Ariovistus, dar dislocarea celtilor nu a fost total a, cum dernonstreaza materiaIele dacice gasite in aseiere eu aeelea celtice. Prin expeditiile in sudul Dunarii, petrecute dupa episodul cu C. Scribonius Curio, Burebista i-a adus sub ascultarea sa si pe celtii scordisci stabiliti la confluenta Savei cu Dunarea, dar ei au fost tratati diferit, ca unii cu care a colaborat impotriva Imperiului Roman. in sud-vestul Daciei era pericolul ca orasele grecesti sa treaca de partea Romei, incat Burebista a hotarat sa Ie aduca sub ascultarea lui. 0 atare actiune indepartat amenintarea romans si-i asigura contributiile pe care urmau sa le plateasca orasele din Pontul Stang. Dupa informapile lui Dio Chrysostomul (XXXVI, 4), pe la 55 i.H annatele lui Burebista s-au indreptat spre Pontul Euxin. Expeditiile au fost fulgeratoare ~inecrutatoare pentru orasele care incercau sa se impotriveasca. intai este cueerit orasul Boristene, urmat de Olbia, Tyras, Histria, Tomis, Callatis, Odessos, Mesembria si Apollonia, crutat fiind doar Dionysopolis. Stapanirea lui Burebista se intindea in feluJ aeesta de la Morava si Dunarea Mijlocie pana la Nipru ~i din Carpatii Padurosi pana la muntii Haemus. Nu intamplator regele dac este numit in decretul datla Diomysopolis in cinstea lui Arcornion "eel dintrai ~i eel mai mare dintre regii Traciei". Cueenrile lui Burebista fusesera posibile ~I pentru cii Roma era ocupata eu luptele lui Caesar in Gallia si din prieina tulburarilor sale interne in 48 i.H. izbucneste razboiul civil, la inceputul anului cei doi mari generali, Caesar ~I Pompeius infruntandu-se de-aeum pe eoastele apusene ale Greciei. Burebista a intrat in tratative cu Pompeius pnn Acornion, trimis la generalul roman Probabil in schimbul ajutorului rnilitar promis de Burebista, Pompei us il recunoastea cuceririle dar. la Pharsalus, a invins Caesar. Acesta din urrna planuia un razboi pentru pedepsirea lui Burebista insa a fost ocupat cu luptele
irnpotriva partizanilor lui Poinperus tar Burebista ~I-a intarit tinuturile st:IP:lrllle de axa manicra incat pe tirnpul lui all fost refacute ~I construite

peste 90 de fortificatii. Pericolul a disparut dupa asasinarea lui Caesar in senat (44 l.H} si, candva dupa aeest everurnent, a disparut din viara ~I Burebista. Vasta sa stapanire s-a impartit mai intai in patru, apoi in einci (Strabo, VII, 3, II), probabil intre mostenitori. Dar care a fost caraeterul stapanini lui Burebista pe care Strabo a numito arhe, imperiu, regat ? Rezumand evenimentele din timpul domniei regelui se constata: initial a fost conducatorul unei uniuni de triburi; apoi si-a intins stapanirea asupra intregului teritoriu locuit de daco-geti; a recucerit teritorii daeice de la celtii din nord-vest ~i si-a impus autoritatea asupra celtilor scordisci; a eucerit orasele grecesti; a inceput ~i in cea mai mare masurs a iniaptuit 0 vasta opera de fortificare a tinuturilor stapanite de el. Acestora Ii se adauga existenta comandantilor militari reprezentanti ai puterii centrale, asezati in fortificatii ~iinzestrati probabil ~i cu atributii administrative, impunerea si organizarea construirii fortificatiilor care implieau un efort iesit din comun, recrutarea si conducerea armatei, emiterea de moneda de tip roman simultan eu ineetarea emisiunilor monedelor traditionale, zonale, folosirea in tratativele eu Pompeius a lui Akomion care purta un titlu apropiat de acela existent la curtile elenistice, functionarea unei cancelarii regale, functia de vice-rege a lui Deceneu ~i obligativitatea ascultarii poruneilor sale. Toate indica 0 forrnatiune politica cu trasaturile definitorii unui stat ehiar daca el era la inceputurile existentei si evolutiei sale lstoria politica a Daciei de fa Burebista fa Diurpaneus Dupa dispantia din viata a lui Burebista statu! sau, ce nu avusese nrnp sa se consolideze, s-a dezmembrat si doar pentru 0 singura zona a Daciei s-a pastrat 0 "lista", incompleta ~iea, de dinasti Din eoroborarea datelor furnizate de cercetarile arheologice eu aeelea ale izvoarelor serise re.ese cii resedinta lUI Burebista a fost la Costesti Cetatuie, tar marele preot rezida pe Kogaionon, la vreo 20 km In rnunte
Dupa stmgerea din viata a lUI Burebista, marele preot Deceneu a luat 111 rnainile sale ~I fraiele putcrii politicc ~ia transferal capitala pe muntele sfanr. viitoarea Samuzegetusa De atune: nu mai exist» me: un indici II pentru 0 nOUJ separare a putem !aICC de cea rel!gloasa dl rnpotr iva.

64 LUl Deceneu,

loan GLODARlU

[ntroduccre

ill

tstorio antica a

[<01ll01ll!!1

65

care trebuie sa fi fast destul de inaintat In varsta la preluarea puterii regale, i-a urmat Cornosicus, apoi Coryllus cu 0 domnie de 40 de ani (lordanes, Getica, 73-74). AIte doua izvoare il mentioneaza pe Seorylo (acelasi personaj cu Coryllus) intr-o vrerne cand la Roma erau grave tulburari (Frontinus, Strat, I, 10, 4) ~i e Duras (Cassius Dio, LXVII, 6,1), care i-a p eedat domnia de buna voie lui Decebal. Duras este nume dacic pentru ca apare Intr-un paragraf autenuc allui Cassius Dio (LXVII, 6, 1) si la Criton. Mai departe, pe vremea lui Domitianus este pomenit Dorpaneus (Iodanes, Getica, 76) sau Diurpaneus (Orosius, Hist.adv. paganos, VII, 10, 4) si Decebalus (Cassius Dio, LXVII, 6, I). un supranume luat de Diurpaneus dupa victoria rasunatoare impotriva lui Cornelius Fuscus. Daca Scorilo din inscriptia de pe vasul de la Sarmizegetusa este acelasi eu Coryllus sau Scorylo - si nu sunt motive de indoiala -, atunci Duras nu putea fi decat unchiullui Decebal, probabil nevarstnic la moartea lui Scorilo. Este posibil ca din aceasta insusire sa lipseasca unul-doi dinasti, cum este de pilda Coson care, probabil, este de plasat intre Deceneu si Comosicus. Cu prilejul conflictelor si mai rar aliantelor efemere cu Roma sunt mentionati dinasti in alte zone ale Daciei. De altminteri, dupa spusele lui Horarius (Satire, II, 6, 51-53), stirile despre conflictele eu daeii erau un subject freevent de conversatie la Roma in timpullui Augustus. in postura de dusman al Romei este pomenit Cotiso pe la inceputul domniei lui Augustus, intr-un tinut muntos al Daciei (Florus, Epitome, II, 28, 18), eeea ce i-au facut pe istoricii modemi sa-l localizeze undeva in Muntii Banatului si Olteniei in timpul luptelor dintre Octavianus ~l Marcus Antonius, Plutarh (AntolllUs, 63) il mentioneaza pe Dicomes a carei formatiune politics ar fi fost undeva in Campia Munteana, de unde II putea ajuta pe Marcus Antonius. inaintea bataliei de la Acnurn (31 i.ll.) dintre Octavianus ~i Marcus Antonius, aliat eu Cleopatra, cei de la Roma se temeau de un atae al dacilor (Horatiu, Ode, 111, 6, 13-16} conjugal ell al egiptemlor. Profitand pO ate de plecarea lui Octavianus In Egrpt, in 29 i.H dacii in allal1\a eu bastarnii all atacat sudul Dunan I, de unde all fos! respms: ~I inframi pe rand de 1\1 Licinius Crassus, ajutat ~I de lin dinast get pe nume Rholes

Drept recornpensa Oetavianus I-a prim it pe Rholes la Corint ~I r-a acordat t~tlul de "prieten ~I aliat al poporului roman" (Cassius Dio, LI, 24). For:natJ_unea politica a lui Rholes este de localizat in sud-vestul Dobrogei In anul urmator Crassus a fost chemat de Rholes ca sa-i dea aiutor irnpotriva vecinului din nord, Dapyx. [n lupta care a avut loc, oastea lui Dapyx a fost pusa pe fuga ~i dinastul get impreuna cu rarnasitele ei s-au retras intr-o eetate, impresurata indata de rornani si cucerita prin tradare. Dapyx. s-a sinucis. Abia dupa aceste intampiari a devenit evidenta intentia lui Crassus de cucerire a Dobrogei pentru eii armata rornana a atacat cea mai puternica cetate, Genucla, a lui Zyraxes, vecinul de la nord allui Dapyx, unde Crass us auzise ca soar aflastindardele capturate in 61 i.H. de la C. Antonius Hybrida. Dupa aceste evemmente foarte probabil Rholes a stapanit intreaga Dobroge, urmand politica romanii. Dupa moartea sa, asupra Dobrogei s-a intins proteetoratul regatului Traciei, elientelar Romei, iar regiunea de coasts s-a aflat sub autoritatea comandamentului militar - praefectura orae maritimae ~ subordonat provinciei Macedonia. in anul ] 5 i.H. se pare ca tribul dacic al appulilor a atacat Dobrogea, iar dupa razboiul din anii 13-11 i.H. in Pannonia, dacii au invadat-o Romani: au raspuns eu expeditia lui Marcus Vinicius, care i-a urmarit pe invadatori pc Mures in inima Daciei Urmatorul conflict ell Roma a avut loc candva in anii 12-9 UI. Atunci Tiberius (viitorul imparat) a organizat 0 expeditie impotriva dacilor trecand . la nord de Dunare. in anul 6 d.H. s-a infiintat un comandament al Moesiei si in anii 11-12 d.H. au avut loc actiunile militare conjugate ale lui Cn. Cornelius Lentulus, guvernatorul Pannoniei ~I ale lUI Sex. Aelius Catus, comandantul districtului militar moesic, soldate eu stramutarea in Tracia a 50.000 de get' Parerea potrivit careia dupa stramutare si-au incetat viata fortificani din Campia Munteana (Zirnnicea, Popesti, Crasaru) nu se verifica din moment ce, de pilda, aceea de Ja Celei, Uinga Dunare continua sa fiinteze Oricurn aceasta strarnutare marcheaza inceputul politicii romano de slabire mclusiv dernografica a tmutunlor de la nordul fluviuhn probabil paralela cu sponrea numarului contnbuabil ilor din Impen ul
ROIliMI

66 Tot pe la inceputul sec. I d.H. mal la nord de Dunare , in tinutunle de deal , ale Olteniei estice ~iMunteniei apusene, este de incadrat formatiunea politics a bunlor, ell centrul la Buridava (Ocnita - Valcea) condusa de dinastul Thiamareus, cunoscut din inscrippa incizata pe vasul de provizii de la Ocnita (Basileus Thiamarkos epoei). Politiea rornana avea in vedere din ce in ce mai mult zona Dunareana Sub Tiberius, eomandamentul militar moesie a fost transformat in provincie, iar eu stirea romanilor, dad nu cumva indemnati de ei, iazigii s-au asezat in vestul Tisei. Sub Claudius Tracia este transformata in provincie, Dobrogea a fost anexata Moesiei ~i garnizoane romane s-au instalat pe malul drept al Dunarii. in aceste imprejurari a avut loe actiunea lui Tib. Plautius Silvanus Aelianus (guvemator al Moesiei candva intre 57-67 d.H.) soldata cu stramutarea la sud de Dunare a 100.000 de "transdanubieni", eu " ... principii ~iregii lor ad praestanda tributa (pentru a munci parnantul ~i a plati tributul). Este foarte posibil ca zona vizata de guvemator sa fi fast situata in estul Munteniei ~i la nord de gunle fluviului. in anii 68-69 d.H; cand la Roma izbucnisera violente framantari dupa moartea lui Nero, daeii au profitat si in primele IUDi ale anului 69 au atacat Moesia (Tacitus, Hist. 1, 2, 1). Atacul dacilor, foarte periculos ~i organizat intr-o irnprejurare drarnatica pentru Roma, a fost in cele din urma respins. Ca urmare, sub Vespasianus, urmasul lui Nero, s-au luat noi mas uri de intarire a frontierei dunarene prin erearea flotei de pe fluviu, classis Flavia Moesica si pnn intarirea garnizoanelor sud-dunarene. Atacurile dacilor - singuri sau in asociere cu alte semintii - indreptate impotriva posesiunilor romane de la sud de Dunare pot avea doua aspecte si tot atatea tel uri inainte de toate prazile bogate si, in al doilea rand, impiedicarea consolidarii stapanirii romane in teritorii de curand eucente. Indiferent daca aeest al doilea scop a fost unnarit constient sau nu de dinastii daci, evenimenrelc demonstreaza ca ele au avut ~l 0 asernenea consecinta Oricum nici dintr-o parte, mci din cealalta llll S~ putea ofen 0 solu!ie capabil;1.

CIVILIZATIA DACO-GETILOR IN ETAPA A nOUA A EPOCII LA TENE (150 i.H. -106 d.H.)

sa asigure

0

pace durabila

Principalele caracteristici ale fazei a IT·a a epocii La Tene constau din: uniformizarea civilizatiei daciee in sensul prezentei in toate zonele tinuturilor carpato-dunarene a acelorasi forme de baza de m~ifestare, evoluria ior umtara ~i ritmul de dezvoltare mult mai alert, neeunoscut in etapa anterioara. Unitatea de manifestare a civilizatiei dacice s-a incheiat ca proces istoric inca pe durata subfazei ITA (J 50·80 i.H.) ~itot atunci s-au creat premisele eapabile sa asigure dezvoltarea fara precedent a acesteia in subfazele IT B si II C. Se constat a avantul tuturor ramurilor economiei (agricultura, mestesuguri, intensificarea circulatiei monetare ~i generalizarea schimbului pe baza de rnoneda, in subfaza n A inca traditionala, apoi de tip roman alituri de monedele emise de Macedonia Prima, Thasos, Dyrrhachium, Apollonia si romane, sporirea schimburilor eomereiale cu tarile elenistice, apoi mai ales cu lurnca romana), aparitia eelor rnai de searna realizari ale civilizatiei dacice in toate domeniile. ' Progresul culturii pamantului ~I mal ales al mestesugurilor a fost asiaurat de dezvoltarea metalurgici fierului, la randul ci inlesnita de marca rasp~dire a minereurilor de fier atat in zonele montane si piedmontanc, cat ~iin cele de deal si de campie Atat in Dacia, cat ~in alte zone europenc rcducerea mincreurilor se frcea i in mod obisnuit in apropierea locurilor de exploatare tocmai pentru a evita inconvenientele transportului unor cantitati considcrabile la mari distante pc drumuri naturale Locuri de reducere a minereurilor erau. de pilda, la Bucuresti - Bragadiru, Craiva, in Bazinul CIUClllUl,Doboseni, zona Sarrnizegetusei (patru puncte}, Sercaia, Botosaru, Poiana-Galati, Teiu (A rgq) Cuptoarele de redus erau de tip monosarja (se distrugeau aproape integral pentru extragerca lupei de fier) ~I plurisarj; (cu o "usa" 111 partea inferioara, pe unde ~e scotea lupa) ~I furnizau lupe de 9-12 kg Doar 1,1 S ~uI1l1L.egt'lllS:l <e
cunosc 01 lupc de 4() kg

68

loan GLODAWU

[ntroducerc

ill istorut antiro a Ronuune:

(-il)

Lupele erau transformate prin batere la cald in Iingouri si acestea din urma in felurite produse in ateliere inzestrate cu baroase, clesti, nicovale, dal~i, punctatoare si pile. 0 mennune aparte se cuvme Sarmizegetusei unde functionau cele mat mari ateliere din Europa barbara de la sfarsitul sec. I d.H., fierul descopent acolo fiind mai mult decat acela gasrt intre Viena ~i Sofia Marile ateliere de acolo ~i din alte locuri asigurau cu produse zone extinse al Daciei. ca urmare a cresterii demografice, au sporit suprafetele ~i s-a perfectionat tehnica agricola prin aparitia pieselor metalice pentru plug (brazdar, cutit) si prin inmultirea secenlor, sapelor, sapaligilor, cosoarelor de viesi a coaselor; ultimele fiind creatii ale faurilor de la Sarmizegetusa. in Dacia se cultivau grau, mult orz, orzoaica, secera, mult mei, bob, linte, mustar, mac, naut, in ~imai ales canepa, iar descoperirea de semmte de plante furajere in asezari si in fortificatii demonstreaza existenta nutreturilor pentru animale. Dintre animalele domestice sunt de amintit ovinele, caprinele, bovinele, sumele si cabalinele, carora li se adaugau pasarile. Belsugul de produse agricole este atestat de oasele de animale ~imai ales de multimea de gropi de bucate ~i de hambare. Toate acestea lasa impresia unei epoci de prosperi tate ~I bunastare. Mestesugurile, atestate prin uneltele specifice, sunt dulgheria-tamplaria (topoare, tesle, fierastraie, sfredele. cutitoaie, pile, dalti, compase), prelucrarea pietrei (tarnacoape, topoare, eiocane, dalti, spituri), care se facea mai ales in cariere, ~i sticlaria. 0 nota aparte se cuvine constructiilor din zona Sarmizegetusei unde calcarul s-a adus de la Magura Calanului, Jar andezitul de la Bejan (Deva) ~l unde functiona un atelier de sticlarie care producea inclusiv vase ~I foi pentru ferestre Tot din fier se confectionau partile metalice ale rasrutelor, tocilelor. obiecte de uz cotidian (cunte, frigari, vase), ptese de hamasament (zabale, verigi) ~i de vestimentatie (catararne, fibule). Dar belsugul de fier mal ales in etapa II C este dovedit de uneltele speciahzate pc operatn ~imai ales de confectionarea
dill

t

halamale,
I

nituri, tinte] care obisnuit era din lernn sau inlocuit prin imbinari

in agricultura,

mestesugite. Din acelasi metal s-au confectionat armele: piesele metalice ale scuturilor (mai ales piesa centrala, umbo), varfurile de sulite, lanci, sageti, pumnalul drept si curb (sica), sabia dreapta si mal ales curba (falx), specifica dacilor, cutite de lovit, berbeci de asediu. Nefolosirea coifurilor de luptatorii daci rarnane inexplicabila dad nu cumva situatia este de pus pe seama unor considerente de ordin religios (Iulianus, impiirapi, 22). Mare dezvoltare pe durata fazei a TI-a a epocii La Tene a cunoscut rnestesugul olariei. Cornpozitia pastei vaselor este buna, arderea la fel si roata olarului se raspandeste pretutindeni chiar dad vasele confectionate cu mana continua sa alba 0 pondere insemnata pana in ajunul cuceririi romane. inca din subfaza II A (I 50-80 i.H.) se inregistreaza uniformizarea formelor specifice civilizanei dacice ~iexistenta lor peste tot (ceasca, cana, fructiera, vasul-borean, vasul de provizii, eel din urma local sau imitat dupa vasele grecesti de tip dolia). in aceasta faza continua sa se manifeste influentele elenistice, nu atat in privinta formelor preluate (amfore, boluri, kantaroi), cat mai ales In preferinta pentru arderea inoxidanta ~i preluarea pieturii pe angoba Aceeasi situatie se constata in privinta influentelor romane din faza II B, cand se inrnultesc vasele arse oxidant. Omamentele sunl in relief (butoni, braun crestate sau eu alvcole, rar barbotina), incizate (striuri, linii ondulate), lustruite ~ipietate Pictura pc angoba s-a facut cu brun-roscat, iar motivcJe decorative constau din linii simple sau ondulatc, cercuri, puncte, ill retea Sub influenta rornana apare si pictura direct pe pasta Pictura ell motive geometnce, fito- ~i zoomorfe este circumscrisa la zona Sarmizegetusei si se dateaza uumai sprc sfarsitul etapei II C. Motivele florale si zoomorfe constau din IUJcn. frunze, pasiin ~i animate
fantastice ilustrand rnentalitatea cornanditorilor Tot din lut s-au produs prasnele de {us, greutan pentru razboiul de tesut calapoade pentru model area ceramicii ell mana, caramizi slab arse tq:rle ~I olane tubur I pentru conductele de apa Cele din urma, descoperire pe

aces! metal a matenalulut

de construcue

(cuie,

plrO<lnC,

scoabc

tatam,

kilometru intreg:

in zona Sarmizegetusei pentru nivelul de civilizatie de acoin
nurnai

constuuie indiciui esential

70

loan GLODARl U

1I1tl"OdIJCIT"

in istorta antu.a " Romanr«,

71

Metalurgia bronzului, profilata pe produeerea pieselor de mici dimensiuni, este atestata prin pre zenia cuptoarelor de redus minereuri, mIDales de prezenta ereuzetelor de lut ars si desigur a produselor. Din bronz s-au faeut aceesorii vestimentare (catarame, paftale, verigi), piese de podoaba (fibule, bra~iri), piese de hamasament (verigi, printeni), obiecte de intrebuintare curenta ~i mID rar vase. Adesea in aceleasi ateliere sau aceiasi mesteri - uneori ambulanti prelucrau atat bronzul, cit ~iargintul. Dintre uneltele specifice bronzierilor ~i orfevrarilor amintim: ciocane-baros, ciocane, nicovale din fier si bronz, clesti, filierele pentru trasul sarmei din metal pretios. Raritatea bijuteriilor din aur pe teritoriul Daciei, in pofida fabuloaselor prazi ale romanilor dupa razboaiele Cll Traian, se explica probabil prin etajarea social! a celor ce aveau dreptul sa poarte aurul, argintul, bronzul ~i fierul transformate in podoabe. in orfevraria argintului, in comparatie cu sec. IV-III i.H, se constat! 0 decadenta tehnic! ~iaccentuarea geometrismului in decor. Din acest metal sau confecponat fibule, lanturi de centura, cohere, colane, briilari, mari bratiri spiralice cu capetele omamentate cu cap de sarpe, inele, Tar eereei, dar mai frecvent vase, placi decorative si falere. Tezaure de astfel de piese s-au gasit, de pilda, la Cehetel, Sureea, Sancraieni, Herastrau, Balanesti. 0 nota aparte se cuvine falerelor de la Surcea (cu imaginile unui vultur si a unui calsret), Cioara (Saliste, Hunedoara, cu imagine a unut personaj maseulin) ~i Lupu (langa Blaj, cu reprezentarile unui vultur eu sarpele in gheare, a unui calare] ~ia Marn Zeite cu acolita sau ell acolitele sale). o atare dezvoltare economica fara precedent in perioada interioara a dus firesc la amplificarea corespunzatoare a schimburilor comerciaie care, la randul lor , au contribuit substantialIa unificarea formelor de manifcstare a , civilizatiei deco-gete. Pe durata subfazei n A a epocii La Tene se dateaza ~I a doua faza principala a monedelor traditionale, enuse de uniunile tribale IntocmaJ ca ~iinainte, ana lor de circulatie jaloneaza intinderea uniunilor tribale, una in sudul Moldovei, altele in centrul ~L in rasaritul Munteniei. in Oltenia, in nord-vested Transilvaniei ~l pe Murcsul Mijlociu Dar cum ermterea
de moneda estt: apanajul autoruatn politice, aceste enusi
lint

timpul lUI Burebista, cand se emite in Dacia moneda de trp roman (copii fidele sau imitatii ale denarului roman republican, mai tarziu imperial). Sigur Burebista, ea si regii de dupa el, tori protagonisti ai luptei antiromane, nu siau dat seam a ca ernitand moneda copiata dupa cea roman! au facilitat de fapt integritatea Daciei in schimburile comerciale circom-mediteraneene , atunci , sa le spunem, internationale, care se desfasurau pe baza rnonedei romane. in Dacia s-au descoperit stante monetarc ce imita sau copiaza fidel denarul roman republican la Poiana-Galati, Cristian-Brasov, Ludesti (langa Costesti - Orastie), Tilisca ~iSarmizegetusa (pe l:mga republieane una este copiata dupa un denar allui Tiberius). Tocmai emiterea monedei copiate dupa cea roman! in Dacia explica, pe langii afluenta monedei romane, disproportia fata de alte zone europene din afara Imperiului Roman. Din totalul de 270 de tezaure eu monede romane inregistrate in afara Imperiului (Spania, Franta, fosta Iugoslavie, Germania, Austria, Dacia) 145 au fest descoperite in Dacia, adica aproape 54 % De a1tminteri, directia schimburilor eomereiale ale Daciei s-a schimbat in jurul anului 100 i.H. dinspre est (bazinul estie al Mediteranei, Egeea, Pontul Euxin) spre vest si mai ales spre nordul Italiei. Nu intamplator produsele ~i monedele romane (preeedate de aeelea emise de Dyrrhaehium ~iApollonia) sunt covarsitor mai multe la vest de Carpati decat in exteriorul lor.
Arhitectura civila ~i militara a dacilor este pe potriva realizarilor de exceptie dill alte domenii. Locuinteie continua sa fie partial adancite in pamant mai ales in zonele de campie si de deal, aveau peretii din pari ~i impletitura de nuiele lipite cu lut, iar invelitoarea dill paie, stuf trestle lei-colo s-a putut constata prezenta treptelor la mtrare ~i pavarea ell pietns sau ell nisip a unei portiuni in fata intrarii. Vatra de foe era plasata in parte a opusa usn. Tendinta generals era de evoluare de la locuintele partial adancite in parnant la eele de sllprafa~a Locuintele de suprafata au fost ridicate in doua sisteme: ell peretii din lenin lipiti ell Iut sau ell pereti dill lut batut, annat ell pan invelitoarea fund atat Ia unele cit ~I la celelalte din aceleasi matenaie. d.u ~I dill ~lndnhl Abl:l locuintele de suprafata au planun complexe, eLI doua-trci incaperi, dispusc

incereaza pe

I~"

72

10m, GU)[)ARll.'

in linie, grupat sau "concentric", uneori avand etaj. Adesea la acelea cu incapen "concentrice" incaperea din mijloc avea absida, locul rezervat probabil zeilor protectori ai easel ~l familiei. Se poate vorbi si despre "palate" ale epocii: case eu mai multe incaperi, ell etaj ~itumuri • locuinte, cele din urma in fortificatii, eu parteruJ ridicat din ziduri de tip murus Dacicus, etajul din caramida. slab arsa si invelitoarea din tigle ~iolane. in apropierea locuintelor se aflau gropi de provizii, menajere, harnbare ~I doar atelierele erau amplasate spre "centrul'' asezarii, Aspectul asezarilor difera in functie de relief ~ide importanta lor La cele mai multe, rurale, constructiile sunt dispuse de-a lungul unorvulite'' intreruptc de gropile de provizii. Gradinile erau situate in afara asezarii in zona montana constructiile asezarii erau rasfirate sau in palcuri, Asezarile fortificate au fost amplasate pe forme de relief dominante, a1ese anume ~i adesea erau centre mestesugaresti, comerciale, chiar administrative si religioase ale zonelor din apropiere. Ultima categorie 0 reprezinta asezarile compacte, cu constructiile ridieate pe terase antropogene, Cll inceputuri de sistematizare, ell amenajari edilitare, care le confera statutul de asezari protourbane ~i rbane. u Oras era Sarmizegetusa intinsii pe 5 km, cu constructiile ridicate pe terase, grupate in doua "cartiere" intre care se aflau eetatea ~i ona sacra, impcinzita z de drumuri pavate, conducte de apa, instalatii de drenaj ~i avand momente impozante. Ea era totodata mare centru mestesugaresc ~i comercial, politic si religios al Daciei si nu dispunea in apropiere de resurse agricole. , . Marea majoritate a fortificatiilor dacice se dateaza ma'i ales pe durata etapelor II B ~i IT C, iar numarul lor - peste nouazeci - este impresionant. Mal intai si-au construit fortificatii uniunile de triburi, incluse apoi in regatul lui Burebista care, la randul lui, a inaltat altele, cum de altminteri au proccdat ~i urmasu sai pana In ajunul cuceririi romane. Toate lnsa reflecra, pe de 0 parte, posibilitatilc iesite din cornun ale regatului dac ~i. pe de alta parte, concepua de luptii. a dacilor Ca unii care Ill! avcau armata permancnta, ct doar lin nucleu de profesiorusti, cunosteau tehnica ascdiului, dar lilt 0 foloseau decat pe limp restrans penrru ca ostenu ~rupap ill jurul profesionistilor trebuiau
S:l

fortificatiile dacice nu au fost concepute sa rezistc unor ascdii prelungite sr, ca urrnare. mel una nu are surse pcrmanente de apa in interiorul elemenleJor de fortificare Fortificatiile dacice au fost impartite in trei categorii principale: asezari fortificate, cetati ~iliniare, adica de baraj. Prin asezari fortificate se inlcleg aglornerarile urnane eu constructiile aparate integral sau partial de elementele de fortificare ~I amplasate pe terase inalte, capete de promonrorii, rar pe mameloane. Acolo unde sunt constructii in afara perimetrului fortificat, partea mai veehe a asezarii se afla in interior (Brad, Galati-Barbosi. Poiana, Racatau etc. in zona rasariteana a Daciei, Celei, Popesti, Sprancenata lasud de Carpatii Meridionali, Ardeu, Arpasu de Sus, Bernadea, Pecica, Pescari, Rasnov, Tasnad la vest de Areul Carpatic). Ceuuile au fost construite aproape totdeauna pe mameloane. Unele au la poalele inal~imii una sau doua asezari civile (Piatra Neam; - Barca Doamnei, Moinesti, Ocnita, PoJovragi, Breaza - Fagar~, Costesti - Cetatuie ~iBlidaru, Craiva, Sarmizegetusa etc.], iar aJteJe nu au, fiind amplasate acolo din considerente pur strategice (Capalna, Luncani - Piatra Rosie, Races, Tilisca). Atat Ia asezari, d.t si la cetati spatiul fortificat este restrans (de la 3 000 piina la 5.000 mp), primele fiind capabile sa adaposteasca intreaga populatie, dar celelalte nu. Cctatile au in interior putme constructii permanente - turnlocuinta, 0 cladire mai mare, un fel de "cazarrna" ~imultc baraci pcntru trupa sporita in vremi de restriste.
Fortificatii liniare sau de bara] se cunose doar la Portile de Fier ale

,I

i

I
J

I

Transilvaniei (din santun, valuri ~l palisade, lungii. de 2 km), care bareuza accesul dinspre Banat pe culoarul Bistrei spre Tara Hategului, si la Cioclovina - Pononci (dintr-un lid ell bastioane din piatra legata ell mortar de pamant ~I cu alte ziduri perpendiculare sat! oblice pe primul, inunse pe 2,5 krn), care interzicea accesul dinspre Tara f Iaregului spre Sarmizegetusa Elcmentele de fortificare sunt flc traditionale (~an!. val, palisada, palisada complcxa} fie noi (zidul din piatr i surnar fasonata legata cu mortar de pamam
ziduri ell doua paramente dill piatra sumar fasonata ~I ell ernpiecton de IIp clemstic. zrduri de up murus J )dlICIII rumun-iocuimc. platformc
ziduu

xc intoarca

la ocupatiile

obisnuite.

lucrative

in aceste imprejurar:

rue:

pen:

II!

74

loan GfDDAlUf

1,,'I"od"<"':I"<: ill ist oria anlin; a Romanie,

75

masini de razboi, tumuri izolate sau de veghe), adesea combinate la aceasi fortificatie. in funcne de amplasarea principalelor elemente de fortificare, intariturile dacice sunt de tip promontoriu barat, cu elemente dispuse pe doua-trei laturi ~i"circulate". La primele doua categorii cealalta sau celelalte laturi, cu pante piezise, aveau palisada Materialul de constructie se afla la fata locului ~inumai pentru fortificatiile din Muntii Sureanu s-a apelat, cu pretul unui efort iesit dm comun, la calcarul de la Magura Calanului. Gratie stradaniilor constructive Dacia singura a fost inzestrata in Europa "barbar'a" cu un adevarat sistem defensiv, iar lantul earpatic a fast zavorat de fortificapi amplasate la intrarea ~i la iesirea din el a drumurilor care-l strabateau in vederea apararii mai ales a tffiuturilor intarcarpatice. Structura sociala a Daciei poate fi reconstituita pe baza izvoarelor scrise ~iin parte gratie descoperirilor arheologice care reflects diferentieri de avere. Herodot (IV, 95) ii mentiona pe "fruntasii tarii", Strabo (VII, 3,5) scria despre conducatori ~i de popor, iar Iordanes (Getica, 40) ii amintea pe cei de nearn, tarabostes sau pileati, dintre care se alegeau regii si preotii, iar in alt lac (71- 72) pe pileati si capillati, cei din urma constituind "restul poporului". La randul lui Cassius Dio (LXvrn, 9, 1) ii porneneste pe pileati ~ipe comati, ultimii avand mai purina trecere la daci. Asadar in societatea dacica era 0 aristocratic - tarabostes sau pileati= si nenobilii, adica masa poporului care nici ea nu era ornogena. Nobilii purtau ~i un insernn distinctiv pileus, 0 boneta din fesiitura Izvoarele literare fae, de asemenea, mentiuni privitoare la existenta sclavilor, dar sc1avia ea atare a ramas in faza sa patriarhala Despre formele de proprietate, despre articularca stratificarii sociale ~l despre intreg angrenajul vietii sociale nu se stie nimic Demonstrarea pe haza textelor antice (Horatius, Camuna, 111,24, 10-16) a existentei obstilor satl'~11 nu este convmgatoare, dar este evident ca forma de organizar e antenoara acestor obsti fusese depa~lta
In :~cneral se admite ca structur a econonuet Daciei se baza pe existcnta comunitaulor satesu agricol-pastorale dar detalii de orgillllzart ~l de acnvuate

I

I

a acestora nu se cunosc, catii vreme stapanirea in comun a terenurilor a avut la popoare diferite ~iin epoci deosebite nenumarate forme Prin analogie eu realitatile din alte zone - de pilda Regatul Basporan - se adrnite eft monarhul era in teorie proprietarul intregului parnant, in fapt el apartinand comunitatilor care-l lucrau. in virtutea acestei proprietati de principiu a monarhului, comunitatile erau obligate la plata unor contributii (nedefalcate pe familti) sub forme diferite. Strangerea contributiilor in produse era in sarcina unor irnputerniciti speciali ai puterii centrale, la care probabil face aluzie Criton tGetica, 5,2) eli au fost pusi in fruntea agriculturii. Nici in privinta contributiilor cornunitatilor, a cuantum-ului acestuia si a modalitatii de plata nu se stie nimic. Doar ridicarea a peste nouazeci de fortificatii, lucrarile de terasare, de exploatare ~i de transport a pietrci reprezmtii indicii pentru cuantllm-ul in rnunca al comunitatilor. Nu sunt excluse existenta unui monopol regal asupra exploatarilor aurifere ~i xploatarea organizata a minereurilor de fier din zona capitalei in ajunul si e in timpul razboaielor eu Traian. Inforrnatii lipsesc pentru proprietatile aristocratiei, preotimii, dar se stie bunaoara cii un regisor local de felul lui Thiamarcus era, intre altele, proprietarul unui atelier de olarie.

Introduccrc

in istorto antica

II

Ronuimei

77

VIATA SPIRITUALA ,

Religia ~;practici religioase. Controversele in domeniul religiei dacogetilor au izvorat din putinatatea izvoarelor literare antice referitoare la ea, din informatia trunchiata a scriitorilor antici, ambele de explicat prin caracterul esoteric al acestei religii si din interpretarile izvoarelor, care adesea s-au indepartat de posibilele realitati din viata spirituala a unui popor indoeuropean, ce avea insa particularitatea sa creada in nemurire. Informatiile trunehiate ale anticilor, impreuna eu eea afirmata raspicat de Herodot (IV, 94-95) dupa care cei ce pleaca din aceasta viata nu mor, ci ajung ianga Zalmoxis si cu singura mentiune a lui Gebeleizis au dat nastere catalogarii caracterului religiei daco-gete ca fiind henoteist, monoteist, dualist sau politeist. Popoarele indoeuropene au fost politeiste si in religia tor s-au impus antropomorfismul, adica nu neaparat eu chip uman, ei cu insusiri umane Numarul zeitatilor este variabil, chiar ierarhizarea lor, dar la indoeuropeni exists 0 triad ii, ea 0 reflectare pe plan spiritual a realitatilor soeiale, adica a paturii sacerdotale, a celei razboinice ~i a producatorilor si, mai mult, 0 ierarhizare a divinitatilor in trei niveluri. La aeeste popoare este un grup de divinitati centrale solidare in jurul caruia sunt eelelalte divinitati Inutil sa se insiste ca intr-un domeniu atat de complex si sensibil doar sursele literare sunt capabile sa faca lumina. In sfirsit, etimologia numelului divinitatii poate oferi un punet de plecare, dificil de fixat In timp, pentru unul dintre atributele prirnare ale divinitatii, dar nu pentru toate valentele sale ~inicidecum pentru situatia ce 0 avea intr-o epoca ulterioara leu! sup rem al daco-getilor, Zalmoxis, apare in izvoare in trei ipostaze personaj real, sc1av al lui Pythagoras, devenind apoi vracr, filosof, tamaduitor. rege, in care insusi Herodot nu credea; ca daimon (numai la Herodot, IV 94) ceea cc ar f o reprezentare antencara conceptiei de zeu personificat ~i0 apropiere de filosofia pitagoreica; ca zeu incepand tot de la Herodot. Parintele istoner nu da echivalente in pantheonu1 grec pentru trei divinitati: Zalmoxis
Pleisioros (trac)
~l

Obtinerea nenumirii sau a unei existente eterne dupa plecarea din lumea parnanteana langa Zalmoxis se obtinea prin initiere sau "direct" prin bravura in lupta (Iulianus, lmparatii, 22) Tot Herodot ne relateaza ca pentru a-I eonvinge pe fruntasi despre veridicitatea spuselor lui, Zalrnoxis a coborat intr-o casa construita sub pamant (interpretata ca decendens ad inferos in vederea unei initieri) trei ani, dupa care a revenit intre ei (epifania lui Zalmoxis). Comuniearea directs (ocultatia) eu zeul se facea prin trirniterea unui sol in al cincilea an caruia i se eomunicau dorintele comunitatii inainte de a fi aruneat in sulite. Cu alte cuvinte, este atestat un eult initiat;c in care ocultatia ~i epifania sunt momente cu periodieitate stabilita. ' Praeticarea ritului incineratiei si trimiterea solului sunt indieii pcntru earacterul uranian al Zeului Suprem. £1 era stapanul cerului ~i amantului ~i p tot el ii pnmea alaturi pe eei fideli, initiati sau cazu~i cu bravura in lupta. Gebeleizis este mentionat numai de Herodot (N, 94): " ... aeel care dispare din Iumea noastra se duce Ia Zalmoxis, divinitatea lor. Unii dintre ci ii mai spun si Gebeleizis" ~i, la sfirsitul pasajului, adauga: "Acesti traci cand tuna ~ifulgera, trag eu sagetile in sus, spre cer, si amenmta divinitatea (care provoaca aceste fenornene, n.n.], deoarece ei cred ca TIU exista alt zeu in afara de al lor". Etimologia cuvantului vine de la * Z(i}bel- * g'beib (lumina, fulger) sau de la * g'heib - "g'hib (a straluci, a lumina) In alte religii ale popoarelor indoeuropene zeul suprem are un fiu identificat cu sursa de lumina si caldura, cu soarele (Ia greci Apollo Phoebus) in aceleasi religii fortele malefice lupta continuu impotriva eelor benefice pentru pamanteni reprezentate de acelasi astru, de soare In funetie de curserea timpului, fortele malefice reusesc sa-l invinga, sa-: acopere'fara lurninoasa in fieeare iarna, pentru ca lupta sa fie reluata in fiecare an, pnmavara cfu?tigand soarele s.a.m.d Acest cielu se circurnscise numai la zonele temperate, ell anotimpun. Pamantenii participau la aceasta lupta din ceruri aj utand puterea benefica ca sa-si asigure beneficii care nu trebuiau sa tie pe potnva spnjmuhn
dat. dimpotriva Asa
S'3r

explica sagetarea

cerului.

iar

erau imaginile percepute pe parnant ale cumplitei lupte din cerun
esle Ilkn(IOlE1(

tunetele si fuluerele . ..__'

Cvbele (rmcroasiatici).

ceca ce este senuuficativ

Zcul Razboiu!ui corespondent al lut Are'S, Mars In relrgia greco-!\)lllaJl:l de Ver'!.1iIIE (J~·lw/dil. Ill. 35) ~I de I01dJn6 I(;u/((/ ,~{)) III

78

loan GLODARIU

[ntroduccrc m istoria anttco

IJ

Ronuunei

79

aceleasi atributii: zeu al razboiului ~l al distrugerii, dar si simbol al renasteru vegetatiei ~ipaznicul rodniciei ogoarelorin timp de pace. Se stie de sacrificii aduse zeului din randul prinsilor de razboi ~i oferirea tot lui a primelor prazi de razboi. Incercand 0 paralela cu religiile celorlalte popoare indoeuropene, triada din pantheonul dace-get ar fi Zalrnoxis - Zeul Razboiului - Gebeleizis. Insuficient lamuritii este prezenta in pantheonul daco-get a Marii Zeite, cu nume necunoscut. Cert este ea un personaj feminin cu atributele unei mari zeite apare pe mai multe produse de toreutica in argint. Se rnai adrnite existenta altor divinitati: 0 zei~a a focului Vasta, alta corespondents pentru ArtemisDiana, pe nume Bendis ~i lte mai marunte, cum sunt sursele de apa, apa din a Istru bautii inainte de a pleca la lupta, apele tamaduitoare. Strabo (Vll, 3, 4), bizuindu-se pe istoria getilor, afirma ca "in neamul lor ravna pentru cele divine a fost un lucru de capetenie". Practici religioase. Tot din izvoare, pe langii trirniterea solului la Zalmoxis (care era ciclica ~i ave a trei elemente ale ritualului: periodicitate, tragerea la sorti a mesagerului, sacrificatorii) ~i de siigetarea cerului, se stie despre practica de semizeificare. Iordanes (Gel;ca, 38) relatand rasunatoarea victorie impotriva lui Cornelius Fuscus adauga: "Pentru dobandirea acestei victorii mari ei i-au nurnit pe conducatorii lor semizei". Tot de la el se stie despre sacrificii umane aduse Zeului Riizboiului, certificate de gropile rituale cu schelete incomplete sau chiar ciopartite, gasite in cuprinsul asezarilor (Brad, Celei, Orlea, Poiana - Galati, Sura Mica s.a.). Se sacnficau si animale (caini, cal, porci, mai rar animale salbatice). Paralel se practica magia alba si magra neagra. Prineipalele ~irnarile ceremonii religioase se desfasurau in preajma sanctuarclor Alte constructii mal modeste, aproape intru nimic deosebite ca plan de locuintele obisnuite au indeplinit acelasi rol in puzderia de asezari rurale Pe teritoriul Daciei se cunosc doua categorii de sanctuare patrulatere ~i circulate ca plan general, ~I aproape totdcauna eu detalii de plan deosebitoare. Sigure sunt 33 (26 patrulatere ~i 7 circulare), din care In zona capitalei 15
patrulatere (9 1£1 Sarmizegetusa)
S1

Sanctuarele patrulatere, dreptunghiulare caforma, au fost construrte nurnai din lemn (Barbosi-Galati) sau din lemn ~I piatra (Piatra Nearnt - Batca Doarnnei, Craiva, Capalna, Costesti - Cetatuie ~i Blidaru, Racos) si se prezinta ca siruri de phnte ce sustineau coloane de lemn sau de piatra. Unde s-au pastrat bine, numarul coloanelor este un multiplu al cifrei sase. Peretii erau plini sau nu, iar invelitoarea din sindrila Sanctuarele circulare au fost construite din aceleasi materiale ~i au 0 incapere (Brad), doua dispuse concentric (Sarmizegetusa) sau trei incaperi concentrice (Races, Sarmizegetusa), dintre care cea din mijloc avea absida, probabil locul rezervat zeului. Cum in ele nu s-au gasit statui, nu se stie carer divinitati Ie erau inchinate, dar ele confirms earacterul politeist al religiei. Toate sanctuarele ~i mai ales acelea cu elemente din piatra ecarisata sunt impresionante prin proportii, ca unele ce trebuiau sa sugereze atotputernicia zeitatii in raport cu posibilitatile limitate ale muritorilor.
Clerul Smabucurat de mare pretuire (vezi colaborarea dintre Burebista si Deceneu) pentru cli, pe langa mijlocirea Iegaturilor eu zeii, preotii detineau 0 multirne de cunostinte inaccesibile laicilor. Asa-zisa "reforrna" atribuita lui Deceneu trebuie inteleasa mai degraba ca 0 punere de acord a activitatii slujitorilor cultului eu interesele regalitatii. De altminteri. dupa Burebista regii daci au cumulat ~i prerogativele marelui preot. Despre articulanile unei posibile ierarhizan a cinului preotesc IlU avern nici un indiciu. Sunt cunoscuti 0 categorie de asceri vegetarieni, care se abtineau de 1a placerile lumesti, numiti theosebi (adoratori al zeilor}, capnobati (calatori prin fum, III sensul dill comedia greaca), ctist. (intemeietori) ~l polistai dad nu pleistoi (eei mai multi) arnintiti de Strabo (VII, 3, 3) ~i de Iosephus Flavius iAm.lnd, XVIII, 1,5) Numele sunt fie grecesti ~J sernnificatia lor este de luat In seama, fie sunt coruptele ale unor cuvinte daco-gete ~l atunei once speculatie devine inutila

Ritul de inmormantare

(J

tC)SL

incineraua .

,

inhumatia fimd incidentala .
care etc )

7 cnculare (2 la Samuzegetusa)

lncinerarea defunctiior sa facut in alta parte decat locul mormantului. putea fi plan sau tumular (Istria, Tclua l'opesti POI:m:J (ot("~1

80

loan GLODAFUI.J

Morminte tumulare cu constructie funerara sunt semnalate la Agighiol ~l Zimnicea. Cele mai raspandite sunt mormintele plane, cu si fara uma, care contin vase de ofrand a ~l alte piese, de vestimentatie mai ales Pe durata epocii La Tene apare fenomenul cunoscut cu numele "vidul de morminte" (adica disparitia lor inca de la finele see. ill i.H}, accentuat pana la cucerirea romans, ceea ce indica 0 modificare structurala a conceptiilor despre "viata de dincolo", intrunita de altfel si la alte popoare europene. Despre utilizarea scrisului la daci face mentiuni Cassius Dio (LXvn, 7, LXVill, 8) in legatura cu serisoarea trirnisa de Deceballui Dornitianus ~i scrisoarea burilor pentru Traian, daca nu sunt burii germani. Descopenrile arheologice au confirmat in parte scrierea: Iitere zgariate pe vase, vasu! de la Ocnita cu inscriptia Basileus Thiamarcos epoei, vasul cu stampilele Decebalus per Scorilo de la Sarmizegetusa ~i litere grecesti incizate pe bloeuri de piatra fasonata. Acestea din urma, exeeutate in cariera, indicau destinatia lotului de piatra sau sunt semne de potrivire a blocurilor in constructii din piatra ecarisata Oricum nu se poate vorbi de raspandirea scrisului in societatea dacica Preocupiirile "stiintifice" ale daco-getilor sunt relatate de Iordanes iGetica, 69-70), pe care Deeeneu i-ar fi invatat "aproape toate rarnurile filosofiei": etica, fizica, astronomia, botanica etc. in sensu! antic al termenilor. Cercetarea mersului timpului, astronomia, a pomit de la necesitanle practice de legare a fenomenelor naturale elar percepute de schirnbarile survenite pe bolta cereasca, incat elaborarea calendarului este acceptata ca fapt chiar daca toate propunerile avansate piinii acum sunt aberante. La Sarmizegetusa exista insa un moment - soarele de andezit sau dis cuI solar - eapabil sa masoare scurgerea timpului si tret marcaje coincid cu solstitiile de iama ~l vara ~l cu echinoctiile; celelalte marcau probabil sarbatori irnportante. La fel, tot aeolo onentarea sanctuarelor s-a facut cunoscand nordul din sec. I d.H. ~i insasi constnnrea lor irnplica destule cunostinte de maternatrca ~I ingmeresn
Preocuparile de botanies farmaceutica, sun! indicate de numele plantelor de leac transmise de Diosconde si de Pseudo Apuleius, tar medicina ernpmca de '(ruse medicale". bisturiele pensete, vase penuu medicarnente, principiul

f
.1
.1

lntraducerc

ill is/or-fa anttca

a RUIr{iilJiL'i

81

tratarii partii impreuna cu intregul corp pus pe seama lui Zalmoxis. De asemenea se cunosteau proprietatile apelor tamaduitoare de la Germisara, Calan ~i Balle Herculane. Aria este mat putin ilustrata. Arhitectura se caracterizeaza prin rnonumentalitate, functionalitate ~i sobrietate. Seulptura in piatra ramane modesta (profilaturi, ancadramente, piese sernicalotice omarnentate). Pentru coroplastica sunt reprezentative protomele de berbec, taur, cal, protomele butonilor unor capace de la Carlomanesti cu decor zoomorf ~ialte piese din lut ars. Toreutica in fier este reprezentata de tinte ornamentate, de placajul de la Luncani - Piatra Rosie eu irnaginea bourului si feline din anturajul Marii Zeite, iar cea in bronz de bustul de zeita din aceeasi cetate si de ehipul barbatesc de la Ocnita, ultimele doua eel putin de inspiratie celtica. Mai bine ilustrata, toreutica in argint consta din fibulele cu masca umana de la Balane~ti, Herastrau, placa de argint aurit de la Salistea (Hunedoara), falerele de [a Surcea ~iplacile de la Lupu amintite cu alt prilej. N u putm mal bogata a fast seulptura in lemn, iar ceramica pictata eu motive geornetrice, fito- si zoomorfe are, pe langa calitatile "artistice", si irnplicatii religioase. Facand 0 paralela intre arta sec. IV-III iII, materializata mal ales pnn toreutica, si aceea de la sfar~itul eelei de a doua epoci a fierului se rernarca pierderea din naturism in favoarea schernanzarii ~igeometrismului, jar executia tradeaza cunostinte ~i indemanare mai modeste eel putin in cazul motivelor zoomorfe ~l antropomorfe

*

*
Regatul lui Decebal. Teritoriile asupra carora se intindea autoritatea ultimului rege dae sunt jalonate de fortificatiile aflate in functiune catre sfarsitu] sec. 1 d.H Celei la varsarea Oltului, trei in Banat pe Dunare, Piatra Neamt - Barca Doarnnei, Malaja, Kopanija ~iSolotvina pe Tisa Superioara, Cahul ~l probabil Satu NOli pe Dunarca dinspre varsare, carer a It se adaugau cele din vestul Muntilor Apuseni )i din Transiivania Cu alte cuvmte, Diurpaneus -- Decehal stapanea Transilvania pfina pe Tisa Supenoara, vestul
~I

sudul Moldovei.

Muntema

~t

Banatu!

10al1

GLODARlU

Instuutiile regatului sunt mai bine conturate decat inainte. Regalitatea, intarita prin cumularea puterii religioase, dispunea si de un viee-rege sau

f
t
,I ~I

urmas In persoana lui Vezinas. Trei surse diferite atesta functionarea unui sfat regal, alta a imputemicitilor pusi in fruntea cetatilor (comandati) si pe cei ce supravegheau agricultura, raspunzatori de adunarea contributiilor comunitatilor. Functiona desigur cancel aria regal a, de unde ernanau acte si sunt atestati solii. Toate accstea, impreuna eu continuarea operei de fortificare a Daciei trimit spre concluzia ca regatullui Diurpaneus - Decebalus era rnai restrans decat allui Burebista dar mai eonsolidat, bine organizat si inzestrat eu institutiile trebuitoare.

RAzBOAIELE DACO-ROMANE DE LA SFAR~ITUL SECOLULUI I d.H. ~I iNCEPUTUL VEACULUIURMATOR

Carre sfarsitul sec. I d.H. ~i la inceputul celui urmator au avut lac patru mari razboaie intre regatul dae si Imperiul Roman. Spre atare infruntari decisive trebuia sa dud intreaga serie anterioara de conflicte daco-romane. Cauzele esentiale ale razboaielor constau in expansiunea continua a Romei in Peninsula Balcanica, care-si instalase frontiera pe Dunare, ocupase teritonul daco-get dintre Dunare si Pontul Euxin si controla gurile fluviului si in parte teritoriile vecine. in fata Imperiului se afla Dacia, un regat in plina afirmare ~iconsolidare, cu bogatiile sale proverbiale, care dispunea de 0 forta rnilitara de temut. Cucerirea et ar fi dus la desfiintarea amintitci forte militare, la redresarea finantelor Romei si la crearea unui bastion infipt in lumea barbara central-est europeana, de unde puteau fi supravegheate si anihilate miscarile popoarelor de acolo. Din partea Daciei, cauzele razboaielor se rezumau la oprirea expansiunii Imperiului care, mai devre:ne sau mai tarziu, avea sa 0 vizeze direct. Cauza oficiala romans a constituit-o atacul daco-bastarno-roxolano-iazyg din iarna anilor 85/86. Invazia a fast fulgeratoare ~i pustiitoare Insu~i guvematorul Moesiei, C. Oppius Sabinus si-a pierdut viata in acestc lupte (Tacitus, Agricola, 41). Ca urmare, imparatul Donutianus a venit la Dunare in vara anului 86 a procedat la bifurcarea Moesiei in doua provincii (Superioara si Inferioara) si a pregatit campania impotriva Daciei. Conducerea carnparnei a fost incrcdintata comandantului pretoriului, Cornelius Fuscus care in fruntea catorva legiuni ~I a trupelor auxiliare din Moesia a trecut Dunarea pe un pod de vase (Iordanes, Gctica, 77) Imprejurarile erau grave pentru Dacia ~l in aceasta situatie, Duras il cedeaza dornnia lUI Diurpancus Acesta. ca unul cc se simtea mal puun puternic fata de posibilitaiile lmperiului,
i~l

exerseaza

dintn: inceput tacnca de temporizare

cerand pace. ~br

tSk

&4

f01l1Z

GLODARUJ

refuzat. Unde s-a dat lupta nu se stie, poate in Banat, dar dezastrul pentru armata lui C. Fuscus a fost total. in inclestare a pient Fuscus, dacii au capturat stindardul legiunii V Alaudae, nurnerosi captivi si material de razboi. Tocrnai aceasta victorie de rasunet, repurtata probabil in anui 87, i-a adus lui Diurpaneus supranumele Decebalus, eu care a intrat in istorie. in anul urmator trupele romane, comandate de generalul Tettius lulianus, reiau ofens iva ~iinainteaza prin Banal. Lupta s-a dat la Tapae ~ivictoria a fost de partea romanilor. Decebal, care ceruse de mai multe ori pace, a fast refuzat ~i dupa aceasta infrangere. Cum pe frontul pannonic, unde Dornitianus lupta impotriva cvazilor ~i marcomanilor care refuzasera sa-l ajute impotriva dacilor, situatia s-a inrautatit, imparatul accepta pacea in anul 89. Tratativele au fost purtate de Diegis, fratele lui Decebalus. in conformitate cu conditiile pacii, Decebal devenea rege clientelar Romei si era obligat sa renunte la politica externa proprie, in schimb, primea din Imperiu subsidii in bani ;i "rnastesugari de tot felul, si pentru timp de pace si pentru timp de razboi ... " (Cassius Dio, LXVn, 7). Tot regele dae a fost obligat sa ingaduiasca trupelor romane din Moesia sa tread prin teritoriullui in drumul spre frontul marcomanic. Pacea a fost considerata rusinoasa pentru romani, dar in litera ei nu avea nimic rusinos. A devenit ca atare pentru ca Decebal a folosit subsidiile, mesterii si instructorii romani pentru a se intari, a continuat sa duca propria politica externa si nu a restituit romanilor toti prizonierii si stindardullegiunii V Alaudae, dandu-si seama ca pacea nu putea fi durabila si cii prin ea confictele decisive doar fuses era amanate pentru un timp. in adevar, ele aveau sa izbucneasca in timpul domniei lui Traian care, dupa ce a ajuns imparat (98 d.H), a luat mas uri menite care sa inlesneasca transarea definitiva a conflictului cu Decebal: a supravcgheat construirea .. domnului strategic de pe malul drept al Dunarii, a concentrat trupe la Dunarca de Jos ~i a urmarit mersul preparativelor de razboi Din nefericire soarta vitrega a izvoarelor literate antice impiedica reconsntuirea in detalii a mersului cclor doua razboaie. Cu exceptia catorva excepte. carte a irnparatului dedicata lor s-a pierdut, la fel Getica lUI Criton
(medicul care l-a insotit pe Traian in razboaiele dacice), scrierile lui Dion Chrvsostornul dedicate lui Traian. capitolele lui Appian ~I Arnan despre t;\7.bOall.~; partea I-a a /I/lIrll/or lu: Ammianus Marcelinus care trata domile

f
I

[ntroducerc

ir tstorra aiuica

(I

Ronuinie,

1
.j

I

I

lui Dornitian. Nerva ~I Traian, ~l versunle dedicate triumfului lui Traian sense de poetul P. Annius Florus, iar Caninius Rufus, care voia sa scrie in versuri despre razboaiele dacice, nu a mal apucat. Dispunem doar de cateva referiri ale lUI lordanes, de jalnicele excerpte bizantine din cartile LXVll-LXVlII ale lui Cassius Dio, intocrnite de Xiphilinus (sec. XI) si Zonaras (sec. XU), ~j de panegiricullui Phniu eel lanar, fara irnportanta pentru cele doua razboaie. Columna lui Traian, aceasta maiastra etemizare in piatra a faptelor de anne din timpul razboaielor eu dacii, trebuie privita asa cum este, adica mai ales ca monument artistic si abia in al doilea rand istoric. Ea trebuia sa faca propaganda pentru imparat, incat ilustreaza, prin suita de reliefuri colorate, numai cele scrise de Traian 'in Dacia sa. Inainte de toate, succesiunea evenimentelor petrecute simultan pe fronturi diferite nu putea fi redata pc banda continua a reliefurilor, in cat orice incercare de a preciza in detalii cronologia., curgerea reala a intamplarilor si localizarea cu certitudine a tuturor au multi sorti sa fie defectuoase, Mai mult, figurile de daci, cu precadere de osteni, imbracamintea si armele lor sunt redate realist pentru eli sculptoni iau vazut la Roma in postura de prizonieri, dar construcriile dacilor civile, militare ~j religioase nu au nimic de-a face cu inIati~area autentica a lor si eel mai bun exemplu il reprezinta podul de la Drobeta construit de Apollodor din Damasc, arhitectul coordonator al ansamb'ului unde este amplasafi Columna, Forullui Traian. Tot ca monumente artistice, cu calitati foarte apropiate de realitate in redarea infati~arii personajelor ~i a armamentului. sunt de apreciat metopele monumentului tnumfal -- Tropaeum Troiani - de laAdamelisi, construit ca sa celebreze victona lui Traian din primul razboi pe frontul moesic, repurtata impotriva dacilor ~i a aliatilor lor bastami ~i sarmati in sfarsit, se adauga ca izvor sigur rezultatele cercetarilor arheologice mal ales ale acelora din fortificatiile dacice, dar numai In masura In care ele
pot ti datate intre linute restranse. Asadar, tinand seanu de cdc spuse mal sus reconsnturream lini i gene! ale a desfasurarii celor doua razboaie ar fl dupa cum urmcaza Pregatiri!e imparatului Traian durasera mai bine de doi am. tar ale lm Decebal nu contemsera de jup;"l pacca ell Dounnan FOrfeit' Ce urrnau SJ St

86

loan GLODA.RIU

lntrorlncerc in t storia

GlIII("l;

U ROIIU;I11<"1

87

infrunte sunt impresionante. De 0 parte cele romane, care constau din patru legiuni ale Pannoniei, alte cinci ale Moesiilor, patru-cinci aduse din alte parti ale Imperiului sau proaspat recrutate, deci 13-141eglUill, carora IIse adaugau cohortele pretoriene, trupele auxiliare ~icele iregulare (recrutate din mauri, asturi din Spania, germani, marcomani, cvazi, iazygi, sarrnati, sirieni, palmireni), adica un efectiv total de circa 200.000 oameni, iar generalii si statui major at armatei romane au fost recrutati din cei mai destoinici ofiteri, in frunte cu generalul-irnparat, el insusi militar de cariera insotit. de ingineri de felullui Balbus ~i Celsus ~i de tehnicieni dintre cei mai diferiti. Era cea mai mare armata aruncata in lupta de Roma de la inceputul existentei sale. De cealalta parte Decebal, cu 0 armata din pedestrime ~icavalerie usoara, cu doar un nucleu de profesionisti, restul fiind mai ales plugari, cu fortificani numeroase, chihzuit amplasate, dar incapabile sa reziste unor asedii indelungate, eu rnasini de razboi si cu alian nesiguri intre bastami ~iroxolani. Alianta, pe care regele dac a cautat-o cu Pacorus Il, regele part, in timpul primului razboi, nu se stie daca s-a realizat. ~i 0 slabiciune de ordin intern despre care nu se poate stii in ce masura sau cat de realist a fost prevazuta de Decebal, anume existents ~i ponderea fruntasilor daci filoromani care, atat in intaiul, cat ~i in eel de al doilea razboi, aveau sa se predea lui Traian. Urmau sa se infrunte doua forte inegale dar, in pofida superioritatii nete romane, ostilitatile aveau sa fie cumplite ~i s-au desfasurat de-a lunguJ a patru campanii. Cei doi potrivnici nu s-au menajat stiind di razboaiele sunt decisive La 25 martie 101 imparatul Traian, insotit de statui sau major, paraseste Roma si se indreapta spre Dunare. Decebal cere pace pentru a castiga tirnp, dar este refuzat. Apoi burii ~l alti aliati ai dacilor ii trirnit lUI Traian 0 scrisoare sfatuindu-l sa incheie pace ~i sa se intoarca Intentia lui Traian este ins a clara: ostenii sai, inaintand In Dacia construiesc drumuri, poduri, ca unii ce nu aveau de gand sa se retraga, dirnpotriva Armata romans e impartita in doua coloane una, in frunte cu Traian, trece Dunarea pe la Lederata (Ramna)
~I

pe la Dierna (Orsova), urmeaza probabil dificilul culoar al Cernei ~i face jonctiunea cu prima la Tibiscum De acolo armata intreaga se indreapta spre 'lapae, uncle era asteptata de Decebal. Lupta a fost cumplita este singura scena de pe Columna unde apar osteni romani raniti). Victoria apartme insa imparatului, ale carui trupe, dupa victoria de la Tapae, uncle J-au aclamat ca Imperator, au coborat in Tara Hategului. Cu aceasta vietorie pare sa se incheie prima campanie a razboiului din 101-102. Decebal profit a de venire a iemii si, impreuna cu aliatii lui bastami ~l roxolani, organizeaza un atac de diversiune in Moesia. Imparatul insusi pleaca in Moesia si ii infrunta pe daci ~i pe aliatii lor la Nicopolis ad Is/rum si la Adamclisi, reuseste sa-i infn1nga si sa-i respinga in 102 se reia inaintarea spre capitaJa dacilor. Decebal cere din nou pacea care i se refuza. Principalele forte romane, coman date de irnparat, ataca din nord, dinspre valea Muresului, urmarind in amonte firul Apei Orasului ~I cuceresc "munte dupa munte cu mari pericole" (Cassius Dio, l.Xvlll, 8). in una din cetatile cucerite (poate Costesti-Cetatuie) vor gasi captivi luati de la Fuscus, vulturullegiunii V Alaudae si masini de razboi. Pe Columna, de-a lungul desfasurarii ostilitatilor, apar scene de supunere a unor daci. Luptele erau crancene, dar doua evenirnente aveau sa incline ~imal mult balanta in favoarea imparatului. Generalul M. Laherius Maximus, guvernatorul Moesiei, cucerind 0 cetate, 0 captureaza pe sora lui Decebal ~l Sarmizegetusa este atacata din spate de cavaleria rnaura comandata de generalul Lusius QUIetus. Acesta, in pofida unor afirrnapi contrare, nu putuse patrunde in Transilvania prin pasul Tumu Rosu pentru simplumotiv ca in epoea dacica nu era taia: drumul pnn defileul Oltului (drumul daeie urea pe Olt, apoi pe Lotru ~I cobora in zona mtracarpatica). Este de presupus ca a inaintat pnn pasul V alcan ~l dupa cucerirea cetatii de la BaTlJ!a, si-a irnpartit cavaleria in trei coloane: una a ureat pe la Jigoru Mare, cealalta din Yalea Jiului 13 Varful lui Patru (in ambele puncte exista care un castru de mars] Joncnunea au facut-o la Cornarnicel (aiel sunt doua castre de mars), de unde dr umu I de pial spre
Sarmizegetusa e lung de cateva orc Mai mulr, acest [lane dinspre munte .11 Sarmizegetusei nu era aparat de nici 0 forrificatie A trera coloana ·lllalllt:tnd P'C:la I.UIlC:l1ll, a ascdiat cetatea de 1,1 C(lst.::~tl . Blidaru

travcrseaza Banatul sprc /iI)f.l"CIIII1 (J upa) 0 stun dintr-un fragment al Comentariilor lUI Traian pastrar 1a gramaticul PnSelJ11 "de aiel inaintaram spre Berzobis (Berzovial apoi spre Aizis' (Firliug) Adalia trece Dunarea

88

Joan

GLODAJUU

89 pacea care. desigur, J se refuza. Nu raspund la apelurile lui de solidaritate nici vecinii Incearca ~i 0 acnune disperata, 0 tent at iva de asasmare a imparatului, care esueaza. Apoi il at rage la el pe Longinus, prieten al imparatului, eu gandul de a-i forta mana lui Traian. Sinuciderea generalului II scuteste pe imparat de 0 actiune arnbigua, menita sa nu-l piarda pe general, dar nici sa cedeze in fata pretentiilor regelui dac. De asta data situatia este net favorabila romanilor: superioritate evidenta in forte, defectiuni create in tabara lui Decebal de daeii care se supun irnparatului, pomirea ataeului masiv din teritoriile ocupate in prirnul razboi insu~i imparatul, de-acum familiarizat cu posibilitatile de manevra ale regelui dac, poarta razboiul "mai mult eu paza decat eu infocare" ~I totusi doar "cu timpul si cu greu ii invinse pe daci'' (CasSIUS Dio, LXVru, 14). Grosul trupelor romane ataca pomind din Tara Hategului. Poate altele au venit dinspre Moldova ~i Muntenia. Cert este ca luptele se dau in munti si din nou se produc defecpuni in tabara lui Decebal, piirasit de unii pentru a sc inchina imparatului, Ostile romane ajung sub zidurile Sarmizegetusei ~i incep asediuL Ca petrecandu-se in cetate, peColumna este infatisata 0 scena zguduitoare: dOL nobili daci impart ultimele rezerve de apa luptatorilor epuizati. Deeebal, in nadejdea organizarii in alt lac a unei noi rezistente, se strecoara din cetate eu cat iva insotitori indrcptandu-se intr-o directie necunoscuta Romanii insa au prins de veste ~irimit pe urmele lUI un escadron t de cercetasi, condus de rib. Claudius Maximus. Ajuns de urrnaritori, Decebal, avea in fata sinistra perspectiva de a fi purtat in lanturi in cortegiul triumfal al imparatului si apoi de a fi ucis in cumplita lnchisoare Tullianum de la Roma. Demn, la fel ca inaintasul sau Dapyx, prefera sinuciderea ~i-~I taie gatu! eu sabia sa curba "Un rege alungat din resedinta sa, izgonit ehiar din viata, fara sa f pierdut niciodata nadejdea", cum eu fireasca admiratie 11 seria Plinius cel Tana; (Epistilae, VTIL 4, 2) pnetenului sau poetului Caninius Rufus care avea de gand sa cante in versuri razboaiele dacice Capul ~I mana dreapta ale regelUi sunt taiate ~1 dusc lUI Traian la Ranisstorum lmparatul le arata osnlor sale ~I apoi le duce la Roma pentru a le arunca pe scar: Ie (,d/IOII/at. Pentru Ranisstvrum S'{lll propus rna: multe localizari E putrn prchabil ca localitatea sa ';<2 CI anal Ll mare disianta (k

vecina de la Fetele Aibe si cartierul de vest al Sarmizegetusei

Asezarea au fost incendiate. Ambele tabere erau insa epuizate de efort, incat Traian accepts pacea solicitata de Decebal, care "fu gata sa se invoiasca la toate cele ce i sar fi poruncit, nu avea de gand sa se tina de ele, ci ca sa mai rasufle putin" (Cassius Dio, LXVIII, 9). Conditiile de pace impuse de imparat urmau sa faca din Dacia 0 prada usoara. Deeebal se obliga: 1. sa predea to ate armele ~i masinile de razboi; 2 sa extradeze inginerii ~i dezertorii si sa nu rnai primeasca alitii: 3. darame eeta;ile; 4. sa cedeze teritoriile oeupate de romani si 5. sa renunte la politica extern a proprie. Cu toate ea nu platea tribut, Deceba1 devenea rege clientelar, pierdea teritoriile panii la Dunare, sigur Banatul si Oltenia anexate Moesiei Superior poate ~i Muntenia si sudul Moldovei, ~i in Dacia ramaneau garnizoane romane (inclusiv la Sarmizegetusa) cu trupe romane in ele, comandate de Longinus, pentru a supraveghea indeplinirea conditiilor pacii, retrase partial probabil abia dupa transformarea acestora in fapt. Populatia refugiata din calea tavalugului razboiului se intoarce la vetrele sale. La Tapae, in memoria ostenilor romani cazuti, Traian instituie serbari anuale. Stirn apoi despre demantelarea partiala a fcrtificatiilor de la Costesti-Cetatuie, CostestiBlidaru, Sarmizegetusa ~i de la Luncani-Piatra Rosie. Traian primeste titlul de Dacicus Maximus in aceeasi toamna in ambele tabere continua de fapt pregatirile in vederea ultimei confruntari. Romanii incep inca dill 103 eonstruirea podului de la Drobeta, Decebal incalca tratatul caurand aliante la vecini Tot regele dac i~ieface in grabs fortificanile r demantelate, ocupa teritoni de la iazygi, aliati ai romanilor in primul razboi. probabil in vestul Banatului, pe care Traian nu Ie va mai restitui dupa eel de al doilca razboi in aeeste conditii, de febrile pregatiri in ambele parti, incepe eel de al doilea razboi La 4 iunie 105 imparatul Traian parase~te Roma ~I se imbarca la Brundisium pentru a ajunge pc celalalr farm al Adriatici: ~i mai departe spre Drobeta Armata romana trece fluviul pe acea rmnune a arhitecturii romane reprezentata de podul lui Apollodor. Efectivele et sunt inca mal man decat in prirnul t azboi Regelc dac incearca din nou sa castige tlmp cerand

Grosul trupelor ajunge literalmente sub zidurile Sarmizegetusei.

ca.

sa

l
I~
I

90

loan GLODAJUU

~

I

[ntrodu ccrr

[II

istoria antica a Romaniei

I

91

I

Sarrrnzegetusa pentru ca relieful valurit i-ar fi dat posibilitatea regelui dac sa scapede urmaritori, incat, deocamdata, e preferabila localizarea sa 1a Sub

Cununi, adica la vreo ora de mers calare peste munte de la Sarmizegetusa. Dupa victorie, Sarmizegetusa a fost distrusa, ca de altminteri toate fortificatiile dacice. in capitala nu sunt crutate nici sanctuarele dacilor, situatie rar intalnita in analele razboaielor romane, justificata doar de sacrificiile ~i pierderile de partea romanilor in timpul crancenelor razboaie. Ostile romane ajung pina adanc in teritoriul dacic, dincolo de limitele viitoarei provincii romane, pentru a distruge fortificatiile, aceste puncte cheie de organizare a unor noi rezistente, cum demonstreaza, de pilda, distrugerea cetatii de la Piatra Neamt - Barca Doamnei, unde s-a descoperit ~i un castru de mars roman, ca ~i distrugerea celor de pe Tisa Superioara (Malaja Kopanija, Solotvina). Traian insusi ramane in Dacia pentru a organiza noua provincie ~i procedeaza la aplicarea unor masuri drastice: populatia din Muntii Sureanului, din zona capitalei statului dac, a fost evacuata in zone mal usor de supravegheat, cetatea Sarmizegetusei e largita si in ea se instaleaza 0 garnizoana rornana din legiunea IV Flavia felix, dacii care locuiau intre Oltul transilvan si Muntii F iigiir~ au fost evacuati la nord de rau, adica in provincie ~l Dacia intreaga e impanata de trupe si gamizoane romane. in acest fel pot fi mterpretate ultimele scene de pe Columna, cu dati plecati in "bajenie" cu avutul lor, dar ~i prin necesitatile de spatru ale fasiei de reliefuri, care se ingusta inexorabil, si nicidecum ca 0 evacuare a dacilor din provincie, rnasura absurda, de admis doar pentru "interpretii" moderni ai scenelor, "nefamiliarizati" cu realifitile antice. La 11 august 106 provincia Dacia era un fapt implinit (avand guvemator pe lulius Sabinus), dupa cum demonstreaza 0 diploma militara de la Porolissum. Calendarul-cronica de la Ostia confirrna cele afirmate Pe el se pot em: "jn ziua ... luna. a anului 106 capul lui Decebal a fost aruncat
pe scarile Gernoniae" Pe 0 inscnpne de la Corint (,1l1n/:j), 1934,20, se poate em '·C Caelius Marualis a indeplinit functia de intendent al trupelor in al doilea razboi dacic, in care a fost cucerita intreaga Dacre" Ce este de intelcs pnn "intrcaga Dacre" ) l'robubil nt1!11:l1 11 parte dill ieruoriile regatulu: lUI Decebal Dacia

;1

I

intracarpatica, sudul Moldovei, Muntenia, Oltenia ~I Banatul pentru ca, de pilda, zona Piatra Neam] - Batca Doamnei, unde cetatea a fost distrusa de rornani, n-a facut niciodata poate din posesiunile romane. La fel, teritoriile din nordul Transilvaniei ~ide 1a vest de Muntii Apuseni. Tot in vremea cat a ramas in Dacia, Traian a realizat 0 inteleaere cu sarmatii roxolani ce avea sa . , dea nastere la evenimente pagubitoare pentru Imperiu pe vremea lui Hadrian. Prazile capturate de romani au fost fabuloase. Cifrele date de Iohannes Lydus (De magistratibus, II, 28), preluate de la Criton, chiar dupa ingeniosul corectiv allui J. Careopino, sunt uriase: ]65.000 kg aur, 331.000 kg argint ~i 50.000 de luptatori, Dar sa vedem urmarile lor pentru lmperiul Roman. inainte de toate e greu de crezut locul eomun in literatura dupa care aceste cornori ar fi fost ingropate in albia raului Sargetia ~i ar fi ajuns la cunostinta imparatului cuceritor gratie tradarii unuia Bicilis. Si acum efectul prazilor in lmperiul Roman: finantele secatuite ale acestuia inca inainte de Traian, puse la mari eforturi in timpul eelor doua razboaie, s-au redresat, prerul aurului scade in Imperiu, din aceleasi prazi imparatul face darnicii pentru trupe si pentru plebea Romei, procedeaza la scutiri de impozite, i~i construieste forul eu statuile aurite, basilica, Columna, construieste la Roma 0 conducts de apa - Traiana Aqua -, canal ul Nil - Marea Rosie, ofera jocuri si spectacole gratuite la Roma timp de cateva luni mai multi ani consecutivi, ridica monumentul triumfal de la Adamclisi, fondeaza orasul Nicopolis ad lstrum ~ifinanteaza pregatirile pentru razboiul impotriva partilor Concluzia formulata pe baza acestor constatan, tara precedent si rara ceva echivalent in vremurile de dupa Traian, poate fi una singura: prazile au fost, in adevar, fabuloase, Si calculul irnparatului pormt la eucerirea Daciei, care sigur a pus in curnpana greutatile ~i cheltuielile razboiului cu beneficiile pe care le-ar aduce victoria, s-a dovedit realist. Victoria romana, dupa doua razboaie pe cat de lungi, pe atat de crancene, pnvita pnn perspectiva timpului scurs de atunci, rnarcheaza sfar~itul istonei unui POP(lL dar ~I inceputul istoriei altuia nou, incepurui istoriei poporului care avea sa se zamisleasca dm arnesrecul invinsilor ell invingatoru.

-

r
BIBLIOGRAFIE GENERALA
Izvoare privind istoria Romaniei, I, 1964; Istoria Romaniei, J, 1960; Dictionar de istorie veche a Romaniei, 1976; Enciclopedia de arheologie si istorie vechc a Romaniei 1994' M. Eliade, Istoria credintelor ~i ideilor religioase, voL' 1·3, 1981; I. Glodariu, in vol. lstoria Romdniei. Transilvania, I, 1997, p. 63·1 I 3; M. Babes, Die Poienesti - LlIka~evka .~.Kultur, Bonn, 1993; D. Berciu, Arta traco-geticii, 1968; Idem, Lumea celtilor 1970', " Idem, Buridava dacicd , 1980', I.H. Crisan, Burebista §i epoca sa', ed. A II-a, 1977; Idem, Spiritualitatea geto-dacilor 1986; Idem, Civilizatia geto-dacilor, l-Il, 1993; E. Comsa, Neolitieul pe teritoriul Romdniei, 1981; H. Daicoviciu, Dacia de la Burebista la cucerirea remand 1972' S. Dumitrascu, V Lucacel, Cetatea dacicii de la Marca 1974' ' VI Dumitrescu, AI. Vulpe, Dacia inainte de Dromihete' 1988' VL Dumitrescu, Aria neoliticii in Romania 1968" , Idem, Aria preistoncii in Romania, 1974; , , E. Iaroslavschi, Tehnica la daci, 1997, G. Florea, Ceramica pictatd. Aria mestesug ~'isoctetate in Dacia preromana,
1998;

l ntroduccre

in

15/01"11.1

antt ca

1.1

Romanrei

93

Ibidem, Sarmizegetusa Regia capitola Daciei preromane, 1996; 1 Glodariu, V Moga, Cetatea dacica de la Capo/no, 1989,
N. Gostar, Cetati daeice lim Moldova, 1969;

N. Gostar, V Lica, Societatea geto-dacica de fa Burebista la Decebal , 1984 , M. Guma, Civilizatia primei epoci a fierului in sud-vestul Romaniei, 1993; A Laszlo, lnceputunle metalurgieifierului pc teritoriul Romdniei, in SCIVA,
26,1975, p. 17·39;

V Leahu, CII privire la conceptul "perioada de trecere fa cpom fierului" PI' teritoriul Romaniei, in SCIV, 24, 1973,3, p. 477-484; N. Lupu, Tilisca. Asezarile arheologice de pe Ciitanas, 1989; I. Paul, Vorgeschichtliche Untersuchungen in Siebenburgen, 1995; D. M. Pippidi, Contributii la istoria veche a Romdniei, ed. A Il-a, 1967; D. M. Pippidi, D. Berciu, Getii §'i grecii fa Dunarea de los dill cele mai vechi timpuri pdna la cucerirea romana, 1965; D. Popescu, Le tresor dace de Sdncraieni, in DaciaNS, II, 1958, p. 157-206; C. Preda, Monedele geto-dacilor, 1973; Fl. Preda, Procesul patrundem marfurilor grecesti si consecintelc accstuia in Dacia intracarpatica, in, Apulum, XI, 1973, p. 37·81, D. Protase, Ritunle funerare la dad 1'1 daco-romani, 1971; A. Rustoiu, Metalurgia bronzului fa daci, 1996; U Russu, Religia geto-dacilor, inAISC, V, 1994-1948, p. 61-139; S Same, Din istoria culturii ~'ireligiei geto-dacice', 1999, Y. Sirbu, Credinte ~i practici funerare, religioase ~·t magice in lumea getodan lor, 1993;

M Eliade, De la Zalmoxis la Gengis Han, J 980; T. Glodariu, Relatii comerciale ale Dacie! ell lumea clcnistioi
JC174;
I. Glodariu,
i
I

~'i romano,

Tezaurul dade de fa Lupu in Ephemeris Napoccnsis IV 1Q94 P 33-48; Glodariu, E Iaroslavschi, Civilizatia /iemf/li 10 daci 1979 Glodariu E laroslavschi A RliSlI, ('('/a[I~'J {rye:;;!'i dOt:ICl' III A11f111ii {h ,'II IIU 1qxs

V Sarbu, G. Florea, Imagine si imaginar in dada prcromana, 1998; M. Turcu, Geto-dacii din Campia Munteniei, 1979; V Ursachi, Zargidava Cetatea dacica de fa Brad 1995, cap V·VlD V Vasiliev Scitii agat(lrJi pc teritonul Ronuiniei 1980, V Vasiliev, l.Al. Alden, H Ciugudeanu, Civilizatia dacica timpurie in ana
Y Vasiliev Problem: oft cnmotogsei Halistatt-ulu) pc tcritonnl Romani», (1) in Acta Musei N01)()C(,lIIi.l. XX, 1983, p 33~57, Idem. l'roblcmc ale CfOl1l1/0glCl Hailstau-ului 1)( tcntoriul ROIIU7/11C1 (11) ill ,\'olgclia \ x 19B6 I Qg 7. P 64~80

\ f\4~b J.\"lC~re
0...

,\,r.

ls+or'a.

1<_OO'~

f".le \. (~,"-\eC\.

G\~; cA "'I - 0..')

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->