/4-o. 3.

/ass!,

Amu! I.

I.

iprille 1841i

CONATORBIRI LITERARE.
Apare la 1 i 15 a fleogrei luni.
Abonamentul pc unu ann ii Ikominia hberli untk galbenu; in Austria 4 fl
Abonamentele se facti in Tassi 1a TIpografia
SocietAtii Jummea; in Bucuresci la librgria Soccec & Comp.

SUMARI U.

Flnernl lni Stefan. Milli de D.

Cattea.
Poesia runignU, de J. T Maioreseu.
0 laculinA. La guia sobei. Poesii de D. M. D. Cornea.
Anuuciuri literare 4 scientifiee.

FLITERITL LIU STEFAN

IDILL

se intinde ca unu tapetu verde pe pam6ntu:

piscuri cu figuri capricioase; inteunu cuv6Utu
totu ce poate natura produce mai trumesu,
mai gratiosu adunatu intr'unu singuru locu,
ca i CUM" Dumnedeu ar fi voitu sa tug din
Bradatelu unu micu paradisu panagnteseu.

locu ce se nu.mesce Bradittelul. Bradatelul

este o grading, creata cLe natura) uude man
omului n'a lucratu nimicu artificialu, este unu

Cund vii acolo o dulce emotiun,e te cuprinde a vederea, acesteii naturi ee pare a fi
imbricata in hainele ei de sarbatoare si
multa, multa vreme dupa ce ai parasitu acestu
locu incantatu, fii remune Inca intiparita in
inima tucerea misterioa,sa a Bradatelului.

colt,upru uitatu, uecunoscutu in tara noastra

pe care calatorul nu-lu visiteaza, pe care
poetii nu 'au cantata anca, dar care ,nu in-

Victor era la umbra unui, stejaru b6tranu,

pe virful unui delioru de unde domnia toata
positiunea Bradatelului i acolo resturpatu

ceteaza de a fi mai putin desfatatoru cleat toate

acele situri ce an ispiratu pang acuma lira

pe earba &Idea, dar nu sciek singur la ce

Junele Victor abia eitu din coli cu capul plinu de ilusiuni i inima pliu de doru,
se all& intr'o frumoasa, di din Maiu intr'unu

bardilor notri national

Bradatelul are acea particularitate rara,
j ori de Cate ori ilu vei visitk impresiunile
ce-ti lapa, sunt tot atat de vie, ca si cum l'ai
visita pen tru prima oara.
Flu vorbesce nu numai ochilor, ci i sufietului. Inchipuiti-O in mijlocul unei paduri iutinse, tum lacu limpede in care se vgdu
jucandu-se paStravei; apoi cascade si isvoare

la fiecare pasu, unu murhiu acorosu care

.gandea, simtek in sine nisce aspiratiuni secrete care-lu isola,u de Tumea /earl; dorea,
ceva, dar acestu ceva era vagu, ,nedefinitu,
era unu visa placutu, unu doru ce simte 11-

mul la virsta tineretii and se vede in mijlocul unei naturi frumoase, dar se simte singur in ea!
Pe and se lash elu astfel leganatu de
ganduri care-lu conduceau pe nesimtiteila melancolie, audI de b data unu cantecp, o doina!

I se parii unu momentu ca, se al in gra-

AO

PIATEItut. LTA StErAg.

dina cea incantata a Armidei unde din -fiecare frunza ese ate o melodie.
Indata se fnareph nredocill cle uude yenei cantecut r dupg-ic ateva4omente -rs e vdit
in fata unei femei ce sedeit pe unu trunchiu
de copacu i anti], din fluent acea doina trista

care-lu impresionase asa de mult.

Ea era in toata frumuseta virstei; aveh
p6rulu auriu, othii mari a1bas't4 hainele sale
simple revelau proportiuni regulate; dal pe
fata ei se reflecta, o agitatiune mare interioara, 8e parch c astfel cantandu, ea se
jaluesce padurilor, c marturisesce nature]. dorut seu din Lima, i absorbita cum era in
esecutiunea cantecului ei, se Ora atat de
frumoasa acea femee necunoscudi, incat ju.
.
nele nostru remase
credft deodata
gksitu acel Ceva vagu, nedefinitu tare suridea de departe imaginatithiei sale.

In totu cursul cghtecUlui ei, Vidor gatt

neclintitu d frica s'a nu intreruMpk irul dceloru note duici ce eseau din ad6ncul sufletulut ei. Insfirsit ea inceta de a calla; scerse
cateva hitritni din ochi, S uita imprejur

and zari unu strginu inaintea ei, fu ant de

surprinsa incat incepit a treraura.
Ce voesci, Domnule? ise ea eu tutu
glasu spatietu.
Nimica respunse Victor, . doina ta m'a
ktrasu aice, amu voitu sgi sciu eine &AI asa
de frumos. Nul-ti fie frica de mine. Sunt
omu bunu si nu dorescu alta cleat ski. sciu
eine esti,
Sunt i eu o sermana fata lepadata, de
parinti; trIescu cum da, Dumnedeu. N'am
altu prietenu decal fluerul ista, caruia spunu
cite o data necazurile mele i elu le spune
lit cele vai.

Dar esti t6n6ra; tu n'ai traitu anca in

lume; ce necazuri potu se te apese asa de
curbdu?
Ei, ce-ti paa D-tale de fiecazul _men?
D-ta esti poate bogatu, fericitu si ce-i ca
D-ta nu pre credu nevoilor uoastre.
Te iue1i, copila men, toti oamenii nu
nu sunt asa. Eata eu sent until gata a-ti intinde mina si a-ti da ori ce ajutoru.
D-ta I Dar ce folosu poti sa-mi aduci
D-ta? Socoti poate crt am nevoie de bani?
INn Domuule, vu nu sunt sitraca de bani;
eh n'am ce face cu ei; slut saracit de norocu! M'am nascutu intr'unu cease fee; 'acelu cease Hu plitingu acuma.
Dar scum i noi, draga pica, cit multe

stint care apasg, pe elm ome, did dacit de

lipsa banilor sufere cineva, sunt altele de care

moare. De aceea nu te sift de mine. Spune-mi ce ai la ininla 1 Nu scii tu cii. 0 durere

salinii dac'o spui uuui prietenu care te-asculta s'o impartasesce cu tine?
Atunci ea arunci asupra lui Victor unu
ochiu patrundam; parh unu momeutu a se
defia de (Mitsui, dar naiva ca toate naturele
eel() drepte i uecorupte, ca ii recaprtta indatil increderea, se apropia de elu i cu o
(11.10111a nespusk apeeande-lu do mAn'a i
jise incetior:
Jubescu si smut nenorocitA!"
Apoi sfIrOata, obosit6, intocmai ea &area

ee se indoae de furtuna, ea pled capul pang

ce-lu culci pe emend liii Victor, i elu shnti
attuicea dildttra respiratiunei sale, siniti bataea rApede a inimei ei i emot,iunea sa fi
atal de mare ye'16ndu in brace acea fiinut
rapitoare, incat eita BrIdAtelel cu toci muncii
toate cascadele lui, uita chiar durerele ju-

FLUERUL litrI STEFAN.

nei fetite, cad in peptu-i sa disvalek unu rMu

plinu de ilusiuni si de amoru, caci asta data
tinea de maul acelu visit auritn dtra care
atat de des se inrata sufletnl seu.

Anse vai! visul fu scull; Jute ca fulgerul Victor se isbi capu in capu cu realitatea
pi cand se desceptft, vedit intre elu i juna
fata, unit intregu abisu, toata imensitatea tnui
amoru profundu, datu altuia cleat lui.
Juna copal retrggendu-Se incetinel din bratele necunoscutulni ei ami&t, continutt cu o
voace slaba:

Data vrai s

scii necazul men

asculta :

Eu me numescu Maria. Suut fata

unui locuitoru fruntasu din satul Frasanenii.
Elu era bogatu, area giredi mari, oi multe si
ui purta, totdeauna ca ,haine curate. Aream cordele in cosite si la gatu mArgele ;
.fetele din satu se uitau cam reu la mine, ear
flecgii m jucau mai mult cleat pc ele, find

ea eram imbracatu ca o fata de targn. Era

in satu milt &eau Stefan, naltn si subtirelu ca bradul, area perul negru i nisce
ochi care ardeau la sufletu. Dar era saracu.
N'aveit alta avere cleat inima Jui cea buna
si fluerul de la briu. Intr'o Ii, imi aducn
aminte, amu jucatu hora multn cu eIi, 'asa
s'a uitatu elu la mine, ca toatit noaptea n'arn
pututu sa dormu.

A doua di m'am dasu la bisericl sit nfe

rogu la Dumnedeu ca ami dee nopti mai

bane, i eata ca pe pragul bisericei intthiit
tot pe Stefan care imi

dise

Mario roaga-te

pentru mine! . . . Atunci am shntitu picioarele ca-mi trenturau sub mine,. iutp am

intratu in biserica; m'am rugatu mutt, muli

pi m'am rugatu i peutru .elu; cad m'a du-

Al

rutu in sufletu veqendu-lu asa mahnitu.-Dar

ce folosu ca somnul to nu mi-a venitu.
Sermana copiI, o intrerupse Victor, tu
simteai pentru anteia oara in inima acelu
focu. care se nume9e amoru i nu-ti puteai
anca da sopa de eln
-2- Nu sciu bine ce simteam dar eram
neliniscita si slabeam vedendu cu ochii. De
ce lilele treceau, de ce dorul me cupfindea
mai tare si unu uritu me apash. Apoi in1
tr'o noapte andii tin departe de casa nortra o doina
din fluera; si era asa de manf
1
dra doina ceea, incat mi se parit c stelele
o asculta si vaile o ingana, i par'ca me
J

chiemh, nt6

chiem?t

inereu spre ea,

incat

ametita, frmacata, me .trldii deodata fara sa

vreu, langit celu ce canta, dopta, . . , . Era
Stefan! . . . . Earta-me Doamne dac'am gresitu! . . .

Tu esti Mario? mi-a graitu elu. 0!

de mult te doresce inima mea! Vipolr vino
85, mai uitu din celu necazu!
lii m'a luatu de walla, si m'a strinsu la,
peptu i m'a sarutatn en thiagu 1pe frinte;
ear en tremuram de mult ce-mi era drag; s'asa
,hine me simt,eam rezematit pe bratallui, ?'azsu

fi volt; par'ca, s moru.Ear elu mi-a disu:

Mario! scii tu una? dac'ai fi tu femeei.
mea, asa-i cii. mult mai bine am tral inlreuna?
Ti-asu canta doina cu flueru si ti-asu desmierda Orul istu mandru, cat e dioa de
mare! . . . Ean gandece-te i tu.
M'oiu duce la, tata, i-am respunsu eu
bunu e Dumnes'oiu cere voia lui/ i . .

leu! Asa am sedutu impreuna totu vorbindu

si ,pianuindu pana cand a resaritu luna pe
Fru. Vorbele tui frau dulcii yi cat am statu
langa denol mi s'a parutu ca lumea-i a rum

FLUERIIL Lill STEFAN.

32

pe tine, nesocotite ce esti ! Ce ai ajunge iu cu

elu ? Se cei de pomane IA la usile crestini-

Dupe aceea trei cUle de-a rendul am voitu

se desteinuescu tatei dragostea mea, dar de
ate ori deschideam gura se-i vorbescu imi

Ion,

amortek giasul in gnu. I treia 4i and mi

temul meu!

s'au perutu a fi mai veseI, am linceputu vorba

Grdaza ma apucatu veyndu menia tatei;

nu scieam te s facu! Pe de o parte Stefan
pe tare'lu iubeam; pe de alta parte tata care

cu elu asa
Tate ceti ani am eu?
Optspreyce ani ai implinitu la Flotii.
se Oce ce, la 18 ani fetele se, merite, ... iaca fata lui mosu Stan s'a meritatu.
Ei asceapte, ti-a venl si tie ursitu tau.
Tate, dace ti-asu spune C'am visatu aste
noapte ursita mea!
Mari ce ici fata mea, mi-a respunsu
elu, uitendu-se cam chizes la mine. Dar cine-i acelu fetu-logofetu pe care l'ai visatu?
Spune-i numele se-lu canoscu i eu.
E Stefan ciobanul din satu, am Osu en,
14a,te,

c eu mi i-asu da decet urgia

me blestema.
-Stefan hscepta respunsul meu.
Pluerul era semnul de intelnire.

si bles-

VnI

noaptea; auii 1/4fluerul, Dumpeleule! ce sg-i

spunu? Nenorocite, m'am furisatu de tete,
m'am dusu la elu si i-am spusu tot, tot pan'
insfirsitu

. . .

i elu m'a ascultatu fare, se se

misce, flrg se se resufle. Era galbenu ca ceara

i menele i tremurau. Apoi iute s'a intorsu
cetre, mine si mi-a gisu :
N'am doritu bogetiile tate-to, nici le do-

resuflendu-me cu greu, el de mult ce mi se

rescu. Aiba parte de ele cu tine impreung!

beta inima me'neduseam.

Stefan ?striga tata deschiyndu nisce ochi
mari
Cum ! Stefan ! Pe densul vrai se-lu ici
de barbatn? A incira'znitu elu se-ti intoarce
capul; unu derbecieru ; unu omu fere cepeteiu,
care n'are penea 4e toate Olele ?... 0 ! asta
Si s'a infuriatu tata
na fi nici-odate

Eu me ducu, retail senetoase !

0! atuncea n'aru" mai pututu rebda! Am

asa di tare a era cet pe ce s me hate.

mica nu l'a pututu indupleca.

Tu femeea lui Stefan! stri6 elu necontenitu. De asta te-am fecutu pe lunie, de asta
te-am crescutu ca se te dau acuma pe mena
unui veneticu fere locu, nici focu!
Dar tu
ii-al esitu din minte, copila mea! Mai degrabe
ti-asu fringe getulu, cleat s fii tu femeea

inceputu a plenge ca unu copilu.

Mario ! respunse elu, inecendu-se in lacrimi, . . . Ai. inime bunt . . . tu scii iubl
se fugimu impreune; stt fugimu. . . Dunme4ea ne-a, ierta, ce altfel n'ar fi facutti elu se
ne iubimu asa de tare... Tata-0 n'are dreptate . . . Elu voesce se te .4605, ca o 'Nara
pe bani . . . No nfl ne trebue avcre
Omu wind s'omu trel! Eu me ducu la sta.dhu oile
penul meu sit me refusal, si

lid Stefan. Elu voesce s se'nbogeteasce, jrin

tie

In zadar m'am rugatu, in zadar am plensu

ci m'am pusu in genunchi inaintea lui. Ni-

tine; elu iub'esce gireOle i banii mei, ear nil

simtitu ce se rupe ceva in peptul meu; am

uitatu blestemul tatei; am uitatu totu!
Stefan nu me lash ! i-am 4isu ca o nebung. Me ducu i eu cu tine in lumea toate.
Atunci lui Stefan fata i s'a inveselitu si a

amit... Ear mane sail la mie4ul ndptii,

and a centa cicosul sa-ti iei merinde in ira-

33

FLUERUL LUI STEFAN.

istg si sg, fii la stejarul din dealu .

S'apoi

Nu! Dar cel putinu im,i inchipuescu, respunse junele Victor care asculth din toate
simtirile sale istoria Mariei.

A doua 41 tata avea fata posotaoritg. Tot

= Ba nuf Trebue sg fi fostu ca mine a-

intr'una esea afarg din casg '0. vorbeh incetisor

cu oamenii care treceau; apoi din dud in and

colo, rizemata de copacu en ochii in intunericu;

. .

ce-a da Dumnedeu! ...

Asa ne-am d.espgrtitu.

audeam sgomotu prin satu. Vedeam vgtgjei,

dorobanti pe dinaintea ferestei. NU. scieam

ce este. Intel= randu l'am intrebatu si elu

mi-a respunsu cl, a venitu dorobanti sg irnplineasca birul din satu. Asu fi voitu sg mg
ducu en singnrg, sg, vgdu_ ce se petrece, dar
tata mg pandea mereu. pica mi s'a pa'rutu
nnu ann. De catra sarg obositg, am ador-

mitu putinu si am avutu tom 1;isu grozavu,

unu visu care nu l'oiu uita in veci :
Am visatu ca eram mireasg, imbricata in
haine albe. lmprejurul meu erau oameni multi
si proti cu vestminte. Apoi par'cg m'am uitatu
in oglindg ea sg-mi asedu peteala pe capu
si

1 0 Dumnedeule ! ce-am vgdutu ! mg en-

tremuru si aeuma and gandescu! Am vgdutu pe Stefan mortu, mortu curgendu-i

sange din peptu, iar eu cram la fata Fe&lug, sbircitg si farg, dinti in gurg. { Ce
visu! Asa m'am spirietu el am 8Ariti1 dreptu
in picioare si atunci am auditu cucosul egntgndu . . . Era miedul noptii . . . Tata dor-,
mea.
Mi-am luatu degrabg merinde iii traistg, mi-am ficutu de trei ori cruce si am eSitu.
Mari Web, ventul rece si era, intunericua
De nimicu nui-mi era team, numai visul inenflora in spate. lute ca gindul, am Mersu
la stejarul din dealu. Dar Stefan nu era!

M'am pusu jos si am seeptatu.

Ageeptat'ai Ite odatg, domnule? Sell
D-ti ce4 dorul, and cauti 0 nu gisesei cind
aseepti 0 nu Vine?

sl fi ascultatu ca mine o neapte intreagg suerul , ventului; sg fi trgsgritu ca mine la toto

sgomotul de frunzg; sg-ti fi numeratu ea mine
bataea inimei in fiecare minutg, pentru ca
si SCR Ce va si dig chinul asceptgrei. 0!
Nu e chinu mai mare in lume! De-ar fi fostu
noaptea mai lungi, en trebuea sg-morii ! A,
trecutu noapteaf s'au ivitu dorile si Stefan n'a
mai venitu. Apoi eatg c'audii unu pasu. Sangele in mine incepuse a fierbe . . . ., Pasul
se apropia din ce in ce . . . Nu vedeam mug
nimicu, dar inima-mi spunek ea nu-i Stefan;
si ea spune ,totdeauna dreptu, Era Ioan Pidurarul care mergek la padure.

Ce _cauti Mario aice pe vremea asta?

mi-a grgitu elu uitandu-se cu mirare la mine.
Nu cumva vedutu-ai, bade Ioane, undeva
pe Stefan Ciobanul, cu oile lui ? Hu intrebaiu eu.
_He! He ! Si fii singtoasi ! respunse

Stefan a lasatil cu dioa bung si one gi

Satul Si s'a fleutu ostasu. De eri sara l'au
luatu la caste cu mai multi flecgi din satu
si l'au pornitu spre tgrgu. Si fiindcg elu
se pune de pilling, apoi l'au legatu cotu
elu.

la cotu si l'au trimesu cam en nepus' in masg.

Tata40 ail, acolo; cum de nn ti-a spusu ni._.

mica?

Ana elu a datu fringhia de l'au legatu!

Vestea asta m'a lovitu in inimg ca unu

trgsnetu. Am cgdutu jos fill simtire si cit
oil fi statu asa no Kim. dar and m'am trezitu era soarele sus. Lingg mine era Ioan
Pidurarul care mi-a 4isll : Mario ! M'ai vir

FLUERITL LUI STEFAN.

34

ritu in grozile mortii! Nu mai scieam ce sg

facu ca sg te trezescu. Ei dar bine crt te
vedu ear sIngtoasg ! Dute a casg si te liniscesce. Uitg pe Stefan. Asa a fostu sg, fie!
grgindu-mi, astfel s'a dusu. Atunci
am inceputa a blestema pe tata, a blestema

De la o vreme toti mi s'au pgrutu cA sunt

oameni rei, si firg, inimg; cil nimgrul nu-i
era mild de mine. Me coteam cu densii si
nici macaru se uitau la mine. Am intrebatu
pe unul despre Stefan si pai-a risu in fati.
Am voitu sA spunu altuia necazul men si m'a
luatu drept o calicg, 4iandu-mi sg mergu la
muncg. Unu alu treilea m'a apucatu de Mrbie, si mi.a, disu: Ce mai umbli dupi Stefan ? Vino la mine a casg cg ti-oiu cumparit
o rochita mai bung cleat asta care-o porti.
0! De-asu fi ggsitu pe Stefan O. fugu cu elu
departe, departe de acestu locu blgstematu,

oamenii, a blestema, lumea intreagg ; cgci cu

totii pgreg, cg se pusese sg-mi rdpeascg pe
Stefan.

Apoi celu gnteiu gAndu care mi-a venitu a

fostu sg me omoru. Ce-mi era bung viata,
flrg, de elu? Dar ear am ggnditu : mai bine
sg alergu dupg densul, sg-lu .mai vedu odatg;
sg-lu mai chiemu pe numesi cine, scie poate
sg-lu scapu. NAdejdea nu lasg pe omu. M'am
acatatu de acea ngdejde si am plecatu.
Done dile si o noapte am mersu peste cgmpii
dea dreptul &tit sit me odihnescu. Trecut'am
dealuri si vgi, pgduri si ape si ca o fgrmecatg, me totu duceam inainte, fgrg sg, me uitu
ind,trAptu. Nu mai gindeam nici la cgsuta
noastrg din satu; nici la oita ce plgvae ; nici
la tehil celu reseditu de mine. Nu vedeam
inaintea ochilor decgt pe Stefan ferecatu de
mini si de picioare si en alergam sit-1u scapu.

uncle oamenii nu sciu decgt sg alerge ca nisce

/OW

smintiti si O. rill, de nenoroeirile altora.

Incepuse a fi titirdiu ; lumingrile se stiugeau
pe la feresti; clopotnitele bisericilor nu se mai
vedeau din intunericu si eu umblam singurg
ea a umbrg din ulitg irt ulitit, nesciindu unde
me ggsescu, ce sg manincu si unde sg dormu.
Cite o data, lucru ciudatu 1 visam treazg fi-

indu. Mi se par& c'ain grtsitu pe Stefan;

cil eram in bratele lui si fugeam, par'ci, cu
elu asa de ripede cg pimentul imi Inneca sub
picioare, si casele se invirteau imprejurul men.

A doua qi am ajunsu in targu. Eu nu fu-

.,.i atuncea cideam ametiti josu si and me

sesem. and, nici odati la tgrgu. Am intratu

pe o uliti fgri srt sciu in cotro mergu. Am

desceptam, me vedeam ear singurg lingg unu

zidu si . . . . fling de Stefan. Apoi perdeam
ngdejdea de a-lu mai gisi, ;i-mi venek sit me
intorcu a curt la tata si sg, me omoru inain-

vedutu case mari, lumini multe, si oameni

care mergeau in toate, pgrtile. Toatg lumea
era veselg si fericitg intr'unu locu asa de frumosu. Numai eu eram cu durerea in sufletu!

Apoi am apucatu in dreapta si pe urmi

in stAnga si din ce in ce audeam vuetu mai
mare; intilneam oameni mai multi, trgsuri
care alergau ripede.,. musici care cgntau felu
de felu. Par'ci eram pe-o altg lume!
Ce
le past lor de Stefan!

tea lui, ca sg, vadi elu cgt reu mi-a ficutu.

Dar unde mai putcam nimerl inapoi ? Toate
ulitele si toate casele samanau una cu alta

si de ce mergeam, do ce me incurcam mai

tare. thindurile iwi treceau prin capu ca fur-

tuna si nu me puteam opri nici la unul. Numai gandul lui Stefan me; tinea mereu! Cite
odatI stam pe locu si ascultam. Oare unde a

FLUERUL LIII STEFAN.

35

fi Stefan? Oare nu cumva e in casa asta i

eu trecu pe langl densul i nu-lu gsescu I
Si atunci imi lipeam urechea de fereastd i
ascultam, .ins6 vai !. Nu audeam nici glasul
hii, nici, fluerul lui !

Dar ce sd-ti mai spunu, Domnule? potu

eu sd-mi aducu aminte toate cgte am suferitu!

Tinu minte numai cd, intr'unu rdndu, sdrobitd de osteneald, m'am pusu
jus sd m'e odih.
nescu i am adormitu. Ce son= am mai avutu!

Am visatu ear visul celu grozavu deatunci

noaptea, and am plecatu deacasd i and

m'am trezitu era (pod. Dormisem pe scrtrile
unei biserici. Imi era frigu. M'am sculatu
rdpede m'am frecatu la ochi i am plecatu.
Apoi egg', eh', me" valtti fnaintea unei case
mad, cu fereste multe i cam stricate. In
ogradd erau soldati impriscieti in toate parcile; uuii grijeau caii ; altd ii curdteau hainele ; unii dormeau la soare; altii cantau din
nisce trimbite. Aice edu soldatii: aice trebue
sl fie Stefan, gandii in mine i o radg de bucurie mi-a trecutu pe divaintea ochilor.
Domnule, am disu unui soldatu, unde e
celu mai mare a vostru ? Am trebuintd Allmai cleat si-i spung cdteva vorbe,
Intl% in ala asta, r6spunse soldatul, fa;
pe ua din stiuga i vei ggsi acolo pe cdpitanul.

Lite am intratu in odaie i acolo am gdsitu doi oameni : unul era grosu, cu ochii posomoniti, rou la fatd; avea haine cusute in
auru i pdea jos. Elu trebue sd ti fostu

cdpitanul. Celalaltu era belrdnu, imbracatu

ca toti ceilalti soldati i sta in picioare.

D-ta eti cdpitanul? am disu celui row

la fatd.
Eu sunt, ce poftesci?

Domnuk, m6 rogu de iertare, dar n'ayeti cumva intre soldati unu fleclu Stefan pe
care l'au luatu la oaste de vro patru dile. Am
auclitu crt l'au adusu aice. Elu a fostu ciobanu la oi in satul Frisinenii.
Dar, e aice, respunse cdpitanul, tdihdumi vorba, Anse' l'am pusu la recoare, fiindu
cd-i nesupusu. A voitu sd fuga, de done ori;

de aceea i-am data cdteva bete i l'am aedatu in baca ca s'a prinda minte.
Dumnedeule din cern! strigdi en, pa,
indu-m6 in genunchi dinaintea lui. Fie-ti
mild de de'nsul; fie-ti mill de mine I Dacd
ai unu Dumne4u la care t inchini, nu te
iudurk de o biati fati nenorociti! Di-mi
pe Stefan; ilu iubescu, pentru elu mi-am lasatu casa i pirintii. De patru dile alergu,
ciuthndu-lu. Acuma l'am gisitu. 0! Nu
mi-lu ha!
Stefan e
soldatu i trebue si rimie in oaste, N'am
ce-ti face. Tu du-te i te mingle c'unu altul.
Dar domnule capitanu, gindesce CI no
omori pe amundoi. Stefan m6 iubesce aa, de
tare ca. i-a face alma, 'atuncea ce folosu
vei ave de la elu ? Aibi cugetu I Dumnedeu
Ei de aice ! tipa, capitanul.

ti-a rispliti binele ce ue-i face!

Anse' toate au fostu in zadar 1 i dac'am
ve"dutu cd, nimicu nu-lu imbliqesce, nici lacrimile, nici rugdmintea mea i cd deacum
s'a sfirita pentru mine ori ce bucurie in lume, am voitu deodatrt si DA ducu, sa, fugu
dinaintea acestui omu fall sufletu, dar picioarele mi-au slibitu.. Am remasu pe pragul uei
inlemniti. Nu mai puteam nici plingei nici
Norbi. i. se vede c'ap, de schimbati cram eu
la fati, ca, barinului soldatu i s'a %tutu mild de mine 'a disu capitanului.

FLUERIIL Lin STEFAN.

36

Iertati macar attita, domnule capitanu,

sa ducu pe copila asta la Stefan sA-i iee

lin bung de la elu. Poata s'a mai recoil.,

sermana! Vedeti cum se usucI de doru. De`
mane n'au a se mai intilneacsi.
Ei bine, du-o, Anse si stai acolo i. peste
unu ceasu a nu mai audit vorbindu de densa.
Tot este o dreptate in cern! am gnnditu
en atunci, s'asu fi voitu sa multemescu cu
viata mea betanului soldatu care pusese ctiyenta bunu pentra mines
Haide copith, s te ducu la dragul teu,
mi-a disu betrnnul soldatu, landu-me de
mInn. He! He! Am beutu i eu amarul ista,
and aveam musteatn, neaga! Acuma's betra'nu, ad-au trecutu acele griji din capu. Asa
14-oru

trece i tie, and vei fi betrinioarn.

Dar atunci sn-ti aduci aminte de Vlad soldatul. Elu crede la cei tineri.
m'a dusu prin aisce 1i maH unde am
intilnitu sold* care se uitau lung dupn mine.
Apoi am intratu inteo odaie de unde a luatu

cheie; pe urnin inteb camarA de unde a

luatu, o luminare i am scoboritu nisce sari
o

care mergeau in jos, Ong ce-am datu de-o u1.

Aice odihnesce hulubaul teu, Oise Vlad,
stai s'aprindemu luminarea, c altfel nu-lu
vei vede. Emu, jAlesce la intunericu.

Inima mi se blten tare.. Mi se 'Area a

Vlad numai sfiresce de-a aprinde luminarea.
Ce-a fi facendu oare Stefan? M'asceapta elu
oare acuma? i o bucurie nespasn m'apuca
and gAndeam a-1u vedu. Imi veneh. s ridu;
imi venek sn, plAugu; tremuram ca fruuza i
nu'ndre2ueam nici s me resuflu. In sfilitu
usa se deschide i . . . deodatit ca nisce tur-

bati ne-amu aruncatu in bratele unul altuia.

Vasa multu focu, 'aa mult bucurie cuprin-

sese sufletele noastre, c n'amu pututu s Ile

clicemu unu cuventu. Numai lacrimile curgeau
'Arne. Nu credeam a fie adevaratn, gala fericire, noi care nu gustasemu deat amaru.

Me uitam la elu, un vedeam; eram pieptu

la pieptu cu elu i tot Ana nu puteam si-mi
vinu in fire. Me temeam s nu -fie unu visu.
0 n'am graiu s. spunu cnt de nesfirit a
Sostu bucuria mea, Uitasem atuncea toate ;
uitasem 4ilele fLrii odihnn ; noptile fr somnu;
uitasem chiar ca numai unu ceasu aveamu a

fi impreunn. Ce-mi OW In acelu ceasu pu-

num viata mea 'thatn si moartea pe urma

au fi priimit'o cu dragu. Ilu stringeam in
brace; un sarutarn cu nebunie, 'au fi voitu
sn-i rtrecu sufietul melt intr'unu arutatu 1 ...
In casn. era Were; numai inimile noastre
vorbeau.

Ear betrInul Vlad se uith. la noi

i-mi aducu amiute c douc lacrimi mari au

cursu de sub genele lui.
Desmierdati-ve copii, he-a disu elu, cat

mai aveti vreme, c'acup trebue s ye despArtiti. Aa-i poronca!

Glasal lui ne-a trezitu din ameteall. Stefan iuth s'a trasu din bratele mele,i i s'a uitatu tintn la mine. Elu avea. &tit brIzdatn
de suferinta i ochii in focu. 'aa mi-a grnitu:
Mario! noi n'o s ne vedemu multi

ani. Cine scie ce-a vra bunul Dumnedeu a se

mai intimple cu noi. SI jurnmu unul altuia

credinta; s jun= c ne-omu ascepta pAnn

ce moartea ne-a curma, lilele i a dragostea
noastrn, altora n'omu da. Atunci ne-amu pusu
amendoi in genunchi, amu ridicatu mnele in
sus i amu juratu, amu juratu stranic, cu
sufletu i cu inimn i juramintele noastre s'au
urcatu la ceru, i Dumnedeu trebue sn le fi
ascultatu, c erau adeverate. Acum suntemu

31

FLUERUL LUI STEFAN,

logoditi! ciiseremu intr'unu cuv6ntu; s'asa luAndu-ne de mama, amu inceputu s. ne spunemu tot ce aveamu la sufletu, i ne-amu adusu
aminte din trecutu i amu vorbitu despre viitoru, i amu vorbitu auk, mult de dragostea

noastrk, dar amu simtitu si mai mult. Simteamu atkta fericire c nu'uckpek in inimile
noastre. Pluteamu, pared, .in altk lume.
Destul, dragii mei, btigi-de sfami- Vlad,

a trecutu ceasul ce v'a datu apitanul. Mario, tu ai auclitu poronca lui ; clpitanul nu
suguesce.

0 at de degrabg a trecutu vremea! Atunci m'am aruncatu eUr in bratele lui, i l'am
strinsu la sinu-mi i i-am scildatu 'fata in
lacrimile mele i i-am clisu: Stefan r6mn sgng,tosn! Iar Stefan a scosu din sgnu fluerul lui
cu care odinioark ciutk doina pe earbg verde
gi mi l'a datu, licendu-mi cu glasu mAhnitu :

Tine if uerul ista. Invatl-te a anti d'intrinsul ca sg-ti aduci amiute de mine, si de
ate ori a rsunk voiog sub degitele tale, a
fi

semnu a eu sunt bine si te

dorescu.

Dar ckud fluerul n'a mai sunk atunci

s scii, Mario, a lui Stefan i s'a intimplatu

unu nacazu mare si sk te rogi la Dumneleu!
Apoi ne-amu despIrtitu
De atuuci eu

4i bung, n'am mai avutu. Dorul in6 arde ca

focal
i viata in mine se stinge pe ce cli
merge. 0 ! and am juratu lui Stefan a l'oiu
ascept, n'am creclutu c'oiu suferl asa de tare!

Voru trece anii lui de slujbg; Stefan s'a intoarce, dar pe mine m'a gaSI moartl, moartk
de dora !

....

Voacea Mariei aice se stinse. Victor sta,

in admiratiune. Elu nu putei indestul s pHveasa, fruinoasa ei figurft pe care se reproduConvorbiri Literare, No. 8.

ceau toMe misarile sufletului ei. Nu putek

indestul sa,' asculte limbagiul ei simplu si pitorescu, dar tristu ca i doina ce o Muth din flueru.
Nenorocirile au si ele bunul kr. Ele
impodobescu sufietul precum i lacrima impodobesce ochiul. Astfel Maria era mai
imposant a. sub velul melancoliei. Veselk, ea
ar fi smknatu unui fluturu capriciosu i sburdalnicu ; tristk, ea samank unui kngeru ce
plange pe mormhtul amorului sdu.

A trecutu multu timpu de and te-ai

despartifu de Stefan? intrebk Victor, care
ardek _de dorinta, de a cunoasce finitul istoriei ei.
Patru luni au trecutu de and nu l'am

mai *du, nici am aulitu de d'ensul. Am invatatu de 'atunci s antu doina din fluerul
lui i antandu pang, mg mai recorescu. Imi
inchipuescu a Stefan e sAntitosu, c gIndesce
la mine; imi aducu aminte de acele i1e and

jucamu hora impreunl, and me'ntilneam en

elu sara pe lunk i trezeam vaile in antecik
lui. Frumoase r)ile erau atunci. Apoi Maria
vol sa reinceapa doiva ei obicinuita,. De trei
ori suflk in flueral, dar fluerul nu Amu&
Atunci o furtuna sbucni in pieptul junci
fete, ochii ei devenire" sglbatici, unu tremuru
i cuprinse totu trupul.
Sunt perduta vai! Strigh ea cu o voace
deliranta

. . . .

Fluerul nu mai antI

. Stefan
0 visul, visul meu nenorocitu!
a muritu . . . . Eatklu vgdu curge'ndu-i sange
dip pieptu! . . . . Dumne4eule ce ti-am gresitu? i beata Maria se" sbuciumk in mijlocul unor convulsiuni teribile. Iuzadar autit
Victor s'o linisceasa; durerea ei mergek tot

crescendu, ca torentul ce irLeack.

Dar liniscesce-te, pentru Dumne4eu! 4i-

FLUkRUL Lill STIW4N

se elu. Nu vedi, cL fluerul e stricatu? Uitarte

bine! Cum vrai sa canto? Stefan n'a murir
tu. Ma,. ducu sg-ti-lu aducu de-oiu sci bine
ca volu intik eu singuru in oaste in Aocul lui.
Numai, fii cu minte. Asceapta-m6 aice. Peste
doue s6pt6mani voiu fi cu dnsul MO tine.

Ii fagaduescu; ii juru!
Dar n'apucase Victor a-si manta). Clive.D.tul i juna Maria se facuse neveluta. Ea
disparh ca unu geniu prin frundisul codrilor.

Chia dile dupa aceasta, Victor se a& inaintea casarmei din capitala,. La usa casarmei
sedek raMmatu in sabie un soldatu baranu
en muSteata, sura.

N'ai sciinta, domuule, dise Victor, de

unu soldatu cu numele Stefan, iutratu de patta
luni in oaste? Elu fusese clobanu la oi.

Ba am, cum nu? D-ta poate vii din partea logodnicei lui Maria cu v'o veste ceva?
Tocmai! Dar ce! Cunosci pe Maria?
S'intelege c'o cunoseu. Doay eu sunt Vlad
soldatul, care am mijlocitu la capitanul, de
i-a data voie so.-0 iee Lina Will de la Ste-

DESI1U P6ESIA BUNIANA.

Pe campii Basearabiei in bataie cu,Le1

iL Par'calu v6du s'acuma luptandu-se ea, unu
zmai, Invatase smotru mai bine de cat mine.
Era, ageru la capu i voinicu la bratm. Pe
trei Lesi i-a intapatu cu sabia plug in plasele.
Dxtg unu pirdalnicu- de plumbu a sueratu si
l'a lovitu in pieptu! A muritu sermanul in
bratele mele am and si-a datu duhul a disu
numai unu cuv6ntu4 Mario I, I . .
Pecatu
de elu Imi era dragu ca copilul maul
Victor s'a intorsu indarapt.
Inzadar a
cautatu pe Maria de-a lungul si de-a latul
Bradatelului; inzadar a cercetatu de ea. prin

toate satele de prinprejur. De numele Mariei nu s'a, mai auditu. Ansi-3 de rate in i men
gek la Bradatelu,, i se parea c'aude din trunchiul copacului unde-o v6duse pentru prima
*am% esindu una lunga i durerosu suspinu
care twindulse en oaptele frunzelor i murmurtil cascadAr desmigrda dulce echoul Bra.
datelului
N, Ganecy.
-r-rt-I

DESPR,E -POESIA.

fan, gaud egad ilu luase la oaste.

Si unde-i Stefan?
Stefan sta bine unilit este. Poti s te
intorci sa spui Mariei :sati canto altu logod-

RUITINA.

(Unuare)
114

Conditiunea ideal& a poesiei.

nicu.

Cum! Nu intelegu doninule, ce vrai

ad spui?

Vreu s. spunu ca Stefan e mortu. s'ingropatu . . t. Dumnedeu sa-lu bite

4--. Mo au! strigl -Victor. Dar e cu nepu-

tinta! D-ta vrai poate se glumesci?

Vlad soldatul nu glumesce nici-odata?

Dar bine dud si uncle a muritu ?

.strrecendu ia partea a doua a, disertatiunei

noastre, ne propunemu a analiza, care este
in privinta ideilor esprimate de poetu conditiunea, fall a carei implinire nici nu poate
esista, poesia.

0 vechie impartire a tuturor objectelor gndirei omeuesei, face distingerear intre lumea
interioara sau sufletease i intre Win este-

rIESPRr POEM RIBTIOIX.

rioara sau fisica. Anse' si aceasta Mine fisica

esista pentru noi numai intrucat Simtimu cevg
din ocasiunea ei. Astfel loath objectele -Oral
direi, fie esterne fie, interne, se, pan privl la
unui singuru loan i -se potu apoP distinge
dintennu altu puntu de vedere mai unitu: in
objecte a le ratimrei reci san logice, 0 in
objecte a le simtimntului sau pasionale, dis
tingere provenita din cunoscuta thferthta intre
minte si inima.
Para lel cu aceasta diferinta constatamu pen-

80

cum a clisu asa de bine Me. de Stan Ea nu

aduce multimei unu folosa astfel, de palpabilu,

incat st o atraga de la sine, numai din motivul nnui interesu egoisticu; ea exista pentrtt
noi numai intrucat ne poate- atrage si interesh
prin placevea esteticit Ans6 o conditiund, fara
cave nu pate fi interesu i placere, este: ca
mai ant& de toate poesia A.* fie intaleask sa
vorbeasca la consciinta tuturora. Prin urmare
ea nu'si poate alege sujete, cari se thin fie
dominiul ocupatiunilor esclusive, precum sunt

tru scopul ce ne ocupa', urmatoarea propositinne limitativa: idea au objectul esprimatm

prin poesie este totdenuna unu siintiintintu sun
a pasiune,, i nici odatei o eugetare esclusiv
intelectual4 sun care se tine de tWmul seientificu, fie in teorie fie. in aplieure practied.
Prin urmare iubirea, ura, tristeta, bucuria,
desperarea, m6nia, etc. sunt sujete poetice;

Pasiuni , fiindca numai aceste sunt Commie

tuttwor oarnenilor, sunt materia intelasa

invtatura, preceptele morale, politica, etc..

este identitatea miscarilor de care se p6trunde

sunt objecte a le sciintei i nici odata a le

artelor; singurul roln ce-lu potu juch ele in
representarea frumosului, este de a servI de
ocasiune pentru esprimarea simtimOntului
pasiunei, tema 'eterna a frumoaselor arte*).
pentru ce aceasta ?

inima kr.

Cateva din causele fundamentale ce osebescu

cele done sfere a le gandirei omenesci, ne

paru destul de simple pentru a pee fi esplicate in disertatiunea de fata, fth prea lungi
diversiuni.

mat Ante poesia este unu productu de

luxu ln viethi intelectuale, une nobile inutilite,
`),

Goethe in Faust" vorbesce mult de sciinte, Corneille

in Horace" de fapte din Istoria RomanX, Scribe (dad,'

este permisu a'lu numi lgug g. acesti doi) in Verre

d'eau"f de politica englecti iinsb toate aceste numai
pentru a arab, a propos de ele simtimentele i passmnile omenesci.

cele scientifice, fiindca aceste Vemanu neinth-

lese pentru marea majoritate a poporului, ci

este datoare ft ne repreSenta simtimente si

Ceea ce separd pe
oameni deolaltft este euprinsur diferitn cu
care 0-au impiiiitn mintea; ceea ce'i unesce,
intereSanta pentru top.

Dar chiar marginindn-se poetul scientifieu

la acea minima parte din publicu, care se
alcatuesce din oameni speciali, din politici,
filologi, etc., se nasce pentru dasul o noug,
bariera: ceea ce, chiar pe aeestu ta6mu, este
interesantu astadi, nu a fostu interesantu ieri
si nn mai intereseaxa Mane, i o poesie insufletita numai de asemine objecte, ar perde
din awe in anu din atractiunea ei.
Asti:0 se intereseaza societatea politica numama la descentralizare; societatea, ce se mai
ocripa ie cercetari limbistice, la unificarea ortografiei si la terminatiunile cuvintelor none:
vomu trebe oarc multi ani, papa and aceste
cestinni sa fie scerse de la ordinea qilei ? Odata
descehtralizarea facuta, ortografia i limba unificatf, miscarea causata pun aceste ocupatiuni

40

DESPRE POESIA RUMINA

trecetoare va incet, i nimine nu le va pate

reinvi in propriul lor interesu intrinsecu.
Prin urmare poesia rItIcitk in sfera sciinlei si a politicei remine Intei neinteleask
si neinteresantl 'pentru marea majofitate a
oamenilor contimpurani, si este al doilea perdutk la generatiunile urmatoare chiar pentru
cereal restrinsu de individi, pentru care a avutu
unu sensu ci o atractiune in diva nascerei ei.

Anse prea rark este, este de prea mare

pretu i valoare acea conceptiune a spiritului
omenescu, ce se numesce poesie, pentru a fi
espusk vicisitudinei mobile a intereselor ome-

De magica figurl ce poetut a creat'o

din abundanta inimei sale, trebue si se frIngI
valul timpului i s o lese intactk pentru generatiunile viitoare ca o scumpk moscenire
nesci.

seculark a geniului omenescu.

Numai copii cei necopti pentru a-si face o
grading taie &rile i frundile din tulpina lor
si le aseadl in nisipul spulberatu : cea d'antei
suflare a ventului le doboark, cea d'Inta radk
a soarelui le vestejesce. Dar natura, marea

noastrk invet/toare, ii implntl rIdIcina stejarului in pltura cea mai adnc i constantl
a pImentului si de acolo dk creatiunei sale

o putere de a se luptk si de a till.

poesia intre oameni ; acesta este causa, din

care astIdi ii pIstreazI valoarea ei nemesurati, pentru fericirea geniului omenescu.

Dark activitatea scientific/ nu se potrivesce

cu astit chemare a poesiei. Oki sciinta provine din acea insusire inascuth a mintii
noastre, prin care suntemu in perpetuu snip a
intimpinI or ce fenomenu alu naturei cu cele
doue intreblri specifice omenesci : din ce causI? i spre ce efectu? Anse primal efectu

ce'lu descoperimu, se arath, a fi totdeodatl o

causk pentru unu altu efectu, care la rendul
sea este noua causit pentru alte efecte si
pe nesimtite se deschide inaintea noastrI Iinia timpului, care ne duce inainte inteumi
viitoru nemirginitu. Si asemine cercethadu

inapoi ni se aratk prima caul a unui fenomenu ca fiindu si ea efectul unei alte cause,
care earsi este efectul unei cause mai anterioare, ti asa mai departe se deschide si indrtul nostril aceeasi linie infinith, a timpului. i astfel omenirea, impins/ in safletul
ei de forma apriorica a causalitItii, se tack
si se coboari pe scara timpului in sus si in

jos, Ong and mintele imbetrInite a le generatiunei actuale se plead, la plmentu si

lash, altei generatiunei -sarcina de a impinge

SI analisImu acum o alt1 caul, malt mai

peatra lui Sisifos cu unu pasu mai departe;

importantl, pentru care poesia nu poate tracti

aceasta aka generatiune o lash generatiunilor

viitoare, i asa mai departe se desvolti sciinta si nu are nickeri repausu i nici odati finitu: cIci prima caus i ultimul efectu sant
refusate mintii omenesci : nici o limitl eternI
nu ne opresce, dar etern ne opresce o limitI.
In aceastI stare a inteligintei active se co-

objecte scientifice.

Frumoasele arte, si poesia mai Intel sant

repaosul intiligenfei. In mijlocul fluctuatiunei

perpetue, de care este miscatu acelu straniu

productu alu formatiunilor animalice, ce se
numesce minte omeneasck, artea se stabilesce
ca unu limanu adIpostitu, spre a red& inteliglutei agitate o linisce salutark. Acesta a
fostu causa, din care s'a nIscutu odinioarI

boarI artea ca a consolatiune binefketoare.

Ea prinde atentiunea neliniscit
infinitu,

ci

agitatk spre

i presentIndu-i o idee mirginitk in

41

DESPRE POESIA RUMANX. POESIT.

cetarea teoretia de pgn'acum, afirmgmu din

forma sensibilg a frumosului, 6i da liniscea

i unu repausu intelectualu.
contemplativ
Poesia in specialu trebue sg ne decline spiritul de la inhintuirea nexului causalu, sg ne
manifesteze idei cu inceputu 0 cu finitu i
sit dee astfel o satisfactiune spiritul omenescu.
De aceea ea este datoare sit ne indrepteze
spre simtiminte i pasiuni. Oki togmai simtimintele i pasiunile sunt actele de sine' stgtgtoare in viata omeneascg; ele au o nascere

nou adev6rul cu care ama inceputu: ideea san

objectul poesiei nu poate fi decgt unu simimgntu sau o pa siune. i precum amu flcutu
in partea I., aa vomu argth i in 1,aceastii
parte cg insuOrile esentiale a le poesiilor
celor frumoase in privinta ideilor lor se esplicg numai pe baza acestui adeve'ru.
(va urma.)
T.. lilaiorescu.

0 o terminare pronuntatg, au unu inceputu

simtitu i o catastrofg hotgrit i sunt dar
objecte presentabile sub formg finitg a sensibilitItii.
Celelalte arte, prin chiar conditiunile lor
materiale, sunt restrinse in acestu cercu esteticu i sunt ferite de aberatiunea scientificl:
nici idei politice, nici regale limbistice nu se
potu sculpta in peatrg san esprima, in musicre).

lc'

0 E S I I.

0 LACUNA.
Am fostu in lume i eu odata,
Ca sufletu june i plinu de dont,
Credeam atuncea cL viata toata
E unu visu duke de lungu amorti,

Poesia singurg este in pericolu de all confundk sfera, i aceasta din causg, cg ea intrebuinteazit acelap organu pentru ideile ei, pe
care-lu intrebuineaz i sciinta pentru a le
sale : adecti limbagiul omenescu. Cu algt mai
mult Ins6 este de datoria poetului ali indrepa afectiunea spre diferinta intre aceste
done sfere osebite i a libera, mintea obositg
din perpetua causalitate, dgndu-i repausul salutarn grin representgri de simtiminte 0 pas-

Credeam ca omul cum vine'n lume

Pan' se ascerne intennu morm6ntu
Canta min canteen fara de name
Ce nasee 'n peptu-i, i piere'n vantn,
Credeam ca floarea cresce sub pasu-i,
ca-i desfata ochi'n sftinu,
Cerul suride, credeam, la glasu-i,
i totu asculta al seu suspinu.

siuni.

Recapitulgndu resultatul dobgnditu din cer-

II)

Pe-a vietii valuri inelatoare,

Pluteam atuncea heingrijatu,
Pan' ce de stance spaimantatoare,
Mica mea barca s'a sfaramatu!

Nimic nu este mai absolutu in omenire. Jurnale din No-

emvrie 1866 ne spunu, c unu Americanu a pusu

Constitutiunea Statelor-Unite in musid ; dar celu putinu acesta ne se Spune ca o monstruositate american&
C/a se va simti cu aceeasi chiaritate de
toti ai nostri, a o poesie asupra ConstatuOunii- este
tot asa de monstruoasX ca acea musiciE americangi

Nil mai sant astacli ce-am fostu odata,

Tristul meu sufletu e fra doru,

Nu mai credu asiOi ca viata toatg
E umr visu duke, de fungu aitoru,

MESH.

Adi vedu a omul cum vine'n lume,

PAn' se ascerne int'unu moment'',.
Gems unu gemetu WA de nume
Ce nasce'n peptu-i i piere'n vntii
A4,. vain c spinii mum' sub pasu-i,
Si a privirea-i se perde'n noru
Cerul s'inchide, acji vedu, la glasu-i,
La'lui durere nesimlitoru,

Ai stau pe maluri privindu cu jale

Ruinele barcei plutindu mereu,

Cum venful soartei, in a kr cale,

Le maul, mIna pe placul sen.
/IL /). Cornea.

Aruncam lumei lungi anateme,

Luam cu tine sboru'n seninu.

S'acolo, scumpo, ea pe o floare,

Cu-a mele lacrimi te-asu 6 stropitu
S'amorn-mi june cai, unu soar;
Ca-a sale ratle, te-ar fi'ncAl4itu.
Infloreai vesel, jung, fvumoas4,
Scumpa mea floare la senul meu,
S'a-mea suflare cald-amoroasA,

Ar fi pusu viata in peptul teu!

C4Andeam la tine, dar focu'n vatrA
Rata., plesnesee, des scAnteindu,

CAneleafara, dureros latrA,

Ploaea in geamuri bate gemendu.

LA GIJRA SOBEI.
La focul vetrei priveam en jale,,
Frantea-mi pe mAng. se legana,
Umlpa-mi tacuta, mai d.e la vale),
De pe parete me ingAnit.
Priveam cum focul trece'n scAntee,
S'apoi dispare iii funin "Isom,
GAndeam la tine, scumpA femee:

Asa amoruli e trecetoru!

GAndeam la tine, si-a mea gAndire
Di sferten sferci plutea, mereu
Ml siniteam tare cu-a ta iubire

S'a tot puternicn ca si nun (lea!

Ce-mi ps mie, de lumea totA,
Chiar duel lumea s'ar fi cercatu,
SA sfArme-amorul ce Ane' odatA,

Genie in peptul meu insetatu,

LasaRty'unu tatA s mc. blastemp,

i. pa,a, meat mumk ou. doru'n RIO%

Imi trece'n vine un fioru rece,

Groaza cuprinde totu trupul meu,
Ornicul sung. douespreijece,
Tremuru, mi-e fEicA de ceasul ren!

Me uitu in juru-mi, umbra-mi tleutA

De pe pArete a dispArutu,
Cantu degeaba, umbra-mi perdutA
Fantome'n locu-i mi-au apArutu.

De-asu fi pusu mAna cAtAndu o &are,

Pe vre un serpe in earb' ascunsu,

De-asu vide 4ioa fArA de soare,
De asa groazA n-asu fi petrunsu.
Stau lAngA mine, infioratoare,

Femee, umbre ce am lubitu

S'a kr privire omoritoare,
Vai miea suprA-mi s'au atintitu.
Timbre, nAluce, inimi de feat%
Periti din ochi7mi, en, v'amu uAatny

POEM.

Alt! periti iute, a1i iubescu eara

In juru unu hohotu a resunatu!

Voi rideti, rideti, caci credeti poate
C' alma odat
oi fi tradatu;
Ea me iubesce, ea voi nu's toate:

43

ilurindu copii, i-a lui consoarta,

Fuge i uita ce a perdutu,

iia de lume, de suferinta

Pugeam dar Astaqi iar me oprescul
bad este n lume anc' o fiinta

Unu angerti dui* ce en iunscit.

Umbra atuncea: ibesce 'mi dice,

In juru unu hohotu a resunatti.

De mai poti and., dar nu uital

Ca lasandu locul istu neferice'

Luai cu mine inimi ta.

Toi rideti, rideti, dar Inultu WO ride
Mi-a datu anforu-i prin sarutatu,
Ai viitorul ear imi suride!
In juru unu hohotu a resunatu!

In zadar can, iit infloreasca

Floarea ee bruma a vestejitu
In zadar cearea sa Mai iubeasca
Inima june ce a iubitu!

uitu in. juru-mi, ci pe parete

Umbra-mi tacuta, ear s'a ivitu
Si fang% densa, cu lunge plete,
Stag alte umbre, i mi-au zimbitu:

Ana, pe frunte-ti o sarutare,

SI puiu, o umbra, da-mi mana ta,.

UMbra, iubita d'amoru ferice

Scumpa inea umbra de ce-ai venitu,
De-a ta privire consolatrice

Te-ai dusu 0 umbra, i pe-a ta urma,

Chorul d'ilusii s'a ridicatu,
$i de acuma nimicu nu curma
Durerea crud& te ini-ai lasatu-.

DIS

Ad ifain nevoe, sunt ferieitu

Bnna ftunaoasa, dinioa

Miai datt4 pe lume amorul teu,

Chorul d'ilusii ce te'neunjoara
Leganh, vesel sufletul men:,

Dar iimbra piere, timbra dispare

INcendu adio, nu me uiti!

in tadar cata, sft infrogaset

Floarea ce bruma a vestejitu,
In zadar cearca al mai iubeasca
Jnimat June, ea a iubitu!
M. D. Cornea.

Dar intr'o sara, pe ne-asceptate,

In ale mele brata-ai rauritu
Cum stinge para ventul ce bate,
San cum dispare unu visu iubitu,

Ca muritorul gonitu de mail

Ce fuge casa unde-m veclutu,

Anunciuri.
In aeensti rabrica a Convorbiril& literare" se prbnescu numai anuneiuri literare i artistice. Pretut
liniei:este 20 pantie.

PRELECTIUNI POPULARE.
Din causa absentei D-lui T. Maiorescu, discursul despre critica raldunei luT
Kant, se va tine Duminicti in 9 Aprilie.

A qitu de sub presii 1. se afla de Ondare la Biuroul Tipografiel hJunimea"

(casele Bailed) cea mai Ilona publicatiune t Societatii Junimea".

Melic, I. M. ELEMENTE DE ARITMETICA pentru usul scoalelor

secundare rOmane. Unu vol. 8. mare, 184 pag. Pre-

tul 8 lei.
Cu aceasta publicatiune se implinesce o lacuna simtita in Instruqiunea noastra. Cartea
D-lui Melic este prelucrata, dupa cele mai recunoscute autoritati din specialitatea sa ci este
totdeodata potrivita cu programul nostru de invetam6ntu i cu trebuintele noastre.

Din publicatiunile anterioare ale Societiltil suut de v6ndare la acela0 Biurou:

Maiorescu, Titu: DESPRE SCRIEREA LIMBEI ROMANE.

Pretul 112 Icosar

7 lei cursul pietei Iassi.

Editiune in
usul scoalelor, cu adnotAiuni romane I cu vocabularu latino-romnu.
Pretul 212 lei.
Schiller: MOARTEA LUI WALLENSTEIN. Traducere romAng, de
E. M.
Pretul 10 lei.
Shakespeare: MACBETH. Traducere romging, de P. P. Carp.
Pretul 5 lei.

Paicu, Pavel: EPITOME HISTORIAE SACRAE.

INVITARE LA SUBSRIPTIITNE
lit

Opuln dramaticu din timparile veehi istorici eu scene 0 tablouri militaresci in (loud, auto, intitulata:

ROMANI I DACI
de

ADOLF REINICKE
Subscriptiuni se faeu :

is Bucuresci la D. Ulrich 0laTipografia D-lui Joh. Wass. ii Iassi la D. 0. Hcklebrandt, .111augsch, la

Tipografia Junimea qi la autorul. In Galafi la D. F. Mller. In Craiova la D-nii N Josefi et Comp.
Pretul de subscriptiune pentru unu esemplartt este de 1 galb.
Redactoru respundaoru: Iacob Negruzsi.
Tzpografia Societatii Junimea.