t

on?\..,)

ANUL II
(1 Marne 1868 1 Martie 1869).

Redactoru: Jacob Negruzsi.

0.---(a4Cacz

IASSI 1869.
_

TIPOGRAFIA SOCIETATII JUNIMEA.

7,0

No. 11.

Iassi, 1 Augusta 1868.

Anal II.

CONVORBIRI LITERARE.
Apare la 1 si 15 a fleertrei luni.
Abdnamentele se facu in Iassi la Tipografla
Abonamentul pe unu mu in .Romlnia Jiber unu galbenu; in Austria 4 B.
Socieatii Junimea; in Bucuiesci la libaria Socccc & Comp.

SIIMARI17.
PrimblIri, de D. I. Negruzzi. (Fine.)
Cultura nationaill, de D. A. D. Xenopolu.

PRITIBLARI.
(Fine.)

XVI.
Peste cateva dile porniremu amundoi ta
Geneva. Cu multa greutate isbutisem sa departezu pe Adalbert de la Lausanne, unde
se urea in toata dimineata pe signalu pentni
a-si amarl restul jilei. Nu sciu de este o
parti ularitate a caracterului meu sa simtescu
o puternica simpatie pentru tot sufletul in
suferinta, sau hat figura blanda a lui Adalbertu me atrageh inteatata, sau ca-mi re,

produceh starea nenorocitului Adalbertu amin-

tiri dureroase din insusi trecutul meu, destul

ca uitasem acum s urmezu calatoria mea
prin munti i nu-lu mai parasisem. Cautam
sa-lu distreza de la unica idee ce-lu preocuph,
dar in curend me incredintai ca incercarile
mele sunt deserte caci, desi adesa ori voi
sa se arate bine dispusu i voiosu, aceasta o faceit numai ca sa me inple pe mine si tristeta din ochii sei nu disparei.

Intr'o sara me preumblam in gradina publica de pe malul lacuLd. Gradina era pling
de preumblatcai ce _se miscau in toate partile ascultandu concertul. Unia se' preumblau
pe lacu in mici luntrisoare; altii e'i pkiveau
de pe malu ; altii, nepasatori pentru fruinuseta naturei convorbiau vesel.
Toi. acestia sunt..ycseli i voioi, imi
dise Adalbertu. Veqi-i cum suridu si respira

cu placere aerul dulce alu sarii. Eu singuru

din toti sunt condemuatu la suferinta.
Poti ceti in sufletul fiecaruia din ei ? am
respunsu eu, cine scie cati din ei poarta in
peptu o sarcina mai grea poate cleat a ta.
Ai dreptate: se poate. Dar la densii
durerea poate trece mai cure'nd i nu-i apasa
o- viap, intreaga. Mie oare imi va trece vo
data ?

Va trece; totu trece. Ai avantagiul mare

asupra tuturor celorlaltor de-a fi artistu. Artea este pururea o dulce mangaiere. Cercarea grozava prin care treci, iti va fi poate
in viitoru, and violenta durerii va slabi,
unu izvoru de puternica inspiratiune.
Intelegu c unicul limanu de scapare
este pictura de care o credeam o data ci

170

PRIMBLXRI.

este chiemarea vietei mele. Dar ah ! zadarnicu ieu penelul in mIng. Nici o idee nu-mi
trece prin minte. Ar trebul ca impresiuni necunoscute sg vie a intuned acea singurg,
teribilg, care a cuprinsu toate pgrticelele inchipuirii mele.

Esti pictoru si n'ai fostu Inca in Italia. Du-te in Italia in patria artei ce ti-ai
alesu si vei yea ce efectu adancu iti voru
produce acele locuri unde au trgitu predecesorii tei; eroii picturei care s'au sacrificatu
pentru posterita te.

Fragmentu din Nanuseriptul lui Adalbert.

Amour fleau du monde execrable
folie

Toi, qu'un lien si frle a la volupt lie

Quand par taut d'autres noeuds
tutiens a la douleur,

Si jamais par

les yeux._ d'une

femme sans coeur

Tu peux m'entrer au ventre et

m'emprosonner rime
Ainsi que d'une plaie on arrache
une lame
(Plutt que comme un lache on
me voie souffrir),

Je t'en arracherai, 'quand j'en

devrais mourir.
A. de .71Asset.

Ideea de a porni in Italia ilu cuprinse de

indatg cu atgta putere, incgt se hotgri sg
porneascit de a doa i in Italia. Incercgrile
mele de a-la mai opri erau deerte. Elu ii
inchipueh a in Italia va reggsi fericirea per-

Au vol sg insemnezu luna si clioa in

care scriu aceste randuri i nu sciu nici in
ce gi nici in ce lung me aflu. Si ce-mi face
mie aceasta ? Fie care 1i imi este o viatg,
intreagg, o viatg teribilg, dureroasg. Cand
me desceptu dimineata si grtndescu cg am a

dutg si liniscea sufletului seu.

tral Incg o intreagg di me simtu parunsu

Lugndu adio de la mine imi dada unu

manuscriptu si-mi spuse : Pan a nu te cunoasce n'aveam pe nime in lume care sg fi

Intelesu i sg fi compltimitu cu chinul meu.
Siugurul amicu cui spuneam suferintele mele
a fostu acestu caetu. Ti-lu incredintezu: elu
cuprinde o mica parte din miile de idei i
simtfri nebune cgte au sggetatu mintea si sufietul meu in acestu timpu de durere. Pgstreazg-lu ca o amintire de la unu nenerocitu
cui ai intinsu o mang binefacgtoare i fii sigur cit recunoscinta i amicia lui pentru tine
nu se va terge in eternu."
Manuscriptul lui Adalbert era lungu i cuprindea unu siru de descrieri a suferintelor
lui. Citezu aice mai josu cgteva pasagiuri
traduce:

de desperare. Soarele pare cg nici se miscg

pe bolta cereascg i and in fine sari' intinde
umbrele sale peste pgnAntu si me asvirlu pe
patul meu de durere, ggndindu cg voiu atla
puting alinare in somnu, somnul nu vine i
noaptea imi pare mai lungg decgt dioa. Aceasta este viata ce-mi era destinatg ? Pentru aceasta m'am ngscutu? pioa intreagg sg
chemu noaptea ca sg vie i sg-mi dee in
somu o picgturg de repausu si intreaga
noapte sg me sbuciumu si sg Chemu dioa
cand sperezu cg voiu put afla o distractiune
in lume si intre oameni. Si and in fine
somnul se indurg a me inve'll cgteva oare in
manta sa : imaginea ei imi apare in visu i
se uitg la mine cu recealg i cruclime. Nici
macar in visu nu mai vgdu o dulce zimbirei
nu mai audu unu dulce cuvgntu! Speram o
datg cg luntrea mea se va coborl lin pe ma-

PRIMBLARL

iul viecei : 'acum se lovesce de stAnci grozave si in fiecare lovire se desface o scAndurA
din luntrea ma"natl. Gland cram copilu do-

riam s'ajungu in virsta bArbAtiei : acum au

doll sA m6 intorcu in anii mei trecuti. Mai
tardiu speram artea care pentru mine avek
Rata atragere, imi va procur name i laud !
.Ah! Au da greutAti nemsurate de glorie
pentru unu atomu de linisce in- sufletul meu!
Cateva dile inainte de a porni. in lume

m'am dusu inteo gradinI unde se preumbl

tea adesa. Am fugitu de oamenii ce respirau
cu bucurie aerul imbAtiitoru alu serei i m'am
ascunsu inteunn boschetu naturalu unde cur-

ge unu micu pArlu. Appndu-me pe earbA

lAsg,ndu-mi capul pe mAni me uitam la
ceru pintre crengele unui stejaru i nourii
se coboreau spre mine i ramurele arborelui
se inaltau in sus i totul aveh, unu aspectu
mgretu i fiorosu. Cu mintele perdute me uitam, cAnd deodatl audii glasul ei in apropiere. Nu departe de mine se aedase" pe o
bancA i recita nisce versuri din Schiller.
.

Dumnedeule I Cine descrie efectul ce-mi flea

acea poesie. Au fi doritu sg, me ridicu i.
BI-i spunu acele de pe urmg versuri, dar nu

171

Si se usc'a mea jnnie

Precum floarea s'a uscatu.
Nu'ntrebati de ce'n junie
Eu jlescu cu chinu'n mine
Totu e veselu i spereazit
Primgvara and revine,
Dar aceste mu de glasuri
A naturei desceptate,
Vai! trezescu in alu men sufletu
Suferinti infricoate.

Ce-mi facu mii flori, verdeatA

Care'n Mai au resAritu,

Una cautu: e aproape

Dar departe nesflritu.

In zadar a mele brute

.Tindu spre d6nsa cn amoru;
Alu meu bratu ah! n'o atinge
Si tot cresce alu men doru.
VinA, yin' frumoasg, mAndrA

Din inaltul teu palatu,

Flori: copile-a primverei
Pe-a ta cale-am presuratu.
Auli lunca cum resunA
Si izvoare cum qopteseu:

Locu destul e 'ntr'o colibA

Pentru doi ce se iubesen!

De ce scriindu aici aceastA poesie, nu potu

sA scriu i tonul cu care a recitat'o ?
Zurich....

nise pe locu. N'am v6clut'o i. nu i-am vorbitu, dar glasul ei, acea poesie mi-a remasu
pentru totdeauna gravate in memorie.

NiciodatA nu m'am ocupatu atAta cu studin! filosofiei ca acuma. Filosofi vechi i moderni care din consiliuri cum trebue sA trgeascA pentru a fi fericitu, i cetescu i recetescu ca sa, invAtu de la d6nii in ce sA-mi

COMM, LA PARAU.

gAsescu perduta fericire. Ce-mi folosesce cA-mi

me puteam mic, o putere magia me piro-

La izvoru e dee, copilul,

Floricele eulegek
Si le -Oda inpr-Asciete

Cum in valuri se perdei.

Aa cargo a tnele dile
Ca izvorul ne'ncetat

spuneci CI trebue sA n'o cautu in lumea esterioarA, ci in propriul meu sufletu and tocmai acesta este isvorul tuturor suferiqelor mele? Am studiatu doctrina celor ce esplicA tiate simtirile noastre din sistemul ner-

PRIMBLARI.

172

vosu si din functiunele crierilor man Si mici

si da ea sciu acuma care este canalul prin
care intra imaginile esterioare in mintea

noastril, de ce aceste sisteme nu me invata

care este modul cum se potu sterge din inchipuire acele imagini ? Voi imi spuneti en este
de puternica pasiunea si de neputincioasa vointa,

cad cutare sunt facultatile crierilor marl si

cutare a crierilor mici. Lumea v6 admira c
ati .putut'o demonstrh. Dar acea ce demonstrati voi, nenorocitul o simte. Eu o simtiscm mai puternic, de cat voi o puteti dice.
Bung, si prielnica este filosofia la omul fericitu care in toga liniscea mintii poate s o
studieze, numai acela ar fi fericitu si far
filosofie. Desarta ans6 si zadarnica Ia acelu
condamnatu care intr'nsa cauta o alinare
caci niciodata nu o poate gasi.
Interlaken...

Gandesce ea oare vre odata la mine ? Nu

simte ea oare nici cea mai mica mustrare de
cugetu de-a fi adusu pe unu omu la celu de
pe uxma, gradu alu nenorocirii? Este cu putinta ca eu s'o portu in sufletul meu fara
unu momentu de incetare, ca sa-mi fie tot
in asta lume : speranta i amintire i eu sa-i
fiu strainu : A se sci iubitu si a nu simtl
celu mai micu doru, cea mai mica compatimire ? Amorul se dice este a tot puternicu :
amorul adeve'ratu, profundu este asa de raru!
Elu ne lucesce in adev.6rata sa lumina o singura data in viata : o singura data se va inOmpl ca sl. insuflamu aceasta dumnedeeasea
simtire i acea singura data sa o respingemu
cu nepasare i dispretu?
A simti pentru
cineva amicie, recunoscinta, simpatie, respectu,
veneratiune sunt toate o nimica, a simti

amoru este mai mult decal se poate descrie:

amorul cuprinde in sine aceste simini toate
si mult mai mult anca i cu toate aceste a
nu iusufl celu mai micu interesu!
Dar ditch, toate n'ar fi sfirsite Inca ? Daca
viitorul m'ar compensh pentru suferintele
mele de acuma ? De mult credeam ea am renuntatu i totu din cand in cand strabate
Mica in sufletul meu o rada de speranta. Ah !
durerea mea nu se va alinh cata vreme voiu simp
Inca o raza de speranta, i voin ave speranta cata
vreme voiusirati durere. Asa me intorcu far' incetafe intr'unu cercu viciosu. Nu! Toate s'au

sfirsitu! Dad, ar vol chiar destinul printr'o

cruda ironie ca ea sa me iubeasca eu nu ap
mai put respunde. Cand furtuna a smulsu floa-

rea din pamentu de la itdiIcina, nici binefacaoarea ploaia nici rada incalditoare a soarelui n'o mai poate rechiamh la viata.
Slabite sunt strunele simtirii mele i nimic
in lume nu mai e in stare ale incordh. Nesimtitoru voiu rataci dea cum singuru in asta
lume. Cand amoral plinu de speranta imi
umpleh inima, imi Vara viata unu nesfirsitu
seninu, astadi viata imi pare o lunga si intunecoasa i eterna noapte.
Chnd o videam pare& cA, vMu unu angora
Cum s'aratau in visurile mele,

CAnd imi vorbea, sunk asa do dulce

Ca rugaciunea in ceasurile grele:

Ear and deodata rece m'a privitu

B6tranu i singuru in lume m'am trezitu.
Interlaken...

Pentru ce me plangu ? Cu ce dreptu am

cerutu de la soarte sa fiu fericitu? Cati altii
inaintea mea au suferitu ca mine si cati dupa

mine voru suferi tot astfeliu! Pentru ea am

PRIMBLARI.

doritu fericirea tuturora si n'am facutu nimarui reu, castigat'am unu dreptu asupra
destinului sa,"

fiu si eu fericitu ? Pea este

o resplata in ast lume ! Nu dupg, buna vointa ce sinatesci, nici dupa binele ce face se
hotaresce soarta unui omu : Fortuna este representata cu ochii legati, ce imprscie binefacerile sale, cu orbire. Eu am fostu din cei
nealesi : acesta este mersul lumii i nime nu
are dreptu s fie nemultamitu. Astali amu
intglnitu unu cortegiu funeraru : era unu june
ce se coborea in mornAntu in primavara vie-

tei sale. Toti erau cuprinsi de adanca intristare.

Eu singuru e sirateam p6trunsu de
invidie : elu a scapatu de chinuri si durere
si voi ilu plangeti ? 0 ! cum asu fi voitu sa
schimbu soartea mea cu lui, sa me coboru
si eu cu d6nsu1 in pam6ntul rece uncle patimele se alina i sufletal dupa lungi i adanci
sbuciumari si torture isi gasesce in sfirsitu
dulcele repausu la cai e aspirase!
Bern....
Cate odata m'apuca unu doru grozav de

resbunare! Cine sunt eu ca S, fiu astfeliu de

despretuitu ? Comis'am o crima pentiu c'am
iubitu? Catra ori ce persoana indiferenta, ea
este amabilit i prevenitoare, Ultra mine anse
de care sciett ca unu cuve'ntu pronuntatu mai
blandu imi aducea, atatea slile i nopti fericite, si unu cuv6ntu rece me ined inteo mare de chinu, era cruda i nepasatoare.
0 ! lume pe dosu ! Pe mine care am iubit'o
cu unu amoru asa profundu, pe mine me prink ca pe unu dusman ! A ! Dadi asu urm'arl
o lung i grozava resbunare, i asu face din
aceasta scopul vietei rade ?
Dar nu! Fericirea noastra nu poate sa, consista in ne-

173

fericire straina. In locu de multamire asu inmulti atunci sarcinile ce apasa sufletul meu.
Nu! Eu singuru sit fiu condemuatu la sufe-

rinta si fie ea fericitii in asta lume. Asa a

voitu destinul i hotaririle sale sunt nestramutate. Dar nici ea nu va fi fericita. In ochii

sei imi pare ? cell unu tristu viitoru. i ea

aspira ca si mine la fericiri pre marl pentru
aceasta viata si aceste aspiratiuui ce trecu
marginile celor iertate oamenilor, se pedepsescu de Dumnepire. Dar! Ea va fi mai nefericita decat mine, caci consciinta mea este
libera si ea itns va fi mustrata i suferintele
sale voru fi mai profunde.

--

Lausanne....

Ungliicklicher I Bist du nicht ein

Thor?
Was soll deine tobende, endlose
Leidenschaft ?
Geithe. werther.

Me primblu pe lacuri i imi pare ca din

fiecare vain ese unu chipu ca alu seu, me
urcu pe munti, me grabescu s'ajungu sus pe
culme si-mi pare ca sus m'asceapta o figura
ca a sa. i ea nu este nicairi si este peste
tot locul, caci este totd.eauna in gandul meu.
Asa se spune cit prigonesce mustrarea de cugetu pe celu vinovatu, dar ce am facutu ca
sa meritu o asa pedeapsa ?
Asu voi s'o ve'du Inca o data, osingura
data. Ah ! De ce m'am dusu ? Ce demonu
m'a cup,insu in acestu

esilu

voluntaru ?

Dac'asu fi sciutu ursita mea cu ingratiunea

ce trebue sa alba oH ce omu de inima, n'asu
fi fugitu in lume, asu fi remasu in locul
uncle este. Cate odata asu fi zarieo de depal te i asu fi simtitu multa vreme o nespnsa ieticire. Dar -cum, and asu fi vgclut'o
si ea m'ar fi privitu cu mandrie si nepasare?

PRIMBLARI.

174

Niciodatg, amorul meu propriu nu ar fi pututu suferi aceasta. Ori cum sl fi privitu
la mine, numai s'o mai potu yea odatI. Dac
m'asu put transformh intr'unu visu s6, me
furisezu in somnul seu i s'o privescu lungu
.

6fficl o singur datit s'apoi multumitu s. facu

singuru unu eternu sfirsitu clilelor mele.
Pentru ce cu chinu'n mine
Pe pAnAntu mai r/tacescu

amare, astaigi lucesce ear cu bucurie. Periti

imagini grozave ale inchipuirii mele, periti
pentru totdeauna din alu meu gAnd ! Pentru In-

t6ia oarI se ridia asta4i povoara de pe sufletul meu. Astadi respiru mai liberu, peptul
imi este usuratu, inima imi bate liniscitu.
Luna lucesce sus pe albastrul firmamentu si
blIndele sale rage se oglindl in undele albastre ale lacului si le strIbatu On in adln-

Ce dorintI m6 retine
Chinu, viatI st sfirsescu?

cimele sale: ca (Rude parundu si in sufletul meu dulci rage de speranta si-mi lumi-

Cu o singura lovire
Alu meu chinu asu alin
De durere, de iubire

neaza, intregul sufletu. Nu ! Nu a voitu destinul meu ca sil, fiu condemnatu la eterne
torturi. Te smulgu din mine durere amarg si
in local ce singura ai fostu usurpatu, va
domni deacum pace si bucurie.
i tu imagine frumoasI ce te-am purtatu atIta vreme
ca unu scumpu odoru, s'apoi ca o grea povoara, despare ! Astagi ceru de la tine unu

Grabnic, tainic 811 scapi!

Ah! Eu sciu ce me opresee

Toate, toate-a nu sfirsi
Ce dorintI me silesce'

Pe plm6ntu a rat/ci.
Asu vra s'o mai vMu odatI
Dar asu vra s'o v6du dormindu,
Ochiul sea sI mi mai poata
SI m'ucidI crud privindu,
SI nu poat/ sa-mi rosteascI
Celu cuvntu nepasatoru,
Ce-a fcutu sI s'ingrozeascI
Alu meu sufletu simtitoru,

Alu meu ochiu al, se incline

Spre frumosu-i chipu visandu
sI credu c'atunci de mine
Ea viseazil suspinandu,

SI me perdu intr'o privire

LungI, lung/ de amoru,
SI membatu de fericire
Si atunei ahi sit moru!
Geneva, Septemvrie.

Uncle am fostu ? TrIit'am oare acestu timpu

d.e durere sau fost'a elu numai unu visu
lungu, infricosatu? AstAgi me redesceptu,
ochiul men de atgtea ori udatu de lacrimi

eternu adio ! Fii fericitIde vei pute. Iti dorescu

o fericire atIt de mare, cgt de mare a fostu

durerea ce mi-ai produsu! Stint t6ne'ru Inca:
acum able incepu a me urea pc muntele vieei: am and, dinaihtea mea o cale lung5, si
infloritI. Aproape am fostu de peire ; de atItea-ori spritul reului imi pusese in mana arma fatalg si me indemna, sit taiu singuru firul vietei mele, dar bunul meu geniu imi
oprel m'ana in momentul decisiv. Geniul binelui a fostu inving6toru: elu a gonitu astitcji pentru totdeauna din mine idei negre
si-mi aratI cararea spre fericire. Sub soarele
caldu alu Italiei se vor topi cele de pe urmg
sloiuni de ghiatI ce-mi infiorau sufletul : artea, cea ant6iu cea mai credincioasI si singura mea iubitI rue asceaptI cu bratele des-

la peptul ei se va re'ncalcli i va re'nvie sufletul meu. 0 siratescu, am unu scopu

chise ;

PRIMBLARI.

o chiemare in ast a. lume, spre d6nsa se

intindu toate coardele voineii simtirii mele.

Peii pentru totdeauna amintire amara, a grozavului trecutu i f locu zimbitoarei sperante intr'unu ferice viitoru!

XVII.
Adalbert se pornise i-mi lasase o duioasa,
amintire. Totu timpul cat am statu ancg

in Geneva, gIndul meu nu se putea depart/

de la d6nsu1 i adesa ceteam in jurnalul seu
din care, in capitulul precedentu am datu unu
micu estractu. Imi era greu a intelege atata amintire din partea copilei ce v6;lusem cateva luni inainte i atIta suferinta intr'unu
sufletu aa, de t6neru ca acelu a lui Adalbert.

175

deai terse se vor reproduce melancolic in inchipuirea ta.

Dad, in sfiritu atacesci singur pe acea carare perduta in codrul intunecosu, vai ! atunci vei compatimi cu Adalbert i vei afla cu plIcere a nu qti singuru

care in asta lume ai b6utu din cupa amara,

a durerei. Este /use' o mangaere a yea a i
altii le-a suferitu ca i tine i ea ori cat de
ar fi cararea pe care rutucesci
i de intunecatu padure, vinea unu momentu in care calea se l'a'rgesce si soarele
din nou iti lumineazu drumul vietii. Te lasu,
iubite cetitoru i amabilu cetitoare, se te pui
in una din aceste categorii care iti-va conveperduta,

ni mai bine sau poate i in o alta la care

C'est un dtrange eu que les affections ha-

n'am gunditu, i pornescu din Svitera.

Luna lui Septemvrie este inaintata, : Calatorii pleacu din muntii elvetici i se intorcu
pe la c/minele lor, luundu cu dnii o frumoas/ aducere aminte. LTnii sunt nerabdu-

maines dont le hasard, ou a dfaut, quelque dia-

tori de a se intoarce mai degraba in cercul

ble malicieux tient presque toujours les cartes

familiei ca. sa, poata istorisi intamplarile i

impresiunele ce au avutu, fie adeverate, fie
inchipuite. Altii n'au sa spue nimica, ci
privindu calutoria ca o necesitate voru ascepa anul urmatoru ca s. intreprinda, alta
de care eara,i nu voru spune nimica. Eu
unul n'am obiceiul su istorisescu in lungu si
in largu cute am vOutu i simtitu. Dacu
ans in vo calatorie mi se intumpla, vo epizot interesantu, i interesantu pentru mine
sunt caracterile omenesci i tablourile naturei
m6 punu i le ascernu pe hurtie. Multa-

Eram Ins6 in patria lui Toepffer i mi-am

adusu aminte de unu pasagiu din una din nuvele :

dans la main."
Ce gandesci tu, iubite cetitoru, despre
aceasta, Were a lui Toepffer i ce idee ai
despre Adalbert ? Dad, eti unul din acea
mare multime a oamenilor care trecu sau ai
trecutu nesup6ratu prin pldurea intunecoasa,
a pasiunelor pe care ne conduce cararea noas-

pe la jumatatea vietii, istoria lui Adalbert n'are sa-ti procure mare interesu i ai
sI iei suferintele junelui pictoru dreptu poesie inchipuita pentru a umple aceste pagini
i ai s treci mai departe.
De eti dintre acei care ai scapatu ferice din naufragiul ce era se te peardl, istoria lui Adalbert iti va reporta gandul in prepusul teu trecutu i multe imagini ce le cretra,

mitu sunt dac/ i altii simtu aceea0 plucere

ca i mine. Acum te lasu, Svitera frumoasu,
tar/ a muntilor, onAturilor, catarilor i Englejilor ! Tara, acelor ce cauta inspiratiuni in
muretia naturei tale, acelor ce cauta manga-

PRIMIBLARI.

176

ere plutindu pe frumoasele tale lacuri! Tard

a tinerilor insuraei care cutrierd ardrile
tale in luna de miere, si viseazd pe malurile
vre unui lacu sau pc culmea vre unui munte.
Si nici mi-ai procuratu ateva luni de miere, cdci nici odatd n'am lipsitu a gustd, la
dejunu i mierea ta dulce and aveam a purcede spre yre unu piscu. Adio, Sviterd, Engleji, miere i catdri ! Am fostu multumitu
de voi. Esti i tu multdmitu de mine, iubite cetitoru ?

XVIII.
Adesa cdnd vicolul vijie afar/ in lungele
sari de earn, stau singuru i privindu focul
ce pdlpde in caminu, lasu gdndurilor mele cale liberd sd, se primble in tablourile trecutului. Atuuci multe figuri uitate se reinfltosazd si cu densele o lume intreagd de
amintiri. In sara in care scriu a ceste randuri gIndescu la Svitera: Clara, Edgar,
Luise, Adalbert, toti acestia fluturd in ju-

rul meu; eu singuru me vedu and pe unu

piscu de munte, and calare pe unu catdru, and plutindu pe unu lacu. Deodatd
m6 simtescu cuprinsu demelancolie, gAndindu

la nefericita Clara care Ora ndscutd pentru

o viatd, infloritd si figura ei asa de blandii,
frumoas i sufaitoare ocupd toate pArticelile gndului meu. Apoi deodatd vii se infatosacld, figurile celor doue guvernante una

slutd, alta mai slutd ana, tiindu fiecare o

carte in mnd in care sta inscrisu itinerariul lor, sau figura englezului cum se strimbd de durere and simte pe fluerul piciorului toatd greutatea scaunului meu. Atunci
zimbescu in mine insu-mi cu multamire, pang

ce vedu pe Adalbertu privindu asa de tristu

inaintea lui, inat o compaimire profundl

me induioseazd i toate tablourile vesele dieparu. Din aceastd, melancolia sinitire nun
suera me desceaptd, ci suerul lui Edgar care

inanta, poporul din Martigny ji ce este mai

mult, inantd sufletul Louisei.- Apoi din trecutu, inchipuirea mea sboard spre viitoru ti
combine* sfirsiturile tuturor romanilor incepute. Daa simtescu ct fruntea mi .se incretesce, vedu toate in negru. Nimicu nu
este fericitu. Clara moare pe mormentul lui
William; Adalbert inteunu momenta de desperare face singur unu sfirOtu chinurilor
sale ; Maria aulindu despre aceast catastrora a cdrei caus ea singurd a fostu, inghite
cinci dramuri de arsenicu ; la nunta lui Ed-

gar cu Louisa in momentul and preotul le

impreuneazd indnele, se arata deodata, fautoma
Marchezei de Castelamare care strdpunge pep-

tul lai Edgar cu unu pumnari pe and virful muntelui Rizi clainatu de unu ventu grozavu se disprinde i cade in vale spulberdndu
sate si orase, ear jos lacul ferbe i muge
inaltd valurile sale spumegandu Ond la
ceriu.
Din contra daa simtescu c gura
mea zimbesce, vedu pe Luisa si pe Edgai traindu o veseld viatd, pe Adalbertu intorandu-se si aflr du lIngd Maria o dulce mangdere pentru suferintele sale trecute ; vedu
chiar pe William care nici nu murise ci fusese namai victima unui lungu leinu, viindu
intingindu bratele sale card, Clara aarei

figurd santee* de fericire. Pe cerul Sviterei Anse nu este nici unu nouru, natura intreag d. zimbesce voioasd fericitilor muritori
lacurile dormu liniscite i indeamnd omenimea inantat a gust& momente nepretuite,
primblandu-se pe oglinda bor.

PRIMBLARI.

1,77

Aa se schimbau gandurile mele and servitorul intandu in casa, me intreba daa am

vedutu doue 'scrisori ce sosise pentru mine.
N'am vedutu, i-am repunsu i i-am in-

care mi-am alesu. Ite nu am atinsu milionul pe deplin, mult nu-mi lipsesce. Louisa
iti trimite multe complimente. Dar am ui-

tinsu man s mi le dee.

mea. Am urmat'o pan in Lille. PArintii

Tina era de la o persoana in doliu.

Edinbourgh in

Domnui meu
Clnd ne-am dispartitu in Lucerna, ne promisesemu unul altuea c ne vom scrie. Astadi vinu sa, implinescu promisiunea mea.

Data ai Inca. acelu interesu ce mi-ai aratatu

mie i nepoatei mele, plange-me. Eu singur
am remasu acum pe lume. Clara a muritu
i sufletul sen a sburatu spre lumea in care
va regasi pe William. Urmele sale muritoare
au fostu coborite in mormentul sotului ei i
aceai piata acopere aceeste done inimi care
erau nascute una pentru alta. Acelu locu
tristu este dilnica Oita peregrinagiului meu
pan va veni i pentru mine momentul man-

tatu sa-ti spunu a Louisa este acum femea

ei au facutu la inceputu oaresi-care greutati
fiindca nu cram destul de bogatu i a nu
me credeau bunu pentru comerciu, aseminea
parintii mei cam sbArcea fruntile audindu ca
voiu sa eu o catolica, dar in fine toti s'au
irapacatu multamita staruintei mele, ajutorului lui Armand .1 mai alesu amorului, care
este celu mai devotatu ausiliaru in asemine
impregiurari. Daca m'ai vide in comptoriul meu, tiindu, lucrandu registre, facture, i
corespondenti comerciale te-ai tavali de risu.
Par ca te vedu zimbindu, dupa obiceiul teu
cand gasesci ceva curiosu.
Ba cieu! i eu ridu ate odata. Nota

nenorociti ii aducu aminte. Dovada Anse a

nu are dreptate, este aceasta scrisoare. Totdeauna am credutu Ca cea inai bung, cariera

bene, toate uprintele mele de studentu stint

uitate, de and am trecutu Rubiconul casatoriei. N'am mai aflatu nimia nici despre
Yarcheza de Castellamare nici despre copila gazdei mele din Bruxelles nici etc., etc.,
etc. Nu le-am mai vedutu, nici dorescu a le
mai vede. Louisa ci cu mine ne potrivimu
foarte bine. Ea e vesela, eu sunt veselu, Armand e veselu, socrii mei aunt veseli, Orintii mei a fostu veseli and ne-amu dusu mai
daunadi sa-i vedemu. Insfircitu imi pare ca
lumea merge bine si come/ ciul de panzarii e
totu aa de bunu pentru fericire ca on i ce
alta. A propos, am vedutu de vo ateva luni
in Paris pe amicul nostru Alexandre de V.
Dupa mai multe amoruri ce-avutu in Italia
i in care a . fostu tadatu, s'a intorsu iLn
Francia i lasandu in parasire musa lui, 'a

este de a fi milionaru c i aceasta este cariera

facutu jurnalistu, foiletonistu. Nenorocitul m'a

tuirei.

i aceasta nu va fi departaa; sim-

tescu, putine momente mi-au mai remasu

din aceste am intrebuintatu unul ca sa-mi
implinescu catra D-ta o datorie de amicu ,i
de recunoscinta.

Lord F.
Am pusu grabnicu aceasta scrisoare la o
parte i. am deschisu a doua in care se
aflau doue portrete. Erau portretele lui Edgar
ci a Louisei.
Lille in

Iubitul ram amicu,

Nu sciu care autdru a oisu ca numai cei

Cony. Lit. No. 11.

178

PRIMBLARI.

la jurnalul in care
scrie. Cetimu cute odatg, sara in familie foiletoanele sale. Ai trebui s te abonezi ca sI
te strici de risu. Trebue sI scii cg, dup a. ostenelile lui, ai puth gttc1 ce feliu de omu este,
chiar cAnd nu l'ai fi vlutu nici odat. E
nostimu ; Ware nici unu feliu de logica i nici
o idee serioasg, dar scrie cu spiritu. Iti mai

XIX.

fAcutu O. me abonez u.

aduci aminte de Rigi, de Pierre a voir,

de

Tele noire, Mont-Aurest etc. ?

Dar de ospetArita cea frumoasA de la St.
Gotland? care avea, ap, de bunk cafe i miere ?

Eu unul am pIstratu deitunci obiceiul mierei la dejunu i Louisei 6i place foarte mult.
DacI in caktoriele tale cele multe, te-ar
aduce vntul pe la noi, ne-ai face o nespusg
placere s ne visitezi. Adresa mea este Lille,
Rue de Paris Nr. 125. Malt amu mai ride,

i bine amu petrece impreuna! De hatirul

teu m'au mai incerch

ueru.

Trebue

s.

scii a de cand nfam insuratu, m'am lasatu

de ueralu. Din vreme in vreme numai me
roagg Louisa sl ueru tare i me acompaniazI la claviru. Ont foarte frumosu
din claviru Louisa. Iti trimitu fotografiile
noastre, facute destul de bine. Au fi foarte
multgmitu dad: au primi i a ta. Te-au

pune in capul albumului i Louisa ear. Respunde-mi, nu me uita i crede-me.

Alu teu amicu etc.
Edgar.

Dedesubt erau scrise ateva randuri cu o

mAn de femee:
Daca tineti la noi, i nu uitati vechi i buni
amici yeniti celu putinu pe ateya Ole in
Lille. Aceste aru fi pentru noi Ole de serbgtoare.
Louise.

Soartea me pare a fi de a cutriera lumea. Sunt

momente in care mg situp' impinsu de o
putere nev6Vutg. sl pornescu in calatorii.

Eramu ear pe drum si v6ntul soartei me arun-

case (En nou, dupI mai multi ani in acelai

orau alu G-ermaniei in care m'ai gsitu, iubite cetitoru, la inceputul acestei descrieri.
Locurile an o mare inriurire asupra memoriei.

Rev6V6ndu aceleai strade, aceleai edi-

persoanele cu care am fostu in contactu i inthmplari trecute mi se represintg

in gInclire i ades me simtu cuprinsu de melancolig and reintIlnindu persoane odatI cunoscute, vefiu in ele o deplinU schimbare.
ficiuri,

Atunci me intrebu dacl in adeveru s'au schim-

batu ele sau dad, au remasu aceleai i numai in fantasia mea le inchipuisem altfeliu
deat cum erau. Cine Anse ar puth sI-mi deslege aceastI intfebare ?
De mai multe Vile umblam cu ideea sg, me
ducu s facu o visit colonelului H. i earIi
nu sciu ce me oprea, pAn intr'o qi m'am hotritu. Colonelul era singuru in casu ; veVendu-me me recunoscii indatt i-mi strinse Balm cu multu amicie. Dupa ce preschimba-

remu citteva vorbe, ilu intrebai cum se afla

Doamna H. si Domnioara i dad, au puth
sg, le vil.du.

Fiica mea nu mai este Dloara. Este

mai bine de unu anu de and s'a maritatu. Femeea mea s'a dusu la (Musa. Imi pare foarte
reu c nu poate aye asta'cli multamirea de a
ye yede. Dar credu cu yeti mai sta cateya
4ile in orasul nostru i c asta visita n'a fi
cea de pe urine, cu care ne Yeti onora.

D-soara Maria s'a maritatu? Dati-mi

voie se, ye felicitezu.

i.

cu eine?

PRIMBLARI.

FacOndu aceasta intrebare me simteam cuprinsu

de o emotiune profunda.

Cu maiorul von B. Fiica mea e foarte

fericita. Maiorul e unu omu care a trecutu
peste anii tineretei. Elu e generalminte foarte
stimatu i-i bine v6clutu la curte. Fiica mea
a avutu de and era copila and, unu caractern .seriosu i nu puteh gasi unu barbatu
mai potrivitu. Au dori sa faceti cunoscinta
ginerelui men. Mai stati cateva 4ile in oraul nostru.

Mai stau, sunt invitatu pe poimane la

Generalul baron N. la balu i conveninta
cere

Imi pare foarte bine de aceasta. Si noi

vomu fi cu totii la acelu balu. Acolo v6 voiu
presenth pe ginerele meu.
Dupa ce vorbirOmu Ana cateva cuvinte dupre altele, me despartii de Colonelu. Intorandu-me acasa me simteam foarte tristu.

Fara voie gandirile mele se reindreptau spre

Adalbertu i multe din scenele i tablourile
trecute s'aratau din nou in gandul 'men.
Sara balului veni i cam tarcliu me duset
0 en. Salonul era splendid decoratu i mai
toti invitatii se adunase.
Sofia Maiorului von B. era mai frumoasa
de cat de odinioara. Ea me recunosctl indata

179

indreptau cu ingrozire spre o parte a salonului. Ea era mai distras i de0 cauta sa
urmeze conversatiunea, ochii sei se intorceau
ai reintorceau spre acelap punctu. De la o
vreme am intorsu si eu capul i am ve4utu
mai multe persoane dintre care 0 generalul,
grupandu-se in jurul unui oaspe nou venitu.
Mai multe minute persoanele din jund acestuia me impedecau de-alu Tiede. Insfir0tu

ochiul meu ilu zari : era Adalbert. Si eu me

simtii cuprinsu de nelinisce i asceptai cu nerabdare momentul in care jocul sit se sfir-

asca i sa-i p)tu vorbl.

Adalbert dupa ce vorbi cu mai multe persoane se apropil 0 de noi, intinse maim

facit unu complimentu adancu damei mele.

0 clipala ochii lor se intalnir6: imi parit ca

amundoi erau foarte paliVi. Apoi Adalbert
treat mai departe. Pan la sfir0tul jocului
Doamna B. era foarte distinsa ; inteunu momenta unu suspinu profund 4l din peptul ei.
Din top eu singu, U sciam ce insemna acelu
suspinu.

Gaud o parasii m6 dusei inteo WA, laturala unde se aft. Ada lbert. Generalul v646ndu-me, me ; lila, de mama i se apropi de
d6nsul.

Dorescu sa faci cunoscinta, imi

Vise

0 se arata cat se poate de amabila. Maiorul era unu omu ca de vo cinci4eci de ani
cu o musteata lung i resucit a. i cu o fi-

elu, ii unul din artitii notri cei mai in-

gura asprk militareasca. Fisionomia lui nu-mi

era simpatica.
Dupa ce-mi facui datoria de a juch celu
intei jocu cu Dloara de gazda, fiica generalului, invitai la alu doilea jocu pe D-na

pink Adalbert pi-mi intinse mana anca odata.

Amundoi asceptamu acum cu nerabdare momentul sfir0rei balului pentru a pate vorbl

von B. In timpul pe and conversam cu dama mea, luai sama deodata a ochii sei se

semnati, cari facu onoare patriei noastre.

0 Noi suntemu vechi amici, ilu intim1

in nesupe'rare.

Balul mergeh spre sfir0tu i amundoi plecar6mu bratu la bratu.

Orapl incepil a se lumina de Vorile dimi-

PRIMBLXRI

180

netei i noi mergeamu pe josu unul Utng

altul in tIcere.
Ajuni la locuhita mea, ne suirklu amundoi. Adalbert cum/ cehi anteiu acerea, intrebInd-me cum me aflu i cum se intOmplI
sI me gIseascI in acestu orau i la balul
generalului N . . .
Cunoscinta G-eneralului am facut'o din
int6mp1are. Me gasescu aici cum au put
fi in altu locu. Imi place a cIlItorl i adesu

me oprescu in acestu orau a clrui viatI i

oameni imi placu foarte mult. Dar tu, te-ai
intorsu de mult din Italia?
De cIteva luni.
Si ai mai vklut'o ? . . .
Nu. Aceasta a fostu cea Intei intlnire
chip/ o aa de lung/ despIrtire. A fostu
pentru mine unu momentu durerosu
vol O.. se mai repeteze.
Scieai despre cIsItoria ei?

i n'au

,Am aflat'o and cram Ina la

Roma.
Unu amicu de aici me insciintase. Vestele
cele rele ne urmeazI peste tot locul.
Oare

sti fie ea fericith?

Nime nu poate ceti ce se petrecu in
adIncul inimilor, dar mie nu-mi vine a crede.
Unu omu btrInu i ghetosu!
Sermana! In ce s'au resumatu visurile

ci de copil! G/ndit'a ea vo data a aa se

vor realizh ? Dar aa-i viata ! Dorintele noas-

tre cele mai scumpe remAnu toate neimplinite: Totu este treatoru i singurul nostru
bine i singura fericire este acea ce purtImu
fiecare in inchipuirea noasta. Fericiti acei
la care inchipuirea este bogatI i cuprinde
u-nu isvoru neskatu de multImiri sufletesci
in mijlocul nemultAmirilor ce ne aduce pe fiecare coal% lumea din afarl.

Dar tu, Adalbert. Acum and anii s'au

trecutu, and suferintele de junie sunt acoperite cu vOlul uitaxii, nu Ondesci cii ar .fi
bine sa indoesci datoriile in astI lume luInda

o tovarII pentru viatl?

En ii me insoru?

. . .

apoi intorandu

capul adaose cu glasu slabu : Voiu remIn

cum sunt!

XX
pioa i noaptea cum se urmeazd
Una cu soare strillucitoru
Alta obscurd, pliud de groazd
Si de fioru,

Ma noi trecemu a vietei cale

CAnd prin momente dulci de piliceri,

Ctnd cAdemu ear4i in griji, in jale

Si in dureri.
Nime nu creadd c desperare
I-a fostu menitd hotaritor,
Cdci dupd noapte nu vine soare
Stralucitoru?

Nu creadd nime, placed divine

Cd-i sunt menite in viitoru,
Mei dup. soare -noaptea nu vine
Cu-al ei fioru;

Amar de omul fara putere

Ce simtindu peptul de chinu cuprinsu

Ii pleacd fruntea 0 de durere

Se las' invinsu!

Felice dug acela care

Sinatindu'0 peptul de chinu sfarmatu
Incet urmeaza a sa carare
resignatu.

Iacob Negruai.

CULTURA NATIONALA.

CULTURA NATIONALA.
(Urmare.)

2. In cercetarea precedentA presupusesemu

sufletul cu totul pasivu, i, daca putemu dice

aa, desbrIcatu de ori ce materialitate, pusu

nu-mai ca o oglinda in fata naturei, i am ve"-.

dutu cA elu ar trebui sA continA impresiuni

diverse in d;versele regiuni ale pam6ntu1ui nu-

mai din causa diversitatei naturei. CI aceasta era 6,u.s6 numai o presupunere pentru a
-urra cercetarea, s'au pututu recunoasce indata, cAci natura sufletului este de a fi activu. Inainte ans6 de a studik sufletul in activitatea sa, trebuca cunoscutu mediul in care
elu poate sei-o manifesteze, i numai putin
necesaru va fi de a cerceth acuma i mijlocul
prin care activitatea lui s6 poate manifesta,
inainte de a trece la cercetarea autivitatei in-

cad sufletul e o putere, i o putere nu

poate se lucreze cleat prin mijiocirea unui
erganu. OrgInul sufletului este Anse' trupul.
SI facemu deci mai de aproape cunoscintrt cu
acestu organu alu sutletului, tau atat de minunatu i de misturiosu in esenta lui ca si
puterea areia servesce, unitu cu aceasta insui ;

tr'unu. modu atat de intimu incat are totu

atIta dreptu ca i ea de a fi luatu in bAgare
de &ma in ori ce cercetare asupra omului.
Trupul, liser6mu, este organul sufletului;
Ans6 acestu organu nu trebue sI ne'lu grindimu ca atarnandu cu totul de sufletu, ca unu
sclavu cAruia acesta mi ar avea decal a coViata presenta, nu e:3te tiecAt resultatul solidaritatei dintre aceste doue elemente,
i, de 0 sufletul ca atare este deosebitu de
menda.

trupu, totui elu e att de strinsu unitu cu

ansul, incIt ori ce se petrece in unul are
resunetu 0 in celalaltu. Astfeliu durerea fisick turburI liniscea interioara, i cea morel
scoate din ochi lacrimi 0 din peptu suspinuri. Cu toate ateste trupul i sufletul sunt
guvernati fiecare de legile lor proprii. Sufletul ii aduce 'aminte, doresce, voesce . a. ;
trupul reinoesce elementele sale, e supusu legilor greuttttei, mirrtrei etc. Gine Ansti nu recunoasce cg, fiecare din legile cc guvernA pe
until are dorespundetoarea sa in acele care
guvernI pe cel-altu? Cu intarirea crierilor
merge paralelu intarirea (cu totul in altu sensu)

181

a judeatei; and sufletul voesce, mlna sau

piciorul i urmeazI; clnd trupul e ostenitu,
sufletul adoarme. Din aceastA solidaritate atAt
de vederatI va result, ca duptt constituiunea diversl a trupului, se vor int6mpla 0 in
sufletu modificatiuni corespuncgtoare. Actiu-

nea sufletului care ne ocupI aice este primirea representatiunelor i potentarea acesteia
formarea notiunilor, precum i legAtura acestura intre ele. PresiutI trupului o varietate
in constitutiunea sa la diversele popoare, i
in ce modu poate influenta aceastA varietate
asupra actinnei sufietesci ce ne ocupA?
CA trupul este variatu in constitutiunea sa
organica, acesta este unu faptu ce nu are nevoie de a fi demonstratu. Doue teorii mari
catl se esplice causa acestei varietati ; una
admite o varietate originara, presupunAndu cA
omul s'au ivitu deodatrt pe multe parti ale
pAnAntului; cealalt, admitindu cA omenirea
decurge din o singurI origine, atribue diferintele neamurilor diferentelor climatice. Starea de astAcli a sciintei nu permite celui ce
judecl cu rAceall de a se pronunta pentru sau

contra vre unei din ele; pentru chestiunea

noastrA, ans6 cearta aceasta ne intereseazI,
putin. Importantu e pentru noi fartul a intre diversele grupe ale omenirei esistl o varietate in privirea constitutiunii trupului. Causa

pentru care ne ocupamu mai mult de acestu

factu este, cA aceastI varietate nu trebue restrinsl, dupA cum se face in decomunu cAnd
se vorbesce de rase, la patru sau cinci tipuri

in care s'ar imprtI omenirea intreag. Din

contra, precum in toate remnurile naturei ast-

feliu i aice varietatea e foarte mare, 0 aa

intre piscurile acele inalte ce s'au numitu rase

stint culmi nenum6rate, peste care trecemu

pe nesimtite pentru a ajunge de la una la
alta. Numai in Africa s'au num6ratu mai
multe sute de vanetati ale aa numitei rase
negre i aceasta se repetg cu toate celelalte.
E de observatu c aceastl varietate atat de
bogatI Ans formatI din nuance mai neintrerupte, se eqplicl in Ambele teorii despre sorgintea omepirei; caci, sau mnenirea s'au nascutu in diversele i.egiuni ale plme-ntului, si
atunci s'au Phqui Lu cu forma organia cea mai
potrivita acelei regiuni .dupa legea mintinatA
a armcniei crOtiunei ; sau specia umanI au
fostu frilnifintatti a doua Nil de influentele
climatici, i atunci acele diferinte trebue se

182

CULTURA NATIONALA.

fie variate chip clime. In ambele casuri ans6

varietatea trebue s fie foarte bogata. Con-

segue* importanta ce putemu deduce din

aceasta cercetare, dejh cam lunga, este, ca
diferinta in constitutiunea trupului repettindu-

se in grade restrinse, ea poate veni in consideratiune $ la unu poporu, earn nu numai

la aa numitele rase ale oruenire.i. Proba el
aceasta, diferentA au fostu simtita este, ca se
vorbesce despre tipul cutarui sau cutarui poporu.

Daca pe de o parte stabilirea acestui principiu nu au presentatu greutati, pe de alta e

mai imposibilu de a esplich intr'unu modu
claim natura influentii acestei deosebiri de constitutiune asupra formarei notiunelor in sufletu.

Causa acestei greutati este adanca necunoscinta in care suntemu dna asupra legaturei
dintre sufletu si trupu. Vora calla 'ans6 celu
putin se demonstramu cit aceasta infiuenta
esista.
Sufletul vine in comunicatinne cu lumea es-

terioara prin organul simtirilor, i intre ace-

ste mai cu sama prin acele a vagului si a

audului, organele ideale ale spatiului i timpului. Aceste ans6 presinta diferenti, de si
foarte fine, la diversele popoare. Pentru a

demonstr aceasta la organul spatiului, suntemu nevoiti de a ne servi de o analogie.

Este unu factu cunoscutu ca pictorii cei mari
au fiecare unu coloritu deosebitu, ceea ce nu
vra sa gica ca unul intrebuintema inteadinsu
sau din deosebita plecare cutare sau cutare
colori, ci ca aspectul fiecarei colori i acelu
a combinatiunei lor este la fiecare din ei deosebitu. In arte anse", productiunea vNuta ce
decurge din sufletu va fi cu atata mai mult
icoana fidell a productiunei interioare ce o
determing, cu cat mama Ce o conduce va fi
mai in Ifare de a urmh inspiratiunei interioare: Pictorii cei mari sunt accia in care pe
atat fantasia cat si technica sunt in unu gradu
bait' de desvoltare.. La acestia putemu admite cu siguranta ca icoana din sufletul lor
e reprodusa esactu pana in celu de pe urma
detailu, in lumea esterioara; deci si colorile
ce pingelul lor va depune, vor fi reproducerea fidela a colorilor in care erau imbracate,
cat timpu Ana, erau in twill, imaginele idealului lor. Dad, reproducerea colorilor are unu
caracteru deosebitu la diversii pictori urmeaza ca ei aveau in sine impresiuni cleosebite despre acele colori, aceste impresiuni ans6

neputandu vein decal din lumea esterioara,

urmeaza cart ca ele ins4i craft primite in
modu deosebitu in sufletul lor, si in fine sufletul neputindu esercita gin sine iususi nici
o actiune modifictitoare in aceasta, urmeaza
cit trebue sa atribuimu unei diferinti de constitutiune a organului vederei diferenta impresiunelor. 7/- Daca o asemene deosebire de constitutiune poate esista intre indiviqi, cu cat

mai milt a putea ea esista intre popoare dupa

cele espuse mai sus ? In aceasta ptivire
mai putemu adtogi la esemplul rle sus ca diferintele intre scoalele de pictura a diverse-

lor trai este mult mai mare, in privirea coloritului, cleat iutre pictorii unei scoli*). Con-

sequentele ce putemu trage de aice sunt de

cea mai mare importantA, cdci dacit ochiul
sau partea crierului in care se termina nervul
opticu, presinta particularitati la diversele po-

poare, suntemu siliti de a admite ca nu numai colorile, ci ori ce impresiune esterioara

va fi transmisa prin ochii sufletului cu o nuanta deosebita dupg diversele popoare; in ce
poate se consiste ans6 aceasta nuanta e imposibilu de a lamuri caci ea nu se reproduce
in lumea esterioara. De si simtimu prea bine
slabaciunea demonstrtrei, simtimu totodata i

puterea adevaului ce ea cata a aduce la lumina, mai cu sa ma dud consideramu marea

analogie ce esista intre fenomenul espusu i

unu altul ce se rapoarta la organul auEului

i pentru care mijlocul de cercetare, de i cu
totul analogu, este mult mai siguru i mai
multamitoru, dupa cum cetitorul se va putea
convinge din cele ce urmeaza.
In toate limbele se aft ate o suma de
cuvinte asa numite onomatopoetice, adeca de
acele care, in denumirea obiectelor, imiteaza
sunetul naturei. Fara indoeala ca aceste cuvinte domincaza mai cu sama la inceputul
formarei fie carei limbi; ele s mentinu ans6
i in decursul timpului, de si adese-ori desvoltarea liiubei sterge caracterul lor primitivu.
Causa acestei imitari a sunetelor naturei este,
ca omul in inventiunele **) sale nu poate sa
'font aice se poate referi i plecarea deosebitli a popoarei or rentru oare-care coloricolorile nationale.
") Jhnba. adevgru vorbind, nn este o invet4iune a mutIni. 0 inveutiune presupune o necesitate pentru im-

rlinirea areia spiritul cautit se &teasel mijlocul.

Formates linibei este Mg (la inceputu, celu putinu)

instinetivu. Omul scoate diu sine cuvinte cum scoate
eschiandiri, suspinuri s'an ciintecu. Impulsul este
interioru i nemijlocitu.

CULTUR

NATIO)ALX.

183

Ni s'ar putea opune ca sanetul de si objectivu acelasi este Aus . atat de

se libereze cu total de influenta naturei,

decat intru catu objectul inventatu nuare de

Romanilor.

locu analogie in lumea ecsterioara, luau

ce nu se intmp1 in casul de fatal, cad,

nedefinitu, incat poate fi consideratu ca continandu in sine toate sunetele deosebite imitate de onomatopeele limbilor. Aceasta objecpane tocmai contine o sprijinire a opiniunei
noastre; cad ce poate face pe unu popora

candu unul se simte impinsu in unu momenta

oare-care spre a scoate sunete din peptul sau,
pentru aratarea objectelor, elu are deja de
modeluri inaintea sa sunetele naturei. Aceste sunete tinsg, intru cat sant de acelasi feliu
pastreada in ori ce puntu al pam6ntu1ui acelasi
caracteru; de aice ar result ca ilimbele popopoarelor se fie identice in partea lor onomatopoetica, ceea ce nu se'ntrtmpla de locu, onomatopeele diverselor limbi suntu cele mai multe ori foarte diferite unele de altele in sunetul lor, ai cu atata mai diferite cu cat popoarele carora apartinu sant mai deosebite:
cetitorulu sa biue-voeasca acompara cuvintele
urmatoare:
Furtun4, fr. temp6te ; gr. ,9-despg (sau 80.11;)
a pteret lat. sibigerm. Sturm ; les. burza.
lane ; fr. siffler; gr. avehTetv (sau a/ty); germ.
zischen ; ungur, ftittyegek ; les. ksyk (substantival sueratul). a ppti; lat. susurrare ; fr.
chuchoter; gr. otaveiguv: germ. lispeln ; ung.
Suttogk; ital. bisbigliare; spa. cecear.

se imiteze cutare nuanta a sunetului nedeterminatu i pe altul cutare alta ? de siguru ca

numai o diferenta a organului prin care sunetul e perceputu, care organu are mai malt/
plecare pentru perceperea unei nuanti cleat
a alteia. -A atribui aceasta la simpla intkmplane ar fi foarte nepotrivitu, aice unde ni
avemu a face cu unii individu ci cu o suma
de individi care nu potu fi impini spre aceeasi denumire a unui sunetu pnin aceea ca
tocmai din int6mplare cu totii fusasera mai
cu samit atinsi de cutare nuanta, ci din aceea ca o causal generala, o lege comung II
impinege la aceasta. 0 Diferenta are dar o masa subjectiva, ea porneste de la omu. Aice se presinta doue posibilitati, anume : masa diferentii poate sta in organele ce primescu sunetul sau in acele celu reproducu.
Organele ce reproducu sunetele,

plamanele,

pictitura; lat. stilla ; fr. goutte; gr. arcaccypo5;

limba, cavitatea gurei au de siguru si ele o

grm. tropfen; augur. tsepp; it. goccia : les. kapka

oare-care influenta ; Asa mai antiu popoarele din regiunele calde, care resufla puternicu
si cu gura deschisa pentru a putea prinde
cat se poate mai multu aeru, au, indeosebire
cu cele de la Nord care resufia pr'ntre dinti,
arm vocalism mai bogatu i o aspiratiune
mai tare. Apoi la unele popoare aparatul

a tiui; lat. tinnire ; gr. flopflEiv; ital. rimbombare; germ. gellen ; ungur. tsengek. -- a pie-

sni; lat. crepare ; fr. claquer ; gr. na,9.aysly (sau

zonat5;etv; germ ; klatschen; augur. tapsolok

a scarcii; lat. stridare ; germ. schrillen

a tipi; fr. jaillir ; germ. spritzen; ital. sbrufa ciripi; lat. pipillare ; fr. gazouiller ;
a korai; lat. rhoncare ;
germ. zwitschern
fr. ronfler ; germ. schnarrchen.
Diversitatea este viderata. Care poate fi
causa ce-i (la nastere ? Mai'nainte de toate,

fare

dupa cum am atins'o deja mai susu, ea nu

este objectiva, cad vuetul unei furtuni ce se
intempla in aceleasi conditiuni, sau sunetul
ascutitu ce'lu oda serpele, acelu ce'lu face v6ntul trecand printre frunde sau care esa linu
din busele unui individu, acelu a picaturei ce
cade regulatu me'sure'ndu timpul, acelu ce ia
nastere chiar in urechea individului, acelu a
unui biciu ce t.ae aerul, a unei scanduri ce
crapa sau in fine a unui omu greu adormitu nu
potu se fiie altele in Romania, Franca, Germania, Ungaria, Polonia ; apoi de sigur cit

le resunau tot astfeliu precum resung assi la urechile b6trane a Grecilor si a

t4i

voacei si mai cu sama limba pare a se refusa cu total la pronuntarea unor tonuri ; de
esemplu, Mexicanii nu au 'sunetul r ; ei 'Iu
inlocuescu totdeauna prin 1; greutatea cu care cea mai mare parte din Europa pronunta,
pe d sau pe d grecescu este cunoscuta etc.

Din aceste doue influenti, care nu suntu de

negatu, cea dinte'iu este de tot generala pi
daca ea ar putea se ne esplice unele din diferentele in pronuntarea popoarelor situate
Aceasta o putemu sprijini prin nun esemplu remarcabilu anume prin deosebirea numelui cucului la diversek popoare. Aici celu putinu nu se va putea
dice cit sunetul nu este definitu cud e chiar oare
cum articulatu : Rom. cucu de la Lat. cuculus; gr.

Kdxxv;

Wand. cuach ; slay. kuckaka ;

Hebr.
Caeatha ; Slriac. Coco; Arab. Cuchem : Kamtschadal.
Roacutschit; Kuril. Kukkok; Tatar. K auk
Observumu cu diferinta e tocmai in vocale (Esemplele

de fatli suntu luate din Mithridates" von Adelung

pag. XIII).

184

CTJLTTJRA NATIONALX.

pe diversele l4imi ale globului, ea este cu

ca a uniea ce p6,esce mai adesa in lumea

totul neputincioasii. de a esplica diferiuttle ce

exterioarg

se arat/ pe aceeai liiue geograficI.

Am ajunsu la puntul in care putemu intreprinde cercetarea actiunei sufletului asupra

naturei ; mai nainte Ans6 se resumImu 11 pu-

Cum

ar fi influentatu respiratiunea in modu deose-

bitu la Germani, Francezi, Rom/ni sau Unguri ? Cealalt/ influent/ este cu totul int/mplItoare i din esemplele aratate mai susu
se poat5, videa cg diferenti in onomatopee
exist i la popoarele care pronuntl uoru
aceleai sunete. Ans6 chiar de aru fi aceas-

ta influent/ mai general/ ea iinc/ tot aru int/1-i opiniunea noastrd, ca. trupul presinta in
toate organile sale diferenti fine de constitutiune la diversele popoare, i atunci ar fi
curiosu s/ se nege aceasta tocmai organului
auclului, care, fiindu attitu de complicatu, e

cu atrtta mai capabilu de a primi modificaMai observamu Ana c. unele popoare

flu producu uncle sunete nu din causa, c/ nu
potu ci de siguru din caus/ cg. ele nu le auClu
altmintrele deatu cum le reproducu. E cunoscutu amestecul celu facu Saxouii intre b
d p, k i g, d i t ; ei potu se pronunte toate
aceste sunete Anse' se pare c'd urechea loru
tiuni.

In ori ce casu e imposibilu de a agiunge la altu resultatu decItu la

urm/torul : singura causl constant a varianu le deosebete.

tiunei onomatopoetice este diferent/ in constitutiunea aparatului aulului la diversele popoare.

Analogia intre modul de demonstrare in-

trebuintatu pentru stabilirea varietatii in constitutiunea organelor vasului i alu auzului,

ca a p/rtilor organismului ce mai cu ma/

trebue se vie in consideratiune in intrebarea
de fatd, este videratu. In ambele casuri,
conchidem cu dreptu din reproducerea impre-

siunei primite, natura ins/0 a acestei impresiuni ; Anse" pe andu pentru organul ve'zului
mijloacele demonstrdrei erau foarte nemultemitoare, despunem de ele cu indestulare pentru acelu alu aucjului, aice ne mai fiind nevoiti a cita .ca marturi cIte-va genii marl,
ce singure sunt in stare a reproduce esactu
ceea ce au primitul ce intregile grupe a le
omenirei. Causa pentru care diferentele in
impresiunele primite de auzu paru a fi mai

marl, nu atIrng att de la o diferentl relativu mai mare in organul auzului, ci de la

acestu organu fiind distinatu mai
alesu pentru punerea in comunicare a Wintrului unui omu cu acelu a unui altu omu,
observarea diferentei devine multu mai wail,
aceea, cl

Redactora r6spunOtoru: Iacob Negragoi.

tine cuvinte r-sultatul celor espuse prima acum :

Natura, din sferile cele mai dipartate de

individu On/ la cele care'lu incunjur/ mai
de aproape, trimite in suflelul acestuea impresiuni particulare, dup/ varietatea aspectului ei in diversele regiuni. Aceste impresiuni sunt dna nuantate in modtt deosebitu la
diversele popoare, in trecerea lor ruin organele simtului idealu, pentru a ajunge in sufletu. Din aceste doue cause de variatiune,
cea d'Ant6iu e mai bogath, mai influent/ rn
tinereta unui poporu, cea a doua e simpth, de
unu efectu restrInsu, Anse" constantu i puternicu, into /r/indu pe poporu in toat/ viata lui ca una ce e nedespartitrt de propria
lui fiiniL Numai din aceste doue cause ar
resulta deja o varietate foarte mare in coraplexul de notiuni ce popoarele ar avea in
sufletul lor ; aceasta va apitrea ans6 multu

mai clarl, dui)/ ce vomu studia i a treea

caus'a de variatiune, acea care result/. din rolul bufletului ca putere in mijlocul conditiunelor ce-i impune natura, desvoltarea lui suecesivI, in care toate elementele ce noi des-

p/rtimu pentru a putea recunomte ate o razg, de adevru, se unescu impreura, se test
de milna timpulni sub influentele cele mat
variate, i astfelu concur/ cu toatele impreung, pentru a aduna in sufletul fie cIruea poporu o comoara, ce secolii marescu i trans-,
foarmg, ear geueratiunele motenescu,
A. D. Xenopol.
In partea Marti a articolului ,,Cultura nationalli" publicatit in numerulu precedentu, s'au strecuratu citeva greseli
de tiraru pe care le indreptlimu aice:
Pag. 160, col. 1, lin. 27: in loc de putin ceteste puteri.
caracteristicd.
singurd
col. 2, lin. 41:
lumen.
limbo&
Pag, 161 col. 1, lin. 19:
genului.
geniutut
Pag 162 coL 1, lin. 42:

lin. 47:
col.
col. 2, lin. 23:

col. -= lin. 46:

notiunilor natiunilrr.

in fiiintd infiinitu.
occidentale accidentale.

Celelalte varietliti in constitutiunca trupului precum in

unghiul Nei, in raportul dintre crierul mare si celu

mica, in constitutiunea pelei etc. nu vina in consideratiune in cercetarea noasti l. Influenta ce poate
avea asupra formrei natiunelor modificarea satrei
trupului prin inriuririle cliMatice, va fi luatu in Ware
de samil in cercetarea causei a tries, cici ea se manifesta, mai cu samX in actiunea sufletului asupra
naturei.

Tipografia Societ4ii Junithea.