Xo. 23.

lass!, 1 Fevruarle 1868.

Ann! I.

CONITORBIRI LITERARE.
33.71111.1:3

Apare la 1 'fji 16 a fleciirei luni.

Abonamentele se facu in Iassi la Tipogratia
Abonamentul pe unu anu in Romitnia 1iber unu galbenu; in Austria 4 fl.
Societatii Junimea; in Bucuresci la libraria Soccec ct Comp.

BUMARIU.
Dreptul publicu alu Romitnilor i Scoala lui Barnutu.
H. De D. T. Maiorescu.
Din Carpati. Fragnwnte, tie D. L Negruzzi.
Galerie dramatid de tipuri contimpurane. IV. Surugiul.
CInticel comicu de D. F. Alecsandri.
Unu balu, poesie de D. P.

favorabila chilli ce ne ocupri; aci in adev6ru,

ideile fundamentale ale D lui Barnutiu hiate

in parte nu sunt toate din dominiul dreptu-

DREPTUL PUBLICU AL ROMANILOR

lui Romanu i tendinta D-sale de a ne le

presenth totusi ca legi realizate in viata practic1 a acelui poporu este o desnaturare a adev6rului istoricu.
$i mai Intel idea ce i-o face D. Barnutiu de Domnitorul Romiinilor nu este ro-

Ifeoala Jul Baruntiu.

ma. Domnitorul Romlnilor, 4ice D. Barnutiu, sI fie judecItoru in timpu de pace si

Notice literare.
Prelectiuni populare.

Dereptul publicu alu Romani lor de Simeone Barnutiu, 1

vol. in 8-o de 472 peg. i XXXVI prefat. i notita biogr.
Iassi. 1867. Tipariul Tribunei Romitne.

IL
(Urmare).

In critica de pAnl, acum*) amu presupusu,

c. ideile D-lui Barnutiu se potu justificit fiecare in parte ca legi realizate in Dreptul
publicu al Romanilor i amu arlitatu numai,
cs i in acestu casu timpreunarea lor in sistemul Barnutiu nu este cleat o confusiune
anachronistica, de dispositiuni care se combatu unele pe allele.
A.ns6 Chiar acea presupunere a fostu prea
Vecrt Con. Lit. No. 21.

Duce iu timpu de belu (pag. 147), elu s

nu

fie legibus solutus, ci s. recuuoascA, drepturi

nemutabili mai presus d ori care autoritate

(pag. 148), sh" nu lucreze de capul seu, ci

cu consiliul color mai intelepti (pag. 149)
etc. Toate aceste potu fi opiniuni foarte filantropice, dar nu sunt romane. Imp6ratul
romanu, care ne a adusu pe noi in Dacia, si
toti impe'ratii romani c4i ne au stIpinitu,
erau absoluti, despoti in toat forma, autorizati de dreptul publicu alu Romanilor de
a fi asa. Consiliul celor mai iutelepti, de care
vorbesce D. Barnuti.u, nu insemneazi nhuic.
De la sine se intelege, c, ori ce impgratu va
aye sfh'tuitori intelepti, din contra anume la
guvernuri despotice se producu asemene con-

DBEPTUL PUBLICU ALU RONXNILOIL

318

silie de statu compuse din oaminii intimi ai

Curtii, care joaca rolurile cele mari si totdeauna funeste in Statu, in mijlocul carora
se aflh vatra intrigelor, din care se formeaza Camarillele etc. Intrebarea este totdeauna: eine numesce consiliarii i ce competintA au ? Dach tot Printul ii numesce si

dug remline tot in a lui libera dispositiune

de a le urrna sfatul sau nu, atunci avail;
tocmai ceea ce se numesce asta4i absolutismu sau despotie.

Si unu asemene absolutismu

erh

la

Romani.

Gaius

despeticit

spune cu

der.

plina lAmurire, c impraii decreteazi legi

prin edicte, i chiar pnin simple scrisori,
ca nici o data nu s'a pusu in indoiala puterea

de legi a acestor erdine*); ear Ulpianu 4ice,

cit ceea ce-i place Printului, are putere de
lege, fiindca prin lex regia i s'a conferitu lui
intreaga potestate legislativh. **)

Aceste sunt tecste positive ale juristilor

Romani si in fata lor nimine, dal admite

odata dreptul Romanu, nu ne mai poate produce

ilusiunea unui Printu responsabilu," supusu

legilor, ascultatoru de datul poporului,
alte asemene sentimentalitati moderne, care au

pututu exista iu inchipuirea D-lui Bat nutiu,

dar care nu au existatu nici odat iii jurisprudinta romand.
1 Gai. I. 5: Constitutio principis est, quod imp erator
decreto, vel edicto, vel epistola constituit; nee umquam
dubitaturn est, quin id legis vicem obtineat, cum ipse
imperator per legem imperium accipiat.
"4)

Ulpianus, L. L pr. D. de constitutionibus, principum

(I. 4). Quod principi placuit, legis halmt vigorem, ut vote

cum lege regia, quae de imperio ejus lata est, popaIns ei et in eura omne suum imperium et potetatelp
conferat.L Quodcunque igitur imperator per epistolam
et subscriptionem statuit, vel cognoscens decrevit, vel
ee plano interlocutus est, vel edicto praecepit, legem

me comm.

Ansd cea mai grava din erorile istorice ale

D-lui Barnutiu este cea relativa la cestiunea proprietatii fonciare, la agrul putlicu.
Amn aratatu la inceputul criticei noastre, unde
vorbeamu de consecintele practice ale scoalei
Barnutiu, ca ideea reposatului magistru in

aceasta privinta era de a se lila din mana

proprietarilor mosiele lor si de a se imparti
intre too, remaindu a se determina de call%
statu modul i catatimea fiecarei posesiuni.
Citamu acum cele mai importante din dovedile istorice, pe care opul D-lui Barnutiu

.vrea sa se razime in aceasta privinta :

Nece unul din scopurile nathinii Romane
nu e cu poteutia, paint caud vont fi Romnii
condemnati la paupertate atom do altele si
prein impartirea cea de astadi a tcritorului natiunale.

In contra acestci perniciose degenerari a

proprietati romfine de la scopurile sale s'au declaratu si s' au luptatu dereptulu romanu in tote
timpuril, s'au declaratu si s'au luptatu eel mai

mari Romani atatu in Itali'a catu si in llaci'ai

dc'a orecate documeute despe acestu belu sacru agrariu.
Consulele Sp. cassia (.185 a. C.) au proieptatu, Ca se se imparta agrii castigati ii amide
atatu la plebe catu si intre soci. Ce e dereptu,
elu au fostu condemnatu la morte de curiele
patrieiloru, dar legea agraria n'au murita de impreuna cu elu.
Legea Thoria agraria (111 ani a. C.): mcare

locu, agru, edificiu s'au data asemnatu, se fia

acelnia, cart& s'au data prein lege si plebiscitu si altul se nu In aiba, se nu lu poseda, so
nu Ii 'o1osesca, nece se se clespolia de posesiuinea lui (neive eo ago-, kco, edificio spolietur)).
Care agra locu eau datu satendora in tier'a
Italiei.. . acel'a se nu se venda altmentre de
cumtt are A se vende dupa acesta lege."
Legea Licinia (365 a.. C.) se nu pota avd,
tient, posedd nimene dupa acesta lege suptu
nem unu dreptu seu titlu modu mai mare de
500 jugre, 100 de vite mari, 500 mici,

DREI,TUL PUBLIct1 ALIT 11,0314NIL011.

319
73.1.11111102=312,--,

De cate ori va jub poporulu Romani' a se

imparti agrulu prein euratori, se nu se asernne
mai pucine jugre de siepte.
Dupa ce va Ii adusa (perlata) acesta lege,
Parentii, Calarii, Plebea si dial% tota poporulu
Romani' se jure ca o va serb a. eu santitate
(sancte se servaturum jurato).
Tota agrulu ce va aye, va fiend, va posed
cineva peste modulu prescrisu se i se iee, si
se se imparta cu pretiu ecu (aequo pretio) la
patiperii, cei ce n'au agru."
Tiberia Grachu (132 a. C.) an propusu reno-

Senatuln si poporulu Romanu se jure ea

va serba en santitate acesta lege." . .
Prin urmare Ronmanii au dereptu a postula
nu numai reyisiunea codiciloru, ci si institutiunilor, care i'au lipsitu de mosi'a parentesca
si de libertatea lor cea originaria.
Cu acsra st:itul Rornanu e datoriu natiunii
Routine, adeca sie'si; elu nece ea pote se mai
amne implenirea a-cestei detorie fora de a'si
negli originea sa roman% si esistentia sa.
Prein improprietarea Romfiniloru, proprieta-

tea cea mare de astadi, institutiune feudale si

ostile natiunei Romfine, s'ar' face proprietate
si institutiune Romana cum au fostu; astadi
ea redica atatu libertatea Romfiniloru catu si
valorea si esenti'a adeveratei proprietati. (pug.
126, 127, 128, 131, 132).

varea legii Liciuie, 500 jugre pentru fiecare cive

romanu, 250 jugre pentru fiecare copilu suptu

potestatea patria. Elu au cadiutu cu 300 dein popoporu, (Lir legea an resuscitat'o frateseu Gaiu

Groan (120 a. C.), elu inca au fostu omoritu

dein preuna ea vreuna trei sute, dar' poporulu
recunosatoriu au redicatu statue amenduroru
fratiloru si i au numitu confesori, ai Mertatti,
si legea agraria n'a mnritu cu ei.
Legea Sonpronia: Totu agrula ce va lu cineva proin impartire 81 asemanare pre acel'a
8e n'aiba voia elu si credele lui a lu trauscrie;
a lu alienk a lu vende altua.
Centuriele se voru imparti, asemni in poterea acestei legi se fia jugre done sute."
Legea .talia de agroruna dioisione: De va
posed eineva mai multu de eatu e permisn
prelim legea Licinia, totuai cei XX de barbati se
nu-la scota dein posesiune in contra vointiei sale.

nDe nu va ajunge agrulu public; cei XX de

barbati se cumpere catu va fi de ajunsu de la
cei ce vor voi a vende.
nPretiulu fundioru de eumperatu se nu se
permita arbitriului celor XX barbati, ci se se
solba posesoriloru dupa censul dein urma.

Celu ce va 1i agru dein acesta lege a

nostra, ela si eredele lui se n'aiba potge u lu
vende in XX ani de la asemnare.
Celu ce va misiqi dein lout., dolo malo, minii statuiti se fia coudemnatu a di pentru fiacare termina, doi cate ori va face, ego cinci

died and in publicula colouiei in alu careia

agru se va face un'a ca aceea.

Din lunga citatiune precedentd resultd opiniunna D-lui Barnutiu, cd in contra imply,tirii de astadi a proprietItii fonciare s'ar
fi

declaratu i luptatu dreptul 'opine 0

cd prin urmare" RomAnii cei flirt proprietate au dreptu all cere inapoi =Oa parinteasci" de la cei ce o posedu.
Ansd citatiunile D-sale din dreptul Romanu nu probeazil aceasta i nici o citatiune nu o poate proba, fiinded nu este. Spre
dovadi vomu autim, mai int& a esplick natura agralui publica i apoi a desveli jurisprudenta lui din chiar citatele reproduse mai
8118.

Agrul publicu este pamentul cAtigata statului Romanu prin subjugarea unci teri, uneoH i prin donatiune.
Cea mai mare parte

a acestui pitiOntu era la inceputa dominiu

alu statului i se ingaduil cetdtduilor spre
intrebuintare cu plati (possessiones), ear dacI
plundntul nu era, cultivatu, se hisk in ocupatiunea lor, Amsd tot cu o micd dajdie (loca
relicta). Acele posesiuni dus6 puteau sa fie
vendute

i moscenite de cdtrd cetAtani.

DREPTUh` VUBLICTY AIX itomitoLou.

`21)

Astfeliu fiindu, posesiunile primitive tindeau

chiar in timpurile cele d'Anti a devenl proprietate pi ivati i prin urmare plata posesiunii a deveni unu sizuplu impositu fonciaru.

Duph 111 a. Ch. prin aa numita lex Thoria

ele devinu cu totul proprietate privata ftirh nici
unu impositu.

De ad resulth necesitatea de a distinge in

fiecare epoch, dach este vorba de unu agru
publica moscenitu de mai nainte, sau de unu
agru publicu nou, care atunci se dobandesce de

statul roraanu .i in privinta chruia se nasce

cerinta de a se impiirti (assignari) in inodu
egalu intre toti.
Ori uncle apare aceasti, cestiune in dreptul romauu, are done cuprinderi distinse: 1) o
recunoascere a posesiunii celei vechi, 2) dispositiuni asupra imphrtirii agrului celui non.
Cu cht ne departhmu mai mult de timpul lui
Licinius Stolo (367 a. (ihr.), cu atilt acea
recunoascere este mai formalh i mai intinsh,
aa, incht in ultimul secolu inainte de Christosu , i in totu timpul duph Christosu, pnin
urmare i in totu timpul, in care amu fostn
noi, cei din Dacia, sub imperiul romanu, nu
se afl nici o singurh lege in dreptul Ronianu care sh fi atacatu. vechiele propriethti
moscenite de phme'utu provenitu din agrul publicu ci din contra toate le recunoscu ea

proprietate privath. Ultima incercare de A

face unu asemene atacu este revolutiunea liii

Caius Sempr. Gracchus (121 a. Chr.), care

remlne fr resultatn,
Dupa aceast espunere 0, adev6ratei stitri
a lucrului, trecemu la documentele D-Iui Bar-

nutiu despre acestu belu sacra agrariu *)"

in totu dreptul Romanu.
Remarcati espreslimea : restoiu sfIntu pentru mqie.

1) Consulele Sp. Cassiu (485 a. Chr.) a

proiectatu imphrtirea agrului publicu.
par acest proiectu trecut'a iu dreptul publicu
al Romanilor? ,Nu ; Sp. Cassiu a fostu condemnatu la moarte din causa lui. Stranie confirmare a teoriei D-lui Barnutiu!

2) Legea Thoria (111). Agrul publicu sh

fie alu acelui, chruia s4o datu i care sh nu fie
despoiatu de elu.
Cum a pututu D. I3arnutiu sh eiteze aceastA
lege in sustinerea opilliunii sale !

Aa uumita lege Thoria de la 111 a. Chr.

este o lege, Kin care tocmai aristocratii proprietari, diu reactiune violeniA contra incerchrii Gracchilor i spre a nimici odath
pentru totdeauna asemene atacuri in contra
posesorilor agrului publicu, au reeitu a decreth, ch, posesiunile agrului publicu din partea lor, chiar cele abusive i exorbitante sunt
bun i sfinte, ct ar fi o prhAare, o spoliare

and ii s'ar ma, ct ele trebuescu chiar

sit

fie preflicute in proprietate privath a lor (pe

cand mai nainte s'ar ti pututu consideri numai ca luate in posesiune de la Statu) i in
fine eh ele sunt scutite chiar de contributiani.
Aceasd ,lex Thoria" este anularea juridich a oil cArii incerchri de a mai revenl la
vechiul ager publicus, i unu profesoru alu
unei facultati de dreptu s'a ghsitu sh, o citeze ca docuzuentu pentru a incepe asthdi la
noi lupta agrului publicu in contra unor proTrietati de sute de ani!
Fath en asemene faptu ne abtinemu de ori
ce alth critieh a noastra, i cithmu numai cele
doue texturi cunoscute din autorii antici, prin
care se esplich intelesul legii in cestiuue :
(Duph, moartea lui Gracchu) proprietarii cei
bogati despoiarg din nou cu violenth pe cei

DREPTUL PUBLICU ALDI ROMAIiILOR1

raci sub diverse pretexte,, Astfel soalea

acestora deveui tot mai Vista, si in fine Sp.,
Thorius Merl de se vota, o lege, care' anula
absolut pe cea agar i consolida proprieta4i1e in manele a chiar posesorilor bor. ninthq
astfeliu proiectul lui Gracchus, care ar fi fostu
asa, de folositoru republicei, dad, s'ar fi, pututu realiza nimicitu prin asemene dispositiuni
viclene, se mai adauga in fine o lege, care
suprima i impositul banescu de pe acele proprietati." (Appianus Alex., De civil. Rom,
bell.,

I, 27).

" Sp. Thorius prin o lege vi-

$21

propunere devenit'a dreptu publicu al Ro,

manilor ? Nu .1 Tiberius Graechus fit omoritu
clin causa pi.
5) Frate-so (Jahn Sempronius (121 a,
Chr.) renoesce propunerea. Ans
i eitt fit
ucisu din causa ei.
Cc, sa continuamu mai departe? Pupa C.
Sempr. G-racchus vine sus citata lex Thoria" (le la 111 a. Chr. care desfiinteaza ori
ce lege agrarie si face dip posesiunile agrului publicu proprietici private. Si de aceea
vedemu legile posterioare marginindu-se cat

tioasa i nefolositoare a ridicatu impositul de

pentru

pe agrul publicu. (Cicero, Brutus. 36).

lor, asa d. e.

vechiele posesiuni in recunoascerea

6) Legea Julia de agrorut divisione (59

a. Chr.) citata de D. Barinqiu: de va posede cineva chiar mai mult decat e permisu
prin legea Licinia, totusi sa nu fie scosu din
posesiune in contra voincei, sale, etc. etc.
,

3) Al treilea documentu al D-lui Barnuciu este : Legea Licinia (365 a. Chr.), *care
dispune ca, din agrul publicu vechiu sa nu

aiba nimeni mai mult decal 500 jugere etc.,

ear din celu ce se va imparti deacum inainte, sa se dea fiecarui cel pulin 7. Aceasta
probeaza, ca, pe and la agrul publicu viitom se fixeaza unn minimu de egalitate,
pentru posesiunile vechi se sanctioneaza prin
lege ocuparea abusiva de 500 jugere, cifra,
enorma, si care nu putek produce decat peirea proprietatilor celor mici, care mai remase-

sere). Dar si asa, cum era, legeala fost Tara

efectu durabilu, caci

4) Tiberius Gracchus (la 132 a. Chr.) propune renovarea legii Licinie, prin urmare ea

nu se mai punk in practica. Ans

*)

aceasta

Din care causa Mommsen presupune (Roem. Gesch.

I. pug. '275, edit. 2), cit Licinius Stolo a lucratu mai
mult in interesul proprietatilor celor mari ctt inientiunea de a dpturna tendintele piebeilor sitraci, i citeazit
pentru aceasta i faptul semnificativu, cit Liciuius Stblo
a fostu unul din cei dritutdi condomnati polka excesul
acelui maximum de 500 jugere.

Resumandu acum observarile noastre critice

asupra demonstratiunii D-lui Barnutiu in aceasta
privinta, constatamu, cii dreptul publicu al Remanilor asa precurn ilu citeaza D-sa, nu ar pute
sprijini niciodata unu atacu in contra proprietatilor actuale din Romania, fiindca din docu-

mentele" D-sale unele probeaza tocmai contrariul de ceea ce voesce D-sa, aItele esplica
teoria b-sale numai in privinta agrului nou,
awe' confirma posesiunile vechi, altele in fine
flu sunt dreptu publicu, ci numai proiecte de
legi anulate cu violenta din momentul nascerii lot, tendince i aspiratiuni ale unei partide politice la Romani, dar nu legi realizate in dreptul lor publicu.
Prin urinate D. Barnutiu numai atunci s'ar
pute provoca la legile agrarie ale Romanilor
in suscinerea opiniunii D-sale, and amu crts-

DREPTUL PUBLICU ALtI ROALVNILOR.

322

unu agru publicu nou, d. e.

and: am cucert Turcia i and s'ar nas-

Ugh

noi

ce intrebarea,

cum sit impgrtimu teritorita

Dar and este vorba numai de im-

Lectorii, cari au avutu rgbdarea a urmh,

critica noastrg piing aci, ist vor fi formatu
din

cele dise

idee destul de

Igmuritg

manu, i cea mai bung dovadg, a nu are

cuventu, este tocmai uciderea lui. Tib.

despre valoarea agumentelor D-lui Barnutiu,

intruckt stint razimate pe dreptul Romani' ;
i acum ne remne numai a examinh valoarea demonstratiunii D-sale intr'o parte a cartii,
uncle nu se pute razimh pe acelu dreptu : in
cestiunea rincipelui strginu.

Sempr. Gracchus, care dg scoalei Barnutiu o

lectitme despre soartea ce ar ascepth-o i pe

bin norocire pentru noi cestiunea Principelui strginu este hotitritg, i hotgritg inteunu

and amu fi noi acei Romani, a cgror

modu contrarn ideilor scoalei reposatului Profesoru. Aceastg, hotgrire ne pune in stare
a apretal argumentele D-lui Barnutiu *din
practicg, comparand intemplgrile, de care ne

ei.

plirtirea actualg a pgmentului Romfiniei, D.

Barnutiu nu are cuventu a incepe beluI sen
sacru" in contra proprietgtii cu dreptul Ro-

ea,

dreptu publicu pretindu D-lor a ne-lu esplich

in acestu modu.
Ce e dreptu, D. Barnutiu se consoleazit de
uciderca Gracchilor prin aceea ca poporul
le-a ridicatu statue" ; ns i aci ar fi usor
ae doveditu, cg totusi juriftii romani Kfiinda

e vorba de dreptul publicu

al Romanilor)

nu au incetatu a numt incercarea Gracchilor

o inCercare criminalg si a liud pe cei ce
i-au ucisu; i entru a terminh sirul citatinnilor D-lui Barnutiu, vorn adauga i noi 0
citatiune romang, care are avantagiul de a
fi cunoscuta de toatg lumea : De mult Catilina," se adreseazi unu consulu republicanu

cgtrg acesta, asu fi trebuitu sg, te trimetu

la moarte : au nu scimu noi, cum pe Tib.
Gracchus, care incepuse numai a clgtina, ordinea republicei, ilu ucise P. Scipio, celebrul nostru compatriotu! " Aceste cnvinte le
pronuntg in prima sa oratiune Catilinarg Ciceron republicanul, autorul de predilectiune
al D-lui Barnutiu, despre care ()ice D-sa)
ca sa ne tinemu de gloria i onoare a-i studi artile," fiindcg, a fostu una data celu de
antaniu politica in lame, fi magistrul tuturor
seoalilor in politica. (pag. 146).

ameninta D-sa dad, amu alege unu Principe

strginu, cu starea actualg a noastrg, dupg, ce
l'amu alesu.

D. Barnutiu arati urmatoarele consecinte

principale ale introducerii unui strain:
1) Natiunea Romana i teritoriul romnu
arn inceth de a fi libere.
Nece una natiune fora de teritoriu liberu nu
pote fi libera; dara teritoriul aupusu unui bonintt

strainu nu e liberu; asia dara nece natiunea

supnsa la Domnu strainn inea nu e libera,
(pag. 158).

2) Domnul strainu va umple tara de strgini,

va da din capul locului o directiune straina

la toata administratiunea i educatiunea publica; spre acestu scopu elu se va ingradi"
cu oameni:flin natiunca sa, ear pc Romani
ii va da, la o parte." (pag. 162).
3) Elu va ridicA toate libertatile Romanilor i inainte de toate libertatca presei."
(pag. 263).
4) Contributiunile i veniturile terei nu
e va intoarce spre folosul Romgnilor, ci cu

DltEPTUL P1JI3LIeLt ALU EtOMANILOR

aceste va transporth coloni strAini pe Pink&

tul Romlnilor." (pag. 163).

.5) Domnul strainu ,va da in manile strlinilor i industria i comerciul ,care e Inai
exercitA astaili de Romani." (pag. 164).

6) De aci inainte nici unu RomAnu riu

se va mai nasce liberu, ci fiecarele se va
-nasce sclavul Domnului strainu." (Pag. 165).

7) Averea terei va l averea Domnului

strainu." (pag. 165).

8) Domnul strainu ereditariu va preferi

Romanilor pe tot" perucherii straini, Po top
renegatii si veneticii care aru aye vre o ca.

pacitate de a insala pe Romani, de a-i stoarce"

si de a-i face ca sa le fie rusine de numele
bor." (pag. 169).

328

incoace le-a invinsu Europa odat k. pentru totdeauna. Nici unu principe dinteo fait a Europei apusene nu mai gndesce ast4i a confundk

statul cu persoana sa, averea Statului cu averea sa privata. Atat regii Prusiei, Engliterei i Italiei, cat si imp6ratii Franciei
Austriei primescu sub forma listei civile unu
salatiu de la Statu ca cei d'ant6i functionari
ai lui, i veniturile i cheltuelele Statului se
ficseaza, prin budgete publice separate, care
n'au nimicu a face cu averea Principiloru. A
ignork aseniere lucruri de pe catedra, ar vre
sit gicA a specula, cu nesciinta aucjitorilor,
pentitu a le introduce in capu o confusiune,
potrivita poate cu interesul unei partide, dar
liii cu interesul adev6ru1ui.

Pentru a cruth gustul lectorului i simtimentul de bunacuviinta,, ne oprimu de a continuh asemene citatiuni. Cele reproduse pkna
aci sunt prea suficiente spre a dovedi valoarea ideilor scoalci Barnutiu in aceasta pri-

Earl in ceea ce se atinge de urmitile practice ale Principelui strainu in privinta naponalitatii, s'a intamplatu ceea ce putek sk
prevadl oni ce omu cu minte i cu Mina credinta ca se va intamplk : in locu ca Principele strainu sa ne fi instrainatu pe noi, elu
s'a indigenatu pe sine, si nu noi tindemu a
ne face germani, ci germanul tinde a se face

vini

romAnu.

Previsiunile Magistrului ei, dupa aim top

ne-antu convinsu asti, nu s'au reallsatu, ci

dack este vorba de temutu, ne ceremu

yoie a spune c singura noastrk temere ar fi

realiSatu contrartilu loru. Iii ceea ce

privesce partea dreptului publicu din adele
previsiuni, eroarea lor erh de la inceputu,

vre odatit
germani, lucru imposibilu, dar c Principele

manifestil, amenintArile D-lui Barnutiu de4ite

perderca libertatii teritoriului i perderea a-

verii nationale sub Domnul strainn erau nmai o nouit dovada, de confusiunea istoricA,
ce domnesce in totu opul D-sale. Acele pericule s'aru fi pututu xeferi la timpurile kbdale, pe care Anse de la revolutiunea francesk

qsao, nu a noi vomu deveni

germanu ar pute deveni

prea romanu.

(Finitul in Nr. viitoru.)

Titu Maiorescu.

DIN CARPATI.

324

DIN CARPATI.
Fragmente
(Urmare).

BISTRITA.
Inaintamu incet i in cu pluta pang ce
ajunsermu la locul uncle Neagra se varsa cu
impetuositate in Bistrita. Deacolo acestu
rin devine mai rapede si duce pluta cu mare
. Plutasul nostru se numeh George si
era ajutatu la carma de trei feciori ai lui din
can cloi flecai, Arsenie si Mihail si unu co,
pun numitu Pamfil.
Adeverat sa fie, domnule, Vise George
adresandu-se eltra unul din noi, ca Bucovina

a a faci ear parte din tara Romaneasca?

De nude ai auclitu aceasta?
Adica asa, s'a imprscietu vorba intre

la imperatu, i imOratul se Meek a nu scie.

La urma s'au sculatu toi Talienii si au fostu
lupte si varsarie de sange.
Te-ai luptatu si D-ta in Italia un intrebil tovarasul men.
-- Cum tin? respunse Arsenie, am fostu
chiar ranitu la piciorul istu dreptu, dar m'am
indreptatu in cateva septarnani,

i unde ti-a placutu mai bine la ItaBeni sau la Unguri ?

Apoi, cat nu era bataie mi-a placutu

mai bine la Talieni. Ii sunt oameni mai de

ominie cu care te poti intelege, dar Ungurenii ceia sunt mandri r ingamtati de iereasca
Dumneleu.
'

Si and Vorbeai Italienilor rornlinesce

te intelegeau pe acolo?
Cum sa nu me'nteleaga, bata'i focul!
Da-i incolo domnule, sciu romanesce ca d-ta

noi. Se spune c1. domnul Romanilor s'ar fi intelesu Ca imperatul nostru i c imperatul

si ca mine numai se facu ca nu potu bine

vorbi. i dupa ce s'a inceputu bataia r6i mai
erau i ii i Frantujii. Dar din top mai a

s'ar.f indatoritu sa-i intoarca Bucovina dupa

trei ani de Vile asa de bunk voie Wit bataie

dracului erau nisce Turd pe care tot la mina

ii trimeteau i dud navAleau ii, noi tot ne

damu inapoi.

sange.

Nu mai crede tatuca, Vise Arsenic, cat

e lumea nu mai dart Nemtii de hung voie

Aceia nu erau Turci, ci Frantuji ca

gi

ceilalti.

inapoi o Ora pe care au pusu odat maim.

Si adica de ce n'ar da,-o imperatul inapoi, n'are elu destule teri mai mari, dal,
si mai bogate decal a noastra?

Nu sciu ce-o fi fostu, dar erau imbracati ca Turcii i ipai i strigau de mama

Eu sciu ce sciu, respunse Arsenic: sese

ani de Vile am fostu catan i m'au trimesu
prin multe teri. CAnd eram in tara Ungureasca i acolo era vorba c imperatul le-a
da, cutare lucru sau cutare de buna voie, si
toate au remasu vorbe. Cnd ne-amu dusu
dincolo la Talieni cute s'asceptau i acolo de

mai daunacli la cumatrie Vice& unchesul Va-

focului.
Tatuca, Vise de odata copilul Pamfil,

sile ca n'a sa mai tie trei ani papa ce o sa

ne sloboada de sub Nemti.

Nu te amesteca

in vorba, mai
ie sama la carnal!

i tu

blete, respunse tata-so i

Deamne, bine ar _fi, domnule, daca ne-ar da.
imperatul inapoi. Cat a ii Romanul, nu poate

DIN CARPATI,

sA se impace cu Neamtat I Nu .se potrivesce

until cq altul i pacel- Da tine mai scie dacg,
aceste vorbe punt adev&ate; m4 temu c'oiu
muri sub Nemti cum Am imbarAnita.
---, Nu pe mai dau inapoi cnii get de Nen*
pAnA cc n'omu face si not ca Talienii, Oise
Mibail care Ong ,acuma pu luase parte in
vorbA.

Taci mg ! strig tatI-so, nitAndu-se cu

39,5

garl muntii ii care pe nascupe, in care trAise

mai bine de unu .seculu 0 in care voiit sA
sfircease4 indelungata lui \gap.
Ar # 9 eroare de s'ar inchipul cineva cit
rIzecii nu se impArtcscu i ii in cliferite clase;
ci intre,, dOnii esiste / aristocratie 0 plebe.
Aristocratii rAzesi, putini la nunAru, itns6 avuti
In comparatiune cu ceilalti1 iranizeazit
subjugA pe conritzecii lor en despotie gi

ingrijire imprejurul seu. Imprejuru erau Ins6

numai stApci i munti. In depArtare pe zAream chelile unde se opreau plutele. Convorbirea se sfirsi i peste cAteva minute trAsesemu la malu.

facu toate chipurile ca nici unul din plebe sit

nu se ridice i sA, se inavuteascit. Aceste doue
clase nu se cAsAtorescu impreuni i and amorul rupe barierele ce le desparte, o asemine

Dorna RomAneascl e o mocie rIzeseascA de

CAnd erau inainte alegerile de vornici sau

acuma de primari 0 de ajutori, rIzeii aris-

o mare intindere, in care locuescu vr'o patru

Ong, la cinei sute e familii. Muntii pe acolo
stint foarte selbatici i Dornenii nu au altu
mijlocu de hranA cleat v6nOarea lemnelor
putine vite pe care le crescu cu multA grewtate. RIzesii Dorneni, nu potu comunica, cu
restul lumii: drumuri pentru trIsuri sau care
nu esistu i ii sunt siliti sA transpoarte pitnea
i toate celelalte trebuincioase vietii pe mici
clisori can pAsescu incet dar sigur pe flr
gustele i ades periculoasele cArAri ce se
coboarl in vale. yiata in aceste familii e
Ana de tot primitiviL i patriarcall. Am cutum b6trAnu razep care dupg,
incredintarea lui numeri o sutA douI-Oeci
de ani. Elu aye& o mocie de trei sute de Wei
i trAi liniscit in mijlocul unei numeroase
noscutu

cAsItorie se privesce ca o neertatA onesalliance.

tocrati facu intrigi, corupu, amilgescu, intr'unu

cuvgntu intrebuintgazi toate mijloacele ca nu

cumva sA pervie unul din majoritatea locuitorilor la functiunile Wes& In chipul acesta
II igi pitstreazI pururea egemonia moscenitA.
Cei saraci intelegu pre bine nedreptatea ce
li se face. Anse nu au energia de a se opune
yi se multAmescu cu plIngeri deserte.
In Donna RomAneascA plutaul .George si
cu flU sei ne pArlsir6 i, se intoars in,Bacovina. Dupit ce petrecurrau citva timpu
in mijlocul rIzesilor urmarmu citlatoria noa-

ecilalti ()meai impreunA, despre palaturi frumoase, despre vuetul Iumii bitrAnul ii as-

strA pe altit plutA in jos. De pe acolo incepu locurile cele mai selbatice 0 mai frumoase. Bistrita isi tale o striintA carare prin
stAnci mArete, si adese ori cAnd carmacul e
nepriceputu se sfarmA pluta in mii de bucati
0 se nenorecescu acci ce se atia pc ea. AfarA
de plutai nu cAlAtoresce pc acolo, nime pe
plutA. Cu multi ani inaintea noastrA, se pri
umblase numai ciiiva Engleji cad au remasu

culti cu minunare, cAci nu pArAsisq nici odini-

incantati de acele frumusete ale naturci i aa

familii. StrInepotii lui pe can i trimetea, cu

plute la Peatra sau calare la Neamtu i
ticeni, Ol spuneau despre orace in care locuescu

326

DIN CARPATI.

au trebuitu sg afleltordanii de la stdini, Cat

de frumoasg, este tarn. lor !

Nu este modu ma frumosu i mai indemanaticu de a calgtorl decal, pe plutl. Pe

jos th obosesci; calare te sdruncing;` tigsura
te hurducg in drumul de 'ferd suerul i iritg
nervele i ochiul n'are timpu sg. priveascg;
iruetul monotonu a maSin6i th saturg incur6ndu

de vaporu i pe coralSie boala marei te face'

de blestemi oceanul cu toatg enormitatea sa.
Pluta singurg nu inPitoseazg nici o neplacere.
Pc o duzing de grindi Prinse una de alta, poti
sa-ti faci unu patu indemanaticu de scanduri

pe care poti sea in toate posiiuhi1e. Mud

esti Sgtulu de sedutn ie primbli de la'unt Cap'etu uhi plutei la celalaltu; dud musenlele
adormu, cateva minute de carma II di o nod,
viatg, ; dud trupul se simte obositu, o baie in
Bistrita, ilu recoresce i reinsufletesce.
Putin ingrijitt de necesitatile stomachului nu
luasemu cu noi nici o provisiune, ci umplusemu

o valisg, cu toti poetii Romani fati au tipgritu inspiratiunile oi i tocmisemu unu munteanu care cu buciumtd seu dice& cele mai
duioase doine I cele mai energice tIntece
voinicesci. Audisemu vorbindu-se a unele locuri siui pericufoaSe, ansg nu ne puteamn
inchipul ce frumoase sunt insusi periculele.
Plutele erau in departare ca de vre o (Ara
de schelele Dornei, cAnd se vgdurg' de odati
in culmea unui mute ascutitu, nisce ruine
grandioase card pgreau a fi unu castelu intantatu.
Ce palatar se vede colo sus pe Virful
muntelui, bade Simioane (Astfeliu se numeg
unul din plutasi).
Acela nu-i palatu, domnule, acele sufit
petrele doamnei.

Ce feliu petrele doamnei.?

Asa le ()in. Imi spuneg btmica, cg, in

vremile and ngvaleau Tatarii in tall si prefAceau in pulbere i tettusi tgrguri si sate,
ogOare i pgduri, 1 ucideitu WI mill pe crestini, o doamng sear fi suitd acolo in stAncile

cele ca si scape de ansii i cg hr fi trgitu

acolo pang la moartea ei.
Nu scii cim o Chemg pe doamha aceea?

Nu sciu cum o fi chemat'o. AtIta am

a114itI1 el Tatarii ar fi urmgrit'o pang acolo
doamna ar fi pusu sg arunce eu stinci
pi
pe capetele Tatarilor i ca iar fi omoritit je
toti; de aceea se numesce padura cea de colo,
vedi tocmai colo
colo

Valu.
Aceea se numesce lunca Tatarglui.
Bade Simioane, eu v6clu cg stancile au

cu totul forma unei cetAtui, oare 'n'au fostu

prefgcute aa d& man, omultti?
Doamne feresce! Daca te-ai sul sus
pi ai yea stancile 'Mai de aproape, te-ai incredinta ca mama, Omului nu e in stare sg mute

stAncile din boat, sau sg le dee o alti fatg.

0 singurg stAncg e cat unu niunte.
Te-ai Suitu Veo data acolo sus ?

4 Ping la unu locu m'am suitu de multe

ori, dar mai in sus nu te 'poti sul, cad Stancele se facu dreptu ca hisce Aiduri.
Bine dacg e asa, cunt s'a pututu sul
doamna de care-mi spuneal ?
Apoi dl sciu eu, se vede cg pe atunci
oru fi fostu chipuri.
Deodata stancele diSpgrur6, si se audi unu
vuetu de valuri ce se isbeau cAtrA stinci.
Bistrita se flea atat de angusta, incAt pluta
abi avek locu pintre stinci i apa se arunch
ta 0 impetuositate In jos care Meek sg, sboare

DIN CARPATI.

pluta mai iute dun 4rice masiva Ae aburi.

Plutasii lucrau la came cu o putere nedescrisl. VAIgndu-ne pe neasceptatele in aceasta, positiune, ne nitamu cu mirare uhul la

altul fAra a rosti vre tum cuv6ntu. Oprivire

aruncatl Irhprejuru lie arata periculul in care
ne aflamu. 0 singura gresala de carma, si
pluta era sfarmatl, i noi in mijlocul sirottlui caruia nici o putere omineasca nu este
in stare a se opune. Tovarasul mat pronunta
cateva vorbe,

dar vuetul apei era aiat de

tare, inclt, nu audii nimic.

amundoi

l'Acur6mu deci
privir6mu bine locul : virfurile

stancosilor munti se apropiese unele de altele,

asa inat ne aflamu intr'o lumin5 galbie.
StAnci disprinse din munti caduse in Bistrita,
si aceasta flandu-si cale prin ele i pe de-

asupra lor, luase o coloare alba ta zarlada

se repedia cu iutala unei sageti spre unu locu
mai largu si mai putin stancosu. Pe and
ne opreamu resuflarea, emotionati de asta
subita schimbare, pe

plutasii

lucrau
cu atata muncl inotandu in sudoare, buciucAnd

masul se lungise pe o sandura si se uitA in

sus

la ceru cu o nepasare amnia de unu

Musulmanu. Cinci minute mai tardiu valea se

largise, valurile incetase i pluta se coborek
lin intre aceste ziduri naturale de munti.

Mai sunt multe locuri ca acesta, 4isei

cltra unul din plutasi ?
Mai suuunt ! Aice suntemu la Coltzd Acrei.

327

a ,de ,Tonce daca a (IA Dumnedeu

se scapainu cu bine ! M6 cam temu s nu ne
se intAmple vr'o poznA, apa-i mica, n'a ploToance.

atu de mult.

. .

Pe acolo-i si mai rN?

L
Apoi acom-i ru, r6u, r6u!
Ne acufundasemu in gandiri, facndu tot
felul de presupuneri, cand buciumasul incep
deodata a canth uhu cafitecu dniosu. Sate
de echo respundeau din mijlocul stancilor la
apelul seu. Bistrita se intrece int albastrime
Cft firmAmentul i muntii luau forme din ce

in ce mai marete i mai stranie. Asemine

frumusete gonescu idelle cele mai negre ; omull

inaltatu prin- aspectul unei naturi aa de incAntAtoare se uitl pe sine i incuandu pericolul insui prin care tr6cusbn1u, i ideile per--culului ce bran ba tie, isi *fire caracterul
spaimei si luaft ispectul fruniogulti ifrinchipuirea noastra. Pluta se afla, acuma pe a bah
tA 4 se numesculocUrile lipSite d stanci
pe unde Bistrita e. adanca i curge atata de
1'in, bleat pare Able a se Misch, din locu. Cu
taate ca adanciihea era de mai multi stanjmi,
fundul se putea foarte bine' vehe: atat de limpede' era, apa. Buciumasul propuse o baie, si
noi adoptar6mu ci entusiasmul propunerea lui.
Eata-nc ti:ustrei inotAndu pe fano phut& in-

trinui basiuu de cristalu.

(Va unna).

Dar avemu alte locuri mai grozave de treIacob INegruzzi.

cutu. V'a fostu frica ?

Ba tocmai frica nu, dar tAnd te vedi

deodata asa

pe neasceptatele .

. .

Apoi las1 ca-ti vede And altele, and

omu gajunge

la Caldare i mai cu skin& la

GALERIE DRAMATICX DE TIPURI CONTIMPURANE. SURUGIUL.

39

Si cu sprinceana posomorita,

Mann pe tanjalit numai de-unu zlotu.

De-i vr'o careta inchisA bine

GALE= DRAMATICA
de

TIPURI CONTIMPUIRANE.
Iv.

STTRITGIUL
(CAntecelu comicu).

(Teatrnl represintl o postA din Moldova. In fundu bordeele sunigiilor; in stInga grajdiul; cliteva arute i hamnri

pe lAngI pIreti; in mijlocu o fntln.. La rAdicarea cortinet se aude in apropiere chiote si pocnite, pe trim/ glasul surngiulni strigIndu dupl grajdiu:)

ij pe celu care o tine... Hi... la imalu

copii... acolo v6 asceapa hambarul cu orzu...

hi gloabli... (pocnesce cu harapnicul)
anti% pe seenA surugiul cu poturi de aba, Him de postavu cusutu cu gIitanuri, thingA de curea Mut/ cu tinte si
pAlArie en cordele. Eln se opresce Ping/ culisI i dice*

Audu, cucoane ? daca-i lung posta de'nainte?.. Ba nu... ean at cole, o palling de

locu, o fugii de cahl... N'ai apucatu a porni

bine, si ai i ajunsu (in parte) intr'amurgul.
(Vine in fata publicului, cItIndu in fundul pllIriei.)

Eau sI vedem ce baciu mi-au aruncatn boerul ?.. 0 jumlitate de carboanc6.?.. Crisu elu!.

A fi vre unu ispravnicn de cei noi cari le

le ylicu perfectu... E grabitu s'ajunga la tactu,
de-accca lasg, bacsisuri bune. Tot ispravnici
poi sit dee ,Dumnecleu, caci dacesu dap

dug, din slujta, carboanta scade cat unu fi.

firigu.

Noi surugii judeamu omul dupa bac-

sisu si nu damu gresu nici o datI cu chiteala.

and vedu o drocA nouA, nout.1
S'unu ten&u mandru lucindu in ea
Milcu la route, sit fugi
Carboanta vine pe urma mea.
Ear de-i trasura cam hArbnitA,
Dacl-i drnmetul rosu pe la cotu

Ear dacl este vre unu Flidvanu mare

Cu o pareche cam dosu la dosu,
Le tragu o sfinti de struncenare
CAci me asceaptl nun ban* roan.
Ori cum sit fie, cAnd mergu in cale
Ca de-alu de-ai nostri, nu me caescu
Caci vorba ceea: tot cale-vale
Ese baciul mai ominescu.

Ha, ho ! tbrrrr. Eata-ne la postI, ard'o

focul

Cu o duducA g'unu cuconau,

DAmolu la hopuri cA'n urmit vine
Dragoste dulce teunu galbenau.

Ear din pacate, de'mi vine rendul

SA ducu vr'o caprI sau vr'unu jidanu
La pravaliquri ei culcu de-arAndul
CAci plAtescu numai nnu gologanu.

Cu toate-aeeste putin imi pasl!

Fie ventu, ploae i calea grea,
Fie oseoa dreasa, nedreasa,
CAnd sunt calare lumea-i a mea!

de 20 de
ani de and sunt in pote ce de mai apturi
(isi aprinde luleoa.) Hei Doamne L.

de oameni am mai vOutu! CAti Domuj cu

alaiu am purtatu, and se suia pe scaunu ti
bait... maziliti!.. tot eu
dup6, septe ani
i-am dusu, ans6 faa alaiu!.. Ca4i ministri
mandri la inceputu si mai pe urmit cu nasul
agutu... cati deputaci cu Unirea,. 'ati ciocoi vechi de-a Regulamentului, i citi ciocoi noi de-a Conventiei, i Rusi i Nemti

qi Turd, de toatit Seminta,.... caci biata Moldova noasta a fostu drumul celu mare a
stainilor... Ea! o Ora de jacu, satul lui
Cremine atit ani i fitrit jitari Na cii, s'a
stinsu luleoa... (scaplirA).

Judi aducu aminte, and cu Nemtii... am

plecatu o daa c'unu bietu capraru, iarna pe
vicolu.., ontiorul era numai in mundirasul
lui celu
albu i tremura, sermanul ca de nit.,

329

StTRUGIIIt.

bldgici. I se fAcuse nasul piplrusu i obrazul patlagea v6nAtl.

Frigu ti-e, Domnule?
No, cald, cald, saperment!
Dacg l'am auditu tot diandu ca-i e cald,
mi-am cAtatu de drumu pAnA la postA,... and
acolo ce se vdu ? caprarul meu erk bocceA,
1u inghetase caldul lui celu nemteku.
D'apoi mai acu vr'o optu ani, aduceam unu
Grecusoru in Camp. de postA... ruptu sermanul i perpelitu de-ti fAcek mulL.. Cicl
venek la noi, sA se imbogitteascA i s'ajungit
postelnicu mare. Sosindu la jumAtate de postA,

elu iantreabA in limba lui :

Mo, suruzi ! gasimo ova de muncato la
postia?

--

GsI, jupane... cum nu?

Ma te gasimo?
ceaph...
Te ? mamalinga ? ah ! ah ! vah ! papa-

Apoi dA, L. briinzA,

ghia mu L." si a lesinatu parpalecul, bat --In

concinal.. Tocmai &twice sosesce din norocire

unu altu grecu cu o bric hArbuitA, vre. unu

posesorasu sau vr'unu simtarti... dracu-lu scie.
Cum ilu v6du cu fesu incepu a strigk :
Kir Trufanda, vino de-gi invie neamul.

Ma ge a patito simpatriot a mea ?

-- Da sciu en, pgcatele meIe?.. A, lesinatu
pentru el i-am spusu c'a se mAntince mgmAligA la pasta.
Mamalinga ?.. l'ai ugiso !
Eu fereascA sfAntul I

Neski, ainliata. kind te-a intrebat'b de

muncare, trebuik se respundi la dimialui :
maslinia, limoni, ma nu mainalinga.
Ha, ha, ha, ha, a n'oiu tith-o cAt oiu
trAl. Numai cAt pomenise simzarul de masline

celu lesinatu se puse a suge cu buzele ca

mu naklacu... ean asa

(imiteaza sugerea baalaealui)

si pe locu a invietu.
D'apoi altA daft c'unu Jidanu... Ce-aM
mai risu L. ajungadu la strimgA'n %dealu,
dicu in glumA :

hi

Paremi-se japAne c'o se intAlnimu talhari.

Ei vei! bade surugiu, ce sk facemu, Ind

rogu ?

Scii una, jupdne? acoperi-te cu cergit

ca a nu te vadA..Jidanul meu de cuv6ntu,
se tupili in fundul citrutti, ear eu n'am ce
face ?.. Imi schimbu glasul i incepu a strigh :
StAi mA ! Ce ai in cAruga asta ?

Ce se am, capitane? Ean nisce stecle

stricate.
Steele sit fie oare ?

Dad. nu m6 credil capitane, cearcit de

vedi.

Atunci apucu o prAjinA i jAchi peste cergA. Jidanul face zinichi, zinich4 zinichi, adecA sunk a steclA ea sA se insele talharii; eu
ear troset elu ear zinichi, zinich4 s'asa tot
eu trosc i cu zitachi-zinkhi ne-ainu coboritu dealul strungAi. De atunci a esitu cAnp
tecul ista'n garA. (dna o arie jidovaseL)

Tmse, pliosc, trose i jAchi i lichi

Ei vei, vei 1 ziniehii
EatA Leica celu avanu
Care poartA hartaganu.
MVO, plioso, trose -1 jAchi Qi Eclat
ziniehi, ziniehi.
Ei, vei,
EatA Leiba celu -din euscl

Care poarti la drumu pmci

and vede unu RomAnt
Armele-si asounde in fi3nu,
sub cerga scarmanatA

Suu'a steal fArAmatl

Prose, pliose, trose 1 *hi 11 Jield
Ei vei, vei, vei, zimehi zinichil

St RUGI.TIL.

830

Acu strainul ca strainul dar cum sunt unii

ciocoei cu mate pestrite sezale-ar sementa!
eg. mare urgie mai sunt pe lumea asta. Dealungul ferei facu "parjolu cu bataia... Cica.-i

veslutu 'am veclutu, mi-am facutu clime i am

4isu in gandul meu: ajuta-mi doamne sa diesbaru lumea de o jiving veninoas 1.. i cu ca-

voinicie boreasca sa stalceasca unu bietu omu

Se flea nu departe de pinta o vale bun-

de surugiu ostenitu ea vai de elu, nemancatu,

nedormitu, pioalu, arsu de soare, degeratu de

ga. i rapede de nu utea nici carul deertu

sl coboare fr piedica. Drumul cotigea pe
langa o prapastie adanca plina de bolovani...
Mica baete 1.. se te duci de-a ruptul capului !.. Uncle am rapegitu caii la vale, unde
am cgrnitu oiscea spre main i'ntro clipala
cai, trasura, surugiu, arnautu i ciocoiu eramu
cu totii stalciti i ucii in fundul prapastiei.
Arnautul i-a ruptu gatul, ciocoiul a
frantu nasal de a reinasu carnu i chioru.
De-atunci nu l'am mai zaritu priu pote... Elu
a prinsu frica i merge la drumu numai cu

frigu, pentru ca i'su caii eaquti i nu potu merge

in fiiga mare.
Imi aducu aminte, acu cinci ani, muri-se
biata mamuca, Dumnepu s'o odihneasca L.
(sterendu-si ochii cu minica amesii) Mii se Lida ochii

and me gandescu la ea, draguta.

(Arie: Mut* postei).

Sermana maica! parc'o vedu auel

Po patul mortii moarti zicenda;
Si eu durere vie, adancl
Ah! simtu din ochi-mi lacrimi curgendu.
Biata betren ea pentru mine
Avei unu sufietu mult iubitoru
Dios, i noaptea me cat bine
Si-mi flee traint veselitoru.
Ans'amar mie.! moartea eumplit4
A deschisii iute alu ei mormentu

de-atunci viata-mi e tot cernita

C'am -remasu singuru- pe-acestu pamtutu.

Stain, langa, biata inama i o jaleani din

fund& inimei a era acum pe aproape de inr

gropatu, and un educe dracul pe Ulm cior
coiu de cei afurbi4. Toi. flec4i erau porniti la drumu i numai eu din Nate me
aflam la pota. Cuconaul era grabitu parcg-lu
alungau Tatarii din urna; elu vine. Ia bor.

deiul men i me smuncesce far indurare de

Maga sacriul mak:A-mead In zadarl inC rugam sa me'ngadue ca se ducu pe mama la
groapg... ticalosulL. in locu s. alba mill,
emu. pune pe arngu,tul lui de-mi (la vr'o cateva bice i-i poroucesce s m croeasc a. totu
clrumul cli unu harapnicd din capri. Dac'ain

pul golu pe arita soarelui am plecatu.

harabagii...
stau eu de me amarescu
cu gaquri pocite,. (i1; scuturiL pletele) Piei neinca i cruce ajnta I.. se traeasci surugiuL..
Nu-i altu Romanu mai voinicu decat elu in
Ei !

da

ce

Ora.
Surugiu vrednicu! cu tot calare
pioa i noaptea am traiul meu,
Alungu necazul din fuga mare
()And me ajunge necazul greu.
Sprugia ageru t akerga plmentui
Din puha unga menu pocnindu,
Dmol sau iute, iute ca ventul
Ea mergu calare tot chiuindu.
(Chiue surugieste i pocneste din harapuica)

Eaca, de pilda, vine o cupea cu o purumbita

alba i frumoasa care-mi dice sub tirel : SI me
duci bine &eau"
Las.a,cuconita; u'ai grija
ca etI cu mine",;-- i imi apucu haturile in

mans. stanga, i &amen pe aoa i dintep

saritura...t Qata'i?, gate, !

34icati baew.. bi, hi... sa me duceti ca

(scr de imitare- a unui eurugiu la drumu).

SU1tUGTU4

iSTOT1TE LITEBARE.

NOTITE.

ventul si ca gendul (ppenesce) Hi breazule, nu

te lenevI ch te strienescu cu sfichiu de focu.

(bate cu harapnicul inainte ca i And ar vrol se loveascl
hatasul)

Virtos murgule (se adreseazit la Mures) nu

te lAsh pe tenjale, ca-mi esti sub Mang, (poen esce dellituri in dreapta). Hi, acum pe sesu en toii inteo intinsoare, sil sfirie rotile. (claitie)

Hi-i-i-i zmeisorii tatii.... parch zhrescu pe Mitriuca hr coltul lumii.i. Mariuco fa, se, me

ascepti cu alivenci pe and m'oiu intoarce C.

ti-oiu aduce unu tulpanu nou.. Haide-asa2
copii, tot asa la copce... ca totii... deopotrivh, frumos ch ne privesce duduca cea din
trasure... numai de ne-aru deochie.... Eaca
dealul inainte... sit ve vedu acu dragii mei... s'o

lue.mn la fugh de valcich ca sh suimu culmea inteunu sboru... o date, cu totii pe opinteall... (eldue i pomace)
UAW nu me
lasati... intinde surule:.. odath breazule, hi...
hi...

(se sbuciumit ca cutn ar sill caii la dealu)

Manca-

v'aru cioarele ! hit perire-ar albinele care oru

stringe ceare, de facutu luminare celui ce ve
are !.. Ha, ho, ha, hok tbrrr... .am suitu
dealul... sit ne mai odihnimu la umbrh i sh
ve mai frecu pe ochi.
Surugiu veselu, in eampu la soare

Eu cate fete le intaluescu

Preschimbu cu ele glume ruloare
Si chiar din fuga le ametescu.
Ear caud unu dupanu calea-mi atiue
Ei desmerdu fat& cu fichiu de focu.
SI and in tat% anul nou vine
La fratii noittri urezu norocu.
(Pocuesce ca in ajunul sflintujul VasillieX

Huh, hhi 1

la multi ani cu fericire, se. trhiti toti in unire...

hhi, hiti! se ve fie casa case, si masa mash I..
Ma, hiii I Norocu bunu si veselie, i'mi faceti

parte si mie... hiti, hai 1

(Cortina cade.)

osilig 41ecsandri.

331

Stelufa.

Sub acestu uume a aparutu in Botp-

rsami unu nou cParu literaru hebdomadaru redac-

tatu de D. I. V. Adrian.
Elu cuprinde in Anteiul seu num6ru din 21 lanuarie a. e. inceputul unui articulu asupra origiiarelor, apoi o novela istorieri nationala StefAnita VI celu tenftu, mai multe poesii, i sub
rubrics Varietate" nun artieolu asupra ilisului.
La sfarqitu snnt cateva ma/iime i seutinte. Nu
scimu cure aunt autorii cad in contra usulni adoptatu la scrieri literare articulele nu se Wu subsemnate. Novela istorica, lucratA in spiritul in care a
fostu scrisu odinioara Alesandru Lapureanu, promite a fi interesanta. Articalul astipra Risului de
D. V. Pruncu e9te scrisu cu multu spiritu; partea
poetica singnra lasa de doritu. Mai antei cetimu
cateva poesii de D. N. Neculeanu publicate de mai
multe on i prin urrnare cunoscute, apoi o poeaie a D-lui G. Tautu; ,,Areaul," care_ nu are altu
meritu decAt a fi de D. TAutu, pc urma done poesii Fuga" din Theophile Gauthier r}i. Romannil

ta din Italienesee, frumuple in sine dar a canna traducere ar fi trebuitu sa fie mai cu iugrijire facuta. i la traducerea unei poesii trebue sa
domn.easca oarei care iuspiratiune.
In intregimea lui, 4iarul se racom'enda destul
de bine prin iuceputul seu i uramu suecesu.con-

fratelui nostru din Botgani.

--

Red.

De i in mai matte rnduri i mai cu =mei in

No. 20 a foaei noastre, amu rugatu .toate 4iarele
care ne facu onoare a reproduce articulele noaetre a nu mita sa arate c articulele resp. aunt estrase din Convorbiri", vedemu acuin din nou ca
unu diaru din Bucuresci Perseveran(au reproduce critiea scoa2ei lui Barnutiu de D. T. Maiorescu, subsemudndu pe autoru i neardtndu c acelu
articulu este reprodusu due foaca noastrii. Cu
pdrere de re-ti ne videinu sili(i a notei aceasta, ca
nu publicul sit creada di D. Maiorescu este colaboratoru a gliarului Perseveraqa. Credemu cd
astd data este numai eroare din partea administrafiunii Perseveranciid care va fl indreplatd la
cea intei ocasiune.
Bed.

t32

PRaECTItTNI POPT./LAttk.

377.32,

.nno

Anul at olnoilea, 1868.

PRELECTIUNI POPULARE.
Cercethri Psichologice.
1. Duminia in 11 Fevrualie: Osebirea intro inteligint& ci passiune.
2.

18

Valoarea istorie a aeestor doug elemente

sufletesei.

3.

, 25

4. i

5.

,,

6.

,,

Martie ;

Imperfeetiunea radioalg, a inteligintei.

hidividualitatea vi Egoismul.

10

,,

Aduneimea sufietului.

17

Important& lumii interioare.

D. Itaiorescu va tine aceste yrelectiuni de la oarele 1-2 in Sala UniversitIcii.

liedaetoru rilspunptoru: laza!) Negruzzi.

Tipografia SocietAtii Junimea.