t

on?\..,)

ANUL II
(1 Marne 1868 1 Martie 1869).

Redactoru: Jacob Negruzsi.

0.---(a4Cacz

IASSI 1869.
_

TIPOGRAFIA SOCIETATII JUNIMEA.

7,0

No. 7.

Anul II.

Iassi, 1 Iun le 1868.

CONITORBIRI LITERARE.
Apare la 1 tiri 15 a fleelrei luni.
Abonamentele se facu in Iassi la Tipografia
Abonamentul pe unu anu in Romiinia libel% unu galbenu; in Austria 4 fl.
Societittii Junimea; in Bucuresci la librgria Soccec & Comp.

SUMARIII.
Limba Romita in jurnalele din Austria, de D. Titu
Maioreseu. I.
Primbliiri, de D. 1 .Negritzzi.
0 raciii de amoru,.poesie de D. L Negruzzi.

LUBA ROMINA
ore

JURNALELE DIN AUSTRIA.

na poate deveni o mina, nu reparata, ci stricata cu constructiuni straine fara nici o adaptare de stiln, i incapabile de a-i manifest propria idee in mojul ei originariu.

Scopul acestor r6nduri este de a arab), acea directinue falsa a autorilor romani din
Austria i de a descepth in spiritele, care, in
mijlocul contagiului generalu voru fi mai patutu pgsta jaecata lor sanate'asa, o tendinta
de reactiune.

Stilul jurnalitilor romani din Transilvania,

Bucovina i Banat a ajunsu intr'o stare, ce

nu mai permite tacer'ea, cu care a fostu primitu

prina acu. Prin formarea nouelor espresiuni

i prin constructiunea lor sintactica compatriotii nostri de peste Carpati introducu pe
toate slilele in limba romana o denaturare a
spiritului propriu nationalu, care in iutinderea ei de astacli a devenitu periculoasA, cu a-

tat mai mult cu cat cei ce au causat'o i

cei ce o continua nu paru a aye consciinta
reului, ci respandescu increderea. de .a fi cei
mai buni stiliti ai literatnrei romane.

_Lug" 4ece ani de O asemene convingere

publica, Inca o generatiune e tineri cu acelai sistemu de espresiunii limbs, roma-

Sustinemu dar i ne vomu incerch a (loved, ca jurnalistii romani de peste Carpati

nu rare ori, pe ici pe colo, din scapare de
vedere, ci sistematicesce, dupa deprinderea generala, in fiecare nume'ru publicatu de de'nii
comitu erori neiertate in contra limbei romane, introdudndu constructiuni false de cuvinte, stilu greoliu anti-romanu . i mai antai

de toate o monstruoasa
germanizare in es.
i and vorbimu de jurnalistii ropresiuni.
inani de peste Carpati, nu intelegemu pe cei
obscuri, ci intelegemu pe cei de frunte i cei
mai recunoscuti, in prima linie pe cei de la
Gazeta Transilvaniei, Albinos, Telegraful romeinu, Federafiunea, Foaia Societatii din CerIlauti, Transilvania, pe langa cari vomu citb.
numai in treacau pe Concordia i Familia.

LIMBA ROMANI IN JURNALELE DIN AUSTRIA.

95

Recunoscinta ce se datoresce acestor foi pentru seryiciele aduse causei politice a Ronal-

nilor austriaci, nu ne poate scuti de datoria

unei opositiuni energice in contra formei sub
care se presintl ; exci uor s'ar pute intempl, ca in resultatul finalu cltigul dobenditu
in politica, A fie cumpinitu prin perderea suferitl in limb.

Cc va sg, lid, unu generalu strdpusu la

Britnn? Lectorii din Romlnia libeil voru
crede la prima lecturl, a este o eroare de
liparu i a ar trebui sg, fie strapunsu. Dar
eine cunoasce sistemul jurnalistilor transilvani, de cute ori nu intelege unu cuventu,
ilu traduce in nemtesce i apoi ilu reira-

duce in romInesce. Strtipusu tradusu in.nemtesce ne dg, verlegt i versetzt, i. aceasta insem-

I.
In chaosul erorilor, de care avemu a ne
ocupi, vomu introduce mai MAE o ordine a
pertracarii. Din antologia copioasI, ce ne
au oferit'o numerii ide jurnale apgrute in

aceste patru. cinci luni a le anului 1868

(cici nu amu avutu trebuint,a, a ne intinde
peste unu timpu mai indelungatu), vomu ap1 citatiunile in trei grupe distinse: vomu ariitit Antgi germanisarea limbei, vomu cith apoi ingreuiarea stilului paralel cu ecsagerarea lui i vomu vorbi in fine despre falsa originalitate in formarea i intrebuintarea cuvintelor.

Probele de . germanisme in foile romlne

austriace sunt aa de numeroase, inct (cu
singura esceptiune a A rchivului" filologicu

alu D-lui Cipariu, care este scrisu in limbl

curat1) nu amu aflatu nici o singurg, coloan'a
a vre unui numeru, care A' fi fostu lipsita,
de ele. CitIruu din foile ce le avemu inat.
inte-ne, ateva esemple.

Gazeta Transilvaniei din 7 Fevruarie 1868

lice :
Dupl una telegramu generalui Neipperg s'ar
fi strIpusu la Brtinn. 0 musicl de pisici i se
pregXtea in Posoniu.

neazg in romInesce strtimutatu. Astfel afilmu,

0, generalul nostru a fostu* strImutatu la
Brunn.

Anse a1t6, dificultate! Ce intemplare neinte1eas1 este aceea cu pisicile, care ei preglteau generalului o musicti? .Musici de piaci
va sA licg, nemtesce Katzenmusik, ceea ce va

sI lica in romlnesce cu unu terminu admisa

la noi ca in toatl Europa (veli i vocabularill franceso-romUnescu de Poenaru, Aaron

i Hill) charivari, adeca, o musia flcutI in

bItae de jocu."
Dar nici acum n'ati intelesu Una acea notill din jurnalu. Generalul Neipperg s'ar fi
strapusu la Brann, are pentru noi cei din
Iassi i Bucuresci intelesul, c6, in faptu nu s'a
strtipusu, ci a a avutu numai dorinta, cI
s'ar fi strtimutatu, dacd nu se oppunea etc.
Anse intentiunea jurnalistului este alta. SI
traducemu!

_Einem Telegramnt zufolge ware

G. N. nach Briinn versezt. Aceasta vrea s6

lid romlnesce : unu telegramu ne aduce scirea, a G. N. s'a strAmutatu la Brnn. Acelu
ware alu Nemtilor .arat A. intre altele i. potentialul ; dar conjugatiunea romIna cu cq, ai,

ar este numai conditiona1 1 i optativl, i dar

este o eroare de germanismu de a o face potentiall.

LIMBA ROMANA IN JURNALELE DIN AUSTRIA.

In Albina din 28 Aprilie 1868 eetimu :

Pesti Naplo, organul corporalu alu partitei guvernului.

Traduandu acestu organu corporalu, damu

de Leiborgan, i Leiborgan insemneaza organu
favoritu, organu de predilectiune, i astfql

Pesti Naplo" devine jurnalu favoritu alu

partidei guvernamentale.

99

Die Einfarung einer Taxe soll ins Leben

treten, adeca : introducerea unei taxe se va
pune in practica, sau mai bine: o taxa un-forma de 40 cr. se va introduce.
In Albina din 2 Eevruarie 1868.
Monitorul francesu trebuia sii bage in socotinti.

adeca : sa ia in sama, sa, Ong sama de; nem-

Telegraful romanu din 25 Aprilie 1868 ne

spune ea :

tesce : in .Rechnung, in Anschlag bringen.

In Gazeta Transilvaniei din 24 Apr. 1868.

Succesul acesta nu poate fi dittatoru de me-surit.

Datatoru de msura" este traducere literala din nemtescul massgebend si insemneaza:

decisivu, adeca aa de botaritoriu, incat dupa

In consunetul Statutelor se convocarg membrii

reuniunii.

Unsul s poti preved6 sau calcula sau m6sura, i alte fapte. Ce ar clice Francesii, and

In consunetul statutelor ? In consunetul

trombitelor, dar nu a statutelor ! Nemtesce :
im Einklange mit den Statuten, romanesce :
in conformitate cu statutele.

le-ar vorbl unu jurnalistu d'un succes donateur

de mesure!

Tot Gazeta qize in No. din 17 Apr. 1868.

In acelai numeru se vorbesce de

Unu sunetu de invoiala!Nemtesce : laut

Peatra de scandal.

Peatra de scanaela

Dupit sunetul invoelei ratificate.

Stein des Anstosses,

adeca dific altatea.

Albinci din 19 Aprilie 1868 (pee :

Motiviindu-si deputatiunea rogarea sa, D. Mi-

ratificirten Abkommens, romanesce : dupa cuprinsul invoielei, sau cum se clicea in stilu
vechiu de Tribunale : dupg glsuirea togmelei.

0 alta analogie falsa o vedemu in 7el.egruful din 25 Apr. 1868:

nistru aduse una ai alta in contra.

Se sung, a in personalul acestui oficiu se vor

Pe nemtesee : der Herr Minister brachte

eins und das andere dagegen vor, ear pe rornanesce :

D. Ministru fa& mai multe ob-

jectiuni.

In Gazeta Transilvaniei din 7 Fevr. 1868 :

Introducerea unei tacse uniforme de 40 cr. s'a
propusa in Senatu a se pune in viatl.

face schimbIri.

adeca : se aude ca.; nemtesce : es verlautet.

Asemene in Albina din 12 Main 1868.

Intre alte afaceri de restantX intonimu cestinnea nationalitAtilor.

Intonamu" unu canteen, dar nu intonamu

LIMBA ROMANA IN JURNALELE DIN AUSTRIA.

100

o cestiune de nationalitate. Ans6Nemtii Vicu:

,
eine Frage betonen, adecl a relevh, a accentuk.

RomInesce : D-lui Radich se incredinti presintarea. Nemtesce : H. R. wurde betraut mit.

Se cetesce referatul in causa urcgrii de platii

Telegraful din 28 Aprilie 1868.Vice:.

Keglevich mai vine odatg asupra interpelatiunei de alaltg ieri. La aceasta respunde Ministrul, cit elou nu poate aye in vedere numai singuratecii, ci tesaurul intregu alu Statului.

Keglevich mai vine odatg asupra" vrea

s6. Via: mai revine, nemtesce : Kommt noch-

mats auf; singuraticii," pe care nu-i poate

ave in vedere Ministrul, sunt indiviclii, nemtegce : die Einzelnen.
In acelai num6ru ailImu :
Lgsgmntul moQtenitu,

ceea ce insemneazI succesiunea motenitg,

nemtesce : Nachlass.

a domesticilor casei.

Romanesce .se Vice sporire sau mgrire de

plata,. Numai Nemtii Vicu mai bine Erhhung

des Gehalts in locu de Vergrosserung. Sunt
forme de vorbire consacrate prin usu, ie care
nu-i este permisu unui autoru a le pre-

face fIri nici o causg binecuvntatl. Ce amu

Vice noi de unii Neamtu, care ar traduce cuv6ntu1 nostru nepomenitu" cu unerwahnt ?
.

Nu e vorbg, : i unerwiant vrea sa. Via nepo-

menitu; dar terminul germanu admisu este

unerhrt, i. prin urmare nu se poate inlOcui.
cu unerwahnt.

CI Franta se preggtesce, nu mai sufere indoialg.

Domesticii casei" este traducere. literalg

i nechibzuit a germanului Hausdiener. Domestici cuprinde deja in sine cg sunt servi-

ItomInesce: nu mai incape indoiall. Nem-

tori ai casei (domus); aa, dar domesticii casei

sau casnicii domului nu merge.

In Federafiunea din 22 Apr. 1868:

tesce : erleidet keinen Zweifel.

Unu publicu alesu consatlitoriu din baroni,

In .Albina din 25 Aprilie 1868 :

conti, principi.

Roma'nesce :

compusu din . temtesce :

bestehend aus.

0 foae nemtascg, cafe stg aproape de Ministeriu

RomInesce : care este inspiratl de Minis.

teriu, nemfesce: dem Ministerium nahe steht.

Potu spune din funtgna credibilg.

In Federafiunea din 15 Apr. 1868:

Romanesce : de la o persoana demi% de creVutu, sau din isvoru destul c1,0 siguru. Nemtesce: aus glaubwrdiger Quelle. Inchipuiti-

Ele se nisuiau asi aduce la valoare drepturile

vg unu Yrancesu, care ar Vice: Je peux affirmer d'une fontaine croyable.

Ceea ce ar vre s'a; slica, romInesce : ali

preface in bani; 4ns6 intelesul e zur Geltung

Tot Federatiunea din 9 Maiu 1868 spline:

D. Radich fu incredintatu cu presintarea lor la
casa magnatilor.

lor.

bringen.
Lupta va fi cu atgt mai canceng, de oare ce
astg4i

LIKBA ROMXNA IN JURNALELE DIN AUSTRIA.

Romaneice : cu gat mai crIncenl, cu cat

asta4i. Dar nen4esce: der Kamd wird um so
hartneickiger sein, indem

cu observatiune,

a si acestu indent se gasesce numai in stilul celu negrijitu alu Germanilor din Auls.-

101

neaza in genere: apuc'o pe aceasta cale, ci

insemneaza. apuca pe o cale, pe care a mai
apucatu cutare, si nu pe alta," va sa 4ica este
o accentuare a acelei cai in oppositiune cu
ori care alta.

tria, a caroru jurnale sunt tot asa de r6u

scrise in comparare cu cele prusiene, ca jurnalele iomane austriace in comparare en cele
din Romania libera.
Propunerea D-lui R., :clasitu motivata intr'o
cuv'entare mai lung.

,Clasicu motivata" classisch motivirt nemtesce, dar romanesce nu se poate. ice. Mai
Anteiu noi cuvOitul' clasicu nu-lu avemu

nici nu trebue sa-lu avemu in acestu sensu,

apoi toata constructiunea adverbiala clasicu
motivata" are aeru strainu pentru noi.
Transilvania ii incepe No. 1 din 1 Ianuarie 1868 cu urmatorul anunO:
Inceperau acestu Nr. alu Transilvaniei" cu lucrarile adunarei generale din a. 1867 nu numai pentruca aceleasi trebue se se publice c
si pana acum, ei si pentruca acea adunare .a.
datu viatia acestei foi periodice, pentru care
fapta si-a si castigatu dreptu la recunoscinti'a
Red
publica.

Aceasta citatiune ne arata mai Inteiu abusul ee se face, nu numm in Transilvania, ci

in mai toate foile de peste Carpati, cu pronumele acelai. Acelafi nu este identicu cu
acela sau acesta, ci cuprinde o accentuare
speeiala, o ctmstatare a identitatii, care nu se
afla in simplul pronume demonstrativu. Cnd
4icu : In acea scrisoare 6 descriamu calatotoria si in acee9i scrisoare 'i am cerutu
etc.", cuv6ntul aceea0 accenteaza identitatea
intre scrisoarea cu descrierea calatoriei si cu
cererea. Apue'o pe aceeasi cale" fliflSCfflr

Prin urmare, dud 4ice Transilvania: Incepemu acestu No. cu:lucrarile adunarii generale din a.. 1867, pentru ca aceleqi :trebue sa se publice," aceasta ar presupune, ca
a fostu vorba, sa se publice alte lucrari,
ca in Transilvania au sa se publice numai
aceleasi in opositiune cu celelalte. Ans6 este
evidentu, ea intentiunea autorului a fostu numai de a clice simplu : aceste sau ele, i ca
aceleqi al D-sale este o eroare de germanismu. Germinii ar put qice : wir beginnen diese Nr. .mit den Arbeiten der allg. Yersammlung, weil dieselbn etc., cu observatiune,
ca i acestu dieselben este mai mult stilu reu
austriacu, decat stilu bunu germanu, i ca

romanescul acelasi" chiar in traducere nu

vrea sI ()id derseMe, ci eben derselbe.

SI ne fie permisu a releva, in treaatu finea pasagiului citatu, cu care incepe noua
foae:
Adunarea a data viatI acestei foi periodice,
pentru care faptl si-a ci astigatu dreptul la
recunoscinta publicit.

Foaia nu a aparutu !Inca bine, este primul num6ru ce'lu cetimu, n'amu v64utu Inca,

daca va fi bunu san reu, i deja:recunoscinca

publica s'a castigatu adunlrii pentru infiinta-

rea cif
Noi am dorl a mu 81Abi intru nimica ii-

LIMBA ROMANL IN JURNALELE DIN AUSTRIA.

102

crederea redactiunii in meritul foaei sale, ans6

trebue sa marturisimu, ca dad, Transilvania

va continua ca pang, acum, si mai ales cu
aceeasi limba, cu care sunt scrise primele 11
numere, dreptul la .recunoscinta, publica"
merita a fi micsoratu in modu considerabilu.

Ce este o propunere ridicata, la valoarea

de cunclusu"?

SI traducemu : welcher Vor-

schlag zu /in gfiltigen Beschluss erhoben wird, pe

romanesce : care propunere se aproaba san
se . confirma.

In Transilvania No. 10 din 1 Maiu 1868 :

Pentru a reveni la germanisme, gasimu in
No. 1 al Transgvaniei:
In legittnrii cu acestu raportu si am'esuratu paragrafului.

D. B. se dechiarl a primi redigerea foaei, dad,

acea foae se va tiplri id Brasovu, ca in local
domiciliului seu.

Nemtesce : in Kronstadt als in seinemWohn-

Dar romanescul ca" nu vrea sa qica

als, ci se confunda cu wie, i o foae impriorte.

A1n6suratu" este nemtescul gemds, care

la noi s'a tradusu in romanesce cu conform.

Pentru ce conform, i nu amesurat? Pentru

ca conform este unu cuv6ntu nou acloptatu de
la, Francesi, pe and amgsurat 'este unu cu-

v6ntu nou tradusu de la Germani, si a nu

mai incape indoiala and este conflictu intre
aceste done popoare, de la care tfebue 0,
primimu mai anteiu cuvintele.

mata in Brasovu ca in locul domiciliului seu"

insemneaza, ca Brasovul si domiciliul D-lui

B. sunt doue locuri diferite si ca se cere, ca

la Brasovu sa se tipareasca foaea tot asa de
bine precum s'ar tipari la loud domiciliului
seu (wenn das Blatt in Kronstadt gedruCkt
wiirde wie an seinem Wohnorte).

Familia scrie (la pag. 327 a nu sciu ay

In No. 2 al aceleiasi Transilvania aflamu:

rui anu, fiindca lipsesce inceputul coalii)

In tragedia Galilei" a nemuritorului Ponsard
vinu inainte mai multe observatiuni etc.

La cetirea lor membrii prorupserg in cele mai

entusiastice striglri de A trIfiascii", ce pl...

reau a nu mai vora WE incete.

Vinu inainte" este o traducere literala si

Frasa ce pareau ca nu mai voru sa, incete" este deacireptul luata din nemtesce: welche nicht enden zu wollen schienen," are gms6
nefericirea de a insemnh, in diferinta, de
sensul conventionalu alu frasei germane, cit
domnii aceia de la adunare aveau cu totu

dimdinsul vointa hotarita, de a nu mai ince-

foarte interesanta a nemtescului kommen vor

si insemneaza pe romanesce: se MIL
In ace1a0 No. (pag. 328).
Sultanul va fi incortelatu la Scht5nbrunn.

Nemtesce einquartirt, dar si cemtesce es-

te reu.

ti cu strigarile.
Aceeasi Familie ag. 328.

Tot acolo cetimu:

Care propunere rididndu-se la valoarea de
conclusu.

Barbatul a fostu judecatu la inchisoare.

Ceea ce vrea sa did pe romanesce,

. ci4

103

LIMBA ROMANA. IN JURNALELE DIN AUSTRIA.

Tribunalul ba dusu la temnitg si a judecatu

pe acusatul aco1 i poate in sentinta sa l'a
eliberatu. Dar intentiunea autorului este de

a dice, a l'a condamnatu a inchisoare. Germanii icu zur Kerkerstrafe verurtheilt,i fiindcg
urtheilen se chiam g. a judech, P. collaboratoru 1 Familiei a credutu c i verurtheilen
va fi tot a judech. Geurtheat sau verurtheilt,

A pgsitu" .vrea s

romanesce : a flcutu pasi; autorul Ins6 vrea sg dicg : s'a produsu pe sceng. Nemtesce : ist aufgetreten.

Albina din 28 Aprilie 1868 :

Am srt scriu unu ce asemene caracteristicu.

Nemtesce: etwas ebenso characteristisches.

Gazeta Transilvaniei din 17 .Aprilie 1868:

tot urtheilt este. Foarte bine !

In puterea datorintei noastre purcedetoare din

dereglforia archip4storalA, imbiIeratl cu res-

In aceeasi paging* se gig tituIa unei rubrice in parentesg

o glumg ! Nemtesce auch ein Scherz.

Intr'o pag. 322 a aceleiasi foi cetimu :

ponsabilitate.

Dorintg, purced6toare din dereggtorie, imWrath' cu responsabilitate !! Nemtesce her-

($i o glumit).

cli

ic

vorgegangen, verkniipft.
.

Eruditul Eliade impreung cu mai vre-o cittiva

bArbati

Transilvania ii incepe No. 10 din 1. Main

cu urnaltoarea traducere:

Acestu . mai" este nemtescul noch : mit

noch einigen .21Innern.

Intr'o pag. 144 ni se se spune de o

t'O'n'gr4 eng1ez1 avutI fArl me'surif.

FrI m6surg unde ? In lungime? ori moralicesce in purtare ? Autorul vrea sg ding :
foarte avutg, riespusu de avutg, nemtesce :
unermesslich reich.

Albina din 1.7 Aprilie 1868 dice:

Conchiclendu de la tonul ce'lu poartI foile

Disce ab hoste. InvatI de la dusmanul.

Invatg de la dusmanul" nu e romanesce,

ci : invap de la dusmanu, fara articolu, fiindcg in limba noastrg substantivele dupg
prepositiuni (afarg de cu) nu' se articuleazg
and Stau singure.
(ich : lerne Vont
Feinde, precum dicu : setze auf den Tisch,
unde not dicemu : pune pe masa', si nu : pune
pe masa.
Aceeasi eroare de articulare intr'unu exemplu,

mai tare, este in Albina din 17 Aprilie 1868.

rusesci.

poartg unu tonu Nemtesce Ton

sau mai bine Sprache fiihren.

Diecesa Dalmatiei numerit 80,000 sufiete si din

budgetul statalui primesce la anul 60,000 ....

foae

In acelasi numeru :
Onorata D-na Gabriela lonescu, nepoata D-hti

A. Gavra, a p/situ in Barbierul de Sevilla"

representAndu pe Rozina.

La anu/ 60,000 ? Dupg articularea substantivului s'ar crede, cg este vorba de anul
60,000 dupg sau inainte. de Christosu. Dar
nu! Autorul vrea sg ding: pe anu 60,000 fiorini.

LBIBA ROMANA. IN JURNALELE DIN AUSTRIA.

104

Telegraful Romanu din 25 Aprilie vorbesce de unu

de l'tat, Staatspleitze, nu Stehpkitze; ear locnrile de elutu ne ceremu voie a nu spune,

ce Bunt.

atacu de rapire.

Romnesce; o incerare de prdaciune. Nemtesce : Raubanfall.

Corespondinta se terminl cu frasa :

Numhi mane este panit poimane, si eaca 3
maiu, memorabila oi de la 1848.

Tot Telegraful Romanu din 21 Aprilie 1868

(lice, relatanda o faptg, trecuth:

Albina din 12 Maiu 1868:

Aceasta odihnit este foarte batatoare la ochiu.

Spre norocire.

Noi Ocemu in acestu casu cu o distingere

fina din norocire", %sand spre norocire"

pentru tendihta in ariitoru; Ans6 Nemtii qicdnd
zum Gluck in amdndoue casurile, sd intelege
ca trebue sa' ne stricamu i lioi limba dupg ei.

Acelasu Telegrafu Bomanu; care in genere

pare a nu se impach cu modul, cum se intrebuinteaza prepositiunile in limba Romdnl,
spune intr'unu anuntu, ce are buntitatea a face Convorbirilor literare" (No. din 14 Mar-

tie 1868):
Convorbirile literare, foae din lassi, aparu de
doue ori la hula.

Putemu asigur pe D. Redactoru al Telegrafului, a foaea in cestiune ce e dreptu

apare in intervale de cAte 15 4ile., Ans6 nu
la lunA, ci la soare, piiblicndu-se dimineata.

BIttoare la ()chi = in die Augen fallend,

auffallend.

Adjedtivele in

toru, toare se fabria

de confratii nostri de peste Carpati din o

sum g. de cuvinte, dar mai la toate sunt nepotrivite. Forma toru la noi este in genere
o foiml de subsfantivu sau de adjeztivu substantivatu i nu de adjectivu propriu cu substantivul calificatu alnurea, de aceea asemene
incercari au ceva fortatu, siluescu limba.

Unu publicu constatdoru nu se gice romInesce ; precum asemene nu se qice ceea

ce cetimu intr'unu faimosu articolu literaru
din foiletonul Concordiei (1866 critica unui
almanacu) :
Objectu legatoru de atentiune.

In Albina din 5 Maiu 1868, intr'o cores-

Nemtesce die Aufnzerksamkeit fesseind. Noi

pondinth din Braovu, care vorbesce de succesul teatrului D-lui Pascali, se lice :

4icemu : legAtoru de dill (subst.), dar nu legatoru de itentiune (adject.).

Publicul romanu l'a imbratisatu cu caldura,

ocupandu toate locurile de seclutu, incat acum
numai locurile de statu mai aunt libere.

Albina din 17 .t prilie 1868 vorbesce de o

Constelatiune politica liniscitoare deplin.

Nemtesce : Sitzpleitze i. Stehpleitze.

AnS6

locuri de statu" in romanesce sunt places

Nemtesce : ganz beruhigend.

LIMA ROMINX IN JURNALELE DIN AUSTRIA.

In Transilvania (No. 4 din fevr. 1868) cetimu de o precuventare

inliltItoare de inimX.

Nemtesce: herzerhebend.
etc. etc.
(Va urma.)

T. Maiorescu.

PRIMBLXRI.

105

ades st oare intregi perdutu in contempla-

rea apusului soarelui sau se ase4a pe malul

marii i privi miscarea mareata a valurilor.. In
ochii sei man i albastri se reflecta o profunda tristeta. Cnd ilu priviam, me simtiamu cuprinsa de induiosare i nopti intregi
imi parea c vedu serioasa i trista lui ochire

atintitl asupra mea. Cu cat inaintamu in

virsta, cu atata simpatia mea pentru William

PRIIBLARI.
VII.
M'am hascutu in castelul parintescu, ase4atu in partea cea mai pitoresca a Scotiei.
N'am cunoscutu ca altele placerea de-a aye o
mural cati nu eram 6,130, de unu anti and
maica-mea marl. Pentru aceasta arise potu
4ice c, am avutu doi prini, pe tatal
i

pe unchiul meu, pe care ilu cunoascqi.

Eram singurul copilu si amendoi me iubeau

asa de mult inatt se invidiau unul pe altul de dragostea mea. Unchiul meu a fostu
neinsuratu i a traitu totdeauna cu tatal meu
impreun6 in anticul castelu de pe proprietatile bor. A cold mi-am petrecutu anii copilariei cu o guvernanta, careia ei era incredintata
crescei ea mea i cu William. Elu era cu
cativa ani mai mare cleat mine si mosiile pA-

rintilor sei erau vecine cu ale noastre. Prinii lui i ai mei hotarise ca elu sa, fie sotul meu i aceasta idee intra asa de adanc
in *mintea noastra de and eramu Inca copii,
incat nici ne puteamu inchipul ca imprejuriirile aru pute veni altfeliu. William avea, unu
caracteru melancolicu; elu fugia de jocurile i
petrecerile vesele ale altor copii de virsta lui
i ratitcia singuru prin padure i prin gradina
Cony. lit. No. 7.

devenia mai mare. Amendoi cetiamu imprzunI

in Shakspeare si Goethe autorii sei favorit,i;

cantamu impreuna arii germane : William
avek unu glasu asa 'de frumosu! Ades esecutamu duete i eu acompaniam pe claviru sonurile jalnice ale vioarei sale. William me
inveta s mergu calare si de multe ori goniamu unul langa altul oare intregi peste deamn

i peste cmpii. Eu nu aveam nici o

aspiratiune pe care elu s nu o cunoasca, gan-

duffle mele erau numai la densul

i and

veodata era impiedecatu sa, vie la noi, imi

Web., ca am perdutu o 4i din viata mea.
Eram de septespre4ece ani i elu de donecleci and tatal sen marl. Interesuri de familie ilu silire atunci s mearga la Londra.

Era o sara trista cam! ne-amu despartitu:

firmamentul era acoperitu cu nouri intunecosi
i o Were grozava domnia in toata natura i
o tacere grozava domuia in sufletul meu. In
acea sara am preschimbatu inelele i ne-amu

promisu unul altuia eternu amoru Si eterna

credinta. Elu m'a rugatu sa-i cantu acelu
cantecu de adio ce ai augitu 'apoi mi-a datu
cea antei sarutare i pleca. Fara de William
imi parea ca sunt singura pe lume. Me primblam prin locurile pe unde adesa retacisemu
impreuna, i-mi Ord ca audu glasul seu vorbindu-mi; and me puneam la claviru, pare

10 6

PRIMBLARL

c'audu vioara sa i neincetatu receteamu scrierile pe care le cetisemu impreuna. Ah! Toate
aceste ilu api opiau de mine i toate imi aratau
ca este departe.

In scrisorile sale elu se PlAngeh ca afacerile ilu oprescu mai multu cleat gandise; imi
spuneh despre dorul ce simtia de a reveni i
de a m6 reved6 i ca, departe de mine viata
gi este o lunga durere. Gaud sperh ca se va

teiau de amoru i de bucurie. De 6'.nd eram

16110 d6nsul viata incept' a-i reveni. Dei
slabu, elu vol numai cleat sa ne intoarcemu
inapoi i insotirea noastra sa se serbeze in
locul, unde petrecusemu anii dulci ai copilrll

put reintoarce, :unu unchiu alu seu care ocuph

unu postu inaltu ilu trimise intr'o misiune

noastre. Drumul Ans6 ilu obosl i abie intori,

puterile lui William incepur6 a-lu lash. Cateva 4i.le dupa intoarcere, preotul impreuna
manele noastre. Momentul la care atdta visasem sosise insfiritu, 'dar ah ! ce deo'sebire
intre visurile mele i realitate ! In ace-

diplomatica pe langa o Curte din Germania.

William cu toata insistenta sa nu puth sa refuse i plec. Scrisoarea ce-mi scrise atuncea
erh foarte trista. Presimtiri negre torturau
mintea, elu vorbi .cu jale de frumosul tre.cutu i. cu ingrijire de viitoru. 0 voace interioara i spunel ca anAndoi vomu fi nefericiti; elu imi reamintl anca odata toate sce-

iai. 4i William se simtli deodata mai slabu

decat ori cand. Era sara i ne gasiamu in
camera, unde de atatea ori fcusemu musica
impreung. Elu era culcatu pe canape i asculth cu tristeta cum 6i vorbiam despre viitom. Atunci m6 ruga sa-i cantu amca odata.
acelu cantecu de adio. Oand sfirindu m'am
apropietu de patul seu, fata sa era foarte pa-

nele amorului nostru i me" ruga s nu-lu uitu.

lida. Abie avui puterea sn-mi iee.mAnd: ochii

Eu sa-lupitu! Sa-lu uitu pe densul, care erh

sei privir6 Inca odata lung la mine s'apoi se

inchiser6. De atunci nu i-a mai deschisu.

visul i scopul vietei mele !

Cateva luni dupa pornirea lui William,

tatal meu ca4h. bolnavu i incur6ndu muri.
Pe patul seu de moarte imi vorbi de William
i-mi ise c
moare multamitu, sciindu c
soartea mea va fi fericita in bratele lui William. Nu se trech mult dupa aceasta lovire
i. o alta mult mai cruda veni s me' sdro-

Cateva randuri de la William imi

vestiau ca este foarte bolnavu i m rugh s
biasca.

viuu indata sa-lu v6du, caci numai presenta

mea l'ar puth indrepth. De'ndata pornii cu
unchiul meu. Fiecare di de calatorie imi Ord
unu anu. Insfiritu ajunsere'mu. Ah! Cum
ti-au puth descrie ce s'a petrecutu in ,,nfietul meu in momentele revederei ! William
arath palidu i suferitoru, da r ochii sei scan-

A doua-4i, inainte de a pled, m'am dusu

sa facu tinerei Engleze visita mea de congediu. Raranul singuru m'6 primi: Clara era
bolnava si pre slaba pentru a parasi. patul.
Belranul imi arata multa afectiune i amicie.
Despartindu-ne, amu preschimbatu adresele
noastre i amu luatu indatorirea sa ne scrimu

din cand in and.

Pentru a m6 indrepth spre sudul Sviterei,
trebueh sa trecu de-a-lungul peste lacul color
patru cantoane. 1116 'saturasem acum de vaporu, de .Engleji i de cortelurile lor i am
preferitu sa na6 ducu singuru intr'o luntre,
intpvaraitu numai de unu vis1au. Astfeliu

107

EPRIMBLAR1.

creclui cA voiu pute gusta mai bine privala

frumoash a lacului si a marginilor sale. In
luntrisoara mea ni depArtam lin de Lucerna, care multa, vreme se mai vedeh Ana dominAndu lacul cu edificiurile i turnurile sale.
Cu incetul Anse aceste devinu mai mici si
tot mai mici, Our], ce se perdu inaintea ochilor nostri. Lacul celor patru cantoane este
verde ca smarandul : elu este indesatu intre

munti inalti care se coboara drept in jos in

undele sale si apa sa e atAt de limpede, incat pare unu basinu de cristalu. In locurile
uncle muntii se coboarA mai lin, sunt ase4ate orasele, saturi incunjurate de livegi si
de vile, in care particulari avuti vinu de
.petrecu cAteva luni ale anului i uitg sbuciumArile lumei in mijlocul liniscei naturei.
Eat Anse i /?fitli, unu micu platou verde

incunjuratu de pomi roditori. AceastA cAmpie

o veclusem adena pe teatru in tyagedia lui

Frederic Schiller care a cantatu pe Tell." Este

frumos a vede poetul i eroul fat1 in fatA :
Unul se inspirA de faptele mgrete ale eroului, altul este imortalizatu prin cAntecul inspiratu al poetului. Amendoi mergu mAnA
in maul spre templul nemuririi i impartu de

o potriva corona de lauri ce le ofere posteritatea.

Era sara trircliu and ajunsei la Fluelen,

orAselu aseclaIu in capAtul celu mai septentrio-

nalu alu lacului. De acolo te infuncli in cantonul Uri urcAndu-te in sus pc malurile riului Reuss. Altorf, capitala acestui mica cantonu, este unu orAselu plIcutu. In mijlocul
pietei principale este .o statua foarte mare representAndu pe Tell cum tine o sAgeatri in
mAnA. Dedesubt sunt inscrise cuvintele din
tragedia lui Schiller ce adreseazA Tell cltrA
Gessler, dupl ce restoarnA merul de pe capul
copilului seu :

Schiller Wilhelm Tell." Dar cAt deosebire

intre decoru i naturA! Acolo se adunase cu
sese sute de ani in urmA, cei trei Sviteri si
se legase printeunu jurAmentu in fata soarelui ce resAria, cg. voru mAntui patria lor de
gubernatorii Habsburgilor. 0 legendA aratI
cit in locul unde acesti trei au fricutu jurAmentul, au resAritu trei isvoare cari sunt i
astacli si se aratI cAlAtorului. In apropiere

Tot in acestu orap se aratA si locul nude

a fostu copacul, de care s'a rIzematu copilul
cAnd tineh. merul pe capu. Aminini despre

de Ruth pe malul dreptu alu lacului este

timpurile luptei pentru independintA se gA-

Peqtra lui Schiller i pe malul opusu Capela

lui Tell. Precum in antica G-recie, eroii aveau
templurile lor, in care poporul le arata, dupti
moarte o eterna recunoscinta, tot astfeliu si

sescu Anse nu numai in Altorf si in oraselul

Buerglen, in care s'ar fi nriscutu Wilhelm
Tell, ci In intregul cantonu Uri. Acestu cantonu a conservatu toate traditiunile vechi cu
o scrupulositate rant. Dar din nenorocire de
la Tell incoace nu a mai pre avutu ce conserva, afarA de constitutiunea sa cea vechie
democraticA cum nu mai este alta. In cea

eroul Sviterei ii are capela in care memoria lui

se imortalizeazI. Peatra lui Schiller este o
stAncI uriesA i lucioasA pe care sunt inscrise
CU litere aurite colosale cuvintele : .Poetultri

Ei bine
Fiind c'a mea viatit tu mi-ai asigarat'o,
Voescu totu adevrul verde a ti-lu spune :
Cu aceast' a mea sAgeata te-asu fi strapunsu pc tine,

De atingeamu cumva iubitul meu copilu,

Si juru, c tu de ansa de sigur nu scapai."

PRIMBLAIU.

108

Antei duminia din luna Maiu a fiecarui anu,

se adund totu poporul pe o ampie de Wag
Altorf pentru a desbate in'teresele cantonului
sub presedinta Landamanului, care la urma da
sama despre administratiunea sa si depune
functiunea in manele pop orului suveranu. OdinioarA, cu cinci secule in urma, aceste adunri

ale poporului voru fi fostu foarte interesante,

and Ana poporul din Uri se lupth pentru
patrie i neat6rnare, dar acum ! ... acum este
interesant a ceti cpnstitutiunea lor pe hartie.
3,16'nsa1u, chiar acum este interesant a asista,
la o asemine intrunire generald, dar dintr'unu
altu punct de vedere. Inchipuiti-ve", iubiti cetitori, totu poporul, ateva mii de oameni, pasindu cu pasu gravu spre ca'mpia aduna.rii, pre-

cum odinioaa poporul Romanu spre. forum.

Deosebirea ans6 este ca poporul Romanu desbatea, interesele lumei intregi si a de la votul ei ate'rna esistenta unui imperiu, resboaie
crunte

indelungate, linisce sau groaza

pang in terele cele mai departate; de la votul poporului din Uri atana Ans: infiintarea
unei fontani, dregerea unei scoli, infiintarea

unui postu de pa'zitoru de noapte si alte institutiuni mance de aceasta natura. Laudamanul de pe tribuna propune i poporul ri-

dia mama and aprobeaza si n'o ridia and

desaprobeaz'a.

Aceasta gimnastia a manelor

este foarte imp ortanta pentru strainii calatori,

caci ea are de urmare concesiunea pentru infiintarea unui hanu in cutare locu, facerea
unui podetu pentru cutaro cascada, tacsa a-

lauoului sau a arutei sau a catarului!

Oat de mandru trebue s se simta cineva
a fi cetatanul republicei Uri. Eu unul de-au
fi, asu pl cu multa, mandrie in lume, ca sa
vada toti cti sunt dintr'o tari uncle si eu ;tin

o particia de suveranitate si and m'asu afl

in societatea altor muritori arora nici prin
gandu nu le trece a fi suverani, precum odinioarA fiii 'Romei inaltau fruntea cu mandrie
and rosteau cuvintele : Sum civis _Romanies,
i eu asu rosti. pe acelan tonu si cu aceiasi
satisfacere interiOara: Sunt cettitanu din Uri!

VIII.
Cu traista in spate i bastonul in mand
alatoream pe jos spre pasul St. Gottardo.
Era o i foarte calda, soarele inferbintase damcele muntilor si m simtiam obositu dupd
unu marsu indelungatu. Inainte de a urma
drumul spre Podul dracului, voiam sa m6
oprescu ateva oare intr'o osp6tarie. Ajunsei
la unu locu unde erau doue ospadrii una in
fata cu alta. Cea din stanga avea, o infatosare mai mare si mai placuta, cealalta Web,
foarte simp1, due' la usa era ospaarita, o
femee te'ne'ra, si vesela care zimbia, tuturor
tredtorilor M-i invita s. intre la dOnsa. Veclendu-m imi idcit unu complimentu, imi spuse
c trebue s fiu foarte ostenitu i c o oard

sau doue de repaosu mi-ar priI. Ce ospkarie

ai fi alesu in locul meu, iubite cetitoru? Cea
mare si frumoasa, sau cea mica cu veseja osp6tarita? Eu unul, fard multa precugetare
am intratu in cea mica. Care a fostu ans6
mirarea mea, and intandu v64ui pe arnica
meu Edgar sed'Ondu la masa si luptandu-se

cu o taa enorma de cafe cu lapte, cu oue,

untu si miere ? Indaa Edgar imi sari in capu
si na6 imbratosi ca pe unu vechiu amicu.
Nu e proverbu mai adev6ratu, imi dise
elu, decal celu care spune c'atunci and Ondesci la lupu, lupul e la usa. Tocmai imi in-

chipuiam ce platen asu awe, daa ai fi ou

FRIMBL.A.B.1.

mine sa impartesci dejunul istu copiosu ce

mi-a servitu amabila noastra gazda.
Bucurosu, i-am respunsu, sa impartimu!
Vesela gazda imi puse i mie inainte o tasa
de cele enorme care, impreunA cu zimbetul
seu, facuse reputatiunea ospnariei sale.
Ai mai multu apetitu cleat mai daunadi
and am avutu placerea sa brandescu cu D-ta
impreuna, sus pe Rigi. Atunci mancai putin
vorbeai mult cu vecina D-tale, scii, cu blonda
cea frumoas i melancolica. Credi ca n'am
luatti sama ca toatA vremea ati soptitu impreund, ? Astadi mAnAnci mai mult i vorbesci
mai putin, dar e drept : eu nu sunt nici blondu,
nici melancolicu i ce e mai ru, nici femee.
S .lasamu frumoasa blonda la o parte,
Edgar. Sermana! Dac'amu vorbi de ansa, in
curendu ne-ar parasi veselia.
Asa? Ei bine, s'o lasamu i s pastramu
.

veselia. Apropos.- Credu cA deacum remanemu

tovarasi de calatorie?

D-ta unde te duci ?

? Tot dinaintea mea. Dar D-ta?
eu.

.Bravo ! Ce inteluplare fericita sa, aver u

acelasu planu de calatorie. Nu degeaba m'am
nAscutu in ajunul anului nou : Norocul nu me'

SA vedi cum o sa petrecemu' de

bine impreunA! Niciodata nu s'au potrivitu
doi oameni cum ne potrivimu.noi! De amu
fi traitu in antichitate, poetii ar fi cAntatu
simpatia noastra. Eu asu fi unu Orestu si
D-ta unu . . . . cum ilu chihaa pe celaltu?
parAsesce.

Piladu.
i D-ta unu Piladu. Dar ce ai mai facutu de and nu ne-amu ve'clutu ? A! sciu,
sciu! Blonda cea melan
, dar bine dici
voiamu sa nu mai vorbimu de Unsa. Dar

IO

bunu apetitu ai ! Au credu cA ptitemu urma

pe jos drumul mai departe. Cuni gandesci ?
Amu pun si nAimi o carucioara ? Dar pe jos
e mai frumos. Avemu s'ajungemu incurendu
la podul dracului. Se spune cal foarte interesantu. Cat despre St. Gottardo nu m6 pre
intereseaza. t vrei sa sell pentru ce ? Pentru
cA am cetitu odatA in Goethe cA St. Gottardo nu-i unu singuru munte ci unu lantu
intregu.
Lanturi intregi sunt Anse multe in
Svitera; daca vrei toata Svitera este numai

unu lanta. Am mai cetitu Inca, dar nu mai

ca s'intempla ades ca sA treci
fara ca sA scii cA acela e St. Gottardo. Si-i
foarte natural, cAci dacA St. Gottardo e unu
lantu, apoi intelegi pre bine . . . Vv.% sa dica
mergemu pe jos ? Te-ai mai odihnitu de picioare ? Dar ce-i drept bung, cafe si mai
alesu minunata, miere ! Cum socotesci? Dar
D-ta nu mai respunli ? M Iai s'A te tot
intrebu.
Imi lai vremea ? SingurU intrebi, singuru.
sciu

unde,

respundi.

E adevrat. Dar vedi toata dioa am

fostu singuru i n'am mai vorbitu cu nime.
Nu poti sa-ti inchipuesci ce dorinta aveam
sa mai potu spune unui muritoru cAteva cuvinte i ce bucurie am simtitu, and te-am
v6dutu pe D-ta. FA-mi o favoare! LasA-m6
sA spunu cAte imi trecu prin minte, pAn ce
m'oiu mai potoll. AltA, data te-oiu asculta eu
oare intregi. Dar astAdi sunt asa de veselu,
asa de dispusu . . . . and te vOdu, totdeauna
simtu o placere!
Bine. Iti acordezu favoarea. spune !
Atata 6i trebui lui Edgar, peUtru ca sA
nu mai tad,. Toata vremea cAt am fostu in
ospetarie, si tot drumul pan la Podul dracu-

110

PRIMBLARI.

lui a tot vorbitu singuru. De si mie in genere nu-mi place sI tot ascultu, acuni imi
flea multAmire, fiindcI Edge erh de o
veselie nemarginitl. Astfeliu drumul mi-a
plrutu foarte scurtu pIn ce am ajunsu la
vestitul podu. Acesta este unu podu, sau mai
bine sunt doue poduri unul peste- altul, aruncate peste Reuss. Riul cade aici in forma:
de cascadA, de la o insemnatI inIltime cu unu
vuetu ingrozitoru intr'o pr/pastie adana.

PrIpastia samn cu o caldare uriesI in care

fierbe apa i din care apoi sI asvirle in sus
ca o ploae ce udI toate stIncele de prinDe mai mull*/ vreme ne oprisemu
pe podu de priveamu acestu straniu si grandiosu spectaculu, cInd Edgar desceptiindu-se
celu Inteiu, imi arata, in apropiere unu
te'n6ru care sedeh pe o peata, tiindu o
prejuru.

'Artie in ranI; la picioarele lui erh sacul de

drumu i bastonul. Elu era palidu la fall i
ochii sei se uitau and pe Mrtie, c/nd in
sus, and spre cascada; din vreme in vreme
ii trecii cu maim peste frunte; apoi scoteh
unu plumbu din busunaru i scrieh ear cIteva cuvinte pe hartie.

-- Daa acesta nu-i unu poetu, m6 spanzuru, imi Vise Edgar.

Si mie-mi pare. Dar nu veli cum aratI

de palidu i ochii sei cum steclescu ?

SI-i adresImu cuv6ntu1 ! Trebue sI fie

unu persona giu interesantu.
Ne apropiesemu de de'nsul i elu nu ne
vedeh. A trebuitu ca Edgar sI-i pue. mana
pe umeru, pentru ca sa-i atragI luarea aminte

asupra noastr/.

De nu m inMu acestu maretu

spec-

tacolu te-a inspiratu, 6i Vis Edgar. Este in-

discret

de a te rugh sI ne cetesci

i noue

versurile ce ai scrisu pe hartie ?

Nici de cum. Vi le-oiu ceti, dar imi lipsesce nca o rim/. Asceptati.!
Dupg, ateva minute, poetul ne ceti urmtoarele versuri franceze !pe care le-am tradusu:
LA PARAII.

De ce, copila dulce, cufundi a ta privire

In limpedele unde'a cestui linu parAu ;
Te uii fdr' incetare perduta in gAndire
Cum apa cristalinA oglinda chipul teu ?
La mine ah ! te uitd, in ochiul 'nett privesee,
Citesce'n al meu sufletu ce arde de amoru,
i

vedi adAnc intr'3nsu11 cum lin elu oglindesce

Imaginea ta dulce de mu i mii de ori.

PArAul curge, curge i unda-i nu s'opresce
In care diuioarea tu chipul ti-ai vgdutu,
i. apa treatoare in tainA te amagesce,
Dintr'insa chipu-ti duke in grabA s'a perdutu.
Dar sufletu-mi statornicu etern nu va mai 0erge
Imaginea frumoasA ce'ntrnsul s'a opritu,
anii ce se schimbA i timpul ce tot merge
Din elu nu potu s'alunge unu chipu aa iubitu.

Ideea e frumoas5,, Vise Edgar. De unu

lucru numai ra6 miru : cum de o cascada atIt
de furioasI incunjuratI de munti atIt d selbatici, ti-a produsu aceast/ inspiratiune. Aici
nu v6du nici plaul care curge, nici copila
care privesce perdutA, in oglinda ling a apeL
Se vede a nu esti poetu replica, t6ne'ru1

Mid privesci o natua mIreatI, Visei eur

niciodatI nu credu sa poti fi inspiratu a o
cInth. Toate simiri1e sunt atIt de absorbite
de tabloul ce ai inaintea ochilor, inat mintea nu are libertate destula. pentru a o preface int'o ideP poeticI. Mai tIrcliu abi, cInd
acelu spectaculu ie o alta, forma, in inchipuire
si in jurul seu se grupeazI i alte idei, esti in
stare a o preface intr'o materie pOeticI.

PR1MBLARI.

Foarte arept, currna. poetul. In acestu

momentu and m6 uitu la ast5, ap5, infuriatk,
m'apuc5, unu fioru i crierii mei sunt paralizati prin vuetul i aspectul ce p6trundu in-

tr'nii.
Dad, este aa, respunse Edgar, cum de
ai avutu destulk linisce in fantasie pentru a-ti
inchipui tabloul frumosu a unui liuu pIrku
la care ede o copilk ce ii acufundk privirea in ap5. i cum de ti-ai gInditulnga (Musa
pe amorezul ei care invidiaa parkul pentru
privirile dulci ale iubitei lui ?
Singur nu sciu cum. Dup5, ce privisem
atva timpu acestu riu impetuosu, m'am aye4atu pe aceastk peatr intr'o stare sufleteasck
pe care nu-ti o potu descrie. Atunci printr'unu jocu bizaru alu fantasiei mi se infl-

00, in gndu unu spectacul cu totul contraru: in fack cu aceastk furie, imi adusei
aminte de unu micu pkrau ce curgek lang
moara din satul unde m'am nkscutu; unde

am petrecutu copilkria mea i pe malul ckruia m'intalniam adesa cu o copilk frumoask

ca unu Angeru. Cknd tiindu-ne de mhnk, ne
uitamu amundoi in undele praului i ascultamu micarea monotonk a rotilor morei,
oarele mele se strecurau1 asa de grabnic i
cram aa, de fericitu cum n'oiu mai fi. Deaceea am ckntatu 153)0 podul dracului o co-

pill la parau i. voiu anta poate langa unu

Oran vo balad, in care voiu descrie o adere de apk ingrozitoare.
Imi pare, am clisu eu, cb, inspiratiunile
poetice nu atOrna nici o data. de la priveli
esterioare. Ele sunt urmarea.unei stkri anormale a sufietului i natura nu servesce de
c5I a impodobi ideea ce s'a nkscutu in fantasia poetului. Deaceea credu c. cele mai

111

multe poesii, chiar acele unde se descriu frumusete ale naturei, se compunu mai mult in
liniscea cabinetului.
Aveti dreptate ! clise poetul, scullndu-se
i lovindu-se cu mkna peste frunte. Aici! Aici!
este ascunsu tesaurul tuturor inspiratiunilor.
E nostimu poetul, imi lise incet Edgar. Dad, l'amu invith s5, vie cu noi ?
Uncle v6 duceti, ilu intrebal eu atunci.

In Italia imi respunse elu, in tara unde

inflorescu portocalele.
Simplon . . . .

Voiu

trecu peste

striga Edgar i noi tot intr'acolo ne indreptImu. Voiti sk calktorimu imBravo !

preun5,?

Bucurosu! respunse elu.

Tustrei ne purceser6mu in sus spre St.
Gottardo.

Pe drumu, noul nostru tovarku ne spuse

eh', se numesce Alexandre de V. a vine din
Paris unde locuesce acum, de and pkrintii
sei au muritu si c avendu o positiune materialk
destul de indemanatia, voesce s c5,.
lktoriasca; cI simte unu mare doru s meargI
in Italia unde gndesce sk, se asede cati-va
ani. Alexandre era unu omu curiosu, de and
in and s'intrecea in veselie cu Edgar, 'apoi
dupg ateva momente adek in tacere i melancolie. Gaud 6i vena furia declamaIiunii,
ne recita oare intregi poesii, gesticullndu din
mkni ca unu desperatu, ear and poesia era
tristk, glasul seu devenia' duiosu i ochii sei
se indreptau spre unu punctu de care nu se
mai deslipeau i luau o espresiune plink de
durere. Trecusemu St. Gottardo i ne apropiesemu de orkplul Hospenthal, and soarele
incepea a se cobori. Aici ne hotkrisemu sk
mknemu peste noapte. Dup5," masa' ne duse-

112

PRIMBLARI.

ramu in gradina otelului si seciandu la o masa

veni ear vorba intre noi despre poesie.

Esplicaci-mi si mie unu lucru, ne Vise
Edgar. Pentru ce din sin4iri1e ominesci, amo-

nil este celu ce se canta mai mult de poeti ?

Cum ? striga Alexandre, sarindu drept
in sus. D-ta, pui o asemine intrebare! 0! A! 0!
Ce feliu 0! A ! 0 !? Ei dar, eu punu
cceasta intrebare, cad imi pare curios . . . .
Fost'ai vre o data inamoratu? l'am intrebatu eu.
Nu! Adica
dar; O. v6 spumi
drept, singuru nu Rill.

Daca nu scii n'ai fostu.

Se poate, du D-ta, Alexandre,

Odata? Vise Alexandre privindu cu dispretu la Edgar 0 data ? Am fostu de noue

ori inamoratu . . . .
Edgar si cu mine bufnir6mu de risu.

Voi rideti, find ca nu sci0 call simtire 'este ascuns a. in sufletul meu. Dar ! Am
iubitu de noue ori si de noue ori am fostu
tradatu. Cu toate aceste simtu destul focu in
mine pentru alte noue amoruri.
Bravo ! strigar6mu noi bathdu in palme.
De noue ori ai fostu tradatu? Vise acum
Edgar zimbindu. Ai avutu mare nenorocire!
noi,

respunse

Alexandre ; Ele sunt egoiste si schimbacioase;

ele se joaca cu cea mai purl si mai pro-

funda din toate simcirile si noi suntemu totdeauna victimele lor.

Asculta, qise Edgar. Pare-mi-se a nici
noi nu suntemu mult mai buni cleat an-

sele, si a tot atat de des ne jucamu si noi

Redactoru r6spunOtoru Icteob Negruzzi.

cu dbsele. Sunt siguru ca fie caruia din noi

i s'a int6mp1atu vo aventura, in care consciinla sa nu-i este cu totul curata.
Mie nu I respunse Alexandre. Cel p4in,
pan in sfirsitu, vina: tot nu a fostu a mea.
Propunu sa, ne spunemu fie care o istorie
amoroasa din viata noastra, am Visu eu. Avemu s ne confesamu greseli. Primiti propun erea ?

Primimu, respunsere' amndoi.

Alexandre, incepe D-ta!
Alexandre tacil unu momentu pentin a-si
culege amintirile, apoi ne povesti urmlitoarea inte-mplare din viaca sa:
(Va urma).

Vise

Edgar, D-ta care ai cantatu amorul asa de

des, iubit'ai vre o data.?

Femeile nu sciu iubi ca

POESII.

Iacob Negruzzi.

1:

C.) E S I I.

o nApA DE AMORU.
Precum pe balta intunecatA
Unu momentu singuru luna s'aratA
'apoi dispare earsi in noru,
Daca in ochiu-ti mandru si rece
Unu momentu singuru tainic-ar trece
Numai o racla dulce de-amoru:

Acea privire asa de drag%

Asu duce-o'n gandu-mi o viata'ntreaga,
Impinsu ori unde de-alu men destinu
Mi-ar parb lumea verde grading
cerul negru far' de lumina
Etern albastru, etern seninu!
Atuncea singuru cu-a mea gandire
In mii de visuri de fericire
cli si noapte m'asu adanci
ah! din peptu-mi cu inspirare
Ar esi dulce asa cantare,

Cum n'a fostu anca si n'a mai fi.

Iamb Negruzzi.
404

Tipografia Societatii Jttnimea.