CUPRINS

1. INTRODUCERE
2. CONTRACTUL DE FRANCIZ
3. CONTRACTUL DE TIME-SHARING
4. CONTRACTUL DE ASOCIERE HOTELIER
5. DOCUMENTE UTILIZATE IN RECEPTIE

1. INTRODUCERE
n activitatea de comercializare a produselor turistice pot s apar relaii contractuale
ntre consumatorii finali ai produsului turistic, respectiv turitii i prestatorii de servicii
turistice (hotelieri, restauratori, transportatori, societi de asigurri i agrement) sau
intermediarii din turism (ageniile de turism detailiste sau organizatoare). Clauzele
contractelor dintre prestatori i intermediari se stabilesc prin negocieri directe ntre pri, dei
n timp s-a ajuns la uniformizarea unor clauze sau chiar a unor contracte, fie ca rezultat al
practicii ndelungate, fie prin acorduri ntre asociaii sau grupri ale prestatorilor i
intermediarilor.
Contractele dintre consumatorii finali (turiti) i prestatori sau intermediari sunt
reglementate de prevederi legale la nivel naional i internaional (O.M.T. Codul de practici
pentru contractarea dintre hoteluri i ageniile de voiaj stabilite de Asociaia Internaional a
Hotelurilor (A.I.H./I.H.A.) i de Federaia Universal a Asociaiilor Ageniilor de voiaj
(F.U.A.A.V./U.F.T.A.A.). Folosirea intermediarilor n turism s-a impus att ca rezultat al
tendinei generale a separrii activitilor de comer de cele de producie, determinat de
avantajele economice ale specializrii, ct i datorit unor particulariti ale pieei i
activitii n turism. Ponderea vnzrilor, prin ageniile de turism, din totalul cifrei de afaceri
a unor prestatori, nregistreaz procente foarte mari, de multe ori peste 70-80%.

2. CONTRACTUL DE FRANCIZ
Franciza se nscrie n rndul metodelor de conlucrare reglementat ntre ntreprinderi,
respectiv ntre uniti independente (francizate) i o ntreprindere de acelai tip, dar mai mare
sau/i mai cunoscut (francizor).
Asociaia Britanic de Franchising definete franciza

ca o licen contractual

cedat de o persoan numit francizor care permite sau cere beneficiarului s desfoare, n
perioada de valabilitate a licenei, o anumit afacere, folosind un nume specificat aparinnd
francizorului. Conform acestui contract, francizorul are dreptul de a exercita un control
continuu asupra beneficiarului, dar are i obligaia s asigure asistena tehnic, pregtirea
cadrelor, merchandisingul etc.

Contractul de franciz
Este un contract sinalagmatic, cu titlu oneros, ce implic colaborare strns ntre
pri, independente din punct de vedere financiar. Acest document reprezint temelia unui
parteneriat solid ntre cele dou pri beneficiare: francizorul i francizatul (beneficiarul).

3. CONTRACTUL DE TIME-SHARING
Conceptul de "time sharing" este des ntlnit n zone de interes turistic n care diverse
persoane doresc s aib posibilitatea ca o dat sau de mai multe ori pe an s poat s se duc
n zona n care doresc i s locuiasc fr a fi nevoii s se preocupe de ntreinerea locuinei
respective. Vom ntlni aadar "time sharing" pe imobile din zone turistice precum: coastele
spaniole, Grecia, Turcia, orae turistice precum: New York.
Cheia succesului unui sistem de "time sharing" ine de seriozitatea firmei
administrator i de lichiditatea i de bonitatea financiar a proprietarilor. n ultimul timp

conceptul de "time sharing" s-a extins i n piee precum: exploatarea iahturilor, mainilor de
lux i n general n piee legate de industria turistic i de agrement, acolo unde proprietarii ar
fi dispui s mpart utilizarea bunului respectiv cu alte persoane care l-ar exploata n
perioade diferite de timp.
Contractul de time-sharing const n faptul c o familie format dintr-un numr
precizat de persoane (de ex. 4,6,7,8) cumpr un apartament dintr-un anumit hotel pentru o
perioad de 7 zile (denumit unitate de T.S.), 14 zile sau mai multe, avnd dreptul de a-l
folosi, n scop personal, de a-l ceda spre folosina unor prieteni sau rude sau de a-l nchiria
unor solicitatori.
Implicarea contractual a participanilor la acest tip de proprietate se face n cadrul
unui club de vacan, al crui membru trebuie s devin i proprietarul n T.S. , care reunete
trei pri aflate n legtur cu proprietarul i anume:
1. O societate de marketing care are rolul de a gsi clieni, de a-i convinge s cumpere o
unitate de T.S. i de a vinde efectiv, pe baza unui contract, o proprietate de T.S.
Societatea de marketing, n calitate de vnztor, ncheie un contract cu un beneficiar.
2. O societate de management care are rolul de a asigura managementul apartamentelor
i al unitilor de T.S., conform mandatului ncredinat n acest sens de ctre
proprietarii n T.S.
3. O societate de administraie a proprietilor n T.S. care, de obicei, este tot societatea
de management i care are rolul de a ncasa cheltuielile de ntreinere ale
apartamentului, defalcate n funcie de numrul de uniti de T.S., de a asigura
serviciile de curenie i ntreinere curent, de reparaii.

4. CONTRACTUL DE ASOCIERE HOTELIER

Unitile hoteliere au, n general, o structur familiar, autonomia lor fiind total. n
ultimii ani, muli propietari de hoteluri independente s-au orientat pentru cteva forme de
asociere.
Principalele modaliti de asociere si colaborare sunt:
- Lanul voluntar
Este cea mai simpl form, deoarece fiecare hotel i pstreaz autonomia, cu
excepia unor elemente sau criterii care dau nota de specificitate a lanului. Contractul de
asociere cuprinde domeniul de colaborare (campanie publicitar, sistem de rezervare,
pregtire profesional a salariailor, etc.), responsabilitile membrilor, aportul pentru
finanarea aciunilor comune i condiiile de reziliere (renunarea din proprie iniiativ sau
excludere). Lanurile hoteliere voluntare deineau la nceputul actualului deceniu 25% din
capacitatea hotelier n Frana, 25% n Elveia, 16% n Irlanda, 10,5% n Germania, 8% n
Belgia, 7% n Marea Britanie, 6% n Spania i Italia.
- Lanul integrat
Este forma de administrare n cadrul creia hotelul beneficiaz de un nsemn de
notorietate n schimbul respectrii unui 'manual de norme' care detaliaz elementele de
specificitate ale lanului. Hotelurile aparintoare unui astfel de lan sunt exploatate de grupul
hotelier respectiv (fiecare hotel avnd i un director girant numit de la sediul lanului) i sunt
dependente juridic i financiar de lan. Clauzele acestui gen de integrare oblig ca fiecare
hotel s-i asume responsabiliti privind iniierea i difuzarea unei imagini favorabile asupra
lanului, astfel nct s nu se transforme ntr-un simplu consumator de notorietate.
- Societatea mixt.
Este forma de asociere ntre un lan si un proprietar de hotel al crui obiect l
constituie formarea unei societi mixte pe baza unui contract de societate. n esena sa el
stabilete cota de participare a partenerilor la constituirea patrimoniului, elementele de aport,
cota de participare la profit, perioada pentru care se constituie.

Contractul de asociere hotelier

a). Contractul de leasing
Problema esenial a unui contract de leasing const n modul de determinare a chiriei
pltite de cel care nchiriaz hotelul proprietarului acestuia.
Mrimea chiriei se stabilete n mod diferit, n funcie de natura contractului de
leasing.
b). Contractul de management
Contractul de management se ncheie ntre proprietarul hotelului i o firm de
management independent de proprietar. n contract se stipuleaz c firma de management
acioneaz n totalitate ca un agent al proprietarului i n contul proprietarului. Angajaii
hotelului sunt salariai ai proprietarului, iar rezultatele financiare sunt nregistrate n bilanul
proprietarului.

5. DOCUMENTE UTILIZATE IN RECEPTIE

Desi este strans legata de alimentatia publica si turism, activitatea de cazare are o
autonomie, desfasurandu-se in cadrul unor unitati operative specifice.
Fiind o forma a prestarilor de servicii,activitatea de cazare are un caracter nematerial. Ca
urmare, reflectarea ei in contabilitate este mai simpla, concretizandu-se in inregistrarea:

pe de o parte, a cheltuielilor de cazare,

iar pe de alta parte, a veniturilor aferente,

diferenta dintre ele reprezentand rezultatul financiar al acestei activitati.
Dotarea materiala a unitatilor de cazare si calitatea diferita a serviciilor determina
niveluri diferentiate ale cheltuielilor. Drept urmare, se impune stabilirea unor venituri
diferentiate pe categorii de unitati operative.
Aceasta diferentiere face necesara clasificarea unitatilor operative de cazare dupa:

importanta lor (cum ar fi: hoteluri, hanuri turistice, moteluri, cabane turistice);

conditiile materiale si gradul de confort oferit (de la 1 la 5 stele sau margarete).

Tarifele de cazare exprima valoarea serviciilor corespunzatoare si au drept scop

acoperirea cheltuielilor si asigurarea realizarii profitului unitatii. Tariful de cazare poate fi
diferentiat si in functie de perioada de cazare (de sezon), care influenteaza raportul cerereoferta a spatiilor de cazare.
Concomitent cu cazarea, unitatea mai poate pune la dispozitia turistilor sialte servicii cum ar
fi: servicii de tratament, servicii de frizerie, coafura, inchiriere de obiecte, curatatorie sau
spalatorie chimica, servicii de agreement, servicii de posta (de exemplu, convorbiri
telefonice, telex, telegraf), servicii de schimb valutar.

Activitatea de cazare presupune:

operatii de rezervare si inchiriere a spatiilor de cazare,
operatii de urmarire si incasare a tarifelor pentru serviciile prestate.

Rezervarea spatiilor de cazare se face pe baza comenzilor verbale ale turistilor sau a
comenzii de rezervare intocmita de agentiile de turism.
Acestea cuprind:

denumirea si adresa unitatii solicitante,

numarul si numele pasagerilor sau a delegatului turistilor,

numarul locurilor si

durata cazarii.

Comenzile sunt inscrise in Registrul de evidenta al comenzilor.

La cazare, receptionerul completeaza datele de identitate a pasagerilor in Cartea de imobil si
intocmeste Diagrama grupului in vederea repartizarii locurilor de cazare. Aceasta cuprinde
tariful, numarul de zile, suma de incasat, date care se inscriu in Situatia prestarilor si
decontarilor.
Pentru toate aceste servicii oferite turistilor, unitatea prestatoare transmite receptiei Bonuri de
servicii, ale caror date se inscriu tot in Situatia prestarilor si decontarilor.
Pe baza situatiei intocmite, receptia emite Nota de plata care serveste decontarii in numerar
sau pe baza filelor din carnete CEC cu limita de suma. Pentru decontarea prin virament este
necesara intocmirea facturii, un exemplar al acesteia fiind remis conducatorului de grup.
Notele de plata se centralizeaza la sfarsitul zilei in Borderoul notelor de plata.

Evidenta operativa se realizeaza cu ajutorul urmatoarelor documente:

Diagrama locurilor libere si ocupatecare urmareste situatia spatiilor de cazare;
Situatia prestarilor si decontarilorcare reflecta in orice moment sumele datorate de
turisti si incasarea lor pe feluri de servicii;
Raportul de gestiunecare stabileste zilnic situatia realizarilor si a incasarilor distinct
pe servicii prestate si modalitati de incasare.
7

In cazul cazarii in statiuni balneo-climaterice se mai intocmesc unele documente specifice

cum ar fi:

Evidenta sosirilor si plecarilor, completata pe baza biletelor de tratament si odiha,

Situatia realizarilor si decontarii prestarilor pe beneficiari si perioade.

Activitatea de cazare impune si intocmirea de documente care sa consemneze cheltuielile

aferente, cum ar fi:

Bonuri de consum materiale,

State de plata a salariilor,

Situatii de calcul a amortizarii.