Nume dat mai multor specii de reptile din ordinul saurienilor, cu pielea verde-cenuie sau pestri, cu capul i abdomenul

acoperite cu plci cornoase, cu corpul aproape cilindric, sprijinit pe patru picioare scurte, ndreptate n afar, cu coada lung, subiat spre vrf, regenerabil. Are o piele crnoas, ngroat ce formeaz solzi mici si o protejeaz de uscciune. Ochii sunt protejai de o membran subire, transparent. Auzul este bine dezvoltat, la fel i mirosul. Pe maxilare oprla are numeroi dini conici, concrescui cu maxilarul. Limba este musculoas, mobil, bifurcat la vrf i poate fi uor proiectat afar. Membrele sunt scurte, aezate pe laturile corpului, ndreptate lateral, dar nu servesc la mers, ci la agare de asperitile solului si crare. Deplasarea se face prin ondulaiile corpului, soprla sprijinindu-se pe membrele posterioare i pe coad. oprla se trte, deci este un animal trtor. oprla se hrnete cu insecte,pienjeni si rme. Este totui un animal insectivor. Organele digestive sunt bine dezoltate. Are tub digestiv si glande anexe. Respiraia este pulmonar. Cile respiratorii sunt bine difereniate. Plmnii sunt ca nite saci cu perei cutai. Temperatura corpului este variabil. Iarna se ascund n gropi i stau n amorire pn primvara. Reptilele i au originea n vechii amfibieni.Ea este n general carnivor;respectiv insectivor.I se mai spune popular guter.Mediul de via este terestru;respectiv acvatic(secundar),n special se afl n zone de la cmpii pn n zona de munte(n locuri nsorite).Culoarea ei este adaptat mediului.Se nmulete prin ou cu coaja calcaroas;prin fecundaie interna. Cele mai variate si raspandite specii de reptile care traiesc in prezent sunt soparlele. Se cunosc circa 3000 de specii(anolisul verde), ce sunt grupate in 23 de familii. Pot trai in orice mediu, majoritatea preferand zona intertropicala. Datorita iutelii si a capacitatii de a se catara (pot urca pana la 4000 m altitudine), soparlele pot evita multi pradatori. Dimensiunea soparlelor variaza in functie de specie si de sex. Astfel, exista specii care au o lungime mai mica de 2 cm, la polul opus aflandu-se dragonul de Komodo a carui lungime poate ajunge la 3 m. In general, coada soparlelor este mai lunga decat corpul, care este acoperit cu solzi marunti. Solzii dorsali sunt dispusi pe 8-12 randuri, au forma ovala sau hexagonala si sunt bine diferentiati de solzii dorso-laterali. Coada este acoperita de solzi ingusti si drepti. Soparlele au patru picioare scurte, aduse pe langa corp, cu cate cinci degete fiecare, dar exista si specii fara picioare. In general, soparlele prezinta 10-17 pori femurali de fiecare parte si intre 6-8 siruri longitudinale. Pliul gatului este mai mult sau mai putin vizibil, iar limba se termina cu 2 lobi scurti, rotunjiti. Fata de serpi, soparlele prezinta deschizaturi pentru urechi, pleoape mobile si maxilare mult mai putin flexibile, strans articulate cu craniul. In cazul capturarii, multe specii sunt gata sa muste, dar exista specii ce nu au dinti veninosi.

Inainte de imperechere, masculul de soparla isi poate schimba culoarea sau isi ridica faldurile ce sunt dispuse in jurul gatului. Reproducerea are loc prin depunerea, prin iunie, a 5-14 oua de culoare alb-galbui, usor cilindrice, lungi de 12-14 mm. Clocirea dureaza in jur de 2 luni, chiar 90 de zile in cazul in care temperatura este devaforabila. Ouale cresc in volum in timpul clocitului, devenind cenusii, iar prin august-septembrie ies puii. Femelele sunt apte pentru reproducere dupa 3 ani, pe cand masculii dupa 2 ani. Soparlele inelate sunt reptile strans inrudite cu serpii si se hranesc cu mici nevertebrate. Craniul lor este lat, coada scurta, iar plamanul scurt dezvoltat. Ele traiesc in Africa, Orientul Mijlociu, America de Sud si se hranesc cu rame, muste, omizi. Cea mai mare specie de soparla este dragonul de Komodo. Cu toate ca are o greutate de pana la 125 kg si o lungime de circa 3 metri, se poate deplasa incredibil de rapid. Animalele prinse nu au nici o sansa de viata, deoarece dragonul de Komodo are maxilare puternice si gheare care ii permit sa ucida rapid.