Cap. 1.

Organizarea activitii de expertiz. Tipologia expertizelor i categorii

de experi
(cursul conine i lectur: extrase din Codurile juridice)

Terminologie specific
Tipologia expertizelor
Organizarea activitii de expertiz n Romnia
Categorii de experi
Structuri de organizare
........................................................

Terminologie specific
Cuvintele expertiz i expert sunt de origine latin (experior - a proba, a ncerca i
expertus specialist care cerceteaz o problem) i au form lexical apropiat n
multe din limbile moderne (expertise francez, ekspertiza - rus). Frecvent,
termenul expertiz poate fi definit printr-o expresie: raport de experi, prob prin
experi etc.
Termenul expertiz are semnificaia de mijloc probant venit din partea unui
specialist n domeniul de referin, ntr-o situaie controversat dat, litigioas sau
nelitigioas.
n literatura de specialitate (Mihuleac, 1971), expertiza este definit ca un
mijloc de prob prin care, n baza unei cercetri metodice folosind procedee
tiinifice, expertul aduce la cunotina organului care l-a mputernicit concluzii
motivate tiinific cu privire la faptele pentru a cror elucidare sunt necesare
cunotine specializate.
n general, cele mai multe expertize sunt efectuate de experi. Sunt situaii,
ns, cnd, n lipsa unor experi ntr-o anumit specialitate, chiar expertizele
judiciare se efectueaz de specialiti cu reputaie n specialitatea lor, care dei nu
au calitatea de expert, ndeplinesc toate condiiile obinerii acestei caliti.
Domenii de aplicare a expertizei:
- tiinific: expertiza de impact, expertizarea potenialului aplicativ etc.,
- tehnic: expertizarea uzurii echipamentelor, expertizarea nivelului tehnic etc.,
- economic: expertize de mrfuri, expertize financiare etc.,
- medical: capacitate de exerciiu, evaluarea recuperrii unor funcii vitale;
- social: stabilirea capacitii de munc;
- politic: elucidarea unui context socio-politic, evaluarea potenialului conflictual;
- artistic: stabilirea autenticitii operei, stabilirea perioadei realizrii operei etc.
n mod frecvent, au nevoie de expertize:
- mediul tiinific: mediul academic, universiti, institute de cercetare;
- suprastructura societii: factorii decideni;
- mediul de afaceri: firme de producie, de distribuie, de comer, de servicii;
- serviciile publice: justiia, organele de odine, serviciile medicale si de igien;
- structurile asociative: ONG, asociaii ale consumatorilor;

- persoanele fizice: consumatori, contribuabili, pri n litigii etc.

Raiunea expertizei este generat de principiul imposibilitii de cuprindere
suficient a problemelor profesionale sau de via de ctre o singur persoan.
Pentru situaii deosebite, prin importana lor, este necesar apelarea la persoane
care au mai multe cunotine i competene n problema care se cere lmurit sau
rezolvat. Treptat, s-a consacrat practica solicitrii interveniei persoanelor referine n domeniile lor pentru aceste situaii deosebite.
Societatea modern a reglementat statutul expertului, chiar profesia de
expert, activitatea de expertiz i a creat cadrul normativ i instituional n
domeniu. Pentru interesele organelor judiciare i de urmrire penal s-au constituit
instituii specifice, iar pentru interesele tiinei i afacerilor s-a constituit o
adevrat pia a expertizei.
Statutul expertizei este evideniat de urmtoarele trsturi:
- fora probant a expertizei este dat de caracterul tiinific al demersurilor pe care
le desfoar expertul i al metodelor la care apeleaz n vederea elucidrii
problemelor disputate;
- frecvena mare a unor situaii care reclam expertiz a generat nevoia de
dezvoltare a unor instituii care desfoar activiti de expertiz i de consacrare a
unor reglementri riguroase cu privire la experi;
- expertiza este un mijloc probant, dar nu absolut; rezultatele expertizei i
concluziile expertului ajut doar la formarea de convingeri ale celor ce judec /
arbitreaz problema disputat, acetia nefiind obligai s-i nsueasc punctele de
vedere ale expertului;
- expertiza se dispune / solicit pentru a fi formulat o opinie fundamentat
tiinific i, foarte frecvent, pentru a fi desfurat o aplicaie pe care instana nu
are posibilitatea s o efectueze;
- expertiza nu poate avea ca obiect sarcina judecrii cauzei, sarcina expertului
rezumndu-se numai la a emite i consemna o opinie competent asupra situaiei
n disput.
Tipologia expertizelor
Criteriile de clasificare a expertizelor:
- dup caracterul expertizei, respectiv mediul de soluionare a disputei:
*expertize judiciare: se dispun exclusiv de instane penale, civile,
comerciale etc., dup natura cauzei judecate; n practic, expertizele judiciare sunt
foarte numeroase ca specialitate n cadrul aa numitelor expertize tehnice (aproape
tot attea specialiti cte specializri inginereti sunt);
*expertize extrajudiciare: sunt expertizele solicitate de entiti interesate n
obinerea unei opinii foarte calificate n probleme specifice activitii lor.
- dup contingena cu reglementrile juridice:
*expertize de strict specialitate: sunt demersuri cu obiect strict ntr-o
specialitate consacrat (date, fapte, constatri cu caracter pur tehnico-tiinific),
fr elemente juridice; este cazul expertizelor chimice, fizice etc.;
2

*expertize cu coninut tehnic i juridic, care n mod obligatoriu trebuie s

fac referiri la cadrul normativ specific obiectului cercetat; este cazul expertizelor
tehnice i al celor contabile.
- dup coninut, respectiv reflectarea n coninutul expertizei a domeniilor
consacrate ale practicii:
*expertize tiinifice: aplicaii de vrf din domeniile tiinelor consacrate
realizate fie pentru scopuri judiciare ori ale altor organe interesate, fie pentru
scopuri tiinifice ori de aplicaie a tiinei;
*expertize medicale: au o larg rspndire n criminalistic (identificare
persoane, stabilire capaciti psihomotorii), n practica social, n tiin;
*expertize tehnice (inginereti): au aplicaii largi n spee judiciare
(accidente, avarii), n practica economic, n afaceri, n tiin;
*expertize tehnice evaluatoare de bunuri: expertizele judiciare din aceast
categorie sunt realizate de experi - arhiteci sau ingineri constructori (pentru
bunurile imobile), economiti (pentru bunurile mobile), specialiti ai Bncii
Naionale sau bijutieri (pentru bijuterii, pietre i metale preioase); expertizele
extrajudiciare din aceast categorie sunt specifice domeniilor bancar i de
asigurri, ca parte a stabilirii valorii garaniilor, respectiv bunurilor asigurate;
*expertize economice: efectuate de economiti specializai n domeniile de
referin (contracte, raporturi de munc, financiar-contabil, licitaii etc.); aplicaii
numeroase ale expertizei economice extrajudiciare vizeaz oportunitile de
afaceri, evaluarea de active, fundamentarea de prognoze, studii de impact .a.
*expertizele evaluatoare de art: sunt specifice speelor judiciare dar sunt i
numeroase expertize extrajudiciare (evaluri pre-licitaii, estimare patrimonii,
constituire garanii .a.); sunt realizate de specialiti din domeniu, curatori, artiti.
- dup numrul experilor implicai:
*singulare: efectuate de un expert; sunt cele mai frecvente;
*colegiale: efectuate de mai muli experi, de aceeai specialitate (sunt
specifice in situaiile cu volum mare de activitate);
*mixte / complexe: presupun experi mai muli i din specialiti diferite.
- dup modul de desemnare a experilor:
*simple: expertize judiciare curente, care se desfoar sub administrarea
organului judiciar care a dispus expertiza;
*supravegheate: alturi de experii desemnai oficial se admit i experi
solicitai de prile aflate n litigiu, care pot supraveghea activitatea experilor
desemnai i pot face observaii;
*contradictorii: la aceste expertize particip, cu aceleai drepturi i
obligaii, experi desemnai i experi propui de ctre pri i acceptai de instan.
- dup locul efecturii expertizei n raport cu locul judecrii cauzei:
*expertize coordonate de instana care judec spea;
*expertize coordonate de comisia rogatorie - organ judiciar de acelai grad,
din alt localitate / ar, cruia i se solicit preluarea unor aspecte procedurale
neeseniale de la organul solicitant, care nu are posibilitatea normal de a realiza
3

nsui sarcina respectiv (v. C.p.p., art. 132-135).

- dup modul de finalizare a expertizei:
*expertize finalizate cu raport scris: reprezint situaia tipic a celor mai
multe expertize;
*expertize fr raport scris: prestaia expertului constituie doar prezentarea
sa n faa instanei i rspunsuri la ntrebrile puse n instan.
Caracterizare sumar a expertizelor contemporane
Expertiza judiciar are statut de mijloc de prob, fapt care impune expertului
cunoaterea elementelor procedurale specifice pentru desfurarea corect a
demersului su i asigurarea caracterului profesionist prestaiei sale. Dat fiind
numrul foarte mare al specialitilor de expertize, n practica judiciar se
procedeaz la delimitarea ariei de aspecte ce trebuie elucidate ntr-o spe astfel
nct s se grupeze sarcini distincte pentru expertize de specialiti distincte (de
exemplu, la un partaj se pot dispune / solicita expertize: imobiliar, topografic, de
bunuri mobile, de art, auto etc.). Expertiza judiciar constituie atributul exclusiv
al experilor judiciari i al specialitilor testai la Ministerul Justiiei.
Expertiza extrajudiciar este efectuat la cererea persoanelor fizice sau
juridice cu privire la situaii care nu au legtur nemijlocit cu activitatea
judiciar; se desfoar n situaii foarte variate, fiind generat de situaii specifice
vieii social-economice, culturale, artistice, politice etc. Cteva din cele mai
frecvente situaii n care se solicit expertize extrajudiciare sunt: iniierea /
dezvoltarea unei afaceri, separarea patrimonial, actele de vnzare-cumprare,
realizarea de contracte etc. n aceste ipostaze, expertul este un arbitru dac prile
agreeaz condiia supunerii opiniilor acestuia. Cerinele eseniale se refer la
caracterul profesionist i moralitatea prestaiei. Aceste expertize pot fi desfurate
att de experi judiciari, ct i de experi extrajudiciari. Expertiza extrajudiciar se
desfoar n afara instanelor judectoreti i cunoate o varietate larg de
aplicaii i ipostaze. O activitate foarte coerent se desfoar n cadrul instituiilor
de profil: institute, centre, societi cu profil exclusiv sau mixt, instituii de credit,
societi de asigurri. Relaiile expertului cu solicitantul expertizei extrajudiciare
sunt consemnate n contractul dintre pri.
Expertize de mrfuri desfoar diverse entiti desfurate n marile porturi
i antrepozite, aerogri de mrfuri, instituiile vamale, camerele de comer, bursele
de mrfuri etc.
Cteva trsturi ale expertizei merceologice:
- este apropiat de expertiza tehnic, dei nu sunt totdeauna necesare analize de
laborator;
- este evocat alturi de expertizele comerciale, industriale, economico-financiare,
economice, i are ca obiect elemente specifice: proprietile produselor, starea i
calitatea acestora, natura i calitatea ambalajelor, corespondena dintre calitatea
real i calitatea prescris, cauzele modificrilor calitative, probleme legate de
perisabiliti;
4

- reprezint activitatea de studiere i analiz a problemelor referitoare la calitatea

mrfurilor, structura sortimental, aspecte privind cantitatea mrfurilor;
- prin coninutul su, expertiza merceologic este o expertiz care are obligatoriu
elemente juridice; n practic, este asimilat expertizei tehnice;
Organizarea activitii de expertiz n Romnia
Activitatea de expertiz judiciar este organizat riguros de Ministerul Justiiei, n
cadrul cruia funcioneaz Biroul central pentru expertize tehnice judiciare BCETJ. La nivelul unitilor teritorial-administrative funcioneaz Birouri locale
pentru expertize judiciare tehnice i contabile BLEJTC, pe lng tribunalele
judeene i al Municipiului Bucureti.
ntre atribuiile BCETJ sunt precizate: coordonarea naional a activitii de
expertiz, publicarea listei de experi n Monitorul Oficial al Romniei,
comunicarea cu birourile locale referitor la experii valizi, organizarea de examene
pentru atribuirea calitii de expert, monitorizarea activitii de expertiz i
mbuntirea activitii n domeniu, ndrumare metodologic i alte aspecte
specifice domeniului.
Birourile locale in evidena experilor locali, comunic numele acestora
ctre instanele de judecat, urmresc realizarea la termen a expertizelor, verific
i vizeaz rapoartele depuse i deconturile ataate, transmit rapoartele de expertiz
la instane, urmresc achitare onorariilor de expertiz i realizeaz situaii statistice
specifice.
Principalul act normativ privind activitatea de expertiz n Romnia l
constituie Ordonana nr. 2/2000 a Guvernului Romniei privind organizarea
activitii de expertiz tehnic judiciar i extrajudiciar, devenit Legea nr.
156/2002. Ordonana stabilete cadrul general al expertizelor judiciare i extrajudiciare din Romnia i aspectele referitoare la experi. Acest act normativ se
completeaz cu prevederile din codurile de procedur civil i de procedur penal,
care conin pri distincte referitoare la administrarea probelor cu expertiz.
Categorii de experi
Cuvntul expert desemneaz un specialist de nalt calificare n domeniul su, la
care adaug experien i competen recunoscut. Expertul este un auxiliar al
instanei, cu statut special. n unele ri (SUA, Anglia) este considerat un martor
tiinific, iar expertiza o mrturie, accepiune care nu este agreat de doctrina i
practica romneasc. Conform reglementrilor i tradiiei romneti, expertul nu
este nici martor i nu are nici drept de a judeca n cauz. Chiar dac expertiza este
o parte a probelor administrate n cauz, ea este prezentat distinct, att n teorie
ct i n codurile juridice.
Sunt deosebiri nete ntre statutul expertului i cel al martorului: elementele
cu care opereaz expertul trebuie s aib o baz tiinific, organizat pe elemente
coninute n dosarul cauzei i nu pe elemente percepute senzorial direct de martor.
Expertul are o poziie activ i bine statuat (drept de consultare a dosarului, drept
5

de solicitare de precizri din partea judectorului i a prilor, drept de a derula

investigaii la cercetarea de teren), situaii care nu-i sunt admise martorului.
Calitatea de expert judiciar se obine pe baz de examen, n care sunt
testate cunotine profesionale avansate, cunotine privind reglementrile din
Codurile de procedur penal i procedur civil referitoare la expertize i
cunotine asupra reglementrilor din specialitate. La examenul de expert,
persoanele care au titluri academice, titlul de doctor n tiine n domeniu sau au
funcia de profesor universitar ori confereniar universitar sunt scutite de testarea
cunotinelor de specialitate.
Principalele condiii prevzute pentru candidaii la examenul de expert
judiciar se refer la: cetenie (cetean romn) i cunoaterea limbii romne,
capacitate de exerciiu deplin, studii (studii superioare n specialitate), experien
profesional (minim cinci ani n specialitatea de studii), aptitudine medical pentru
activitatea de expert, lipsa antecedentelor penale i o bun reputaie profesional i
social. n privina pregtirii profesionale, la nivel universitar, pentru viitoarele
profesii de expert, trebuie remarcat c multe universiti au o adevrat tradiie n
includerea disciplinelor omonime (n ASE: expertiz merceologic, expertiz
contabil etc.) n planurile de nvmnt.
ntre cele mai importante ndatoriri ale expertului judiciar se regsesc:
efectuarea expertizei numai personal, cu maximum de contiinciozitate i
obiectivitate, depunerea la termenul fixat a raportului de expertiz, prezentarea la
instan pentru oferirea de informaii suplimentare, pentru efectuarea unui
supliment de expertiz ori refacerea acestuia, pstrarea secretului profesional,
informarea organului judiciar cu privire i la alte date pe care le descoper.
O obligaie critic pentru expertul judiciar este aceea de a informa organul
care l-a desemnat asupra situaiei sale care conduce la recuzare, situaie car
conduce la prezumia lipsei de obiectivitate a expertului. Aceste situaii se refer la
existena unei relaii de rudenia cu una din pri, implicarea expertului sau a
rudelor sale ntr-o cauz asemntoare, exprimarea de ctre expert a unor opinii
referitoare la cauz, nainte de a fi numit, primirea de daruri sau fgduieli de la
una din prile n cauz.
Drepturile expertului judiciar se refer la: posibilitatea consultrii dosarului
cauzei n sediul arhivei, degrevarea de unele sarcini de serviciu pe durata efecturii
expertizei, solicitarea de lmuriri de la judector i pri, primirea unui onorariu i
recuperarea cheltuielilor speciale (deplasare n teritoriu etc.)
Activitatea expertului judiciar se caracterizeaz prin rigoare nalt: abaterile
de la conduita specific sunt sancionate sever, prin sanciuni cu caracter
disciplinar, civil sau penal, dup caz. Sanciunile aplicabile experilor sunt:
avertismentul scris (pentru refuzul nemotivat de efectuare a expertizei, pentru
ncredinarea sarcinii unei alte persoane ori pentru neinformarea asupra cazului de
recuzare n care se afl), suspendarea drepturilor conferite de calitatea de expert pe
o perioad de trei pn la 12 luni n cazul repetrii unei abateri pentru care a primit
avertisment scris i retragerea calitii de expert, atunci cnd repet abateri care au
6

fost sancionate cu retragerea temporar a calitii de expert sau pentru abateri mai
grave. Nedepunerea raportului la termen, fr motive temeinice i alte abateri mai
grave pot atrage aplicarea sanciunilor prevzute de Codurile juridice.
Calitatea de expert extrajudiciar se poate obine n urma unui examen
similar celui organizat de Ministerul justiiei pentru experii judiciari, care se
organizeaz de alte ministere sau instituii centrale, pentru domeniile lor de
activitate. Examenul va verifica pregtirea de specialitate, actele normative din
domeniul specialitii i OG nr. 2/2000.
Calitatea de specialist, care are dreptul s efectueze expertize judiciare (n
acele specialiti n care nu sunt experi judiciari), se obine n urma testrii prin
interviu i const n verificarea nsuirii cunotinelor privind expertizele i
experii (codurile judiciare i alte acte normative i cadrul normativ din domeniul
de specialitate).
Structuri de organizare
Aa cum rezult din prevederile OG nr. 2/2000, lista experilor judiciari se face
public i se menine n actualitate prin grija Biroului Central pentru Expertize
Tehnice Judiciare (BCETJ). Lista experilor judiciari activi din Romnia este
publicat i pe site-ul Ministerului Justiiei (v. www.just.ro). n afara structurilor
aparinnd Ministerului Justiiei, care cuprind exclusiv experi judiciari i
specialiti cu drept de a efectua expertize judiciare, exist numeroase organizaii
care cuprind deopotriv experi judiciari i experi extrajudiciari.
Cele mai importante dintre aceste organizaii sunt: Corpul Experilor
Tehnici din Romnia (CETR), Asociaia General a Inginerilor din Romnia
(AGIR), Corpul Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din Romnia
(CECCAR), Asociaia Naional a Evaluatorilor din Romnia (ANEVAR) etc.
n ultimii ani se fac eforturi pentru agregarea reelelor care au ca membri
experi i evaluatori ntr-o reea unic Registrul Naional al Experilor (RNE).
RNE are ca scop crearea unui loc virtual (www.experts.ro) n care s se
ntlneasc cererea cu oferta de servicii profesionale, un registru pluridisciplinar
de competene profesionale din Romnia. Asociaia are structur eterogen
(experi, specialiti, membrii fondatori, membrii instituionali, membrii onorifici)
i un program de aciune de foarte larg anvergur.
Bibliografie
Mihuleac, E., Expertiza judiciar, Editura tiinific, Bucureti, 1971
Petrescu, V. i Pslaru, Constana, Expertiza merceologic, Metropol, Bucureti, 2000
Petrescu, V., Pslaru, Constana i Srbu, Roxana, Expertiz merceologic, ASE,
Bucureti, 2000
Srbu, Roxana, Expertiz merceologic (cazuri), Oscar Print, Bucureti, 2000
Schileru, I., Expertize i evaluri, suport de aplicaii, ms., ASE, Bucureti, 2009

*** - www.e-juridic.ro/
*** - www.just.ro/

..................................

Material lectur
Codul de procedur civil - C.p.c., feb. 2009
5. Expertiza
Art. 201 Cand pentru lamurirea unor imprejurari de fapt instanta considera necesar sa
cunoasca parerea unor specialisti, va numi, la cererea partilor ori din oficiu, unul sau trei experti,
stabilind prin incheiere punctele asupra carora ei urmeaza sa se pronunte si termenul in care
trebuie sa efectueze expertiza. Termenul va fi stabilit astfel incat depunerea expertizei la instanta
sa aiba loc conform dispozitiilor Art. 209.
Cand este necesar, instanta va solicita efectuarea expertizei unui laborator sau unui institut de
specialitate.
In domeniile strict specializate, in care nu exista experti autorizati, din oficiu sau la cererea
oricareia dintre parti judecatorul poate solicita punctul de vedere al uneia sau mai multor
personalitati ori specialisti din domeniul respectiv. Punctul de vedere va fi prezentat in camera de
consiliu sau in sedinta publica, partile fiind indreptatite sa puna si ele intrebari.
Dispozitiile referitoare la expertiza, cu exceptia celor privind aducerea cu mandat, sanctionarea
cu amenda si obligarea la plata de despagubiri, sunt aplicabile in mod corespunzator in cazurile
prevazute la alin. 2 si 3.
La efectuarea expertizei in conditiile alin. 2 pot participa si experti desemnati de parti, daca prin
lege nu se dispune altfel.
Art. 202 Daca partile nu se invoiesc asupra numirii expertilor, ei se vor numi de catre instanta,
prin tragere la sorti, in sedinta publica, de pe lista intocmita si comunicata de catre biroul local de
expertiza, cuprinzand persoanele inscrise in evidenta celor autorizate, potrivit legii, sa efectueze
expertize judiciare.
Incheierea de numire va stabili si plata expertilor.
Art. 203 Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000.
Art. 204 Expertii se pot recuza pentru aceleasi motive ca si judecatorii.
Recuzarea trebuie sa fie ceruta in termen de 5 zile de la numirea expertului, daca motivul ei
exista la aceasta data; in celelalte cazuri termenul va curge de la data cand s-a ivit motivul de
recuzare.
Recuzarile se judeca in sedinta publica, cu citarea partilor si a expertului.
Art. 205 Dispozitiile privitoare la citare, aducerea cu mandat si sanctionarea martorilor care
lipsesc sunt deopotriva aplicabile expertilor.
Daca expertul nu se infatiseaza, instanta poate dispune inlocuirea lui.
Alineatul 3 Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000.
Art. 206 Abrogat
Articolul 206 a fost abrogat prin Decretul nr. 38/1959.
Ulterior Art. 206 a fost reintrodus prin punctul 67 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
138/2000. Punctul 67 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000 a fost abrogat prin
Legea nr. 219/2005.
Art. 207 Daca expertii pot sa-si dea de indata parerea, vor fi ascultati chiar in sedinta, iar
parerea lor se va trece intr-un proces-verbal, intocmit potrivit Art. 198.
Art. 208 Daca pentru expertiza este nevoie de o lucrare la fata locului, ea nu poate fi facuta
decat dupa citarea partilor prin carte postala recomandata, cu dovada de primire, aratand zilele si
orele cand incepe si continua lucrarea. Dovada de primire va fi alaturata lucrarii expertului.
Partile sunt obligate sa dea expertului orice lamuriri in legatura cu obiectul lucrarii.
Art. 209 Expertul numit este dator sa-si depuna lucrarea cu cel putin 5 zile inainte de
termenul fixat pentru judecata.
Alineatul 2 Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000.
Alineatul 3 Abrogat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000.
Art. 210 Cand sunt mai multi experti cu pareri deosebite lucrarea trebuie sa cuprinda parerea
motivata a fiecaruia.

Art. 211 Expertii sunt datori sa se infatiseze inaintea instantei spre a da lamuriri ori de cate ori
li se va cere, caz in care au dreptul la despagubiri, ce se vor stabili prin incheiere executorie.
Art. 212 Daca instanta nu este lamurita prin expertiza facuta, poate dispune intregirea
expertizei sau o noua expertiza.
Expertiza contrarie va trebui ceruta motivat la primul termen dupa depunerea lucrarii.
Art. 213 Expertii care vor cere sau vor primi mai mult decat plata statornicita se vor pedepsi
pentru luare de mita.
La cererea expertilor, tinandu-se seama de lucrare, instanta le va putea mari plata cuvenita
prin incheiere executorie data cu citarea partilor.
Art. 214 Daca expertiza se face de o alta instanta prin delegatie, numirea expertilor si
statornicirea platii ce li se cuvine se va putea lasa in sarcina acestei instante.

..................................
Codul de procedura penala
Constatarea tehnico-stiintifica si constatarea medico-legala
Art. 112: Folosirea unor specialisti
(1) Cand exista pericol de disparitie a unor mijloace de proba sau de schimbare a unor
situatii de fapt si este necesara lamurirea urgenta a unor fapte sau imprejurari ale cauzei,
organul de urmarire penala poate folosi cunostintele unui specialist sau tehnician, dispunand, din
oficiu sau la cerere, efectuarea unei constat ari tehnico-stiintifice.
(2) Constatarea tehnico-stiintifica se efectueaza, de regula, de catre specialisti sau tehnicieni
care functioneaza in cadrul ori pe langa institutia de care apartine organul de urmarire penala.
Ea poate fi efectuata si de catre specialisti sau tehnicieni care functioneaza in cadrul altor
organe.
Art. 113: Obiectul si materialul constatarii tehnico-stiintifice
(1) Organul de urmarire penala care dispune efectuarea constatarii tehnico-stiintifice
stabileste obiectul acesteia, formuleaza intrebarile la care trebuie sa se raspunda si
termenul in care urmeaza a fi efectuata lucrarea.
(2) Constatarea tehnico-stiintifica se efectueaza asupra materialelor si datelor puse la
dispozitie sau indicate de catre organul de urmarire penala. Celui insarcinat cu efectuarea
constatarii nu i se pot delega si nici acesta nu-si poate insusi atributii de organ de
urmarire penala sau de organ de control.
(3) Specialistul sau tehnicianul insarcinat cu efectuarea lucrarii, daca socoteste ca
materialele puse la dispozitie ori datele indicate sunt insuficiente, comunica aceasta
organului de urmarire penala in vederea completarii lor.
Art. 114: Constatarea medico-legala
(1) In caz de moarte violenta, de moarte a carei cauza nu se cunoaste ori este suspecta, sau
cand este necesara o examinare corporala asupra invinuitului ori persoanei vatamate pentru a
constata pe corpul acestora existenta urmelor infractiunii, organul de urmarire penala dispune
efectuarea unei constat ari medico-legale si cere organului medico -legal, caruia ii revine
competenta potrivit legii, sa efectueze aceasta constatare.
(2) Exhumarea in vederea constatarii cauzelor mortii se face numai cu incuviintarea
procurorului.
Art. 115: Raportul de constatare tehnico-stiintifica sau medico-legala
(1) Operatiile si concluziile constatarii tehnicostiintifice sau medico-legale se consemneaza intr-un
raport.
(2) Organul de urmarire penala sau instanta de judecata, din oficiu sau la cererea
oricareia dintre parti, daca apreciaza ca raportul tehnico-stiintific ori medico-legal nu este
complet sau concluziile acestuia nu sunt precise, dispune refacerea sau completarea constatarii

tehnico-stiintifice ori medico-legale, sau efectuarea unei expertize.

(3) Cand refacerea sau completarea constatarii tehnico-stiintifice ori medico-legale este dispusa
de instanta de judecata, raportul se trimite procurorului, pentru ca acesta sa ia masuri in vederea
completarii sau refacerii lui.

.................................................

Codul de procedura penala

Expertizele
Art. 116: Ordonarea efectuarii expertizei
(1) Cand pentru lamurirea unor fapte sau imprejurari ale cauzei, in vederea aflarii
adevarului, sunt necesare cunostintele unui expert, organul de urmarire penala ori instanta
de judecata dispune, la cerere sau din oficiu, efectuarea unei expertize.
Art. 117: Expertiza obligatorie
(1) Efectuarea unei expertize psihiatrice este obligatorie in cazul infractiunii de omor
deosebit de grav, precum si atunci cand organul de urmarire penala sau instanta de
judecata are indoiala asupra starii psihice a invinuitului sau inculpatului.
(2) Expertiza in aceste cazuri se efectueaza in institutii sanitare de specialitate. In vederea
efectuarii expertizei, organul de cercetare penala cu aprobarea procurorului sau instanta de
judecata dispune internarea invinuitului ori inculpatului pe timpul necesar. Aceasta masura este
executorie si se aduce la indeplinire, in caz de opunere, de organele de politie.
(3) De asemenea, efectuarea unei expertize este obligatorie pentru a se stabili cauzele mortii,
daca nu s-a intocmit un raport medico-legal.
Art. 118: Procedura expertizei
(1) Expertiza se efectueaza potrivit dispozitiilor din prezentul cod, afara de cazul cand prin lege
se dispune altfel. Dispozitiile art. 113 se aplica in mod corespunzator.
(2) Expertul este numit de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata, cu exceptia
expertizei prevazute in art. 119 alin. 2.
(3) Fiecare dintre parti are dreptul sa ceara ca un expert recomandat de ea sa participe la
efectuarea expertizei.
Art. 119: Experti oficiali
(1) Daca exista experti medico-legali sau experti oficiali in specialitatea respectiva, nu poate fi
numit expert o alta persoana, decat daca imprejurari deosebite ar cere aceasta.
(2) Cand expertiza urmeaza sa fie efectuata de un serviciu medico-legal, de un laborator
de expertiza criminalistica sau de orice institut de specialitate, organul de urmarire penala
ori instanta de judecata se adreseaza acestora pentru efectuarea expertizei.
(3) Cand serviciul medico-legal ori laboratorul de expertiza criminalistica sau institutul de
specialitate considera necesar ca la efectuarea expertizei sa participe sau sa-si dea parerea si
specialisti de la alte institutii, poate folosi asistenta sau avizul acestora.
Art. 120: Lamuriri date expertului si partilor
(1) Organul de urmarire penala sau instanta de judecata, cand dispune efectuarea unei
expertize, fixeaza un termen la care sunt chemate partile, precum si expertul, daca acesta
a fost desemnat de organul de urmarire penala sau de instanta.
(2) La termenul fixat se aduce la cunostinta partilor si expertului obiectul expertizei si intrebarile
la care expertul trebuie sa raspunda si li se pune in vedere ca au dreptul sa faca observatii cu
privire la aceste intrebari si ca pot cere modificarea sau completarea lor.
(3) Partile mai sunt incunostintate ca au dreptul sa ceara numirea si a cate unui expert
recomandat de fiecare dintre ele, care sa participe la efectuarea expertizei.
(4) Dupa examinarea obiectiilor si cererilor facute de parti si expert, organul de urmarire
penala sau instanta de judecata pune in vedere expertului termenul in care urmeaza a fi
efectuata expertiza, incunostintandu-l totodata daca la efectuarea acesteia urmeaza sa participe
partile.
Art. 121: Drepturile expertului
(1) Expertul are dreptul sa ia cunostinta de materialul dosarului necesar pentru efectuarea
expertizei. In cursul urmaririi penale cercetarea dosarului se face cu incuviintarea organului
de urmarire.

10

(2) Expertul poate cere lamuriri organului de urmarire penala sau instantei de judecata cu privire
la anumite fapte ori imprejurari ale cauzei.
(3) Partile, cu incuviintarea si in conditiile stabilite de organul de urmarire penala sau de instanta
de judecata, pot da expertului explicatiile necesare.
Art. 122: Raportul de expertiza
(1) Dupa efectuarea expertizei, expertul intocmeste un raport scris.
(2) Cand sunt mai multi experti se intocmeste un singur raport de expertiza. Daca sunt deosebiri
de pareri, opiniile separate sunt consemnate in cuprinsul raportului sau intr-o anexa.
(3) Raportul de expertiza se depune la organul de urmarire penala sau la instanta de judecata
care a dispus efectuarea expertizei.
Art. 123: Continutul raportului
(1) Raportul de expertiza cuprinde:
a) partea introductiva, in care se arata organul de urmarire penala sau instanta de judecata
care a dispus efectuarea expertizei, data cand s-a dispus efectuarea acesteia, numele si
prenumele expertului, data si locul unde a fost efectuata, data intocmirii raportului de
expertiza, obiectul acesteia si intrebarile la care expertul urma sa raspunda, materialul pe
baza caruia expertiza a fost efectuata si daca partile care au participat la aceasta au dat explicatii
in cursul expertizei;
b) descrierea in amanunt a operatiilor de efectuare a expertizei, obiectiile sau explicatiile
partilor, precum si analiza acestor obiectii ori explicatii in lumina celor constatate de expert;
c) concluziile, care cuprind raspunsurile la intrebarile puse si parerea expertului asupra obiectului
expertizei.
Art. 124: Suplimentul de expertiza
(1) Cand organul de urmarire penala sau instanta de judecata constata, la cerere sau din oficiu, ca
expertiza nu este completa, dispune efectuarea unui supliment de expertiza fie de catre acelasi
expert, fie de catre altul.
(2) De asemenea, cand se socoteste necesar, se cer expertului lamuriri suplimentare in scris,
ori se dispune chemarea lui spre a da explicatii verbale asupra raportului de expertiza. In
acest caz, ascultarea expertului se face potrivit dispozitiilor privitoare la ascultarea
martorilor.
(3) Lamuririle suplimentare in scris pot fi cerute si serviciului medico-legal, laboratorului de
expertiza criminalistica ori institutului de specialitate care a efectuat expertiza.
Art. 125: Efectuarea unei noi expertize
(1) Daca organul de urmarire penala sau instanta de judecata are indoieli cu privire la exactitatea
concluziilor raportului de expertiza, dispune efectuarea unei noi expertize.
Art. 126: Lamuriri cerute la institutul de emisiune
(1) In cazurile privitoare la infractiunea de falsificare de moneda sau de alte valori,
organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate cere lamuriri institutului de emisiune.
Art. 127: Prezentarea scriptelor de comparatie
(1) In cauzele privind infractiuni de fals in inscrisuri, organul de urmarire penala sau
instanta de judecata poate ordona sa fie prezentate scripte de comparatie.
(2) Daca scriptele se gasesc in depozite publice, autoritatile in drept sunt obligate a le elibera.
(3) Daca scriptele se gasesc la un particular care nu este sot sau ruda apropiata cu
invinuitul sau inculpatul, organul de urmarire penala ori instanta de judecata ii pune in vedere sa
le prezinte.
(4) Scriptele de compara tie trebuie vizate de organul de urmarire penala sau de
presedintele completului de judecata si semnate de acela care le prezinta.
(5) Organul de urmarire penala ori instanta de judecata poate dispune ca invinuitul sau inculpatul
sa prezinte o piesa scrisa cu mana sa, ori sa scrie dupa dictarea ce i s-ar face.
(6) Daca invinuitul sau inculpatul refuza, se face mentiune in procesul-verbal

.........................

11