UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

PROIECT
CLIMATOLOGIE

STUDENT : HERACHE LAURA

GRUPA: 102
SPECIALIZAREA : GEOGRAFIE
ANUL : I

BUCURESTI, 2014
1

CUPRINS

1.Metodologie.
2.Caracteristici climatice ale zonei.
4.Analiza graficelor....
5.Concluzii..
6.Bibliografie..

3
4-5
6-19
20
21

1. Metodologie

n eleborarea acestui proiect au fost necesare mai multe tipuri de metode precum
metoda analizei, metoda observaiei, metoda grafic i metoda bibliografic.
Datorit metodei grafice, am putut realiaza graficele prin care am reprezentat
temperatura, precipitaiile, frecvena i viteza vntului la staia meteorologic Buzu n
anii 1961 i 1970.
Prin metoda observaiei, se poate vedea clar diferenele de temperatur ,de precipitaii de la
o lun la alta, de la an la an. Se poate observa cum intervin factorii climatici.
Metoda analizei este una din cele mai importante metode, datorit faptului c graficele
trebuiesc analizate i explicate n acelai timp.
Metoda bibliografic este obligatorie fiecrei teme, ntruct trebuie s ne bazm pe un
studiu bibliografic destul de bogat.

2. Caracteristicile climatice ale zonei Campulung-Muscel

Temperatura
n zona montan trsturile climatice sunt o consecin a acestui spaiu n cadrul
grupei montane Fgra, fapt ce ncadreaz teritoriul studiat n sectorul de clim
continental. Temperaturile medii anuale sub 0 C sunt frecvente n etajul alpin i
subalpin, pe vrfurile cele mai nalte ale Masivului Iezer-Ppua.n zona dealurilor i
depresiunilor subcarpatice, temperatura medie anual este de 8,2C, iar n zonele mai
nalte (Mu, Ciocanu, Groapa Oilor) se nregistreaz temperaturi mai sczute.n unii
ani temperatura medie anual scade sub 8C, datorit deplasrii maselor de aer de pe
rama muntoas. n funcie de anotimp, mediile lunare ale temperaturii prezint variaii
regionale. Anotimpul de iarn se caracterizeaz prin valori mici ale mediilor lunare,
cuprinse ntre -8C i -11,1C n etajul alpin i ntre -0,8C i -3,5C n etajul forestier
cu altitudini mai mici de 1200 m.
Temperatura medie a lunii iulie este de 18,4C. Particularitile termice ale lunii
iulie ofer condiii optime i favorabile dezvoltrii unor procese fizico-geografice.
Invaziile de aer tropical sunt atenuate de bariera orografic ce o ofer Munii Fgra i
anticlinalul Mu-Ciuha-Ciocanu. Temperaturile medii ale verii n sectorul alpin sunt
cuprinse ntre 7C - 8C, iar n sectorul subcarpatic i al dealurilor piemontane sunt de
17C-20C. Particularitile termice ale lunii iulie ofer condiiile cele mai favorabile
dezvoltrii unor procese fizico-geografice. Invaziile de aer cald tropical sunt atenuate de
bariera orografic ce o ofer Munii Fgra i anticlinalul Mu-Ciuha- Ciocanu.
Media anotimpual a primverii este cuprins ntre -4C n luna martie i 6C n
mai, n nord. n centru i sud temperaturile sunt cuprinse ntre 1,2C i 12C, aceste
diferenieri fiind date de etajarea climatului pe vertical.
n aceast zon se ntlnesc numeroase izoterme. Izoterma de 8C ptrunde pe
vile rurilor Bratia, Bughea, Rul Trgului, Argeel, pn la latitudinea oraului
Cmpulung i a comunei Bughea de Jos. n unii ani, temperatura medie anual scade
sub 8C, datorit deplasrii maselor de aer de pe rama montan.Izoterma de -3C
ptrunde pe cursul rurilor principale, confirmnd c aliniamentul depresiunilor
subcarpatice se prezint ca un sector cu temperaturi blnde.Izoterma de -4C
delimiteaz climatul de dealuri subcarpatice de climatul de munte. Uneori se ntlnesc i
inversiuni de temperatur n unele sectoare de vale (Bughea, Bratia, Argeel),
nconjurate de dealuri nalte (Cndesti, Bughea de Jos, Godeni).Temperatura aerului n
luna iulie oscileaz n jurul izotermei de 18C, trasat n sectorul median al Rului
Trgului.
La Cmpulung inversiunile de temperatur sunt mai frecvente n lunile de iarn,
dar apar i n lunile de var. Consecinele inversiunilor de temperatur constau aici n
ceuri frecvente, amplitudini ridicate, producerea mai devreme a ngheului de sol, a
brumelor timpurii de toamn i a celor trzii. Odata cu construcia combinatului de
ciment i materiale de construcie la Valea Mare Prav, la nord-est de Cmpulung,
inversiunile de temperatur pot contribui la poluarea aerului, la condiiile unei aerri
reduse, ducnd la creterea numrului zilelor cu cea i la scderea insolaiei.
Temperaturile extreme sunt necesare n aprecierea regimului termic din timpul
verii sau iernii fa de media anotimpual. Astfel, la staia Cmpulung, cele mai ridicate
4

temperaturi (36,5C) s-au nregistrat n data de 29 iulie 1902, iar cele mai scazute (31C) n 24 ianuarie 1933. Diferenele ntre maximele i minimele extreme sunt mari
(66,5 C), ceea ce subliniaza caracterul climatului cu mari oscilaii termice.
Amplitudinile termice ating valoarea de 18 C n zona Masivului Iezer, apoi cresc spre
sud, nregistrnd valori de 21,2 C, la Cmpulung i 24,3 C, la Piteti.
Precipitaiile atmosferice
n zona montan cantitatea de precipitaii crete n nord i nord-vest, unde
izohietele cu valori ridicate sunt dispuse aproape concentric n jurul vrfului Iezer. n
etajul forestier cantitatea medie anual de precipitaii este de 800-1200 mm, iar n etajul
alpin i subalpin cantitatea de precipitaii este de 1200-1400 mm. Cele mai mari
cantiti de precipitaii cad la sfritul primverii i nceputul verii (mai, iunie,
iulie).Dac n zona de contact munte-subcarpai, cele mai mari precipitaii medii lunare
se nregistreaz n iunie. n zona montan, la altitudini de peste 1900 m, se nregistreaz
doua maxime: unul iarna, n februarie cnd predomin precipitaiile solide i altul vara,
n iulie (145 mm).Cele mai reduse cantiti de precipitaii cad n sezonul rece, pentru
arealul cuprins ntre 800-1700 m i toamna, pentru sectorul crio-nival.Repartitia
cantitii anuale de precipitaii, n zona subcarpatic i piemontan, se caracterizeaz
printr-o mare neuniformizare. Izohieta de 800 mm trece prin partea central a
Depresiunii Cmpulung. Media precipitaiilor pentru ultimii 65 de ani este de 730-760
mm, iar media precipitaiilor pe ultimii 20 de ani este de 803 mm. n timpul verii i
nceputul toamnei convecia termic joac un rol important n dezvoltarea norilor
cumuliformi din care pot cdea precipitaii intense. Alunecrile de teren, uneori de
proporii nsemnate pe versanii cu nclinare mare a pantei i lipsii de vegetaia
corespunztoare, sunt datorate excesului de precipitaii. Cantitile anuale de precipitaii
pe dealurile care nchid depresiunile subcarpatice (Ciocanu, Ciuha, Mu) sunt mai
mari cu aproximativ 100 mm dect n vatra depresiunilor.Cel mai mare numar de zile cu
precipitaii se nregistreaz n luna mai (13,1 zile), scznd apoi spre sfritul verii i
nceputul toamnei (6,5 zile, n septembrie). Cele mai mici cantiti de precipitaii au
czut n perioada n care au predominat invaziile de aer tropical cald i regimul
anticiclonic.Cantitatea maxim de precipitaii a fost nregistrat la Cmpulung
(140,7mm), la 25 iunie 1937.
Circulaia maselor de aer
n zona montan domin vntul dinspre vest, care are o frecven ridicat tot
timpul anului (27%), urmat de cel dinspre sud - vest (17%).La staia meteorologic
Cmpulung s-a nregistrat o frecven nsemnat din nord (20,8%) n tot cursul anului.
Frecvena vntului dinspre sectorul sudic crete uor ctre sfritul toamnei, n cursul
iernii i nceputul primverii, devenind predominant n martie. Direciile dominante ale
vntului la Cmpulung sunt cele de nord - vest (13,2%) i sud-vest (9,2%), scznd apoi
de la 4,7% ( direcia sudic) la 2,4% ( direcia estic i vestic). Durata calmului
atmosferic este de 55,8%, oraul fiind situat ntr-o zon de adpost.
n sectorul
montan, cele mai ridicate viteze se nregistreaz primvara i la nceputul verii cnd
ating valori de 3 - 4 m/s, la vnturile de nord i nord-est. Toamna i la nceputul iernii
vitezele sunt mai sczute 1,2 m/s. n etajul alpin, la peste 2000 m, viteza vntului
crete, atingnd valori medii anuale de 7 m/s. Aici, att vnturile ce bat dinspre nordvest, ct i cele din sud, depesc viteza de 8 m/s, n ianuarie i chiar 9 m/s, n
februarie.Cele mai sczute viteze sunt semnalate la vnturile care bat dinspre est i
nord-est, la sfritul verii, n lunile iulie-august (5-6m/s).Frecvena medie anual a
vntului din direcia nord-vest este de 18%, iar cel din direcia de vest este de 13%.

Vitezele medii anuale sunt de 2,3 m/s, pentru direcia nord-vest i 1,8 m/s, pentru
direcia vestic.

3. Analiza graficelor
Tabel nr. 1 Temperaturile medii anuale la statia meteorologica Campulung-Muscel in anii

1961,1962,1963,1964,1965,1966,1967,1968,1969,1970
Media
anual

Lun
VI

VII

VII
I

17,2

17,3

17,4

15,4

17,9

19,3

16,4

18,9

19,1

11

18,3

17,6

16,3

15,9

18,4

15,6

14,3

18

17,9

14,6

18,1

17,8

16,8

16,9

15,8

9,9

12
12,
2
13,
1
15,
2
13,
1

16,2

17,4

16,2

2,2

8,8

11

15,7

18

16,6

13
14,
7
13,
2
14,
2
13,
6
13,
0
12,
5

2,1

8,6

12,
6

16,1

17,9

17,2

13,
6

II

III

IV

1961

-3

5,3

10,7

1962

0,2
8,4
4,9
1,6
2,8
4,1
3,8
1,1

0,3
2,4
1,6
3,6

0,9

8,8

7,2

V
10,
8
13,
6
13,
5

0,8

8,3

-6

2,3

4,8

4,2
2,5

2,6

8,5

3,4

7,9

1,9

11

2,0

1,6

0,7
0,5
1,8

2,8

1,3

1963
1964
1965
1966
1967
1968
1969
1970
Media
lunar

IX
13,
6
13,
6
14,
4

8,0

XI

XII

8,0

8,7

6,1

-0,3

8,7

8,0

9,4

6,4

-2,8

8,4

8,0

8,3

6,4

-2,7

7,6

8,0

9,7

0,5

7,6

8,0

7,8

1,2

7,3

8,0

11,8

4,6

-2

8,5

8,0

10,8

4,6

-1,5

8,0

8,0

8,8

4,9

-2,8

8,3

8,0

7,7

5,0

-1,7

8,1

8,0

6,7

5,1

-0,6

8,0

8,0

9,0

5,0

-1,3

8,0

Sursa: ANM, 2014

Figura nr. 1 Variatiile temperaturilor medii anuale la statia Campulung-Muscel Muscel in

anii 1961,1962,1963,1964,1965,1966,1967,1968,1969,1970

13
12
11
10
Temeperatura (C) 9
Temperatura
medie anual
8

Temperatura medie multianual

7
6
5
1961

1962

1963

1964

1965

1966

1967

1968

1969

1970

Anul

In figura 1 observam ca temperatura medie anuala la statia meteorologica

Campulung-Muscel in anii 1961, 1962, 1963, 1964, 1965, 1966, 1967,1968,1969,1970 este
in scadere din anul 1961 pana in anul 1965, cand incepe sa creasca, iar apoi se
inregistreaza variatii minore pana in anul 1970.

Figura nr. 2

- Variatiile temperaturilor medii anuale la statia Campulung-Muscel

20.0

15.0

10.0

Temperatura medie lunar

multianual
Temperatura medie multianul

5.0

0.0
I

II

III

IV

VI

VII VIII

IX

XI

XII

-5.0

Din figura 2 se poate observa ca temperaturile medii lunare variaza in functie de

anotimp, fiind mai ridicate in lunile de vara si mai scazute in lunile de iarna.

Figura nr. 3

- Variatiile temperaturilor medii anuale la statia Campulung-Muscel

25
20

1961
1962
1963
1964
1965
1966
1967
1968
1969
1970

15
10
5
0
I

II

III

IV

VI

VII

VIII

IX

XI

XII

-5
-10

Din figura 3 se poate observa ca temperaturile medii lunare variaza in functie de

anotimp, fiind mai ridicate in lunile de vara si mai scazute in lunile de iarna. Pe
parcursul celor 10 ani nu au exustat variatii semnificative la nivelul temperaturilor
medii lunare, acestea inregistrand valori apropiate de la un an la altul.

Tabel nr. 2 Precipitatiile atmosferice medii lunare si anuale la statia meteorologica

Campulung-Muscel in anii 1961,1962,1963,1964,1965,1966,1967,1968,1969,1970

Media
anual

Lun

840,3

II

III

IV

VI

VII

VIII

IX

XI

XII

1961

27,4

19,7

4,1

62,3

272,8

102,1

97,4

105,3

2,4

51,5

45,5

39,9

830,4

840,3

1962

7,9

59,2

114,5

48,3

50,2

68,8

150,4

55,1

39,6

31,8

88,6

26,6

741,0

840,3

1963

113,7

90,9

63,5

51,9

74

75,6

45

26

55,7

29,7

0,6

67,8

694,4

840,3

1964

2,6

25,3

53,7

48,9

93,4

101,4

132,2

66,6

25,9

181,6

68,9

69,5

870,0

840,3

1965

103,3

21,3

61,9

90

84,9

68,1

160,8

133,4

25,2

51,6

134,8

41,5

976,8

840,3

1966

29,3

6,9

13,4

48,4

101,1

187,3

130,3

98,5

29,4

45,8

51,9

75,7

818,0

840,3

840,3

1967

43,9

38,6

6,1

25,1

99,1

91,1

113,3

204,5

74,6

20

103,7

73

893,0

840,3

1968

97,1

61,2

17,6

29,1

111,5

31,1

50,9

86,6

41,8

3,6

175,6

102

808,1

840,3

1969

34,7

23,7

43,5

54,3

103,2

78,5

129,3

92,8

54,1

25,9

187,5

52,8

880,3

840,3

1970

83,6

32,5

8,3

39,8

101,7

83,9

119,7

127,2

39,5

42,8

164,9

47,2

891,1

Media
lunar

54,4

37,9

38,7

49,8

109,2

88,8

112,9

99,6

38,8

48,4

102,2

59,6

840,3

Sursa: ANM, 2014

- Variatiile precipitatiilor atmosferice medii anuale la statia CampulungMuscel in anii 1961,1962,1963,1964,1965,1966,1967,1968,1969,1970

Figura nr. 4

1200
1000
800
Precipitaii anuale
Media Precipitaii
multianuale

600
400
200
0
1961 1962 1963 1964 1965 1966 1967 1968 1969 1970

In figura 4, ce prezinta variatiile precipitatiilor atmosferice medii anuale la statia

Campulung-Muscel in anii 1961,1962,1963,1964,1965,1966,1967,1968,1969,1970 , se
poate observa ca pe parcursul celor 10 ani nu au existat diferente foarte mari in regimul
de precipitatii.

Figura nr.5

- Variatiile precipitatiilor atmosferice medii lunare multianuale la statia

Campulung-Muscel
9

120
100
80
60

Precipitaii medii lunare

multianuale

40
20
0
I II III IV V VI VIIVIII IX X XI XII

In figura 5, ce prezinta variatiile precipitatiilor atmosferice medii lunare

multianuale la statia Campulung-Muscel se observa o scadere a precipitatiilor intre
lunile ianuarie si aprilie, datorita temperaturilor mai scazute, iar odata cu luna mai
acestea inregistreaza o crestere pana ain luna august, ca mai apoi sa scada pe perioada
lunilor septembrie si octombrie, si sa creasca, din nou in lunile noiembrie si decembrie,
aceste variatii datorandu-se factorilor climatici.

- Variatiile precipitatiilor atmosferice medii lunare, anuale si multianuale la

statia Campulung-Muscel in anii 1961,1962,1963,1964,1965,1966,1967,1968,1969,1970

Figura nr.6

300
250

1961
1962
1963
1964
1965
1966
1967
1968
1969
1970

200
150
100
50
0
I

II

III

IV

VI

10

VII VIII

IX

XI

XII

In figura 6 , ce prezinta variatiile precipitatiilor atmosferice medii lunare, anuale

si multianuale la statia Campulung-Muscel in anii 1961, 1962, 1963, 1964, 1965, 1966,
1967,1968,1969,1970, putem observa ca nu exista diferente foarte mari in regimul de
precipitatii, acestea variind in functie de factorii climatic si anotimp.

Tabel nr. 3 Nebulozitatea la statia meteorologica Campulung-Muscel in anii

1961,1962,1963,1964,1965,1966,1967,1968,1969,1970
Lun

1961

1962

1963

1964

1965

1966

1967

II

III

IV

VI

VII

VIII

IX

XI

XII

Cer senin

6,0

4,0

3,0

4,0

0,0

2,0

4,0

7,0

9,0

6,0

5,0

0,0

Cer noros

16,0

11,0

22,0

15,0

14,0

21,0

25,0

21,0

17,0

18,0

13,0

17,0

Cer acoperit

9,0

13,0

6,0

11,0

17,0

7,0

2,0

3,0

4,0

7,0

12,0

14,0

Cer senin

11,0

0,0

0,0

3,0

0,0

4,0

6,0

11,0

12,0

9,0

1,0

3,0

Cer noros

9,0

13,0

12,0

19,0

25,0

23,0

20,0

19,0

14,0

16,0

13,0

17,0

Cer acoperit

11

16

19,0

8,0

6,0

3,0

5,0

1,0

4,0

6,0

16,0

11,0

Cer senin

6,0

2,0

2,0

0,0

0,0

6,0

6,0

14,0

12,0

5,0

4,0

5,0

Cer noros

7,0

8,0

19,0

19,0

27,0

15,0

23,0

15,0

15,0

18,0

23,0

11,0

Cer acoperit

18,0

19,0

10,0

11,0

4,0

9,0

2,0

2,0

3,0

8,0

3,0

15,0

Cer senin

10,0

5,0

2,0

6,0

0,0

4,0

6,0

9,0

7,0

8,0

2,0

3,0

Cer noros

17,0

10,0

14,0

15,0

20,0

25,0

19,0

19,0

15,0

18,0

14,0

17,0

Cer acoperit

4,0

14,0

15,0

9,0

11,0

1,0

6,0

3,0

8,0

5,0

14,0

11,0

Cer senin

6,0

3,0

9,0

1,0

1,0

0,0

12,0

8,0

12,0

9,0

1,0

1,0

Cer noros

11,0

17,0

12,0

15,0

23,0

29,0

18,0

17,0

15,0

19,0

17,0

20,0

Cer acoperit

14,0

8,0

10,0

14,0

7,0

2,0

2,0

6,0

3,0

3,0

12,0

10,0

Cer senin

4,0

0,0

1,0

1,0

7,0

0,0

3,0

9,0

3,0

10,0

0,0

3,0

Cer noros

8,0

17,0

15,0

15,0

17,0

20,0

25,0

18,0

25,0

16,0

15,0

16,0

Cer acoperit

19,0

12,0

15,0

14,0

7,0

10,0

3,0

4,0

2,0

5,0

15,0

12,0

Cer senin

7,0

5,0

13,0

7,0

9,0

4,0

13,0

16,0

7,0

14,0

6,0

8,0

Cer noros

11,0

8,0

17,0

14,0

17,0

14,0

11,0

8,0

8,0

6,0

7,0

18,0

11

1968

1969

1970

ML

Cer acoperit

13,0

16,0

11,0

10,0

7,0

12,0

7,0

7,0

15,0

11,0

17,0

7,0

Cer senin

2,0

3,0

8,0

7,0

1,0

5,0

7,0

2,0

1,0

8,0

3,0

2,0

Cer noros

14

13,0

18,0

18,0

24,0

23,0

22,0

20,0

25,0

18,0

10,0

11,0

Cer acoperit

15

13,0

5,0

5,0

6,0

2,0

2,0

9,0

4,0

5,0

17,0

18,0

Cer senin

4,0

2,0

5,0

2,0

7,0

10,0

15,0

7,0

17,0

11,0

8,0

5,0

Cer noros

14,0

10,0

14,0

15,0

13,0

8,0

8,0

16,0

6,0

11,0

13,0

12,0

Cer acoperit

13,0

16,0

12,0

13,0

11,0

12,0

8,0

6,0

7,0

9,0

9,0

14,0

Cer senin

3,0

1,0

1,0

2,0

1,0

1,0

1,0

4,0

8,0

6,0

4,0

1,0

Cer noros

14,0

13,0

15,0

18,0

20,0

23,0

26,0

22,0

17,0

17,0

23,0

23,0

Cer acoperit

14,0

15,0

15,0

10,0

10,0

6,0

4,0

5,0

3,0

8,0

3,0

7,0

Cer senin

59,0

25,0

43,0

33,0

26,0

36,0

73,0

87,0

88,0

86,0

34,0

36,0

Cer noros

129,0

120,0

156,0

163,0

217,0

201,0

197,0

175,0

157,0

159,0

149,0

162,0

Cer acoperit

130,0

142,0

118,0

105,0

86,0

64,0

41,0

46,0

55,0

67,0

118,0

119,0

Sursa: ANM, 2014

Figura nr.7

Frecventa zilelor cu cer senin, noros si acoperit

in anul 1961 la statia

Campulung-Muscel

1961
100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%

II

III

IV

Cer senin

Figura nr.8

VI

VII

Cer noros

VIII

IX

XI

XII

Cer acoperit

Frecventa zilelor cu cer senin, noros si acoperit

Campulung-Muscel

12

in anul 1962 la statia

1962
100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%

II

III

IV

Cer senin

VI

VII

Cer noros

VIII

IX

XI

XII

Cer acoperit

Frecventa zilelor cu cer senin, noros si acoperit

in anul 1963 la statia Campulung-Muscel

Figura nr.9

1963
100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%

II

III

IV

Cer senin

VI
Cer noros

13

VII

VIII
Cer acoperit

IX

XI

XII

Figura nr.10

Frecventa zilelor cu cer senin, noros si acoperit in anul 1964 la statia

Campulung-Muscel

1964
100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%

II

III

IV

V
Cer senin

Figura nr.11

VI

VII

Cer noros

VIII

IX

XI

XII

Cer acoperit

Frecventa zilelor cu cer senin, noros si acoperit in anul 1965 la statia

Campulung-Muscel

1965
100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%

II

III

IV

V
Cer senin

VI
Cer noros

14

VII

VIII
Cer acoperit

IX

XI

XII

Figura nr.12

Frecventa zilelor cu cer senin, noros si acoperit in anul 1966 la statia

Campulung-Muscel

1966
100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%

II

III

IV

Cer senin

VI

VII

Cer noros

VIII

IX

XI

XII

Cer acoperit

Figura nr.13 Frecventa zilelor cu cer senin, noros si acoperit in anul 1967 la statia

Campulung-Muscel

15

1967
100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%

II

III

IV

Cer senin

VI

VII

Cer noros

VIII

IX

XI

XII

Cer acoperit

Figura nr.14 Frecventa zilelor cu cer senin, noros si acoperit in anul 1968 la statia

Campulung-Muscel

1968
100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%

II

III

IV

Cer senin

VI

VII

Cer noros

16

VIII

IX

Cer acoperit

XI

XII

Figura nr.15 Frecventa zilelor cu cer senin, noros si acoperit in anul 1969 la statia

Campulung-Muscel

1969
100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%

II

III

IV

Cer senin

Figura nr.16

VI

VII

Cer noros

VIII

IX

XI

XII

Cer acoperit

Frecventa zilelor cu cer senin, noros si acoperit in anul 1970 la statia

Campulung-Muscel

1970
100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%

II

III

IV

V
Cer senin

VI
Cer noros

VII

VIII

IX

XI

Cer acoperit

In figurile 7,8,9,10,11,12,13,14,15,16,si 17 este prezentata frecventa zilelor cu

cer senin, noros, si acoperit in anii 1961, 1962, 1963, 1964, ,1966, 1967, 1968, 1969,
17

XII

1970. Se observa ca nu s-au inregistrat diferente foarte mare pe parcursul celor 10 ani,
doar anii 1967 si 1969 au un numar mai mare de zile cu cer senin, fata de ceilalti anii.

Tabel nr. 4 Viteza si frecventa vantului la statia meteorologica Campulung-Muscel in anii

1961,1962,1963,1964,1965,1966,1967,1968,1969,1970

1961

1962

1963

1964

1965

1966

1967

1968

1969

1970

Media

Calm (%)

NE

SE

SV

NV

Frecevena (%)

169,0

96,0

22,0

36,0

43,0

108,0

34,0

63,0

889,0

Viteza (m/s)

3,5

4,0

4,1

3,5

2,7

2,7

2,5

2,1

3,1

Frecevena (%)

126,0

154,0

45,0

51,0

47,0

60,0

23,0

15,0

939,0

Viteza (m/s)

5,4

3,9

3,8

2,8

2,8

2,3

3,8

4,3

3,6

Frecevena (%)

109,0

190,0

68,0

74,0

64,0

72,0

15,0

10,0

858,0

Viteza (m/s)

3,7

2,9

3,5

2,7

2,0

1,7

1,7

1,7

2,5

Frecevena (%)

139,0

193,0

57,0

53,0

43,0

100,0

28,0

26,0

825,0

Viteza (m/s)

5,6

3,3

2,7

2,0

2,5

2,8

3,6

2,7

3,2

Frecevena (%)

8,6

13,0

4,0

4,3

6,8

5,6

1,4

2,2

54,1

Viteza (m/s)

4,5

1,9

1,9

2,6

1,9

2,5

2,1

3,4

2,6

Frecevena (%)

6,0

13,4

2,7

4,6

4,4

8,5

1,6

2,1

56,7

Viteza (m/s)

3,7

2,3

2,5

1,5

1,7

2,7

2,3

2,2

2,4

Frecevena (%)

6,7

11,8

3,4

4,1

4,7

7,3

1,2

3,4

57,4

Media

Viteza (m/s)

4,5

2,6

2,0

1,6

1,8

2,4

1,4

3,9

2,5

Frecevena (%)

7,3

8,1

3,3

2,5

4,9

7,1

2,6

2,5

62,6

Viteza (m/s)

4,2

2,3

1,9

1,9

1,8

2,3

2,1

4,7

2,7

Frecevena

5,9

12,1

3,1

3,2

5,1

7,1

2,4

2,7

157,9

Viteza (m/s)

3,5

2,8

2,2

2,2

1,9

2,4

2,4

3,3

2,6

Frecevena (%)

4,6

16,1

3,0

3,9

5,4

7,2

2,3

2,9

54,6

Viteza (m/s)

2,9

3,4

2,4

2,6

2,0

2,6

2,8

2,0

2,6

Frecevena (%)

58,2

70,7

21,1

23,6

22,8

38,2

11,5

12,9

395,4

Viteza (m/s)

4,1

2,9

2,7

2,3

2,1

2,4

2,4

3,0

2,7

Sursa: ANM, 2014

Figura nr.17

- Variatiile vitezei vantului anuale si multianuale la statia Campulung-Muscel

in anii 1961,1962,1963,1964,1965,1966,1967,1968,1969,1970

18

4.0
3.5
3.0
2.5
Viteza medie anual (m/s)
Viteza medie multianual

2.0
1.5
1.0
0.5
0.0
1961 1962 1963 1964 1965 1966 1967 1968 1969 1970

In figura 17, ce prezinta variatiile vitezei vantului anuale si multianuale la statia

Campulung-Muscel in anii 1961,1962,1963,1964,1965,1966,1967,1968,1969,1970, se
observa ca intre anii 1961 si 1966 viteza vantului a inregistrat crestesi si scaderi bruste
iar din anul 1966 pana in anul 1970 aceasta s-a stabilizat, inregistrand valori apropiate.

Figura nr.18

Frecventa si calmul atmosferic la statia Campulung-Muscel

Frecevena (%); 43%

Calm (%); 57%

19

Figura nr.19

Calmul atmosferic

la statia Campulung-Muscel

N
100.0

NV

NE

50.0

0.0

SV

SE
S

Concluzii
20

Frecevena (%)
Viteza (m/s)

n concluzie,acest proiect a fost realizatn urma cercetarilor directe pe baza unei liste
bibliografice. Datele de mai sus ne permit s concluzionm c ntre sistemele de msurare sunt
diferene de reacie la schimbrile vremii i de acomodare cu mediul prin depirea ineriei.
ntr-o astfel de situaie, pentru a putea utiliza, n condiii optime, bazele de date este
necesar diferenierea diferitelor tipuri de msurtori, precum i date, i de calculare i de
aplicare, ale unor corecii pentru omogenizarea irurilor de date, asigurnd astfel
comparabilitatea acestora i depistarea schimbrilor climatice reale.

21

Bibliografie

1. Ciulache, Sterie (1994), Meteorologie-Climatologie, Editura Universitar Aragonit,

Rmnicu Vlcea.
2.Povar, Rodica (2004), Climatologie general, Editura Fundaiei Romnia de Mine,
Bucureti.
3.Anuarele meteorologice din anii 1961, 1962, 1963, 1964, 1965, 1966, 1967, 1968, 1969,
1970.
4..http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpulung

22