Sunteți pe pagina 1din 133

Borderou

Piese scrise:

Tema lucrării: Studiul privind eficienţa energetică pentru centru medical, P+2E

1.

Memoriu tehnic de rezistenţă

2.

Breviar de calcul

2.1

Predimensionare

2.2

Evaluarea încărcărilor

2.3

Calculul structurii

2.4

Calculul fundaţiilor

3.

Calcul energetic

3.1

Descrierea temei

3.2

Calculul cooeficientului global de izolare termică

3.3

Verificarea riscului de condens superficial, prin copararea temperaturilor minime cu temperature punctului de rouă

3.4

Determinarea necesarului de energie pentru încălzit şi emisiile de dioxid de carbon

3.5

Determinarea inerţiei şi masivităţii termice a anvelopei clădirii

Piese desenate:

1. Plan parter (scara 1:50)

2. Plan etaj current (scara 1:50)

3. Secțiune transversală (scara 1:50)

4. Faţadă principală (scara 1:50)

5. Plan fundații (scara 1:50)

6. Armare grindă fundaţii + detalii (scara 1:50)

7. Plan șarpantă (scara 1:50)

8. Detalii constructive (scara 1:5)

Capitolul 1 Memoriu tehnic justificativ

1.1 Date genrale

Obiectul proiectului: CENTRU MEDICAL

Beneficiar: BISERICA ROMANO-CATOLICĂ SĂBAOANI “SF. MIHAIL ARHANGHELUL”

Amplasament: Str. Orizontului, nr.3, sat Săbăoani, Judet Neamț

Necesitatea și oportunitatea investiției

În cadrul prezentei documentații se explicitează soluțiile tehnice alese pentru realizarea obiectivului proiectat. Prin tema proiectului de licență s-a propus construirea unei clădiri ce va avea funcțiunea de CENTRU MEDICAL.

Proiectul este întocmit la cererea beneficiarului în dorința de a asigura un spațiu de ÎNGRIIRE MEDICALĂ.

Construcția propusă va fi o clădire unitară, cu planimetrie compusă, rectangulară și dimensiunile maxime de 30 m x 22 m și va avea regimul de înăltime 15 m. Obiectivul va fi amplasat față de vecinătăți conform reglementărilor în vigoare din țara noastră.

La baza proiectării au stat următoarele elemente:

Partiul de arhitectură, fațadele și secțiunile;

Situația concretă de pe teren privind terenurile adiacente amplasamentului;

Prescripțiile de specialitate care reglementează activitatea de proiectare;

Studiul geotehnic realizat pe amplasament:

Categoria de importanță a construcției, conform HGR 766/1997, este “C”;

Clasa de importanță, conform P100/2013, este I;

Clasa de expunere a construcției este: mediu uscat moderat;

Încadrarea în zona de zăpadă, S0k=2.5 KN/m ² ;

Încadrarea in zona de vânt Roman

.

1

1.2 Caracteristicile amplasamentului

Încadrarea în localitate și zonă

Comuna se află în partea de est a județului Neamț, la limita cu judetul Iași. Este traversată de DJ207 și E85, aflandu-se la o distanță de 10 Km de Roman și 60 Km față de Municipiul Piatra Neamt, având o suprafața de 3150 ha. În componența comunei intră satele Săbăoani și Traian.

Descrierea terenului

Obiectivul de investiții este amplasat în Săbăoani, Județul Neamț.

Terenul în momentul de față permite amplasarea unei construcții cu respectarea distanțelor necesare și a parametrilor POT și CUT.

Echipare tehnico edilitară: zonă echipată edilitar. Terenul este liber de constructii, iar forma sa în plan este neregulată.

Din puncte de vedere al acțiunilor seismice, aplasamentul se caracterizează prin ag=0.30g și Tc=0.7s ,

conform Normativului P 100/2013.

Adancimea maximă de îngheț este de -1.00 m.

Din punct de vedere al încărcărilor provenite din acțiunea zăpezii valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol în amplasament Sok=2.5 [KN/m ² ], conform CR 1-1-3/2011.

Din punct de vedere al încărcărilor provenite din acțiunea vântului valoarea caracteristică a presiuni dinamice a vântului pe amplasament q b =0.7 [KPa], conform CR 1-1-4/2012.

Amplasamentul este situat în zona climatică III cu Te=-18˚C.

Conform studiului geotehnic atașat la documentație, stratificația terenului de fundare este:

Stratul 1: sol vegetal pana la -0.40 m fața de CTN.

Stratul 2: praf argilos, de culoare cafeniu deschis gălbui, cu plasticitate mare, plastic consistent până la -5.60 m față de CTN.

2

1.3 Descrierea suprastucturii de rezistență

Sistemul structural a fost astfel conceput încât să asigure exigențele în vigoare cu privire la stabilitatea și rezistența clădirii. Conceperea sistemului structural respectă exigențele în România în momentul proiectării.

Suprastructura este realizată:

Pereți activi din zidărie de cărămidă de 30 cm grosime atât pentru pereți activi exteriori cât și pentru pereți interiori activi; se vor realiza cu cărămidă cu goluri verticale de 30 cm și se vor tencui cu mortar tip M5.

Stâlpișori se vor realiza din beton armat clasa C16/20, iar armature va fi reprezentată de etrieri φ8 OB 37/15,20 și 6 bare longitudinale φ14 PC 52 în secțiune de 30x30 cm.

La partea superioară a pereților active se vor dispune centuri din beton armat cu sectiune de 30x30 cm, armate longitudinal cu 6 bare φ14 PC 52, iar armature transversală din etrieri

φ8/20.

La partea superioară a golurilor de uși și ferestre se vor dispune buiantrugi din beton armat cu sectiune de 30x20 cm, armate longitudinal cu 4 bare φ14 PC 52, iar armature transversală din etrieri φ8/15.

Planșeul de peste parter se va realiza din beton armat de 13 cm grosime.

Șarpanta de lemn în 4 ape cu învelitoare din țigă din tablă de culoare grena.

Materialul lemnos pus în opera se vat rata și se va ignifuga cu o soluție ignifugă omologată. Operația va fi executată de personal calificat în acest domeniu. Structura de rezistență a acoperișului va fi o șarpantă din lemn de rășinoase, de calitatea a-II-a, umiditate maxima 18% a lemnului. Șarpanta reazemă pe structura prin intermediul unor centuri din beton armat.

Dimensiunile și modul de realizare și armare a elementelor centuri, buiantrugi, stâlpișori și grinzi, au rezultat în urma dimensionării structurii în conformitate cu normele, standardele și normativele în vigoare.

Placa a fost concepută și dimensionată astfel încat să asigure pe de o parte o izolare fonică corespunzătoare, pe de altă parte să asigure efectul de șaibă rigidă, indeformabilă în planul ei și capabilă să oblige elementele orizontale de rezistență să conlucreze în planul forțelor orizontale cum ar fi cele care apar în timpul seismului.

Sistemul spatial a fost calculate, dimensionat și conceput astfel încât să poată prelua eforturile care apar în structură în timpul exploatării normale sau pe durata acțiunii unor încărcări exceptionale ( seismul este cea mai uzuală în România) cu un anumit grad de siguranță.

3

1.4

Descrierea infrastructurii

Infrastructura construcției este formată din fundații sub formă de grinzi continue din beton armat, forma unui T întors, fiind dispusă la partea inferioară cu o placă de 90 cm (pereți exterior) și 100 cm (pereți interior). Înălțimea plăcii este de 30 cm, iar înălțimea fundației este de 1.20 m.

Sub grinzile de fundare se găsește un strat de beton de egalizare de 5 cm, clasa C8/10, cu rol de protective a armăturilor.

Stâlpișori suprastucturii pornesc de la nivelul superior al plăci de beton armat.

1.5 Descrierea elementelor nestructurale

Elementele de compartimentare (sau pereți de compartimentare) au rolul de a delimita pe orizontala spațiul construit în mod suplimentar față de compartimentarea realizată prin pereții structurali. Pereți desparțitori sunt realizați din zidărie de căramidă plină cu grosime de 12.5 cm.

Elementele de izolare si etanșare asigura protecția clădirii impotriva transferului de caldură, a transmiterii zgomotului, împotriva umiditatii (precipitatii atmosferice ), a patrunderii aerului rece etc. La exteriorul clădirii se dispune o izolație termică din vată mineral rigidă de 15 cm grosime.

Elementele de finisaj creează aspectul final al elementelor de construcții (structurale si nestructurale) și a intregii clădiri, având un rol foarte important la realizarea estetici interiorului si exteriorului clădirii. Totodata, elementele de finisaj asigură întretinerea usoara si igienică a clădirii.

Treptele de la intrare vor fi finisate cu gresie antiderapantă, de culoare bej. Trotuarele vor fi din beton, asigurându-se o pantă minima de 2% spre exteriorul clădirii. Balustradele vor fi din lemn lăcuit și băițuit prinse cu montanți metalici.

Finisajele interioare constau în realizarea lucrărilor de tencuieli, gleturi și văruieli atât la pereți cât și la tavan, lucrări de placare cu faianță, realizarea pardoselilor cu placi ceramice (gresie) și cu rășini epoxidice.

Pardoselile în holuri și grupuri sanitare vor di din plăci ceramice. Pardoselile din cabinetele medicale vor fi din rășini epoxidice. Pereții interior și plafoanele se vor finisa cu var lavabil alb. În grupurile sanitare se vor prevede placaje din faianță până la înălțimea de 2.1 m. Obiectele sanitare vor fi din porțelan, cu accesorii din inox.

4

Pentru pereții exterior, în zona de soclu, se dispun finisaje care oferă condițiile unei întrețineri eficiente și ușoare. Soclul va fi finisat cu tencuieli aditivate din ciment, de culoare gri. În acelaș timp se urmărește un aspect esthetic corespunzător, o punere în lucru ușoară și posibilitatea de realizare a operațiilor periodice de reînnoire, fără a afecta celelalte finisaje sau elemente de constructive cu care se leagă.

La exterior se va avea în vedere realizarea tencuielilor peste stratul termoizolator, aplicarea vopselii decorative de exterior cât si montarea glafurilor exterioare. Se va utiliza mortare de var cu adaosuri hidraulice, tencuieli silicatice tip Baumit sau vor avea finisaje din tencuială structurată “scoarță de copac” în culorarea bej.

Tâmplăria exterioară va fi din PVC, cu geam tip termopan, de culoare maro închis. Tâmplăria interioară va fi tot din PVC. Feresterele vor avea glafuri din PVC.

Învelitoarea va fi din țiglă metalică de culoare grena. Streșina se va finisa cu scândură și va fi lăcuită. Apele din precipitații vor fi colectate prin jgheaburi si burlane.

Realizarea construcției se va face numai cu material de bună calitate, acordânndu-se o atenție deosebită punerii lor în opera. Se vor utiliza doar materiale certificate CE, avizate la nivel national și aplicate de echipe de specializate.

1.6 Descrierea sistemului de închideri

Perții exterior vor fi realizați din zidărie confinată cu stâlpișori și centuri de beton armat. Grosimea pereților exterior va fi de 30 cm, centurile vor fi realizate din beton armat, dimensiunile secțiunii transversale fiind de 30x30 cm, iar stâlpișorii vor fi de asemenea realizați din beton armat și vor avea dimensiunea sectiunii transversal de 30x30 cm. pereții exterior vor fi izolați termic cu un strat de 15 cm de vată minerală bazaltică.

Tâmplăria exterioară se va realiza din PVC .Pentru a crește eficiența energetică a clădirii tâmplăria exterioară va fi din PVC cu geamul termopan triplu.

Pentru realizarea acestor lucrări se va respecta legislația în vigoare și de asemenea se vor asigura normele necesare protecției și securității muncii.

5

1.7 Condiții de exploatare

Instrucțiuni privind exploatarea și întreținerea construcției

Prezentele "Instrucţiuni" au fost elaborate în conformitate cu Legea nr.10/95-Legea privind calitatea în construcţii. Beneficiarul, administratorul sau utilizatorul clădirii are obligaţia să urmărească şi să aplice cu stricteţe aceste "Instrucţiuni" preîntâmpinându-se degradarea sau chiar prăbuşirea construcţiilor.

Exploatarea şi întreţinerea construcţiilor implica unele măsuri absolut obligatorii:

1. Se interzice practicarea oricărui gol sau şliţ în zidărie sau în elementele de beton armat ale structurilor de rezistenta (fundaţii, stâlpișori, centuri).

2. Se interzice executarea de modificări la structura de rezistenta fără întocmirea unui proiect special avizat de Inspecţia de stat privind Calitatea în Construcţii (art 18-Legea nr.10/95).

3. Se interzice recompartimentarea prin introducerea de alte ziduri de compartimentare ancorate de prezentele zidării prevăzute în proiect.

4. Se interzice ancorarea de utilaje şi instalaţii de aceste ziduri, întrucât nu au fost incluse ca încărcare la calculul zidăriilor de compartimentare.

5. Beneficiarii au obligaţia de a dota construcţiile cu echipamente necesare pentru protecţia contra incendiilor conform legislaţiei în vigoare.

6. Beneficiarul va urmării şi sesiza proiectanţilor orice defecţiune apăruta ca urmare a:

a. seismului la apariţia fisurilor în zidărie, stâlpișori, centuri;

b. tasări generale sau parţiale a zidurilor;

c. pătrunderea apelor pluviale sau a diverselor lichide de la fluxul tehnologic la fundaţiile zidăriilor pot duce la degradarea armaturilor cât şi la tasări ce pot periclita stabilitatea zidăriilor. În consecinţă pardoselile construcţiei trebuiesc sa fie continue şi prevăzute cu pante pentru colectarea lichidelor la canalizare.

Toate defecţiunile semnalizate vor fi consemnate în cartea construcţiei, înscriindu-se data (ora, ziua, luna, anul) când au fost semnalate, cine şi când a sesizat întreprinderea de reparaţii, când s-au făcut remedierile (data), de către cine şi ce calitate avea.

6

1.8 Norme ce stau la baza proiectului

La întocmirea proiectului s-au avut în vedere:

SR EN 1990:2004/A1:2006 Eurocod: Bazele proiectării structurilor;

SR EN 1991-1-1:2004 Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Acţiuni generale, greutăţi specifice, greutăţi proprii, încărcări utile pentru clădiri;

SR EN 1991-1-3:2005 Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-3: Acţiunigenerale. Încărcări date de zapadă;

SR EN 1991-1-4:2006 Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-4: Acţiunigenerale. Acţiuni ale vântului.

SR EN 1992-1-1:2004/AC:2008 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton; Partea1- 1:Reguli generale şi reguli pentru clădiri, Anexa Națională;

SR EN 1991-1-6/AC:2009 Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-6:

Acţiunigenerale – Acţiuni pe durata execuţiei;

Cod de proiectare seismică a clădirilor - P100-2013 ;

Cod de proiectare a construcţiilor cu pereţi structurali de beton armat CR 2-1-1.1 2005

Cod de proiectare pentru structuri din zidărie CR 6-2013;

Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă, indicativ NP112-2004.

Legea 10/1995 Legea privind calitatea în construcţii.

1.9 Norme privind protecția muncii

Prevederi specifice de protecţie a muncii şi PSI

Hotărâre nr.300 din 2 martie 2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru șantierele temporare sau mobile.

Emitent : Guvernul României.

Publicat în : Monitorul official nr. 252 din 21 martie 2006.

Cap. VI Realizarea lucrării Secțiunea 1 Principii generale aplicabile pe durata realizării lucrării

7

ART. 56 Pe toată durata realizării lucrării angajatorii și lucrătorii independenți trebuie sa respecte obligațiile generale ce le revin în conformitate cu prevederile din legislația națională care transpune Directiva 89/391/CEE, în special în ceea ce privește :

Menținerea șantierului în ordine și într-o stare de curățenie corespunzătoare.

Alegerea amplasamentului posturilor de lucru, ținând seama de condițiile de acces la aceste

posturi.

Stabilirea căilor și zonelor de acces sau de circulație.

Manipularea în condiții de siguranță a diverselor materiale.

Întreținerea, controlul înainte de punerea în funcțiune și controlul periodic al echipamentelor

de munca utilizate, în scopul eliminării defecțiunilor care ar putea să afecteze securitatea și sănătatea lucrătorilor.

Delimitarea și amenajarea zonelor de depozitare și înmagazinare a diverselor materiale, în special a materialelor sau substanțelor periculoase.

• Condițiile de deplasare a materiilor și materialelor rezultate din dărâmături, demolări și demontări.

Stocarea, eliminarea sau evacuarea deșeurilor și a materialelor rezultate din dărâmături, demolări și demontări.

• Adaptarea, în funcție de evoluția șantierului, a duratei de execuție efectivă stabilită pentru diferite tipuri de lucrări sau faze de lucru.

Cooperarea dintre angajatori și lucrătorii independent.

• Intereacțiunile cu orice tip de activitate care se realizeză în cadrul sau în apropierea șantierului.

Legea nr. 307/2006 din 12/07/2006 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 633 din 21/07/2006 privind apărarea împotriva incendiilor. Obligațiile proiectanților și executanților

Art. 23 –Proiectanții de construcții și amenajări, de echipamente, utilaje și instalații sunt obligați :

• Să elaboreze scenarii de securitate la incendiu pentru categoriile de construții, instalații și

amenajări stabilite pe baza criteriilor emise de Inspectoratul General și să evalueze riscurile de incendiu, pe baza metodologiei emise de Inspectoratul General și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

8

incendiilor,specifice naturii riscurilor pe care le conțin obiectele proiectate.

cuprindă

în

documentațiile

pe

care

le

întocmesc

măsurile

de

apărare

împotriva

• Să prevadă în documentațiile tehnice de proiectare, potrivit reglementărilor specifice,

mijloacele tehnice pentru apărarea împotriva incendiilor și echipamentelor de protecție specifice.

• Să includă în proiecte și să predea beneficiarilor schemele și instrucțiunile de funcționare a

mijloacelor de apărare împotriva incendiilor pe care le-au prevăzut în documentații, precum și regulile necesare de verificare și întreținere în exploatare a acestora, întocmite de producători.

• Să asigure asistența tehnică necesară realizării măsurilor de apărare împotriva incendiilor, cuprinse în documentații, până la punerea în funcțiune.

Art. 24 –Executanții lucrărilor de construcții și de montaj de echipamente și instalații sunt obligați :

• Să realizeze integral și la timp măsurile de apărare împotriva incendiilor, cuprinse în proiecte, cu respectarea prevederilor legale aplicabile acestora.

• Să asigure luarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor pe timpul executării lucrărilor, precum și la organizările de șantier.

mijloacelor

documentațiile de execuție la parametrii proiectați, înainte de punerea în funcțiune.

asigure

funcționarea

de

apărare

împotriva

incendiilor

Dotări P.S.I :

Post de incendiu echipat cu :

Topor, târnacop.

• Răngi de fier.

• Găleți metalice tip P.S.I.

• Stingătoare tip C9.

Rastel lemn.

Materiale P.S.I. la locul de muncă :

• Stingătoare cu spumă.

Furtun cauciucat.

Racord asamblare.

• Țeavă refulare

• Chei pentru racord furtun și manevră hidranți

9

prevăzute

în

2.1 Predimensionare

Capitolul 2 Breviar de calcul

a) Predimensionarea pereţilor structurali

Densitatea pereţilor structurli ai clădirilor din zidărie, pe fiecare din direcţiile principale ale clădirii, este definită prin procentul ariei nete totale a pereţilor structurali din zidărie ocupată în plan (Az,net) de pe direcţia respectivă, raportată la aria planşeului (Apl) de la nivelul respective.

Pentru clădirea analizată, se va nota cu Ljk pereţii de pe direcţie longitudinal (“j” ia valori de la A la F, “k” reprezintă numărul de şpaleţi din alcătuirea peretelui) fig.2.1, iar cu Tjk pereţii structurali transversali (“j” ia valori de la 1 la 8, iar “k” reprezintă din nou numărul de şpaleţi din alcătuire peretelui transversal) fig. 2.2.

de şpaleţi din alcătuire peretelui transversal) fig. 2.2. Fig. 2.1 Schița cu pereți longitudinali ai clădirii

Fig. 2.1 Schița cu pereți longitudinali ai clădirii

10

Fig. 2.2 Schița cu pereți transversali ai clădirii 11

Fig. 2.2 Schița cu pereți transversali ai clădirii

11

Calculul densităţii pereţilor activi pe direcţie transversală

Acet calcul se face tabular.

Tab. 2.1 Determinarea densității pereților activi pe direcție transversală

             

Arie

   

Direcția

pereților

Indicativ

pereți

Indicativ

șplaleți

Grosime

perete

[m]

Lungime

șpaleți

[m]

Arie

șpaleți

[m]

Arie

pereți

[m]

netă de

zirie

[m² ]

Arie

planșeu

[m² ]

Densitatea

pereților

activi

 

T1

T11

0.29

6.30

1.827

       

T12

0.29

6.30

1.827

3.654

T2

T21

0.29

6.45

1.871

 

T22

0.29

6.45

1.871

3.741

 

T31

0.29

6.45

1.871

 

T3

T32

0.29

4.50

1.305

T33

0.29

2.85

0.827

4.611

TRANSVERSALĂ

 

T34

0.29

2.10

0.609

 

T41

0.29

6.45

1.871

 

T4

T42

0.29

3.15

0.914

T43

0.29

2.85

0.827

5.133

 

T44

0.29

5.25

1.523

34.539

497.700

6.940

 

T51

0.29

6.45

1.871

 

T5

T52

0.29

3.15

0.914

T53

0.29

2.85

0.827

5.133

 

T54

0.29

5.25

1.523

   

T61

0.29

6.45

1.871

 

T6

T62

0.29

8.25

2.393

4.872

T63

0.29

2.10

0.609

T7

T71

0.29

6.45

1.871

 

T72

0.29

6.45

1.871

3.741

 

T81

0.29

6.30

1.827

 

T8

T82

0.29

6.30

1.827

3.654

Aria planșeului A pl reprezintă suprafața construită și se calculează cu expresia:

A pl = lungimea planșeului * lățimea planșeului

A pl = 497.70 m²

12

Calculul densităţii pereţilor activi pe direcţie longitudinală

Tab. 2.2 Determinarea densității pereților activi pe direcție longitudinală

Direcția

pereților

Indicativ

pereti

Indicativ

șplaleți

Grosime

perete

[m]

Lungime

șpaleți

[m]

Arie

șpaleți

[m]

Arie

pereți

[m]

Arie

netă de

zidărie

Arie

planșeu

[m

²]

Densitatea

pereților

activi

[m

² ]

   

LA1

0.29

1.20

0.348

       

LA

LA2

0.29

1.20

0.348

0.696

LB

LB1

0.29

5.55

1.610

 

LB2

0.29

5.55

1.610

3.219

 

LC1

0.29

1.65

0.479

 

LC2

0.29

3.00

0.870

LC

LC3

0.29

6.90

2.001

LC4

0.29

6.90

2.001

6.699

 

LC5

0.29

3.00

0.870

LC6

0.29

1.65

0.479

 

LD1

0.29

1.50

0.435

 

LD2

0.29

3.75

1.088

LONGITUDINALĂ

LD3

0.29

6.30

1.827

LD

LD4

0.29

3.60

1.044

6.612

LD5

0.29

3.30

0.957

LD6

0.29

1.80

0.522

LD7

0.29

2.55

0.740

29.783

497.700

6.001

 

LE1

0.29

1.85

0.537

 

LE2

0.29

4.10

1.189

LE3

0.29

2.50

0.725

LE

LE4

0.29

2.80

0.812

 

LE5

0.29

3.60

1.044

6.554

 

LE6

0.29

3.30

0.957

LE7

0.29

2.60

0.754

LE8

0.29

1.85

0.537

 

LF1

0.29

1.65

0.479

 

LF2

0.29

2.85

0.827

LF3

0.29

3.15

0.914

LF4

0.29

3.15

0.914

LF

LF5

0.29

2.70

0.783

6.003

LF6

0.29

2.70

0.783

LF7

0.29

2.85

0.827

LF8

0.29

1.65

0.479

14

Odată calculate desitățile pereților pe cele două direcții principale, valoarea minimă dintre cele două trebuie comparată cu valoarea minimă admisibilă, ținând cont că accelerația de proiectare a terenului este de 0.30g.

Zona Roman,

;

Calculul densității goluriloe pe fiecare perete în parte

Densitatea de goluri pe fiecare perete în parte ρ” este definită prin raportul dintre ariile în plan ale golurilor de uși și ferestre (Agol) și ariile plinurilor de zidărie (Aplin), ceea ce se poate scrie:

ρ =

Valorile obținute trebuie să se situeze sub valoarea maximă admisibilă stabilită în funcție de poziția peretelui (interior/exterior), accelerația de proiectare a terenului și de numărul de niveluri.

Densitatea de gol pe fiecare perete transversal în parte este:

15

Densitatea de gol pe fiecare perete longitudinal în parte este:

 

∑ ∑

∑ ∑

∑ ∑

∑ ∑

b)

Predimensionarea planșeelor

 

Grosimea plăcii de beton armat se adoptă pe baza condiţiilor:

În care l 1 si l 2 sunt dimensiunile laturilor apropiate ca formă de pătrat (toate in centimetri).

În cazul nostru adoptam: h p = 13 cm.

16

2.2 Evaluarea încărcărilor

1. Determinarea încărcarilor unitare din greutate proprie ale elementelor de construcție

Elementele clădirii analizate sunt de cele mai multe ori elemente de suprafață astfel, se va calcula o încărcare unitară din greutate proprie care va fi înmulțită cu suprafața elementelor, iar calculul se va face tabular. Greutățile specific ale materialelor se vor extrage din SR EN 1991-1-1/2004.

Valoarea caracteristică a încărcării din greutate proprie raportată la unitatea de suprafață se calculează tabelar, utilizând urmatoarea expresie:

g

n =

[kg/m²]

unde:

d j - grosimea straturilor de material din alcătuirea elementelor de construcție;

ɣ j greutatea specifică a materialelor;

Perete activ exterior

ă a materialelor;  Perete activ exterior Fig. 2.3 Perete exterior din zidărie de cărămidă cu

Fig. 2.3 Perete exterior din zidărie de cărămidă cu goluri vertical 1-tencuială interioară din mortar M5; 2-zidărie de cărămidă GVP; 3-izolație termică; 4-tencuială mineral armată

17

Tab. 2.3

Determinarea valorii caracteristice a încărcării unitare din greutate proprie pentru perete

activ exterior

     

Greutate

 

Nr.

crt

Denumire strat material

Grosime

d [m]

tehnică

ɣ [kg/mᵌ]

d*ɣ

[kg/m²]

0

1

2

3

4=2*3

1

Tencuială interioară (M5 - mortar din var și ciment)

0.02

1900

38

2

Zidărie de cărămidă cu goluri verticale

0.29

1450

420.5

3

Izolație termică ( vată minerală rigidă)

0.15

80

12

4

Tencuială minerală armată

0.005

2100

10.5

 

Total

481

Perete activ interior

10.5   Total 481  Perete activ interior Fig. 2.4 Perete activ interior din zidărie de

Fig. 2.4 Perete activ interior din zidărie de cărămidă cu goluri vertical 1-tencuială interioară din mortar M5; 2-zidărie de cărămidă GVP; 3-tencuială interioară din mortar

M5

18

Tab. 2.4 Determinarea valorii caracteristice a încărcării unitare din greutate proprie pentru perete activ interior

     

Greutate

 

Nr.

crt

Denumire strat material

Grosime

d [m]

tehnică

ɣ [kg/mᵌ]

d*ɣ

[kg/m²]

0

1

2

3

4=2*3

1

Tencuială interioară (M5 - mortar din var și ciment)

0.02

1900

38

2

Zidărie de cărămidă cu goluri verticale

0.29

1450

420.5

3

Tencuială interioară (M5 - mortar din var și ciment)

0.02

1900

38

 

Total

496.5

Perete nestructural interior

  Total 496.5  Perete nestructural interior Fig. 2.5 Perete interior din zidărie de cărămidă plină

Fig. 2.5 Perete interior din zidărie de cărămidă plină 1-tencuială interioară din mortar M5; 2-zidărie de cărămidă plină; 3-tencuială interioară din mortar M5

19

Tab. 2.5

Determinarea valorii caracteristice a încărcării unitare din greutate proprie pentru perete

interior despărțitor

Nr.

crt

Denumire strat material

Grosime

d

[m]

Greutate

tehnică

d*ɣ

[kg/m²]

ɣ

[kg/mᵌ]

0

1

 

2

 

3

4=2*3

1

Tencuială interioară (M5 - mortar din var și ciment)

0.02

 

1900

38

2

Zidărie de cărămidă plină

0.125

 

1800

225

3

Tencuială interioară (M5 - mortar din var și ciment)

0.02

 

1900

38

 

Total

301

Planșeu cu pardoseală rece (plăci ceramice)

301  Planșeu cu pardoseală rece (plăci ceramice) Fig. 2.6 Planșeu cu pardoseală rece (plăci ceramice)

Fig. 2.6 Planșeu cu pardoseală rece (plăci ceramice)

Tab. 2.6 Determinarea valorii caracteristice a încărcării unitare din greutate proprie pentru planșeu cu pardoseală rece (plăci ceramice)

Nr.

crt

Denumire strat material

Grosime

d

[m]

Greutate

tehnică

d*ɣ

[kg/m²]

ɣ

[kg/mᵌ]

0

1

 

2

 

3

4=2*3

1

Tencuială tavan (M5 - mortar de var și ciment)

0.01

 

1900

19

2

Planșeu beton armat

0.13

 

2500

325

3

Șapă de egalizare (M10 - mortar de ciment și nisip)

0.03

 

2100

63

4

Strat de adeziv

0.005

 

2100

10.5

5

Gresie (plăci ceramice)

0.01

 

2100

21

 

Total

438.5

20

Planșeu cu pardoseală rece (rășini epoxidice)

 Planșeu cu pardoseală rece (rășini epoxidice) Fig. 2.7 Planșeu cu pardoseală rece (rășini epoxidice )

Fig. 2.7 Planșeu cu pardoseală rece (rășini epoxidice)

Tab. 2.7 Determinarea valorii caracteristice a încărcării unitare din greutate proprie pentru planșeu cu pardoseală rece (rașini epoxidice)

     

Greutate

 

Nr.

crt

Denumire strat material

Grosime

d [m]

tehnică

ɣ [kg/mᵌ]

d*ɣ

[kg/m²]

0

1

2

3

4=2*3

1

Tencuială tavan (M5 - mortar de var și ciment)

0.01

1900

19

2

Planșeu beton armat

0.13

2500

325

3

Șapă de egalizare (M10 - mortar de ciment și nisip)

0.03

2100

63

4

Amorsă

0.0004

750

0.3

5

Gresie (plăci ceramice)

0.003

400

1.2

 

Total

408.5

Planșeu superior sub pod neîncălzit

  Total 408.5  Planșeu superior sub pod neîncălzit Fig 2.8 Planșeu superior sub pod neîncălzit

Fig 2.8 Planșeu superior sub pod neîncălzit

21

Tab. 2.8 Determinarea valorii caracteristice a încărcării unitare din greutate proprie pentru planșeu superior sub pod neîncălzit

     

Greutate

 

Nr.

crt

Denumire strat material

Grosime

d [m]

tehnică

ɣ [kg/mᵌ]

d*ɣ

[kg/m²]

0

1

2

3

4=2*3

1

Tencuială tavan (M5 - mortar de var și ciment)

0.01

1900

19

2

Planșeu beton armat

0.13

2500

325

3

Barieră de vapori

-

-

5

4

Izolație termică (vată minerală)

0.3

80

24

5

Strat de difuzie ( folie anticondens)

-

-

1

6

Podină de lemn ( dulapi de rășinoase)

0.04

600

24

 

Total

398

Rampă

Podină de lemn ( dulapi de rășinoase) 0.04 600 24   Total 398  Rampă Fig.

Fig. 2.9 Rampa

22

Tab. 2.9 Determinarea valorii caracteristice a încărcării unitare din greutate proprie pentru rampă

     

Greutate

 

Nr.

crt

Denumire strat material

Grosime

d [m]

tehnică

ɣ [kg/mᵌ]

d*ɣ

[kg/m²]

0

1

2

3

4=2*3

1

Tencuială tavan (M5 - mortar din var și ciment)

0.01

1900

19

2

Planșeu de beton armat

0.13

2500

325

3

Trepte din beton simplu

0.08

2400

192

4

Strat de adeziv

0.005

2100

10.5

5

Gresie ( placi ceramice)

0.01

2100

21

 

Total

567.5

Valoarea caracteristică a încărcării din greutatea proprie pentru acoperis

Încărcarea se consideră în calcul ca fiind distribuită planșeului superior.

Încărcarea provenită din greutatea proprie a șarpantei cu învelitoare din țiglă este de 130 daN/m².

2. Stabilirea încărcărilor caracteristice provenite din sarcini utile

În tabelul următor se prezintă centralizat valorile caracteristice ale încărcărilor unitare din greutate proprie pentru elementele de construcție și, acolo unde este cazul, valorile caracteristice ale încărcărilor utile.

Tab. 2.10 Valorile caracteristice ale încărcărilor unitare ale elementelor de construcție și încărcările provenite din sarcini utile

     

Tip de încărcare

Nr.

Crt

Unitate

Încărcare din greutate proprie

 

Element

de

măsură

Încarcare utilă

 

Valoare

1

Pereți activi exterioari (d=30 cm)

[daN/m²]

481

-

2

Pereți activi interiori (d=30 cm)

[daN/m²]

496.5

-

3

Pereți nestructurali interiori din carămidă plină ( d= 12.5 cm)

[daN/m²]

301

-

4

Planșeu cu pardoseală rece (plăci ceramice)

[daN/m²]

438.5

200

5

Planșeu cu pardoseală rece (rașini epoxidice)

[daN/m²]

408.5

200

6

Planșeu sub pod

[daN/m²]

398

150

7

Rampă

[daN/m²]

567.5

200

8

Șarpantă fara învelitoare

[daN/m²]

100

-

9

Șarpanta cu invelitoare din tiglă

[daN/m²]

130

-

10

Casa scării

[daN/m²]

438.5

200

23

3.

Determinarea încărcărilor totale permanente pe un nivel

Pentru a determina greutatea toatală a clădirii “GT” se determină încărcările pe un nivel provenite din greutatea elementelor de construcție, la care se adaugă încărcările provenite din sarcini utile și acțiuni temporare.

a) Determinarea încărcărilor totale din greutatea proprie a pereților pe un nivel

Se face tabular în tabelul 2.13. În coloana 0 a tabelului fiecare perete va primi un indicativ, în care funcție de poziția sa pe functional și de natura lui, după cum urmează:

Pereții exterior vor primi indicativul “Ei” unde “i” va primi valori de la 1 la 8;

Pereții interiori vor primi indicativul “Ii” unde “i” va primi valori de la 1 la 7;

Pereții despărțitori nestructurali vor primi indicativul “Di” unde “i” va primi valorile 1 și 2.

Apoi trebuie calculate pentru fiecare perete în parte suprafața de gol de tâmplărie “Sgol”. Aceste valori vor fi trecute în coloana 1 (suprafața totală) și coloana 3 (suprafața de gol).

În coloana 2 se va trece surafața de plin “Splin” ca fiind diferența dintre suprafața totală și suprafața de gol. Pentru calculul ariei totale a peretelui se consideră înălțimea peretelui egală cu înălțimea etajului (3.20 m). Metoda nu își propune să ofere valoarea exactă a greutății totale a clădirii ci o valoare acoperitoare, apropiată de valoarea exactă și sensibil mai mare.

În coloana 4 se trece valoarea caracteristică a încărcării unitare din greutate proprie a suprafeței de plin (gperete) calculată anterior, iar în coloana 5 se trece valoarea caracteristică a încărcării unitare din greutate proprie a tâmplariei (gtâmp.=55 daN/m²).

În coloanele 6 și 7 se vor înmulți valorile din coloanele 2 ți 3 cu cele din coloanele 4 și 6, după care rezultatele se vor aduna în coloana 8, obținându-se valoarea caracteristică a încărcării provenită dintr-un singur perete pe un nivel.

În coloana 9 se va trece numărul de câte ori se repeat un element pe functional. În coloana 10 se înmulțesc valorile din coloanele 8 și 9, obținându-se valoarea caracteristică a încărcării din greutate proprie pentru un tip de perete pe nivel.

În final, valorile din coloana 10 se vor suma, obținându-se valoarea caracteristică a încărcării totale din greutate proprie provenită din pereți pe un nivel.

24

Tab. 2.11 Valoarea caracteristică a încărcărilor totale din greutate proprie provenita din pereți pe nivel

           

Total

Nr. de

 

Tip

Suprafața [m²]

gperete

gtâmp.

gperete *

gtâmp. *

pentru un

perete

pereți

asemenea

Total pentru un tip de perete

perete

[daN/m²]

[daN/m²]

Splin

Sgol

Total

Plin

Tâmp.

     

0

1

2=1-3

3

4

5

6=2*4

7=3*5

8=7+6

9

10=9*8

E1

46.08

43.38

2.70

481

55

20865.780

148.500

21014.280

2

42028.560

E2

94.08

84.45

9.63

481

55

40620.450

529.650

41150.100

1

41150.100

E3

26.88

24.00

2.88

481

55

11544.000

158.400

11702.400

1

11702.400

E4

26.88

23.28

3.60

481

55

11197.680

198.000

11395.680

1

11395.680

E5

17.28

15.03

2.25

481

55

7229.430

123.750

7353.180

2

14706.360

E6

13.44

13.44

 

- 481

55

6464.640

 

- 6464.640

2

12929.280

E7

4.80

4.80

 

- 481

55

2308.800

 

- 2308.800

2

4617.600

E8

13.44

10.74

2.70

481

55

5165.940

148.500

5314.440

1

5314.440

I1

44.16

41.01

3.15

496.5

55

20361.465

173.250

20534.715

3

61604.145

I2

44.16

39.12

5.04

496.5

55

19423.080

277.200

19700.280

1

19700.280

I3

61.64

55.88

5.76

496.5

55

27744.420

316.800

28061.220

2

56122.440

I4

92.16

77.88

14.28

496.5

55

38667.420

785.400

39452.820

1

39452.820

I5

92.16

78.30

13.86

496.5

55

38875.950

762.300

39638.250

1

39638.250

I6

24.96

21.81

3.15

496.5

55

10828.665

173.250

11001.915

1

11001.915

I7

11.52

8.37

3.15

496.5

55

4155.705

173.250

4328.955

1

4328.955

D1

10.56

10.56

-

301

55

3178.560

-

3178.560

2

6357.120

D2

12.48

9.12

3.36

301

55

2745.120

184.800

2929.920

2

5859.840

 

TOTAL [daN]

387910.185

25

b) Determinarea încărcărilor totale din greutate proprie a planșeelor pe un nivel

Pentru această etapă se va considera planșeu, porțiunile din placă care sprijina pe elemente de rezistență consecutive. Fiecărui planșeu i se va atribui un indicativ “Pi” care se va trece în coloana 0 al tabelului 2.12. În figura 2.10 se va prezenta notarea planșeelor clădirii analizate, cu indicarea suprafețelor și a tipului de pardoseală.

analizate, cu indicarea suprafețelor și a tipului de pardoseală. Fig. 2. 10 Notarea planșeelor aferente clădirii

Fig. 2. 10 Notarea planșeelor aferente clădirii

26

În cazul planșeului delimitat de pereții de la casa scării figura 2.11 se proiectează rampele în plan orizontal și întreaga suprafață de planșeu se înmulțeste cu valoarea caracteristică a încărcării din greutate proprie pentru rampă, obținându-se astfel valoarea caracteristică a greutății planșeului din casa scării:

Casa scării principale

Spodest int.= 3.90 * 1.17 = 4.563 m²

Spodest de plecare= 3.90 * 1.05 = 4.095 m²

Spl.CS= Spodest int + Spodest de plecare +2* Srampă = 4.563 + 4.095 + 2*1.6*3.02 = 15.906 m²

Gpl.CS= Spl.CS + grampă = 15.906 * 567.5 = 9023.25 daN

Casa scării secundare

Spodest int.= 4.20 *1.17 = 4.914 m²

Spodest de plecare= 4.20 * 1.05 = 4.41 m²

Spl.CS= Spodest int + Spodest de plecare +2* Srampă = 4.914 + 4.41 + 2*1.6*3.02 = 16.572 m²

Gpl.CS= Spl.CS + grampă = 16.572 * 567.5 = 9403.475 daN

= 16.572 m ² G pl . CS = S pl.CS + g rampă = 16.572

Fig. 2.11 Planșeul din casa scării

27

Tab. 2.12 Valoarea caracteristică a încărcărilor totale din greutate proprie provenita din planșee pe un nivel

 

Suprafața [m²]

             
 

Spl cu

Spl cu

gpl p. Rece (rășini)

[daN/m²]

gpl p. Rece (gresie)

[daN/m²]

 

gpl p.

 

gpl p.

Total

Nr. de

Total pentru un tip de planșeu

Tip

planșeu

Total

pard

rece

pard.

Rece

Rece(răsini)

*

Spl p.

Rece(rășini)

Rece(gresie)

*

Spl p.

Rece(gresie)

pentru un

planșeu

pereți

asemenea

(rășini)

(gresie)

     

0

1

2=1-3

3

4

5

6=2*4

7=3*5

8=7+6

9

10=9*8

P1

22.83

0

22.83

408.5

438.5

 

0

10010.955

10010.955

2

18806.950

P2

22.05

22.05

0

408.5

438.5

9007.425

 

0

9007.425

7

63051.975

P3

23.49

23.49

0

408.5

438.5

9595.665

 

0

9595.665

2

19191.330

P4

16.96

0

16.96

408.5

438.5

 

0

7436.960

7436.960

2

14873.920

P5

16.38

0

16.38

408.5

438.5

 

0

7182.630

7182.630

4

28730.520

P6

15.21

0

15.21

408.5

438.5

 

0

6669.585

6669.585

1

6669.585

P7

15.90

0

15.90

408.5

567.5

 

0

9023.250

9023.250

1

9023.250

P8

22.83

22.83

0

408.5

438.5

9326.055

 

0

9326.055

1

9326.055

P9

20.47

0

20.47

408.5

438.5

 

0

8976.095

8976.095

1

8976.095

P10

21.06

0

21.06

408.5

438.5

 

0

9234.810

9234.810

1

9234.810

P11

6.30

0

6.30

408.5

438.5

 

0

2762.550

2762.550

1

2762.550

P12

16.57

0

16.57

408.5

567.5

 

0

9403.475

9403.475

1

9403.475

 

TOTAL [daN]

 

200050.515

28

4.

Stabilirea încărcărilor totale utile ce acționeză la nivelul tuturor planșeelor

Pentru această etapă se va considera planșeu, porțiunile din placă care sprijina pe elemente de rezistență consecutive. Calculul se va face tabelar în tabelul 2.13, valorile caracteristice ale sarcinilor utile pe fiecare tip de planșeu fiind preluare din SR EN 1991-1-1-2006.

Tab. 2.13 Valoarea caracteristică a încărcărilor totale din sarcini utile pe nivel

     

Total

 

Total pentru un tip de planșeu

Tip

planșeu

Suprafața

Upl

[daN/m²]

pentru

un

Nr. de

totală de

planșee

 

planșeu

[m²]

 

planșeu

asemenea

0

1

2

3=1*2

4

5=3*4

P1

22.83

200

4566

2

9132

P2

22.05

200

4410

7

30870

P3

23.49

200

4698

2

9396

P4

16.96

200

3392

2

6784

P5

16.38

200

3276

4

13104

P6

15.21

200

3042

1

3042

P7

15.9

200

3180

1

3180

P8

22.83

200

4566

1

4566

P9

20.47

200

4094

1

4094

P10

21.08

200

4216

1

4216

P11

6.30

200

1260

1

1260

P12

16.57

200

3314

1

3314

 

TOTAL [daN]

 

92958

5. Evaluarea încărcării totale din acțiunea zăpezii

Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş se face conform Normativului CR 1-1-3 2005 , actuatlizat în 2011(“Cod de proiectare. Evaluarea zăpezii asupra construcţiilor”), cu relaţia:

unde:

S k

i c e c t

S 0,k

- coeficient de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperiş;

- valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol în amplasament;

c e - coeficient

de

expunere

al amplasamentului (atât la momentul

32

proiectării

cât şi ulterior);

ct - coeficient

termic, poate

reduce încărcarea dată din zăpadă pe

acoperiş în cazuri speciale,

când transmitanţa termică a acoperişului este ridicată şi conduce la topirea zăpezii. -acoperiş tip sarpanta;

0 30 1 0.8

-expunere parţială : c e =1 -acoperiş cu termoizolaţie uzuală:

c t = 1.0

S 0,k = 2.5 KN/m 2 Roman

S k = 0.8∙1∙1∙2.5 = 2.0 KN/m 2 = 200 daN/m 2

Determinarea valorii caracteristice a încărcării din acțiunea zăpezii la nivelul planșeului superior

Suprafața învelitorii acoperișului pe care așterne zăpada este mai mare decât suprafața planșeului superior, acest lucru conlucrând la utilizarea în calcul a unei valori mai mari a încărcării unitare din zăpadă ce acționează la nivelul ultimului planșeu.

gzăpadă = Sk * Aînvelitoare / Apl.sup.

gzăpadă = 2 *

= 2.33 KN/m²

6. Evaluarea încărcării totale din acțiunea vântului

Valoarea caracteristică a încărcării din vânt se face conform Normativului CR-1-1-4-2012 (“Cod de proiectare. Bazele proiectǎrii şi acţiuni asupra construcţiilor. Acţiunea vântului”), cu relaţia:

unde:

w(z) =qref

ce (z) cp

qref – presiunea de referinţǎ a vântului;

ce(z) – factor de expunere la înǎlţimea z deasupra terenului;

cp coeficient aerodinamic de presiune (cpe –pentru suprafeţe exterioare şi cpi pentru suprafeţe interioare).

qref = 0.6 KPa

33

Conform codului de proiectare, acțiunea vântului nu se cumulează cu acțiunea seismică rezuldând clar faptul că, dimensionarea elementelor la solicitări orizontale se va face fie la acțiunea vântului, fie din acțiunea seismică. Datorită faptului că, din greutatea mare a structuri conduce la solicitări importante din acțiunea seismică, valoarea forțelor orizontale din seism este mult mai mare decât valoarea celor date de actiunea vântului.

Datorită regimului de înăltime redus al clădirii ( P+2E ), cota la cornișă a cladirii se situiază în jurul valorii de +10 m, acțiunea vântului ca încărcare orizontală pe peretele vertical se neglijează.

Deoarece cota la creastă a cladirii se situiază in jurul valorii de +15 m, acțiunea vântului ca încărcare verticală transmisă prin intermediul elementelor șarpantei planșeului superior se calculează.

Încărcarea perpendiculară pe acoperiș se calculează cu relația:

Înălțimea clădirii

Z

Z

= 3

= 15 m.

Categoria de teren III

Factorul de rugozitate

(

)

Factorul de rafală

(

)

Factorul topografic = 1

Coeficientul aerodinamic de presiune

0.358 2.789 1 0.4 = 0.239 KPa

34

7.

Calculul greutății totale a clădirii “GT

Greutatea clădirii se va calcula ca sumă de greutăți de nivel, în care vor fi cuprinse totalitatea încărcărilor gravitaționale.

G T = G 1 + G 2