Curs

7
medic
ala

PARTICULARITI
ALE
EXAMENULUI PSIHIATRIC

EXAMINAREA PSIHIATRIC
Date anamnestice
Examenul strii psihice prezente
Examenul medical i neurologic
Situaii particulare

ISTORICUL PSIHIATRIC
Identificarea pacientului
Motivele solicitrii
Istoricul tulburrii prezente
Alte tulburri psihice din trecut
Boli somatice
Antecedente HC
Istoricul dezvoltrii personale

Istoricul dezvoltrii personale

Evenimentele cu importan
major
Se vor sublinia cele cu
implicaii etiologice
Prieteni, educaie, schimbri
ale performanelor colare
Relaii romantice, profesionale,
condamnri, petrecerea
timpului liber

Sarcin, nateri, complicaii

Consum de droguri
Experiene sexuale,
eventuale abuzuri
Scopuri, obiective, carier
profesional

Organizarea examenului
psihiatric
Aspectul exterior, comportament,
relaionarea cu examinatorul
inuta vestimentar
Machiaj
Igiena corporal
Cooperant, ostil, seductiv, indiferent
Micri anormale
Examen somatic

Funciile cognitive
Limbajul
Volum, rat, spontaneitate, sintax,
vocabular
Disartrie, afazie

Gndirea
Tulburri de form i ritm
Legtura ntre idei (nu analizm ideile)
Ideile trebuie s fie articulate ntr-o niruire
logic, urmrind un scop

Coninutul gndirii
Examinm ideile pacientului
Preocuparile (idei dominante): ex. preocupari
legate de sanatate, bani, datorii, nedreptate.
Obsesiile: nedorite, intrusive; pacientul
recunoaste caracterul lor patologic.
Continutul este neplacut, uneori perceput ca
fiind periculos.
Idee prevalent
Idee delirant

OBSESII
Idei recurente, cu coninut neplcut,
absurd, care paraziteaz pacientul
Pacientul este contient de caracterul
absurd al ideilor
Ritualuri (comportamente repetitive)
Tulburarea obsesiv-compulsiv (nevroz)

FOBIA
!!! conduit evitant

Frica de avion - 10% din populaia general nu zboar cu avionul

National Transportation Statistic Report 1985:
Este mai sigur de:
- x 29 dect mersul cu maina
- x 18 dect accidente domestice
- x 10 dect accidente de munc
- x 8 dect mersul pe jos
- x 6 dect posibilitatea de a fi ucis de o rud
- x 4 dect cltoria cu trenul

IDEE DELIRANT
Nu este n conformitate cu realitatea
Ferma convingere a pacientului
Impenetrabil la contraargument
Fond de contiin clar
Licantropia
delir concordant cu nivelul de pregatire
delirium

TULBURARILE DE PERCEPTIE

Senzatia
Perceptia
Tulburari cantitative
Tulburari calitative

TULBURARILE CANTITATIVE
ALE PERCEPTIEI

Hiperestezia
Hipoestezia
Anestezia

TULBURARILE CALITATIVE
ALE PERCEPTIEI

Iluziile
Halucinatiile

ILUZIILE
Stimul real, perceput deformat
Normal / Anormal
Clasificare
Extero-, intero-, proprioceptive
Frecvente in delirium
Cenestezia

ILUZII
Extero, proprio, interoceptive (cenestopatii)
Fiziologice confund o persoana cu alta
patologice genereaz anxietate (povestea
iepuraului)
Schizofrenie
Intoxicatii
Boli infectioase

HALUCINAII
Percepii fr obiect de perceput
Influeneaz comportamentul (miscari carfologice)
Vizuale (nevroza astenica, psihopatii)
Gustative si olfactive (epilepsie)
Tactile (alcoolism)
Auditive (schizofrenie

ATENTIA
Hipoprosexia
Hiperprosexia
Evaluare clinica:
Numararea inversa de la 100 din 7 in 7
Recitarea alfabetului in sens invers
Pronuntarea literelor unui cuvant invers
(de ex S_C_A_U_N N_U_A_C_S)

MEMORIA
Imediata, termen scurt si termen lung
Hipomnezie
Hipermnezie
Amnezia
Anterograda
Retrograda
Antero-retrograda
Lacunara

EVALUAREA CLINICA A
MEMORIEI
Memoria imediata nr de telefon sau o
serie de 6 numere
Memoria recenta 3 obiecte pe care le
repeta dupa 5 10 min
Memoria indepartata descrierea unui
eveniment din urma cu 2 ani sau mai mult

Calcul matematic si
abstractizare

(+) (-) (x) (:)

Se pot folosi ex cu manipularea banilor
Abstractizarea = abilitatea de a intelege si
diferentia intre concepte generale si
exemple specifice
Asemanarea intre banana si piersica
Interpretarea unui proverb
Achizitionata de obicei dupa 12 ani

FUNCTIILE AFECTIVE
Dispozitia: eutimie, hipertimie, hipotimie, disforie
Sentimentele:
normale: matern, patriotic, religios
anormale: tocite, autostima scazuta sau crescuta,
grandoare
Emotii, pasiuni, anxietate
Obiectiv expresia faciala, tonalitatea vocii, postura

ANXIETATE

CONSTIINTA
Nivelul de alerta
Somnolenta
Obnubilare
Stupor
Coma
Orientarea
Timp
Spatiu
Propria persoana

Tulburarile de constienta
Torpoarea/somnolenta~faza de inducere a
somnului (surmenaj, boli febrile)
Obnubilarea: raspunde greu la intrebari,
aspect de om ratacit (stari toxice, boli
infectioase)
Stupoarea: obnubilare+tulburari de
memorie+dezorientare temporo-spatiala
(schizofrenie, boli infectioase)

EXAMINAREA IN SITUATII
PARTICULARE
Pacientul psihotic
Pacientul depresiv cu potential suicidar
Pacientul agitat, potential violent
Simulare, disimulare

PACIENTUL PSIHOTIC
Pacientul este frecvent speriat
Intrebari scurte, la obiect
Descrierea halucinatiilor
Descrierea delirului
Orientare temporo-spatiala
Constiinta bolii

PACIENTUL DEPRESIV,
POTENTIAL SUICIDAR
Rar vorbesc spontan
Intrebari directe despre suicid
Intentie
plan
motiv
consecintele actului

Clasificarea clasica
(Kraepelin)
1. Tulburari la limita cu normalitatea
2. Tulburari psihice majore

Tulburarile la limita cu
normalitatea
Nevrozele

Neurastenia
Nevroza obsesivo-fobica
Isteria
Nevrozele mixte (motorii)

Psihopatiile (tulb de personalitate)

Schizoida
Epileptoida
Paranoic
Impulsiv
Anankast
Histrionic

Oligofrenia gr. I

debilitate mintal QI 50-70 (meserie simpl: hamal, cizmar)

Tulburarile psihice majore

Oligofreniile

gr. II imbecilitate QI 20-50 (nu stie valoarea banului, execut comanda)

gr .III QI <20

Psihozele
Endogene
Schizofrenia, PMD, paranoia, parafrenia

Exogene
Factori fizici, chimici, infectiosi, carentiali etc.

Endo-exogene
Postpartum, b. endocrine, epilepsie etc.

Dementele
Alzheimer, b. Pick, PGP

TULBURRI PSIHICE
MAJORE
Psihoza maniaco-depresiv
Schizofrenia
Paranoia
Parafrenia

TULBURAREA AFECTIV
BIPOLAR
Sinonim psihoza maniaco-depresiv
- caracterizat prin modificri ciclice ale
dispoziiei

Charles Baudelaire
Ludwig van Beethoven
Hector Berlioz
George Gordon Byron
Jim Carrey
Winston Churchil
Francis Ford Coppola
Gaetano Donizetti
T.S. Eliot
Eminem
William Faulkner
Peter Gabriel
Paul Gaugain
Ernst Hemingway
Jimi Hendrix
Hermann Hesse
Adolf Hitler

Victor Hugo
Abraham Lincoln
Marilyn Monroe
Alfred de Musset
Florence Nightingale
Ozzy Osborne
Edgar Allan Poe
Axl Rose
Robert Schumann
Mary Shelley
Frank Sinatra
Ben Stiller
Piotr Ilici Chaikovsky
Alfred Lord Tennyson
Ted Turner
Robin Williams
Virginia Woolf

Simptomele episodului depresiv

pierderea interesului
i a plcerii

sentimente de
inutilitate sau
vinovie excesiv

inhibiie
psihomotorie

dificulti de
concentrare

oboseal / pierderea
energiei

idei suicidare

dispoziie depresiv

Simptomele maniacale
euforie

productivitate crescut

autostim

distractibilitate

crescut/grandoare
scderea nevoii de
somn
logoree

agitaie psihomotorie
implicarea excesiv n
activiti riscante

Se pot aduga
Simptome psihotice
HALUCINAII
I / SAU

IDEI DELIRANTE

SCHIZOFRENIA
Sindromul discordant
Tocire afectiv
Disociaie ideo-afectiv
Idei delirante, halucinaii
Retragere social / autism

 Nabucodonosor II
Rege al Babilonului(622-562. Hr.)
licantropia

 Janne D`Arc

Diogene

 Van Gogh
se automutileaz
1889 se interneaz
voluntar n ospiciul din
Saint Remy.
Iulie 1890- se retrage n
camera lui dup care se
mpuc n piept

 John Forbes Nash Jr.,

laureat al premiului Nobel n Economie
"A Beautiful Mind"

Peter Green- Fleetwood Mac

Syd Barrett Pink Floid

PARANOIA
Delir sistematizat
Inteligen peste medie
Convingtori (prozelii)
Politicieni
Conductori

Psihoterapie prin telefon:

Daca suferi de tulburare obsesivo-compulsiva apasa repetat
tasta 1.
Daca esti co-dependent, roaga pe cineva sa apese tasta
Daca ai personalitati multiple apasa 3, 4, 5 si 6.
Daca esti paranoic, nu e nevoie sa apesi vreo tasta. Deja stim
cine esti; ramai pe fir, sa iti detectam telefonul.
Daca esti schizofren, asculta cu atentie, si o voce iti va spune
ce tasta sa apesi.
Daca esti deprimat, nu conteaza ce tasta apesi. Oricum nu iti
va raspunde nimeni.
Daca suferi de halucinatii, fii atent ca obiectul acela pe care il
tii la ureche este viu si o sa te muste de ureche.

SEMIOLOGIA APARATULUI
RESPIRATOR

Semiologia aparatului
respirator
1. Particularitatile anamnezei
2. Simptome majore: durerea toracica,
dispneea, tusea, expectoratia,
hemoptizia, vomica
3. Examenul obiectiv al aparatului
respirator
4. Metode complementare de investigare a
aparatului respirator

Semiologia aparatului respirator

1. Particularitatile anamnezei
2. Simptome majore: durerea toracica,
dispneea, tusea, expectoratia,
hemoptizia
3. Examenul obiectiv al aparatului
respirator
4. Metode complementare de investigare a
aparatului respirator

Particularitatile anamnezei
Vrsta
Copil < 4 ani: infectii virale ale TRS/TRI
Copil > 4 ani: infectii bacteriene ale
TRS/TRI BP
Adult tinar: TB, pneumonii, AB
Batrin: BC, EP, NBP, bronsiectazie

Particularitatile anamnezei
Sexul
B: NBP, BC, EP, bronsiectazia
F: AB

Particularitatile anamnezei
Istoricul bolii
Debut acut: pneumonie, pleurezie,
embolie, pneumotorax
Debut insidios: BC, NBP, bronsiectazie
Inaparent: CH pulmonar, infiltrate TB

Particularitatile anamnezei
Antecedente personale
Boli infectioase in copilarie: bronsiectazie
Viroze respiratorii pneumonie
Boli ORL (vegetatii adenoide, deviatii de sept) AB, BC
Alergii AB
Boli cardiace cu staza pneumonii
DZ TB
Cancere MTS

Particularitatile anamnezei
Antecedente heredo-colaterale
Boala polichistica pulmonara
AB
TB

Particularitatile anamnezei
Conditii de viata si munca
Comportarea fata de mediu
Fumatul NBP, BC, EP
Alimentatia insuficienta infectii TRS, TB
Locuinta insalubra infectii TRS, TB
Etilismul cronic infectii TRS, TB
Pulberi minerale sau organice, gaze toxice,
temperaturi excesive BA, BC, pneumoconioze
(silicoza, antracoza, azbestoza, sideroza, plaminul
fermierului)

Semiologia aparatului respirator

1. Particularitatile anamnezei
2. Simptome majore: durerea toracica,
dispneea, tusea, expectoratia,
hemoptizia, vomica
3. Examenul obiectiv al aparatului
respirator
4. Metode complementare de investigare a
aparatului respirator

1. Durerea toracica
Cauze multiple
Nu toate au origine in torace - iradiate
Impune analiza caracteristicilor ei
precizarea organului in suferinta

Cauzele durerii toracice

1. Respiratorie:
Bronhopulmonare: BA, BC, NBP,
pneumonie, abces
Pleurale: pleurita, pneumonie,
pneumotorax
2. Cardiovasculara: AP, IMA, pericardita,
disectia de aorta, embolia pulmonara

Cauzele durerii toracice

3. Mediastinale: mediastinite, tumori
4. Esofagiene: esofagita, NE, spasm difuz
5. Parietale: nevralgii, fracturi, sindrom
Tietze, celulite, zona Zoster, metastaze

Cauzele durerii toracice

6. Mamare: cancere, mastite
7. Vertebrale: spondiloze, fracturi spondilite
8. Abdominale: LBV, HH, UG, UD, NG, PA,
abcese subfrenice
9. Psihogene

Caracterele durerii toracice

1. Modul de debut + circumstante de instalare:
Brusc: pneumonie, pneumotorax, coronariana
Insidios: NBP
2. Sediul durerii:
Apical: sdr. Pancoast Tobias
Anterior: infectii de TRS, mediastinite
Anterolateral: pneumonie, pleurezie
Inferior: pleurala
Retrosternal: cord, esofag

Caracterele durerii toracice

3. Iradierea: intercostala, retrosternala,
abdominala, la baza gitului, mandibulara,
in membre
4. Caracterul:
Gheara
Arsura
Apasare
Lovitura de cutit

Caracterele durerii toracice

4. Intensitatea:
Mica
Moderata
Mare
5. Factori care influenteaza durerea:
Tuse
Efort
Miscare/repaus
Alimentatie

Caracterele durerii toracice

6. Examenul clinic obiectiv: accentuarea
durerii la palpare
7. Simptome de insotire: tuse expectoratie,
febra, hemoptizie, dispnee, palpitatii,
regurgitatii

Caracterele semiologice ale durerii

toracice
Definesc apartenenta de organ, uneori
chiar si boala
Durerea izolata
Durerea cu semne de acompaniament

!! Exista si boli pleuroplumonare fara durere

2. Dispneea
= dificultatea de a respira
Exprimata ca : senzatie subiectiva de lipsa
de aer, sete de aer, respiratie grea
Intotdeauna cu corespondent obiectiv:
modificari de frecventa, amplitudine sau
ritm respirator

Dispneea fiziologica
La efort fizic
Hipoxie acuta

Mod de prezentare
Ca simptom:
Unic/izolat
Dominant
De insotire

Cauzele dispneei
1. Pulmonara:
Obstructiva
Obstructii ale TRS: stenoze laringiene sau
traheale, edem glotic, corp strain
Bradipnee inspiratorie cu tiraj si cornaj
Obstructii bronho-pulmonare: AB, stenoze
bronsice prin NBP, TB, corpi straini
Bradipnee expiratorie suieratoare

Cauzele dispneei
Restrictiva (reducerea suprafetei de ventilatie
si schimb)
Boli acute sau cronice ce afecteaza arii extinse
de parenchim pulmonar: pneumonii, TB
Revarsate pleurale: pleurezii, pneumotorax
Atelectazii: NBP, corp strain

tahipnee

Cauzele dispneei
2. Extrapulmonara:
Boli C-V: valvulopatii, pericardita, miocardita
Boli neurologice: AVC, intoxicatii ale SN
Psihogena
Boli hematologice: anemii

Tahipnee sau respiratii neregulate

Caracterele semiologice ale

dispneei
1.Tahipnee/polipnee: > 16-18/min, amplitudine
mica, eficienta de oxigenare redusa:
pulmonara: pleurezie, pneumonie, pneumotorax,
infarct pulmonar
extrapulmonara: fracturi costale, valvulopatii, anemii,
boli febrile

Caracterele semiologice ale

dispneei
2.Bradipnee: < 16/min, amplitudine
variabila
Expiratorie cu wheezing: AB (obstrucie TRI)
Inspiratorie cu cornaj/stridor si tiraj: obstructii
ale TRS

Caracterele semiologice ale

dispneei
Respiratii neregulate:
Cheyne Stokes
Aspect:
Tumori si hemoragii cerebrale, intoxicatia cu
morfina
Mecanism: p CO2 creste hiperventileaza p CO2
scade hipoventilatie - apnee

Caracterele semiologice ale

dispneei
Kussmaul
Aspect
Acidoza diabetica si uremica
Biot
Aspect
Septicemii, meningite

Caracterele semiologice ale

dispneei
blockpneea:
Aspect: respiratie prudenta, cu intreruperi,
ezitanta
Fracturi costale, nevralgii i.c.
dispneea nevrotica
Aspect: expir amplu, prelungit, ca un oftat

Clasificarea dispneei dupa conditiile de

producere
De efort
De repaus poate impune ortopnee
Dupa momentul instalarii:
Continua
vesperala
Evolutiv:
Paroxistica
Cronica

3. Tusea
= act reflex declansat de iritarea cailor
respiratorii expulzarea continutului
arborelui bronsic
Roluri:
Aparare
Nociv hemoptizie

mecanism
Receptori: laringe, trahee, bronsii,
medistin, pleura
Cai centripete: nerv vag
Centru: nucleul senzitiv al vagului
Cai centrifuge m. expiratori si glota

Factori declansatori

Inflamatori
Mecanici
Chimici
Termici

Actul tusei: 3 timpi

Inspirator
Compresiv
Expulziv

Caracterele tusei
1. Circumstante de aparitie
Spontana
Provocata: efort, emotii
2. Caracterul
Paroxistic
Permanent
3. Orarul
Matinal: bronsiectazie, BC
Vesperala: TB
Nocturna: cardiaca
Continua: BP

Caracterele tusei
4. Ritmul
Obisnuita
Chinta
Moniliforma

5. Intensitatea
Stinsa/voalata: cancere
Zgomotoasa/latratoare: infectii TRS

6. Tonalitatea
Metalica: caverna
Bitonala: paralizie de recurent
Aspra: laringita

Caracterele tusei
7. Productivitatea:
Seaca/uscata: pleurezie
Umeda: infectii TR (BC)
8. Semne de acompaniament:
Dispnee
Expectoraie/hemoptizie/vomic
Durere toracic

practic
Diferentierea tusei cardiace (acuta sau
cronica) de cea pulmonara (acuta sau
cronica ) si pleurala

4. expectoratia
=eliminarea pe gura in timpul tusei a continutului cailor respiratorii
Sputa = produsul expectoratiei
Caractere semiologice:
1. Cantitatea = variata
Moderata < 100ml
Abundenta 100-300ml
Masiva >300ml
2. Mirosul
Absent
Fetid

3. Aspectul si compozitia
(consistenta, aeratia, transparenta)
Mucoasa Infectii TRS (debut), AB (perlata)
Seroasa EPA (spumoasa, rozata)
Muco-purulenta infectii TRS (stare), BC,
pneumonie, BP, TB, bronsiectazie
Purulenta supuratii pulmonare
Sero-muco-purulenta bronsiectazie
Pseudomembranoasa bronsita
Hemoptoica TB, NBP
Ruginie pneumonie
Neagra - pneumoconioze

5. vomica
= evacuarea masiva si brusca a continutului
unei cavitati preformate (abces) in
parenchimul pulmonar prin deschiderea
acestuia intr-o bronhie
Cantitate = 100 - 1000ml
Eliminarea poate fi: masiva sau fractionata

 Vomica masiva = dramatica, cu asfixie,

cianoza, senzatie de moarte iminenta
Vomica fractionata = cantitati mici
repetate
!!! Diagnostic diferential cu varsatura
Cauze: abcesul pulmonar, TB, CHP,
pleurezie

Examenul sputei
Microscopic:
Epitelii: pavimentoase, cilindrice, mici
rotunde; celule alveolare cu hemosiderina
(ICC)
Leucocite: PMN, limfocite, eozinofile
Hematii
Fibre elastice: supuratii pulmonare
Spiralele Curschmann
Cristalele Charcot-Leyden
Celule tumorale

Examenul sputei
Bacteriologic
Direct - coloratie Gram
Frotiu Ziehl- Nielsen
Cultura pe medii obisnuite
Cultura pe Lowenstein-Jensen
Inoculare

6. hemoptizia
= eliminarea pe gura in efort de tuse de
singe provenit din aparatul respirator
Prodroame: cefalee, ameteli, caldura
retrosternala, jena respiratorie, gidilitura
laringiana
Poate fi: mica, medie (100-200ml), mare
(200-500ml), abundenta (peste 500ml)

mecanisme
1. Ruptura vasculara
2. Ulceratia vasului
3. Diapedeza singelui

Diagnostic diferential
Hematemeza

Hemoptizia

1. Precedata de greata

1. Precedata de tuse

2. Efort de varsatura

2. Efort de tuse

3. Singe rosu inchis/

3. Singe rosu deschis

negru
4. Amestecat cu mincare

4. Aerat, cu mucus

Diagnostic diferential
1. Stomatoragia
2. Hemoragie faringiana
3. Epistaxisul
4. Hematemeza

Cauzele hemoptiziei
1. Respiratorii: TB, NBP, bronsiectazie,
pneumonie, CHP, infarctul pulmonar, corpi
straini, traumatica
2. Cardio-vasculare: valvulopatii, boala varicoasa
3. Hematologice: coagulopatii, supradozaj
anticoagulant, LA
4. Infectioase: leptospiroza
5. Digestive: insuficienta hepatica
6. Renale: insuficienta renala
7. Altele: endometrioza, iatrogena

Debutul afectiunii este acut in:

a.
b.
c.
d.
e.

bronsita cronica
chist hidatic
pneumonie
embolie pulmonara
pneumotorax

Debutul afectiunii este acut in:

a.
b.
c.
d.
e.

bronsita cronica
chist hidatic
pneumonie
embolie pulmonara
pneumotorax

De regula nu intalnim durere in:

a.
b.
c.
d.
e.

pneumonie,
astm bronsic
pneumotorax
emfizem pulmonar
pleurezie acuta

De regula nu intalnim durere in:

a.
b.
c.
d.
e.

pneumonie,
astm bronsic
pneumotorax
emfizem pulmonar
pleurezie acuta

Dispneea de tip obstructiv apare in:

a.
b.
c.
d.
e.

astm bronsic
corp strain traheal
pneumonii
pneumotorax
pleurezii

Dispneea de tip obstructiv apare in:

a.
b.
c.
d.
e.

astm bronsic
corp strain traheal
pneumonii
pneumotorax
pleurezii

Hemoptiziei ii sunt
caracteristice,exceptand:
a.
b.
c.
d.
e.

sange aerat
sange negru (in zat de cafea)
precedata de greata
exprimata prin tuse
asociere cu mucus

Hemoptiziei ii sunt caracteristice,

exceptand:
a.
b.
c.
d.
e.

sange aerat
sange negru (in zat de cafea)
precedata de greata
exprimata prin tuse
asociere cu mucus

Halucinaia este:
a.
b.
c.
d.
e.

Percepie deformat a unui obiect

Percepie fr obiect
Stare de vis
Pacientul afirm c aude glasuri
Iluzie care apare pe fond de oboseal

Halucinaia este:
a.
b.
c.
d.
e.

Percepie deformat a unui obiect

Percepie fr obiect
Stare de vis
Pacientul afirm c aude glasuri
Iluzie care apare pe fond de oboseal

Care dintre urmtoarele afirmaii sunt

adevrate despre tipul de dispnee ilustrat
mai jos ?

a.
b.
c.
d.
e.

Este de tip Cheyne Stokes

Este dispnee Biot
Este blockpnee
Apare n acidoz
Este o dispnee fiziologic

Care dintre urmtoarele afirmaii sunt

adevrate despre tipul de dispnee ilustrat
mai jos ?

a.
b.
c.
d.
e.

Este de tip Cheyne Stokes

Este dispnee Biot
Este blockpnee
Apare n acidoz
Apare n condiii fiziologice

Care dintre urmtoarele semne i

simptome nu fac parte din tabloul
episodului maniacal
a. pierderea interesului i a plcerii
b. autostim crescut/grandoare
c. scderea nevoii de somn
d. logoree
e. sentimente de inutilitate sau vinovie excesiv

Care dintre urmtoarele semne i

simptome nu fac parte din tabloul
episodului maniacal
a. pierderea interesului i a plcerii
b. autostim crescut/grandoare
c. scderea nevoii de somn
d. logoree
e. sentimente de inutilitate sau vinovie excesiv