Opera scriitorului rus Lev Nikolaevici Tolstoi este cunoscut i admirat de iubitorii de

literatur din toat lumea. Impresia pe care a produs-o n epoca sa, precum i rsunetul de
care s-a bucurat opera lui, l-au situat nc din timpul vieii printre cei mai importani
scriitori ai vremii. Tolstoi a fost, din anumite puncte de vedere, un om plin de contradicii.
Nscut ntr-o familie de nobili din Imperiul Rus, l obsedau n aceeai msur excesele
burgheziei i ascetismul auto-impus al stoicismului. Dei i-a ntemeiat un sistem propriu
de credine religioase, ctignd respectul gnditorilor laici, nu a reuit niciodat s
reconcilieze conceptele de art i frumos n viaa real. Cercetnd opera lui
Tolstoi, Vladimir Nabokovobserva c doar dou subiecte l-au atras cu adevrat pe acesta,
anume viaa i moartea, iar ele au fost reexaminate n fiecare nou scriere, cu o
complexitate mereu sporit. E de ajuns s urmrim Moartea lui Ivan Ilici sau Anna
Karenina ca s vedem c acestea sunt, ntr-adevr, temele fundamentale ale operei
tolstoiene.[7]
Lung i rodnic a fost drumul vieii i al creaiei lui Tolstoi. El a lsat omenirii o uria
motenire literar care cuprinde printre altele: un roman istorico-psihologic de mari
proporii (Rzboi i pace), un roman social de moravuri (Anna Karenina), un roman
social (nvierea), o trilogie autobiografic (Copilria, Adolescena, Tinereea),
numeroase nuvele i povestiri (Cazacii, Dimineaa unui moier, Moartea lui Ivan
Ilici, Dup bal, Hagi Murad i altele), drame (Puterea ntunericului, Roadele
instruciunii, Cadavrul viu), povestiri populare, basme i istorisiri pentru copii, articole
publicistice, de critic literar sau literatur tiinific (studii despre probleme de art,
articole pe teme politico-sociale, tratate etico-religioase etc.), un jurnal intim i o
excepional de bogat coresponden. Lev Tolstoi a oglindit n opera sa Rusia de la
nceputul veacului al XIX-lea (rzboiul mpotriva lui Napoleon), dar mai ales Rusia din
perioada 1861 1905.
n cei aproape 60 de ani de activitate pe trm literar, Tolstoi a cercetat cu atenie
realitatea rus i a meditat neobosit la rezolvarea problemelor legate de viaa poporului. El
a parcurs un drum plin de cotituri, de la clasa nobililor creia i aparinea, ctre poporul
simplu pe care-l iubea cu sinceritate, devenind n cele din urm exponentul intereselor
rnimii patriarhale.[8]