UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV

FACULTATEA DE DREPT I SOCIOLOGIE

SPECIALIZAREA SOCIOLOGIE

LUCRARE DE CERCETARE BIBLIOGRAFIC I PRACTIC

LA SOCIOLOGIA DEVIANTEI
-Proiect-

Studentii: ;

Braov
0

2008

-CUPRINS-

DIVORTUL
Ipotezele cercetrii.................................................................................................................pag 3
Cteva noiuni despre instituia familiei..............................................................................pag 4
Cteva noiuni despre instituia castoriei...........................................................................pag 5
Tensiunile in cuplul conjugal.pag 7

Desfacerea casatoriei............................................................................................................pag 9

Procedura divortului...pag 11

Cauza divortului...pag 13

Tipuri de divort..pag 18

Analiza divorului d.p.d.v. juridic........................................................................................pag 19

Analiza divorului d.p.d.v. demografic...............................................................................pag 23
Analiza divorului d.p.d.v. sociologic..................................................................................pag 28
Consecinele divorului.........................................................................................................pag 37
Sfaturile noastrepag 41
Sfatul Avocatului pag 43

BIBLIOGRAFIE...............................................................................................................pag 45

De ai soacr i nevast,
Ca s n-ajungi la spital,
Trateaz-te de npast
Cu divor la tribunal.
Epigrama de Alexandru Truta

There is life after life and after separation too.

Exista viata vesnica si / deci si viata dupa divort /
despartire.

Din tot timpul familia a fost considerata ca fiind nucleul societatii, familia privita ca si legatura intre doi
oameni, in primul stadiu, dar si privita sub aspectul unei legaturi juridice realizata prin institutia
casatoriei, institutie care inca de timpuriu i-a preocupat pe juristi.

Insa Modestin definea casatoria ca fiind unirea barbatului cu femeia o comunitate a intregii vieti, o
impartasire a dreptului divin si uman, iar in manualul imparatului Iustinian gasim casatoria definita ca
unirea barbatului cu femeia, care consta intr-o comunitate de viata de nedespartit. Din aceste definitii
putem deduce ca familia era considerata celula de baza a societatii trebuind in mod necesar sa aiba o
tainica durabila si tocmai din aceasta cauza divortului era privit cu foarte multa retinere iar cei divortati
erau sanctionati.

Vorbind de zilele noastre ar trebui sa ne intrebam daca familia mai este atat de importanta intr-o
societate moderna,mereu in schimbare. Raspunsul ar fi da inca este importanta numai ca societatea fiind
schimbata si conceptia asupra acestei institutii este schimbata si ea.

Oricum acuma divortul este privit cu mult mai multa indulgenta, uneori reprezentand singura solutie de a
iesi din impas, dar aceasta acceptiune a divortului trebuie luata in considerare doar atunci cand toate
celelalte metode de a salva casatoria sunt epuizate.

Divo tul a luat amploare, intrucat majoritatea cuplurilor la cele mai mici probleme hotarasc sa divorteze,
vazand in divort cea mai simpla rezolvare a problemelor. Dar aceasta viziune este cu totul eronata mai ales
daca in familie exista si copii,deoarece ei sunt cei care au de suferit de pe urma acestui proces.

elul nostru este de a arata de ce am ales ca si tema divortul

: pentru ca noi consideram familia chiar

si in aceste zile stalpul societatii, iar divortul ar trebui privit cu mai muta retinere si responsabilitate.

Familia este universul simtirilor pure, prime, nealterate de nevoia prefacerii in fata entitatilor straine
sufletului nostru.
Familia este prezena esenial, acel ceva care nu te prsete niciodat, chiar dac constai c trebuie s o
prseti.
3

Bill Buford

Familia este asocierea stabilit n mod natural pentru satisfacerea nevoilor zilnice ale omului.
Aristotel

Familia este o forma de relatii sociale dintre oameni legali intre ei prin casatorie sau rudenie. Apartin
familiei: sotii, parintii, si copii in unele cazuri alte persoane intre care exista si relatii de rudenie. De asemenea
trebuie sa mentionam ca si sotii singuri, fara copii, formeaza o familie. Insa atunci cand definim notiunea de
familie trebuie sa avem in vedere atat acceptiunea sociologica cat si acceptiunea juridica. In ceea ce-i priveste
pe sociologi, acestia defines familia diferit, fiecare punand accentul pe unul sau mai multe aspect privind
structura familiei, functiile sau caracteristicile ei, astfel in sens sociologic, familia desemneaza grupul de
personae unite princasatorie, filiatie sau rudenie care se caracterizeaza prin comunitate de viata, interese, familia
implicand aspecte morale, psihologice, fiziologice si economice intre membrii sai. Relatiile care apar intre
membrii unei familii prezinta un anumit grad de complexitate pe care nu-l gasim la celelalte categorii sociale.
Familia incepe prin a fi formata din soti, din uniunea dintre un barbat si o femeie, insa familia tipica este
formata din soti si copii si avand in vedere aceasta afirmatie putem spune ca familia da nastere la urmatoarele
raporturi: cele de casatorie, care constituie baza familiei, cele dintre soti care constituie efectele casatoriei, cele
dintre parinti si copii, care sunt rezultatul raporturilor dintre soti si in final cele dintre alte persone care mai fac
parte din familie. Totodata sociologii mai fac si o clasificare a familiei. Astfel exista familia simpla sau
nucleara- formata din parinti si copiii celor necasatoriti; familia nucleara este considerata a fi completa in
urmatoarele situatii: sotii nu au copii, exista un singur parinte si exista copiii sau un singur copil, sau exista mai
multi frati fara parinti si familia extinsa sau larga formata din alte personae decat parintii si copiii. Dupa un alt
criteriu exista familia de orientare, adica aceea in care persoana care se naste si creste, si familia de procreare
care ia nastere prin propria casatorie a individului, dupa criteriul locuintei se distinge familia de rezidenta- care
desemneaza toate persoanele care locuiesc in casa si desfasoara activitati economice si gospodaresti si familia
de rudenie , care desemneaza persoanele intre care exista relatii de rudenie. In cele din urma se face distinctia
intre familia normala care isi indeplineste toate functiile si fanilia anormala, in care nu toate functiile sunt
4

indeplinite. In ceea ce priveste definirea notiunii de familie in sens juridic, aceasta desemneaza: grupul de
personae intre care exista drepturi si obligatii, care izvorasc din rudenie (inclusiv), adoptie, precum si alte
raporturi asimilate relatiilor de familie, familia fiind o realitate juridica prin reglementarea ei de catre lege. (Ion
P. Filipescu)
Daca vom lua in considerare cele doua definitii date familiei, una de juristi, cealalta de sociologi vom
observa ca exista viziuni diferite privind raporturile dintre membrii familiei, astfel, de exemplu daca fratii se
casatoresc si isi formeaza familii proprii ei sunt legati prin raporturi juridice familiale, insa in sens sociologic ei
apartin altor familii. Insa daca luam in considerare concubinii, acestia din punct de vedere sociologic formeaza
o familie, dar nu sunt legati prin raporturi de familie juridica, deoarece concubinajul nu este reglementat de
lege, statul roman protejand institutia familiei. Daca mai sus am amintit de familia normala, familia care isi
indeplineste toate functiile care trebuie sa le trecem si pe acestea in revista. Prin urmare, functiile familiei sunt:
Perpetuarea specie umane- aici are in vedere functia biologica a familiei, aceasta functie fiind esentiala
pentru existent unei societati. Dar si societatea poate influenta functia biologica a familiei. Cresterea
populatiei este determinata si de nivelul de trai sau de politica unui anumit stat privind natalitatea;
b) Functa economica- aceasta functie isi gaseste expresia in faptul ca ambii soti trebuie sa contribuie la
cheltuielile casei si de asemenea daca unul dintre membrii familiei nu este apt pentru a munci, ceilalti
menbrii ai familiei trebuie sa-i ofare sprijin. Sociologii considera ca aceasta functie a familiei este in
stransa legatura cu dezvoltarea social-economica a societatii;
c) Functia educativa- aceasta functie fiind cunoscuta din cele mai vechi timpuri. Este de stiut ca familia
joaca un rol important in formarea omului. Educatia oferita copiilor de catre parinti trebuie sa fie una
prin care sa-i deschida copilului perspective si in nici un caz nu trebuie sa fie unilaterala. Parintii au
obligatia de a supraveghea sanatatea copilului, dezvoltarea fizica, dar si psihica si pregatirea sa
profesionala.
a)

Casatoria este definita ca fiind unuinea dintre un barbat si o femeie incheiata potrivit legii, in scopul de a
intemeia o familie. (I Albu).
Ce este de mentionat este faptul ca aceasta institutie a casatoriei este atat de importanta incat este
reglementata in toate sistemele de drept, casatoria fiind privita atat ca o problema individuala, dar si sociala,
scopul casatoriei fiind intemeierea celei mai importante si fericite comunitati din viata, familia, perpetuarea
speciei umane si formarea tinerilor, importanta institutiei casatoriei si a familiei, pentru societate, pentru soti
a determinat reglementarea cerintelor legale pentru infaptuirea casatoriei. Cerintele legale la casatorie sunt
de doua feluri:
a) Cerinte de fond- adica de continut
b) Cerinte de forma- adica formalitatile ce trebuie indeplinite pentru a incheia o casatorie.
Cerintele de fond sunt urmatoarele: diferenta de sex dintre soti, varsta minima la care viitorii soti se pot casatori,
comunicarea reciproca de catre viitorii soti a starii sanatatii lor, consimtamantul, autorizarea casatoriei mixte,
adica a casatoriei dintre un cetatean roman si unul strain. Starea de persoana necasatorita , lipsa rudeniei fie ce
este ea fireasca sau rezultata din infiere intre viitorii soti in gradul oprit de lege. Lipsa starii de tutela intre
viitorii soti, lipsa starii de alienatie si lipsa temporara de discernamant a persoanelor care doresc sa se
casatoreasca. Cerintele de forma sunt: depunerea de catre soti a declaratiei scrise de casatorie si inregistrarea
acesteia, prezentarea dovezilor cerute de lege, intocmirea dosarului de casatorie, fixarea datei incheierii
casatoriei, oficierea casatoriei dupa o anumita procedura prevazuta de lege in mod public si solemn, intocmirea
actului de casatorie si semnarea acestuia de catre soti si de catre ofiterul de stare civila. Casatoria inceteaza prin:
moartea unuia dintre soti, declararea judecatoreasca a unuia dintre soti si recasatorire a celui ce fusese declarat
mort, iar casatoria se desface prin divort. Se impune o anumita distinctive intre incetarea casatoriei si
desfacerea casatoriei. Asadar incetarea casatoriei are loc de drept , iar desfacerea casatoriei poate avea loc
prin hotarare judecatoreasca, insa noi vom prezenta doar desfacerea casatoriei, adica divortul.
Conceptiile divortului
Conceptia divortului prin efectul vointei sotilor. Daca luam in considerare teoria conform careia casatoria este
un contract atunci aceasta conceptie este intradevar intemeiata intrucat este firesc ca atunci cand casatoria se
infaptuise prin acordul de vointa sotilor, se ia sfarsit tot prin vointa acestora, fie ca aceasta este unilaterala sau
mutuala.

-CAUZE SI CONSECINTEFiecare cuplu conjugal, de-a lungul existentei sale se confrunta cu probleme.
Intr-o cercetare efectuata in Romania (Ilut si Cordos, 1986) pe cuplurile tinere,
cuplurile in care ambii parteneri aveau sub 35 de ani si cel putin 5 ani de
casatorie impreuna, 98% au declarat ca au avut neintelegeri si aproape 40%
neintelegeri grave. Subiectii intelegeau prin neintelegeri grave:
violente fizice
intreruperea relatiilor sexuale
amenintarea cu despartirea
Motivele declarate ale acestor neintelegeri grave sunt:
Consumul exagerat de alcool
Gelozia
Infidelitatea
modul de a cheltui venitul
Orice cuplu se confrunta cu tensiuni, de o mai mica sau o mai mare amploare, insa ambii parteneri trebuie sad
ea dovada de intelepciune pentru a evita izbucnirea unui conflict, iar daca acesta s-a produs ar trebui ca acestia
sa incerce sa-l aplaneze, sis a depaseasca momentele de criza. C.Rusbult si colaboratorii sai, in anul 1987 au
analizat si interpretat un mare volum de date empirice, elaborand un model al reactiei la insatisfactiei, valabil
pentru relatiile interumane.
Ei au identificat 4 principale modalitati de raspuns la insatisfactie maritala:
Voice
Loyalty
Neglect
Exit

DENUMIREA
MODALITATII DE
RASPUNS

CARACTERISTICI

DESCRIEREA
INDIVIDULUI

VOICE (VERBALIZAREA
POZITIVA

Persoana isi exprima

verbal problema

Nu s-a confruntat cu
problem majore in cuplu

Cauta ajutor si solutii

Incearca sa se schimbe
LOYALTY (LOIALITATEA)

NEGLECT (NEINGRIJIREA)

EXIT (IESIREA FERMA)

Este un mod optimist

Este un mod pasiv
Individual asteapta ca
situatia sa se schimbe in
bine
Este un mod pasiv
Personal are mari dubii
ca situatia se va schimba
in bine
Avem de-a face cu
divortul
Alte modalitati de
exprimare ale divortului:
parasirea domiciliului,
sicanarea, agresarea
partenerului

Isi apreciaza viata de

cuplu
Este mai des intalnita la
femei
Considera ca mariajul nu
se confrunta cu pobleme
majore
Nu traieste insatisfactia
la cote mari
Isi ignora partenerul
Refuza comunicarea
A trait insatisfactia in
trecut dar o traieste si in
prezent
Traieste insatisfactia la
cote foarte mari

Concluzii:
Iesirea ferma presupune divortul fara a mai exista mari sperante din partea partenerilor de a rezolva conflictele
Neglijarea presupune intr-un grad inalt dovortul
Loialitatea ascunde mari riscuri in ceea ce priveste rezolvarea neintelegerilordeoarece de cele mai multe ori
comportamentul unui partener este perceput intr-un mod cu totul diferit de celelalt partener.
Problemele ivite intr-un cuplu conjugal, de orice natura ar fie ele, daca sunt neglijate duc inevitabil la
insatisfactii cornice si la disolutia cuplului chiar daca aceasta nu inseamna neaparat o separare legala. Din
anumite ratiuni, precum preocuparea partenerilor pentru copiii lor, o disruptive conjugal nu se finalizeaza
intotdeauna printr-un divort, iar in aceste situatii sotii continua sa locuiasca impreuna desi in mod practice ei nu
mai formeaza un cuplu in adevaratul sens al cuvantului.
Fenomenul destramarii cuplurilor a fost asimilat unei epidemii, mai ales dupa al II- lea Razboi Mondial. In
Romania rata divortialitatii a crescut dupa 1948 cunoscand mari oscilatii, totusi s-a pastrat o rata semnificativ
mai redusa in mediul rural (in jur de 0.80 la 1000 de locuitori) decat in cel urban (peste 2.5 la 1000 de locuitori)
(Muresan, 1999).

Divortul mijloc de desfacere a casatoriei

Motivele de divort . Inlaturarea termenelor de conciliere si

de gandire
Reglementarea motivelor de gandire
Redactarea noua mentine sistemul de a nu se enumera
motivele de divort si a se putea desface casatoria atunci cand ,
datorita unor motive temeinice , raporturile dintre soti s-au
vatamat grav si numai este posibila continuarea casatoriei.
Temeinicia motivelor de divort se apreciaza de la caz la caz, de
catre instanta de judecata.Acordul partilor pentru desfacerea
casatoriei si cererea de divort a unui sot pe temeiuri de sanatate
sunt considerate de lege motive temeinice.
In redactarea anterioara a art 613 si 613 bis din Codul de
procedura civila, erau prevazute trei situatii cu consecinte si
din punct de vedere rocedual, in ceea ce priveste motivele de
divort:
a) Nu se acorda nici un termen de conciliere , nici termen de gandire.Primind cererea de divort ,
presedintele instantei fixa direct termenul de judecata, in cazurile in care divortul era cerut pentru ca
sotul parat:
- suferea de alienatie mintala cronica sau de debilitate mintala cronica
- este declarat disparut prin hotararea judecatoreasca
- s-a parasit sotul, stabilindu-se in strainatate
b) Se acorda termen de conciliere in camera de consiliu , dar nu se acorda termenul de gandire.Primind
cererea de divort , presedintele instantei da reclamantului sfaturi de impacare, fixa termen de conciliere a
sotilor, iara daca nu realize aceasta , fixa direct termenul de judecata, fara acordarea termenului de
gandire , in cazurile in care divortul era cerut pentru ca :
- sotul parat a fost condamnat pentru tentativa sau complicitate la tentative de omor impotriva
sotului reclamant
- sotul parat a fost condamnat pentru una sau mai multe infractiuni savarsite cu intentie, sa
execute pedeapsa inchisorii de cel putin 3 ani, daca cererea de divort s-a introdus in timpul
executarii pedepsei.
c) Se acorda atat termen de conciliere in camera de consiliu cat si termen de gandire dela 3 la 6 luni.
Exceptand acordul sotilor pentru divort , pentru a se putea pronunta divortul trebuiesc indeplinite
urmatoarele conditii:
a) existenta unor motive temeinice
b) acestea sa fi vatamat grav raporturile dintre soti
c) continuarea casatoriei sa nu mai fie posibila
Acordul sotilor poate fi considerat tot un motiv temeinic.Fiind vorba de motive temeinice , insemana ca divortul
se va pronunta numa in cazuri justificate, nu cand este vorba de o neintelegere trecatoare dintre soti ori cand
traiul mai departe in comun al sotilor mai este posibil.
Inractica judiciara au fost considerate , de exmplu, motve temeinice de divort:
9

 Refuzul nejustificat al unuia dintre soti de alocui impreuna cu celalalt sau parasirea nejustificata a
domiciliului conjugal, ceea ce insemna separatia in fapt imputabila sotului parat.
Infidelitatea unuia dintre soti sub forma adulterului
Atitudinea necorespunzatoare a unuia dintre soti, care se exprima in acte de violenta si alte asemenea
manifestari, ori care are drept consecinta neintelegeri grave intre soti care fac imposibila continuarea
casatoriei
Existenta unor nepotriviri de ordin fiziologic, care afecteaza raporturile conjugale
Existenta unei boli grave incurabile de care sufera unul dintre soti si necunoscuta de celalat sot decat
ulterior incheierii casatoriei
Rele purtari de ordin moral, concretizate in fapte evidente de destramare a vietii de familie
Separatia I fat a sotilor nu poate legitima admitirea actiunii de divort , decat daca se datoreaza culpei
sotului parat.
Interesele copiilor minori
Prin copii minori trebuie sa se inteleaga cei ai sotilor respective din casatorie , cei din afara casatoriei si cei
adoptati.Se tine seama de interesele copiilor minori, nu si de durata casatoriei , dar nu pentru temeinicia
siimposibilitatea casatoriei , ci numai pentru solutionarea cererilor accesorii divortului, referitoare la
incredintarea copiilor minori, obligatia de intretinere si folosinta locuintei.
Sisteme sau conceptii privind divortul
Se pot concepe mai amulet sisteme privind justificarea divortului:
a) Divortul remediu Potrivit acestei conceptii, pronuntarea divortului nu este conditionata de culpa
vreunuia dintre soti , ci de imposibilitatea continuarii casatoriei cel putin pentru unul dintre soti.Divortul
este un remediu , o solutie pentru o situatie care nu mai poate dainui.
b) Divortul sanctiune In aceatsa conceptie, divortul se pronunta ca o sanctiune pentru fapta culpabila a
unuia dintre soti.Divortul nu se poate pronunta impotriva sotului inocent.
c) Conceptia mixta Aceast arezulta din combinarea primelor doua conceptii.Prin urmare, divortul se
pronunta daca un sot a savarasit o fapta culpabila, datorita areia continuarea casatoriei a devenit cu
neputinta .
Temeiul divortului consta in indeplinirea cumulativa a urmaatoarelor conditii:
Existenta unor motive temeinice, appreciate cu grija de catre instanta judecatoreasca
Aceste motive sa fi vatamat grav raporturile dintre soti incat continuarea casatoriei este vadit
imposibila
Imposibilitatea continuarii casatoriei sa existe cel care cere desfacerea ei.

10

Actiunea de divort apartine numai sotilor

Actiunea de divort are un caracter stric personalsi de aceea nu poate fi introdusa decat de catre soti.
Creditorii sotului nu pot intervene prin intermediul actiunii oblice si nici nu pot continua procedura inceputa de
catre unul dintre soti. Mostenitorii sotului nu pot introduce actiunea de divort sin u pot continua actiunea
introdusa de autorul lor , de altfel , o asemenea actiune ar fi lipsita de obiect, deoarece casatoria a incetat prin
moartea unuia dintre soti.
Sotul lipsit de capacitatea de exercitiu
Sotul alienat sau debil mintal neinterzis poate introduce actiune de divort in momentele de luciditate.
Sotul alienat sau debil mintal poate introduce actiune de divort in momentele de luciditate , deoarece altfel ar
insemna ca o incapacitate de exercitiu sa se transforme intr-o incapacitate de folosinta, dat fiind ca actiunea nu
poate fi introdusa de tutore caci atributiile acestuia nu privesc exercitarea actiunilor cu caracter personal.
Instanta competenta
Actiunea de divort este de competenta instantei judecatoresti in circumscriptia careia se afla cel din urma
domiciliu comun al sotilor. Nu intereseaza daca sotii au avut facauta mutatia in evidenta politiei din localitatea
respective, ci numai daca au locuit efectiv intr-o anumita localitate.
Cererea reconventionala
Sotul parat poate face cerere reconventionala cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare ins edinta publica,
pentru faptele petrecute inainte de aceast adata.Asadara, sotul parat nu are facultatea de a allege intre actiunea
directa si cererea reconventionala , el fiind obligat , daca vrea sa ceara desfacerea casatoriei din vina
recolamantului.
Cererea de divort
Cererea de divort e impartita in trei parti:
a) Mentiuni
Pe langa mentiunile pe care trebuie sa le cuprinda orice cerere de chemare in judecata , cererea de divort trebuie
sa cuprinda numele copiilor minori nascuti din casatorie sau a a acelora care au aceeasi situatie legala.Daca nu
exista copii se va face o mentiune in acest sens.
b) Prezentarea personal a cererii de divort
Cererea de divort, impreuna cu inscrisurile doveditoare , se prezinta personal de catre reclamant presedintelui
judecatoriei .
c) Sfaturi de impacare
La primirea cererii de divort, presedintele instantei va da reclamantului sfaturi de impacare.
Probele in materia divortului
Derogarea de la dispozitia dreptului comun se prezinta sub doua aspecte:
Mijloace de proba neadmise in dreptul comun, dar admise in material divortului
Tinand seama ca in procesele de divort se discuta chestiuni de familie , care , in general, sunt cunoscute de
persoanele maiapropiate, legea prevede posibilitatea audierii ca martori si a rudelor si afinilor pana in gradul
trei inclusiv in afara de descendenti.
Mijloace de proba admise in dreptul comun , dar neadmise in material divortului
Interogatoriul nu poate fi folosit pentru dovedirea motivelor de divort.Aceasta pentru a nu se ajunge , in mod
indirect, la admiterea divortului prin consimtamantul mutual.
11

Hotararea de divort
In cazul in care sunt indeplinite cerintele art 38. din Codul familiei , instanta pronunta desfacerea casatoriei
numai daca motivele temeinice , care fac imposibila continuarea casatoriei , au fost provocate de catre sotul
parat, nu si atunci cand cazuza dezbinarii este imputabila exclusiv sotului reclamant.
In aceasta din urma situatie , actiunea de divort se respinge.Divortul se poate pronunta numai din vina sotului
reclamant , daca paratul a introdus cerere reconventionala ori actiune de divort, si , in urma probelor
administrate , cererea principala a fost respinsa , iar cererea reconventionala ori actiunea de divort a parataului a
fost admisa.

In ceea ce priveste cauzele divortului putem distinge doua mari clase: cauze generale, de ordin macrosocial si
cauze spacifice, de ordin microsocial, intre cele doua categorii existand o stransa legatura.
12

 CAUZE GENERALE
1.

SCHIMBAREA MENTALITATII ASUPRA DIVORTULUI

Schimbarea mentalitatii asupra divortului este determinata in mod clar de schimbarea mentalitati asupra
casatoriei. In societatea contemporana oamenii isi aleg partenerii de viata in principiu tinand cont de un singur
lucru: dragostea, prin dragoste intelegand sprijin emotional, afectiune, confort psihologic, iar pe cale de
consecinta desi pare paradoxal, divorteaza atunci cand aceasta dispare . Vorbim despre o schimbare a
mentalitatii in tipm, deoarece indivizii au deplina libertate in a-si alege partenerii, fara a tine cont de factorii
externi precum: presiunile familiei, problemele economice, etc, lucru ce nu se putea intampla cu secole in urma;
iar aceasta libertate conduce si la o dizolvare oficiala a cuplurilor cu probleme in proportii mult mai mari.
Divortul a devenit un fenomen raspandit si acceptat, nu mai este privit ca un esec ci ca o rezolvare la o
problema existentiala.
2.

EMANCIPAREA FEMEII

Intr-adevar odata cu revolutia feminismului, si statutul femeii avea sa se schimbe radical, in societate si in
consecinta si in familie. Femeile puteau fi angajate, puteau obtine venituri proprii si deci o dependent
economica fata de sotii lor.
3.

DEMOCRATIZAREA SI LIBERATIZAREA VIETII SOCIALE

In societatea contemporana viziunea oamenilor in ceea ce priveste divortul s-a largit considerabil, in sensul
ca este privit ca un lucru permis. De asemenea influenta bisericii, a religiei, a scazut considerabil, normele nu au
mai exercitat aceeasi presiune asupra individului. Legat de norme juridice trebuie sa mentionam ca au reflectat
situatia existent, un numar mare de divorturi, pentru ca daca nu ar fi fost asa, normele juridice ar fi cazut in
desuetudine.
4.

CRESTEREA SPERANTEI DE VIATA

Desi pare nefiresc poate fi considerata o cauza a divortului, indirect normal, deoarece de vreme ce individul
spera ca va trai mai mult si in acelasi timp el se implica intr-un mariaj problematic, se va intreba: De ce sa
mai sufar asa mult timp?. Si va decide sa divorteze.
5.

VIOLENTA FAMILIALA

Aceasta ne apare atat ca o cauza directa dar si ca o veritabila intermediara, ea este determinata de factori
sociali si psihologici precum: incompatibilitate de status scolar, cultural, personalitate,etc. Totodata cercetarile
au aratat ca violenta este de fapt un raspuns la anumite conditii: saraci, lipsa de putere pe plan social si politic,
promovarea in mass-media a violentei, ea nu poate fi considerata un rezultat al tolerantei si chiar al incurajarii
agresivitatii din viata sociala de ansamblu. In orice caz violenta amplifica tensiunile dintr-o familie si de
asemenea aceasta se transmite prin socializare si invatare sociala.

13

CAUZE (FACTORI) SI VARIABILE SPECIFICE

VARIABILE DE ORDIN PREMARITAL:

1. SCOLARITATEA
Studiile au aratat ca scolaritatea afecteaza sensibil destramarea unei casnicii. S-a demonstrat ca femeile au studii
superioare divorteaza intr-un procent mai mare decat celelalte. Cercetarile de la noi au aratat ca discrepantele
dintre mediile sociale din care provin partenerii de cuplu conduc la instabilitate marital (Mihaiescu, 1983;
Bejan si Buruiana 1989, apud P. ILUT)
2. VARSTA LA CASATORIE
Esenta ar fi urmatoarea: cu cat varsta la casatorie este mai mica cu atat probabilitatea unui divort este mai mare.
Explicatiile sunt urmatoarele: partenerii s-au casatorit timpuriu si au intrerupt studiile, nu si-au putut construi o
cariera si drept consecinta capitalul marital adus in casnicie este foarte mic.
3.

RASA SI ETNIA

Exista tendinta ca mariajele stabilite intre parteneri de etnii diferite sau mariajele rasiale sa fie mai putin stabile
deoarece cu cat distanta culturala dintre parteneri este mai mare cu atat sansele de divort sunt mai ridicate. Prin
distanta cultural intelegem in primul rand etnia, rasa dupa care nivelul de scolarizare si capital cultural.
4. PERSONALITATEA
Aici mentionam:
Tipul indivizilor: introvertiti-extrovertiti
Gradul de irascibilitate
Finetea sufleteasca
Deschiderea la nou
Toate aceste fatete ale personalitatii isi au originea in mostenirea biologica dar sunt puternic influentate si de
procesul de scolarizare si de nivelul de educatie.
VARIABILE DE INVESTITIE:
14

1.COPII
Existenta copiilor influenteaza in mod decisiv hotararea partenerilor de a divorta sau nu, copiii contribuind la
stabilitatea casatoriei. Insa, totodata, unele studii au aratat ca prezenta copiilor ar scadea calitatea vietii familial,
mai ales cand sunt copii problema (Waite, 1985 apud P. Ilut).
2. CAPITALUL DOMESTIC
G. Becker (1991) considera ca, cu cat ai investit mai mult cu atat te desparti mai greu, el aratand de altfel ca
acei parteneri care intrevad riscul de despartire nu investesc prea mult in casnicie. De asemenea este stiut ca
acele cupluri care nu au divortat au o proprietate comuna mult mai valoroasa decat cuplul care a divortat.
3. INVESTITIILE PSIHOLOGICE
Investitiile psihologice in casatorie presupun: sentimente, grija fata de ceilalti membrii, atasament, toate acestea
avand acelasi mecanism ca si investitiile economice pentru ca respecta aceeasi teorie: cu cat investesti, cu cat te
implicit emotional mai mult, cu atat divortezi mai greu.
Se pare ca o variabila independent pentru marimea investitiilor psihologice este atitudinea fata de divort.
Aceasta poate fi:
Negativa
Pozitiva
Cei cu atitudine negativa vor divorta mai greu si implicit investitiile materiale si psihologice vor fi mai mari. La
aceasta atitudine participa factori precum religia sau nivelul de scolarizare. De asemenea se sustine ca exista o
tendinta de transmitere intergenerationala de inclinatie spre divort.: divortul parintilor induce o atitudine
pozitiva fata de divort copiilor.
FACTORII PIETII
1. SITUATIA SOTIEI
Ne referim aici la situatia sotiei privind locul de munca. S-a demonstrat ca divortul are o mai mare incidenta in
cadrul cuplurilor in care sotia lucreaza. Cauzele sunt multiple: independenta materiala a sotiei, schimbarea
rolurilor traditionale, programul sotiei de lucru poate afecta gradul de satisfactie in cuplu.
2. STATUTUL SOCIO-ECONOMIC AL SOTULUI
Cercetarile au aratat ca schimbarile bruste survenite in statutul socio-economic al sotului afecteaza divortul.
Astfel s-a constatat ca acele cupluri in care sotul a fost o lunga perioada de timp somer sau a avut o perioada de
timp castiguri mai mici sunt predispuse la divort. Schimbarile pozitive in situatia materiala a sotului pot avea
schimbari contrarii: pe de o parte valoarea barbatului creste pe piata maritala, ceea ce incita la divort, iar pe de
alta parte este mult mai apreciat de sotie, ceea ce consolideaza casnicia.

ahanon in anul 1970 distingea 6 etape in procesul de disolutie al cuplurilor conjugale determinat de
divort:
ETAPE

REFERIRI

1.

DIVORT EMOTIONAL

2.

DIVORT LEGAL

SE REFERA LA PROCESUL DE DIVORT IN SINE

3.

DIVORT ECONOMIC

IMPLICA SEPARAREA BUNURILOR

15

4.

DIVORT PARENTAL

SE REFERA LA INGRIJIREA COPIILOR MINORI SI

LA DREPTUL DE VIZITA

5.

DIVORT SOCIAL

PRIVESTE CONTACTELE CU RUDELE SI

PRIETENII

6.

DIVORT PSIHIC

SE REFERA LA PROBLEMELE RESTABILIRII

INDIVIDULUI INDEPENDENT DUPA DIVORT

Conceptia divortului prin efectul hotararii judecatoresti:

Potrivit acestei conceptii divortul poate fi pronuntat doar de o instanta judecatoreasca printr-o hotarare
judecatoreasca si doar daca exista motive intemeiate care duc la divort. Ca atare consecinta- sotii au acum rolul
de a-si exprima dorinta de a divorta printr-o cerere, insa nu pot realiza desfacerea casatoriei faptic ca in
conceptia precedenta.
Aceasta conceptie a divortului corespunde teoriei institutionale asupra casatoriei si teoriei casatoriei uniune si
isi gaseste justificare deoarece si acum consimtamantul sotilor nu este suficient pentru incheierea casatoriei, el
nu poate fi suficient pentru desfacerea ei. De asemenea aceasta conceptie ofera mai multa importanta si
stabilitate acestei institutii, in sensul ca pentru a desface o casatorie trebuie analizate foarte bine motivele si nu
trebuie luat in considerare doar consimtamantul sotilor.
Conceptia mixta a divortului prin efectul vointei sotilor sau prin efectul hotararii judecatoresti:
Aceasta conceptie are doua fatete: prima ar fi aceea ca desfacerea casatoriei se face prin vointa si doar atunci
cand acestia cad de acord asupra divortului, desfacerea casatoriei se face prin efectul hotararii judecatoresti si
numai in anumite cazuri expres prevazute in lege, desfacerea casatoriei poate avea loc prin efectul vointei
sotilor.
Conceptia divortului sanctiune:
In aceasta conceptie, divortul este privit ca o sanctiune pentru culpa prin care instanta judecatoreasca o
pronunta impotriva sotului vinovat pe motiv ca acesta din urma nu si-a indeplinit datoriile casatoriei, iar cand
ambii soti se afla in culpa, divortul se pronunta din vina amandorura. Aceasta conceptie este una restrictiva
deoarece admite divortul numai cand viata in comun a sotilor nu mai poate continua. Printre legislatiile care au
adoptat conceptia divortului sanctiunea se numara si in Codul Civil Roman, insa s-a admis prin consimtamantul
mutual care poate fi u remediu.
Conceptia divortului remediu:
De aceasta data avem de a face cu o conceptie larga, divortul fiind privit ca o solutie pentru a pune capat vietii
de cuplu imposibil de continuat din motive imputabile sotilor sau nu. Insa fara doar si poate acestea trebuie sa
fie intemeiate. In Romania, in prezent, dispozitiile de drept material privind divortul sunt stipulate in Codul
Familiei- art. 37-44C.fam, iar cele de drept procesual in Codul de procedura civila- art. 607-619 C.p.c.
Potrivit dispozitiilor in vigoare, exista doua forme de desfacere a casatoriei prin divort, si anume:
Divortul amiabil, prin consimtamant mutual
divortul din motive temeinice, atunci cand raporturile dintre soti sunt grav si iremediabil vatamate, si
continuarea casatoriei nu mai este posibila.
Pentru pronuntarea divortului prin consimtamant mutual, trebuie indeplinite doua conditii cumulativ:
sa fi trecut cel putin un an de la incheierea casatoriei pana la data sesizarii instantei
sa nu existe minori din casatorie
In acest caz, instanta nu va stabili nici un fel de culpa a vreunuia dintre soti la desfacerea casatoriei.
Pentru pronuntarea divortului din motive temeinice, instanta trebuie sa cosntate, cf. Art. 38 alin. 1 din C. Fam.,
existenta a 3 elemente:
existenta motivelor temeinice
existenta raporturilor dintre soti grav vatamate
imposibilitatea continuarii casatoriei
16

Prin urmare, instanta nu trebuie sa constate numai culpa sotilor ci si ca raporturile dintre soti sunt sunt grav si
iremedibil vatamate iar continuarea casatoriei nu mai este posibila. Divortul nu este considerat o sanctiune
pentru sotul vinovat, mai mult decat atat, culpa exclusiva a sotului reclamant la divort, a fost apreciata in
practica judiciara ca neindestulatoare pentru desfacerea casatoriei.
In timpul divortului, cei hotarasc daca acela dintre ei care si-a schimbat numele de familie, si-l va pastra si dupa
divort, sau va reveni la numele avut anterior. Exista insa si motive intemeiate (sotul care sotul care si-a schimbat
numele este deja cunoscut cu acest nume intr-un domeniu- numele unui cantaret, numele unui avocat, numele
unui notar...), numele se poate pastra chiar si in lipsa unui acord intre soti.
In ceea ce priveste competenta materiala, instanta competenta este Judecatoria.
Regula este ca instanta competenta teritoriala sa solutioneze actiunea de divort este instanta ultimului domiciliu
comun al sotilor, dar cel putin unul dintre soti mai locuieste in circumscriptia acelei Judecatorii.

Divortul pe baza acordului sotilor

Este de stiut ca potrivit Codului Familiei, divortul poate fi pronuntat chiar si numai pe baza simplului acord de
vointa al ambilor soti, doar daca pana la data cererii de divort sa fi trecut cel putin un an de la incheierea
casatoriei. Textul art. Din Codul Familiei mentionat mai sus se interpreteaza in sensul ca daca s-a incheiat
acordul intre soti, inainte de trecerea termenului de un an de la data incheierii casatoriei. Sa nu existe copii
minori rezultati din acea casatorie , din afara casatoriei introducerii cererii de divort. Prin copii minori se
intelege copii din casatorie, din afara casatoriei sau adoptati spaun avocatul Ioan Pavel.
Divortul din culpa exclusiva a unuia dintre soti
17

Pentru a se pronunta divortul din culpa exclusiva a unuia dintre soti, trebuie dovedita culpa exclusiva a sotului
parat in proces sau a reclamantului-parat in cazul cereriireconventionale. Astfel sunt motive pentru a se
pronunta divortul din culpa exclusiva a unui sot: relatiile extraconjugale, violenta conjugala, verbala, ..., ce pot
fi dovedite prin marturii, certificate medico-legale, alte inscrisuri.
Toate cele dovedite trebuie sa arate ca este imposibila continuarea casatoriei si ca nu exista posibilitate de
impacare intre soti.
Divortul din cauza starii de sanatate
Codul familiei permite oricaruia dintre soti, sa introduca cererea de divort atunci cand starea de sanatate a unuia
dintre soti face imposibila continuarea casatoriei. Prin stare de sanatate, orice boala ale carei consecinte duc la
influentarea negativa a casatoriei, aceasta devenind imposibila. Spre exemplu, intra in aceasta categorie
alienatia mintala, debilitatea cronica, sa chiar si disparitia unuia dintre soti, disparitie declarata prin hotarare
judecatoreasca insa.
Divortul obisnuit
Una dintre cele mai spinoase probleme privind divortul o constituie prezentarea motivelor de divort. Codul
Familiei nu mentioneaza nici un exemplu macar in articolele sale, lasand loc crearii unei vaste jurisprudente si
practici judecatoresti in aceasta problema. Conform Codului Familiei instanta poate desface casatoria prin
divort atunci cand, datorita unor motive puternice, raporturile dintre sotisunt grav vatamate si continuarea
casatoriei nu mai este posibila. Problema o reprezinta identificarea acestor motive temeinice. Apoi aceste
motive temeinice trebuie sa fi vatamat grav raporturile dintre soti, astfel incat continuarea casatoriei sa fie
imposibila. Exemple de motive temeinice: refuzul nejustificat al unuia dintre soti de a locui impreuna cu
celalalt; parasirea nejustificata a domiciliului; adulterul; acte de violenta care au drept consecinta imposibilitatea
continuarii casatoriei; nepotriviri fiziologice; rele purtari de ordin moral; concretizate in fapte evidente de
destramare a familiei ,spune avocatul Pavel.
Este insa clar ca aceste motive temeinice de divort trebuie sa aiba o anumita gravitate, de exemplu- s-a decis
intr-o speta ca neintelegerile dintre soti intervenind dupa mai mult timp ( dupa 24 de ani de casnicie in care sotii
s-au inteles bine), nu sunt atat de grave , copiii fiind majori si sotii avand posibilitatea de a indrepta starea de
lucruri, nu sunt de natura de a duce la desfacerea casatoriei. De asemenea s-a mai aratat in practica judiciara ca
refuzul unui sot de a contribui material la sustinerea casatoriei, nu poate construi motiv de divort, pentru aceasta
existand sanctiuni. Nici deosebirea de nivel cultural nu poate constitui motiv de divort.

18

Rolul avocatului
Uneia dintre parti in procesul de divort, in cazul in care partea are resedinta in Romania, este acela de:
Consiliere juridica, de formare a dosarului de divort, de redactare a actiunii de divort
Comunicare cu partea adversa, unde este cazul , si de stabilire a divortului de comun acord, unde acest
lucru este posibil
Asistenta juridica, fiind prezent alaturi de client in proces, fapt ce nu exclude, insa, obligativitatea
prezentei parti la termen
Legalizare a hotararii de divort.Hotararea de divort, trimisa de Judecatorie , primita prin posta nu are
semnaturasi stampila Judecatorului si nu poarte timbrul juridiciar.Pentru a obtine un caracter oficial si
pentru a fi recunoscuta de catre autoritati(Primarie, Oficiul deStare Civila, s amd), hotararea trebuie
legalizata de Judecatorie
Consiliere post-divort
Pentru cetatenii cu resedinta in strainatate, care divorteaza in romania , pe langa ele descrise mai sus, Avocatul
are si drept de reprezentare, prezenta fizica a clientului la termenele procesului nemaifiind necesara
In cazul in care doar unul dintre soti doreste divortul, pentru ca divortul sa se pronunte , acesta trebuie sa
dovedeasca culpa partii adeverse sau culpa comuna, in acest caz rolul Avocatului devenind si mai important pe
perioada divortului.
In cazul in care cei doi soti doresc si partajarea bunilor comune , Avocatul poate avea atat un rol de asistenta si
consiliere in cauza privind partajul dar si de reprezentare , in cazul in care intre soti nu exista acordul iar
partajul se judeca separat.
19

Ancheta sociala
In cazul in care casatoria a carei desfacere prin divort se cere au rezultat copii minori
Uan dintre probele administrate in cauza este ancheta sociala.
Avocatul, la momentul redactarii actiunii de divort solicita in aceste cazuri si citarea Autoritatii tutelare
competente in cauza respectiva.
La momentul redactarii actiunii de divort solicita in aceste cazuri si citarea Autoritatii tutelare competente in
cauza respectiva.
La momentul propunerii probelor, el va solicita si ancheta sociala, efectuala la domiciliu la care se afla copilul
sau/si la domiciliile fiecaruia dintre parinti in cazul in care ambii solicita incredintarea.
Raportul de ancheta sociala retine date priviind conditiile in care este crescut minorul, cine si cu ce contribuie la
ingrijirea, cresterea educarea lui, de care dintre acesti parinti este mai mult atasat.
Judecatorul va aprecia la aceasta proba in raport cu celalte , el nefiind obligat sa urmeze indicatiile privind
incredintarea minorului catre un parinte sau altul.
La ce solutii va puteti astepta intr-un proces de divort?
In primul rand, instanta se va pronunta cu privire la desfacerea casatorii prin divort sau nu, deci va admite sau
nu actiunea.
Daca admite actiunea , se va pronunta si cu privire la culpa procesuala , daca este vorba despre un alt tip de
divort decat cel numir de lege prin acordul partilor.In acest sens, casatoria poate fi desfacuta din vina comuna a
sotilor, din vina exclusiva a sotului parat sau din vina exclusiva a sotului reclamant-parat(daca s-a facut o cerere
reconventionala).
Un alt aspect asupra caruia se pronunta instanta este acela a numelui.Daca celalalt sot este de acord, sotul ce
aluat numele acestuia prin casatorie, il poate mentine si dupa desfacerea casatoriei .Daca celalalt sot nu este
deacord , numele va putea fi mentinut doar pentru motive temeinice.
Incredintarea minorului rezultat din casatorie se face tinand cont de interesul copilului , catre mama , catre tata
sau catre o alta persoana .Daca copilul are 10 ani impliniti se tine cont si de opinia sa. Parintele caruia nu i-a
fost incredintat minorul poate solicita un program de vizitare a acestuia, anumite zile pe saptamana sau/ si in
timpul vacantelor.Sotul caruia nu i-a fost incredintat minorul este obligat a plata unei pensii de intretinere
raportat la veniturile sale.
Un sot poate fi obligat sa plateasca pensie de intretinere catre celalalt sot numai in conditiile unei incapacitati de
munca survenite anterior incheierii casatoriei sau in timpul casatoriei.
Prezenta fizica a partilor in procesul de divort este necesara , ceruta de Art 614. C.p c:In fata instantelor de
fond , partile se vor infatisa in persoana , afar numai daca unul dintre soti executa o pedeapsa privativa de
libertate, este impiedicat de o boala grava, este pussub interdictie sau are resedinta in strainatate; in aceste
cazuri, partile se vor putea infatisa prin mandatar.

Consecintele divortului
Dupa cum am mentionat societatea s-a confruntat cu profunde schimbari de-a lungul timpului, si ca atare
consecinta si conceptia despre divort s-a schimabt considerabil.In societatea contemporana divortul este privit
ca o solutie si prin urmare ne sunt expuse doar consecintele pozitive insa realitatea ni le arata in special pe cele
negative.Noi le vom expune mai jos aratanad acele persoane care sunt cele mai afectate in urma divortului:
20

PARTENERII
Divortialitatea afecteaza diferentiat barbatul si femeia.Consecintele , mai ales cela pe plan psihologic depind
foarte mult de :daca au existat sau nu copii, de investitiile facute in casatorie , atat afective cat si economice, de
cine a intentat divortul, de densitatea retel de rude si prieteni.Daca exista copii in casatorie si acestia raman la
mame, atunci costurile psihologice sunt mai mari pentru barbati, daca nu se recasatoresc.In din punct de vedere
material mama cu copilul au o situatie materiala mult inferioara familiilor unite.
Mamele care raman cu copii in intretinere pleaca dintr-o pozitie defavorizata, dezechilibrata, in cursa pentru
viitor.Mai intai pentru ca, pentru cutumele traditionaliste existente, un copil reprezinta pentru o femeie divortata
, un inconvenient major.Atat pentru tenattivele ei de a-si reconstrui viitorul(cine mai ia in intretinere astazi
copilul altcuiva?) cat si in proiectia despre starea de bine pe care si-o doreste orice posibil candidat la mana
sa.Copiii dintr-o casatorie anterioara sufera de un handicap potential de efectivitate din partea noului
parinte.Care va dori, evetual, mai intai sa iubeasca si sa ocroteasca mama si doar mai apoi, daca vor mai exista
resurse, sa accepte si sa-l adopte si sa pe copilul acesteia.Mama copilului nu va evita sa foloseasca comparatii in
care noua prezenta alaturi de ea si copilul sau poate sa fie diferita de precedenta.Ceea ce cere un imens potential
de adaptare.Si prin efect, va incerca sa educe emotional partenerul atat in ceea ce priveste pe sine si in ce
prieveste pe copil.Jocurile acestea vor face interectiunea din familia reconstruita extrem de dificila.Putine sunt
femeile care au reusit sa restabileasca un afectiv constructiv prin intemeierea unei noi familii.
COPII
Consecintele divortului asupra copiilor sunt multiple.In societatile traditionaliste exista tendinta de respingere a
copilului a caror parinti erau divortati insa desi am depasit aceasta etapa exista o serie de efecte psihologice i
legatura cu identificarea de rol, de sex , formarea unor aptitudini fata de familei si de munca. De exemplu daca
copilul este baiat si ramane cu mama singur, ea il va creste supraprotejandu-l, revarsandus-i toata dragostea si
afectivitatea asupra lui.Acest fenomen de supraprotectie poate avea efecte negative pe viitor,mai ales cu privire
la statutul marital, la distribuirea sarcinilor in gospodarestiin familia pe care o va intemeia.
Investigarea efectelor divortului asupra copilului a nuantat imaginea populara asupra divortului.S-au constatat
urmatoarele:
In cazul in care copilul dupa divort continua sa relationeze cu ambii parinti si nu se produce o ruptura la
nivelul comunicarii, atunci deferentele in profilul psiho-comportamental sunt nesmnificative in
comparatie cu familiile biparentale.
Respectul de sine al copilului este puernic afectat
Comportamentul social si performantee scolare ale copilului nu sunt puernic afectate in lipsa unui
parinte, in special a tatalui, in cazul in care controlam variabilavenituri.Facand o comparatie intre
copii bipareali si cei monoparentali vom constanta ca ultimii au performante scolare mai slabe si sunt
predispusi la comportamente deviante, dar daca inlaturam problemele finainciare aparute intr-o familie
monoparentalaatunci diferentele aproape dispar.
Impactul divortului asupra copilului depinde de gradul de conflictualitate al familiei destramate,
sanatatea mintala a parintilor, varsata pe care a avut-o copilul cand a avut loc divortul.
Trauma divortului parintilor este ampla si se poate dezvolta impredictibil.Nici unul din parinti nuisi recunoaste
culpa, fapt care repercuteaza asupra inteligibilitatii pentru copil a propriei situatii.
Situatia devinde ceva mi dramatica atunci cand copilul este pus sa aleaa :mama sau tata.Copilul nu este o fiinta
rationala , pentru ca nici parintii nu sunt.El va lua, pro forma , partea celui care ii ofera mai mult ssau mai
concret.Iar in instanta de judecata este obligata , prin lege, sa consemneze partajul afectiv al copilului.
PARINTII CELOR CARE DIVORTEAZA
Motive:
Relatiile bunici-nepoti se pertuba
21

 Daca femeia ramane singura cu copilul atunci ea are nevoie de sprijin material di partea parintilor ei
Parintii sufera si din cauza presiunilor psihologice pe care le resimt din partea rudelor si prietenilor
Viata dupa divort
In cazul unui divort, de obicei unul dintre parinti se muta si traieste altundeva.Unii copii vor petrece o parte din
timp cu un parinte si alta parte cu celalat arinte numai in vizite.
Cateodata copiii a caror parinti au divortat trebuie sa se mute intr-o noua locuinta sau intr-o noua zona, ceea ce
poate fi destul de greu.Sunt si cazuri in care majoritatea celorlalte lucruri (in afara de divort, care reprezinta
schimbarea cea mai mare)scoala, prietenbii , vecinii vor ramanene neschimbate
Cand esti la mijloc...
Problemele pot aparea atunci candcopilul isi viziteaza un arinte si apoi merge acasa la celalat parinte.De
exemplu, un parinte ar putea pune o gramada de intrebari despre ceea ce face celalat parinte.Uneori unul dintre
parinti doreste in persoana copilului un mesager intre el si celalat parinte.Copiii, nu se simt bine cand se
intampla astfel de lucruri.ei ar dori ca arintii lor sa discute in mod direct , nu prin intermediullui.
Viitorul
Ce se va intampla in viitor?Pentru copilul unei familii divortate, viitorul poate insemna parinti vitregi.
Divortul mai este , dincolo de negarea trecutului cuplului un fel de declarate de razboi la adresa propriei
memorii.Oamenii uita inceputurile , dragostea si tandretea, proiectele , realizarile.Fara acestea le este mai usor
sa se agate de atitudinea de respingere a celuilalt.
Barbatul atunci cand este initiatorul procedurilor de divort , alearga de regula dupa un miraj, o alta femeie care i
se pare mai buna, mai potrivita pentru el.Si ignora total ceea ce i-a oferit femeia cu valorile prezentului si
adopta de regula o atitudine defensiva.Din aceasta perspectiva femeile par candidate mai probabil la
depresie.Femeile agresive gandesc neasemanator celor resmnate,Ele pun capcane, obstacole, emit revendicari in
calea barbatilor care pleaca.Ele vor sa distribuie in mod egal efectele tensiunii sau daca se poate sa le transfere
in totalitate acestora, evitand in acest fel depresia.

22

I . Notiunea de divortialitate

Divortul reprezinta o forma de desfacere a unei casatorii incheiate legal printr-o

hotarare definitive a organelor judecatoresti. Casatoriile pot inceta si prin decesul
unuia dintre soti, prin vaduvie.
Divortialitatea este deci un fenomen demografic , aparut in ciclul de viata familiala
care intrerupe legal o casatorie cu implicatii importante asupra fertilitatii legitime si
caracterizeaza multimea divorturilor care s-au produs intr-o populatie in decursul unei
anumite perioade de timp, de obicei un an calendaristic.
Informatiile necesare analizei divortialitatii se obtin din recensaminte, din statistica
starii civile sistematizate si prezentate sub forma Buletinului statistic de
divort ,completat de catre specialistii organelor judecatoresti care au pronuntat divortul . O alta sursa de
informatii o reprezinta anchetele prin sondaj asupra divorturilor. Analiza divorturilor se poate efectua pe total
populatie, pe sexe, pe mediile urban si rural, pe unitati teritoriale , dupa nivelul de educatie, pe nationalitati, pe
religii, pe varste si dupa durata casatoriei.
Populatia supusa riscului de divort este numai cea casatorita.
Divortialitatea poate fi analizata din punct de vedere al populatiei caatorite sau din cel al promotiilor de
casatorii, urmarindu-se a se masura frecventa divorturilor in randul populatiei casatorite pe varste si frecventa
divorturilor in functie de durata casatoriei.
In demografie pentru masurarea intensitatii divorturilor se pot calcula doua categorii de rate , unele in raport
cu intrega populatie, iar altele care iau in considerare numai populatia expusa riscului de divort.
Cunoasterea stiintifica a fenomenului de divortialitate are importanta deosebita nu numai din punct de vedere
demografic, dar si din cel social si economic. Divorturile influenteaza in mod direct stabilitatea familieisi
nivelul fertilitatii conjugale. Se pare ca exista, de asemenea, o corelatie stransa intre precocitatea casatoriilor sic
ea a divorturilor.

Tabelul 1 . Romania. Ratele de divortialitate in perioada 1930-1995

Anii

Divortati %

Anii

Divortati %

Anii

Divortati %
23

1930
1931
1932
1933
1934
1935
1936
1937
1938
1939
1940

1946
1947
1948
1949
1950
1951
1952
1953
1954

0.45
0.46
0.46
0.47
0.52
0.56
0.63
0.70
0.73
0.59
0.50
..
1.36
1.23
1.12
1.33
1.47
1.23
1.41
1.30
1.68

1955
1956
1957
1958
1959
1960
1961
1962
1963
1964
1965
1966
1967
1968
1969
1970
1971
1972
1973
1974
1975

1.80
1.66
1.86
1.96
1.69
2.01
1.80
2.04
1.92
1.86
1.94
1.35
.
0.20
0.35
0.39
0.47
0.54
0.69
0.85
1.62

1976
1977
1978
1979
1980
1981
1982
1983
1984
1985
1986
1987
1988
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995

1.68
1.19
1.52
1.63
1.54
1.50
1.48
1.53
1.45
1.43
1.51
1.49
1.60
1.56
1.42
1.60
1.29
1.37
1.74
1.54

Sursa : Anuarul Demografic al Romaniei 1996 , C.N.S. , Bucuresti, p.359-360

Potrivit Anuarului Demografic al Romaniei 1996, in anul 1995 s-au inregistrat 34 906 divorturi, iar numarul
populatiei a fost de 22 684 269 persoane.
In Romania ultimelor 6 decenii si jumatate rata bruta de divortialitate inregistreaza valori cuprinse 0.45 % in
anul 1930 si 2.04 in anul 1962 , mai ridicate in mediul urban ( proportional cu marimea oraselor) si mai reduse
in mediul rural, observandu-se o tendinta de crestere aproape continua incepand din anul 1967 si pana in
prezent.

Tabelul 2 - Divorturi dupa grupa de varsta a sotilor in anul 1994

Grupe de
varsta

Efectivul populatiei

Efectivul casatoriltilor

Rate de divortialitate %
24

15-19
20-24
25-29
30-34
35-39
40-44
45-49
50-54
55-59
60-

Barbati
1 018 744
917886
875520
686792
853447
806483
633658
578792
643751
1589547

Femei
970556
893857
846948
671306
850076
810341
646355
613169
708821
2211810

Soti
37
3496
9749
7502
7108
5087
2708
1681
1115
1180

Sotii
1173
8041
10041
6079
5866
3880
1921
1171
747
744

Barbati
0.00
3.81
11.14
10.92
8.33
6.31
4.27
2.90
1.73
0.74

Femei
1.21
8.99
11.86
9.06
6.90
4.79
2.97
1.91
1.05
0.34

Total

8704620

9223239

39663

39663

4.56

4.30

Sursa : Anuarul statistic al Romaniei , 1995, Bucuresti , p. 84-87; 126-127.

Ca si alte fenomene demografice, divortialitatea poate fi privita in functie de ratele specifice de divortialitate
pe varste si de structura populatiei pe varste.
Ratele de divortialitate se pot calcula si dupa durata casatoriei in cazul existentei unor informatii statistice
adecvate.
Alaturi de ratele de divortialitate in analiza demografica se utilizeaza si alti indicatori statistici cum ar fi:
varsta medie, cea modala sic ea mediana la divort, durata medie de vaduvie, intervalul mediu intre divort si
recasatorire.
Analiza transversala a divortialitatii se completeaza in mod necesar cu analiza longitudinala perspectiva sau ,
mai ales, retrospectiva pe promotii de casatoriti, care permite elaborarea tabelelor de divortialitate pe total
populatie si pe fiecare sex.
Ca si alte tabele demografice, elaborate pentru analiza altor fenomene demografice , tabelele de divortialitate
pot fi : - tabele brute de divortialitate , care nu iau in considerare riscul de deces;
-tabele nete de divortialitate, care iau in calcul riscul de deces.
In functie de modul de calculare a riscului de divort tabelele de divortialitate :
- dupa varsta persoanelor casatorite ( supuse riscului de divort)
- dupa durata casatoriei ( riscul de divort se calculeaza pt promotiile de casatorii)
De o larga aplicabilitate se bucura tabelele de divortialitate de moment , care au la baza convertirea ratelor
specifice de divortialitate , calculate pe baza analizei transversale, in probabilitati de divortialitate, aplicate unor
cohorte fictive de 1000, 10 000 sau 1 000 000 de persoane casatorite la varsta legala minima de casatorie
specifica celor doua sexe.

Tabel 3 -Nr de casatorii in mediul urban si rural in anii 1990-1992

Luna

Nr. casatoriilor in mediul

urban un anul
1990
1991
1992

Nr
Indici
mediu de de
casatorii sezona

Nr. casatoriilor din

mediul rural in anul
1990
1991
1992

Nr
mediu
de

Indici de
sezonalitate
%
25

Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie
Total

5229
8107
5698
8610
7973
10740
11180
12079
11528
11959
10351
6928
110382

5276
6964
5229
10910
8682
8392
9094
11825
9567
11009
9956
5089
101993

4602
7264
5423
3971
8591
8253
9789
10501
8551
12072
8678
4968
92663

5036
7445
5450
7830
8415
9128
10021
11468
9882
1680
9662
5662
8473

litate
%
59.4
87.9
64.3
92.4
99.3
107.7
118.3
135.3
116.6
137.8
114.0
66.8
-------

4093
6060
3141
6946
6944
6692
7171
7681
8972
11559
8778
4233
82270

5439
5247
3286
8676
7672
5839
6114
7735
7739
11275
9059
3314
81395

4866
6606
3741
3340
9727
5891
6324
7674
7681
13498
8866
3716
81930

casator
ii
4799
5971
3389
6321
8114
6141
6536
7697
8131
12111
8901
3754
6822

70.3
87.5
49.7
92.7
118.9
90.0
95.8
112.8
119.2
177.5
130.5
55.0
-----

Sursa: Anuarul statistic al Romaniei, 1993, p 130.

Tabel 4 Grupele de varsta a sotiei si a sotului la casatorie

Grupa de
varsta a
sotului

TOTAL

Total
sub 20 ani
20-24
25-29
30-34
35-39
40-44
45ani si
peste

174 593
5 871
98 805
35 915
13 960
7 409
4 093
8 540

Grupa de varsta a sotiei

sub 20 ani 20-24ani

25-29ani

30-34ani

35-39ani

40-44ani

54 109
4 314
39 523
8 590
1 389
228
2639
26

15 923
79
4 087
5 787
3 725
1 611
459
175

6 948
13
383
998
2 262
1 984
900
408

4 620
7
80
225
814
1 496
1 123
875

3 176
3
23
36
225
526
896
1 467

83 774
1 454
54 700
20 265
5 439
1 407
326
129

45 ani si
peste
6 043
1
9
14
52
157
350
5 460

Sursa: Anuarul statistic al Romaniei, 1993,p 126

Datele din tabel indica prezenta sezonalitatii in cazul nuptialitatii populatiei. Pentru ambele medii , atat urban
cat si rural, casatoriile se incheie cu predilectie in perioada august-noiembrie. De asemenea, in cazul ambelor
medii, cele mai multe casatorii se celebreaza in luna octombrie, cu varf de sezonalitate mai moderat pentru
mediul urban ( 137.8%) si relativ accentuat pt mediul rural (177.5%).
Apar si doua diferente , dar de mica amploare: indice de sezonalitate supraunitar pt mediul rural in luna mai si
subunitar pentru lunile iunie si iulie , situatia inversandu-se in cazul mediului urban. Amploarea sezonalitatii,
asa cum , de fapt, ne putem astepta, este mai mare in cazul mediului rural.
Sezonalitatea nuptialitatii isi gaseste explicatia in traditile poporului nostrum, rezultate din experiente religioase
( varf de sezonalitate in luna sarbatorilor de paste, in cazul mediului rural) sau legate de sezonalitatea
activitatilor in agricultura ( recoltarea culturilor de toamna).
Sezonalitatea nuptialitatii se va regasi ca efect in sezonalitatea natalitatii, fenomen cu varfuri de sezonalitate
luna mai iunie.

II.

Divortialitatea populatiei
26

Prin definitie, fenomenul de divortialitate caracterizeaza masa divorturilor intr-o perioada de timp delimitata. De
cele mai multe ori, analiza divortialitatii, incadreaza numarul divorturilor in limitele unui an calendaristic.
Intensitatea fenomenului (d) se stabileste ca marime relativa, comparand numarul persoanelor care au divortat ,
in anul calendaristic respectiv(D) sau masa evenimentelor de divort, cu efectivul mediu annual al populatiei :
d = D / P * 1000

Rata generala a divorturilor asigura un prim contact cu specificul fenomenului si se determina nu numai pt
populatia intregii tari,ci si pe medii, in profil territorial, la nivelul localitatilor etc.
Mai evident decat in cazul altor fenomene ale miscarii naturale, utilizarea intregii populatii pentru exprimarea
intensitatii divortialitatii nu se justifica sufficient, deoarece nu intreaga populatie poate participa, potential, la
constituirea masei divorturilor. Ca urmare ,este recomandabil ca numarul divorturilor sa se coreleze cu efectivul
populatiei casatorite , exprimand mai corect intesitatea fenomenului :
d= D/ Pc * 1000
Analiza fenomenului de divortialitate prezinta o mare importanta sociala si demografica, mai ales prin
implicatiile ulterioare a evenimentului. O atentie deosebita se acorda in acest sens grupari divorturilor dupa
numarul copiilor minori rezultati din casatoria care se desface , precum si studiul divorturilor din punct de
vedere al cauzelor de divort . Acest ultim aspect se analizeaza in special prin intermediul anchetelor
demografice. De asemenea, se urmareste analiza divortialitatii in functie de durata casatoriei.
Deoarece divorturile anuleaza partial aportul nuptialitatii la constituirea conditiilor necesare desfasurarii
normale a procesului de reproducere a populatiei, se obisnuieste sa se determine , in limitele aceleiasi perioade
de timp, rata nuptialitatii nete , ca diferenta intre rata generala de nuptialitate si rata generala de divortialitate :
C net= c-d = C D /P *1000

27

OBSERVATIA SOCIOLOGICA
Pentru a ne intregi imaginea a ceea ce inseamna cu adevarat un divort, am asisitat la cateva procese de divort ce
au avut loc la tribunalul din Brasov.
PRIMUL CAZ
Dosar : 4548/197/31.03.2008
Reclamant: Mavrodin Stefan
Parat: Mavrodin Luminita Mariana
Partile au cerut : - desfacerea casatoriei din culpa comuna fara motivare
-parata a cerut custodia copilului
- parata nu a solicitat pastrarea numelui pe car l-a avut in timpul casatoriei.
Reclamanta nu a fost prezenta la proces intrucat era stabilita de 4 ani in Italia. Initial , membrii familiei ( tatal si
fiul) stabilisera sa plece in Italia pt ca familia sa se reintrageasca , dar au aparut probleme ( discutate de altfel in
cadrul procesului) care au stanjenit planul initial. Avocatii partilor au invocat faptul ca cei doi parteneri au
pierdut orice fel de legatura psihoemotionala si astfel doresc desfacerea casatoriei. In prezent copilul minor este
cu mama sa si este intretinut de aceasta.
Comentariu : Familia nu poate supravietui in conditiile in care sotii se afla la o distanta considerabila de locatie
unul fata de celalalt, iar comunicarea dintre acestia este nula. Fenomenul este extrem de ingrijorator, mai laes in
Romania, unde multe familii se confrunta cu aceasta situatie: partenerii traiesc separat din cauza migratiei unui
partener in strainatate pt a muncideci o situatie financiara precara la care se adauga lipsa de incredere in
mariajul actual duce la destramarea nucleului familial.
AL DOILEA CAZ
Dosar : 2931/197/02.03.2007
Reclamant: Stefanescu Tiberiu
Parat: Stefanescu Nuti Liliana
Partile au cerut: - desfacerea casatoriei din culpa comuna fara motivare
- reclamant doreste pastrarea numelui din casatorie
- reclamant doreste sa-I fie incredintat copilul minor
Motivele invocate de reclamant au fost : lipsa de comunicare si violenta administrate sotiei de catre satul acesta.
Martorii nu au fost audiati deoarece s-a prezentat doar mama paratei, iar partea adversara a respins aceasta
audiere conform legii in vigoare privind dradul de rudenie a martorilor. De asemenea paratul nu s-a
prezentat la proces.
Comentariu : violenta apare ca un motiv des invocat in procesele de divort, in special de sotii. Din punctul
nostru de vedere violenta reprezinta un motiv temeinic pt destramarea casatoriei deoarece este un abuz care
lasa urme psihice atat mamei cat si copilului.

28

AL TREILEA CAZ
Dosar: 155/197/08.01.2008
Reclamant : Stan Clara
Parat : Stan Gheorghe
Prezentare : - relatia dureaza de 5 ani
- sotul este dispus sa reanalizeze ideea de impacare si este capabil de orice compromis in cederea
reintregirii familiei
- sotia exclude impacarea.
Motivul invocat de reclamanta a fost parasirea domiciliului de catre sot o perioada indelungata de timp.
Comentariu : motivul este intemeiat deoarece casatoria presupune impartirea sarcinilor si atributiilor
cotidiene. Casatoria reprezinta un angajament colateral, deci nu poate fi transferat unuia din soti, parasirea
domiciliului conjugal pe o perioada lunga de timp, fara motive temeinice produce ruptura emotionala,
neincrederea si dezamagire.

CHESTIONAR
In urma aplicarii chestionarului pe un esantion nealeator ( voluntar -50 de persoane), iata ce rezultate ne-au dat:

Bar Chart
70
64

60
50
40
36

P e rc e n t

30
20
10
0

da

nu

Aveti in familia dvs cazuri de divort?

Bar Chart
50

40

30

P e rc e n t

20

10

0
ns /nr

da

nu

poate

Credeti ca cei mai predispusi divortului sunt tinerii?

29

Bar Chart
30

P e rc e n t

20

10

Care sunt sentimentele unui cuplu parasit de mama sau de tata?

Bar Chart
40

30

P e rc e n t

20

10
0

Ce sfaturi dati parintilor care urmeaza sa divorteze?

CIVILA starea civila * Q10 Parintii dvs au trecut printr-un divort?

Crosstabulation
Count

CIVILA
starea civila
Total

necasatorit/a
casatorit/a

Q10 Parintii dvs au

trecut printr-un divort?
da
nu
3
6
10
31
13
37

Total
9
41
50

30

GEN genul * Q10 Parintii dvs au trecut printr-un divort?

Crosstabulation
Count

GEN genul

masculin
feminin

Total

Q10 Parintii dvs au

trecut printr-un divort?
da
nu
5
19
8
18
13
37

Total
24
26
50

GEN genul * A14 Care sunt sentimentele unui cuplu parasit de mama sau de tata? Crosstabulation
Count

GEN genul
Total

masculin
feminin

nu am fost
in aceasta
situatie
1
7
8

A14 Care sunt sentimentele unui cuplu parasit de mama sau de tata?
sentimentul
e greu dar
de
cu timpul
singuratate
dezamagire
durere
trece
tristete
neajutorare
2
4
2
2
4
1
5
2
1
2
3
3
5
6
3
4
7

Total
15
21
36

Starea civila

necasatorit/a

casatorit/a

31

Aveti in familia dvs cazuri de divort?

da

nu

Aveti in familia dvs cazuri de divort?

70

64
60

50

Percent

40
36
30
da

nu

Credeti ca cei mai predispusi divortului sunt tinerii?

poate
ns/nr

da

nu

32

Credeti ca multe persoane sa casatoresc din interes ?

nu

ns/nr

da

Parintii dvs au trecut printr-un divort?

da

nu

In ce masura v-a afectat divortul parintilor?

m-a schimbat felul d

8.0%

ns/nr
74.0%

mi-a fost foarte gre

8.0%
nu m-a afectat prea
10.0%

33

Care sunt sentimentele unui cuplu parasit de mama sau de tata?

neajutorare
ns/nr
tristete

e greu dar cu timpul

durere
nu am fost in aceast
dezamagire

sentimentul de singu

Ce sfaturi dati parintilor care urmeaza sa divorteze?

ns/nr
sa se gandeasca la c

10.0%

20.0%
depinde de situatie
12.0%
mu ma pricep sa dau
6.0%
sa tina cont si de s

sa tina fam unita

4.0%

4.0%
sa faca cum cred ei
14.0%

sa se gandeasca bine
30.0%

34

16
15

14
12
10

10

8
7

C ount

6
4

6
3

Ce sfaturi dati parintilor care urmeaza sa divorteze?

Ati avut /cunoscut situatii in care familiile se destrama

70
60

62

50
40

P e rc e n t

30

32

20
10
0

6
ns /nr

da

nu

35

cate cazuri?
60

50
48
40

30

P e rc e n t

20

20

18

10

10
4

0
ns /nr

2 cazuri
1 caz

m ai m ulte cazuri
3 cazuri

Ce credeti ca ar trebui sa existe intr-o casnicie pen

la divort?
30
26

26

20

P e rc e n t

18

18

10
6
4
0
ns /nr

intelegere
res pect

com patibilitate

o buna com unicare

s ituatie financiara

fidelitate

36

EFECTELE DIVORTULUI CU PRIVIRE LA RELATIILE PERSONALE DINTRE SOTI

Divortul produce efecte numai pentru viitor , nu si pentru trecut.In privinta acestor efecte, deosebim dupa cum
este vorba de relatiile dintre soti sau de cele dintre parintii (soti) si copii. In ambele cazuri, efectele sunt cu
privire la relatiile personale , capacitatea de exercitiu si cele patrimoaniale.
Calitatea de sot
Aceasta calitate inceteaza pentru viitor .Fiecare sot divortat se poate recasatori.De asemenea , sotii divortati se
pot recasatori intre ei.
Obligatia de sprijin moral
Ca urmare a incetarii calitatii de sot, inceteaza aceasta obligatie.Tot astfel, nu mai exista obligatia de fidelitate
si nu se mai poate savarsi , sub acest aspect, adulterul.
Numele
In urma divortului fiecare dintre fostii soti redobandeste numele avut inainte de incheierea casatoriei.Desigur se
impune numai daca sotul respectiv nu si-a schimbat numele in timpul casatoriei , pe cale administrativa. Daca ,
mai inainte de incheierea casatoriei desfacuta prin divort, un sot a purtat numele de familie al fostului sot dintr-o
casatorie anterioara incetata prin deces sau desfacuta prin divort, el va lua acel nume , sin u pe cel anterior
primei casatorii.In acest sens s-a decis ca sotia care a mai fost casatorita , prin divort recapata de drept numele
primului sot, daca prima casatorie a incetat prin decesul sotului.
Criteriul stabilirii prin hotarare judecatoreasca a cotei fiecarui sot cu privire la bunurile comune.
Sotul care a contribuit mai mult la dobandirea bunurilor comune nu
poate fi tratat la fel cu celalatt , ceea ce ar duce la slabirea simtului de
raspundere fata de sarcinile casatoriei.
De aceea , cotele-parti ale sotilor pot fi neegale daca aportul acestora la
dobandirea bunurilor comune este diferit. Aceasta inegalitate poate
merge pana la inexistenta oricarui drept al unuia dintre soti, asupra
bunurilor comune, daca se dovedeste ca acesta nua avut nici o contributie la dobandirea bunurilor si al
sutinerea sarcinilor casatoriei.
Cand nu s epoate determina contributia fiecarui sot in dobandirea bunurilor comune , atunci instanta oate
imparti bunurile comune in parti egale intre soti .In stabilirea aprotului fecarui sot la dobandirea bunurilor
comune se va lua in considerare si munca femeiii depusa in gospodarie si pentru cresterea copiilor.
Consideram ca regimul matrimonial al comunitatiide bunuri inceteaza odata cu desfacerea casatoriei si ca atare ,
regulile ce-l carmuiesc nu-si mai gasesc aplicarea .In consecinta:
a) Bunurile dobandite dupa desfacerea casatoriei de oricare dintre fostii soti , chiar de amandoi, numai sunt
bunuri comune;
37

b) Prezumtia legala de mandate tacit reciproc nu mai poate functiona dupa desfacerea casatoriei , deoarece
nu mai exista relatii specifice dintre soti care sa o justifice
c) Obligatiile asumate de fostii soti nu mai pot fi considerate comune, ins ensul dispozitiilor Codului
familiei.
EFECTELE DIVORTULUI CU PRIVIRE LA LOCUINTA COMUNA A SOTILOR
Situatia sotilor chiriasi
In acest caz, fara a deosebi pe numele carui sot este incheiat contractul de inchiriere si daca inchirierea acestuia
s-a facut la o data anterioara ori ulterioara casatoriei se procedeaza astfel:
1. Locuinta comuna se imparte intre soti , daca acest lucru este posibil. Impartirea locuintei nu se poate
face luandu-se in considerare o eventuala restructurare a apartamentului.Impartirea trebuie sa asigure
norma sotului care are dreptul la atribuirea locuintei si a copiilor ce i s-au incredinat.De asemenea, nu
trebuie sa se refuse dreptul altor personae la locuinta;
2. Daca locuinta nus e poate imparti, se urmaeaza potrivit prevederilor art 22 Legea nr 5 din 1973.
3. In lipsa de invoiala a sotilor sic and nu exista copii, locuinta se atribuie sotului care a obtinut divortul.
4. In toate celalate situatii, va decide instanta.
Situatia sotului proprietar sau titular al altui drept real
In caz de nevoie , se va putea dispune , in mod provizoriu , evacuarea din apartament a sotului proprietar pana
cand el va asigura o alata locuinta .Pe de alta parte , s-a decis ca daca sotii au ocupat o locuinta proprietate a
unuia intre ei, sotul ne proprietar-la desfacerea casatoriei nu I se poate recunoaste dreptul de a fi reintegrate in
acea locuinta , deoarece prin divort , a disparut temeiul legal in baza caruia el a ocupat aceea locuinta.
Situatia sotilor coproprietari ori proprietari in davalmasie
Daca locuinta apartine sotilor in coproprietate ori in devalmasie, iar in cadrul aciunii de divort nu s-a cerut
impartirea sau atribuirea locuintei dupa aceleasi criterii , urmand ca rezolvarea definitive a raporturilor
patrimoniale dintre soti sa aiba loc ulterior, in cadrul actiunii separate de partaj.

EFECTELE DIVORTULUI CU PRIVIRE LA RELATIILE PERSONALE DINTRE

PARINTI SI COPII MINORI
Incredintarea copiilor minori
In cazul in care exista copii minori , se pune problema incredintarii acestora .Instanta judecatoareasca este
obligate , chiar daca nu exista o cerere a sotilor in acest sens sa se pronunte, prin hotarare de divort, si asupra
incredintariicopiilor minori, pentru a se evita itroducerea ulterioara a unei noia ctiuni , ceea ce nu ar fi in
interesul copiilor minori, care nu pot fi lasati deloc fara ingrijire si intretinere.
Deoarece la incredintarea copiilor se tine seama exclusive de interesul acestora , inseamna ca , pe deo parte ,
instanta trebuie sa decida pentru fiaecare dintre copii , sip e de alta parte , copilul poate fi incredintat chiar
parintelui vinovat de divort.
Pentru a decide cuprivire la incredintarea copiilor minori, instanta de judecata este obligate sa asculte pe parintii
, autoritatea tutelara sip e copii care au implinit varsta de 10 ani.
38

Parintii se pot invoi cu privire la incredintarea copiilor minori, dar aceasta invoiala nu produce efecte daca nu
este incuviintata de instanta judecatoreasca , pentru a se verifica daca invoiala corespunde itereselor copiilor.
Invoiala parintiilor cu privire la incredintarea copiilor nu este obligatorie pentru instanta judecatoreasca .
In cazul existentei unor motive temeinice, datorate de cele mai multe ori imaoralitatii ori comportarii parintilor,
copii minori pot fi incredintati unor rude sau altor persoane dar numai cu consimtamantul acestora, ori unor
institutii de ocrotire. Astfel chiar daca unul dintre parinti traieste , copilul poate fi incredintat spre crestere si
educare bunicilor in cazul in care din imprejurarile cauzei ar rezulta ca este in interesul acestuia.In speta,
copilul a fost incredintat , dupa divort , mamei, fiind ingrijit de bunici iar in urma decesului mamei a fost lasat
in continuare la ei, considerandu-se ca este in interesul sau.
Exercitarea drepturilor parintesti cu privire la persoana copilului
In cazul in care copilul a fost incredintat unui parinte , acesta exercita dreptuirle si indatoririle parintesti cu
privire la persoana copulului.Celalat parinte pastreaza dreptul de a avea legaturi personale cu copilul, precum si
de a veghea la cresterea , educarea, invatatura si pregatirea lui profesionala.Modalitatile de exercitare a acestui
drept sunt maia les urmatoarele:vizitarea copilului la locuinta parintelui caruia acesta i-a fost incredintat;
lasarea copilului in vizita la locuinta parintelui caruia nu I s-a incredintat , vizitarea copilului la scoala,
petrecerea vacantelor scolare la ambii parinti.
EFECTELE DIVORTULUI CU PRIVIRE LA RELATIILE PATRIMONIALE DINTRE PARINTI SI
COPIII MINORI
Contribuirea parintilor la cheltuielile de crestre , educare, invatatura si ppregatire profesionala a
copilului
Aceasta contributie se stabileste prin hotararea de divort, chiar daca partile nau facut cerere in acest sens .
Faptul incredintarii copilului unuia dintre parinti, chiar adaca acesta are mijloace suficiente de trai nu scuteste
pe celalat parinte de a contribui l cheltuielile de crestere educare ,invatatura si regatire profesionala a
copilui.Solutia se impune , deoarece ambii parinti au aceleasi drepturi si obligatii fata de copii lor.
Parintii se pot invoi cu privire la contributia lor la cheltuielile entru cresterea , educarea , invatatur si pregatirea
profesionaa a copiilor.Invoiala nu produce efecte daca nu este incuviintata de instanta judecatoreasca
.Instiintarea insaei este necesara pentru a nu se nesocoti drepturile copiilor minori.
Renuntarea la pensia deintretine care constituie un drept al copiilor, nu poate fi ratifiatadecata daca s-ar constata
a posibilitatile materiale ale parintelui care a renuntat sunt temeinice pentru a asigura copilului cele mai bune
conditii de trai.Schimabrea situatie materiale a parintilor sau a nevoilor copulului justifica modificarea
contributiei parintilor stabilita prin hotarare judecatoreasca sau prin invoiala sotilor.
Exercitarea drepturilor si indatoririlor parintesti cu privire la bunurile copilului
In cazul in care copilul este incredintat unuia dintre parinti , drepturile I indatoririle parintesti mentionate se
exercita de catre acesta .In cazul in care copilul est eincredintat unei alte persoane decat parintele sau unei
institutii de ocrotire , instanta va trebui sa decida care dintre parinti va exercita dreptul de a-I administra bunirile
si de a-l reprezenta sau de ai incuiinta acetele.
Daca se schimba imprejurarile avute la luareaacestei masuri, atunci se pot modifica insasi masurile luate.
Beneficiul contractuui cu privire la locuinta
Incredintarea copiilr unuia dintre parinti are influenta asupra atribuirii beneficiului contractului de inchiriere,
caci acesta foloseste sotului caruia I s-au incredintat copiii, indifirent daca acestia au rezultat din casatoria
respective sau dintr-o alta casatorie anterioara.
39

Primirea alocatiei de stat pentru copii

In situatia in care ambii copii ingrijeau copilul, alocatia de stat se acorda sotului, daca ambii indeplineau
conditiile legale pentru a primi, ori sotului care indeplinea aceste conditii.
In cazul parintilor divortati, primirea alocatiei de stat pentru copii se facea in felul urmator:
Daca ambii parinti indeplineau conditiile cerute, beneficiar era parintele caruia I s-a incredintat copilul
Daca parintele caruia i s-a incredintat copilul nu indeplinea conditiile cerute, ori nu seincadra in
celelalte situatii, beneficiar era cealalt parinte daca intrunea conditiile legale
Solutia in cazul parintilor divortati , se aplica si pentru copilul din afara casatoriei , in privinta alocatiei de stat.
Daca minorul era adoptat , alocatia de stat se primea in raport de noua situatie.
Dupa varsta ade 14 ani ttularul isi poate ridica alocatia de stat cu incuviintarea ocrotitorului legal.

tabel: variatia divorturilor de-a lungul anilor

40

Vechile structuri ale famililor parintilor nostri faceau ca divorturile sa reprezinte o

exceptie. Tatal hranea familia, mama o ingrijea. Sarcinile erau bine impartite in cas i
conflictele apreau mai greu. Astzi , femeile ntrein i ele familia, aduc bani. Cnd ctigi
la fel sau chiar mai bine dect soul i-e greu sa-i mai accepi nedrepttile. Pretinzi mai
mult recunotint,mai mult afectiune i atenie. Un factor periculos este i stresul. Marea
majoritate a divorturilor pornesc de la nedreptatea acuzata de sotiile care se plang de prea mult munc, care se
simt pe bun dreptate nedrepttite de faptul ca odata ajunse acas, in loc s se aseza confortabil in fata
televizorului, trec direct la bucatarie, in timp ce sotul..Ce se intampl defapt? O acumulare excesiv de
oboseal care blocheaz comunicarea si provoaca conflictele si pentru asta se ajunge la tribunal? Se pornesc
razboaie incrancenate pentru impartirea de bunuri si de ce nu si pentru impartirea de copii? Discutiile la masa
verde, tratativele de pace nu pot opri dezastrul familial? Se pare ca nu din moment ce odata ajunsi la procesul de
divort nu numai ca soii nu mai incearca gsirea unei soluii dar in sala de judecat se d o adevarata lupta de
orgolii, in care fiecare lupta cu armele care i sunt la indeman : defaimarea soului ce acum a devenit rival,
punerea lui intr-o lumina ct mai proast, acuzaii chiar daca sunt de joasa spet i binenteles toate acestea
condimentate cu un limbaj impropriu i realmente rusinos pentru ca este folosit de doi oameni care odata au
locuit impreuna, si-au promis unul altuia dragoste si sprijin si de cele mai multe ori au si un copil impreuna.
Ins odata ajunsi la divort, parca nimic nu mai conteaza pentru cei doi , ci dn contra singurul scop al fiecaruia
este ca impartirea sa-l avantajeze, prin urmare singurele intrebari care penduleaza in mintea sotilor sunt : Oare
ce parte din patrimoniu imi revine? Copilul la cine ramane? Va trebui sa platesc pensie alimentara i cat?, cand
in realitate singurele ntrebri pe care ar trebui sa si le puna parintii ar trebui sa fie : Oare fac ceea ce tebuie?
Ce conseinte va avea divortul asupra copilului meu?. Dar nu copilul devine la divort o minge de ping-pong
care este pasata de la un parinte la altul fara mila.
Si s nu mai vorbim de alte cauze mult mai grave din urma carora se ajunge la acest proces lung si totodata
dureros, cauze precum: violenta fizica , violenta verbala, inselaciune etc
DE CE NU TREBUIE SA DIVORTATI ?
1.Ati spus DA si v-ati promis unul altuia sa va fiti alaturi la bine si la rau. Oare in zilele grele, atunci cand
raul s-a intamplat, ati facut tot ce se putea pentru a salva casnicia?
2. De multe ori o nou casnicie este mult mai extenuata ca si incercarea de a salva casnicia existenta. Din punct
de vedere statistic, sansele primei casnicii sunt mai bune.
3. Daca despartindu-va vreti sa dati mai multa culoare vietii de zi cu zi, ar fi bine sa tineti seama de un lucru :
viata cea noua nu este pe departe mai captivanta. Este mai complicata pentru ca trebuie sa facti fata singuri, sa o
infruntati.
4.Odata cu casnicia va pierdeti si o parte din propria identitate pentru ca personalitatea se contureaza in mare
masura in timpulo casatoriei.
5.Daca aveti copii, ar trebui sa va luptati pentru casnicie, atata vreme cat mai exista o raza de sperant. Faceti-o
de dragul lor. Copii care au parinti divortati sunt marcati pe viata.
6.Este adevarat nu va puteti schimba sotul/sotia daca nu vrea dar puteti invata sa-l tolerati si sa-l aceptati asa
cum este.
41

7.Va cunoasteti punctele litigoase si puteti incerca sa gasiti posibilitatile de stopare a crizelor, inainte ca acesta
sa izbucneasca.
CUM SA MA COMPORT NORMAL ATUNCI CAND TOATA LUMEA MEA S-A NARUTI?
Ei bine, probabil ca nu poti. In cazul in care familia ta trece printr-un divort sau daca iti ajuti un prieten in
aceasta situarie, exista cateva lucruri referitoare la sentimente de care trebuie sa iti amintesti. Mai intai, este
perfect normal sa experimentezi o multime de sentimente diferite, inclusiv furie, frica sau tristete. In al doilea
rand, desi pare ca intreaga ta lume s-a naruit, cu timpul, lucrurile se vor indrepta din nou. Viata ta s-ar putea sa
fie un pic diferita, insa piesele se vor asambla din nou- poate chiar mai devreme decat crezi.
Pe parcurs, poti incerca mai multe metode prin care te poti descarca de sentimentele pe care le ai. Daca esti
suparat, loveste perna sau niste cutii goale, joaca fotbal sau alearga pana nu mai poti. Insa niciodata nu-ti
descarca sentimentele pe o alta persoana.
Poate te ajuta daca vorbesti cu cineva despre sentimentele tale. Daca esti suparat, spune-o. Sa discuti este mult
mai bine decat sa ti sentimentele numai pt tine sau sa fii tot timpul imbufnat si iritabil.
Cateodata o simpla discutie iti poate fi de amre ajutor. Vorbeste cu unul dintre parintii tai, sau daca ai impresia
ca nu este posibil, gaseste pe cineva cu care iti face placare sa discuti, fratele sau sora ta, un prieten, un profesor,
un vecin de mare ajutor.
CE TREBUIE FACUT PENTRU EVITAREA DEPRESIEI?
In primul rand sa acorde importanta reala separarii provocate de divort. Numesc importanta reala convingerea
ca, intr-adevar, separarea este inevitabila atata vreme cat cel de langa tine nu te mai vrea drept partener. O frana
importanta in aparitia acestei convingeri este mentalitatea comuna, a celor in mijlocul carora traiesti. Atitudinea
fata de omul divortat este inca una de oprobiu disimulat si,daca se poate, anonim. Fata de femei domina
convingerea ca ele au gresit, ca ele au pacate , ca ele nu s-au ridicat la inaltimea asteptarilor unei casnicii.
Barbatul are dreptul , tacit recunoscut, de a si pedepsi prin divort jumatatea ( inegala, desigur) pentru lipsa de
performante sau pentru orice alt motiv, real sau imaginar. Iar gura lumii va prelua si va amplifica acuzele
barbatului. Nicidecum apararea femeii. Am spus inca, pentru ca mai subzista atitudinea treaditionalista conform
careia femeia trebuie sa fie supusa barbatului, indiferent de toanele acestuia. Cand femeia este parasita de
barbat, statisticile arata frecvente net superioare ale acestei altenative, devine atat tinta barfelor cat si ale
hartuielilor cu tenta sexuala. O femeie singura, in timpul sau dupa un divort, nu poate fi decat disponibila pt o
aventura. Aceasta este tot o atitudine traditionalista, fixata adanc in menatalul colectiv, nereprimata si
necenzurata de nicio instanta morala. Chiar luand in considerare numai cele doua ipostaze ale mentalului
colectiv, depresia se poate instala discret si temeinic.

42

Inainte d a lua decizia initierii unui divort, analizati cu mare atentie si calm situatia in
care ca aflati. Decizia asupra unui divort nu trebuie luata nicioadata in graba, la
suparare. Nu uitati faptul ca, conform Codului Familiei, familia are la baza casatoria
liber consimtita intre soti, in relatiile dintre soti, precum si in exercitiul drepturilor
fata de copii, barbatul si femeia avand drepturi egale.
Priviti divotul mai ales ca pe o cale de a rezolva probleme majore in viata dvs,
generate de casatoria in care va aflati.
Daca , dupa o analiza suficienta a situatiei dvs considerati ca divortul este singura
cale de a obtine o stare de normalitate, si una de a obtine o razbunare, un avantaj
material, atunci puteti incepe demersurile privind obtinerea divortului.
Odata luata decizia inceperii divortului, cautati intotdeauna sa ajungeti la un acord cu sotul/sotia dvs in ceea ce
priveste cat mai multe aspecte : realizarea divortului, custodia copilului/lor- incredintarea minorilor, impartirea
bunurilor comune, alte aspecte. Obtinerea acestui acord duce la evitarea cresterii efectelor traumatizante
inerente divortului precum si a multor discutii in contradictoriu purtate in sedinta publica.
Daca acordul nu poate fi obtinut, este extrem de indicat sa fiti asistat/a de un avocat, incredintarea copiilor
precum si partajarea aduncad in timpul procesului o serie de elemente complexe, in conditiile in care patile nu
se inteleg.

43

BIBLIOGRAFIE

ALEXANDRU BACACI : Raporturile juridice patrimoniale in Dreptul Familiei , Ed. DACIA , ClujNapoca, 1986;
ION ALBU : Casatoria in dreptul roman , Ed. DACIA ,Cluj-Napoca, 1988;
IOLANDA MITROFAN, NICOLAE MITREFAN : Familia de la A.la Z, Ed. Stiintifica si Pedagogica ,
Bucuresti
ION FILIPESCU : Dreptul Familiei , Ed. ALL, Bucuresti, 1995;
PETRU ILUT : Iluzia localismului si localizarea iluziei , Ed. Polirom, Bucuresti ,2000 ;
JEAN BAECHLER : Grupurile si sociabilitatea, Ed.Humanitas , Bucuresti, 1997 ;
TRAIAN ROTARIU : Demografia si sociologia populatiei Fenomene demografice , Ed .Polirom , Iasi,
2003;
MIHAI TARCA : Demografie , Ed. Ecomonic, Bucuresti , 1997;
V. SORA , I. HRISTACHE, C. MIHAIESCU : Demografie si statistica sociala , Ed. Economic, Bucuresti ,
1996.

44