UNIVERSITATEA „CONSTATINBRANCU$I" TG.

-JIU
FACULTATEA DE ADMINISTRATIE PUBLICA SI
STUDIIPOLITICE COMPARA TE

LUCRARE DE DIPLOMA

Coordonator §tiirrfific
Conf. Univ. Dr. Horatiu Tiberiu Gorun
9

Absolvent
Hurezeanu Maria Aurelia

-2011 -
TARGU JIU
UNIVERSITATEA „CONSTATINBRANCU§I" TG.-JIU
FACULTATEA DE ADMINISTRATIE PUBLIC A SI
STUDIIPOLITICE COMPARATE

INSTITUTIA PRIMARULUI IN
ROMANIA

Coordonator §tiintific
Conf. Univ. Dr. Horatiu Tiberiu Gorun

Absolvent
Hurezeanu Maria Aurelia

-2011-
TARGU JIU
 CUPRINS
INTRODUCERE.......................................................................................pag. 5

CAPITOLUL I SCURT ISTORIC AL ADMINISTRATIEI PUBLICE

LOCALE....................................................................................................pag. 6

2.1. 1.1 .Organizarea administrative a statelor feudale romana§ti in

evul mediu dezvoltat...................................................................................pag. 6

2.2 Prezentarea comunei §i a primariei din Matasari......................pag. 17

CAPITOLUL //PRIM ARUL-AUTORIT ATE A ADMINISTRATIEI

PUBLICE LOCALE.................................................................................pag. 22

2.1 Considera^ii generate..........................................................pag. 22

2.2 Alegereaprimarului..............................................................pag. 24

2.3 Statutul primarului................................................................pag. 27

2.4 Atributiile primarului..........................................................pag. 28

2.5 Actele emise deprimar........................................................pag. 40

CAPITOLUL III PRIMARIA-INSTITUTIE A ADMINISTRATIEI

PUBLICE LOCALE..................................................................................pag. 44

2.6 Aparatul propriu................................................................... pag. 45

2.7 Atributiile director, serviciilor, birourilor subordonate direct

primarului pag. 45
3
 3.2.ICabinetuI primarului..........................................................pag. 47

3.2.2 Corpul de control al primarului........................................pag. 48

2.8 Biroul plan programe........................................................pag .49

2.9 Biroul rela^ii internationale..............................................pag. 50

2.10 Serviciul de resurse umane................................................pag. 51

2.11 Biroul relatii cupublicul...................................................pag . 52

2.12 Biroul administrate.........................................................-pag. 53

2.13 Biroul protec|ie civila.......................................................pag. 54

3.3 Direc^ia economica...............................................................pag. 55

CONCLUZII.............................................................................................pag. 61
BIBLIOGRAFIE........................................................................................pag. 63
4
 INTRODUCERE
Schimbarea sistemului socio - economic, problemele care apar in
procesul tranzi^iei, globalizarea economiei au creat dificultati in viaja, in
activitatea loealitatilor, iar deciziile factorilor responsabili sunt deosebit de
importante pentru depa§irea acestor probleme. In acest context, dezvoltarea
economica constituie o alternative pe care o pot utiliza folosind poten^ialul
existent al localita|ii.
Afacerile reprezinta motorul dezvoltarii economice constituind
sursa de baza a crearii veniturilor §i implicit a bunastarii locuitorilor.
Dezvoltarea economica este un proces continuu §i coerent de planiificare a
programelor strategice §i a politicilor de dezvoltare in scopul imbunatatirii
calitatii vietii tinand seama de interdependence dintre problemele mediului
inconjurator, bunastarii generate §i procesului cre§terii economice.
Dezvoltarea locala este un proces de diversificare §i dezvoltare a
activitajilor economice §i sociale la nivelul unui teritoriu pornind de la
mobilizarea §i coordonarea resurselor §i energiilor existente. Aceasta
dezvoltare se afla la intersecjia mai multor domenii de intervene publica
-in acest sens, putem avea pe langa politicile economice locale §i politicile
urbane de amenajare a teritoriului.
In tara noastra conceptul de dezvoltare economico - sociala locala
i§i face apari$ia odata cu manifestarea fenomenelor de descentralizare
teritoriala §i de deconcentrare a serviciilor publice. Dezvoltarea societatii
depinde de politica guvernului §i administratiei centrale §i rolul
administratiei locale prin care se asigura armonizarea intereselor na£ionale
cu cele locale.

5
 CAPITOLUL L SCURTISTORIC AL
ADMINISTRATE! PUBLICE LOCALE

1.1. Organizarea administrativa a statelor feu dale romana§ti

in evuI mediu dezvoltat

Conducerea localitatii se afla in mainile unui reprezentant ales al

ob§tii targovetilor, care purta in Moldova numele de goltuz, iar in Jara
Romaneasca pe acela de judef. In indeplinirea atributiilor sale judeful era
ajutat de un sfat de 12 pargari Alaturi de acest sfat restrans, apare mentionat
in documente §i unul mai larg, ai carui membrii sunt mimi^i sfetnici sau
oameni buni si batrani. Acesta este o supravietuire a conducerii vechii ob§ti
rurale, peste care s-a suprapus organizarea specific ora§eneasca.
Conducerea localitatii avea atributii foarte variate. Ea indeplinea
functii adminisfrative - intre care supravegherea activitatii negustorilor §i a
me§te§ugarilor - judiciare, fiscale (organizarea veniturilor §i cheltuielilor
ora§ului §i repartizarea darilor cafre domnie); ea reprezinta ora§ul fata de
domnie §i intretinea relatii cu conducerile altor ora§e.
In cadrul ora§ului ia na§tere in aceasta epoca §i un drept specific
mentionat sub numele de obiceiul tdrgoveplor §i care constituia un complex
de norme juridice izvorate din practica zilnica §i din contactul cu negustorii
din alte tari
In decursul secolelor de cristalizare §i dezvoltare a relatiilor
feudale s-au elaborat §i in Moldova §i in Jara Romaneasca o serie de norme
juridice care corespundeau noilor relatii, fiind menite sa apere ordinea
sociala existenta §i interesele stapanilor de pamant.
6
 Dreptul feudal care reglementeaza relatiile dintre oameni, are un
pronunjat caracter de elasa, ilustrat prin conditiile inegale in care sunt
/\ # #

aparate interesele feudalilor §i populajiei dependente. In aceasta pnvinta este

foarte graitoare §i o Convenfie incheiata de domnul Moldovei cu polonii, in
1540, in care se prevede ,intre altele, ca„nu se va da credinta podanului
(taranului aservit) impotriva stapanului sau; stapanul va fi crezut intotdeauna
impotriva podanului sau". Jaranul aservit era lipsit astfel de posibilitatea de
a-§i apara interesele.
in secolele XIV - XV, Jaranii aservi^i erau, de altfel, judecati chiar
de stapanul lor.
Nediferentierea intre puterile statului feudal prive§te deci §i
organizarea judecatoreasca. Acelea§i persoane - stapan feudal sau dregator
domnesc aveau dreptul sa administreze §i sa judece. Mai mult inca, dreptul
de judecata il cuprindea §i pe acela de a aplica pedeapsa §i a incasa amenda,
toate aceste aspecte confiindandu-se intr-un singur act globirea. Pentru cei
care aveau dreptul de judecata in Jara - fie domn, dregator domnesc sau
stapan feudal - principalul lucru era gloaba (amenda) care se incasa pentru
orice fel de vina, dreptul de judecata - ca atribut esential al puterii - fiind
considerat - atat de domn cat §i de feudali ca o sursa de venituri. Din aceasta
cauza, gloaba este enumerata intotdeauna alaturi de celelalte venituri
realizate de stapanii feudali din statele lor.
Unirea de la 1859 a Principatelor Romane, moment politic hotarator
pentru procesul de reformare §i diversificare pe baze modeme a
administratiei publice.
Pe linia evolu^iei statului nostru in aceasta etapa, trebuie sa
amintim, in primul rand, cucerirea independenfei de stat a Romanies in
7
anul 1877. Rezultat al luptei eroice a armatei romane impotriva Imperiului
Otoman, al vointei ferme de libertate §i neatarnare a poporului nostru, care
§i-a dovedit inea odata marea capacitate de lupta - dobandirea independentei
nationale a dat un nou §i puternic imbold dezvoltarii economice §i sociale a
tarii, a exercitat o profunda inraurire asupra intregii evolutii istorice a
Romaniei pe drumul progresului social, a permis afirmarea tot mai viguroasa
a poporului nostru ca natiune de sine statatoare. Impotriva hotararilor
Conventiei de la Paris din 1858, care n-au realizat dezideratul fundamental
al poporului roman: Unirea principatelor intr-un singur stat sub numele de
Romania, masele populare au realizat infaptuirea in 1859 a statului national,
prin unirea Munteniei §i Moldovei sub domnia luminoasa a lui Alexandra
loan Cuza, eveniment istoric ce a marcat intrarea tarii noastre in noua etapa
a evolutiei ei capitaliste, a ridicat pe o treapta superioara lupta de eliberare
nationala.
Administratia publica centrala, prezenta in Constitutia din 1866
sub titlul de putere executive* era reprezentata de domn, devenit mai tarziu
rege* §i de mini§tri. Regele se bucura de cele doua privilegii monarhice:
principiul irevocabilitafii §i principiul inviolabilitdfii. El era irevocabil in
sensul ca nu putea fi inlaturat Conform Constitutiei, puterile lui erau date pe
viata §i, in plus erau ereditare. Regele era §i inviolabil in sensul ca nu era
obligat sa dea socoteala nici chiar pentru actele sale personale.
Formal, regele era deasupra partidelor politice, animat de
imparjialitate §i preocupat doar de interesul national, de asigurarea ordinii §i
pacii sociale. Dar intre spiritul legii §i realitate a existat intotdeauna o

* Vom folosi rn continuare termenul de rege §i pentru perioada anterioara instituirii oficiale a regimului
monarchic.

8
diferenta; mai mare sau mai mica, in functie de imprejurarile momentului
istoric respectiv.
Administratia publica locala a inregistrat in perioada pe care o
analizam mari §i importante modificari. Astfel, la 31 martie 1864,
domnitorul Alexandru loan Cuza a promulgat legile sale administrative,
pentru organizarea comunelor urbane §i rurale §i pentru infiintarea consiliilor
judetene, menite sa dea tarii o noua a§ezare administrative, pe baze moderne.
Privitor la organizarea comunala, legea lui Cuza implinea trei
goluri: - organiza pentru prima data Comuna Rurala, investind-o cu statutul
de personalitate juridica; - separa §i reglementa apoi in mod deosebit
administratia urbana de cea rurala; - in fine, asigura independent tuturor
comunelor, urbane sau rurale.
In administratia publica judeteana a fost instituit un organ
deliberativ: Consiliul Judetean, care se intrunea periodic §i prezenta
interesele locale, colective §i economice ale judetului. Alegerea consiliului
judetean se facea pe ocoale §i pla^i, fiecare dintre ele avand dreptul la doi
consilieri. Prefectul era conducatorul judetului, fiind comisarul guvernului
pe langa consiliu. Rezultat al studiilor prealabile intreprinse de Comisia
Centrala de la Foc§ani, legislatia domnitorului Al. loan Cuza a deschis un
drum nou pentru diverse legi administrative ulterioare (referitoare la
organizarea comunelor urbane, adoptate succesiv pana in 1916, anul cand
Romania a intrat in primul razboi mondial).
Fiind condusa de puterea civila, careia ii era subordonata, armata
nu avea voie sa participe la disputele politice din interiorul statului; militarii
in activitate nu participau la viata electorala, parlamentara.
In timp de eriza cand se declara starea de asediu, autoritatile
militare deveneau competente a exercita un drept de jurisdictie asupra
9
populatiei civile, insa numai pentru infractiunile stabilite §i numai pe durata
erizei, aflandu-se in permanenta sub controlul autoritatii superioare civile.
De§i Constitutia proclama autoritatea suprema a monarhului asupra
armatei, acesta nu exercita insa comanda efectiva. Armata avea o organizare
administrativa deosebita de cea uzitata de viata civila. Ea avea o ierarhie
deosebita, cadre profesionale deosebite, de ofiteri capabili sa asigure
instructia militara categoriilor sociale recrutate sau mobilizate.
Constitutia din 1866 decreta obligativitatea satisfacerii
serviciului militar. „Tot romanul face parte sau din armata regulata sau din
militii sau din garda nationals", se arata in aceasta privinta in articolul 118.
Aceasta precizare expresa denota impunerea §i la noi a unei tending,
constatate in mai toate statele europene in epoca respectiva, de a se accentua
distinctia dintre viata militara §i viata civila, prin crearea unor garzi
cetajene§ti. In Romania, Garda Cetateneasca sau Nationala a fost infiintata
prin Legea din 18 martie 1866*.
Z)esavar§irea unificarii §i a modernizarii administratiei publice
romane§ti dupa faurirea statului national unitar.
La capatul acestei incursiuni intreprinse asupra principiilor de
organizare administrativa centrala din Romania moderna, a statului national
unitar, sa mai precizam §i faptul ca atat Legea Generala de Organizare a
Ministerelor, cat §i Legea Pentru Organizarea Administratiei Locale, au
prevazut §i infiintarea Directoratelor Ministeriale Locale. Acestea erau in
numar de §apte pentru fiecare minister §i functionau ca centre de
administrare §i inspectie locala. Ele erau organe administrative. Crearea
acestor organe intermediare ale administratiei de stat a fost motivata prin
* Membrii g&zii na|ionale nu erau mobilizati in caztoni. !§i p^strau armele la domiciliu. Subofiterii §i
ofiterii, pana la rangul de e^pitan, erau ale§i pe o perioada de trei ani. Ofiterii de grad supaior erau numi&
conform acestei legi,de catre domnitor (rege).

10
necesitatea solutionarii operative a problemelor administratiei locale, fara ca
ele sa ajunga la ministere.
Dar, orice s-ar fi facut pentru organizarea administratiei centrale
-§i s-au facut multe in aceasta epoca - reorganizarea administratiei locale s-a
impus la randul sau drept o necesitate obiectiva pentru consolidarea §i
dezvoltarea statului unitar. Aceasta sarcina a fost rezolvata prin cateva legi,
incepand cu Legea de Unificare Administrativa din 1925.
Prin faptul ca a pus capat starii de provizorat, ca a stabilit un sistem
unitar de organizare teritoriala a statului national, ca a prevazut constituirea
unor organe locale in principal eligibile, Legea din 1925 a marcat un progres
fata de trecut, contribuind la intarirea unitatii statului.
Cu toate ca Legea de Unificare Administrativa §i criteriile
doctrinare ale vremii care statea la baza ei afirmau §i se urmarea realizarea
unei largi descentralizari administrative, in realitate noua lege a pus accentul
pe latura centralizatoare.
Totodata, trebuie subliniat ca un element deosebit de important
pentru procesul de a§ezare a administratiei publice romane§ti pe baze
moderne, schimbarea mentalitatii autoritatilor politice vizavi de statutul
fiinctionarilor publici. Astfel, incepand din anul 1923, functionarii publici au
dobandit un Statut propriu. Potrivit acestuia, ei se bucurau de anumite
garantii de stabilitate in fimctii, s-a reglementat sistemul salarizarii lor, s-au
revizuit dispozitiile privind acordarea pensiilor §i, in general, in virtutea
faptului ca urmau sa asigure aplicarea legilor in rela^ile dintre stat §i
cetateni, se bucurau de numeroase avantaje fata de alte categorii de salariati.
Legea din 24 iunie 1925 a fost insa mai mult o extindere a
legislatiei Vechiului Regat in Provinciile Unite. Ea nu a putut deci raspunde
tuturor trebuintelor noii vieti administrative romane§ti. Ca urmare, o noua
11
reforma a administrate! publice locale se va produce in luna august 1929.
Eeonomia noii legi (din 3 august 1929) era deosebita de a legii din 1925,
caci prin ea se urmarea mai ales realizarea unei deseentralizari
administrative. Ca urmare, sistemul organizarii administrative a fost
completat printr-o serie de legi privind crearea Consiliului Legislativ, a
Consiliului Superior Administrativ, a Casei Pensiilor, infiintarea Camerelor
Agricole.
Consiliul Superior Administrativ i§i desfa§ura activitatea pe langa
Ministerul de Interne, exercitand atributii legate de indrumarea, coordonarea
§i controlul activitatii comunelor §i judetelor.
Reforma administratiei reprezenta insa un proces amplu, deosebit
de complex. Ca urmare, in anii urmatori se vor cauta noi solu^ii. Legea din
august 1929 va suferi 11 modificari succesive pana in 27 martie 1936 cand
va fi votata o noua lege de organizare administrativa. In conformitate cu
aceasta lege, completata de regulamentul ei de aplicare din 18 februarie
1937, teritoriul tarii era imparjit, din punct de vedere administrativ - a§a
dupa cum era prevazut §i in Constitutie - in judeje §i comune*.
Atat jude^ele cat §i comunele erau investite cu personalitate
juridica, avand patrimoniu §i organe proprii de conducere.
Plea§a a ramas o simpla circumscriptie administrativa a jude^ului,
fiind necesara in special pentru controlul activitatii autoritatilor locale.
Comunele erau urbane §i rurale. Comunele rurale, care se gaseau in
imediata vecinatate a ora§elor, puteau fi declarate suburbane. Comunele
urbane erau de doua feluri: ora§e nere§edinta §i ora§e re§edinta de judet. Cele
re§edinta de judet avand o important economica sau culturala deosebita
Legiuitorul folose^te in acest eaz termenul de comuna in sens de comunitate, de organizarea
administrativa a comunitatilor umane, atat urbane cat §i rurale. Termenul are deci continut deosebit de eel
de azi, cand prin comuna definim doar o localitate din mediul rural.

12
puteau fi declarate municipii. Municipiile erau supuse, din punct de vedere
al competenjei §i tutelei, acelora§i norme ca §i judetul.
Legea din 1936 a dat un regim administrate special comunelor
balneare sau climatice.
Comunele erau administrate de un eonsiliu comunal, ca organ
deliberativ, §i de primar §i ajutorul de primar ca organ executiv.
Consiliul comunal era compus din membri ale§i §i membri de
drept. Numarul membrilor ale§i in comunele rurale, era de 10; in ora§ele
nere§edinta, numarul consilierilor ale§i era de 18; in ora§ele re§edin|a, de 28;
iar in municipii, numarul lor era de 36.
Membrii de drept, recrutati din cadrele diferitelor servicii publice
sau intreprinderi, care aveau legaturi cu administratia comunala reprezentau
organe tehnice, chemate sa completeze, prin specialitatea lor, competent
consilierilor ale§i.
In municipii func^iona §i o delegate a consiliului, care exercita
atributiile consiliului in intervalul dintre re§edinte cu excepjia acelor
rezervate lui, in mod exclusiv.
Consiliul comunal avea initiativa §i decidea in toate problemele de
interes local; el era dator sa se pronun^e asupra tuturor chestiunilor ce i se
defereau in baza legilor, §i sa execute dispozi^iile de interes general, luate de
autoritatile centrale, in limita competen^ei lor legale.
Consiliul comunal se intrunea ori de cate ori era nevoie, dar in
orice caz eel putin odata pe luna, in urma eonvoearii faeute de primar sau de
ajutorul sau imputernicit §edintele consiliului se tineau numai in localul
primariei, fiind necesara pentru deliberare, majoritatea absoluta a membrilor.
Deciziile consiliului se luau cu majoritatea absoluta a membrilor prezenti, iar
in caz de paritate, propunerea era respinsa.
13
 Primarul era ales de consiliul comunal, dintre consilierii ale§i. El era
conducatorul administratiei comunale §i, in aceasta calitate, numea §i indeparta
din serviciu pe functionari, in baza formelor prevazute de lege; el administra
interesele comunei; reprezenta in justice, era ofiter de stare civila §i cap al
politiei comunale.
Acest cadru general de organizare a administratiei publice romane§ti,
definitivat prin legea din 1936, a functionat cu unele mici modificari in perioada
dictaturii personale a regelui Carol al Il-lea §i in timpul regimului de dictatura
militara condus de mare§alul Ion Antonescu. In acest ultim caz, modificarile \m
mai ales de natura activitatii administrative in conditiile restrictive impuse de
participarea tarii noastre la razboiul antisovietic. La fel ca §i in cazul
administratiei centrale de stat, subsumata aproape in intregime hotararilor
adoptate de conducatorul statului, pe plan local autoritatea administrativa era
exercitata prin intermediul prefectilor numiti in fiuntea jude^elor prin decrete
semnate de acela§i conducator. La randul lor, prefectii erau ajuta^i de subprefecti
§i de pretori, care erau numi^i prin decizii ale Ministrului de Interne.
Incepand din ianuarie 1942 s-a inlaturat controlul sistematic al
administratiei publice. In acest scop au fost infiintate Inspectorate^ Generate
Administrative, in numar de 11, §i s-a statuat obligatia inspectorilor generali
administrated, precum §i prefectilor, subprefectilor §i pretorilor de a inspecta
minutios administratiile locale.
Dupa 23 august 1944, s-a revenit la normele de functionare a
administratiei locale stabilite prin legea din 1936.
Administratia publica romaneasca in epoca regimului totalitar
comunist.

14
 O alta practica guvernamentala apreciata de speeiali§ti ca fiind
contrara Constitutiei se refera la insa§i modalitatea de organizare intrinseca a
Guvernului, adica la constituirea ministerelor. Revenind la solujia de
principiu din Constitutia din 1923, legiuitorul constituant actual a retinut ca:
„Ministerele se infiinteaza, se organizeaza §i fiinctioneaza potrivit legii" Or,
este cunoscut ca o practica politica mai veche faptul ca marea majoritate a
ministerelor actuale* au ca act normativ de baza nu legea ci diverse hotarari
de Guvern.
De asemenea, in prezent fiinctioneaza cateva organe centrale de
specialitate, organizate ca unitati administrative: Consiliul Suprem de
Aparare a T^rii Serviciul Roman de Informatii, Curtea de Conturi, Avocatul
Poporului, Serviciile publice de radio §i televiziune, Consiliul Legislativ.
Unele dintre ele au existat §i in trecut, fara a avea insa baza constitutionals
de azi.
In ceea ce prive§te administratia publica locala, legiuitorul
constituant roman din 2003 a a§ezat-o pe principiul autonomiei locale §i pe
eel al descentralizarii serviciilor publice. „Autoritatile administratiei publice,
prin care se realizeaza autonomia locala in comune** §i ora§e - se arata in
articolul 121 din Constitute - sunt consiliile locale alese §i primarii ale§i in
condi^iile legii" .

1
Art. 121 din Constitute - vezi Constitujia Romaniei - 2003.
* La ora actuals Guvemul Romaniei are 17 ministere.Ministerul de Interne §i Reforme Administrative,
Ministerul de Exteme, Ministerul Muneii §i Protectiei Sociale, Ministerul Finantelor, Ministerul Apararii
Najionale, Ministerul Justitiei, Ministerul Industriilor §i Comerfului, Ministerul Agriculturii, Ministerul
Transporturilor Ministerul Lucrarilor Publice §i Amenajarii Teritoriului, Ministerul Apelor,Padurilor §i
proteejiei Sociale, Ministerul Sanat&tii.
2
Vezi Constitufia Romaniei - 2003.
** A se observa sensul de comuna ca localitate rurala. S-a renun|at deci la termenii de comuna urbana §i
comuna rurala.
3
Antonie Iorgovan, op.cit, pag 225.

15
 Principiul autonomiei locale este vechi, §i ^1 a functionat cu
limitele respective in cadrul ora§elor inca din evul mediu romanesc §i il vom
regasi mereu invocat de la Regulamentul Organic ineoaee, a§a dupa cum am
§i aratat. Dar, comparand ceea ce a fost la noi in trecut cand, conform
traditiei, administratia publica locala era mereu dominata de tutela
administrativ superioara §i retinand ceea ce presupune de fapt notiunea de
autonomie locala, putem afirma ca pentru prima oara in istoria moderna a
$arii noastre acest principiu al autonomiei administrative locale, a fost
consacrat de Constitutia actuala,, Legiuitorul constituant a pus accent pe
autonomia comunelor §i ora§elor> rezervand autoritatii judetene alese doar
un rol coordonator §i preeizandu-se explicit ca msu§i obiectivul acestei
coordonari se refera doar la realizarea serviciilor publice de interes
judetean".
Rezulta deci ca primarul are o dubla serie de atribu^ii: reprezentant
al colectivitatii locale respective §i, in plan secundar, conducator de unitate
administrativ - teritoriala. In aceasta ultima ipostaza el are sarcina de a
gestiona anumite servicii de stat.
Analizand deci textele din Constitute referitoare la aceasta
problema, vom constata ca autoritafile comunale §i ora§ene§ti nu se afla intr-
un raport de subordonare fafa de vreo autoritate judejeana sau centrala, ceea
ce nu exclude insa, tot in baza textelor Constituted ex^rcitarea de catre
consiliul judejean al prerogativelor sate de autoritate coordonatoarejprecum
§i de catre prefect a dreptului sau de control al legalitafii sau de catre Guvern
a sarcinii sale de conducator general al administratiei publice.4
In privinta primarului, legislajia actuala in vigoare a mers pe calea
traditiei, optand pentru solutia alegerii sale, la fel ca §i consiliul, direct de
4
Ibidem, pag 223.
16
catre cetajeni, §i tot pentru un mandat de 4 ani. S-a stabilit totodata
incompatibilitatea intre functia de consilier §i cea de primar. Fata de situajia
din trecut, legea din 1991 a desfiintat fiinctia de pregedinte al consiliului
local, optandu-se pentru o solute mai simpla, cea a pre§edintelui de §edinfa
.
Dupa cum este cunoscut pentru functia de primar se depun, de
regula, candidaturi separate de catre partide politice. Legea permite insa §i
„independentilor" sa-§i depuna candidatura, cu conditia ca ace§ti candida^i
sa fie susjinuti de minimum 1% din numarul total al alegatorilor inscri§i pe
liste, dar nu mai putin de 150.
Atribu$iile primarului, in calitate de §ef al administrajiei locale,
sunt mari §i foarte numeroase, ele se confunda in fapt cu insa§i gama larga
de activity specifice consiliilor locale. De aceea vom sublinia faptul ca
primarul participa^fe drept, la §edintele consiliului local §i are doua categorii
de sarcini: 1) de autoritate executiva a consiliului local, deci de transpunere
in practica a tot ceea ce hotara§te in domeniile de activitate consiliul local in
contextul autonomiei locale conferite constitutional §i 2) de autoritate ce
reprezinta puterea statala la nivelul comunei, deci de realizare a unor servicii
statale6.
2.2 Prezentarea comunei si a primariei din Matasari.
Situata in partea de sud-vest a judetului Gorj ,localitatea Matasari se
afla la 40 km distanta de Tg«jiu si la 20 km departare de Rovinari si Motru ,
pe suprafata de 4644 ha traindu-§i viata circa 7000 de locuitori si peste 2500
angajati din localitatile invecinate .
5
vezi Antonie Iorgovan,op.cit.,pag 263
6
vezi Antonie Iorgovan,op.cit,pag 265

17
 Localitatea Matasari este legata la reteaua de drumuri publice din
teritoriu prin DJ.673.A , Pieptani- Matasari, Bolbo§i ce face legatura intre
DN.67 si D.J. 673 aproximativ 30 km.
Hartile vechi(precum aceea a stolnicului Cantacuzino la 1700 san cea
a lui Schwantz la 1722) , de§i nn eonsemneaza localitatea 5dau §tire despre
oamenii de aici prin intermedinl reliefului : dealuri cu paduri
intinse,insemnate suprafete acoperite cu vita de vie si pomi fructiferi culturi
cerealiere in lunca Jiltului §i , urmare a tuturor acestor binefaceri
naturale,cre§terea animalelor si a viermilor de matasa.Daca documentele de
intaie intemeiare a a§ezarilor stabile lipsesc ,nu acela§i lucru se intampla in
privinta consemnrii pamantului, acte si hrisoave din secolul al XVII-lea
vorbind despre vanzari si eumparari de mo§ii in acest perimetru.
Infonnatii pretioase despre istoria mai apropiata de noi a locurilor
aflam in Arhivele Statului/Filiala Gorj ,care detine - incepand cu anul 1832
- registrele parohiale §i de stare civila relative la Matasari, Bradet si
Runcurel ,dar §i informa|;ii despre viata sociala sau culturala in fondurile
primariilor comunale Matasari( 1927-1975) si Croici ( 1929-1929)
Caz rar in cronica Gorjului ,geografia le-a fost Matasarilor §i istorie in
acelasi timp .
Dovada numele localitatii din centruiMatasariX cei ce se ocupa cu
producerea matasii),Bradet ,Biradetel sau Runcurel.Aceeasi geografie i-a
influientat destinul §i mai tarziu,cand in subsolul arealului au fost
descoperite importante zacaminte de lignit §i gaze naturale,exploatarea pe
scara industriala a acestora oferind §ansa emanciparii §i propasirii
sociale,edilitare §i culturale pe care ,altmiteri, nu ar fi intalnit-o niciodata.

18
 Datorita zacamintelor energetiee, incepand din deceniul opt al
secolului XX, localitatea cunoa§te o dezvoltare economic fara precedent, pe
teritoriul sau avandu-§i locatia 11 regii autonome §i societati comerciale de
avergura ,fapt care transforms fostul sat intr-un important centru de atragere
a fortei de munca §i implicit, intr-un centru muncitoresc .
Unitatile edilitare introduse cu acest prilej ,dar mai ales cele realizate
in ultimul deceniu, dau Matasarilor alura de localitate in curs de dezvoltare:
61 blocuri de locuinte cu 2620 apartamente,statie de epurare si retea de
distribuire a apei ,retea de distribute a gazelor naturale pusa in functiune in
decembrie 2005,staie PECO,Centrala telefonica digitala9spital cu 50 paturi,
centrale termice de cartier ,modernizari ale spafiilor comerciale ,retea de
televiziune prin cablu finalizarea unui sediu al Primariei locale.
Rezultat al unui proiect economic de anvergura care a adus timp de
decenii bunastare locuitorilor , zona Matasarilor nu a fost ocolita nici de
influente negative presupuse de dezvoltarea industrials.S-au produs astfel
modificari substantiate ale biotopului local:disparitia unor dealuri cu tot
ceea ce constituia fauna §i flora specifica9schimbari in stratul freatic
defii§area padurilor,reducerea suprafetei luncii Jiltului etc.,tot atatea
9

fenomene poluante carora ,in timp, trebuie gasit rezolvare.

Ocupatia majora actuala a locuitorilor a ramas tot mineritul ,in cadrul
Complexului Energetic Turceni ,cu peste 30 de ani de activitate, lucrand
circa 3000 oameni , fiecare cu problemele ,necesitatile §i sperantele sale .
Zona nu a fost ocolita nici de disponibilizari ,ceea ce face necesara gasirea
unor alternative de ocupare a forei de munc deja specializate industrial,
proiectele existente la acest moment §i cu posibilitatea real de implementare
fiind legate de industria usoara(confectii-tricotaje) intrucat personalul
feminin este eel mai afectat de somaj .
19
 Autoritatile publice locale §i judetene sunt preocupate sa dea curs
favorabil acestor deziderate.
De§i Matasarii au dotri §i utilitati chiar superioare unor ora§e de mai
mica intindere,categoriile de cheltuieli pe care le poate efectua sunt cele
permise de clasificatia bugetara: de nivelul unei re§edinte comunale ,a§adar .
Toate aceste probleme §i-ar gasi insa o rezolvare mai rapida intr-un
totul favorabil oamenilor de aici - in contestul in care a§ezarea ar primi
statut de localitate urbana.
Din punct de vedere spiritual ,centrul cultural al zonei il reprezinta
fara indoiala Colegiul National Tehnologic Matasari ,cel dintai colegiu
national din mediul rural din Romania.
Cei peste 3200 de elevi si circa 120 cadre didactice si personalul
auxiliar beneficiaza de conditii de instruire si educare de prim ordin:27 Sali
de clasa,16 laboratoare sicabinete pe discipline scolare,statie TV cu circuit
inchis97 ateliere de instruire practica.
Cele cinci scoli primare sau gimnaziale ,biblioteca publica bine
dotata ,7 biserici ortodoxe §i inca 6 biserici de confesiune cre§tina ?sala de
sport sporesc zestrea spirituals a Matasarilor,dand in acela§i timp speranta
ca valorile umane originale din zona vor ramane aici §i vor continua
lucrarea de emancipare a localita|ii de ba§tina .
Fara atestarea unui trecut prea indepartat ,trecand in graba - datorita
circumstantelor politice §i sociale - peste perioade istorice liniare si
aliniindu-se direct valorilor contemporane ,Matasarii ?spre deosebire de alte
zone ale judetului sau ale tarii, au nu doar prezent ci §i viitor.

20
 Primaria comunei Matasari este situata in central comunei, pe strada
principala. Date de contact ale primariei sunt 0253-376551, 376782 -telefon
§i fax 0253-3376304.
Primarul comunei Matasari este domnul Ga§par Gheorghe din anul
2000. Acesta este naseut in comuna Slivile§ti, este casatorit avand §i doi
copii.
In momentul in care a ca§tigat alegerile in anul 2000 se afla in cadrul
Partidului Socialist Muncitoresc, ca apoi in anul 2004 s-a mutat in cadrul
Partidului Social Democrat, la care este membra §i in prezent.
De cand domnul Ga§par Gheorghe este primar in cadrul aceste
comune, s-au facut multe lucruri bune in cadrul comunei respectiv: s-au
reabilitat blocurile, s-au modernizat drumurile de interes local, s-au cautat
investitori pentru a putea crea locuri de munca, etc., iar petru acest lucru este
apreciat in cadrul comunei.

21
 C APITOLULIIPRIMARUL - AUTORITATE A
ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE

2.1 Consideratii generate

In conformitate cu dispozitiile constitutionale si ale legii

Administratiei Publice Locale autoritati ale administratiei publice, prin care
se realizeaza autonomia locala in comune si ora§e, sunt in afara consiliilor
locale alese, §i primarii ale§i in conditiile legii. Aceasta institute reprezinta o
modalitate de exprimare practica a realizarii principiului autonomiei locale,
cu atributii de autoritate publica autonoma, distincta de cealalta autoritate
deliberative, garantata de prevederile legale privind alegerile §i valoarea sa.
/\

In acest sens, normele constitutionale fiindamenteaza functionarea

primarilor ca autoritati administrative autonome, precizand ca ce§tia rezolva
treburile publice din comune si ora§e.
/v

In dezvoltarea prevederilor Constitutiei, Legea Administratiei

Publice Locale, prin dispozitiile sale, clarifica conceptul de autoritate
administrative autonoma, rolul §i raporturile dintre autoritatile deliberative §i
cele executive, precum §i competentele ce le sunt conferite. De asemenea, se
subliniaza unitatea lor ca unitati administrative publice locale, ca §i
trasaturile caracteristice fiecareia dintre acestea.

Astfel, a§a cum s-a aratat, ele functioneaza in unitatea

administrativ - teritoriala, ambele ca autoritati administrative, in vederea
22
realizarii treburilor publice locale - primarii sunt autoritafi executive ale
administrate! publice locale care realizeaza autonomia locala.

De asemenea, §i in ceea ce prive§te modalitatea alegerii primarilor

se remarca elemente distincte in lege, atat in privinta scrutinului care este
uninominal fata de eel pe baza de lista folosit pentru alegerea consiliilor
locale cat §i in aceea a validarii alegerii sale, care este realizata de
Judecatoria in raza teritoriala unde se afla comuna sau ora§ul pentru care
este candidat

In acela§i timp, pentru autoritatea deliberative - consiliul local, ca

§i pentru cea executiva - primarul, legea organica stabile§te competence care
pun in lumina trasaturile caracteristice fiecareia dintre autoritati dar, care in
realizarea scopului lor se interfereaza, devenind independente.

Pentru edificare §i numai cu titlu de exemplu, se invoca

competent autoritatii administrative autonome deliberative in ceea ce
prive§te aprobarea bugetului local, formarea, administrarea, intrebuiatarea §i
executarea acestuia care nu poate fi finalizata daca s-ar opri numai la
adoptarea hotararii in sine.

Adoptarea hotararii creeaza insa, obliga^ii corelative cu dreptul

primarului care este investit ca autoritate executiva sa o execute §i sa rezolve
in mod concret treburile publice locale ale unitatii administrativ - teritoriale.

Ca urmare, primarul ca autoritate administrativa autonoma

executiva, prin statutul §i competen^ele oferite de lege si colectivitate, devine
„ primul gospodar" al comunei sau ora§ului.

23
 Aceasta institute are trasaturi caracteristice proprii, este o
autoritate executiva unipersonala, prezinta persoana juridica, comuna sau
ora§ul dar actele sale - DISPOZIJIILE- sunt acte administrative de
execute, care devin executorii la aducerea la cuno§tinta persoanelor
interesate.

Totodata, primarul exercita in afara competentelor ce-i revin, in

calitatea de ales al colectivitatii §i atributii ale statului, cum ar fi acelea de:
ofiter de stare civila, intocmirea listelor electorale, ia masuri pentru
asigurarea ordinii si lini§tii publice, desigur cu ajutorul politiei, constata
incalcarile legii §i ia masuri corespunzatoare pentru inlaturarea acestora,
fiind abilitat in acest sens de lege.

2,2 Alegerea primarului

Potrivit prevederilor constitutional, comunele §i ora§ele au cate un

primar, iar Municipiul Bucure§ti are un primar general, ales in condi^iile
legii.

Procesul electoral pentru alegerea primarului este stabilit de lege

care dezvolta normele constitutional. Prin aceasta, se consacra prevederi
care statornicesc reguli privind alegerea primarilor prin vot universal, egal,
direct, secret §i liber exprimat, pe baza scrutinului uninominal in fiecare
comuna §i ora§ care constituie o circumscriptie electorala.

Celelalte norme legale care determina calitatea de alegator aceea

de eligibil, listele electorale ale sectiilor de votare, ca si cele privind
candidaturile si ale stabilirii rezultatelor votarii, sunt acelea§i ca §i pentru
alegerea consiliilor locale.

24
 Prevederile legale care privesc constatarea rezultatelor alegerii
primarilor au in vedere, mai intai, realizarea condi^iei prevazute de lege, care
precizeaza ca in circumscriptia electorala respectiva alegerile sunt valabile
numai daca in totalul alegatorilor inscri§i pe listele electorale au votat eel
putin jumatate plus unu.

Indeplinirea acestei conditii este esentiala, intrucat, in functie de

realizarea ei se poate trece la aplicarea dispozi^iilor legii, adica la constatarea
daca unul dintre candidati a intrunit votul a eel putin jumatate plus unu din
numarul alegatorilor participant la vot. De asemenea, este prevazuta §i
ipoteza in care nici unul dintre candidati nu a intrunit aceasta majoritate, caz
in care se organizeaza un alt tur de scrutin, in eel mult doua saptamani, intre
candidati situati pe primele doua locuri. Este declarat ales candidatul care
obtine eel mai mare numar de voturi.

Tot odata legiuitorul a stabilit norme cu privire la balotaj-cazul

egalitatii de voturi a eel putin doi candidati pentru functia de primar
precizand ca, in aceasta situate, se organizeaza noi alegeri, in termen de
doua saptamani.

Comisia electorala de circumscriptie incheie un proces-verbal

pentru primar, privind toate operatiunile electorale, centralizarea voturilor si
constatarea rezultatelor alegerilor §i, impreuna cu intampinarile,
contestatiile si procesele-verbale primite de la birourile electorale ale
sectiilor de votare, formeaza un dosar incheiat, sigilat §i semnat de membrii
comisiei electorale de circumscriptie. Dosarul, astfel format, se inainteaza la
judecatoria in a carei raza teritoriala se afla localitatea pentru care a fost ales
primarul.
25
 Comisia electorala de circumscriptie este cea care, de asemenea,
elibereaza certificatul doveditor al alegerii primarului.

Validarea alegerii primarului

Legea organica stabile§te ca in termen de 20 zile de la data

alegerilor sa se valideze mandatul primarului. Aceasta are loc in camera de
consiliu a judecatoriei, de catre un judecator desemnat de pre§edintele
instantei in a carei raza teritoriala se afla comuna sau ora§ul. Pentru
Municipiul Bucure§ti, validarea se face de catre Tribunalul Municipiului
Bucure§ti.

Invalidarea alegerii primarului poate fi invocata numai in conditiile

legii, cand se constata existenta unei incompatibilitati sau incalcarea
conditiilor de eligibilitate, ori constatarea alegerii sale prin frauda electorala.

Legea administratiei publice locale prevede ca in cazul invalidarii

primarului ales sa se organizeze noi alegeri in termen de 60 zile de la data
invalidarii, conform prevederilor stabilite de Legea alegerilor locale.

Daca primarul ales a fost validat la judecatorie, rezultatul se

prezinta in §edin$a de constitute a consiliului local sau, dupa caz, intr-o
§edin$a ulterioara, ori exlxaordinara,de catre un magistrat sau un delegat al
prefectului.

Primarul, astfel validat, trebuie sa depuna juramantul in fata

consiliului a§a cum este prevazut in legea organica10. In cazul in care acesta
refuza sa depuna juramantul este demisionat de drept, urmand sa se
organizeze noi alegeri in termenul stabili de lege.

10
Textul juramantului este acela§i cu eel al juramanului depus de catre consdlierii locali.

26
 2.3 Statutul primarului
Mandatul primarului este de patru ani si expira la depunerea
juramantului de catre noul primar.

Primarul §i primarul general al Municipiului Bucure§ti sunt §efii

administratiei publice locale si raspund in fata consiliului de buna
fimctionare a acesteia. Primarul participa de drept la §edintele Consiliului
Local. El reprezinta comuna sau ora§ul in relatiile cu persoanele fizice sau
juridice din tara sau strainatate, precum §i in justitie.

Semnul distinctiv al primarului este o e§arfa in culorile drapelului

na^onal11. Aceasta este obligatorie a se purta la solemnity recepjii,
ceremonii publice §i la celebrarea casatoriilor.

Primarii §i primarul general al Municipiului Bucure§ti raspund

dupa caz, material, civil, administrativ sau penal, pentru faptele savar§ite in
exercitarea atributiilor care le revin.

Mandatul de primar poate inceta inainte de termen, in caz de

demisie, pierderea drepturilor electorale, apari^ia uneia din situatiile de
incompatibilitate prevazute de lege, deces sau demitere.

Primarul poate fi demis din motive stabilite de lege, respectiv, in

cazul cand dispozi£iile acestuia contravin intereselor generale ale statului sau
incalca ordinea de drept §i in cazul compromiterii cu rea-credin|a a
intereselor comunei sau ale ora§ului. In aceasta situate, prefectul, conform
legii, se poate adresa instantei, in conditiile Legii contenciosului
administrativ.

11
A se vedea Hotarare Guveraului nr. 62/1992 priind stabilirea modelului e§arfei pentru primar.

27
 Primarii sunt ajutati de cate un viceprimar la comune sau ora§e, iar
primarul general al Municipiului Bucure§ti de doi viceprimari, stabili|i astfel
in conformitate cu prevederile legii. Mandatul viceprimarului are o durata de
patru ani §i expira odata cu eel al primarului.

Pe toata durata mandatului de primar §i viceprimar contractul de

munca al acestora la regiile autonome, societal comerciale cu capital de stat
sau institutii bugetare se suspenda. Sunt prevazute §i alte dispozitii care
confera drepturi la pastrarea postului vechime in munca §i in specialitate §i
la un salariu corespunzator la revenirea pe post.

Primarii §i viceprimarii sunt salarizati, potrivit legii pe perioada cat

de^in fimctia respectiva.

2.4 Ati ibufiile primarului

Conform Legii 215 / 2001, a§a cum a fost ea modificata ulterior

primarul indepline§te urmatoarele atributii principale12:

•1 Asigura respectarea drepturilor §i libertatilor fimdamentale ale

cetatenilor, a prevederilor Constitutiei, precum §i punerea in aplicare a
legilor, a decretelor Pre§edintelui Romaniei, a hotararilor §i ordonantelor
Guvernului.

•2 Dispune masurile necesare §i acorda sprijin pentru aplicarea

ordinelor §i instructiunilor cu caracter normativ ale mini§trilor §i ale
celorlal$i conducatori ai autoritatilor administratiei publice centrale, precum
§i a hotararilor Consiliului Judetean.

Art.69alin (1) din Legea nr. 215/2001

28
•3 Asigura aducerea la indeplinire a hotararilor Consiliului Local.
In situajia in care apreciaza ca o hotarare este ilegala, in termen de trei zile
de la adoptare il sesizeaza pe prefect.

•4 Poate propune Consiliului Local consultarea populajiei prin

referendum, cu privire la problemele locale de interes deosebit. Pe baza
hotararii Consiliului Local ia masuri pentru organizarea acestei consultari, in
condi^iile legii.

•5 Prezinta Consiliului Local, anual sau ori de cate ori este

necesar, informari, privind starea economica §i sociala a comunei sau a
ora§ului in concordan^a cu atributiile ce revin autoritatilor administratiei
publice locale, precum §i informari asupra modului de aducere la indeplinire
a hotararilor Consiliului Local.
/\
• Intocme§te proiectul bugetului local §i contul de incheiere a
exercitiului bugetar §i le supune spre aprobare Consiliului Local.

•6 Exercita fimctia de ordonator principal de credite.

•7 Verifica, din oficiu sau la cerere, incasarea §i cheltuirea sumelor

din bugetul local §i comunica de indata Consiliului Local cele constatate.

•8 Ia masuri pentru prevenirea §i limitarea urmarilor calamitatilor,

catastrofelor incendiilor epidemiilor sau epizootiilor, impreuna cu organele
specializate ale statului. In acest scop poate mobiliza populatia, agen^ii
economici §i institutiile publice din comuna sau ora§, acestea fiind obligate
sa execute masurile stabilite in planurile de protectie §i interventie elaborate
pe timpul dezastrelor.
29
•9 indruma §i supravegheaza activitatea gardienilor publici,
conform aranjamentelor contractuale.

•10 la masurile prevazute de lege cu privire la desfa§urarea

adunarilor publice.

•11 la masuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor,

reprezentatiilor sau a altor manifestari publice care contravin ordinii de drept
ori atenteaza la bunele moravuri, la ordinea §i lini§tea publiea.

•12 Controleaza igiena §i salubritatea localurilor publice §i

produselor alimentare puse in vanzare pentru populate, cu sprijinul
serviciilor de specialitate.

•13 la masuri pentru prevenirea si combaterea pericolelor provocate

de animale, in conditiile legii.

•14 la masuri pentru elaborarea planului urbanistic general al

localitatii §i ale planurilor urbanistice zonale §i de cadastru.

•15 Indepline§te functia de ofiter de stare civila.

•16 Nume§te §i elibereaza din functie, in conditiile legii, personalul

din aparatul propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice
locale, cu exceptia secretarului, propune Consiliului Local numirea §i
eliberarea din functie , in conditiile legi, a conducatorilor regiilor autonome,
ai institutiilor §i serviciilor publice de interes local.

•17 la masuri pentru controlul depozitarii de§eurilor menajere,

industriale sau de orice fel, pentru asigurarea igienizarii malurilor cursurilor

30
de apa din raza comunei sau a ora§ului, precum §i pentru decolmatarea vailor
locale §i a podetelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari.

Caracterizarea generala a atribujiilor primarului

Primarul, ca autoritate administrative autonoma, executiva are

anumite drepturi §i obligatii pe care le executa in vederea rezolvarii
treburilor publice locale.

Notiunea de drepturi §i obligatii ale primarului, ca subiect de drept

administrativ, are un inteles caracteristic corespunzator naturii sale de
autoritate administrativ - executiva §i de dispozitie, a administratiei publice
locale §i calitatii in care actioneaza in sfera relatiilor sociale, reglementate de
norme de drept administrativ. Dupa cum se §tie, in raporturile de drept
administrativ, respectiv in raporturile juridice, care se nasc in desfa§urarea
activitatii executive §i de dispozijie, ca forma de realizare a autoritatii
statului, dar §i a comunei §i ora§ului, primarul nu participa in calitate de
titular de drepturi proprii.

In calitatea lui primarul apare, pe de-o parte, ca purtator al

autoritatii de stat dar §i al colectivitatilor locale(comuna sau ora§), investit cu
anumite atributii.

De aceea, drepturile pe care le are primarul nu sunt simple facilitati

lasate la libera sa apreciere in privinta exercitarii lor. Acestea sunt atributii
pe care autoritatea executiva, primarul are datoria de a le exercita, deoarece
exercitarea lor constituie insu§i continutul activitatii fundamental pe care o
indepline§te in vederea realizarii intereselor locale §i ale atributiilor statului
in cuprinsul comunei sau ora§ului.

31
 Ca totalitate de drepturi §i obligatii, competenta primarului
cuprinde atributii cu care este investit in calitatea sa de autoritate executanta,
ceea ce din punct de vedere juridic trebuie privita ca aptitudinea lui legala
de a realiza activitatea executiva in comune sau ora§e aceasta fiind generala,
teritoriala, temporara §i personala.

In acest sens se impune a sublinia cateva trasaturi caracteristice

administratiei publice locale, valabile §i pentru autoritatea executiva, care
constau in caracterul legal §i obligatoriu al competent, in dreptul autoritatii
executive de a-§i exercita atributiile recunoscute de lege ca §i in raspunderea
acesteia cu privire la modul in care i§i exercita aceste atributii. Rezulta, deci,
ca primarii nu pot depa§i sfera atributiilor prevazute de lege, sau acelea
conferite de hotararile Consiliilor Locale.

Actele sau masurile ce indeplinesc aceste limite nu produc, in mod

legal, efecte juridice, atributiile lor trebuind exercitate numai in conditiile §i
cu respectarea dispozitiilor legale, precum §i a celor rezultate din hotararile
Consiliilor Locale, sub sanctiunea anularii actelor care nu respecta aceste
conditii.

O alta caracteristica a competentelor primarului consta in dreptul

acestuia de a exercita personal atributiile prevazute de lege, fapt relevat
pentru natura sa de autoritate administrativ-executiva.

In afara acestor caracteristici, autoritatile administrative autonome

executive prezinta §i unele trasaturi juridice proprii care constau in
caracterul general §i teritorial al competentelor acesteia. Ele sunt investite cu
capacitate juridica administrative, fiind, deci, subiecte de drept administrativ
§i in aceea§i calitate i§i exercita competenta §i participa in raporturile de

32
drept administrativ ca o purtatoare a autoritatii statului §i a comunei sau
ora§ului emitand acte administrative obligatorii pentru persoanele fizice §i
juridice.

Pentru exercitarea atributiilor sale primarul, in calitatea sa de

autoritate administrativ-executiva, este dotat cu mijloace, materiale, de
finantare §i dispune de forja umana, de care are nevoie.

Ca atare capacitatea juridica administrative a primarului este

expresia competen^elor sale, ea consta in realizarea atat a unei activity de
stat cat §i a unei activitati pentru comuna sau ora§, ca §i in exercitarea unor
atributii prevazute de lege §i a executarii hotararilor Consiliului Local care
se realizeaza prin dispozitii,

O problema de un interes deosebit care se pune cu acuitate in

administratia publica locala, este clarificarea personalitatii juridice a
comunei sau a ora§ului, precum §i a modului cum legiuitorul a stabilit
prezentarea §i exercitarea atributelor persoanei juridice a unitatii
administrativ teritoriale.

In acest sens potrivit legii administratiei publice locale comunele,

ora§ele §i judetele sunt persoane juridice. Ele au deplina capacitate, poseda
un patrimoniu §i au ini^iativa in tot ceea ce prive§te administrarea intereselor
publice exercitand, in conditiile legii, autoritatea in limitele administrativ-
tentoriale stabilite. In consecinta se stabile§te care sunt autoritatile
administrative publice locale prin care se realizeaza autonomia in comune §i
ora§e, rezulta ca este pe deplin elucidata, atat reprezentarea cat §i exercitarea
atributelor persoanei juridice a unitatilor administrativ teritoriale.

33
 Primarul reprezinta comuna sau ora§ul in relatiile cu persoanele
fizice sau juridice din $ara sau strainatate, precum §i in justice. Primarul
exercita drepturile §i asigura indeplinirea obligator ee revin comunei sau
i^
ora§ului in calitate de persoana juridica .

Legea administrate! publice locale enumara, in mod expres, numai

principalele atributii ale primarului, deoarece fiind vorba de autoritatile
administrative autonome executive, cu eompetenta generala in unitatile
administrativ-teritoriale, nu ar fi posibila o enumerare exhaustiva a
atributiilor intrucat prin natura competentelor sale aceasta autoritate are
dreptul sa „rezolve treburile publice" cu caracter general de interes local.

Deci, primarul are atributii deosebit de intinse §i variate rezultate

din competenta materiala generala a acestei autoritati, pe care le exercita in
vederea rezolvarii treburilor publice din comune sau ora§e.

Ca autoritate executiva, care asigura executarea hotararilor

Consiliului Local §i exercita §i alte atributii incredititate de acesta, primarul
convoca Consiliul Local in §edinte ordinare §i poate cere intrunirea acestuia
in §edinte extraordinare, ori de cate ori este necesar, poate propune
Consiliului Local proiecte de hotarari, consultarea populatiei prin
referendum, §i pe baza hotararii Consiliului luand masuri pentru organizarea
acestei consultari; intocme§te proiectul bugetului local §i contul de incheiere
a exercitiului bugetar §i le supun aprobarii Consiliului Local §i altele.

Primarii, ca autoritati executive, asigura respectarea drepturilor §i

libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a prevederilor Constitutiei §i ale
decretelor Pre§edintelui Romaniei, ale hotararilor Guvernului, ale actelor

13
Art. 122 din Constitute - vezi Constitu|ia Romaniei - 2003

34
emise de Ministere §i alte autoritati ale administratiei centrale, ale hotararilor
Consiliului Judetean, aduc la indeplinirea dispozitiilor legilor §i ale celorlalte
acte normative, exercita anumite atributii ce le sunt recunoscute prin acte
normative §i i§i desfa§oara activitatea in condifiile §i cu respectarea legii.

De asemenea, in exercitarea acestor atributii, primarul urmare§te

aducerea la indeplinire a legilor potrivit continutului §i scopului lor, asigura
respectarea drepturilor §i libertatilor fiindamentale a cetatenilor §i apararea
ordinii de drept.

Aducerea la indeplinire a dispozitiilor actelor normative se

realizeaza de primar, atat prin aplicare directa a prevederilor lor in cazuri
concrete, dar §i prin organizarea masurilor necesare pentru indeplinirea lor
efectiva de servicii publice locale sau, in cazurile cand sunt investite de lege
prin dispozitie.

Printre atributiile principale ale primarului, un rol de o deosebita

insemnatate il ocupa atributiile care privesc asigurarea executarii hotararilor
Consiliului Local.

Ca autoritate executiva, primarul organizeaza §i conduce

activitatea de executare a hotararilor adoptate in §edinte §i raspunde de
modul de rezolvare in fata Consiliului Local §i a cetatenilor. In exercitarea
acestor atributii, primarul urmare§te sa asigure executarea hotararilor
Consiliului Local in continutul §i scopul lor, transpunandu-le in viata locala,
in mod concret, efectiv §i deplin.

Jinand seama de faptul ca exista §i situatii cand autoritatea

deliberative, Consiliului Local, adoptata hotararii cu incalcarea legii,
legiuitorul 1-a abilitat pe primar, pentru a nu contraveni §i raspunde de
35
executarea acestor hotarari, sa sesizeze prefectul despre hotararile pe care le
apreciaza ca fiind ilegale, intr-un termen de trei zile de la luarea la
cuno§tinta.

Primarul poate face propuneri Consiliului Local atunci cand

interesul unitatii administrativ - teritoriale o impune pentru consultarea
populatiei prin referendum §i, dupa ce Consiliul Local hotara§te, va lua
masuri de organizare a acestor consultari, prin statutul comunei sunt
prevazute §i alte modalitati de organizare a acestei consultari.

Totodata, primarul are obliga^ia sa prezinte Consiliului Local

anual, sau ori de cate ori este necesar, rapoarte privind starea economica §i
sociala a comunei sau ora§ului.

Primarul are ca atributie principals intocmirea proiectului

bugetului local §i contul de incheiere a exercitiului bugetar §i supunerea lor
aprobarii Consiliului Local. Aceasta atributie trebuie coroborata cu
continutul legii, ca primarul, in calitatea sa de autoritate executiva, impreuna
cu serviciile de specialitate, cunoscand in mod efectiv nevoile colectivitatii
locale, trebuie sa intocmeasca proiecte de hotarare realiste pentin bugetul
local.
/\

In acest context, trebuie avuta in vedere §i alta atributie principals

a primarului: aceea de a exercita fiinctia de ordonator principal de credite,
din bugetul local §i de a comunica de indata Consiliului Local cele
constatate.

Principalele competente §i responsabilitati pentru gestionarea

bugetului sunt:
36
 •18 Elaborarea §i aprobare bugetelor locale la termenele stabilite .

•19 Stabilirea, incasarea §i urmarirea impozitelor §i taxelor locale.

•20 Urmarirea executiei bugetelor locale §i rectificarea acestora pe

parcursul anului bugetar, in conditii de echilibru bugetar.

•21 Administrarea resnrselor financiare pe parcursul executiei

bugetare , in conditii de efieienta.

•22 Stabilirea optiunilor §i prioritatilor in aprobarea §i efectuarea

cheltuielilor publice .

•23 Organizarea §i efectuarea controlului financiar.

Autoritatile administratiei publice locale §i in special primarul

trebuie sa respecte principiile elaborarii, aprobarii §i executarii bugetului
public care sunt:

•24 Principiul universalitatii.

•25 Publicitatii.

•26 Autonomiei locale financiare.

•27 Echilibrului.

•28 Consultarii.

•29 Unicitatii.

•30 Anualitatii-

•31 Specializarii bugetare.

37
 • Unitatii monetare.

Legea organica stabile§te in sarcina primarului reprezentarea

persoanei juridice civile, in care scop exercita drepturile §i asigura
indeplinirea obligator ce revin comunei sau ora§ului.

Intre atributiile primarului sunt §i cele privind dreptul de a lua

masuri pentru prevenirea §i limitarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor,
incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor impreuna cu organele specializate
ale statului, avand dreptul ea, in aceste, cazuri sa dispuna mobilizarea
popula^iei in vederea realizarii masurilor mentionate.

Primarul are obligatia de a asigura ordinea publica §i lini§tea

locuitorilor cu ajutorul poli^iei, de a indruma §i supraveghea activitatea
gardienilor publici, el controleaza igiena §i salubritatea localurilor publice §i
a produselor alimentare puse in vanzare pentru populate §i ia masuri pentru
prevenirea §i combaterea pericolelor provocate de animale.

Totodata, legea dispune ca primarul sa ia masurile legale cu privire

la desfa§urarea adunarilor publice, precum §i la interzicerea sau suspendarea
spectacolelor, reprezenta^iilor, sau a altor manifestari publice care contravin
ordinii de drept ori atenteaza la bunele moravuri, la ordinea §i lini§tea
publica.

Primarul este obligat de lege sa asigure elaborarea regulamentului

local de urbanism §i a documentatiilor de urbanism §i amenajare a
tentoriului §i ale supune spre aprobare Consiliului Local, elaborarea
documentatiilor facandu-se cu respectarea prevederilor legii de catre
serviciile publice locale, pe care de altfel le conduce, el elaboreaza proiectul

38
de statut al personalului, propune structura organizatorica numarul de
personal §i salarizarea acestuia §i le supune spre aprobare Consiliului Local.

Primarul nume§te §i elibereaza din fiinctie personalul serviciilor

administratiei publice locale cu exceptia secretarului, controland §i
activitatea tuturor angajatilor Consiliului Local.

Primarul asigura functionarea serviciilor de stare civila §i de

autoritate tutelara §i indepline§te functia de ofiter de stare civila.

Atributii importante ii sunt conferite primarului §i in ceea ce

prive§te supravegherea inventarierii §i administrarii bunurilor care apartin
comunei sau ora§ului9 precum §i activitatea targurilor, piejelor, locurilor §i
parcurilor de distractii luand masurile operative ce se impun pentru buna
functionare a acestora.

Primarul are obligatia sa asigure intretinerea drumurilor publice

din comuna sau din ora§9 sa implanteze semnele de circulatie, precum §i de
desfa§urarea normala a traficului rutier §i pietonal, desigur prin serviciile
publice locale §i cu sprijinul poliifiei.

De men^ionat ca primarul indepline§te §i alte atributii care ii revin

prin lege sau incredintate de catre Consiliul Local, sau prin alte acte
normative. A§a, de exemplu, prin Legea alegerilor locale se prevede ca
acesta intocme§te listele electorate, le afi§eaza in locuri publice §i constata
confraventiile.

Legea Administratiei Publice locale prevede ca primarul poate sa

delege exercitarea unora dintre atributiile sale viceprimarilor, secretarului
sau altor fimctionari din serviciile Consiliului Local.

39
 2.5 Actele emise de primar

in calitate de subiect de drept administrativ §i ca autoritate

executiva care reprezinta persoana juridica civila, primarul i§i indepline§te
atribufiile §i i§i desfa§oara activitatea prin acte juridice §i prin operajii cu
caracter material-tehnic.

Actele juridice prin care primarul mfaptuie§te activitatea sa

executiva in cadrul comunei sau ora§ului sunt acte administrative.

Actele administrative emise de primar se numesc dispozifih ele

sunt acte juridice emise in condijiile legii §i a hotararilor Consiliului Local,
exprimand voinja manifestata in mod unilateral de catre primar §i produc
diferite efecte juridice. Ele sunt obligatorii pentru to^i cei carora li se
adreseaza, executarea lor fiind asigurata §i prin exercitarea constrangerii de
catre autoritatile statului.

In raport cu spa^iul in care se aplica, dispozijiile primarului au

caracter teritorial, efectele lor juridice limitandu-se la localitatea unde este
ales primarul.
/\

In calitate de autoritate executiva, primarul emite §i unele acte cu

caracter special, cum sunt cele privind intocmirea proiectelor de buget local,
angajarea personalului serviciilor consiliului. De asemenea el emite avize,
acorduri §i autorizatii prevazute de lege, constata incalcarea legii, §i adopta
masurile legale pentru inlaturarea lor sau dupa caz, sesizarea organelor
competente.
A,

In afara de actele juridice care implica o manifestare de vointa in

scopul producerii de efecte juridice, ce constau intr-o reglementare juridica
40
sau in crearea, modificarea sau stingerea unor raporturi de drept - primarul
realizeaza activitatea administratiei publice locale §i prin acte sau operatii cu
caracter material tehnic. Acestea sunt fapte sau acte materiale, deci ne
producatoare prin ele insele de efecte juridiee, dar care constau in fapte de
servieiu, activity materiale, acte pregatitoare ale actelor administrative cum
sunt avizele, rapoartele, procesele verbale ori acte de executare a actelor
administrative §i (prezinta consiliului, anual sau ori de cate ori este necesar
rapoarte privind starea economica §i sociala a comunei sau ora§ului, asigura
documentatiile de urbanism §i amenajare a teritoriului §i le supune aprobarii
consiliului).

Dispozi^iile ce se emit de primar reglementeaza rela^iile sociale din

sfera activitati executive, in domenii ca: edilitar - gospodaresc, social,
cultural, administrativ, apararea ordinii §i lini§tei publice §i a rezolvarii
intereselor cetatenilor din cadrul unitatilor administrativ teritoriale.

Aceste acte realizeaza autoritatea statului dar §i a comunei sau a

ora§ului, ca atare dispozi^iile sunt acte obligatorii §i directe executorii, fapt
prevazut de legea organica, care stabile§te ca „acestea devin executorii dupa
ce sunt aduse la cuno§tinta persoanelor interesate".

La fel ca §i celelalte acte administrative, dispozi^iile primarului

trebuie sa indeplineasca conditiile de valabilitate, adica sa fie emise in
limitele competent lui materiale §i teritoriale, in baza §i in conditiile legii §i
corespunzator scopurilor acesteia. Ele trebuie sa aiba un continut clar, cu
masuri concrete, cu redactare simpla §i neechivoca, care sa duca la
in^elegerea §i executarea lor corecta.

41
 Dispozifiile cu caracter normativ sunt acte administrative emise de
primar, in cazurile in care sunt autorizate de lege, acestea reglementand
relatiile sociale din cuprinsul activitatii executive pe plan local §i produc
efecte juridice numai dupa ce se aduc la cuno§tinta publica. Printre
dispozitiile normative care pot fi emise de primar enumeram pe cele privind
prevenirea incendiilor, sau cele emise in imprejurari exceptional ca:
inundatii, catastrofe naturale, epidemii, epizootii curatirea zapezii. Unele
dispozitii au eficacitate juridica limitata in timp, a§a cum sunt cele privind
curatirea zapezii sau pe perioada imprejurarilor exceptional pe care le-a
impus emiterea.

Dispozifu cu caracter individual sunt acele dispozitii ale

primarului care rezolva unul sau mai multe cazuri concrete de interes local,
pentru care se creeaza, modifica, respectiv se sting unele drepturi §i obligatii.
Ele produc efecte numai din momentul in care au fost inmanate celor care se
adreseaza, a§a cum este cazul, spre exemplu, al convocarii consilierilor in
§edinta.

Organizarea executarii dispozitiilor constituie o preocupare

deosebita in primul rand a primarului dar §i a secretarului §i a serviciilor
publice locale. In ceea ce prive§te controlul legalitatii dispozitiilor
primarului, acestea se realizeaza conform Constitutiei §i a legii de catre
prefect „ care poate ataca in fata instantei de contencios administrativ un act
al Consiliului Judetean, al celui local sau al primarului, in cazul in care
considera actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept"

O situate de exceptie in ceea ce prive§te controlul legalitatii

dispozitiilor primarului, o constituie dubla modalitate a controlului actelor

42
emise de primarul subdiviziimii. Aceasta dubla modalitate consta, pe de-o
parte in efectuarea controlului legalita^ii actelor primarului de catre prefect,
conform normelor constitu|ionale §i dispozitiilor legii organice, iar pe de alta
parte, a unui control ierarhic de catre primarul municipiului.

Controlul ierarhic al primarului municipiului asupra activitatii §i

actelor primarului subdiviziimii este autorizat, de drept, prin lege, care
stabilesc raporturile de subordonare dintre autoritatile subdiviziunii fa|a de
cele municipale.

43
 CAPITOLUL HI - APRECIERIASUPRA
FUNCJTONARIIPRIMARIEI CAINSTITUJIE A
ADMINISTRAJIEI PUBLICE LOCALE

Aprecieri asupra funcfionarii primariei ca institute a

administrate! publice locale
Serviciile publice ale comunei, ora§ului §i ale aparatului propriu de
specialitate al autoritatilor administratiei publice locale 14. La comuna sau
ora§ acestea se inflin£eaza §i se organizeaza de consiliul local in principalele
domenii de activitate, potrivit specificului §i nevoilor locale, cu respectarea
prevederilor legale §i in limita mijloacelor financiare de care dispune.
Numirea §i eliberarea din functie a personalului din serviciile
publice ale comunei sau ora§ului se fac de conducatorii acestora, in
conditiile legii.
Numirea §i eliberarea din functie a personalului din aparatul
propriu de specialitate al consiliului local se face de catre primar, in
conditiile legii.
Consiliul local poate recomanda motivat primarului eliberarea din
functie a conducatorilor compartimentelor din aparatul propriu de
specialitate al consiliului local.
Functionarii din cadrul serviciilor publice ale comunei sau ora§ului
§i din aparatul propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice
locale se bucura de stabilitate in functie, in conditiile legii.

Art. 120 din Constitute - vezi Constitutia Romaniei - 2003

44
 In raporturile dintre cetateni §i autorit&tile administratiei publice
locale se folose§te limba romana.
In unitatile administrate - teritoriale in care cetatenii apartinand
unei minoritati nationale cu o pondere de peste 20% din numarul
locuitorilor, in raporturile lor cu autoritatile administratiei publice locale §i
cu aparatul propriu de specialitate ace§tia se pot adresa, oral sau in scris, §i
in limba lor materna §i vor primi raspunsul atat in limba romana cat §i in
limba materna.
fn conditiile prevazute de lege, in posturile care au atributii privind
relatii cu publicul vor fi incadrate §i persoane care cunosc limba materna a
cetatenilor apaitinand minoritatii respective.
Autoritatile administratiei publice locale vor asigura
inscriptionarea denumirii localitatii §i a institutiilor publice de sub
autoritatea lor, precum §i afi§area anunturilor de interes public §i in limba
materna a cetatenilor apaitinand minoritatii respective. Actele oficiale se
intocmesc obligatoriu in limba romana.

3.1 Aparatul propriu

Aparatul propriu este organizat pe directii, servicii §i birouri,

conform organigramei aprobate de consiliul local, care face parte integrata
din prezentul regulament
3.2 Atribufiile direcfiilor, serviciilor, birourilor
subordonate direct primarului
Primarul, viceprimarii, secretarul §i aparatul propriu al consiliului
local constituie PRIMARIA, institutie publica cu activitate permanenta care

45
aduce la indeplinire efectiva hotararile consiliului local §i solujioneaza
problemele curente.
fntreaga activitate a primariei este organizata §i condusa de catre
primar, directive (servicii §i birouri) fiind subordonate direct primaralui,
viceprimarilor sau secretarului care asigura §i raspund de realizarea
atributiilor ce revin acestora in conditii de legalitate §i eficienta.
In indeplinirea obligatiilor ce le revin conform legii §i prin
prezentul regulament, sefii de compartiment au urmatoarele atributii:
•32 Asigurara organizarea activity din cadrul directiei, pe
servicii §i birouri, pentru fiecare angajat
•33 Asigura detalierea atributiilor compartimentelor pe care le
conduc, cu precizarea sarcinilor pe care le presupune fiecare functie de
execute, prin elaborarea pentru fiecare subordonat, a fi§elor de post.
• Au initiativa §i iau masuri, dupa caz, in rezolvarea
problemelor specifice domeniilor de activitate ale compartimentelor pe care
le conduc.
•34 Indruma, urmaresc §i verifica permanent utilizarea eficienta
a programului de lucru, preocuparea fiecarui angajat in rezolvarea legala,
competent §i de calitate a tuturor sarcinilor incredintate, in raport cu
pregatirea, experienta §i functia ocupata.
•35 Repartizeaza corespondenta, raspund de solutionarea
problemelor curente, semneaza lucrarile compartimentului.
•36 Asigura respectarea prevederilor din prezentul regulament.
•37 Asigura §i raspund de rezolvarea la termen, cu respectarea
legisla^iei in vigoare a cererilor, sesizarilor §i scrisorilor populatiei.

46
 Directorii precizeaza activitatile pe care le presupun func^ile de
conducere pentru fiecare §ef de serviciu §i de birou din subordinea lor,
precum §i responsabilitatile §i competentele acestora.
§efii de compartimente raspund, conform reglementarilor in
vigoare, pentru neindeplinirea sau indeplinirea defectuoasa a sarcinilor care
revin compartimentelor pe care le eonduc, precum §i pentru cazul in care au
dispus masuri contrare prevederilor legale, fata de director, secretar,
viceprimar sau primar dupa caz.
Primarul conduce, indruma §i controleaza activitatea
compartimentelor functionale din cadrul primariei, conform atributiilor
prevazute de lege15.
Viceprimarii §i secretarul indruma compartimentele functionale
conform atributiilor pe care le au potrivit legii §i delegate de catre primar.

3.2.1 Cabin etui primar ului

Cabinetul primarului are urmatoarele atributii:

•38 Asigura serviciul de secretariat.

•39 Executa lucrari de dactilografiere, tehnoredactare §i

multiplicare.
•40 Indepline§te atributii de protocol §i reprezentare.
•41 Organizeaza actiunile de reprezentare a primarului la
ceremonii §i solemnitati.

15
Art. 122 din Constitutie - vezi Constitutia Romaniei - 2003;
47
•42 Asigura pastrarea §i folosirea corecta a insemnelor oficiale,
in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
•43 Intocme§te documentele necesare §i asigura cheltuielile de
protocol.
•44 Intocme§te toate lucrarile necesare pentru primiri de vizite,
delegatii oficialitati la primar.
•45 Informeaza zilnic primarul in legatura cu problemele ridicate
de mas - media, a caror rezolvare este de competent primariei.
•46 Participa la audien^ele primarului §i se preocupa de evidenja
§i solutionarea acestora.

3.2.2 Atribufiile corpului de control al primarului

Corpul de control al primarului este subordonat direct primarului,

ca ordonator principal de credite §i are in principal urmatoarele atribu^ii :
/v . . . . . . .

• Intocme§te lista sarcimlor periodice de control §i o transmite

spre aprobare primarului, dupa care tree la realizarea acestora.
•47 Efectueaza controlul gestionar de fond la toate direc^iile,
serviciile §i unitatile bugetare finan^ate de la bugetul local §i prezinta
rapoarte cu constatarile facute direct primarului, pentru a decide.
•48 Propune masuri de stabilire a raspunderii materiale §i de aplicare
a sanctiunilor disciplinare, potrivit legislatiei muncii.
•49 Prezinta la cererea primarului rapoarte §i informari privind
constatarile facute §i masurile luate.

Art. 123 din Constitute - vezi Constitutia Romaniei - 2003;

48
•50 intocme§te procese verbale de constatare a contraventiilor
conform legislatiei §i actelor normative in vigoare specifice disciplinei in
construct^.
•51 Verifica corelarea intre preturile practicate pe piata §i cele ale
comereiantilor care vand eu amanuntul, pentru a putea constata daca
preturile practicate nu sunt rezultatul unei neintelegeri intre comercian^i
pentru impunerea unor prefuri superioare.
•52 Fundamenteaza propunerile de cheltuieli din bugetul local
necesare asigurarii fimctionalitatii compartimentului §i realizarii atributiilor
acestora.

3.2.3 Atribufiile biroului plan programe

Biroul plan programe functioneaza in subordinea directa a

primarului, in exercitarea atributiunilor pentru care a fost constituit Biroul
plan programe are ca obiectiv principal sarcina de a urmari, de a controla §i a
supraveghea :
•53 achizitiile publice de servicii, produse, lucrari de reparatii;
•54 modul de respectare §i de indeplinire a obligatiilor contractual
asimiate de prestatorii de servicii publice, cu sau fara personalitate juridica;
•55 calitatea serviciilor publice;
•56 modul de formare si de stabilire a tarifelor pentiix serviciile
publice ;
Are in principal urmatoarele afaibutii: - Elaboreaza propunerile
§i programul de gospodarire comunala pe an §i trimestre pentru activitatile
de intretinere §i reparatii curente pe baza propunerilor directiei de
intretinere §i administrare a domeniului public
49
(DIAP) aprobate de ordonatorul de credite pentru patrimoniul institutiei,
inaintate de aceasta, pentru anul urmator pe capitole distincte conform
clasificatiei bugetare;
•57 lntocme§te planurile anuale si trimestriale cu fundamentarile
aferente - tehnologii de execute, analize de pret specifice, in baza actelor
normative pentru activitatile : intretinere reparatii strazi, alei. trotuare, pe
tipuri de imbracaminte (asfaltica, pavaje, betoane, macadam); iluminat
public: salubritate: intretinere zone verzi: alte actiuni: intretinere reparatii
scoli, gradinite; curatenie sedii institute; transport intern;
•58 Intocme§te planul anual de intretinere. reparatii patrimoniu la
nivelul surselor financiare propuse de ordonatorul de credite si aprobate in
consiliul local;
•59 Propune ordonatorului principal de credite actualizarea pretului
achizitiei sau modificarea cantitatilor prevazute in contractele de achizitii
Publice, iar dupa aprobarea acestora de catre primar, le comunica factorilor
•60 Urmare§te lunar derularea contractelor incheiate ;
- Raspunde de asigurarea aceluia§i regim jiuridic pentru toti
operatorii de servicii, indiferent de forma de organizare sau proprietate
conforai art.20 din Legea 326/2001 ;
- Lanseaza graficul de execute a achizitiilor publice, prestatorilor
de servicii, in baza dosarului de achizitie ;

3.2.4. Atribufiile biroului relafii internafionale

Biroul Reiati Internationale este subordonat primarului si are in in
principal urmatoarele atributii:
• Coordoneaza elaborarea si promovarea unor programe la nivel
mimicipal, de interes economic si social, colaborand in acest scop cu
50
organizatii ob§te§ti si civice, spre binele comunitatii, prin biroul ONG
(organizatii nonguvernamentale);
•61 Asigura colaborarea cu organizatii nonguvernamentale in
vederea derularii unor programe economice, sociale si de interes local, cu
respectarea armelor impuse de consiliul local si de primar;
•62 Acorda sprijin consiliului local al copiilor si tinerilor pentru a-§i
realiza scopul pentru care a fost constituit;

3.2.5. Atribufiile serviciului resurse umane

-informatica

Serviciul Resurse Umane Informatica se subordoneaza direct

primarului si are in principal urmatoarele atributiuni:
•63 Asigura necesarul de personal pe fimctii si specializari, potrivit
solicitarilor de la directii si servicii, corelat cu numarul - aprobat prin
organigrama aprobata de consiliul local;
•64 Intocme§te programul anual de calificare si specializare, iar
dupa aprobarea de catre primar, urmare§te infaptuirea acestuia ;
•65 Asigura redistribuirea de personal intre directii si servicii in
functie de solicitari, numai cu aprobarea data de primar;
•66 Organizeaza ocuparea posturilor prin concurs, in functie de
capacitate, aptitudini si experienta, asigurand buna fiinctionare a comisiilor
de concurs si examinare ;
•67 Intocme§te documente de pensionare pentru limita de varsta, la
cerere sau pentru caz de boala ;

51
•68 Organizeaza si conduce banca de date necesare director si
serviciilor primariei si se ingrije§te de reactualizarea datelor in mod operativ
•69 Implementeaza si dezvolta sisteme proiectate in sfera
operational, rationalizeaza si perfectioneaza sistemul de circulate al
informatiilor si documentelor pe ansamblul primariei si pe directii si servicii
operative ;
•70 Asigura masuri pentru protectia muncii salariafilor, a respectarii
regulilor de PSI si a normelor tehnice de utilizare a calculatoarelor.

3.2.6. Atribufiile biroului relafii cu publicul

Biroul Relatii cu Publicul este subordonat direct primarului, are in

component §i activitatea de Registratura, avand in principal urmatoarele
atribujii:
•71 Propune si fundamenteaza proiecte de hotarari privind masurile
necesare pentru asigurarea §i respectarea drepturilor si libertatilor
fundamentale ale cetatenilor de catre institutiile publice si agenjii economice
•72 Sesizeaza in conditiile legii, organele statului abilitate in acest
scop sa ia masuri atunci cand se constata incalcarea drepturilor si libertatilor
cetatenilor;
•73 Prime§te, inregistreaza si transmite directiilor, serviciilor,
birourilor de specialitate din cadrul primariei problemele de rezolvare din
sfera de activitate a acestora, transmise in scris sau cu oeazia audientelor
acordate de primar, viceprimari si secretar;
•74 Participa la audientele acordate de comisiile de specialitate ale
Consiliului local, potrivit programului intocmit de acestea.
52
 • fntocme§te la nivelul compartimentului, registrul de inscriere a
cetatenilor care se adreseaza serviciilor de specialitate ale primariei;

3.2.7. Atribujiile biroului administrativ

Biroul Administrativ este subordonat direct primarului §i are in

principal urmatoarele atribufti:
•75 Raspunde de buna executare a lucrarilor de intretinere, de
utilizare rationala §i de eviden|a a imobilelor, instalatiilor aferente altor
mijloace fixe §i obiectelor de inventar aflate in administrarea consiliului
local;
•76 Raspunde de buna desfa§urare a activitatii de exploatare,
intretinere §i reparatii a mijloacelor auto din dotare, asigurand folosirea
rationala a acestora;
•77 Efectueaza inventarieri periodice §i asigura ducerea la
indeplinire a hotararilor consiliului local cu privire la casarea, declasarea sau
transmiterea bunurilor de inventar din administrarea acestuia la alte unitati
intocmind documentele necesare;
•78 Asigura incheierea contractelor pentru diverse prestari de
servicii §i ia masuri pentru gestionarea rationala a combustibililor, hartiei,
rechizitelor si a altor materiale de consum.
•79 Emite comenzi privind aprovizionarea cu materiale,
combustibili, etc., pentru Consiliul local;
•80 Intocme§te referate justificative pentru aceste consumuri de
materiale si confirma situatiile de plata privind consumul de energie, apa,
agent termic, salubritate, posta, depanare, etc. ale consiliului local;

53
 • Efectueaza inventarierea lunara a stocului de carburant din
rezervoarele autoturismelor din dotare si eompletarea corespunzatoare a
documentelor privind activitatea de transport;

3.2.8. Atribuf iile biroului protecfie civila

Biroul Protectie Civila (Inspectoratul de Protectie Civila) este in

subordinea directa a primarului, fimctioneaza ca organ tehnic de specialitate
prin care acesta i§i indepline§te atributiile pe linie de protectie civila, avand
in principal urmatoarele atributii specifice:
•81 Monitorizeaza sursele de rise care afecteaza teritoriul
municipiului si propune masuri de protectie a populatiei si bunurilor
materiale;
•82 Analizeaza conditiile si posibilitatile municipiului, institutiilor
si agentilor economici privind asigurarea actiunilor de interventie;
•83 Organizeaza, coordoneaza si verifica realizarea masurilor
prevazute in planurile de protectie civila;
•84 Cunoa§te permanent situatia comisiilor, fortelor subordonate si
formatiunilor de protectie civila, posibilitatile de interventie si logistica a
acestora;
•85 Asigura amenajarea si utilarea punctului de comanda cu
mijloacele necesare actiunilor de protectie civila;
•86 Asigura mentinerea in stare de functionare a mijloacelor si
instalatiilor de transmisiuni, fin§tiintare si alarmare, pentru asigurarea unei
legaturi Permanente cu e§alonul superior, subordonatii si cei cu care
coopereaza;
54
 3.3 Atributiile direcfiei economice

Directia economica, organism de vitala importanta, pentru orice

profil de activitate face parte din structura organizatorica a aparatului
propriu al consiliului local, fiind subordonata direct primarului ca autoritate
executiva, cuprinde doua servicii si patru birouri, constituite intru-un
mecanism complex care acopera urmatoarele activitati:
•87 Serviciul Buget - Finale
•88 Birou Contabilitate
•89 Serviciul Impozite Taxe
•90 Birou Impozite Taxe - Persoane Fizice
•91 Birou Impozite Taxe - Persoane Juridice
•92 Birou Executari Silite
Directiei Economice ii revin urmatoarele atribujii:
•93 Raspunde de respectarea metodologiei legale de elaborare a
proiectului bugetului local , antrenand toate serviciile si institutiile publice
locale la fundamentarea indicatorilor financiari / proiectul bugetului local
astfel intocmit il prezinta ordonatorului principal de credite;
•94 Participa la fundamentarea economico - financiara a unor
programe si proiecte ale municipiului, urmarind corelarea indicatorilor din
proiecte cu resursele financiare alocate prin bugetul local;

55
•95 Urmare§te si asigura atragerea la bugetul local a tuturor
resurselor de venituri stabilind masurile necesare si soluble legale pentru
buna gestionare si executare a bugetului local;
•96 Efeetueaza analize pe baza de studii de eficienta economica si
propune consiliului local , virarile de credite cat si soluble legale pentru
utilizarea fondului de rezerva bugetara ;
•97 Intocme§te studii de fundamentare privind necesitatea si
oportunitatea efectuarii unor imprumuturi in vederea realizarii unor actiuni si
lucrari publice , urmarind contractarea , garantarea si rambursarea acestora
ia termenele scadente ;
•98 Intocme§te raportul anual de incheiere al contului de execute
bugetara pe care il supune spre aprobarea consiliului local;
•99 Asigura stabilirea,incasarea si urmarirea impozitelor si taxelor
locale aprobate de catre consiliul local;

Atribufiile direcfiei pentru urbanism §i amenajarea

teritoriului

Direc^ia Tehnica este subordonata viceprimarului. Activitatile

specifice Directiei sunt repartizate pe compartimente functionale din
structura sa organizatorica §i sunt conduse de directorul directiei care,
impreuna cu §efii serviciilor §i birourilor subordonate, raspunde de ducerea
la indeplinire eficient §i in deplina concordanta cu legislatia in vigoare, a
programelor de dezvoltare urbanistica a municipiului, de intretinerea §i
gospodarirea municipiilor este functionar public de conducere, cu studii
56
superioare juridice sau administrative. In mod exceptional in functia de
secretar al comunei poate fi numita §i o persoana cu alte studii superioare
sau cu studii liceale atestate prin bacalaureat.
Secretarul nu poate fi membru al unui partid politic, sub sanctiunea
eliberarii din functie. Acesta nu poate fi sot, sotie sau m(
& de gradul intai cu
primarul sau cu viceprimarul.
Functia de secretar se ocupa pe baza de concurs sau de examen,
dupa caz, iar numirea se face de catre prefect. Concursul sau examenul se
organizeaza de primar, potrivit legii, in termen de 30 de zile de la data la
care postul a devenit vacant. Din comisia de concurs sau de examinare vor
face parte in mod obligatoriu primarul, secretarul general al prefecturii,
secretarul general al judetului si 2 reprezentanti desemnati de consiliul local
respectiv.
Ordinul de numire se emite de prefect, in termen de eel mult 10
zile de la primirea rezultatului concursului sau examenului, care se comunica
de catre primar in termen de eel mult 3 zile de la ramanerea definitiva a
rezultatului concursului sau al examenului.
Secretarul se bucura de stabilitate in functie, in conditiile legii.
Secretarul indepline§te, in conditiile legii, urmatoarele atributii:
•100Participa in mod obligatoriu la §edintele consiliului local;
•101 Coordoneaza compartimentele si activitatile cu caracter juridic,
de stare civila, autoritate tutelara si asistenta sociala din cadrul aparatului
propriu de specialitate al Consiliului local;
•102 Avizeaza proiectele de hotarare ale consiliului local asumandu-
si raspunderea pentru legalitatea acestora,contrasemnand hotararile pe care
le considera legale ;
•103Avizeaza pentru legalitate dispozitiile primarului;
57
•104 Asigura indeplinirea procedurilor de convocare a consiliului
Local si efectuarea lucrarilor de secretariat;
•105 Pregate§te lucrarile supuse dezbaterii consiliului local;
•106 Asigura comunicarea catre autoritatile, institutiile si persoanele
interesate a actelor emise de consiliul local sau de primar in termen de cei
mult 10 zile, daca legea nu prevede altfel;
Secretarul nu poate fi membra al unui partid politic, sub sanctiunea
eliberarii din functie. Acesta nu poate fi sot, sotie sau ruda de gradul intai cu
primarul sau cu viceprimarul.
Functia de secretar se ocupa pe baza de concurs sau de examen,
dupa caz, iar numirea se face de catre prefect. Concursul sau examenul se
organizeaza de primar, potrivit legii, in tennen de 30 de zile de la data la
care postal a devenit vacant. Din comisia de concurs sau de examinare vor
face parte in mod obligatoriu primarul, secretarul genera! al prefecturii,
secretarul general al judefului si 2 reprezentanfi desemnati de consiliul local
respectiv.
Ordinul de numire se emite de prefect, in termen de eel mult 10
zile de la primirea rezultatului concursului sau examenului, care se comunica
de catre primar in termen de eel mult 3 zile de la ramanerea definitiva a
rezultatului concursului sau al examenului.
Secretarul se bucura de stabilitate in functie, in conditiile legii.
Secretarul indepline§te, in conditiile legii, urmatoarele atributii:
•107 Participa in mod obligatoriu la §edintele consiliului local;
•108 Coordoneaza compartimentele si activitatile cu caracter juridie,
de stare civila, autoritate tutelara si asistenta sociala din cadrul aparatului
propriu de specialitate al Consiliului local;

58
 • Avizeaza proieetele de hotarare ale consiliului local asumandu-
si raspunderea pentru legalitatea acestora,contrasemnand hotararile pe care
le considera legale.
Secretarul comunei sau al ora^ului
Fiecare comuna,ora§ sau subdiviziune - teritoriala a municipiilor
are un secretar care este functionar de conducere §i se bueura de stabilitate
in functie [art.83 alin.(l) din Legea nr. 215/2001]. Functia de secretar este
incompatibila cu calitatea de membru al unui partid sau formatiuni politice
sub sanc^iunea eliberarii din functie. Numirea §i eliberarea din functie intra
in competenta prefectului, dar postul se ocupa prin concurs, necesitand studii
juridice sau administrative.
Concursul se organizeaza de catre primar ,potrivit legii, in termen
de 30 de zile de la data in care postul a devenit vacant. Din comisia de
concurs vor face parte, in mod obligatoriu primarul, secretarul general al
prefecturii, secretarul general al judetului §i doi reprezentanti ai desemnati
de consiliul local respectiv.
Rezultatul concursului se comunica prefectului de catre primar, in
termen de eel mult 3 zile de la ramanerea definitiva a acestui rezultat.
Prefectul va emite ordinul de numire in functie a secretarului, in termen de
eel mult 10 zile, de la primirea rezultatului concursului.
Secretarul participa la §edintele consiliului local fara drept de vot.
El are anumite atributii prevazute, in mod expres de lege14. acestea pot fi
clasificate astfel:
A) Atributii referitoare la §edintele consiliului local:
• asigura indeplinirea procedurilor de convocare a consiliului
local.
14
Art. 85 alin. (l)din Legea 215/2001.

59
 •109 Participa la §edinfele acestuia.
•110 Pregate§te lucrarile supuse dezbaterii consiliului local.
B) Atributii referitoare la actele consiliului local §i ale primarului:
•111 avizeaza pentru legalitate dispozi^iile primarului.
•112 Asigura aducerea la cuno§tita publica a hotararilor §i
dispozitiilor cu caracter normativ.
•113 Elibereaza extrase sau copii de pe orice act din arhiva primariei,
in afara celor cu caracter secret, stabilit potrivit legii.
C) Atributii referitoare la alte acte:
•114 elibereaza extrase de sau copii de pe actele de stare civila.
•115 legalizeaza semnaturi de pe inscrisurile prezentate de parti §i
confirma autenticitatea copiilor cu actele originate, in condi^iile legii.
D) Atributii de secretariat:
•116 asigura efectuarea lucrarilor de secretariat.
•117 prime§te §i distribuie corespondenta.
•118 urmare§te rezolvarea corespondentei in termenul legal
In calitate de functionar public de conducere, secretarul
coordoneaza compartimentele §i activitatile cu caracter juridic,de stare
civila, autoritatea tutelara §i asistenta sociala din cadrul propriu de
specialitate al primariei.
60
 CONCLUZH

Administratia publica locala reprezinta aceea totalitate a organelor

cu competent generala ale locuitorilor unei unitati administrativ - teritoriale
- judetul §i comuna. Spre deosebire de administratia publica centrala,
competenta la nivelul intregii tari, administratia publica locala este de
competenta - i§i exercita atributiile - numai in limitele unitatii administrativ
teritoriale, in care aceasta functioneaza sau, cum sustinea Prof. A.
Teodorescu, a caror autoritate se termina la hotarele teritoriale ale
circumscriptiei respective. Potrivit art. 3 alin.(3) din Constitutia Romaniei
teritoriul statului nostru este organizat in urmatoarele unitati administrativ
-teritoriale xomune, ora§e §i judete. Potrivit art. 18 din Legea Administratiei
Publice Locale nr. 215/2001, unele ora§e pot fi declarate municipii, in
conditiile legii. Municipiile por avea subdiviziuni administrativ - teritoriale
a caror delimitare §i organizare se stabilesc prin lege. Comunele pot fi
formate din unul sau mai multe sate §i catune.
Delimitarea teritoriala a comunelor, ora§elor §i judetelor se
stabile§te prin lege. Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se
poate face numai prin lege §i cu consultarea cetatenilor din unitatile
administrativ - teritoriale respectiv, prin referendum(art.20 din Legea nr.
2315/2001).
Aceste unitati administrativ teritoriale au personalitate juridica. In
calitate de persoane juridice civile ele au in proprietate bunuri din domeniul
privat, iar in calitate de persoane juridice de drept public, ele sunt proprietare
ale bunurilor din domeniul public de interes local §i emit acte administrative
de autoritate.

61
 Unitatile administrate - teritoriale au organe proprii de conducere
care se ocupa de solu|ionarea problemelor de interes local, acestea fiind
consiliile locale §i primarii. Consiliile locale sunt autoritati deliberative, iar
primarii sunt autoritati executive. Atat consiliile locale cat §i primarii sunt
autoritati administrative autonome(art.21din Legea nr.215/2001).
La nivel judetean functioneaza consiliile judetene care
coordoneaza activitatea consiliile comunale §i ora§ene§ti in vederea realizarii
serviciilor publice de interes judetean (art22 din Legea nr. 215/200 l).In
relatiile dintre consiliile locale §i dintre acestea §i consiliile judetene, nu
exista raporturi de subordonare (art. 6 alin. 2 din Legea nr.215/2001).
Potrivit art. 119 din Constitutie §i art. 2 ali.(l)din Legea
nr.215/2001, administratia publica locala se organizeaza §i fimctioneaza in
temeiul urmatoarelor principii:
•119 Principiul autonomiei locale.
•120 Principiul descentralizarii serviciilor publice.
•121 Principiul eligibility autoritatilor administratiei publice
locale.
•122 Principiul legalitatii.
•123 Principiul consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor
locale de interes deosebit.
Potrivit art. 68 alin.(l) lite din Legea 215/2001, primarul poate
propune consiliului local consultarea populatiei prin referendum cu privire la
problemele locale de interes deosebit.
62
 BIBLIOGRAFIE
1. Anton Parlagi,
Cristian Iftimoaie Serviciile Publice Locale ,Editura Economica
2006;
2.loan Alexandru §tiinta Administratiei Editura Independenta
Economica ,2008;
3.Iorgovan A. Tratat de Drept Administrate, vol. HI, Editura
Nemira, Bucure§ti, 2006 4.01impiu
Matichescu Istoria Administratiei Publice Romane§ti,
Editura Economica 2006 S.Preda M.,
Cozmanca O., Legea administratiei publice locale, Editura
Lumina Lex, Bucure§ti 2007
6.Rais D.,

Simionescu A.,

Pendiuc T. Managementul Administratiei Publice, Editura,

Independenta Economica, Braila 2007

7.Tudor Pendiuc Managementul in Administratia Publica

Locala,Editura Independenta Economica
,2003;
8. Vida loan Puterea Executiva §i Administratia Publica,
Regia Autonoma "Monitorul Oficial ",
Bucure§ti 2007

9.Legea nr.215 din 2001 Legea Administratiei Publice Locale;

10.***Constitutia Romaniei 2003
63
ll.Legea 69/1991
12.0.U.G 22/1996