Scrnciobul

Radu Gyr
Hei,scrnciobul din blciul nzdrvan De-atunci strivim nluci la orice pas
si-ntiul cer al zborurilor noastre!
i chioptm peste momi postume;
Vzduhu-l cumpram c-un gologan
dar, vezi, un scrnciob nc ne-a rmas,
ca pe un pumn de agrie albastre.
ca s ne smulg-amarei noastre hume.
C-un ban plteam i o arip, i zbor,
zvrlii n cer pe-o scndur subire.
O duc de azur ameitor,
i lumea se fcea nemrginire.

Stai, unde-i blciul? Nu-ntreba nimic.

trengarul unde-i? Nu-l trezi din cea.
Sui, domnule, aici, s te ridic
cu scrnciobul, o clip, peste via.

n vrful gheii-un smoc de infinit,

n pumni un sfrc de venicie pur,
n nri parfumul zrii, aurit,
i piersica genunilor n gur.

Sui, domnule, aici i haide, bea,

din zbor, vzduh, genune, venicie...
Te las s rupi o coacz de stea,
te las s furi azur n plrie.

-Plata,copii! i pentru-un biet creiar

vagabondam cu scrnciobu-n minune.
F-i vnt n cer, plapndule trengar,
tu, scrnciobule, du-ne-n soare, du-ne!

Sui, domnule, s simi pentru-un minut

pe umeri aripi de lumin moale.
Ai timp destul s te-ntorci n lut,
ai timp s cazi din zborul dumitale...

i plata, domnule... Dar nu un gologan,

un strop de snge scrnciobul ii cere,
c fiecare zbor nepmntean
l cumperi doar cu snge i cu fiere.

COPILRIE
I

SFINENIE
NICHIFOR CRAINIC