Titular curs:

.L.dr.ing. George IPATE

5/5/2015

Ingineria i Calitatea Mediului

Capitolul 7. Solul

5/5/2015

Definitia solului
Invelisul solid de la suprafata Pamantului
este acoperit de un strat afanat, care este
influentat de conditiile de mediu in care s-a
format.
Acest strat se numeste sol.

El este alcatuit din materie organica si

anorganica.
5/5/2015

Principala insusire a solului este fertilitatea,

adica insusirea de a pune la dispozitia plantelor
apa si substantele hranitoare necesare cresterii si
dezvoltarii lor.
Solul este si suport pentru plante, deoarece
acestea isi fixeaza in sol radacinile.

5/5/2015

Conceptul de calitate a solului

Folosit prin anologie cu ali termeni cum sunt

calitatea aerului, calitatea mediului, noiunea de
calitatea solului introdus relativ recent este din
ce n ce mai frecvent folosit, n pofida diverselor
conotaii care conduc de multe ori la o serie de
confuzii.
n general ideea de calitate a solului variaz n
funcie de modul de abordare care poart amprenta
gradului de instruire i calificare a celor implicai.
5/5/2015

Conceptul de calitate a solului

Pentru agricultori calitatea se refer n special
la productivitate, exploatare, profit, grad de
conservare a fertilitii;

Pentru silvicultori, calitatea include suport,

biodiversitate, capacitate de rezisten;
Pentru naturaliti sau geografi calitatea
solului nseamn n primul rnd capacitatea lui
de a se integra armonios n peisajul geografic;
5/5/2015

Conceptul de calitate a solului

Pentru cei care se ocup cu problema de

mediu, calitatea solului integreaz o serie de
caracteristici cum ar fi:
capacitatea de a-i ndeplini funciile n cadrul
ecosistemului sau geosistemului,
potenialul n meninerea biodiversitii
precum i a calitii apei, aerului,
ciclul nutrienilor.
5/5/2015

Diagrama calitatii solului

5/5/2015

Functiile solului
Susinerea

activitatii biologice, diversitatii, i

productivitatii.
Reglarea i compartimentarea solului i a fluxului
apei.
Filtrarea i imobilizarea materialelor organice i
anorganice, inclusiv potenialii poluani.
Stocare nutrieni.
Asigurarea suportului pentru construcii i agricultur.

5/5/2015

Teste utilizate n calitatea solului

Respiraia solului
Infiltrarea
Densitate volumica (n vrac)
Conductivitate electric
PH-ul solului, nitraii solului
Stabilitatea agregatelor si dezagregarea solului

(reactia cu apa)
Rmele
Observatii fizice i estimri ale solului

5/5/2015

10

Importanta respiratiei solului

Este o msur a dioxidului de carbon produs ca
rezultat al activitii biologice in sol.
Activitatea microbiologic n sol este
considerat benefic pentru sntatea culturii
Respiraia solului este foarte variabil, n
funcie de sezon i de perturbatiile solului.

5/5/2015

11

Importanta respiratiei solului

Sistem portabil inteligent pentru
respiratia solului
CO2 0 2000 ppm , rezolutie 1 ppm.
Analize de gaze in infrarosu, repetabilitate
de citire 0,1% la 350 ppm

Este alcatuit dintr-o consola compacta si o camera pentru respiratia solului.

Analizorul de inalta acuratete de CO2 miniaturizat cu infrared este atasat direct la camera de sol,
asigurand astfel cel mai rapid raspuns privind schimbul de gaz din sol.
Pentru masuratori repetate in acelasi loc, exista un manson de otel care poate fi instalat in sol si
astfel se asigura pozitionarea corecta si masurarea activitatii fluxului total din sol.

5/5/2015

12

Important infiltrarii
Infiltrarea este o msur a ct de repede apa

ptrunde sol.
Infiltrarea se poate reduce n cazul n care

agregatele sunt perturbate, cum este cazul n

perioada de cultivare (arare) a terenului.

5/5/2015

13

Important infiltrarii

5/5/2015

14

Importanta densitatii volumice

Cresterea densitatii volumice poate indica creterea

compactarii solului.
Solurile compactate pot restriciona infiltrarea apei,

creterea rdcinii, i reduce aerul disponibil n sol.

5/5/2015

15

Importanta densitatii volumice

Densitatea volumica (in vrac) este o determinare

specifica materialelor granulare si reprezinta masa

unitatii de volum de material granular.

total

5/5/2015

16

Importanta densitatii volumice

Compactarea solului apare atunci cnd particulele de sol sunt presate mpreun,
reducnd spaiul porilor ntre ele. Solurile compactate conin puini pori mari i
au o rat redus de infiltrare cu ap i canalizare in stratul compactat.
5/5/2015

17

Importanta conductivitatii electrice

Conductivitatea electric msoar ionii din sol.
Aceasta este folosit pentru a msura
coninutul de sare al solurilor de-a lungul
timpului.
Acest test este cel mai util n solurile care tind
s acumuleze sarea.
5/5/2015

18

Importanta conductivitatii electrice

5/5/2015

19

Importanta pH-ului solului

pH-ul solului afecteaz capacitatea plantei de
absorbie a nutrienilor.
pH-ul solului poate fi modificat prin utilizarea
aditivilor solului, cum ar fi ngrmintele care
conin var sau azot.

5/5/2015

20

Importanta pH-ului solului

PH-ul solului poate afecta practic eficiena oricarui nutrient.
Azotul, fosforul, potasiul, trei ngrminte mai relevante, macronutrientii, precum i toti
micronutrientii eseniali, sunt afectati de pH-ul solului.

5/5/2015

21

Importanta nitrailor solului

Azotul in sol este esenial pentru creterea
plantelor.
Daca n sol sunt prezenti nitrai n exces acestia
se pot infiltra i contamina apele subterane.

5/5/2015

22

Importanta nitrailor solului

5/5/2015

23

Importanta stabilitatii agregatelor (continutul

de materii organice)
Distrugerea agregatelor solului conduce la
pierderea structurii solului i cresterea
potenialului de eroziune.

Acest test msoar rezistena agregatelor de sol

la curgerea apei.
5/5/2015

24

Importanta stabilitatii agregatelor (continutul

de materii organice)
Un bulgre de sol cu un continut ridicat n materie organic va ramane stabil. Apa
va fi mai clara (stnga).
Un bulgre de sol cu un continut redus n materie organic se va desface rapid. Apa
va fi n curnd tulbure (dreapta).

5/5/2015

25

Importanta rmelor
Rme produc o mbuntire a calitii solului prin:
creterea disponibilitii nutrienilor
descompunere material organic

creterea porozitii solului

5/5/2015

26

Importanta rmelor
Rmele mninca materiile moarte ale plantelor, cum ar fi frunzele czute, i le
transforma ntr-o substan nutritiv pe care plantele le pot absorbi mai uor.
Pe lng adugarea de nutrieni n sol, rmele menin, de asemenea, solul sntos
prin crearea de tunele .

5/5/2015

27

Importanta Observatiei solului

Dezvoltarea solului este un proces pe termen
lung.

Doar prin observarea modificrilor solului de-a

lungul timpului ve-ti putea evalua efectele
practicilor dumneavoastr asupra solului.

5/5/2015

28

Importanta Observatiei solului

Aspectul tipic al unei staii de monitorizare a umiditatii solului.
Solul este excavat (dreapta sus) i sunt introdusi senzori de umiditate a solului
(stnga). Firele sunt dirijate prin subteran pana la un trepied care conine senzori
suplimentari meteorologici, un panou solar, i un logger de date (dreapta jos).

5/5/2015

29

Importanta Observatiei solului

Datele sunt centralizate si comparate cu cele provenite de la celelalte statii care alcatuiesc
Reeaua Nationala de Monitorizare a Umiditatii Solului

5/5/2015

30

Poluarea solului
Poluarea este deosebit de evidenta si in cazul
solului.
Solul este locul de intalnire al poluantilor.

Deseurile de tot felul care nu au fost evacuate

in ape si aer acopera uscatul tocmai in locurile
aglomerate unde fiecare metru patrat este intens
si multiplu solicitat, degradeaza terenurile
agricole tocmai acolo unde sunt mai fertile,
uratesc natura tocmai acolo unde este mai
cautata pentru frumusetea ei.
5/5/2015

31

Poluarea solului
Pulberile din aer si gazele toxice dizolvate
de ploaie in atmosfera se intorc pe sol.
Apele de infiltratie impregneaza solul cu
poluanti antrenandu-i spre adancimi, iar raurile
poluate infecteaza suprafetele inundate sau
irigate.

5/5/2015

32

Poluarea solului
Seceta crete semnificativ gradul de eroziune
al terenurilor, distruge habitatele naturale i
lovete grav populaiile de plante i animale din
regiune.

5/5/2015

33

Poluarea solului
Masuri de prevenire si combatere a poluari solului:
colectarea igienica a deseurilor menajere in recipiente speciale, pe
cat posibil colectarea selectiva, pe tipuri de deseuri;
indepartarea organizata si la perioade cat mai scurte a deseurilor
colectate, reciclarea, valorificarea sau eliminarea controlata;
folosirea rationala pana la reducerea completa a ingrasamintelor si
pesticidelor in agricultura si silvicultura;
supravegherea atenta a activitatilor potential poluante (petrol);
colectarea (recuperarea), transportul, reciclarea si valorificarea
deseurilor, sau, cand acestea nu mai sunt posibile, eliminarea lor
prin depozitarea in rampe ecologice, aplicandu-se principiul celor
3R: recuperare, refolosire, reciclare.

5/5/2015

34

Concluzii
1. Conceptul de calitate a solului insuficient
clarificat n prezent are un caracter integrator
care rezult din nglobarea unor nsuiri de
prim rang ale solului ca fertilitatea i
productivitatea alturi de alte aspecte care se
refer la starea de poluare a solului, starea de
sntate i pretabilitatea lui pentru anumite
folosine.

5/5/2015

35

Concluzii

2. Evaluarea calitii solului se face indirect

prin folosirea unor indicatori care msoar
proprietile semnificative pentru procesele
care se desfoar n mediul edafic.
Folosirea acestor indicatori pentru solurile
degradate depinde n primul rnd de
capacitatea sau abilitatea lor de a furniza o
informaie sigur i util necesar activitilor
de prevenire, limitare sau remediere a
proceselor respective.
5/5/2015

36

Concluzii

3. Cei mai adecvai indicatori pentru aprecierea

calitii solurilor sunt considerai, n general, cei
care rezult n urma unei analize de rutin i sunt
capabili s furnizeze rspunsuri utile ntr-un interval
rezonabil de timp (1-3 ani), datorit abilitii lor de a
reaciona prin modificri notabile (diferene
statistice ale valorii), ntr-o perioad de timp, a crei
limit superioar este propus n prezent la 5 ani.

5/5/2015

37

Concluzii

4. n comparaie cu nsuirile fizice, chimice

i biologice ale solului, cele mineralogice
ofer posibiliti mai reduse de furnizare a
unor astfel de indicatori datorate unei
sensibiliti mai sczute la manifestrile
calitative ale mediului edafic, la care se
adaug o serie de aspecte legate de
msurtorile prin care se pot obine indicatorii
respectivi.

5/5/2015

38

Concluzii

5. Stabilitatea i evoluia calitii mediului

edafic este asigurat n primul rnd de folosirea
solului n mod corespunztor caracteristicilor
pe care le are, n condiiile unui management
(n cadrul cruia tehnologiile ocup un loc
important) adecvat.

5/5/2015

39

Concluzii

6. Principalul punct de divergen ntre sistemele

tehnologice specifice agriculturii convenionale i
alternativele agro-ambientale l constituie
utilizarea produselor agrochimice de sintez
(fertilizani solubili, pesticide, etc.) care sunt
interzise sau limitate n agricultura ecologic, n
timp ce utilizarea acestora n agricultura
convenional este adesea abuziv.
Unul din efectele nocive ale tipurilor de
agricultur industrial este impactul asupra
biodiversitii, resursele genetice fiind serios
afectate, cu implicaii directe asupra conservrii
fertilitii i calitii solului.
5/5/2015

40

Concluzii

7. Sub aspect fizic principalele procese de

degradare a solului sunt compactarea,
formarea crustei ca o consecina a
compactrii i eroziunea care are
potenialul cel mai ridicat n Dobrogea.

5/5/2015

41

Concluzii

8. Sub aspect chimic principalele procese de

degaradare ale solului sunt acidifierea i
deteriorarea strii de fertilitate a solurilor care
poate n unele situaii s fie o consecin a
acidifierii.
n zonele cu regim hidric excedentar, acidifierea
este un fenomen natural.
n alte zone ea este favorizat de materialul
parental, ploile acide, exportul de Ca cu recoltele,
fertilizarea exclusiv cu N, .a.
Deteriorarea strii de fertilitate se manifest prin
reducerea coninutului de humus i srcirea n
principalele elemente nutritive (N, P, K, Ca, Mg).
5/5/2015

42

Concluzii

9. Indiferent de planul pe care se manifest

(fizic, chimic sau mineralogic) procesele de
degradare au ca efecte modificri ale numrului
i activitii populaiilor de microorganisme,
care joac un rol important n descompunerea
materiei organice i formarea humusului.

5/5/2015

43

V MULUMESC
PENTRU ATENIA
ACORDATA !

5/5/2015

44