FACULTATEA DE TIINE JURIDICE I

ADMINISTRATIVE

REFERAT LA DREPTUL BANCAR

-Contractul comercial de cont current-

ndrumtor: Lector Univ. Iancu Daniela

Student: Ciontea Alexandru Drago

Secia: Drept F.R. anul III, sem. I

Piteti
2012
1

Contractul comercial de cont curent

Definitia.
Contractul de cont curent este conventia incheiata intuitu personae prin
care partile denumite corentisti consimt ca toate creantele si datoriile lor
reciproce sa fuzioneze intr-un sold unic care sa defineasca pozitia unuia fata de
celalalt ca debitor sau creditor.Un asemenea contract se poate incheia si intre
doua banci sau intre doi comercianti care nu sunt societati bancare, dar care
consimt ca operatiunile care se deruleaza intre ei sa fie inscrise in cont current.
Toate creantele si datoriile oricaruia dintre partenerii contractului, care
intra in acest cont, se depersonalizeaza, devenind simple articole de debit sau de
credit, dupa caz.Soldul care rezulta la un moment determinat este singurul care
califica pe una dintre parti ca fiind debitor sau creditor.
Existenta juridical a contului current, dobandita prin contractul incheiat
intre parti, capata existenta contabila prin prima depunere efectuata la
deschiderea contului.
Elementele care compun contul curent sunt:
-un element intentional- acordul partilor expres sau tacit de a lucra in cont
curent;
-un element obiectiv- remiteri reciproce de valori in cont.
Prin remitere se intelege orice valoare intrata in cont si care face sa se nasca
o creanta a uneia din parti impotriva celeilalte sau altfel spus remiterea este
insasi creanta menita sa fie reglata in cont.
Contul curent reprezinta, asadar, si o posibila forma de manifestare a
creditului comercial. In concluzie, utilitatea contractului de cont curent consta in
aceea ca:
-este un mod simplificat de reglementare a creantelor reciproce;
-constituie un instrument de credit comercial.
Natura juridica.
Desi in cuprinsul art. 3 al Codului comercial, contractul de cont curent
nu este enumerat printre actele de comert obiective, in acelasi cod ii sunt
consacrate art. 370-373.Prin aplicarea dispozitiilor art.4 al Codului comercial,
el poate fi considerat un act de comert subiectiv si pentru a risipi orice indoiala
2

art. 370 alin.2 al Codului comercial precizeaza ca dobanzile sunt cele

comerciale.
Totusi, prin derogare de la principiul enuntat de art. 56 (daca un act
este comercial numai pentru una din parti, toti contractantii sunt supusi incat
priveste acest act, legii comerciale) se prevede expres in alineatul 2 al art. 6
ca in ce priveste pe necomercianti, contul curent si cecul nu sunt considerate ca
fapte de comert, afara numai daca ele nu au o cauza comerciala. Fiind un
contract accesoriu, contractul de cont curent este comercial numai daca in cont
sunt inregistrate operatiuni comerciale.
Relatia de cont curent poate fi stabilita si intre un comerciant si un
necomerciant si chiar intre doi necomercianti pentru afaceri civile.
Jurisprudenta a considerat ca pentru banca, rezolvarea neintelegerilor
in ce priveste existenta si efectele unui contract de cont curent are a se face
dupa randurile speciale prevazute de codul comercial prin art. 370 si urm. In
cosecinta, incheierea contului curent va avea loc la scadenta termenelor
stabilite prin conventia de cont curent si, in absenta stipularii unui asemenea
termen, la data de 31 decembrie a fiecarui an, iar dobanda soldului va curge de
la data incheierii.
Caracterele contractului de cont curent sunt urmatoarele:
1) Este un contract intuitu personae , in sensul ca identitatea persoanei
cu care se incheie contractul este determinanta pentru
consimtamantul exprimat la nasterea conventiei.Aceasta consideratie
a persoanei este fireasca, deoarece corentistii urmeaza sa-si acorde,
unul celuilalt, credit pentru remiterile reciproce, care sunt de esenta
contractului de cont curent si il diferentiaza fata de unele tehnici
contabile (partide comerciale) cu care s-ar confunda.
2)Consensual, in sensul ca presupune validitatea perfecta a
consimtamantului si in sensul ca forma scrisa nu este ceruta ad
validitatem, ci doar ad probationem. Cu toate acestea, in practica,
nicio banca nu va incheia un contract de cont curent altfel decat in
forma scrisa si pe propriul formular-tip.
3)Sinalagmatic, in sensul ca ambele parti se obliga sa-si faca reciproc
credit pana la incheierea contului. Orice contract de cont curent se
bazeaza pe generalitatea si alternanta remiterilor.
4)Cu executare succesiva in timp, prin remiteri reciproce si alternative.
3

5)Accesoriu, pentru ca se incheie in vederea executarii altui contract

sau a altor contracte intre aceleasi parti (contract de deschidere de
credit, contract de livrare de marfuri, de prestari de servicii,etc). El
poate fi conceput ca un contract autonom numai daca este incheiat
intre doua banci sau intre Banca Nationala a Romaniei si o banca.
Generalitatea si alternanta remiterilor. Mecanismul de
reglementare si mecanismul de garantie.
In legatura cu generalitatea si alternanta remiterilor se impun in
cateva precizari. Generalitatea remiterilor consta in aceea ca, de regula,
toate datoriile reciproce, certe si lichide, nascute din operatiunile efectuate
intre corentisti trebuie sa fie inscrise in cont. Aceasta regula sufera
exceptii, consimtite prin acordul partilor, pentru anumite creante.In
consecinta, orice creanta sau datorie a uneia dintre parti fata de cealalta,
daca are vocatia de a intra in acest cont este considerata ca intrata automat
in cont din chiar momentul in care s-a nascut si deci chiar mai inainte de
a se fi efectuat operatiunea materiala contabila de inregistrare in cont.
Sintagma intrare in cont necesita insa o distinctie:sub aspectul
functionarii mecanismului de garantie, intrarea in cont se considera
realizata automat, din momentul nasterii creantei; sub aspectul functionarii
mecanismului de fuziune, creanta se considera intrata in cont numai in
momentul cand a devenit certa, lichida si exigibila.
Mecanismul de garantie al contului curent asigura compensarea
automata intre articolele de credit si cele de debit, in sensul ca creanta
dintr-un articol este garantia datoriei dintr-un alt articol.De aceea, inca din
momentul nasterii sale, datoria isi are garantia intr-o creanta si se poate
considera intrata in cont.
Mecanismul de reglementare asigura fuziunea creantelor reciproce
intr-un sold exigibil.De aceea, pentru a fi considerata intrata in cont,
creanta trebuie sa fie si ea exigibila,certa si lichida(si desigur, sa aiba o
sursa contractuala) pentru ca intrarea in cont echivaleaza cu plata ei.
Alternanta remiterilor(care pot fi materializate in marfuri, efecte de
comert, numerar, cecuri, viramente etc), se exprima prin aceea ca fiecare
remitere se inscrie cronologic in creditul celui care o face si in debitul celui
care o primeste, devenind un articol al contului curent.Aceste remiteri
trebuie sa fie:
4

a) reciproce, fiecare dintre corentisti avand posibilitatea de a fi

debitor sau creditor;
b) efectuate prin transmiterea dreptului de proprietate, de la cel care
face remiterea catre cel care o primeste;
c) certe, in sensul de a nu fi afectate de o conditie suspensiva;
d) lichide, adica de o valoare determinata.
Prin exceptie, in cazul efectelor de comert(cec, cambie sau bilet la
ordin) inscrierea in contul curent este presupusa facuta sub rezerva
incasarii(art. 370 pct.1) adica sub conditie rezolutorie.
Aceste caractere specifice, din care decurg si efectele specifice ale
contractului de cont curent, permit distinctia lui in raport cu alte contracte
similare, cum sunt contractul de deschidere de credit in cont curent,
contractul de depozit in cont curent pentru cauza de comert sau de
contractul de asociatiune in participatiune.
Efectele contractului comercial de cont curent
a) Efectul de plata al intrarii in cont
Potrivit art. 370 alin.1 Cod Comercial, contractul de cont curent
produce: stramutarea proprietatii valorilor inscrise in contul curent asupra
primitorului lor, prin aceea ca el le trece in debitul sau...
Asadar, creditorul inscrie la creditul sau cuantumul creantei, de
valoare egala cu cea transmisa celeilalte parti, transmitere ce a facut de
altfel sa se nasca creanta, iar primitorul( cel care primeste valoarea sau
obiectul al carui pret trebuie sa-l restituie) face aceeasi operatiune la
debitul sau.
Potrivit aceleiasi dispozitii (art. 370 alin 1 partea finala) inscrierea
insa in contul curent a unui efect de comert sau a unui alt titlu de credit, e
presupusa facuta sub rezerva incasarii.
Pentru ca o creanta sa poata fi incasata(sa intre deci in cont), trebuie
sa indeplineasca toate conditiile spre a fi susceptibila de plata: sa aiba
origine conventionala si sa fie in legatura cu activitatea economica
prevazuta a partilor.
Datorita existentei contractului de cont curent, o creanta care intra
in cadrul afectatiei generale la acest cont, intra in mod automat in cont,
nefiind nevoie pentru aceasta nici macar de o inscriptie, deoarece
5

inscriptia are drept scop numai regularizarea contabila a unei intrari in

cont anterioare, automate, din momentul nasterii creantei.
Stramutarea proprietatii valorilor inscrise in contul curent care nu
este altceva decat transferul dreptului de proprietate asupra remiterilor
reciproce si alternative genereaza efectul de plata al intrarii in cont dar
care,asa cum se precizeaza in art.370 alin. 1, partea finala din C.
Comercial, in cazul remiterii unui efect de comert sau a unui alt titlu de
credit, intrarea in cont se produce sub rezerva incasarii.
Prin urmare, in caz de neplata la scadenta cel care a primit titlul de
credit are a opta intre anularea operatiunii de creditare a contului,
concomitent cu debitarea aceluiasi cont cu suma corespunzatoare, sau
anularea operatiunii de creditare a contului si urmarirea silita contra
semnatarilor titlului de credit.
b)Efectul novatoriu
Pe langa stramutarea proprietatii valorilor inscrise in contul curent
de la transmitator (creditor) la primitor (debitor) contul curent produce si
novatiunea obligatiei anterioare ( intre acela care a transmis valorile si
primitorul lor-art. 370 alin.1 C. Comercial) si compensatia reciproca intre
parti pana la concurenta debitului si a creditului respectiv, la incheierea
socotelii, cu rezerva platii diferentei.
Novatia se exprima prin aceea ca remiterea in cont stinge creanta
cu toate actiunile si exceptiile si cu toate garantiile.De exemplu cu privire
la creanta pretului unei vanzari, vanzatorul pierde si privilegiul sau si
actiunea in rezolutiune pentru neplata pretului, daca partile nu au convenit
altfel, iar creanta veche se transforma intr-un articol al contului (fara a se
crea propriu-zis o noua creanta) cu urmatoarele consecinte:
-creanta poate pierde caracterul civil, daca trece intr-un cont
comercial;
-calificarea primara a creantei este modiificata prin chiar
transformarea acesteia intr-un articol de cont;
-in caz de litigiu cu privire la un articol de cont, competenta este
determinata in cont, in intregul sau.
Asadar, prin efectul novatoriu al contractului de cont
curent,cumparatorul in loc sa plateasca pretul, il inscrie in creditul
contului curent. Din momentul intrarii in cont vanzatorul nu se mai
poate prevala de contractul de vanzare-cumparare si , prin urmare, pierde
6

si actiunea in rezolutiune si privilegiul vanzatorului, intrucat creanta

originara s-a contopit in articolele contului., stingandu-se prin novatie.
Odata cu stingerea obligatiei originare principale( aceea de plata a
pretului marfii livrate) s-au stins si obligatiile accesori: ipoteca,
fidejusiunea si privilegiile care garantau acea obligatie, iar noua obligatie
va avea garantia in reciprocitatea efectului de garantie al contului curent
sau, va putea fi insotita de noi garantii.
Daca in contractul comercial insa, se stipuleaza ca orice sume
debitate prin cont isi pastreaza garantiile, partile convenind deci ca
inscrierea creantelor in cont sa nu produca novatiune, conventia trebuie
calificata ca fiind un contract de credit deschis iar nu un contract de cont
curent.
c) Efectul de indivizibilitate( compensatie)
a posturilor
contului
Prin intrare in cont creantele se depersonalizeaza, pierzandu-si
individualitatea spre a se topi intr-un sold provizoriu care nu poate fi
urmarit. Pana in momentul incheierii contului nu exista nici creditor, nici
debitor ci numai articole de credit si de debit ale aceluiasi cont curent.
In consecinta:
-niciuna dintre operatiunile inscrise in contul curent nu poate fi
extrasa pentru a da nastere unor formalitati speciale;
-niciunul dintre corentisti nu poate actiona in justitie pentru plata
izolata a unui articol al contului;
-remiterile facute intre corentisti nu pot fi considerate plati si nu li
se aplica acestor remiteri regulile privind imputatia platii prescrise de art.
1110 si urm. Cod civil; in consecinta remiterea efectuata nu este destinata
sa stinga datoria cu privire la dobanzi inaintea datoriei cu privire la
capital;
-nu se poate valida o poprire decat pe soldul rezultat dupa
incheierea contului, chiar daca in momentul infiintarii popririi nu se
efectueaza nicio remitere intre parti.
Efectul indivizibilitatii se produce numai in cadrul fiecarui cont
curent, nu si intre doua sau mai multe conturi curente convenite intre
aceleasi parti( cu exceptia fuziunii exprese a conturilor).
In principiu este posibil ca intre aceleasi persoane sa existe
concomitent mai multe conturi curente.
7

In aceste situatii, efectul indivizibilitatii se produce separat in

cadrul posturilor fiecarui cont curent, insa nu exista indivizibilitate intre
conturi.De aceea, daca soldul debitor al fiecarui cont curent este garantat
prin ipoteca, creantele ce vor rezulta din aceste conturi curente vor avea
un rand diferit si determinat prin data luarii inscriptiunii ipotecare
respective.
d) Efectul curgerii dobanzilor
Daca partile nu s-au invoit altfel, dobanzile vor fi comerciale si vor
fi socotite pe zile, cu incepere de la data inscrierii in cont.
Cu privire la efectul de curgere a dobanzilor, jurisprudenta a stabilit
urmatoarele: sumele inscrise in contul curent produc, in profitul fiecarei
parti, dobanda legala, de drept si fara somatie, afara de cazul in care partile
au stabilit o dobanda conventionala, alta decat cea legala.
Dobanda legala curge de drept si asupra soldului sau a diferentei
dintre creditele si debitele partiale trecute in contul curent.
Dobanda legala curge atat in situatia in care soldul determinat dupa
incheierea contului a fost raportat ca articol nou intr-un cont curent
ulterior cat si in situatia in care soldul a ramas ca o datorie definitiva, in
urma incetarii contractului de cont curent. Dobanda conventionala va
curge, insa, numai daca operatiunile de cont curent continua. Dupa
lichidarea contului si incetarea contractului curge numai dobanda legala.
Curgerea de plin drept a dobanzilor, la sumele trecute in contul curent, are
loc si pentru cazul in care intervine o indreptare a contului curent, pe cale
de hotarare judecatoreasca, prin care s-a recunoscut ca o anumita suma
trebuia operata in creditul uneia dintre parti, deoarece prin caracterul
declarativ al hotararilor judecatoresti, creantele restabilite prin acele
hotarari, urmeaza a fi socotite ca produc dobanzi din ziua in care ar fi
trebuit sa fie trecute in cont, iar nu numai din ziua cand au fost recunoscute
judecatoreste.
Dreptul la comision si la plata cheltuielilor.
Conform dispozitiilor art. 371 Cod comercial existenta contului
curent nu exclude drepturile de comision si plata cheltuielilor pentru
afacerile insemnate in contul bancar. Pe langa efectele specifice,

contractul de cont curent mai produce si alte efecte, care se regasesc si in

alte contracte.
Dreptul la comision se poate referi la comisionul bancii sau, dupa
caz, la comisionul celuilalt comerciant, in situatia in care cei doi corentisti
sunt doua societati comerciale care lucreaza intre ele in cont curent. Astfel,
pentru incasarea unor valori ale corentistului sau pentru depozitarea unor
marfuri vandute pentru acesta, el poate fi debitat in cont cu comisionul ce
ar fi trebuit sa-l plateasca altuia, pentru aceste servicii, daca nu ar fi existat
intre parti contractul de cont curent.
Pe langa comision, vor mai fi inscrise in cont si cheltuielile
ocazionate de efectuarea operatiunilor inregistrate: taxe postale, taxe
vamale, etc., aceste sume vor genera si ele dobanzi din ziua inscrierii lor in
cont.
In ce priveste dreptul bancii la comision, el se justifica prin
prestatia de servicii pe care o efectueaza clientului.
Asadar remuneratia bancherului corentist va cuprinde pe langa
dobanda stipulata pentru remitere, comisionul bancii calculat pe volumul
global al remiterilor si eventual comisionul pentru cel mai important
descoperit de cont. Procentul dobanzii conventionale pentru remiteri se
transforma astfel in procent efectiv global
care cuprinde toate
componentele remuneratiei bancherului.
Incheierea contului curent (art. 372 Cod comercial)
Intrucat efectul indivizibilitatii contului curent consta in aceea ca
nici unul dintre corentisti nu are calitatea de creditor sau debitor in raport
cu celalalt, scopul incheierii contului curent este de a determina care dintre
ei este creditor si pentru ce suma. Incheierea contului curent se poate
efectua in cursul duratei contractului sau la incetarea acestuia.
Incheierile periodice in cursul executarii contractului. In cursul
executarii contractului, incheierile se efectueaza la intervale de timp
stipulate in contractul de cont curent, de obicei o data la 3 luni. Daca nu
sunt stipulate asemenea intervale de timp, incheierea se face la
31decembrie a fiecarui an.
Ca urmare a incheierii contului, soldul debitor va produce dobanzile
convenite de parti. In acest sold vor fi regasite si dobanzile calculate in
9

favoarea fiecarei parti pentru fiecare remitere efectuata. Prin determinarea

soldului si inscrierea lui in cont, dobanzile se vor capitaliza si vor produce
aceleasi dobanzi ca si remiterile.
Practica judiciara a stabilit ca aceasta capitalizare a dobanzilor nu
opereaza de drept ci numai daca a fost stipulata prin conventia partilor. In
schimb, daca s-a incheiat un contract de cont curent, chiar si intre un
necomerciant si o banca, in care se stipuleaza acest mod de determinare si
de capitalizare a soldurilor, fata de necomerciant se vor aplica regulile
prevazute de art. 370 si urmat. Cod comercial, fara ca fructificarea
soldurilor intermediare sa constituie anatocismul prevazut de art. 1089
alin. 2 Cod civil.
Cu ocazia fiecarei incheieri a contului se trimite celuilalt corentist
un extras cuprinzand inregistrarile efectuate si soldul rezultat. Primitorul
confirma sau contesta extrasul. Confirmarea poate fi si tacita, decurgand
din creditarea contului celuilalt corentist cu soldul mentionat in extrasul de
cont.
Uzurile bancare prevad ca necontestarea extrasului intr-un termen
prestabilit reprezinta confirmare.
Soldul determinat prin incheiere este imediat exigibil si produce
dobanzi de la data incheierii (art. 372 Cod comercial).
Incheierea la incetarea contractului( lichidarea). Incheierile
periodice aprobate faciliteaza inchierea finala si lichidarea contului,
restrangand obiectul aprobarii la ultimul interval de timp. In cazul
divergentei intre corentisti, lichidarea contului va fi solutionata de
instanta.
Intre momentul incetarii contracului si momentul lichidarii
voluntare sau judiciare soldul nefiind cert si lichid, nu vor curge nici
dobanzile( art. 43 Cod comercial). Soldul determinat prin lichidare
conventionala sau prin hotarare judecatoareasca va produce dobanzi
comerciale legale sau conventionale din ziua incheierii conventiei de
lichidare sau, dupa caz, de la data ramanerii definitive a hotararii
judecatoresti.
Incetarea contractului de cont curent (art. 373 Cod
comercial)

10

Art. 373 Cod comercial distinge intre incetarea de drept si incetarea

la cerere a contractului de cont curent.
Contractul inceteaza de drept :
1. la epuizarea duratei de tip pentru care a fost incheiat;
2. prin denuntarea unilaterala de catre una dintre parti daca durata
contractului este nedeterminata; Contractul cu termen poate
stipula facultatea denuntarii anticipate;
3. prin falimentul uneia dintre parti, atat datorita caracterului intuitu
persoanae, cat si datorita efectului pe care il produce falimentultoate creantele falitului devin exigibile.
Cererea de incetare a contractului poate fi formulata in caz de
moarte sau de punere sub interdictie a uneia dintre partile contractului, de
catre partea contractanta supravietuitoare sau de catre succesorii sau
reprezentantii legali ai partii in privinta careia a intervenit un asemenea
eveniment. Ratiunea incetarii se gaseste in caracterul intuitu personae al
acestui contract.

11

BIBLIOGRAFIE:
Turcu Ion Tratat de drept bancar- operatiuni si contracte bancare,
Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2004;
Petre Lazaroiu Drept bancar-curs, Editura Bren, Bucuresti, 2006;
Valeriu Stoica, Drept civil, Bucuresti, 2009.

12