Fundamentele c omerlului internalional

Cu cAt gradul de deschidere al unei economii este mai ridicat, cu atAt

respectivd este mai integratd in cl gi, in consecinfd, mai dependentilara
de
pielele de desfacere externe.
Facem observalia c5, in cazul anumitor
ldri industrializate, care dispun de o
importanta piald internd, capabili sd absoarbd mare parte din produc[ie,
gradul de deschidere al economiei nu este foarte ridicat (vezi,
de pildd,

cazul

suA sau al Federafiei Ruse). pe de altd parte,

in

cazul fdrilor
dezvoltate de dimensiuni teritoriate reduse (cazul
ldrilor europene), gradut
de deschidere este foarte ridicat, ca urmare a unei piele interne insuficiente
in raport cu capacitatea de produc[ie.

Pentru fiecare economie, cdutarea echilibrului intre exporturi gi importuri

reprezintd o preocupare permanenti, fiecare stat cdutdnd sd-gi acopere, pe
cat posibil, importurile printr-un nivel echivalent al exporturilor.
Pozi{ia de echilibru se mdsoard cu ajutorul ratei

de acoperire a importurilor
prin exporturi, care se determind ca raport intre nivelul exporturilor
(exprimate in preluri FoB) 9i cer ar importuriror (exprimat
in pre{uri brrl.

Acest indicator se poate catcula fie pentru ansambtul balanlei

comerciale,
fie pentru o anumitd categorie de produse (autoturisme etc). Teoretic,
o
ratd:

superioard valorii
comercial,

'

de

100% semnificd existenla unui excedent

o ratd inferioard lui 100% semnificd existen(a unui deficit comercial.

Facem de asemenea observalia c5, de reguld, valoarea exporturilor gi

importurilor va fi calculatd in mod diferit (prelurile FOB
=l= CtFii,'ceea ce
2 Exemplu: prelul FoB (costul incircdrii la bordul vasului, fard cheltuieli
de asigurare) = 1000 u.m. (950 = prelul mSrfii,
50 = transport intern), iarprelul clF (costul care include gi valoarea transportului
extern gi a asiguririi) este de 1300
u.m. (1000 - prelul FOB, 300 - transport extern gi asigurare).

^0r