POLUAREA FONICA

Poluarea fonica reprezinta expunerea oamenilor sau a animalelor la

sunete ale caror intensitati sunt stresante sau care afecteaza sistemul auditiv.
Desi sunetele puternice sau inspaimantatoare fac parte din natura, in ultimele
doua secole zonele urbane si industriale au devenit extrem de zgomotoase.
Autovehiculele si in special autoturismele sunt principala sursa de
poluare a aerului in zonele urbane. Femeile insarcinate si copiii, tinerii si cei
cu probleme respiratorii sunt supusi celor mai mari riscuri de sanatate. In UE
cca 28% din emisile de gaze au efect de sera, 84% dintre acestea provenind
din transportul rutier. Poluarea fonica, zgomotul, afecteaza indivizii in mod
diferit; disconfort si probleme de sanatate, ritm cardiac inalt, dereglari
psihice si nivel mare de stres, dereglari de somn, probleme cognitive,
capacitate redusa de concentare, probleme auditive.
Intensitatea sunetelor se masoara in decibeli. Scala decibelilor este
logaritmica: o crestere a sunetului cu trei decibeli echivaleaza cu dublarea
volumului sunetului. in salbaticie, nivelul normal al sunetelor ar fi de 35 de
decibeli. Intensitatea cu care un om vorbeste este de 65 pana la 70 de
decibeli si traficul genereaza sunete de pana la 90 de decibeli. La intensitatea
de 140 de decibeli, sunetul devine dureros pentru urechea umana si poate
chiar afecta sistemul auditiv.
Cea mai mare parte din poluarea fonica provine de la automobile,
trenuri si avioane. Echipamentele de constructie si masinariile din fabrici
produc sunete care pot fi asurzitoare. Unele aparate casnice, instrumente
muzicale si jucarii pot fi la fel de zgomotoase ca si pocnitorile si armele de

foc. Muzica atunci cand este ascultata la volum ridicat in casti poate fi afecta
urechea interna.
Sunetele nedorite reprezinta cel mai larg raspandit tip de disconfort.
Dar zgomotul este mai mult decat un simplu disconfort. Reprezinta un
pericol real si prezent pentru sanatatea oamenilor. Supusa la 45 decibeli de
zgomot o persoana normala nu poate dormi. La 120 decibeli urechea
inregistreaza durere, dar afectarea auzului incepe la un nivel mult mai mic,
pe la 85 decibeli. Durata expunerii este de asemenea importanta. Exista
dovezi ca in randul tinerilor americani sensibilitatea auzului scade cu fiecare
an din cauza expunerii indelungate la zgomot, incluzand muzica amplificata
excesiv. In afara de pierderea auzului, astfel de zgomot poate provoca lipsa
somnului, iritabilitatea, indigestie, ulcer, hipertensiune, si posibil chiar boli
de inima. O singura izbugnire de zgomot, cum ar fi trecerea unui camion, se
stie ca poate dauna functiilor endocrine, neurologice si cardiovasculare la
multi indivizi; expunerea prelungita sau frecventa la astfel de zgomot tinde
sa faca acest disconfort fiziologic cronic. In plus, stresul provocat de zgomot
induce o tensiune severa in viata zilnica si contribuie la producerea bolilor
psihice.
Cea mai grava boala produsa de poluare fonica este pierderea auzului.
Expunerea prelungita la sunete de intensitate de numai 85 de decibeli poate
afecta temporar sau chiar definitiv structura fragila a urechii interne.
Sunetele putenice cum ar fi sunetul armelor de foc la un poligon pot duce
la pierderea imediata a auzului.
Majoritatea cazurilor de boala s-au inregistrat la locul de munca, unde
lucratorii nu pot evita expunerea la sunetelor de intensitati ridicate, si daca
aceasta expunere este idelungata pericolul este iminent. Muncitorii din

fabrici, cei din domeniul constructiilor, personalul militar, politistii,

pompierii si muzicienii sunt cei mai predispusi la aparitia acestei boli.
Chiar si la nivele la care nu exista pericolul pierderii auzului, poluarea
fonica produce probleme. Zgomotul face comunicarea intre oameni dificila,
reduce capacitatea de concentrare si deranjeaza somnul. Ca sursa de stres,
poate duce la ridicarea tensiunii sangelui si la alte probleme de ordin
cardiovascular, cat si boli pe fond nervos.
Din 2006, Romania va trebui sa respecte anumite limite de zgomot,
dar si aparatura fabricata astfel incit sa nu deranjeze auzul, potrivit normelor
europene.
Harti speciale pentru zonele in care zgomotul este intens, taxe pentru
depasirea limitelor de zgomot admise, muzica avind sonor redus, alarme
auto fabricate astfel incit sa nu deranjeze auzul. Toate acestea vor aparea in
Romania din anul viitor, ca urmare a alinierii la normele europene.
Din pacate, pe harta nu va fi inclus zgomotul ambiental generat de
activitatile casnice, vecini, activitatile de la locul de munca si din interiorul
mijloacelor de transport in comun, activitatile militare. Primii locuitori care
vor afla cat de mare este zgomotul in zonele prin care vor circula, langa
casa, in parcuri, vor fi cei din Bucuresti, Iasi, Cluj-Napoca, Timisoara,
Constanta, Craiova, Galati, Brasov, Ploiesti, comunele Valea Calugareasca,
Barcanesti, Blejoi. De aceasta cartografiere a zgomotului se vor ocupa
primariile, care, la randul lor, vor realiza si planurile de actiune pentru
prevenirea sau reducerea nivelului de zgomot. Autoritatile regionale de
protectie a mediului sunt obligate sa identifice localitatile, aglomerarile,
caile ferate, drumurile si aeroporturile in care numarul decibelilor depaseste
limita de suportabilitate si aproba hartile de zgomot si planurile de actiune.

Ulterior, autoritatea centrala de mediu va comunica la Bruxelles toate

informatiile. Hartile vor fi refacute la fiecare 5 ani.
Din 2006, toate autoritatile locale care administreaza zonele cu mai
mult de 250.000 de locuitori si cele care administreaza aeroporturile vor
trebui sa aloce bani pentru realizarea hartilor de zgomot si sa gestioneze
poluarea fonica. Nici localitatile mai mici nu au scapat. Pina in 2011, toate
aglomerarile din Romania vor trebui sa aiba astfel de harti. Poluarea fonica
se refera la volumul zgomotelor pe care le recepteaza o persoana la un
moment dat. Astfel, nivelul zgomotului in fata cladirilor de locuit nu poate
depasi 50 de decibeli, pe timp de zi, conform datelor furnizate de Ministerul
Mediului si Gospodaririi Apelor. Nici Ministerul Sanatatii nu a omis
poluarea fonica. Pe timp de noapte, nivelul de zgomot nu trebuie sa
depaseasca 40 de decibeli, potrivit ordinului dat de minister. La ora actuala,
poluarea fonica depaseste si de doua ori limita admisa, conform datelor
furnizate de Agentia Nationala de Mediu. "Daca o persoana este supusa unui

zgomot cu o intensitate mai mare de 80 de decibeli, aceasta risca sa-i fie

afectat auzul", spune Lucia Radu, medic ORL.
Odata cu integrarea in UE, toate utilajele, autovehiculele, alarmele
auto si chiar aparatele casnice vor fi evaluate in functie de vibratii si de
intensitatea zgomotelor pe care le produc. Ele vor avea o eticheta in care se
va specifica exact intensitatea zgomotului pe care il produc, iar din 2007 se
vor introduce si taxele pe care utilizatorii vor trebui sa le achite daca
depasesc limitele de zgomot maxim admise. Taxele vor fi diferite in functie
de activitatea si de durata acesteia, spun specialisti din cadrul Ministerului
Mediului. La ora actuala, masuratorile Directiei de Mediu din Primaria
Capitalei demonstreaza ca bucurestenii sint supusi unor zgomote de doua ori
mai mari decit limita admisa.
Luand in considerare aspectelor chestiunile expuse mai sus, trebuie sa
acordam atentie si problemelor legate de rezolvarea poluarii fonice, in
general putin atinse de studiile de mediu (studiile de impact).
1. Investigarea problemelor despre poluarea fonica prin analiza
bibliografiei de specialitate
2. Realizarea de harti acustice in diferite zone (pentru zgomotul interior
si exterior)
3. Propuneri de metode care limiteaza poluarea fonica prin folosirea de
materiale inovative (reciclate)
4. Realizarea de experimente care sa demonstreze eficienta acestor
metode si materiale
5. Propunerea unui management adecvat al acestui tip de poluare si a
unei politici eficiente de protectie contra poluarii sonore.

Poluarea fonica produsa de transportul in comun in orasul Cluj-Napoca

este una foarte mare in primul rand datorita mujloacelor de transport foarte
vechi care produc un zgomot mare si unele vibratii care pot produce rupturi
in infrastructura cladirilor aflate pe traseul masinilor.
Poluare fonica cea mai mare o produc tramvaiele care sunt invechite si
produc sunete si vibratii mari.Insa de pe urma acestei poluari cine are de
suferit?cetatenii orasului si locuitorii din preajma traseului tramvaielor care
aud sunetele si simt vibratiile produse de trecerea tramvaielor.
In Cluj-Napoca, in special in zona centrala, sunt depasite frecvent
normele maxime admise de zgomot si vibratii, mai ales datorita geometriei
strazilor (inguste, fronturi inchise), configuratia terenului (strazi in panta),
transportul greu, distantele mici intre intersectii, parcul mare de masini, lipsa
unor masuri administrative eficiente Masurile ce le vom lua sint:
modernizarea drumului si a caii ferate de tramvaie

introducerea de tramvaie silentioase

masuri administrative prin care vom interzice circulatia vehicolelor

producatoare de zgomot.
Legile care le incalca poluarea fonica sunt urmatoarele :
Art. 43. - Autoritatea central pentru protecia mediului, cu consultarea
ministerelor competente, elaboreaz normele tehnice, standardele i
regulamentele de aplicare privind:
d) pragul fonic i reglementri pentru limitarea zgomotelor;
Art. 47. - Persoanele fizice i juridice au urmtoarele obligaii n
domeniu:
e) s asigure msuri i dotri speciale pentru izolarea i protecia
fonic a surselor generatoare de zgomot i vibraii, s verifice eficiena

acestora i s pun n exploatare numai pe cele care nu depesc pragul fonic

admis.
Art. 61. - n procesul de dezvoltare social-economic, al planurilor de
urbanism i amenajare a teritoriului i a localitilor este obligatorie
respectarea principiilor ecologice, pentru asigurarea unui mediu de via
sntos. n acest scop, consiliile locale, precum i, dup caz, persoanele
fizice i juridice rspund pentru:
e) reglementarea, inclusiv prin interzicerea, temporar sau
permanent, a accesului anumitor tipuri de autovehicule sau a desfurrii
unor activiti generatoare de disconfort pentru populaie n anumite zone ale
localitilor cu predominana spaiilor de locuit, zone destinate tratamentului,
odihnei, recreerii i agrementului;
Art. 75. - Ministerul Transporturilor i Ministerul de Interne asigur,
pe baza normelor avizate de autoritatea central pentru protecia mediului,
controlul:
a) gazelor de eapament;
b) intensitii zgomotelor i vibraiilor produse de autovehicule;
c) transportului de materiale.

**********
Gr.132,sectia AM,an III

BIBLIOGRAFIE
http://greenattack.bikeattack.ro/
http://www.euractiv.ro/content/section
%7CreadStory