ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURETI

FACULTATEA DE RELAII ECONOMICE INTERNAIONALE

London Stock Exchange

- Proiect la Burse Internationale de Marfuri -

STUDENTI:
Ene Adriana Elena
Dode Ioana
Cucuva Marius
Anul III

Bucureti
2014

London Stock Exchange

Londra a fost considerata, pe buna dreptate, capitala financiara a lumii timp de cateva
secole, acest lucru datorandu-se pe de o parte faptului ca era capitala celei mai mari puteri
economice, industriale si comerciale precum si centrul celui mai vast imperiu colonial, iar pe de
alta parte faptului ca lira strelina era utilizata ca moneda de plata in marea majoritate a
tranzactiilor internationale.
Bursa de Valori din Londra ( London Stock Exchange ), grupeaza in prezent diverse piete
pentru listarea diferitelor titluri:

cea principala, unde se tranzactioneaza cele mai importante actiuni din Marea Britanie

precum si din lume,

Alternative Investment Market, destinata pentru companiile tinere, aflate in faza de

crestere

techMark, o noua piata pe care pot fi listate actiuni ale companiilor care activeaza

in domeniul tehnologiilor de varf.

Bursa din Londra isi are inceputurile in secolul al XVII-lea, atunci cand se efectuau deja
la Londra tranzactii pe actiuni si titluri. Vechea cladire a bursei londoneze, denumita Royal
Exchange, dateaza din 1554 si a fost construita de Sir Thomas Gresham, consilierul economic al
reginei Elisabeta.
In 1773 asociatia agentilor de schimb de la bursa a cumparat un local propriu, la coltul
dintre Threadneedle Street si Sweeting Alley, unde este situata si in prezent bursa de valori
londoneza. Bursa de valori londoneza si-a pastrat suprematia pana la primul razboi mondial,
moment in care rolul de lider fost preluat de bursa din Wall Street.
In 1973 bursele din Insulele Britanice formau Bursa Marii Britanii si Irlandei. In
noiembrie 1986 ea a devenit Bursa Internationala de Valori (International Stock Exchange, ISE),
fiind cea mai internationalizata piata bursiera din lume. Evolutia LSE a fost influentata de
masurile bazate pe Legea Servicilor Financiare din 1986, denumite si marele salt.
Inainte de noiembrie 1986, Bursa de la Londra avea trasaturile specifice ale unei burse
traditionale, puternic conservatoare, cu un cadru normativ relativ restrictiv, toate acestea
conferindu-i caracterul unui club inchis. Negocierea in incinta bursei se realiza prin intermediul

agentilor de bursa, persoane fizice, cu atributii strict delimitate: jobberii (care actionau pentru
contul lor propriu) si brokerii (intermediari de bursa care actionau in numele clientilor lor).
Bursa londoneza se afla intr-o pozitie competitiva neavantajoasa in raport cu rivalele sale,
New York si Tokyo, datorita unor trasaturi cum ar fi:

comisioanele pentru brokeri erau fixe, ceea ce excludea concurenta dintre acestia (din
aceasta cauza costul tranzactiilor era ridicat);

patrunderea la bursa era relativ dificila (de fapt pentru banci, companii de asigurari sau
firme straine accesul direct la tranzactiile bursiere era practic imposibil).
Evenimentul care a schimbat aceasta stare de lucruri s-a petrecut in 1986, an in care Bursa

de la Londra a adoptat formula unei reforme radicale cunoscuta sub denumirea de marele salt
(Big Bang). Aceasta actiune s-a concretizat in masuri cum ar fi:

renuntarea la comisionul fix in favoarea celui negociabil si deschiderea, in acest fel, a

competitiei intre brokeri;

desfiintarea barierelor institutionale intre brokeri si jobberi, intermediarii numindu-se

acum brokers-dealers, care actioneaza simultan pentru contul lor propriu (dealers) si
pentru contul clientilor (brokers);

bursa si-a deschis portile pentru banci si pentru straini, prin posibilitatea oferita acestora
de a cumpara sau de a cere un loc de bursa (din martie 1986 bancile, casele de asigurari
si institutiile financiare britanice si straine pot sa obtina controlul asupra firmelor brokerdealer sau sa fuzioneze cu acestea).
Totodata, a fost inlocuit sistemul de cotatie 'floor' printr-un sistem de cotatie international

'tabela electronica plus telefon' pentru tranzactiile cu titluri de valoare, cunoscut sub denumirea
de SEAQ ( Stock Exchange Automated Quatation System).
Pietele de valori mobiliare
Bursa Internationala de Valori (ISE) cuprinde:

piata titlurilor nationale; piata titlurilor internationale;

piata optiunilor; piata valorilor de tezaur.

Piata titlurilor nationale este formata din:

piata principala (oficiala)

3

piata in afara cotei (secundara)

1. Piata principala (Stock Exchange sau Full Listing)

Este cea mai veche si reprezinta piata principala pentru titlurile aflate la populatie. Pe
aceasta piata sunt cotate cale mai importante societati (aproximativ 2500). Incepand cu ianuarie
1991, titlurile inscrise la cota sunt clasate in mai multe categorii, in functie de volumul mediu
zilnic al tranzactiilor. Scopul pentru care s-a facut aceasta clasare a titlurilor pe categorii, il
reprezinta cresterea lichiditatii actiunilor. Variatia cursului depinde mult de categoria din care
face parte titlul.
Potrivit criteriilor stabilite prin NMS (Normal Market Size), titlurile sunt clasate in alpha,
beta si gama:
titlurile alpha sunt acele titluri cu un nivel zilnic al tranzactiilor de peste 2000 de
operatiuni. Ele prezinta cea mai mare lichiditate si sunt tranzactionate direct prin intermediul
sistemului de cotatie asistata de calculator SEAQ. Astfel informatiile sunt trimise in timp real
societatilor de intermediere si birourilor investitorilor interesati.
titlurile beta: in aceasta categorie se includ aproximativ 1000 de titluri, ce se
caracterizeaza prin faptul ca nu este obligatorie comunicarea instantanee a tranzactiilor care
privesc societatile emitente de dimensiuni mici.
titlurile gamma, sunt, ca si cele beta, putin lichide.
Pentru titlurile care fac obiectul unor tranzactii de mica anvergura (mai putin de 1000 de
operatiuni zilnice), sunt desemnati doi market-makers, care trebuie sa asigure lichiditatea acestor
valori (la celelalte titluri este nevoie numai de un market-maker) deoarece cu cat valorile au mai
putina lichiditate, cu atat piata trebuie mai mult animata.
Pentru a ajunge pe aceasta piata o societate trebuie:

sa existe de cel putin 3 ani si sa comunice informatii pe ultimii 3 ani de activitate

sa ofere public cel putin 25% din actiunile emise

sa difuzeze periodic anumite informatii privind evolutia rezultatelor si perspectivele

societatii
2. Piata secundara (Unlisted Securities Market)

A fost creata in 1980 pentru firmele mijlocii (peste 550) care disponibilizeaza publicului
minimum 10% din actiunile lor. Procedura admiterii presupune ca:

societatea sa existe de cel putin 2 ani si sa comunice informatii despre ultimii doi ani de
activitate

sa ofere public minimum 10% din actiunile emise.

Exigentele privind informarea pe aceasta piata sunt mai reduse in comparatie cu cele

aferente cotei oficiale. Aceasta forma a pietei bursiere se confrunta cu o lipsa de lichiditate,
determinata de absenta investitorilor in asemenea valori. Totusi volumul tranzactiilor este in
crestere (peste 4 miliarde ECU in 1992).
Piata titlurilor internationale (International Equity Market, IEM)
In prezent, Londra este cea mai internationalizata piata bursiera din lume, tranzactiile
avand loc prin telefon, iar cursurile stabilindu-se prin sistemul de cotatie asistata de calculator
SEAQ International. In 1992, din 2559 de valori cotate pe piata principala, 604, respectiv 24%,
erau straine. Cele mai reprezentative in acest sens sunt titlurile apartinand urmatoarelor tari:
Australia, Canada, Spania, Germania, Hong-Kong, Italia, Japonia, Olanda, Norvegia, Africa de
Sud, Elvetia, SUA etc.
Piata optiunilor- Piata optiunilor negociabile a fost creata in 1978 in scopuri speculative
si pentru acoperirea riscurilor. Optiunile negociabile se mai numesc si optiuni traditionale,
existand astazi peste 70 de astfel de optiuni tranzactionate in cadrul city-ului londonez.
Piata valorilor de tezaur -Valorile de tezaur (obligatiuni, bonuri de tezaur) sunt emise de
stat si achizitionate, indeosebi, de investitorii institutionali.
Principalii indici bursieri
Financial Times 30 (FT 30) care cuprinde 30 dintre cele mai active valori, dar care se
foloseste din ce in ce mai rar. Valoarea lui la 30.01.1994 a fost de 1864 puncte.
Financial Times 100 (numit FOOTSIE 100), cuprinde 100 din cele mai importante
actiuni britanice; serveste ca suport pentru contractele futures si options pe indici. Valoarea
inregistrata la 30.01.1994 a fost de 2337,3 puncte.
Indicele FT-SE 250 este compus din 250 de societati care succed pe cele 100 luate in
calculul indicelui FOOTSIE 100. Cei doi indici formeaza impreuna un alt indice numit FT-SE
350

 Financial Times Europe este compus din 1100 valori repartizate pe cele 12 tari care
faceau parte, in 1992, din Comunitatea Europeana
EURO TRACK 100, exprimat in DEM, incorporeaza 100 valori negociate in Europa
Continentala si serveste, incepand cu 1991, ca suport pentru contractele futures
EURO TRACK 200, calculat in ECU si lansat pe piata in 1991, cuprinde valori
negociate pe piata londoneza.
Sistemul electronic de cotatie (SEAQ)
London Stock Exchange (LSE) a fost preocupata de informatizarea activitatii sale inca
din anii '60. Astfel, in 1979 a fost introdus un nou sistem computerizat de cliring, denumit
TALISMAN, care a modificat radical procedurile utilizate. In urmatorii ani sistemul informatic
al LSE a fost imbunatatit cu o noua componenta, denumita TAURUS, prin care s-a autorizat
transferul de proprietate asupra titlurilor mobiliare si a inregistrarii acestora.
Cea mai importanta imbunatatire a constituit-o insa introducerea sistemului de cotatie
asistata de calculator SEAQ (Stock Exchange Automated Quotations). Sistemul SEAQ este
capabil sa tranzactioneze simultan peste 2000 de titluri. Brokerii si market-maker-ii au la
dispozitie terminale dedicate, prin intermediul carora isi introduc preturile de vanzare sau de
cumparare ale respectivelor titluri. Informatiile sunt transmise in timp real societatilor de
intermediere si birourilor investitorilor interesati.
Astfel, prin intermediul sistemului SEAQ se pot consulta, pe monitoare, cele mai bune
preturi inregistrate de market-makers pentru un anumit titlu. Dialogul intre investitor si agentul
de schimb poate avea loc fie prin mijloace clasice de comunicare (telefon, fax, telex), fie prin
intermediul calculatorului.
SEAQ International
In 1986 a fost pus in functiune un sistem reglementat: SEAQ International. Aproximativ
700 actiuni ale celor mai mari societati sunt cotate pe IEM (International Equity Market). Prin
intermediul acestui sistem, contactul cu bursa se realizeaza din afara acesteia si, mai mult, prin
retelele de calculatoare internationale, din orice punct de pe glob care este conectat la retea.
Preturile sunt stabilite prin market-makers, care sunt in numar de 50. Suma medie a tranzactiilor
pe aceasta piata este de ordinul a 120.000 lire.
Dezvoltarea sistemului SEAQ a permis legarea bursei irlandeze (Irish Stock Exchange) de
cea londoneza, cu facilitati multiple de informare prin reteaua Reuters (Instinet), conducand la
internationalizarea acesteia si la cresterea vertiginoasa a importantei bursei londoneze, volumul
tranzactiilor crescand de la 132,2 miliarde lire in 1990 la 277,1 miliarde lire in 1992.
6

Finalizarea tranzactiilor
Plata obisnuita (ordinara)
Reglementarile stabilesc drept perioada de lichidare un termen de minim 15 zile (10 zile
lucratoare). Acest mod de plata are in vedere actiunile ordinare si titlurile cu venit fix din
sectorul privat.
Plata in numerar (cash settlement)
Transferul electronic al dreptului de proprietate al titlurilor, atunci cand acestea sunt
dematerializate, se realizeaza printr-un sistem de compansare si reglementare perfectionat si
anume TAURUS (Transfer and Automated Registration of Uncertified Stock). Acest mod de
plata priveste obligatiunile de stat si cele emise de colectivitati locale.
Alte informatii:

LSE este una dintre cele mai bine cotate piete bursiere la nivel global, avand peste 300 de

companii internationale listate.

Piata londoneza este foarte avantajoasa deoarece este vazuta ca o piata sigura cu o
legislatie bine prevazuta, avand emisiune de GDR (certificate de depozit global) si

lichiditate foarte mare.

In 2013, LSE s-a clasat pe locul 4 in topul celor mai profitabile piete bursiere din lume,
cu o capitalizare de 4,428.98 mld $. A fost depasita de New York Stock Exchange,
NASDAQ si piata bursiera din Japonia.

BIBLIOGRAFIE
1.

http://www.businessmagazin.ro/actualitate/bursa-de-valori-bucuresti-vs-londonstock-exchange-2513336

2.

http://www.londonstockexchange.com/home/homepage.htm

3.

http://www.chinadaily.com.cn/business/2014-04/29/content_17472002_4.htm