nea Pay. O,6 F ENGELS VILLENIN naa | Mee a Betty ee | a. Proletari din toate {drile, uniti-va! INSTITUTUL DE MARXISM—LENINISM e pe linga GC. al P.CUS. K. MARX FENGELS V. I. LENIN DESPRE INTERNATIONALISMUL PROLETAR EDITURA POLITICA Bucuresti — 1959PREFATA , Culegerea de fati cuprinde lucririle, cuvintirile si scri- sorile lui K. Marx, F, Engels si V. I. Lenin consacrate fun- damentarii si dezvoltarii maretei idei a internationalismului proletar. In conditiile actuale, cind aliturj de lumea capitalistt s-a format puternicul sistem al {&rilor socialismului, cind cercurilé guvernante ale statelor imperialiste si agentii lor se striduiesc din rasputeri sa distruga prietenia dintre statele socialiste, dintre partidele comuniste si muncitoresti din diferite {ri si si le inoculeze veninul nationalismului burghez, principalele teze ale lui Marx, Engels si Lenin cu privire la internationalismul proletar devin deosebit de actuale, De la aparitia marxismului, principiul intemationalismului proletar a devenit una din principalele temelii ale miscirii muncitoresti internationale. Inci in articolul ,,Sarbiitoarea natiunilor la Londra“, scris de Engels la sfirgitul anului 1845, a fost proclamati ideea internationalismului proletar si in acelasi timp dati prima lui fundamentare teoretici. In zilele noastre — se spune in acest articol — fraternizarea Seat Aer eclactival natiunilor are mai mult ca oricind o semnificatie pur sociala“, tees ta sriitiog dabk peilenecee ino Engels demasca frazeologia burghezo-cosmopoliti pe tema limba rusi apiirata in Editura de stat pentru lite- unirii popoarelor sub steagul libertitii generale a comertului i Baeds ES as cine ai ae fi subliniaz& ci, in vreme ce aceste fraze mincinoase isi pierd ‘duse dupa fotocopii ale textului original. c cu totul valabilitatea, ,,proletarii tuturor natiunilor au si in- ® ceput, firs a face prea mult caz de aceasta, sd fraternizeze cu adevirat sub steagul democratiei comuniste“ (pag, 6), | Ly F it one " SE aRIv PREFATA In articolul ,,S%rbitoarea natiunilor la Londra‘, in cuvin- tBrile despre Polonia rostite de Marx si de Engels la 9 noiembrie 1847, in ,,Manifestul Partidului Comunist“, din care au fost incluse in culegerea de fata unele fragmente, sint aritate ridacinile adinci ale pozitiilor consecvent internatio~ naliste ale proletariatului. Faptul c& telurile gi cauzele luptei sint comune proletarilor diferitelor natiuni, existen{a unui dusman comun — burghezia, unitatea intereselor de partid ale muncitorilor tuturor natiunilor, — toate acestea ii deter- mini pe muncitorii din diferite {iri si stabileasc& intre ei o aliant& friteasca in vederea luptei comune impotriva capita- lului. Indatoririle internationale ale proletariatului nu sint in contradictie cu sarcinile lui nationale, Criticind interpreta- rea gresit’ data uneia dintre principalele teze ale ,,Manifes- tului Partidului Comunist“ — ,,muncitorii nu au patrie“ —, V, I. Lenin, intr-o scrisoare catre I. Armand, explica in felul urmitor sensul acestei teze: ,...Aceasta inseamni ci (%) situatia lui (le salariat) economic& nu este national, ci inter- nationali ; (3) dusmanul lui de clas& este international ; (7) conditiile cliberarii lui de asemenea; (8) unitatea interna- tional’ a muncitorilor este mai importantd decit cea natio- nali* (pag, 407), Internationalismul este o trasaturd inerenti misc&rii comuniste, generati fiind de conditiile de viata si de lupti ale proletariatului, Numai o dati cu victoria pro- letariatului asupra burghezi victorie care ,,constituie in acelasi timp semnalul eliberarii tuturor natiunilor asuprite”, va devenj posibila inliturarea definitiva-a tuturor conflictelor nationale si economice, care genereazi ura si razboaie intre popoare. O dat& cu disparitia antagonismului de clasa in cadrul natiunilor, ne invata Marx si Engels, vor disparea si telatiile de dusmanie dintre natiuni. _ Trainicia de granit a Uniunij Republicilor Sovietice So- cialiste si unitatea strinsi dintre statele intregului lagiér_so- cialist confirma fara putinté de tagada’ adevarul profund al acestei teze fundamentale a marxismului, Intemeietorii_marsismului au subliniat intotdeauna ci nirea eforturilor proletarilor din diferite {ari este una din primele. conditii ale eliberarii proletariatului. Mareata lozinc’ a marxismului = »Proletari din toate {arile, uniti-va !“, procla- mata in ,,Manifestul Partidului Comunist“, a devenit o che- mare de lupta pentru int&rirea internationalismului proletar. ui ' tal al tacticii internationali revoluti : PREFATA Vv care este una dintre conditiile hotaritoare ale victoriei istorice mondiale a proletariatul In preajma revolutiei din 1848, Marx si Engels: au trasat 4n problema nationala linia unei politici internationaliste pro fund consecvente. ,,O natiune ni poate deveni libera atit timp cit asirpreste alte natiuni® — aga a formulat Engels in- tro cuvintare despre Polonia wnul din cele mai importante principii ale internationalismului proletar. Aceasti idee 1 marcabild, enuntat& pentru prima oar de Engels in noiem- brie 1847 si exprimata de el in 1874 intr-o alta forma poate fi liber un popor care asupreste alte popoare” — stri- bate ca un fir rosu tot ce ris si au spus Marx si Engels in legaturai cu problema nationali pini in ultimii ani ai vietii lor. Triiind in epoca capitalismului premonopolist, Marx yi Engels considerau problema nationala ca o problemi subor- donat% a tevolutiei burghezo-democratice. De pe aceste po- zitii, apreciau ei migca national& din Polonia, Austria, Cehia, Ungaria, Italia, Germania gi din alte (ari. Intemeie- torii marxismuluj sustineau ci in momentul unei ciocniri ho- tiritoare intre revolutie si contrarevolutie popoarcle trebuic sii se situeze de partea revolutiei, ,,indiferent cine ar repre zenta-o — francezii sau chinezii cest principiu fundamen- luj Marx si Engels, eare pri veau relatiile dintre natiuni prin prisma intereselor victoriei a intrat in fondul de aur al marxism-eninismului. Maretele principii ale internationalismuluj proletar, pe care Marx si Engels le-au proclamat in ,,Manifestul Partidu- lui Comunist si le-au apirat in activitatea lor revolutionara practic’ incepind din deceniul al 5-lea al secolului trecut, au fost dezyoltate mai departe in documentele programatice ale Asociatiei Internationale a Muncitorilor. In ,,Manifestul con- stitutiv®, in ,,Statutul general al Asociatiei Internationale a Muncitorilor“, in’,,Instructiuni pentru delegatii Consiliului Central Provizoriu“, in ,,Darea de seami prezentata de .Con- ul General la Congresul de re au fost incluse in culegerea de fa\i, Marx demonstreaza ci € ibera- rea clasei muncitoare este o sarcini cu caracter international, ci atingerea acestui {el presupune unirea friteasc’ a munci- torilor din toate {rile si ci numaj unitatea internat ionala a | proletariatului ti poate asigura victoria definitiva. »Expe-VI rien{a trecuta desconsiderarea aliantei [ra i ei pe muncitorii din diferite {ari gi sa-i int 4 fie strins uniti in toate luptele lor pentru eliberarg] este intotdeauna pedepsiti prin zadarnicirea comund’ a incek carilor lor necoordonate“ (pag, 47). Aceast& teza, in carg Marx defineste insemnitatea internationalismului proletar, are un rol primordial si in prezent, cind una dintre conditiilé hotiritoare pentru victoria cau aicii, democratiei si socia- lismului asupra uneltirilor cercurilor imperialiste reactionaré este sprijinul reciproc, solidaritatea gi unirea strinsi a tuturor fortelor democratice progresiste, Marx considera c& principalele sarcini ale Internationa!eiT erau: eliberarea clasei muncitoare, lichidarea vrajbei natio nale si educarea tuturor muncitorilor si oamenilor muncii in spiritul unititii fritesti, in spiritul internationalismului, Mark indemna pe muncitorii din fiecare {ara si lupte pentru 0 politic’ externa care si impiedice atitarea vrajbei nationale si pregatirea unor rizboaie de jaf. ,.Daca eliberarea clasel munéitoare reclam§ unirea gi colaborarea friteascd a mun citorilor seria Marx in ,,Manifestul constitutiv® —, cum va putea fi atinsd aceasta inalti tinta cu o politicd externd care urmareste scopuri criminale, care exploateazi prejude- citile nationale, care varsi singele si risipeste averea poport- lui in riizboaie de jaf ?“ (pag. 47). Luptind impotriva nationalismului burghez, impotriva sovinismului, Marx in acelasi timp critica ‘in termeni aspri orice manifestari de nihilism national. In scrisorile sale din 7 si 20 iunie 1866 citre Engels, incluse in culegérea de fatii Marx persifleazi pe acei militanti francezi ai Internationale ta ae a8 atively proudhonismului, Sled prejudeciiti invechite. Ciilicind noah eeuee ralard ee 3 Pt a eee ean acesti militanti matiunea frances, natiune ,modeis, Yn ator Ge ate O serie de lucriri si scrisori cuprinse in aceasta’ culegere arata pozitia lui Marx si Engels in problema colonials. Ei urmareau cu atentie si simpatie lupta de eliberare national a Trlandei, pe care o denumeau_ prima ‘colonie a Anj lie Marx si Engels demascau neincetat politica de Seats iia | PREFATA Nit tional’ promovata de clasele guvernante din Anglia si araitau cit de diunitoare este aceasta politic’ din punctul de vedere al dezvoltirii progresiste a poporului englez, »Un popor care fnrobeste alt popor isi fiureste propriile sale lanturi* (pag. 86). Dac& in deceniile al 5-lea si al 6-lea al secolului trecut Marx considera ci poporul irlandez isi va primi libertatea din miinile proletariatului englez, in deceniul al 7-lea el a ajuns ja concluzia ci eliberarea Irlandei va fi nu rezultatul, ci pre- misa necesara a victoriei proletariatului englez. Pe baza expe- rientei Irlandei, Marx si Engels s-au apropiat de ideea nece- sititii unirii luptei revolutionare a proletariatului din metro- pola. cu migcarea de eliberare nationali a popoarelor din colonii, ca una dintre conditiile hotiritoare ale victoriei pro- letariatului. Aceasta idee a capitat o dezvoltare deplina de- abia in perioada imperialismului, in lucrarile lui V. 1. Lenin. fn legatur’ cu problema coloniali, prezinté un_ interes deosebit fragmentul din scrisoarea lui Engels catre K. Kautsky din 12 septembrie. 1882, fragment inclus in culegerea de fata, in care Engels demonstreazi ci clasa muncitoare din An glia, beneficiind de roadele monopolului colonial al Ar liei, igi slibeste prin aceasta forta, devine dependent de burghe- zia englezi si incapabila de a-si infaptui sarcinile de clasa. Proletariatul victorios trebuie sd puna capat politicii de raz boaie coloniale, intrucit ,,nu ya putea ferici cu de-a sila nici un popor strain fara a-si submina prin aceasta propria Sa victorie*. Engels enunta de asemenea ideea profunda ca daci vor fi infiptuite transformari socialiste in tarile euro- pene, ,,ele vor constitui o forti atit de colosali si un exemplu atit de convingitor, incit tarile sc civilizate vor porni sin- gure pe drumul deschis de noi ; insesi necesititile economice Je vor détermina si procedeze astfel“ (pag. 201 si 200) Aceasti remarcabila previziune stiintificd a lui Engels a fost pe deplin confirmati de transformirile sociale radicale care s-au produs in zilele noastre in tirile Orientului. Urmind exemplul Uniunii Sovietice, au payit pe calea socialismului © serie de tari in trecut coloniale si dependente — ¢ hina cu poporul ei de 600.000.000 de oameni, Coreea de nord, Viet- namul, Numeroase popoare din Asia ‘si Africa, care s-au ridicat la lupta impotriva jugului imperialist, pentru cuceri- rea independentei lor nationale depline, nutrese simpatii pro- funde pentru lagirul socialismului si al democratieiPREFATA Lupta Ini Marx si Engels pentru principiile internation; lismului proletar a cipitat o amploare deosebiti in perioady | riizboiului franco-german si a Comunei din Paris, Prima qi cea de-a doua adresi a Consiliului General al Internationale cu privire la rizboiul franco-german, fragmentul din luera! rea lui Marx boiul civil din Franta", precum si scrisorile Jui Marx si Engels si alte materiale incluse in culegerea de fata ne arati pozitia intemeictorilor marxismuluj fn accastit perioada, Vorbind, in prima adresii, despre manif« le internationaliste ale muncitorilor francezi si germani impo- triva boiului fratricid, Marx cheami clasa muncitoare germani s& nu ingid transformarea acestuia, dintr-un rizboi pur defensiy pentru poporul german, intr-un rizboi impotriva poporului francez, Oricare ar fi sfirgitul acestui rizboi monstruos — scrie Marx —, ,,alianta muncitorilor din toate tirile va stirpi in cele din urma razboiul* (pag. 99). Din primele zile ale instauririj Comunej din Paris, Marx si Engels, aflindu-se in fruntea Consiliului General al Inter nationalei, au chemat toate sectiile ei, intregul proletariat internation. apere primul stat al muncitorilor din lume. Ei au trimis in toate colturile lumii numeroase adrese in care explicau importanta istorici mondiali a luptei proletarilor din Paris si chemau pe muncitorii din toate {arile si apete Co- muna, In mesajul de salut adresat socialistilor francezi la cea de-a 21-a aniversare a Comunei din Paris, Engels a aritat ca »miretia istoricd a Comunei consti in caracterul ei emin: mente internationa n in sfidarea indrazneata aruncata oricdrui sovinism burghe (pag. 228), t In sericrile si in cuvintirile lor, intemeietorii marxismului aratau ci cauza pentru care a luptat Comuna din Paris — dictatura _broletariatului — este strins legati de intirirea solidarititii internationale a muncitorilor din diferite fari, In” cuvintarea rostiti la mitingul de la Amsterdam al membrilor Asociatiei Internationale a Muncitorilor, Marx caracterizeazi solidaritatea proletara ‘drept principiu de bazi si izvor de forta al Asociatiei, drept conditie hotikritoare pentru atinge- tea méretuluj tel. ,,Revolutia trebuie si fie solidard, Acesta este unul dintre marile inyat&minte ce decurg din experienta Comunei din Paris, care a ciizut pentru ci, concomitent .cu aceasta puternici insurectie a proletariatului din Paris si in legiturd cu ea, n-a izbucnit’ in toate centtele principale, la | PREFATA Berlin, la Madrid etc., o mare miscate revolutionar (pag. 161). Marx considera ca sprijinirea neprecupetita a in care a venit la putere proletariatul este o datorie sfinta a miscirii muncitoresti internationale. Ar&tind c& sarcina comuni a proletarilor din toate tirile este cucerirea puterii politice de citre clasa muncitoare, Marx a subliniat in cuvintarea sa ci nu intotdeauna obtinerea acestui tel presupune folosirea acelorasi mijloace. ,,Noj stim c&i trebuie si se tind seama de institutiile, moravurile gsi tra- ditiile existente in diferite tari...“ (pag. 160). Proclamind necesitatea unit&tii tuturor detasamentelor clasei muncitoare fn rezolvarea problemelor de baza ale intregii misciri munci- toresti internationale, Marx si Engels admiteau in acelasi timp diversitatea mijloacelor si metodelor de lupta la rezol- varea problemelor concrete care se pun in virtutea condi- tillor nationale ale {ari respective, In lupta pe care o duceau impotriva anarhistilor, care desfasurau o activitate scizionisté jnduntrul Internationalei, Marx si Engels au aparat sistematic acest punct de vedere. Intr-o serie de materiale incluse in culegerea de fata : in scrisoarea lui F. Engels citre Consiliul federal spaniol al Asociatiei Internationale a Muncitorilor, in fragmentul din lucrarea lui K. Marx gi F, Engels ,,Sciziuni imaginare in cadrul Internationalei“, in scrisoarea lui F. Engels ,,Catre cetitenii-delegati la Congresul de la Sara- gossa din Spania“ etc., este foarte clar formulati ideea c& aminuntele politicii promovate de International& pot varia in functie de conditiile particulate din fiecare tara. Intrucit ins relatiile economice si politice fundamentale dintre clasa mun- citoare si capital sint pretutindenj aceleasi, ,,principiile i telurile politicii proletare vor fi pretutindeni aceleasi, cel putin in toate farile din Apus“ (pag. 115). Intemeietorii marxismului respingeau in modul cel mai hot&rit incercdrile de a opune intereselor internationale ale clasei muncitoare interesele ei nationale, ideii internationale — ideea nationali. Engels sublinia ci ,,in migcarea muncito- reasci ideile cu adevdrat nationale... sint in acelasi timp si idei cu adevarat internationale“ (pag. 154—155). Chiar si numai de aici se vede cit de straine de marxism sint teoriile asa-zisului ,,comunism national“, care opune experientei unor {iri socialiste experienta altor tri socialiste, respinge princi- piile internationalismuluj proletar si aluneci pe pozitiile na-PREFATA tionalismului, aducind mari prejudicii intregii migciri co muniste. 3 Intr-o serie de lucrari gi scrisori incluse in culegerea de fati, Marx si Engels demasca activitatea scizionista desfasu- rat’. de bakunisti in rindurile Asociatiei Internationale a Muncitorilor si arat& cit de dauniitoare este pentru opera de centralizare a fortelor clasei muncitoare gi pentru cauza internationalismului proletar tactica anarhistii, sectar’, bazati pe principiul autonomiei depline a federatiilor si sectiilor na- tionale ale Internationalei, al farimitarii totale a fortelor mis- cirii muncitoresti internationale. In lupta_dus& impotriva anarhistilor, Marx si Engels au aparat intotdeauna principiul centralismului democratic, care asiguri unitatea intregii mis- ciri muncitoresti internationale si care tine seama de parti- cularitatile conditiilor in care se desfisoara lupta proletaria- tului din fiecare tari. Vorbind despre succesele Internatio- nalei, in scrisoarea adresati delegatilor la Congresul de !a Saragossa, gels arita ci ,aceste rezultate au fost posibile numai datorita structurii organizatorice specifice a Asociatiei noastre, structuri care las&i fiecdrei federatii nationale sau | locale deplin& libertate de actiune si nu acordi organelor centrale decit imputernicirile strict necesare pentru mentinerea unitatii programului, pentru apararea intereselor comune i pentru a nu permite ca Asociatia si devina o jucarie in urze- lile de intrigi ale burgheziei si ale politiei (pag. 152). In scrisoarea adresati anarhistului italian C. Terzaghi, Engels ridiculizeazi atacurile anarhistilor impotriva autoritatii Con siliului General, impotriva centraliz&rii, El demonstreaza ‘ci nu exist’ nimic maj autoritar decit revolutia si ca Comuna din Paris a platit cu viata lipsa de centralizare a puterii. Cind mi se vorbeste despre autoritate si centralizare ca despre dou lucruri care trebuie condamnate in orice impre- juriri, am impresia ci cei care vorbesc astfel sau nu stiu ce este o reyolutie, sau nu sint reyolutionari decit cu vorba“ (pag. 141). Clasicii marxismului au dat o fnalt& pretuire insemnititii pe care activitatea Internationalej 1 a avut-o pentru dezyol- tarea ulterioari a intregii migcari muncitoresti internationale. In scrisoarea sa din 12—17 septembrie 1874 catre Sorge. Engels scria: ,,Timp de zece ani Internationala a dominat 0 latura a istoriei europene, si anume aceea in care se aflii ger- PREFATA menul viitorului, si-si poate privi cu mindrie opera“ (pag. 177). Considerind c& internationalismul proletar, este o tra- situr& organicd, permanenti a miscarii muncitoresti in dez- voltare, Marx si Engels aritau ci formele de manifestare a acestui internationalism trebuie si se schimbe necontenit, potrivit cu cerintele migcirii muncitoresti in dezvoltare, In aceeasi scrisoare citre Sorge, Engels scria despre Interna- tionald: ,,Dar in forma ei veche, ea gi-a trait traiul... Cred ca viitoarea Internationala — dupi ce scrierile lui Marx isi vor fi exercitat influenta timp de citiva ani — va fi pur comunist’ si va proclama tocmai principiile noastre...“ (pag. 177). O serie de lucrirj si scrisori ale lui Marx si Engels cu- prinse in culegerea de fati — ,,Critica programului de la Gotha“ — ,,Muncitorii din Europa in 1877“, ,,Contributii la istoria Ligii comunistilor“, precum gi scrisorile lor ciitre mili- tanti ai migciirii muncitoresti din diferite (ui A. Bebel, ]. Ph. Becker, F. A. Sorge, I. Nadejde, W. Wroblewski — arati c& in deceniile al 8-lea si al 9-lea ale secolului trecut intemeietorii marxismului puneau pe primul plan problema organizirii si intaririi partidelor socialiste care apiruser’ in multe tari europene ca rezultat al activititii desfasurate de Internationala I, problema insusirii de citre aceste partide a ideilor comunismului stiintific si a principiilor internation lismului proletar. Marx si Engels chemau partidele proletare si-si acorde sprijin reciproc, ,,care constituie principala forti a miycarii* (pag. 181). Ei criticau nationalismul ingust si tactica sectar’ a partizanilor lui Lassalle, care daidusera uitarii traditiile si principiile luptei revolutionare si ale internatio- nalismului proletar. Supunind unej cri aspre proiectul de program, bazat pe compromisuri, pregiitit de social-democratii germani in yederea Congresului de unificare Ja la Gotha, Marx si Engels au dezaprobat pe conduciitorii acestuj partid pentru faptul ci, de hatirul unificirii cu lassalleienii, au re- nuntat de fapt in programul lor la principiul internationalis- mului proletar. Pe baza experientei miscarii muncitoresti din Germania in deceniul al 8-lea al secolului trecut, Engels demonstreazé ci rolul de avangarda al cuttrui sau cutiirui detasament al miscirii muncitoresti internationale nu se datoreste unor pre- tentii subiective ale conducitorilor lui, ci unei seri intregi- xu PREFATA ~ de conditii obiective, care se formaser’ in miscarea muncj- toreascd europeand din acea perioada. Astfel, proletariatul german ajunsese in avangarda intregii migciri, in primul tind datorité pozitiei sale consecvent internationaliste din perioada razboiului franco-german. A ocupa pozitii de avangarda, subliniaza Engels, nu inseamni ox muncitorii din tara respectiva ,,vor merge in fruntea misc&rii — de altfel nici nu este fn interesul acestei misc&ri ca muncitorij unei singure natiuni si meargad in fruntea ei“, dar ei vor ocupa nun loc de cinste in rindul luptatorilor ; si dack incerciri neasteptat de grele sau evenimente mari le vor cere maj mult curaj, mai multi hotirire si energie, ei vor fi pe deplin pre- Satiti pentru aceasta“ (pag, 175). Rolul de avangarda al cutarui sau cutarui detasament al miscirii_muncitorestj internationale pune in fata detasamen- tului respectiv sarcinj si indatoriri de 0 rispundere incom- parabil mai mare decit in fata misedrii muncitoresti din orice alti tard. ,,...Inainte de toate trebuie sa piistrim insi adeva- ratul spirit internationalist, care exclude aparitia _oricirui sovinism patriotard gi care salut’ cu bucurie orice pas nou in miscarea proletari, indiferent care natiune l-ar face“ (; 174—175), Partidul Comunist al Uniuni ii Sovietice, devotat ping la eapat datoriei luj international le, a dat in repetate rinduri “exemple de ajutor neprecupetit acordat celorlalte detasa- mente ale miscarii muncitoresti si de eliberare nationala, El r cele mai vii ilustrari a acestui fapt o constituie hotdririle Congresului al XX-lea al P.C.U; in care, pe baza generalizarij experientei intregii miseari muncitoresti internationale, au fost rezolyate intr-un chip nou, creator, o serie de probleme importante ale o tatii. Acordind un mare ajutor {&rilor de democratie populara in construirea societatii socialiste, impartasindu-le experienta letar — ne invati Marx sj Engels eauna necesitatea unirij organizato- ‘Or muncitoresti din diferite tari, Sint — hu presupune intotd tice formale a partidel — PREFATA XIII perioade cind miscarea clasei muncitoare depiseste nu numai necesitatea, Ci si instisi posibilitatea unei asemenea uniri or- ganizatorice, iar miscarea” muncitoreasci international si organizatiile ei continui si triiascd ,,intr-o mult mai vasta alianta de unitate si solidaritate, in comunitatea de ac de politica...“ (pag. 185—186), Aceasta miscare se uzeste dupa un plan care ,,se adapteazi in mod liber la conditiile variate ale fiecirei natiuni gi ale fiecirei regiuni sj care igi pistreazi totugi pretutindenj trisaturile fundamentale si asi- gura astfel unitatea de scop si concordanta generala a mij- loacelor folosite pentru realizarea sarcinii comune...“ (pag, 186). Una dintre cipalele temelii ale unei astfel de cola- borliri — scrie Engel: in articolul ,,Contributii la istoria Ligii comunistilor*, articol din care unele fragmente au intrat in culegerea de fata, — este existenta unei teorij revolutionare unice, ale c&rei idei si fie impartasite de milioane de oameni din diferite {ari ale lumii. ¢ Pe la sfirgitul deceniului al 9-lea al secolului trecut, cind in misearea muncitoreasci internationali a inceput si se manifeste din nou o puternici nevoie de unire organizatorica mai strinsi a partidelor muncitoresti din diferite (ari si cind a aparut primejdia ca aceasti nou& unire international si fie infaiptuit’ sub conducerea unor elemente _oportuniste, Engels a desfagurat o activitate clocotitoare, luptind ca de la inceput Internationala si aibi in fruntea ei partide marxiste. Aceasti lupté a fost incununata de succes. Internationala a Il-a a fost creata pe baze marxiste, La inceputul razboiului imperialist din 1914, elementele oportuniste, care au cipiitat mai tirziu preponderenta in rindurile ei, au cileat in picioare steagul internationalismuluj proletar si au adus la un fali- ment rusinos Internationala a Il-a. Tn ultimii ani ai vietii sale, Engels a luptat cu o Bee yerenté deosebit’ impotriva incercirilor burgheziei * a inocula clasei muncitoare veninul nationalismului si al sovi- nismului. El demasca politica de asmutire a muncitorilor unor nationalitati impotriva muncitorilor altor nationalitati, a ev mel lor, italienilor, cehilor etc. impotriva germanilor, irlandezi or, si a fieciruia dintre ei impotriva tuturor celorlalti, politica pe care burghezia americana o aplica in tara ci. By ae antisemitismul,~ea ideologie a claselor reactionare, In oF turi cu zarva sovinistA intretinut’ de burghezia german §PREFATA francezai, el a fost deosebit de preocupat de statornicireg unei aliante trainice, fritesti intre proletarii _germani i = francezi. Cu o bucurie deosebiti saluta Engels pe social unguri pentru faptul ci ,,acest partid se dezvolta si devia tot mai puternic, avind aici avantajul de a fi din capul cae lui un partid international, in care stau alaturi maghiari, germani, romini, sirbi si slovaci...“ (pag. 228), Engels se apropie aici foarte mult de ideea necesitatii de a construi partidul pe baza_principiului internationalist, idee care a fost dezvoltata si ai i i ast deevolt ‘i si fundamentata in continuare in lueritrile Jui * indu-si_activitatea intr-o situatie istori aaa a “0 situatie istorici nou : ee imperialismului sia revolutiilor ee ear See impotriva atacurilor revizionistilor si Se lor de toate nuantele teoria marxist% revolutionara, d-o $i elaborind-o potrivit cu conditiile noij epoci. Unul dintre marile merite ale lui V.L Lenin este faptul ci el a creat o teorie unitar§ si armoni si national-coloniali, ci a decal hei proletar, de “are sint patrunse toate rare lui Lenin cu privire ], ii ii fe ba $i revolutionare ae a + ee Marx si Engels oy avi Ia unitatea proletari- ca ‘Be, Cu privire la datoria lor internatio- ee ete apirare inflickrats si o noux faaiertare ee dnt + I. Lenin. Tn cartea ,,Ce sint «prietenii po- ere i otriva social-democratilor 2“, in a! cru de ‘program al partidului social-democrat si expli- la Harkoy>“ in tale fee i hs ca I ; 5 roclamatij i e eee “ problema nat pleas ate » V. I. Len arxiste cu privire Ja uni- de diferite natiuni, cu dlepline intre partidele : ‘ederea luptei comune im- Pa een capitalului — scrie V. I. Lenin - Tati de’ ce si lupta Muncitorilor din sd in problema nationalii ‘at in mod creator ideile PREFATA toate tirile pentru eliberarea lor reuseste mumai atunci cind muncitorii lupti impreuna’ impotriva capitalului internatio- nal" (pag, 251—252). Pornind de la aceste teze, inci in prima etapi a construirii partidului proletar V. I, Lenin a desfasurat o lupta sustinuta pentru construirea partiduluj pe baza principiului internatio- nalist. Contrar tendintelor elementelor burghezo-nationaliste din rindurile social-democratiei, care incercau si divize pe muncitorii diferitelor nationalitati prin impartirea org: zatiilor de partid dupa criteriul national, Lenin a dus 0 lupti hoti pentru unirea muncitorilor de toate nationalititile din fiecare localitate in cadrul unor organizatii social-demo- erate unice, Acest punct de vedere, adoptat de Congresu] al I-lea al partidului, a fost apirat de Lenin in mod consec vent si farii abatere intr-o serie de articole si documente pro- gramatice, incluse in culegerea de fata: in proiectele de rezolutii. cu privire la locu] Bundului-in partid (Congresul al I-lea al P.M.S.D.R.), cu privire Ja atitudinea fati de partidele social-democrate nationale (Congresul de unificare al P.M.S.D.R.) ete. In ,,Proiectul de platform’ pentru Congresul al IV-lea al social-democratilor din Tinutul leton“, in ,,Tezele in legit cu problema nationala“, in lucrarea ,,Note critice in pro national“, in articolul ,,Pervertirea muncitorilor prin nat nalism rafinat“ s.a., Lenin a scos la iveala continutul bur- ghezo-nationalist ‘al lozincii ,,autonomiei cultural-nationale”, eare este diametral opus internationalismului proletar, si a supus ‘unei critici nimicitoare conceptiile adeptilor acestei lozinci. Promovarea si apirarea lozincii ,,autonomiej cultural- nationale“ denota in fapt tendinta de a dezbina pe muncitorii diferitelor nationalitati, de a sfirima coeziunea international a clasei muncitoare. ,,Nationalismul burghez gsi internationa- lismul proletar — iat&i dou& lozinci vrijmase, de neimpicat, care corespund celor doud mari tabere de clasii ale intregii lumi capitaliste sf care exprimai doud politici (mai mult + dou& conceptii) in problema nationala — seria V. J. Lenin ~ -(pag. 823). ne Lozineii burghezo-nationaliste a ;,autonomiei cultural-na- tionale“ Lenin i-a opus revendicarea programatici a marxi tilor revolutionari — revendicarea _dreptului natiunilor autodeterminare, adici a dreptului de a se despirti si de eteXVI PREFATA " ’ PRETATA : XVI crea state independente. Concretizind continutul acestei re, vendicari, Lenin a aritat cx problema dreptului Natiuniloy jy autodeterminare in nici un caz nu trebuie confundati o problema utilitatii despirtirii cutiirei say cutarei natiuni, ¢% aceasta problema trebuie rezolyati in fiecare caz in parte potrivit cu interesele generale ale luptei de clasi a proleta. riatului pentru socialism, »Imperialismu] — spunea Lenin —~ crescinde a natiunilor din intreaga lume de puter toare din tirile coloniale si dependente, ca o conditie hoti- ritoare a victoriei revolutiei socialiste. Deosebit de mare este importanta luptei duse de Lenin si de partidul bolsevic pentru apirarea principiilor interna- tionalismului.proletar in perioada primului rizboi mondial, in conditiile cind oamenii muncii din rile beligerante erau in mod sistematic asmutiti unii impotriva altora, in condi- tiile ‘psihozei_govine gi a trecerij major itaitii partidelor Inter- nationalei a Il-a pe pozitii social-sovine. In aceste conditii, V. 1. Lenin a scris 0 serie de lucriri — ,, boiul si social- democratia din Rusia“, ,,Situatia si sarcinile Internationalei + este epoca asupririj de citre un pumn “ (pag. 376). De aceea Proletariatu] tre. buie si-si intensifice lupta impotriva asupririi nationale, pen- tru egalitatea in drepturi a natiunilor, pentru dreptul lor la socialiste“, ,,Sovinism mort si socialism viu", ,,Socialismul si autodeterminare. De pe aceste Pozitii consecyent internatio- ‘izboiul (Atitudinea P.M.S.D.R, fati de rizboi)“, Tezele din naliste partidul bolsevic, in frunte ou Lenin, a luptat aprilie ete. — in care a definit atitudinca social-democratilor pentru apirarea drepturilor nationalitatilor asuprite de abso- revolutionarifati de primul riizboi mondial, ea rizboi de lutism, Politicii de asuprire nationala si de asmutire a natiu- de eotropire, ca rizboi nedrept. Lenin a scos la iveali nilor una impotriva alteia, Promovata de farism, striduintei ele falimentului Internationale; a [-a si a formulat sar- claselor domi i AUz ante de a infecta cong ta maselor populare cina unirii strinse pe Scart international a internationalig / cu veninul nationalismului, Sovinismului de natiune do- tilor conseeventi, sarcina creirij unei Internationale noi, a ‘| minanta, bolsevicii opuneau revendicarea internationa Internationalet a: III-a. | lista a deplinei egalitati_in drepturi a tuturor aticualetilio Pornind de la principiul marxist de al_internatio- i care populeazi Rusia. fn »Proiectul de lege cu vice i palismului si socialismului stu poate fi liber un popor t egalitatea in drepturi a natiunilor, scris pentru Aa dey ‘ care asupreste alte popoare“ —, in articolele sale pO eSDES all in Duma a IV-a de stat de citre ‘factiunes P.M.S D. A. si mindria nationaki a velicorusilor*, ,,Revolutia socialist si | in articolul ,,Egalitatea in drepturi a nationalititilor“ en n dreptul natiunilor 1a autodeterminare (Teze)", ,,Bilantul dis- acorda o atentie deosebit demascarii substratului de“clasi cutie asupra_autodeterminarii* si altele, V. I. Lenin a de al agitatiei_pogromiste Pe care guvermul tarist si ‘l il Te: monstrat ci interesele cu adevarat nationale coincid cu cele ® desfaisurau impotriva evreilor si altor aa Bee internationale, ci patriotismul gi internationalismul nu se { cheami pe muncitorij rusi_§3. nationalitati, si-i avait i vidi contrazi ‘at de asemenca ci educatia internationa- i tidice elasi] ¢ : : contrazie. at : L tion Beas iapobsiva “ori i a ch muncitoare nu poate fi aceeasi la natiunile asupritoare, si la natiunile mici, asuprite. In {rile asu- catei asuprirj nationale Tn articolele Material in i a »Material infla »Razboiul cu China“ war in politica mondiala“, » in rezolutiile Conferintej de la Praga pritoare, educarea internationalista a muncitorilor trebuie i ' si in alte lucriri, incluse in culegerea de faty Vv. L im eA puna accentul pe datoria socialistilor din aceste tiri de a & demaseat politica colonial de jaf pitedee Geminis apira firil rezerve libertatea irilor asuprite de a se des- Hf Salutat cu cilduri migcarea de aller, ree Pirti pe plan politic, pe datoria lor de a sprijini miscarea de China, India, Persia si din alte (ari, Dat Been ate on cliberare nationala din aceste tari. Pe de alt parte. socia- list a fiectirui socialist, anita Lent; ate oh Tauris Histii natiunilor asuprite — seria V. I, Lenin — trebuie si | Biya politieii de tnrobite coloniala, ‘promos eee lupte impotriva. ingustimii, inchistirii si izolirii nationale, Zuvernante din fara proprie, Lenin fs Riderce = eaele Pentru unitatea politica si organizatoric’ cu muncitorii na- tea unirii migcarii proletare din Metropol; ee tiunilor asupritoare. ,,Nu poate exista alta cale care si duct cliberare national Pole cu miscarea de | la intemationalism gi la’ contopirea _natiunilor seriaOO i PREPATA . in situatia datd nu exista si nu poate exista alta cale pentru atingerea acestui scop* (pag, 401), Pozitia consecvent revolutionart si internationalist a bol. sevicilor rusi, in frunte cu V. I, Lenin, a avut un ro] insem- nat in consolidarea aripii revolutionare a miscarii muncito. » aripd care a stat la baza credrij Interna. tionalei Comunist. Marea Revolutie Socialist’ din Octombrie, infaptuita sub gul - marxism-le mului, a dat o loviturs puternic& ideologiei burgheze, oportunismuluj si soeial-sovinismului din rindurile miscirii_muncitoresti, nationalismului reactio- nar. Ea a transpus in viati inaltele principii ale internatio- nalismului proletar, a exercitat o inriurire revolutionard asu- Pra mintilor oamenilor muncii din toate tarile, a ridicat pe o treapt’ noua miscarea muncitoreascx mondiala si miscarea de eliberare national’. In diferite lucriti ca: »Revolutia proletar& si renegatul Kautsky*, »«Stingismul» — boala co- piliriei_ comunismului*, Cele cucerite si inregistrate“ etc., din care unele fragmente au fost incluse in culegerea de fati. V. 1. Lenin a aratat insemniitatea internationala a Revolutici din Octombrie, caracterul international al bolsevismului, al irui program si tactick a servit drept model proletariatului din lumea intrea, si care a creat bazele ideologice si tac- tice ale Internationalei a IIL-a, ‘Bolsevismul poate servi ca model de tactic pentru toti* (pag. 485). In acelasi timp Lenin a subliniat ca tactica proletaria tului trebuie si imbine in mod just principiile international: fundamentale si particulari ‘tile concrete care decurg din specificul national al cutiirei sau cutirej tari. ,,Atita timp cit existi intre popoare si {Uri deosebiri nationale $i statale tia Lenin — si aceste deosebiri vor diinui inc foarte multi vreme chiar si dupa infiptuirea dictaturii proletari tului pe scar’ mondialy — unitatea tact internationale a comuniste din toate tirile nu cere in- liturarea diversitati suprimarea deosebirilor nationale (ceea ce ar fi un vis absurd in momentul de fata), ci cere o apli- cate a principiilor fundamentale ale comunismului (puterea Sovietelor. si dictatura proletariatului) care se modifice just aceste principii in amdnunte, s& le adapteze just si si le aplice la deosebirile nationale si national-statale“ (542), PREF ATA XIX Victoria Marii Revolutii iste din Octombrie i uriaga ei influentié asupra migearii muncitoresti intern: nale, intarivea solidaritatii proletare internationale au con- tribuit ca in 1919, din initiativa lui V, I, Lenin, si fie creat Internationala a III-a, Internationala Comunisti. Crearea In- ternationalei Comuniste a fost caracterizati de Lenin ca o inregistrare a ,,cuceririlor nu numai ale maselor proletaria tului rus, ale proletariatului din Rusia, ci si ale celui ger man, austriac, ungar, finlandez si elvetian, — intr-un cuvint, ale maselor proletare internationale" (pag, 495) Articolele lui Lenin; ,,Cele cucerite si inregistrate“, ,Congresul al U-lea al Internationalei Comuniste“. »Schita initiala a tezelor cu privire la problema national si pro blema coloniali“, precum si cuvintarea lui ernationala a Illa, Comunista“, articole si cuvintari care au intrat in cule- gerea de fata, caracterizeazi rolul lui Lenin ca organizator si conducitor al Internationalei Comuniste, ca luptitor inflai- carat pentru o strins&i unitate internationala de actiune a parti delor comuniste si muncitoresti din toate tirile Cu toata hotarirea se ridica Lenin impotriva recunoasterii pur verbale a internationalismului de citre liderii Interna tionalei a I-a, care in fapt alunecaseri pe pozitiile nationa lismului. ,,Lupta impotriva acestui riu.., primul plan cu atit mai mult cu cit devine mai actuala sarcina de a transforma dictatura proletariatului dintr-o dictaturit na fionala (adied existent& intr-o singura tari si incapabila si determine politica mondiala) intr-o dictaturi international’ (adici o dictaturi a proletariatului care si existe cel putin in citeva {iri inaintate si-care sa fie in misuri si exercite o influenta hot&ritoare asupra intregii politici mondiale)“ (pag. 949). Internationalismul proletar, arati Lenin, cere ca inte resele luptei proletare din fiecare tari si fie subordonate intereselor acestei lugte pe plan mondial, ca ,.natiunea care r eazi victoria asupra burghezici si fie capabila si gata de cele mai mari sacrificii nationale pentru risturnarea ca pitalului international" (549). Proletariatul rus a dat un internationalismului proletar. Clasa muncitoare din Rusia Sovietici, in frunte cu partidul comunist, dupa ce a infaptuit apirat cu prejul unor trece- pe xemplu strilucit de slujire aPREFATA ceriri, clasa muncitoare din Rusia si-a indeplinit datorje Patriotica nafionali, dar in acelasi timp si-a indeplinit sj da. toria sa international’, intrucit crearea Primului stat socialist din lume a fost o cucerire a intregului proletariat interna. | tional. In ,,Raportul cu privire la politica externi prezentat la sedinta comuni a C.E.C. din Rusia gi a Sovietului din Moscova, 14 mai 1918", in lucrarile »Despre «stingismuls Copiliiros si despre spiritul. mi burghez* »Revolutia prole | tara si renegatul Kautsky“, Lenin a aratat ci adeyaratul ine ternationalism consti in a realiza »maximum din ceea co se poate realiza intr-o singuri tard pentru dezvoltarea, spri- jinirea gi trezirea revolutiei in toate (arile*, in a fi subordonezi_ interesele nationale intereseloy tevolutiei mun: citoresti internationale, in a apara cu toati abnega: Tara socialismului victorios impotriva’ atacurilor imperialismulai international, Popoarele Uniunii Sovietice, conduse de par- tidul comunist, au dat minunate exemple de internationa- lism proletar si de spirit de sacrificiu atit in perioada Marii Revolutii Socialiste din Octombrie si a rizboiuluj eivil, cit si in perioada construirij Socialismului si a comunismului, Precum si in anii Marelui Rizboi pentru Apiirarea Patriei, aparind cuceririle socialismului in fara lor si independenta celorlalte popoare impotriva inrobirij fasciste. La rindul ei, ‘a muncitoare din toate tirile considera revolutia socialista din Rusia ca o cauzi proprie, care tre- buie aparata cu orice pret. .,Muncitorii din lumea intreagi, indiferent de tara in care locuiese — seria Lenin =, ne Tuti, ne simpatizeazi, ne aplaudy pentru faptul ci am rupt verigile de fier’ ale legiiturilor imperialiste, ale murdarelor tratate imperialiste, ale lanturilor imperialiste, — pentru faptul ci am cistigat libertatea, aducind cele mai stele jertfe in acest scop, — pentru faptul ex noi, ca republica socialist, desi chinuita si jefuitx de imperialisti, eam rimas in afara Hizboiului imperialist Siam indltat in fata intregij lumi steagul socialismului* (pag. 465), Solidaritatea ta si PREFATA XXI i ialistilor, referindu-se la puternica migcare a pa oN care s-a desfigurat in Anglia, Franta si alte {iri capitaliste sub lozinca: ,,Jos miinile de pe Rusia®, si la refuzul soldatilor din trupele interventioniste de a lupta impotriva Jarii Sovietelor, Aceastii vie manifestare a solida- ritifii internationale a oamenilor Mmuncii a jucat un rol foarte important in zidarnicirea incercirilor interventionistilor de a nimici Republica sovietica. i oo In lucrarile scrise de V. I, Lenin dup& Revolutia Se list din Octombrie au fost dezvoltate si conerseste tal E parte ideile internationalismului proletar, ale epalititi in drepturi, ale suveranititii gi prieteniei popoarelor Daci ini inte de revolutie felul solidaritatii proletare international a apararea intereselor de clas& ale proletariatului, rasturna- ke italismului si cucerirea puterii politice, dupa Revolu- Ae dit GeemBrie teoria si practica internationalismului pro je s-au imbogatit cu experienta statornicirii saa dintre popoarele statului sovietic multinatior 1, dintre B ° letariatul care a cucerit puterea de stat si miscarea nC reasc& din {irile in care el mai lupti pentru patere, pe au " si dintre proletariatul victorios si miscarea de eliberare na tionala din colonii si tirile dependente. seat Relevind noile particularitati ale arma a proletar in aceasta perioada, pene oa f ats co e ne putem limita la a a pre ses Pea muncii apartinind diferitelor natiuni, ci trebuie si ducem o politica care si aes tuirea unei alianfe cit mai strinse intre BB Ay ee § toate miscarile de eliberare national si colonia SS Ds a Principiile de bazi ale statornicirii papa alee nationale a statelor socialiste pe baza egal i ee aa is suveranitatii si prieteniei intre popoare au ee e oe Lenin in ,,Proiectul de program al P.C. (b) a a (punctul cu privire la relatiile nationale), in od oa programului partidului, prezentat la Songer 2 es . ees cena nce Alegituri cu problema nationalitatilor s Sa si intr-o serie de alte documente cuprinse in igae KIT fata. In Uniunea Sovietica, pentru prima oar in istorie, pro. blema nationala a fost rezolvati pe baza principiilor intema. tionaliste — pe baza instauririi nu numaj-a une egalititi formale in drepturi, ci sia unej egalititi efective intre na- _ tiuni, prin acordarea unui ajutor multilateral pentru crearea unei vieti de stat sovietice proprii in tepublicile i regiunile Nationale, pentru dezvoltarea unei industrii Proprii, pentru dezvoltarea culturii nationale, pentru formarea de cadre na- tionale, Lenin a fundamentat necesitatea unirij strinse a re- publicilor sovietice, necesitatea unei uniuni benevole intre natiuni, in care este exclusi orice violenta din partea unej Datiuni impotriva alteia si care este intemeiata pe incredere reciproci deplini, pe unitate fraiteasci. Lenin indruma ca- drele de partid si de stat si invinga neincrederea Teciproci intre popoare in munca comuny pentru intarirea dictaturii proletariatului, Lenin cerea din partea fiecdrui comunist 0 atitudine de- osebit de atenta fata de sentimentele nationale ale popoa- telor in trecut asuprite, avertizind fn acelasi timp pe comunistii din republicile si regiunile nationale impotriva ramii- sitelor de nationalism burghez. In ,,Scrisoarea c&tre munci- torii si faranii din Ucraina cu prilejul victoriilor asupra lui Denikin“ si in special in scrisoarea vIn legitura cu problema nationalitatilor sau a sautonomizarii>“, Lenin condamni cu _hotiirire devierea sovini de natiune dominanti, in problema nationali, cere transpunerea in viata a principiilor interna- tionalismului proletar, intdrirea relatiilor de prietenie dintre toate popoarele Uniunij Sovietice, Principiile leniniste in problema nationala stau la baza Doliticii pe care o promoveazi U.RSS, in relatiilé sale cu celelalte state socialiste, Lagirul mondial al socialismului re- prezinté in momentul de fati o mare comunitate de {iri so- cialiste, strins legate intre ele prin caracterul comun al orin- duirii de stat, prin comunitatea ciilor fundamentale de dezvoltare social-economici, prin comunitatea de telurj — Construirea socialismului si apiirarea picii, si prin ideologia lor comun’ — marxism-leninismul. Tinind seama de parti- cularitatile nationale si de specificul acestor iri, nici un comunist, internationalist consecvent, nu poate ignora in Pea > NE Sie Sea ; A pRreraya XXII i i ‘oprii acestor (ari: dictatura aly Be ares sca uae alianta clasei oe cu {irinimea si cu alte pituri de oamenj ai Ba MEM alaTes asupririi nationale gi instaurarea egalitatii rents gi a prieteniei intre popoare, instauratea proprie- A si obs sti socialiste asupra principalelor mijloace de pro- sae SE yiinea planificata a economiei, transformarea Ete erePricilindi+ solidaritstea, cu celelalte ata Sbelaliste si cu miscarea muncitoreasci international. Nios een »Proletari din toate {irile, uniti-va ! » Pro- Ds ta acum mai bine de o suti de ani, este intruchipati ae in comunitatea {&rilor socialiste, legate intre ele prin aati de tip nou, prin relatii de frateasci solidaritate si de S Rees -0C, fritesc Ja baza cirora stau principiile inter- aivronalismatut proletar; ea este intruchipati in putemicul eae ale paranee picii, democratiei si socialismului, ot . cant cind reactiunea imperialista atita propaganda nteanatnse indreptati impotriva lag ului pete? d datoria muncitorilor din toate tirile si intireasc& . c . igen international a oamenilor muncii, si apere cuceririle po i ialismul. . stiches operelor clasicilor ee iecnal 1 i ionalis' i proletar si a tee ogeare: Lncrtsie Ini Mars, Bagel, Lenin inarmeazi oe niet e toti luptitorii pentru cauza clasei munci Heer ibe pentru infaptuirea consecventa a oo ti 4 si inteleaga de internationalismului proletar, ii ajuti een dgarens primejdioasi este abandonarea acestor idei, co oe ene a it in propagarea »comunismuluj nat 2 be 3 ma eee scindarea lagarului socialist si slabires waite ii ec prince misCirii comuniste, cit si in tendinta de ee = ae piul egalitatii in drepturi a popoarelor si tra ionale, ‘ eres ae ie sn Hascne unol nitions, constivie un i ional si nicidecum un ional, ea rican. de unire strinsi a aa Ce tiri, de Intirire a solidaritatii ant SEE Dae pease muncii, Fidelitatea fata de principiile internationaE t i E i ae XXIV PREFATA proletar este una din principalele conditii ale victoriilor isto- rice mondiale ale proletariatuluj international in lupta sa pentru socialism. + * Toate materialele incluse in aceasti culegere au mai fost publicate inainte in Operele lui K. Marx gi F. Engels, in Operele lui V. I. Lenin gi in alte editii ale Institutuluj de marxism-leninism, Ca baz a textelor lucrarilor cuprinse in culegerea de fata au fost luate ultimele editii ale institutului. In aceasta culegere, unele din lucrarile lui Marx, Engels gi Lenin sint reproduse in intregime, altele fragmentar, ceea ce este mentionat in fiecare caz in parte. Toate materialele publicate in culegerea de fata sint asezate in ordine cronologica. Culegerea a fost intocmiti de: N. U. Belousova, E. P. Kandel, N. G. Sevriughina, V. A. Smirnova, N. N. Suroyteva. Culegerea apare sub redactia lui G. D. Obicikin. Institutul de marxism-leninism de pe lingd C.C. al P.C.U.S. K. MARX = 7G SI NGELSca ne Re See hdrEhe Posen nn ueraeseaee- Bia Same aE ES EE NRO Ta se a z iietinesnume cine SSE ES ee nota eeeF. ENGELS DIN ARTICOLUL: »SARBATOAREA NATIUNILOR LA LONDRA* (LA ANIVERSATEA PROCLAMARIT REPUBLICH FRANCEZE, 22 SEPTEMBRIE 4792) | »Ce ne privese pe noi natiunile ? Ce ne priveste Repu- blica francezi? Oare nu ne-am format de mult o idee despre natiuni, oare n-am atribuit fiecireia locul ce i se cuvine — germanilor domeniul teoretic, francezilor cel poli- tic si englezilor societatea civilA ? $i cu atit mai mult, ce ne priveste pe noi Republica francezi! De ce si sirbitorim ceva ce tine de o treapti de dezvoltare de mult depasiti gi care s-a desfiinjat ea insasi prin propriile ei consecinte ? Dacad vreti si ne relatati ceva despre Anglia, vorbiti-ne mai bine despre cea mai noua fazi in care a intrat principiul s t, spuneti-ne daca socialismul unilateral englez continu dea seama cu cit se plaseazi mai jos in comparatie c timea noastri principialé si cd nu poate pretinde s4 i se acorde decit o importanti de moment, de altfel gi acesta depiisit !“ Fii pe pace, Germanie drag! Natiunile si Revolutia fran- cezi_ne privese foarte mult. Fraternizarea natiunilor, care e proclamati acum pretu- tindeni de c&tre partidul proletar extremist in opozitie cu vechiul egéism national primitiv si cu cosmopolitismul fi- tarnic privat egoist al libertatii comertului, valoreazi mai mult decit toate teoriile germane despre ,,adevratul socialism". Fraternizarea natiunilor sub steagul democratici moderne, care a izvorit din Revolutia franceza gi s-a dezvoltat in comu- nismul francez gi in cartismul englez, dovedeste ca masele gi reprezentantii lor cunose mai bine decit teoreticienii germani comandamentul ceasului de fata.»Dar nu este vorba despre aceasta! Cine vorbegte care despre fraternizare, care etc. despre democratie, care ete,?- Vorbim despre fraternizarea natiunilor luaté in sine, despre fraternizarea natiunilor in general, despre democratie in ge- neral, despre democratie pur si simplu, despre democratie ca atare. L-ati uitat oare eu totul pe Hegel al vostru ?“ _ »Noi nu sintem romani, noi fumaim tutun“*, Noi nu yor- bim despre migcarea antinationali care se desfasoari in pre- zent in lume, noi vorbim despre desfiinjarea natiunilor care se infaptuieste in capul nostru prin mijlocirea gindirii pure, recurgind la imaginatie in lipsa unor fapte concrete. Noi nd vorbim despre democratia reald, imbritisati de“toata Europa si care este o democratie cu totul speciala, diferita de toate democratiile anterioare; noi yorbim despre cu totul alti democratie, despre 0 democratie care formeazi media intre democratia elena, romani, americana gi francezi, intr-un cu- vint despre notiunea de democratic. Noi nu vorbim despre lucruri care apartin secolului al XIX-lea si care sint Tepro- babile si efemere, ci despre categorii vegnice, existente ,,inci inainte de a fi existat muntii. Intr-un cuvint, noi nu vorbim despre ceea ce se discuti, ci despre cu totul altceva, Pe scurt : daci astiizi englezii si francezii si acei germani care participa la miscarea practic’ si care nu sint teoreticieni vorbesce despre democratie, despre fraternizarea natiunilor, nu trebuie nicidecum si intelegem aceasta numai tn sens pur politic. Asemenea fantezii le mai intilnim cel mult la Lae: ticienii germani gi la unii straini care nu conteazit, In teali- tate, aceste cuvinte au acum un sens social in care se dizolvi semnificatia lor politic’. Chiar si revolutia a fost cu totul alt- oe decit o Jupti pentru cutare sau cutare form% de stat, oo cum adesea_ inchipuie unii in Germania, Faptul ci ee mai multe insurectii din acea perioadd erau legate de ‘oamete, insemniitatea pe care o are aprovizi ei si repartizarea proviziilor inc& din 1789 Sewn in degile impotriva stocirii de alimente, lozinca de bide: stipe. elor revolutionare :_,,Guerre aux palais, paix aux chaumieres“ ae on »Carmagnolei* *, conform ciruia republicanul, pe gi du fer™ si du coeur **, mai are nevoie si du pain ***, i= Spada. — Nota Trad, — inimi. — Nota Trad, ne. — Nota Trad. tee DIN ART.: ,SARBATOAREA NATIUNILOR LA LONDRA* precum si alte sute de fapte evidente, dovedese, chiar dact problema nu este analizati mai aminuntit, cit de mult se deosebea democratia de atunci de o simpl& organizare poli- tici. De altminteri se stie ci constitutia din 1793 * si teroarea au emanat de la partidul care se sprijinea pe proletariatul risculat, c& pribusirea lui Robespierre marcheaza victoria bur- gheziei asupra proletariatului si cd, in ceea ce priveste ega- litatea, conjuratia lui Babeuf a scos la iveala ultimele conse- cinte — in misura in care ele erau posibile atunci — ale democratiei de la 1793. Revolutia francezi a fost de la in- ceput pind la sfirgit, 0 migcare social, orice democratie pur politica devenind ulterior o absurditate, Democratie inseamné astdzi comunism. O alti democratic poate exista numai in capetele unor vizionari teoreti nu se sinchisese de evenimentele reale, care consider’ oamenii si imprejuririle dau nastere principiilor, dar ci prin- cipiile se nasc de la sine. Democratia a deyenit un principiu proletar, un principiu al maselor. Chiar daci masele nu au intotdeauna o idee clari despre aceasta semnificatie a demo- cratiei — singura justi —, dar pentru toti notiunea de demo- cratie cuprinde o ni&zuinti vagi spre drepturi sociale egale. Masele democratice pot fi, fart teamii, socotite ca ficind parte din fortele de lupté comuniste atunci cind se face numara- toarea acestora din urmia. $i atunci cind partidele proletare ale diferitelor natiuni se unese, pe buna dreptate inscriu ele pe stindardul lor cuvintul ,.democratie“, cici, cu ¢ acelora care nu conteazi, in 1846 toti democratii din F sint comunisti mai mult sau mai putin limuriti. : La aniversarea Republicii franceze, cu toata »depigsirea” ei, iau parte, pe buna dreptate, comunistii din toate tirile. In primul rind, toate popoarele care au fost destul de stuvide sii se lase antrenate in lupta impotriva revolutiei, dindu-si seama ce prostie au comis din cauza loialititii lor cetitenesti, au datoria si dea francezilor in mod public satisfactie ; in al doilea rind, toati actuala miscare sociali din Euro reprézint’ decit actul al doilea al revolutiei, preparativele in vederea deznodimintului dramei incepute in 1789 la Paris si care cuprinde in prezent, prin actiunea.ei, intreaga Europit; in al treilea rind, in epoca noastri burgh las, eg meschin& este eu totul oportun si amintim de anii aceia mireti cind un popor intreg a lepidat pentru un moment oriceF. ENGELS lasitate, orice egoism si meschindrie, cind au existat birbati neinfricati care au avut curajul si calce legalitatea, birbati a clror energie de fier a obtinut ca intre 31 mai 1793 si 26 julie 1794 nici un lag, nici un negustor, nici un agent de burst, intr-un cuvint nici un burghez sd nu poata scoate capul la lumina zilei, intr-adevar intr-o vreme cind un Rothschild tine in miinile sale pacea Europei, cind Kéchlin cere cu vehe- ment tarife vamale protectioniste si un Cobden preconizeazi libertatea comertului, iar un Diergardt propovaduieste min- tujrea omenirii picitoase prin asociatii pentru imbunititirea situatiei claselor muncitoare, intr-o vreme ca aceasta e in- tr-adevar necesar si amintesti de Marat si Danton, de Saint- Just si Babeuf, de bucuria victoriei de la Jemappes si Fleu- tus 5, Daca influenta acestor timpuri mireté, a acestor carac- tere dintr-o bucati nu s-ar mai rasfringe si asupra secolului Resten mercantil, omenirea ar trebui, pe bun§ dreptate. si nanan se ete soarta in mifinile unui Kéchlin, n sfirsit, in zilele noastre fraternizarea natiunilor are mai mult ca oricind si o semnificatie pur sociala. Visuri désarte despre crearea unei republici europene, despre asigurarea unei paci vesnice in conditiile organizirii politice existente au devenit tot atit de ridicole ca si frazele despre unirea Popoarelor sub egida libertitii generale a comertului; si tn yreme ce toate sentimentalismele iluzorii de acest fel tei pierd cu totul valabilitatea, proletarii tuturor natiunilor au si in- eet fara a face prea mult caz de aceasta, si fratern evens sd nt democratiei comuniste. Proletarii sint se i is pot face cu adevarat acest lucru, c&ici bur- aa ee tard are interesele ei speciale, gsi, prin age eo ei primeazi, ea nu este niciodata in stare nese ‘supra natiunii; iar cei citiva teoreti pane sé facd nimic cu frumoasele lor_ ,,princip oes ee mee de aceste interese contradictorii, dupa aves ae 2S ee aes existente, nefiind in a _de ie. Froletarii ins au in toate fe ee interese, acelasi dusman, trebuie si duck ioe : majoritatea proletarilor sint, prin insisi na- a lor, lipsiti de prejudecati nationale, i tre: : tare spirituala si intreaga lor mis ea eee scare este in esent{ umani- taristi ¢i antinationala. Numai proletarii pot desfiinta izolarea national, numai proletariatul care se trezeste la viati poate face ca diferitele natiuni si fraternizeze. Faptele care urmeazi vor confirma cele de mai sus. TInci la 10 august 1845, la Londra, s-a sarbatorit in ace- lasi fel aniversarea a trei evenimente: Revolutia din 1792, proclamarea constitutiei din 1793 si infiintarea ,,Asociatiei democratice“ de citre fractiunea cea mai radicali a partidu- lui-englez al migcarii din 1838/1839. Aceasti fractiune radicala este compusi din cartisti, pro- letari, cum se intelege de la sine, dar proletari care yedcau limpede telul miscirii cartiste si se strdduiau sa-] realizeze cit mai repede. In timp ce masa cartistilor nu urmirea pe atunci decit trecerea puterii de stat in miinile clasei muncitoare gi erau putini la numir aceia care si fi avut timpul chib- zuiasca Ja felul in care s& se faci uz de aceasta putere, intre membrii acestei asociatii, care au jucat un rol important in vremurile agitate de atunci, nu existau divergente in aceasti privinti, cici ei erau in primul rind republicani, si anume republicani care proclamau constitutia din 1793 drept crezul lor si respingeau orice asociere cu burghezia, fie chiar si cu mica burghezie, si apiirau teza ci cel oprimat are dreptul si uzeze impotriva opresorului lui de toate mijloacele folosite de acesta impotriva lui. Dar ei nu se opreau nici aici. Ei nu erau numai republicani, ci erau si comunisti, si anume comu- nisti antireligiosi. Asociatia s-a dizolvat o data cu diminuarea avintului revolutionar din 1838/1839; dar activitatea desfi- surat& de ea n-a fost zadamic’. Ea a contribuit foarte mult la intirirea miscirii cartiste si la dezvoltarea elementelor comuniste din cadrul acestei miscari. Incd cu ocazia ‘ito- rirfi care a avut loc la 10 august, au fost enuntate atit prin- cipii comuniste cit si principii cosmopolite*; alituri de revendicarea egalititii politice figura si revendicarea egali- titii sociale, iar un toast la adresa democratilor tuturor natiunilor a fost primit cu entuziasm. $i mai inainte s-au fuicut incerciri la Londra de a uni pe radicalii diferitelor natiuni; aceste incerciri diduseri grey, © folosit aici in sensul cosmopoli- ci in al doilea pliber de limitare * Cuvintul .,cosmopolit" nue: tismului burghez, criticat de Engels in acest articol sens pe care-l avea acest cuvint, si anume in sensul : national si de preitdeciti nationale”. — Nota Red.7. ENGELS in parte din cauza divergentelor interne din sinul democrati- lor englezi si a necunoasterii acestor divergente de citre cei din striinitate, in parte din cauza divergentelor principiale dintre conducitorii partidelor diferitelor natiuni. Piedica jy calea oricirei uniri generati de deosebirile nationale este atit de mare, incit chiar striinii domiciliati de ani de zile la Londra care simpatizau atit de mult cu democratia englezi nu stiau totusi aproape nimic despre miscarea care se des- fasura sub ochii lor, despre adevirata stare de lueruri, con- fundindu-i pe burghezii radicali cu proletarii radicali si incercind si convoace in cadrul aceleiasi aduniri prietenesti pe dusmanii cei mai invergunati. In parte din aceste cauze, in parte din cauza neincrederii fati de alte natiuni, englezii au comis greseli aseminiitoare care erau cu atit mai posibile cu cft reusita unor asemenea tratative depindea in mod ne- cesar de realizarea, tntr-o misuri mai micd sau mai mare, a unei intelegeri intre citiva membri de frunte ai comitetelor, care de cele mai multe ori nici nu se cunosteau personal, Cu ocazia incercarilor anterigare, alegerea acestor persoane se dovedise a fi prea putin fericiti, astfel incit de fiecare dati totul ciidea foarte curind in balt%. Dar nevoia unei asemenea fraterniziri era prea stringenti, Fiecare incercare ratati didea imbold si se intreprinds o noua actiune. Dacd unii dintre conducatorii democrati de la Londra pierdeau inte- resul pentru aceasti actiune, altii le luau locul; in august 1845 s-au facut din nou unele tatonari, care de asta dat& n-au maj fost infructuoase *, si profitind de aniversarea zilei de 22 septembrie, anuntati inci dinainte de alte foruri, a fost proclamata in public unirea democratilor domiciliati la Londra apartinind tuturor natiunilor. Este yorba, asadar, de o adunare a peste o mie de demo- crati ai aproape tuturor natiunilor europene, intruniti si s&r- bitoreasci instaurarea Republicii franceze, un eveniment in aparenti striin de comunism. Nu a existat o intelegere preala- ns = a onvecta unui anumit public, nimic nu te cluzia ci se va vorbi despre altceva decit cartistii de la Londra prin democratic. ne ci majoritatea adunirij Teprezenta in Proletarilor cartisti de la Londra. Si DIN ART. : ,SARBATOAREA NATIUNILOR LA LONDRA* ti adunare a salutat cu un entuziasm unanim Principiile Beebe si chiar cuvintul comunism. Mitingul cartist a fost o sirbitorire comunisti, si, cum recunose insisi_ englezii, ,nu s-a vazut de ani de zile la Londra, un entuziasm ca acela care a dominat in seara respectivi“. ae Nu am deci dreptate cind spun ci astiizi democratie in- seamni comunism ? Scris ta ‘sfirsitul anutut 1815 Publicat In revista »Rhelnische Jahrbiicher zur (geselischafitichen Reforrt”, vol. 11, 1846 Se tipdreste dupa textul apdrut tn K, Marx st F. Engels, Opere, vol. 2, Editura politica, 1958, pag. 610-645, 652MARX CATRE P. J. PROUDHON? LA PARIS Bruxelles,'5 mai 1846 ..Impreuna cu doi dintre prietenii mei, Friedrich Engels si Philippe Gigot (amindoi locuiese la Bruxelles), am organizat © corespondenta neintrerupti cu comunistii si socialistii ger- mani*, corespondenti in cadrul cireia ne vom ocupa de discutarea problemelor stiintifice si care ne va ofen totodath posibilitatea de a urmiri editarea de scrieri cu caracter popu- lar, precum si propaganda socialist’ care poate fi desfasurati in Germania pe aceasta cale. Dar scopul principal al cores- pondentei noastre este de a stabili o legiturA intre socialistii Sermani si socialistii francezi si englezi; de a tine la curent be straini cu ceea ce este nou in miscarea socialisti din Germania si de a-i informa pe germanii din Germania asupra progreselor realizate de socialism in Franta si in Anglia, In felul acesta vor putea iesi la iveali deosebirile de pireri; se va putea ajunge la un schimb de idei si la 0 critic&d impar- tiali. Acesta este pasul pe care migcarea sociali trebuie si-1 faci in domeniul literaturii care exprimi nizuintele ei, pentru a se debarasa de mirginirea national. Si este cert ci in momentul actiunii fiecare va fi cit se poate de interesat si cunoasc& starea de lucruri din striiindtate tot atit de bine ca si pe aceea din tara lui. Tn afari de comunistii din Germania, vom fi in cores- pondenta gi cu socialistii germanj aflati la Paris si la Londra. Legiturile cu Anglia au si fost stabilite ; in ceea ce priveste Franta, sintem cu totii de pirere of nu yom putea gisi un corespondent mai indicat ca dy. Stiti, desigur, ci pind in MARX CATRE P. J. PROUDHON it prezent englezii si germanii v-au apreciat mai mult decit re : Sek cus voasth nu este vorba decit de stabi- lirea iunei_corespondente regulate i de asigurarea posibili- tatii de a urmari dezvoltarea miscirii sociale din diverse ie ceea ce va da rezultate importante si variate, care prin efor- turile unui singur om nu ar putea fi obtinute niciodati... Se tipitreste dupa textul en apdrut tn culegerca:, | pS 92 Marx-Engels, .Ausgewihlte Briefe", Die Gesetischalt™ nr. 9 din 1927 igucle. «Auscewihlle 8 Tradus din limba francess Publicat pentru prima oard In revistaK, MARX si F. ENGELS DESPRE POLONIA DISCURS ROSTIT LA MITINGUL INTERNATIONAL DE LA LONDRA CRAT CELEL DE-A 17-A ANIVERSARI A INSURECTIEL POLONEZE DIN 1830 29 NOIEMBRIE 1847 DISCURSUL LUI MARX Jnirea si infriitirea natiunilor este o frazi pe care o repeta a: toate partidele si in special adeptii burghezi ai libertatii comertului. Ce-i drept, exist’ o infritire de un anumit fel intre clasele burgheze ale tuturor natiunilor. Aceasta este infratirea asupritorilor impotriva asupritilor, a exploatatorilor impotriva exploatatilor. La fel cum burghezia unei (Ari este unita si Infratit’ impotriva proletarilor din acea tara, in ciuda concurentei si a luptei dintre membrii clasei burgheze, tot astfel burghezii din toate tarile sint infratiti si uniti impotriva proletarilor din toate tarile, in ciuda luptei sia concurentei reciproce de pe piata mondiali. Pentru ca popoarele si se poati uni cu adevarat, ele trebuie si aibi interese comune. Iar pentru ca interesele lor si poata fi co- mune, trebuie si fie desfiintate actualele relatii de proprie- tate, ciici acestea conditioneazi exploatarea unor popoare de ciitre alte popoare; numai clasa muncitoare este interesatt in desfiintarea actualelor relatii de proprietate. Ea singura. dispune si de mijloacele pentru realizarea acestui scop. Victoria proletariatului asupra burgheziei constituie in ace- lasi timp biruirea tuturor conflictelor nationale si industriale, care provoack in zilele noastre ura dintre popoare, De aceea victoria proletariatului asupra burgheziei este in acelasi timp semnalul de eliberare a tuturor natiunilor asuprite. Vechea Polonie a pierit de fapt, si noi am fi ultimii care sa dorim restaurarea ei. Dar nu numai vechea Polonie a pierit Vechea Germanie, vechea Franta, vechea Anglie, intreaga veche societate si-a trait traiul. Pieirea vechii societitii nu DESPRE POLONIA constituie insi nici o pierdere pentru cei care nu au nimic de pierdut in vechea societate, si in momentul de fati acesta este cazul marii majoritati a oamenilor in mai toate tirile. Dimpotriva, ei au totul de cistigat prin pieirea vechii socie- titi, pieire care va duce la formarea unei noi societiti, la baza cireia nu vor mai sta antagonismele de clasa. Dintre toate tarile, Anglia este aceea in care exist cel mai dezvoltat antagonism intre proletariat si burghezie. De aceea victoria proletarilor englezi asupra burgheziei engleze este hotaritoare pentru victoria tuturor asupritilor asupra asu- pritorilor. De aceea Polonia nu trebuie eliberati in Polonia, ci in Anglia. De aceea voi, cartistii, nu trebuie si va limitati la exprimarea unor dorinte desarte cu privire la eliberarea natiunilor, Loviti in propriii yostri dugmani din {ara voastra, si veti putea fi atunci mindri ca ati dat o lovitura vechii societati in ansamblul ei. DISCURSUL LUI ENGELS Permiteti-mi, dragi prieteni, ca in mod cu totul excep- tional si vi vorbese astazi in calitatea mea de german. El berarea Poloniei ne inter fn mod deosebit pe noi, democratii germani. Principii germani sint cei care au tras foloase de pe urma impartirii Poloniei, soldatii germani sint cei care mai oprimii si astiizi Galitia si Poznanul. Noui, ger- manilor, si inainte de toate noua, democratilor germani, ne revine sarcina de a spiila aceasta pat& rusinoasi de pe obrazul natiunii noastre, O natiune nu poate deveni liberi atit timp cit asupreste alte natiuni. Asadar, eliberarea Germaniei nu se poate realiza fairi eliberarea Poloniei de sub asuprirea germanilor. De aceea Polonia si Germania. au interese co- mune, si de aceea democratii polonezi si germani pot colabora in vederea eliberirii ambelor natiuni. $i eu sint de pirere ci prima lovitura decisiva care va duce la victoria democratiei, la eliberarea tuturor tarilor europene va porni de la cartistii englezi; am trait mai multi ani in Anglia, si in acest ristimp am aderat in mod deschis la miscarea cartistd. Cartistii en- glezi vor fi aceia care se vor ridica primii, pentru ci tocmai in Anglia lupta dintre proletariat si burghezie se desfiyoari cu cea mai mare intensitate. Si de ce se desfajoari cu cea mai mare intensitate? Pentru ci in Anglia, datoriti in-14 K. MARX $f F, ENGELS dustriei moderne, datorit’ introducerij masinismului, toate clasele asuprite s-au contopit intr-o singuri mare clasi cu interese comune, in clasa proletari; pentru ci, datoriti aceluiasi fapt, la polul opus toate clasele de asupritori s-au unit de asemenea intr-o singura clasi, burghezia. In felul acesta lupta a fost simplificata si va putea fi hotarita printr-o singura lovituri puternicd. Oare nu-i asa? In Anglia aristo- cratia nu mai are nici o putere, burghezia singuri conduce si trage dupa sine aristocratia, Dar in fata burgheziei tidici intreaga masi uriasi a poporului, unité intr-o falangi infricostitoare, a cirei victorie asupra capitalismului dominant se apropie din ce in ce maj mult, Aceasti disparitie a,diver- gentei de interese care fnainte despiirtea diferitele pituri de muncitori, aceasta nivelare a conditiilor de existenti a tuturor muncitorilor o datorati maginilor; fara masini n-ar exista pentru moment masginile ya inrautatesc situatia. ele fac tocmai prin aceasta posibili victoria noastri Dar nu numai in Anglia, ci in toate celelalte tari ele au avut acest efect asupra muncitorilor. In Belgia, in America, in Franta, in Germania ele au adus situatia tuturor muncitorilor la acelasi nivel si o niveleaza pe zi ce trece tot maj mult; in toate aceste (iiri muncitorii au acum acelasi interes, si anume : distoarne clasa care-i oprima, burghezia, Aceast% nivelare a conditiilor de existenta, aceasti identificare a intereselor de partid ale muncitorilor tuturor natiunilor este rezultatul ma- sinismului, si de ac masinismul raimine un imens progres istoric. Ce rezulta de aici pentru noi? Prin faptul ci situatia muncitorilor din toate tirile este aceiasi, prin faptul ci inte- resele lor sint identice si ci dusmanii lor sint identici, trebuie Sch ne imoreund ebule 3 epunk if burgh a ‘© a muncitorilor tuturor natiunilor. Deutsche Britearlen Zeltung Ke Monae und textal aptrat in n v7 ice Marx ‘34 F. Opere, vol. 4, i. 8 din 9 decembrie 1847 Edilura’ politica, "1888," page dtttih K. MARX si F. ENGELS DIN LUCRAREA: »MANIFESTUL PARTIDULUL COMUNIST* Toate clasele din trecut care cucereau puterea clutau st-si asigure pozitia dobinditi supunind intreaga societate conditiilor care stiteau la baza modului lor de insusire. Pro- letarii nu pot si cucereasci fortele de productie sociale decit desfiintind propriul lor mod de insusire de pin& acum si, prin aceasta, intregul mod de insusire de pina acum Prole- tarii n-au nimie propriu de ocrotit: ei au de nimicit tot ce pind acum ocrotea si asigura proprietatea privata. Toate miscarile de pin acum au fost misori ale unor minoritati sau in interesul unor minoritiiti. Miscarea proletardt este miscarea independent’ a imensei majori ti, in interesul imensei majorit&ti. Proletariatul, piitura cea mai de jos a societatii actuale, nu se poate ridica gi elibera fara si arunce fn aer intreaga suprastructuri a p&turilor care alcituiese so- cietatea oficial’. Chiar daci nu prin continut, totusi prin formi, lupta proletariatului impotriva burgheziei este mai intii o luptt national, Proletariatul din fiecare tari trebuie si termine, fireste, in primul rind cu propria sa burghezie... Comunistii se deosebese de celelalte’ partide proletare numai prin aceea ci, pe de o parte, in lupta proletarilor de diferite natiuni ei scot in evidenti si sustin interesele comune, independente de nationalitate, ale intregului proletariat ; pe de alta parte, prin aceea ci, pe diferitele trepte de dezyoltare ale luptei dintre proletariat si burghezie, ei reprezinti intot- deauna interesele miscirii in totalitatea ei.K, MARX $1 F, ENGELS Comunistii sint, asadar, din punct de vedere practic, partea cea mai hotiriti a partidelor muncitoresti din toate tarile, partea care impinge mereu inainte*; din punct de vedere teoretic, fat’ de restul masei proletariatului ei au superioritatea de a intelege limpede conditiile, mersul si rezultatele generale ale misciirii proletare. Scopul imediat al comunistilor este acelasi ca si al tuturor celorlalte partide proletare: constituirea proletariatului ca clasi, ristumarea dominatiei burgheziei, cucerirea puterij Politice de ciitre proletariat. Tezele teoretice ale comunistilor nu se bazeazi nicidecum pe idei, pe principii inventate sau descoperite de cutare sau cutare reformator al lumii. ., Ele nu sint decit expresia generali a conditiilor efective ule luptei de clasi existente, ale misciirii istorice care se desfasoari sub ochii nosti Comunistilor li s-a mai imputat c& ar voi s& desfiinteze patria, nationalitatea, Muncitorii nu au patrie, Lor nu li se poate lia ceva ce nu au. Dar deoarece proletariatul trebuie si cucereasch mai intii puterea politic’, sX se ridice la rangul de clasi natio- nali **, si se constituie el insusi ca natiune, el insusi mai este Incii national, desi nicidecum in intelesul burghez, Demarcatiile nationale sj antagonismele dintre popoare dispar din ce in ce mai mult o dati cu dezvoltarea burghe- ziei, 0 daté cu libertatea comertului, cu piata mondiala, cu uniformitatea productiei industriale si cu conditiile de viata ce-i corespund, : omnia proletariatului le va face si dispari si mai mult ined. Actiunea uniti, cel putin a tirilor civilizate, este una din primele conditii ale dezrobirii lui. nae aan in ae va e desfiintata exploatarea unui in- ia de c&tre celilalt, va fi s fii i i natiuni de citre alta. Pee, op ceteea sn O data cu disparitia antagonismului dintre clase in. sinul natiunii, va dispare si dusminia dintre natiuni,.. * In editia englezi din 1988 ! inainte“ — cea mai fnaintata". in loe de: Sie Jn editia engle le clasi nationali* — 94 is a natiunti*. —"Nota Red, © “dice Ja rang »eare impinge mereu Joc fm se ridice Ja rangul le clask conduciitoare DIN LUCRAREA: ,,.MANIFESTUL PARTIDULUI COMUNIST* 47 Intr-un cuvint, comunistii sprijind pretutindeni orice mis- care revolutionar{ impotriva orinduirij sociale si politice ii te. sta toate aceste misciiri ei pun pe primul plan, ca pro- blema fundamentala a miscirii, problema proprietitii, indi- ferent de forma mai mult sau mai putin dezyoltati pe care aceasta ar avea-o. f i In sfirsit, comunistii militeazi pretutindeni pentru unire gi intelegere intre partidele democrate din toate Aarile. ut 4 Comunistii detest si-si ascunda vederile ‘si intentiile. Ei declara fatis c& telurile lor pot fi atinse numai prin doborirea violent& a intregii orinduiri sociale de pind acum. Si tremure clasele dominante in fata unei Revolutii Comuniste. Prole- tarii n-au de pierdut in aceast& revolutie decit lanturile. Ei au o lume de cistigat. PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA! te ipdreste jextuil apitrit tr : rare sctisd tn decembrie 16- Se tinareste dud textul apitrit faces “A gnuarie Wek Pnuels, Opere, vot Editura politicd, 19 Publicaté tn editie separata FR No eileen Ta Londra tn februarie 184818 K, MARX si F. ENGELS CU PRIVIRE LA PROBLEMA POLONEZA INA DIN BRUXE: ARI A INSURECTIE ACOVIA TN 1846 DISCURSUL LUI MARX Domnilor, In istorie existi analogii izbitoare. Iacobinul de la 1793 a devenit comunistul din zilele noastre. In 1793, atunci cind Rusia, Austria si Prusia au implirtit intre ele Polonia, cele trei pate 1 invocat constitutia din 1791, pe care o condam- pases 26 comun acord din cauza pretinselor ei principii _ Si ce proclamase aceasta constitutie polonezi din 1791 ? Nimic altceva decit monarhia constitutional: trecerea. func- tiilor legislative in miinile reprezentantilor poporului, liberta- tea presei, libertatea constiintei, judecarea proceselor i sedinte publice, abolirea iobagiei etc. Toate acestea 5 one meau pe atunci iacobinism pur! Dupa cum vedeti, damit istoria a mers inainte. Iacobinismul de atunci a devenit astizi tot ceea ce Poate fi mai moderat in materie de liberalism 19466 tei Puteri au mers si ele Tnainte odats ou istoria, In pe et cind au incorporat Cracovia Austriei, ripindu-i oloniei ultimele rimiasite ale independentei ej nationale, ele au botezat comunism tot i : cees i i Mien ‘4 ce odinioar’ numiseri iaco- Or, in ce consti comunismul €a comunistd ventru ci a vrut si refact nationalitatea polo- nee te ate aa ee vaizboiul pe care rate - potriva lui tionalititile a fost un razbei fee Wace X a ai Viena Lau tinut comunisti incoronati. Sau a fost ats a lutia cracoviand comunisti pentru ci a yrut s& petite Ga revolutiei cracoviene ? Era CU PRIVIRE LA PROBLEMA POLONEZA 49 guyem democratic ? Nimeni nu va atribui ins& cetiitenilor milionari din Berna si New York veleititi comuniste. Comunismul neagi necesitatea existentei clasclor; el yrea si desfiinteze orice clas&, orice deosebire de clasi. Re- volutionarii de Ia Cracovia au vrut sa desfiinteze numai deosebirile politice dintre clase; au yrut si acorde drepturi egale diferitelor clase. In sfirsit, prin ce a fost revolutia cracoviand comunisti ? Nu cumva a fost ea comunisti pentru cai a incercat si sfirime lanturile feudalismului, sa elibereze proprietatea tri- butara si si o transforme in proprietate liberd, in proprietate moderna ? Daca le-am spune proprietarilor francezi yor democratii polonezi ? Democratii polonez duct la ei forma de proprietate care existd la voi". Atunci proprietarii francezi ar rispunde: ,,Bine fac“. Daci ati in- cerca ins& si spuneti impreund cu d-] Guizot proprietarilor francezi: ,,Polonezii vor si desfiinteze proprietatea pe care ati instituit-o prin revolutia din 1789, proprietate care mai existé si astizi la voi". Cum, ar exclama ei, dar in cazul acesta ei sint revolutionan, comunisti! Trebuie sa-i zdrobim pe acesti ticalosi“. Desfiintarea corporatiilor, a breslelor, in- troducerea liberei concurente, se numeste acum in Suedia comunism, ,,Journal des Débats“® merge gsi mai departe: desfiintarea rentei care constituie un mijloc de coruptie pen- tru doud sute de mii de alegiitori, inseamni a desfiinta o sursi de venituri, inseamna a distruge proprietatea dobindita, inseamna a fi comunist. Firi indoiala ca si revolutia craco- vian& voia si desfiinteze o proprietate. Dar care anume ? Aceea care nu ar putea fi distr in restul Europei, dupa cum nu ar putea fi distrus nici Sonderbund-ul tn Elvetia, deoarece ambele au incetat si mai existe. Nimeni nu va nega ci in Polonia problema politic’ este legat& de problema social’. Niciodati una nu putea fi sepa- rati de cealalta. De altfel intrebati-i mai degrab% pe reactionari!, Oare in timpul restauratiei ei combateau numai liberalismul politic si bagajul lui obligator de voltairianism ? Un scriitor reactionar celebru a mirturisit deschis ci cea mai inalti metafizicd a unui de Maistre sau a unui de Bonald se reduce, in ultimii instanti, la o chestiune de bani, iar orice Stiti voi ce vor si intro- 2*40 K MARX Sr P ENGELS chestiune de bani nu este ea oare in mod nemijlocit o ches- tiune socialé ? Oamenii restauratiei nu ascundeau faptul ci pentru a reinstaura politica cea bunk trebuie reinstaurata proprietatea cea buna, proprietatea feudali, proprietatea morala. Toati Iumea stie ci devotamentul fati de monarhie nu se poate lipsi de dijma si de claci. S&% ne intoarcem si mai mult inapoi. In 1789 chestiunea politic’ a drepturilor omului cuprindea si chestiunea sociala a liberei concurente. Si ce se petrece in Anglia? In toate chestiunile, de la Reform-bill pina la abolirea legilor cerealelor, au luptat oare partidele politice pentru altceva’ decit pentru schimbiri in telatiile de proprietate, pentru chestiuni de proprietate, pen- tru chestiuni sociale ? Chiar aici, in Belgia, lupta dintre liberalism si catolicism nu este oare lupta dintre capitalul industrial si marea pro- prietate funciara ? lar chestiunile politice care se dezbat de 17 ani incoace, nu sint ele in fond chestiuni sociale ? _ Agadar, oricare ar fi punctul de vedere pe care vi plasati, fie el punctul de vedere liberal, radical, ba chiar cel aristo- cratic, nu puteti reprosa revolutiei de la Cracovia faptul de a fi legat o chestiune sociali de una politic’, Cei care se aflau fn fruntea migcarii reyolutionare din Cracovia erau ferm convinsi ci numai o Polonie demoeratici ar putea fi independenta si cd o democratie polonezi nu era Posibili fara desfiintarea drepturilor feudale, fark migcarea agrari care si transforme pe tiranii iobagi fn proprietari liberi, in proprietari moderni. Puneti in locul autocratului rus pe aristocratii polonezi si nu yeti face altceva decit si natu- ralizati despotismul. In felul acesta germanii, rizboindu-se cu dusmanul, au schimbat un Napoleon pe 36 de Metternichi. Chiar daca mosierul polonez nu ar mai simti apiisarea mosierului rus, tdranul polonez ar continua si simti apiisarea mosierului, ce e drept a unui mosier liber, si nu a unui mosier inrobit, Aceasti schimbare politic’ nu ar schimba cu nimic situatia sociala a téranului polonez. i Identificind cauza nationali cu cauza democratiei si a eliberirii clasei oprimate, revolutia de la Cracovia a dat w exemplu glorios intregii Europe. 3 CU PRIVIRE LA PROBLEMA POLONEZA $i desi aceast revolutie a fost pentru un timp indbusit& de miinile pitaté de singe ale unor asasini plititi, ea renaste acum glorioast si triumfitoare in Elvetia gi Italia. Principiile ei sint confirmate ‘in Irlanda, tara in care partidul strimt national a fost inmormintat odati cu O'Connell, si in care noul partid national este inainte de toate un partid reformator si democratic 1, Din nou Polonia a dat dovadi de initiativ’a, de data aceasta nu Polonia feudal, ci Polonia democratic’, gi din acest moment eliberarea ei a devenit o chestiune de onoare pentru toti democratii din Europa. DISCURSUL LUI ENGELS Domanilor, Insurectia a cirei aniversare o sirbitorim astazi a esuat. Dupi citeva zile de rezistenta eroici, Cracovia a fost luata yi spectrul insingerat al Poloniei, care apdruse pentru o clipa in fata ochilor asasinilor ei, a coborit din nou in mormint. Revolutia de la Cracovia a fost o infringere, o infringere tragici. Si dam ultimile onoruri eroilor cizuti, si plingem esecul- lor, si ne indreptim simpatia ciitre cele douizeci de milioane de polonezi pentru care acest esec inseamnd 0 robie si mai grea. Dar, domnilor, oare aceasta este tot ce avem de fiicut ? Este oare suficient si virsim o lacrimi pe mormintul unei {iri nefericite si si juriim ci vom nutri pentru opresorii ei o uri implacabili, dar, pind in prezent nu prea eficace ? q Nu, domnilor! Aniversarea de la Cracovia nu este numai zi de doliu, pentru noi democratii ea este o zi de bucurie ; c&ci instsi infringerea cuprinde in ea 0 victorie, victorie ale clirei roade ne radmin, in timp ce rezultatele infringerii sint treciitoare. Aceasti victorie este victoria tinerei Polonii democrate asupra batrinei Polonii aristocrate. a Da, ultima lupti a Poloniei impotriva opresorilor ei straini a fost precedati de o lupti ascuns&, ocultii, dar decisiva, 0 lupti dus& in insusi sinul Poloniei, o luptit a polonezilor asu- priti impotriva polonezilor asupritori, o lupta a democratiei poloneze impotriva aristocratiei poloneze.22 K. MARX SIF. ENGELS Comparati_anul 1830 cu anul 1846, comparati Vargoyjy cu Cracovia. In 1880 clasa dominanté din’ Polonia era tot atit de egoisti, de marginiti, si de las In adunarea legisla. tiva, pe cit era de entuziasti, de viteazi si plin& de abnegatie pe cimpul de lupta. Ce voia aristocratia polonezi in 1830 ? S& apere impotnya atacurilor impiratului drepturile dobindite. Ea a limitat insn. rectia la ace! mic tinut pe care congresul de la Viena a bine. voit si-I numeascX regatul Poloniei ; a temperat elanul celor- lalte provincii poloneze ; a lsat intacti iobagia abrutizanti a taranilor si a mentinut situatia injositoare fn care se aflay evreii. Daca in cursul insurectiei aristocratia a trebuit si fact unele concesii poporului, ea nu le-a ficut decit atunci cind a fost prea tirziu, cind insurectia a esuat, 8% o spunem deschis: insurectia din 1880 n-a fost nici © revolutie nationala (ea n-a cuprins decit un sfert din Po- lonia), nici o revolutie social sau politic’; ea n-a schimbat cu nimic situatia intem% a poporului; ea a fost o revolutie conservatoare. Totusi a existat in sinul acestei revolutii conservatoare, ba chiar in stnnl guvernului national un om care a atacat cu vehementi vederile strimte ale clasei dominante, El a propus miasuri cu adevirat revolutionare gi atit de indriznete incit aristocratii din diet au bitut tn retragere. Chemind la arme toati vechea Polonie si transformind in felul acesta rizboiul Pentru independenta Poloniei intr-un razboi european, eman- cae pe evrei si pe tarani si impropriet&rindu-i pe acestia eee teconstriind Polonia pe baza democratiei si a ee ae voia si transforme lupta nationald fntr-o lupti Be at ee a identifice interesele tuturor popoarelor = aaa 2 oper. ui polonez. Mai este oare nevoie si numesc , » ai carui geniu a conceput acest plan atit de grandios $i totusi atit de simphi ? Acest om a fost Lelewel __ In 1880 aceste propuneri au f wean Biron interesatii a majorititi aristoorstier Den st idel maturizate si dezvoltate d. SHE aa abeste idei'leam vimmete 15 ani de servitute. Cae a m vazut inscrise pe stindardul insurectiei de la Cracovia, La Cracovia. evident i exi si aibi mult de vierdut. py iter nan ae snilativ curt * nu mai existau aristocrati; orice i 1 amprenta acestei temerithti de: i i “a spune proletare, ¢are iu ri iti_ democratice. mal , are de pierdut decit mizeria lui CU PRIVIRE LA PROBLEMA POLONEZA 23 si are de cistigat o patrie, o lume intreagi. Aici nu a existat nici o ezitare, nici o indoiali ; cele trei puteri au fost atacate toate deodati, a fost proclamati libertatea turanilor, reforma agrar, emanciparea evreilor, firi ca cineva si se fi sinchisit citusi de putin ci prin aceasta erau lezate interesele aristo- cratiel- : Revolutia de Ja Cracoyia n-a cautat nici si restabileasci yechea Poloni si pistreze vechile institutii poloneze Iisate intacte de guverele striine: ea nu era nici reac- tionar’, nici conservatoare. Nu, ea.era mult mai ostila Poloniei insasi decit opresorilor stritini, ostil{ vechii Polonii barbare, feudale, aristocratice, hazate pe inrobirea majorititii poporului. Departe de a avea intentia si restabileasei aceasti Polonie veche, ea voia s-o ristoarne din temelii si, cu ajutorul unei clase cu totul noi, cu ajutorul majorititii poporului. si intemeieze pe ruinele ei o noua Polonie ma, civilizat’, democratic’, demni de secolul al X1X-lea si care intr-adevar s& reprezinte un post avansat al civilizatiei. Deosebirea dintre 1830 si 1846, progresul imens realizat chiar-in sinul nefericitei, tnsingeratei, sfisiatei Polonii; deli- mitarea completi de poporul polonez a aristocratiei poloneze care s-a aruncat fn bratele opresorilor patriei ei; trecerea irevocabil’ a poporului polonez de partea democratiei; in sfirsit Iupta dintre clase, aceasti fortai motrice a oricarui progres social, care a inceput in Polonia ca si a’ in ce consti victoria democratiei dovedita de revolutia de la Cra- covia, iat rezultatul care va mai da roade atunci cind infrin- gerea insurgentilor va fi fost rizbunata. Da domnilor, prin insurectia de la Cracovia, cauza Polo- niei, care inainte era o cauzi national, a devenit cauza tuturor popoarelor; dintr-un obiect al simpatiei, cum era fnainte, ea a devenit o problema care intereseazi pe toti democratii. Pink in 1846 noi aveam o crima de bunat. de acum incolo noi avem de sustinut niste aliati, si o vom i Tn primul rind Germania noastri este aceea care trebuie si se bucure de aceasti explozie de entuziasm democratic in Polonia. Noi insine sintem pe punctul de a infiptui o revo- lutio democratic# ; noi vom avea de luptat impotriva hoar- delor barbare ale Austrici si ale Rusici. Inainte de 1846 puteam si ne indoim de atitudinea pe care ar lua-o Polonia e1 K. MARX $1 F, ENGELS fn cazul unei revolutii democratice in Germania, Revolutia de la Cracovia a spulberat orice indoiala. De acum inainte poporul german gi poporul polonez sint aliati inseparabili, Avem aceiasi dusmani, aceiasi opresori, cici simtim la fel ca si polonezii apisarea guvernului rus. Prima conditie a elibe- rari atit a Germaniei cit si a Poloniei este schimbarea ra cali a actualei situatii politice a Germaniei, infringerea Prusiei si a Austriei si impingerea Rusiei dincolo de Nistru gi Dyina". ; ‘Asadar alianta dintre cele dona natiuni nu este nicidecum un vis frumos, 0 iluzie incintatoare, nu domnilor,.ea este o necesitate inevitabila care rezulti din interesele comune ale celor doua natiuni si ea a devenit o necesitate in urma revo- lutiei de la Cracovia. Poporul german, care pentru propria lui cauzi nu a ayut pind acum decit yorbe, va trebui si treacii la actiune fn interesul fratilor sai din Polonia; si asa cum noi, democratii germani aici de fati, intindem mina demo- cratilor polonezi, tot astfel intregul popor german va sirbiitori alianta sa cu poporul polonez chiar pe cimpul primei bitilii cistigate in comun asupra opresorilor nostri comuni. Publicat In martie 1848 In culegerea * Cue ‘a Bruxe olution Polon fer 1346", Bruxelles, Se ilpireste dup textut aparut In: K Marx si F. Engels. Opere, vol. 4 Editura politic’, 1988, nag. §28—S3i K MARX SCRISOARE CATRE REDACTORUL ZIARULUI »L'ALBA“ ® Stimate domn ! Incepind de Ja 1 iunie, sub redactia d-lui Karl Marx va apare in orasul Colonia un nou cotidian, purtind denumirea de ,Noua gazeti renani“ (,,Neue Rheinische Zeitung) **. ‘Acest ziar va lupta la noi, in nord, pentru aceleasi principii democratice pe care ,L’Alba“ le reprezinté in Italia. De aceea nu poate exista nici un dubiu in ceea ce priveste po- zitia pe care o vom adopta in problema litigioas& dintre Ital si Austria. Vom apira cauza independentei Italiei, vom duce o lupta pe viat& si pe moarte impotriva despotismului austriac in Italia, ca gi in Germania si Polonia. Intindem o mini frateascé poporului italian si vrem dovedim ci poporul german respinge orice participare la asuprirea pe care 0 in- durati din partea acelorasi oameni care gi la noi au luptat intotdeauna impotriva libertitii. Vom depune toate eforturile pentru a face posibil& alianta si buna intelegere intre cele dou popoare mari si libere, pe care un mirsav sistem de guvernare le-a deprins pind acum si se considere inamice. De aceea vom cere ca Italia sa fie eliberati fri intirziere de sub apisarea brutalei cizme austriece si ca poporului italian si i se dea posibilitatea de a-si exprima vointa suve- tan% in alegerea formei de guverna mint care-i convine. Pentru ca noi si putem urm evenimentele din Italia si pentru ca dy. si vai puteti da seama de sinceritatea pro- misiunilor noastre, vi propunem facem schimb de ziare : in felul acesta noi am putea si vi trimitem zilnic ,,Neue Rheinische Zeitung”, iar dv. nou’ — ,L’ Alba“, Sperim c&26 K. MARX. veti accepta aceasti propunere si vi rugdm sa incepeti tri- miterea ziarului dy. cit mai curind posibil, pentru ca noi si-1 putem folosi chiar in primele noastre numere. Daci aveti posibilitatea si ne furnizati si alte informatii, vi rugim si ni le trimiteti si va asiguriim ci tot ce poate sluii cauza democratiei intr-o tari sau alta se va bucura de vea mai mare atentie din partea noastra. Cu salutiiri fritesti, Redactia ,,Noii gazete renane“ Redactor, Karl Marx Se tipireste dupa textul apdrut tn ztar Tradus din limba tatiana Seis [a sitrsitul tunii mat 1888 Publicat tn ziarul ,,L*Atba” nin. 258 din 29 tune 1848 F. ENGELS INSURECTIA DE LA PRAGA Colonia, 17 iume, — Un nou micel, de felul celui de la Poznan, se pregiteste in Boemia. Soldatimea austriacd a inecat in singele cehilor posibilitatea unei coexistente pasnice intre Boemia si Germania. Printul Windischgritz dispune si se aseze pe V si Hradcin* tunuri indreptate asupra oragului Prag: concentreazi trupe si s¢ pregiiteste o loviturd impotri gresului slavilor ® si impotriva cehilor. Poporul afli despre aceste pregitiri. El se aduni in fata locuintei printului si cere arme. Acestea ii sint refuzate. Agitatia sporeste ; creste multimea selor inarmati si neinar- mati, Se trage un foc de arma dintro circiuma situata in fata palatului comandantului, si printesa Windischgratz, rinit’ mortal, se pribuseste la pimint. Se di pe loc ordinul de atac, grenadirii inainteaz’, poporul este respins, Dar peste tot se ridici baricade care oprese armata. Se adue tunuri $i baricadele sint dirimate cu mitralii. Singele curge siroaie. Se dau lupte toati noaptea de 12 spre 13 in ziua de 13. In cele din urmx soldatii reusesc si cucereasca strizile largi si si imping& poporul fnapoi spre ca rele mai strimte ale orasului, unde nu poate fi folositi artileria. Acestea sint ultimele noastre stiri. La acestea se adauga si vestea ci numerosi membri ai congresului slavilor ar fi fost expulzati din orag sub escorti puternic Potrivit tuturor acestor stiri, se pare ci armata a fnvins cel putin in parte. Oricum s-ar termina insi insurectia, un razboi distru- gitor al germanilor impotriva cehilor rimine acum singura solutie posibila.P. ENGELS In revolutia lor, germanii au de ispasit picatele intregului lor trecut. Ei au plitit pentru picatele lor in Italia, La Poznan ei si-au atras din nou blestemul intregii Polonii, Jar acum i-a venit rindul si Boemiei. , Francezii au stiut si se faci apreciati si si-si cistige simpatie chiar acolo unde veneau ea dusmani. Germanii nu sint apreciati nicdieri si nu-si cistig’ niciieri simpatia. Chiar si acolo unde apar ca apostoli mirinimogi ai libertatii, ei sint respingi cu ironie amar’. Si pe buna dreptate. O natiune care in tot trecutul ei s-a at folositi ca unealta de oprimare a tuturor celorlalte na- tiuni trebuie, in primul rind, si dovedeasc& c& a devenit intr-adevar reyolutionara, $i trebuie si dovedeasc& acest lucru altfel decit prin citeva jumatiti de revolutie, care n-au alt rezultat decit si perpetueze, sub alte forme, vechea nehoti- tire, slabiciune si dezbinare ; revolutii dupi care un Radetzky rimine la Milano, un Colomb si un Steinicker la Poznan, un Windischgriitz la Praga, un Hiiser la Mainz, ca si cum nu s-ar fi intimplat nimi Germania, deveniti revolutionar’, trebuia si se lepede de tot trecutul ei, in special in ceea ce priveste relatiile cu popoarele vecine. Ea trebuia si proclame, o dat& cu libertatea ei, libertatea popoarelor pe care le oprimase pina atunci. Si ce a ficut Germania deveniti revolutionaré ? Ea a tatificat pe deplin prin soldiitimea german& vechea oprimare a Italiei, a Poloniei. iar acum $i a Boemiei. Kaunitz si Metternich sint pe de-a-ntregul disculpati. Si, dupa toate astea, mai au germanii pretentia ca cehii si aiba incredere in ¢ Si li se ia in nume de riu cehilor ck nu yor si se alature unei natiuni care, eliberindu-se pe sine, oprima si maltrateaza alte natiuni ? yi Li se ia in nume de riiu cd nu vor si trimiti deputati intr-o adunare reprezentativi cum este jalnica noastri ~Adunare national“ de la Frankfurt 8, care, lipsita de vlagi, se inspiimint&i de propria ei suyeranitate ? Li se ia in nume de ru ci se dezic de impotentul guvern austriac, care, in derutarea si starea de paralizie in care se afla, pare a exista nu pentru a impied u, cel putin, a organiza dezmembrarea Austrici, ci pur si simplu pentru a © constata? De un guvern care este el insugi prea slab INSURECTIA DE LA PRAGA tru a elibera Praga de tunurile si de soldatii unui Win- dechritz t de plins ins& sint insisi vitejii cehi. Fie ca vor tnvinge, fie ch vor fi bituti, pieirea lor este siguri. Prin oprimarea lor timp de 4 secole de citre germani, oprimare care continua si acum in luptele de stradi de la Praga, ei sint impinsi in bratele rusilor, In marea lupta dintre Apusul si Ristritul Europei, care se va dezlintui in foarte Hens timp — poate in citeva saptimini —, bo funesta fata itate face ca cehii si fie de partea rusilor, de partea Gespetsrtit si impotriva revolutici, Revolutia va invinge, si cehii vor fi primii care vor fi striviti de ea. : Vina pentru aceasti infringere a cehilor © poarta tot germanii. Germanii sint aceia care i-au tridat Rusiei. S tin Merxtne 18 Publicat In_,,Neue Rheinische ES EL, Scris ta 17 tunte 1848 nr. 18 din 18 tante 181830 F. ENGELS POLITICA EXTERNA GERMANA Colonia, 2 iulie. — Arta si opera tuturor guvernantilor si diplomatilor Jor de pind acum a constat in a atita po- Poarele unul impotriva altuia, in a folosi pe unul pentru asuprirea altuia gi a asigura astfel d&inuirea puterii absolute. Germania s-a distins in aceasti privinta. In ultimii 70 de ani, ca sd nu mergem mai departe, ea a pus la dispozitia b tanicilor — in schimbul aurului englez — pe lincierii pentru a lupta impotriva nord-americanilor, care-gi apiirau independenta lor; cind a izbucnit prima revolutie francez tot germanii au fost aceia care s-au lisat atitati ca o haiti turbata impotriva francezilor si care, intr-un manifest brutal al ducelui de Braunschweig, amenintau si faci tot Parisul una cu pimintul'?; ej au fost acoia care au ee aericak cu nobilii emigrati impotriva ordinii noi din Franta, primind pou aceasta, cu titli de subsidii, bani din partea ‘Anglie Sas oaee a avut singura idee rationali din ultimele oo le, si anume ideea de a pune capat guvernarii ence a Ee de Orania si de a face din tara lor o aliiate we ie au fost aceia care au intervenit in ne = oo libertiti. Elvetia ar putea si ea si ne iy ates rae yecinii ei germani, iar Ungaria isi va ‘huitelas ae tee de pe urma pagubelor pricinuite de nuletul scumpului Otto! car eee tne? Ca $i Sprijine tro- in Portugalia. Dar eee polaaty Reema a ayes, pink sele de dup& 1815; expeditiile POLITICA EXTERNA GERMANA a1 Austriei_ la Neapole, Torino si in Romagna, arestarea lui Ipsilanti, razboiul de inrobire pe care Franta, siliti de Ger- mania, l-a dus impotriva Spaniei**, sprijinul acordat lui Don Miguel si lui Don Carlos *! de citre Germania, reactiunea din Anglia, inarmata cu trupe din Hanovra, Belgia dezmembrati si termidorizata sub influent& german§, iar in adincul Rusiei tot germanii sint sprijinitorii principali ai autocratului titular, ca si ai micilor autocrati, — toati Europa a fost inundat& de dinastia Coburg! Cu ajutorul soldatimii germane a fost jefuita si dezmem- prata Polonia si a fost atacati miseleste Cracovia. Cu ajutorul banilor si singelui german au fost inrobite si stoarse Lom- bardia gi Venetia, si tot Germania a inibusit, direct sau indirect, cu baioneta, cu spinzuritoarea, cu inchisoarea si cu galerele orice miscare de eliberare din Italia, Lista pacatelor comise de ea e cu mult mai lungi, de aceea e mai bine s-o incheiem ! Vina pentru mirsiiviile comise cu ajutorul Germaniei in alte tari nu cade numaij asupra guvernelor, ci intr-o mare misur& si asupra poporului german insusi. Fara orbirea lui, fard servilismul lui, fara abilitatea lui ca mercenar si ca unealt& ,,comoda* si in slujba st&pinilor ,,din gratia lui dumnezeu“, numele de german ar fi mai putin urit, mai putin blestemat si dispretuit in striindtate, iar popoarele asuprite de Germania ar fi ajuns de mult la un stadiu normal de dezvoltare liberi. Acum, cind germanii isi scutura propriul lor jug, trebuie si se schimbe in intregime si politica lor fat de striinitate ; altfel, inseamn’ sa fereciim in lanturile cu care tinem incatusate popoarele straine propria noastra liber- tate tindrd, abia intuita. Germania se elibereazi ea insiisi In aceeasi m&sura in care va elibera popoarele vecine Intr-adevir, incepe si se faci, in sfirsit, lumina. Min- ciuna si denaturarea faptelor, practicate cu atita zel impotriva Poloniei gi Italiei de catre vechile organe guvernamentale, incercirile de a intretine fata de ele o ura artificiali, fra- zeologia ingimfati care sustine cd ar fi in joc onoarea ger- mani, puterea german’, — puterea magic’ a acestor formule € nimicitk, Numai acolo unde in dosul acestor arabescuriF, ENGELS iotic und interese materiale, numai la o parte q ae thule: aes face afaceri rentabile cu acest Patriotism oficial, numai acolo mai are curs patriotismul Oficial. Apest lucru fl stie si-l foloseste partidul reactionar. Dar marea masj a clasei de mijloe germane si a clasei muncitoare vede sau simte fn libertatea popoarelor vecine arantia propriei ¢ libertati. Razboiul «Austriei_ impotriva independentej Ttaliei, rizboiul Prusiei impotriva restauririi Poloniei sint ele oare populare sau, dimpotriva, risipesc mai degraba ultimele iluzii despre aceste cruciade ,,patriotice“ ? Dar nu-i de ajuns ny. mai aceasta intelegere si nici chiar acest sentiment, Daci vrem ca singele si banii Germaniei si mu mai fie risipiti, impotriva propriilor ei interese, pentru asuprirea altor natio- nalitati, trebuie si obtinem un guvern cu adevirat popular, iar vechiul esafodaj trebuie dirimat pin&i in temelii. Abia atunci politica singeroasi si lasi a vechiului sistem retnnoit va putea face loc politicii internationale a democratiei, Cum vreti si ya manifestati in mod democratic fata de restul lumii, atita timp cit in propria voastra tara democratia este legati de miini si de picioare ? Or, trebuie si se facd atit dincoace cit si dincolo de Alpi tot posibilul pentru a pregiti, sub toate raporturile, sistemul democratic. Italienii nu las’ si le scape nici un prilej pentru a face declaratii din care reies senti- mentele Jor prietenesti fati de Germania, Ne referim aici la manifestul guyernului provizoriu din Milano po- Porul german*, precum si la multiplele articole in acest spirit publicate de presa italiani, Avem in fata noastri o noua mirturie a acestor sentimente, si anume o scrisoare Particulari a consiliului de administratie al ziarului ,,Alba" care apare la Florenta, catre redactia ,,Noii gazete renane™. Scrisoarea poartt data de 20 iunie si spune intre altele: ee din toati inima pentru sentimentele frumoase pe mod sina fati de biata noastré Italie. Totodati vi asiguri : aa Ca toti italienii stin prea bine cine anume_atenteaz’ la de moarte <4, “ie luptd tmpotriva acestei libertiti, si cl inamicul et moarte nu este puternicul si miri lui despotic, : Samavolnic gi re i ss fiecare italian si feroce ; vi asigurim, de asemenea, ian adevirat doreste fierbinte si vink momentul cind va Putea da liber mina cu fratele Xerman care, dupi stabilirea dreptue POLITICA BXTBRNA GERMANA imprescriptibile, ya sti si le apere, si le respecte si si fact Legian ies toti fratit sii; avind incredere in principiile a clror dezvoltare minutioasi v-ati luat-o ca sarcin’, riminem cu pro- od prietenii si fratii vostri devotati. (semnat) L. Alinari* Ziarul ,,Alba“ este unul din putinele ziare din Italia care apiri cu fermitate principiile democratice. Se tipdreste dup textul aparut in * Marr-Engels, Revolu(la de ia 1848. ES.P.LP. 1956, pag. 72-74 Seris tn 2 tulie 1848 Publicat th ..Newe Rhelnische hts ar 33 din 3 tulle 1848F. ENGELS, DIN SERIA DE ARTICOLE: DEZBATERILE DE LA FRANKFURT CU PRIVIRE LA POLONIA“ Colonia, 19 august. Am urméarit in toate detaliile sale raportul d-lui Stenzel, care a stat la baza dezbaterilor. Am aritat cum falsifict el atit istoria mai veche cit gi istoria moderna a Poloniei si a germanilor din Polonia; cum dena tureazi intreaga problemi; cum istoricul Stenzel se face vinovat nu numai de o falsificare intentionata, ci si de 0 ignoranta grosolani. Tnainte de a ne ocupa de dezbaterile propriu-zise, trebuie si aruncim inca o privire asupra problemei poloneze. Problema Poznanului, priviti izolat, e lipsita de orice sens si posibilitate de rezolvare. Ea nu este decit un frag: ment din problema polonezi si poate fi rezolvati numai in cadrul acestei probleme si o dati cu ea. Hotarul dintre Ger- mania si Polonia va putea si fie stabilit abia atunci cind Polonia va exista din nou. Dar poate oare Polonia si existe si va exista ea din nou? In cursul dezbaterilor s-a contestat acest lucru. Un istoric francez a spus: Il y a des peuples nécessaires ne exist pane necesare. Dintre aceste popoare necesate face incontestabi te, fi a si i Solinee parte, in secolul al XIX-lea, si popoml! Existenta national’ a Poloniei nu este ins& pentru nimeni mai necesari decit tocmai pentru noi, germanii, Eaione thee ine, in primul rind, puterea reactiunii in fmm sod dn 215, In arte Ingpnd hie triacd. $i ce eres, Fe eee oliange muso-pruso-aoy Tonici, Yo oop udea aceasti sfinti alianta? Impdirtires Por > ce pe urma cireia toti trei aliatii au tras foloase: DIN ART.: ,DEZB, DE LA FRANKFURT CU PRIVIRE LA POLONIA’ 35 Ruptura prin care cele trei puteri au sfisiat Polonia este legitura care le incdtuseazi una de cealalta ; jaful in comun le-a facut solidare intre ele. Din momentul in care s-a comis primul jaf asupra Po- loniei, Germania a devenit dependenti de Rusia. Rusia a ordonat Prusiei si Austriei si ramini monarhii absolute, iar Prusia si Austria trebuiau sa-i dea ascultare. Eforturile — de altfel destul de slabe si timide — ficute in special de burghezia prusiani pentru a-si cuceri dominatia au esuat pe de-a-ntregul fati de imposibilitatea de a seipa de Rusia, de sprijinul pe care Rusia il oferea clasei feudale-absolutiste din Prusia. La aceasta s-a mai adiugat faptul ca, de la primele in. cerciri de oprimare a polonezilor ficute de aliati, polonezii au luptat nu numai pe calea insurectiei pentru independenta lor, ci totodata gi in mod revolutionar impotriva propriilor rinduieli sociale interme, Impartirea Poloniei a fost cu putint{i datorita aliantei dintre marea aristocratie feudal& polonez si cele trei puteri care au participat la impirtire. Ea n-a constituit un progres, cum pretinde domnul ex-poet Jordan; ea a fost, pentru marea aristocratic, ultimul mijloc de a scipa de revolutie, ea a fost pe de-a-ntregul reactionara. Urmarea chiar a primei impartiri a fost, fireste, o alianta a celorlalte clase, adic’ a nobilimii. a orasenilor si in parte — a {&rinimii, atit impotriva asupritorilor Poloniei cit si impotriva marii aristocratii din propria lor {ard. Cit de bine au inteles polonezii, incd de pe atunci, ci indepen. denta lor in afari e inseparabili de doborirea aristocratiei si de reforma agrara in interiorul {arii, ne-o arati consti- tutia din 1791. Marile t&ri agricole situate intre Marea Baltici si Marea Neagré nu pot fi izbivite de barbaria patriarhala-feudali decit cu ajutorul unei revolutii agrare care si-i transforme pe t&ranii iobagi sau clicasi in proprietari de pamint liberi, o revolutie cu totul asemdniitoare celei care a ayut loc in 1789 in satele franceze. Natiunea polonezi are meritul de a fi fost prima dintre toate popoarele agricole din veciniitate care a proclamat acest lucru. Prima incercare de reformi a fost constitutia din 1791; in timpul rascoalei din 1830, revolutia agrari a fost preconizati de Lelewel ca sirigurulif rntru salvarea tirli, inst a fost acceptata prea tirziu eee seim; in timpul Jnsuysciler din 1846 si 1848, ia agrari a fost proclamata is, ere ae a jnrobirii lor, polonezii au avut o atitudine revo- lutionara, incitusind astfel si mai strins de cantare pe asupritorii lor. Ei i-au silit pe acestia si menting rindu- jelile patriarhale-feudale nu numai in Polonia, ci $i in ue priile lor tari. In special de la riiscoala din Cracovia, in 1846, lupta pentru independenta Poloniei a fost in acelasi timp lupta democratiei agrare — singura forma de demo- cratie eta eee Europei — impotriva absolutis- mului patriarhal-feudal. : i : Me timp cit noi ajutém la asuprirea Poloniei, atita timp cit incdtusim o parte a Poloniei de Germania, riminem noi ingine incitusati de Rusia si de politica rusa, nu putem darima din temelii absolutismul patriarhal-feudal nici in propria noastri tar’. Restaurarea unei Polonii democrate este prima conditiei a crearii unei Germanii democrate. ‘ Restaurarea Poloniei si reglementarea hotarelor ei cu Cermania nu e numai necesari; dintre toate problemele po- Iitice care s-au ivit in Europa de risarit de la revolutie in- coace ea este aceea care poate fi mai usor rezolyata. Luptele pentru independent& pe care le due popoarele de toate nea- murile care triliesc amestecate de-a valma la sud de Carpati sint mult mai complicate ; ele vor costa mult mai mult singe, tulburiri si rizboi civil decit lupta pentru independent& a polonezilor si stabilirea hotarului dintre Germania i Polonia. Bineinteles, nu e yorba de restaurarea unei Polonii fic- tive, ci de faurirea unui stat pe o baz& viabila. Polonia tre- buie si aib& cel putin suprafata pe care o avea in 1772; a trebuie si fie stipind nu numai pe teritoriile udate de fluviile ei mari, ci si pe gurile lor, si trebuie si detin’ cel putin pe coasta Mari Baltice o portiune mare din litoral. Toate acestea ar fi putut si i le garanteze Germania fara a-si leza interesele si onoarea, daci dupa revolutie ar fi avut curajul, in propriul ei interes, s& ceara Rusiei, cu arma in mini, retrocedarea Poloniei. Faptul ci, datoriti amestecului de populatie in zona de frontier’, si in special pe coasta mirii, amindoua pirtile, atit germanii cit si polonezii, ar fi trebuit si-si fact unele concesii reciproce, c& ici-colo un polonez ar DIN ART. : ,,DEZB, DB LA FRANKFURT CU PRIVIRE LA POLONIA’ 37 fi trebuit si devina german si un german polonez, — era cova de la sine inteles si n-ar fi creat nici o dificultate. Dar dupa ciuntita revolutie german’, germanii n-au avut curajul s% procedeze atit de energic. Si tint cuvintiri grandi- locvente despre eliberarea Poloniei, si primeasc& in gari pe polonezii in trecere si si-i asigure de cea mai fierbinte simpatie a poporului german (pe cine n-au asigurat ei pina acum de aceast& simpatie ?), asta mai mergea ; dar si inceap& un rizboi impotriva Rusiei, si pericliteze intregul echilibru european gi, mai mult, si retrocedeze o buciticd din terito- riul rapit, — ei bine, a ne astepta la asa ceva inseamnd a nu-j cunoaste pe germanii nostri ! Si ce ar fi insemnat razboiul impotriva Rusiei ? Rizboiul fmpotriva Rusiei ar fi fnsemnat ruptura completa, oficiabi si efectiva cu intregul nostra trecut rusinos, ar fi insemnat eliberarea si unirea efectivi a Germaniei, instaurarea demo- cratiei pe ruinele feudalismului si ale efemerului vis de dominatie al burgheziei. Razboiul impotriva Rusiei ar fi fost singura cale posibili de salvare a onoarei si a intereselor noastre fati de vecinii nostri slavi, si in special fata de polonezi. Dar noi am fost si am ramas filistini. Am facut cfiteva zeci de revolutii mici si mari, de care ne-am speriat noi fnsine fnc% fnainte ca ele s% fi fost terminate. Dupi ce ne-am lfudat cit ne-a tinut gura, n-am dus absolut nimic pin la capit. Revolutia, in loc si ne l&rgeasci orizontul, ni l-a ingustat. Toate problemele au fost privite prin prisma filistinismului celui mai sovaielnic, celui mai marginit si celui mai meschin, si astfel adeviratele noastre interese au fost, fireste, din nou compromise. Din punctul de vedere al acestui filistinism meschin. marea problema a eliberirii Poloniei s-a redus si ea la mirmmta vorbirie despre reorganizarea unci pirti a provinciei Poznan, iar entuziasmul nostru pentru polonezi s-a transformat in srapnele si mitralii **. Singura solutie posibil’, singura solutie care ar fi putut salygarda onoarea si interesele Germanieci, ar fi fost, repe- tim, rizboiul impotriva Rusiei, Dar a lipsit indrazneala de a-l pomi, si inevitabilul s-a produs: soldatimea reactiunii. infrint’ la Berlin, a ridicat iar capul la Poznan; sub pre- textul de a salva onoarea Germaniei si natiunea germani, ea a arborat steagul contrarevolutiei si a strivit pe aliatul1. ENGELS 3i , conara, iar Germania, trasi pe sfoara, nostru, Polonia revolutionar ji sii victoriosi. Noua im. el inamic Jamat un moment pe ie ai victo m1 plirtire ‘a Poloniei a fost sivirsit’, nu-i mat lipsea decit sanc- i onal germand. Ree ee APH ma ot al ete jucrurile : aceea de a exclude foteenee province Poman din Bundul german st de a declara deschis& pro. blema hotarelor pind ce be va TASES aceasta problema jlonie res' le e ne et Je pretindem_prea mult profesorilor, ayocatilor si pastorilor nostri din Adunarea aa ae ds hk Frankfurt! Tentatia era prea mare: ei, ce tenii pagnici care nu trisesera niciodata cu pusea, puteau st cucereasei pentru Germania, prin simpli ridicare in picioare sau sedere pe scaun, un teritoriu de 500 de mile pitrate, si anexeze 800.000 de frati din Netz, german a Palos, rie i i, chi a cestei x Tau onoares polonezi, chiar dact pretul one ance pore i interesele reale, permanente be 2 I n-au rezistat acestei ispite si au ratificat impartirea Poloniei... Sregie dupa textul apdrut In: 1848, Articol scris la 19 august 1648 Se Rte Publicat tn .Newe Rheinische PLL.P. 1958, POR. Zeitung” ar, 8) di K. MARX MANIFESTUL CONSTITUTIV AL ASOCIATIEL INTERNATIONALE A MUNCITORILOR INFIINTATA LA 28 SEPTEMBRIE 1864 IN ADUNAREA PUBLICA ‘TINUTA LA ST. MARTIN'S HALL, LONG ACRE, LONDRA Muncitori | Este un fapt c& mizeria maselor muncitoare nu a sc in decursul perioadei 1848—1864, gi totusi aceasti perioad a, cu progresul industriei gi al comertului ei, este fara pre dent in analele istoriei. In 1850 unul dintre organele cele ma bine informate ale burgheziei britanice a prez daca importul si exportul Angliei ar creste cu 50°%/o, pauperismul englez ar cobori la zero. Ei bine! La 7 aprilie 1864 lordul trezorier, Gladstone, si-a entuziasmat auditoriul in parlament prin declaratia ci totalul importului si exportului Mari Bri- tanii s-a ridicat in 1863 sla nu mai putin de 449.955.000 1. st.! O sum uimitoare, aprox! matiy de trei ori cifra intregului comert britanic din perioada relativ recent a anului 1843". Cu toate acestea, el a staruit asupra psaraciei*. Ginditi-vi — exclama el — 1a cei care se zbat la marginea mize- rei !", la ,salariile care... n-au_crescut”, la ,,viata_omului_ care in noud ‘cazur) din zece. nue decit o lupti pentru existent !* El n-a vorbit despre poporul irlandez, care a fost tot mai mult inl&turat in nord de-masini si in sud de pasuni pentru oi, cu toate c& in aceasti tari nenorocita pina si numirul oilor seade, ce-i drept nu tot atit de repede ca al oamenilor. El nu a repetat cele date in vileag tocmai atunci, intr-un subit acces de groazi, de reprezentantii protipendadei Intr-adevar, atunci cind panica provocati de sugrumiitori RES TFB eTatinsese un punct culminant, Camera lorzilor a numit o comi- sie de ancheti cu privire la deportiri si la munca silnica. Raportul ei se aflé in voluminoasa Carte albastri din 1863 si dovedeste prin cifre si fapte ci in Anglia gi in Scotia cei mai inraiti criminali, condamnatii la galere, trudeau mult mai putin si erau mult mai bine hriniti decit muncitorii agricoli din Anglia si din Scotia, Dar aceasta nu a fost totul. Cind rizboiul civil din America a aruncat pe drumuri pe muncitorii industriali din Lancashire si Cheshire, aceeasi Camera a lor- zilor a trimis in acele regiuni manufacturiere un medic insir- cinat si cerceteze ce cantitate minimi de carbon si azot, admi- nistrati sub forma cea mai iefting si mai simpli, e suficienta in medie pentru ,,a preveni bolile cauzate de inanitie“ (,,to avert starvation diseases“), Dr, Smith, medicul delegat cu aceasti ancheti, a gisit ci o ratie siptiminal&é de 28.000 - de grane de carbon gi 1.830 de grane de azot va mentine pe un adult de greutate medie exact la un nivel sub care incep aceste boli si cd acestei ratii ti corespunde aproximativ putina hrani la care sub presiunea mizeriei extreme au fost redusi muncitorii_din industria bumbacului *. Dar ascultati mai departe! Acelasi doctor savant a fost mai tirziu din nou insiircinat de citre un functionar de Ja serviciul sanitar al Consiliului secret (Privy Council) si faci o ancheta in legi- turi cu hrana piturii mai sirace a clasei muncitoare. Rezul- tatele anchetei sale sint cuprinse in ,,Al saselea raport asupra starii sinatajii publice“, publicat din ordinul parlamentului in cursul acestui an, Ce a descoperit doctorul ? Ca tesatorii do miitase, cusiitoresele, lucrdtorii de minusi, lucratorii de ciorapi si alti muncitorj nu primeau an de an in medie nici macar ratia de mizerie a muncitorilor fara lucru din industria bumbacului, nici micar cantitatea de carbon gi azot ,,strict necesar& pentru a preveni bolile cauzate de inanitie“. _ tn afari de aceasta — citim din raportul oficial — in ceea ce priveste familiile din rindurile populatiei agricole care au fost cerce- * Nici nu e nevoie si amintim cititorului cd, in afari de elemen- tele apei si anumite substante anorganice, carbonul gi azotul consti- tuie clementele de baza ale hranei omenesti. Fireste ci, pentru a nutri organismul, aceste elemente chimice trebuie date sub formi de sub- ee siese as vegetale. Cartofii, de pilda, contin mai ales carbon, e cind plinca de griu contine substante carl i mn broportie adecvati., (Nota lui Marx). : Sea meer ey MANIF. CONSTIT, AL ASOC, INTERNA}. A MUNCITORILOR 44 tate, reiese cA peste */s din acestea capitd mai putin decit minimul de substante carbonate socotit necesar, ci peste 1/s capit’ mai putin decit minimul de substante azotoase socotit necesar si ci hrana medie Jocali in cele trei comitate (Berkshire, Oxfordshire si Somersetshire) comportd o cantitate insuficienti de alimente care’ contin substante azotoase. Trebuie tinut seama — adaugi raportul oficial — ca insufi- cienta hranei este suportati numai cu foarte mare greutate si ci de reguli o mare siracie in regimul alimentar este precedatd de lipsuri dg tot felul... Chiar gsi curitenia devine costisitoare si anevoioasi in aceste conditii, si dacd totusi, dintr-un sentiment de demnitate, se mai fac incercri de a o mentine, fiecare incercare de acest fel mareste si mai mult chinurile foamei", ,Acestea sint reflexii dureroase, mai cu seam’ cind te gindesti ci siriicia despre care este vorba aici nu este binemeritata siricie a trindavului; ci tn toate cazurile ¢ siiricia populatiei muncitoare, Ba mai mult, munca, pentru care se capatd ratie nenorocita de hrani, este de fapt prelungiti adesea peste orice misuri“. Raportul dezvaluie faptul ciudat gi desigur neasteptat ci ,dintre cele patru parti componente ale Regatului unit* — Anglia, Jara Galilor, Scotia si Irlanda — ,,populatia agri- coli din Anglia“, care e cea mai bogati parte a regatului, »e cea mai prost hr&nit ins ca si cei mai nenorociti muncitori agricoli din Berkshire, Oxfordshire si Somerse shire sint mai bine hriniti decit mari mase de meseriagi pricepufi din Londra, Acestea sint statistici oficiale, publicate din ordinul par- Jamentului in 1864, in timpul secolului de aur al comertului liber, intr-o vreme cind lordul trezorier limureste Camera comunelor c& : »Situatia medie a muncitoruluj britanic s-a imbun&titit, precum se stie, intr-o miisuri extraordinari si firi seamin fn istoria tuturor tirilor si a tuturor epocilor“. Aceste felicitiri oficiale sint ins’ in disonanti cu obser- vatia seacd a raportului oficial asupra sinit&tii publice »Sinitatea publicé a unej {iri Inseamni sindtatea maselor sale, si cunt pot fi masele sinatoase daci ele nu au, pin in piturile cele mai de jos, o situatie cel putin suportabila ? __ Orbit de statistica propasirii bogatiei nationale ce-i joacd inaintea ochilor, lordul trezorier exclama pierdut fn extaz : «Din 1842 pin& tm 1852 venitul impozabil al tari a crescut cu ... in cei opt ani din 1853 pin’ in 1861 el a crescut. luind ca bazK, MARX anul 1853, cu 20%, Faptul ¢ atit de uluitor, incit ¢ aproape de ne- crezut “Aceasta crestere ametitoare a avutiei si a puterii — adaugi domnul Gladstone — se limiteazi pe de-a-ntregul la clasele posedante*, Daca yrefi -si stiti in ce conditii de distrugere a sini- titii, de decidere morali si de degenerare spirituald a fost produsi si este produsi de catre clasele muncitoare aceasta werestere ametitoare a avutiei si a puterii care se limiteaza pe de-antregul la clasele posedante“, examinati descrierea atelierelor tipografilor, croitorilor si croitoreselor in ultimul raport asupra sinitiii publice. Cercetati »Raportul comisiei din 1863 cu privire la munca copiilor”, unde, printre altele, veti citi cd .tagma olarilor, birbati si femei, reprezintii o populatie degenerata dere fizic si intelectual” ; c& ,,copiii gubrezi devin la inti subrezi", ci ,,degenerarea progresiva a rasei este inevitabila“. degenerarea populatiei din districtele olarilor este incetiniti datoriti afluentei permanente din districtele rurale inveci- nate si datorité casitoriilor cu persoane din grupurile maj s&nitoase ale populatiei !". Aruncati o privire pe Cartea albastra redactati de domnul ‘Tremenheere asupra plingerilor calfelor de brutari! Cine nu se infioari in fata paradoxuluj inregistrat in raportul inspectorilor de fabrici gi care este ilustrat de tabelele ofi- ciului general de statistic’, paradoxul ci, in perioada exclu- derii lor temporare din fabrica de bumbac din cauza lipsei de bumbac, perioadi in care ratia lor de hrand abia da reuseste si-i fereasc’ de bolile proyocate de inanitie, s tatea muncitorilor din Lancashire se imbunititeste si morta- litatea copiilor celor din fabrick seade pentru ci mamele lor isi pot, in sfirsit, ingidui si-i alpteze in loc si le dea o mix- turd de opiu. Si vedem reversul medaliei! Tabelurile de impozite pe venit si pe proprietate prezentate Camerei comunelor 18 20 iulie 1864 arati ci numarul persoanelor cu yenituri anuale de 50,000 de lire sterline si peste 50.000 de lire sterline s-a inmultit de la 5 aprilie 1862 pina la 5 aprilie 1863 cu trei- sprezece, prin faptul ei a crescut in acest an de la 67 la 80. Aceleasi tabeluri dezviluie faptul ci aproximatiy 3,000 -de persoane impart intre ele un venit anual de aproximativ 25.000.000 de lire sterline, mai mult decit venitul otal atri- MANIF. CONSTIT, AL ASOC. INTERNAT. A MUNCITORILOR 43 uit anual intregii mase de muncitori agricoli din Anglia gi Jara Galilor. Priviti recensiimintul din 1861 si veti_gasi c& numarul proprietarilor funciari din Anglia si Tara Galilor a sciizut de la 16.934 in 1851 la 15.066 in 1861, astfel incit concentrarea proprietatii funciare a crescut in 10 ani cu 11%o. Dac’ concentrarea piminturilor in putine miini ar progresa fn acelasi ritm, problema agrara (the land question) s-ar sim- lifica in mod foarte ciudat, ca pe vremea imperiului roman, cind Nero a rinjit descoperind ci jumitate din provincia ‘Africii era proprietatea a sase gentlemeni. Ne-am oprit atit de mult asupra acestor »fapte, intr-atit de uluitoare incit sint aproape de necrezut“ — din pricina ci Anglia’ conduce Europa comerciali si industriala si 0 reprezinti efectiv pe piata mondiali, Acum citeva luni unul din fii exilati ai lui Ludovic Filip a felicitat in mod public pe muncitorul agricol englez pentru situatia sa privilegiaté {ati de aceea mai putin fnfloritoare a tovardsilor lui de din- colo de canal. Intr-adevir, cu un alt colorit local si pe o scara mai redusi, faptele din Anglia se repeti in toate tirile indus- triale si inaintate de pe continent. In toate aceste (iri a avut loc, incepind din 1848, 0 nemaiauziti dezvoltare a industriei, o inimaginabil& crestere a importului si a ¢ portului, In toate aceste tiri a avut loc ,,o crestere“ cu adevirat ,,ametitoare a avutiei si puterii“, ,,limitati pe de-a-ntregul la clasele pose- dante“. In toate aceste {iiri, ca si in Anglia, salariul real, adic mijloacele de trai care se pot procura cu salariul nominal, s-a ureat pentru o minoritate a clasei muncitoare, in timp ce, in cele ‘mai multe cazuri, cresterea salariului nominal a insemnat tot atit de putin o adevirati crestere a bunistirii pe cit inseamni, de pildi, o imbunititire a situatiei unui pensionat al azilului de s&raci sau al orfelinatului din Londra faptul ci mijloacele strict necesare traiului sau au costat administratia in 1861 9 lire, 15 silingi si 8 pence, in loc de 7 lire, 7 silingi si 4 pence in 1851. Pretutindeni masele clasei muncitoare au decizut tot mai mult, cel putin in aceeasi masur’i in care balanta sociala salta clasele de deasupra lor. $i astfel in toate tirile Europei este acum un. adevir, evident pentru orice miinte lipsit’ de prejudeciiti si contestat numai de niste inte- resati predicatori destepti ai unui paradis al prostilor, ci nici perfection#ea masinilor, nici descoperirile din domeniul chi- miei, nici aplicarea stiintei in productie, nici fmbunatatirea si eed neial rRNA rie ESmijloacelor de comunicatie, nici noi colonii, nici emigrari, nici deschiderea de noi piete, nici comertul liber gi nici toate acestea luate la un loc nu pot inlitura mizeria_maselor mun- citoare, ci ci, dimpotrivi, pe falsele temelii de ast&zi orice noua dezvoltare a fortelor productive ale muncii trebuie si ducii inevitabil la adincirea contrastelor sociale si la ascutirea antagonismului social, In timpul acestei ,,epoci ametitoare“ de progres economic, moartea prin inanitie s-a ridicat aproape la rangul unei institutii in capitala imperiului britanic, In analele pietei mondiale aceasti epoc% este caracterizati prin revenirea mai rapid&, prin lirgirea sferei si prin efectul mai funest al plagii sociale denumite criz& economica gi industrial. Dupi esecul revolutiilor din 1848 toate organizatiile de partid si ziarele de partid ale clasei muncitoare au fost supri- mate pe continent de pumnul de fier al fortei, cei mai inain- tati fii ai muncitorimii, cuprinsi de desperare, au fugit in tepublica de peste Atlantic si efemerele visuri de emancipare se spulberi in fata unei epoci de industrializare febrila, marasm moral si reactiune politica. Infringerile claselor mun- citoare de pe continent, la care a contribuit nu in mic’ misura, atunci ca si acum, amestecul diplomatic al guvernului englez in friteasca alianti cu guyernul din Petersburg, si-au extins curind efectul contaminant si de cealalti parte a Canalului. In timp ce egecul miscirii muncitoresti de pe continent a demobilizat clasa muncitoare britanica si i-a frint eredinta in propria ei cauzi, ea a restabilit increderea in sine, oarecum zdruncinat’, a proprietarilor funciari si a capitalistilor. Con- cesi deja anuntate in mod public au fost retrase cu o neru- sinare intentionatd, Descoperirea de noi terenuri aurifere a dus curind dupi aceea la o emigrare de proportii uriase, care a lisat un gol de neimplinit in rindurile proletariatului bri- tanic, Alti membri ai sai, care inainte fuseser% dintre cei mai activi, ademeniti de momeala unui serviciu mai bun gi a unei salariziri momentane mai mari, ,,au profitat de impre- juririle existente“. Toate incercirile de a mentine sau de a reorganiza miscarea cartisti au dat pe de-a-ntregul greg ; toate organele de presi ale clasei muncitoare au dispirut unul dup’ altul, din pricina indiferentei maselor, si intr-adevar niciodatt inainte clasa muncitoare englezi nu pirea c& se impaci atit de bine cu o stare de nulitate politic’. Dac deci fiu existase intre clasa muncitoare britanick si cea de pe continent nici MANIF, CONSTIT. AL ASOC, INTERNAT. A MUNCITORILOR 45 o comunitate de actiune, exista acum, in orice caz, 0 comu- te a infringerii. aa totusi perioada dintre 1848 si 1864 nu a fost lipsita de aspecte luminoase. Vom aminti aici numai dou& evenimente mnate. Du 4 o lupti de treizeci de ani, dusi cu o tenacitate admirabili, clasa muncitoare englezi, folosind discordia momentana dintre capitalisti si proprietarii funciari, a reusit si impuna legea zilei de munci de zece ore, Marile avantaje fizice, morale gi spirituale care au rezultat de aci pentru muncitorii industriali si pe care le giisim consemnate semes- trial in rapoartele inspectorilor de fabricd sint acum unanim recunoscute. Majoritatea guvernelor de pe continent tat legea englez& pentru reglementarea muncii in fabri forma mai mult sau mai putin modificati, si chiar in Anglia este lirgita an de an sfera ei de actiune de ciitre parlament. Dar, abstractie facind de importanta ei practic’, succesul acestei legi muncitoresti are o alta mare insemnatate. Burghe- zia prorocise si demonstrase si rasdemonstrase prin organele cele mai notorii ale stiintei ei, prin dr. Ure, profesorul Sei si alti intelepti de aceeasi teap’, ci orice limitare prin lege a timpului de munci ar face si sune industrici engleze ceasul din urma, industrie care, asemenea unui vampir, trebuie si sugi singe omenesc, in special singe de copii. Tn timpurile vechi uciderea copiilor era un rit misterios al religiei lui Moloh, dar se practica numai in anumite ocazii foarte solemne, poate o dati pe an, gi in plus Moloh nu avea o predilec deosebita pentru copiii- celor stiraci. Lupta in jurul limitarii prin lege a timpului de munca a fost dusi ou atit mai mare violenta, cu cit, abstractie facind de licomia intrati in panica, era vorba de fapt de marea disput’ intre dominatia oarbi 4 legilor cererii gi ofertei, in care consti economia politica burgheziei, si controlul productiei sociale de citre cunoasterea $i prevederea social&, in care consti economia politica a ¢ lasei muncitoare, De aceea legea privitoare la ziua de munci de zece ore n-a fost numai o mare cucerire practic’, a fost victoria unui principiu. Pentru prima dati economia politica a burgheziei a fost infrinta in vazul tuturor de ciitre economia politica a clasei muncitoare. Dar 0 victorie si mai mare a economiei politice a mun- cii asupra economiei politice a capitalului urma s% aiba loc.