Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • V.I. Lenin, Imperialismul, Stadiul Cel Mai Înalt Al Capitalismului

    Încărcat de

    Robyn Carlson
    163 vizualizări72 pagini
    V.I. Lenin, Imperialismul, stadiul cel mai înalt al capitalismului Editura Partidului Muncitoresc Român, Bucureşti, 1950

    Titlu original

    V.I. Lenin, Imperialismul, stadiul cel mai înalt al capitalismului

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    V.I. Lenin, Imperialismul, stadiul cel mai înalt al capitalismului Editura Partidului Muncitoresc Român, Bucureşti, 1950

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    163 vizualizări72 pagini

    V.I. Lenin, Imperialismul, Stadiul Cel Mai Înalt Al Capitalismului

    Încărcat de

    Robyn Carlson
    V.I. Lenin, Imperialismul, stadiul cel mai înalt al capitalismului Editura Partidului Muncitoresc Român, Bucureşti, 1950

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 72
    eat ty Paes le ms MEU ae ee ie AL CAPITALISMULUI © (EXPUNERE POPULARA) EDITIA A Ila Vel LENIN 1950 ie EDITURA PARTIDULUI MUNCITORESC ROMAN Prezenta traducere a fost intocmit’ tm colectivul de redactle al Editurit Perea auenres Roman dups originalul fn limba rasa aparut in v. i asin, pere alese in dows volume, vol. I, edifla a 4a, Editura de Stal pentra a. literatura politic’, Moscova 1946. pon Brosura pe care o prezint atentiei cititorului a fost scrisa de _ mine in primavara anulut 1916, la Ziirich. In condi{iunile de uci u _ de acolo am resimtit, fireste, o oarecare lipsi de literatura franceza gi englezi si o foarte mare lipsa de literatura rusa. Am folosit. totusi, lucrarea engleza deciipetenie asupra imperialismului, car- tea lui J. A’ Hobson, cu toataé aten{ia pe care, dupa convingerea _mea, o merita aceasta lucrare. Brosura am scris-o tinand cont de cenzura farista. Deaceea nu numai ca am fost nevoit si ma mirginesc cat mai strict la o analiza exclusiv teoretic’, mai ales economica, dar a trebuit ca putinele observatii necesare privitoare la politica sa le formulez cu cea mai mare prudenta, prin aluzii, in‘limbajul lui Esop, acel blestemat limbaj esopic 1a care {arismul silea pe tofi revolutio- narii si recurgi atunci-cand Juau pana in mana ca sa scrie 0 lucrare «legala». E gren sa recitesti acum, in zilele de libertate, aceste pasaje din brosura care, in' vederea cenzurii fariste, au fost deformate, inghesuite, stranse ca intr’un cleste de fier, Pentru a artata ca imperialismul este ajunul revolutiei socialiste, ca social-sovinis- mul (socialism in vorbe, sovinism in fapte) inseamna trédarea deplina a socialismului, inseamna trecerea definitiva de partea _ burgheziei, ca aceasta spargere a migcarii muncitoresti este in le- gatura cu conditiunile obiective ale imperialismului etc., — pen- tru a arta toate acestea, a trebuit si vorbesc o limba «de robs, si deaceea sunt nevoit s& trimit pe citilorii pe care ii intereseaza chestiunea la articolele mele aparute intre anii 1914—1917 in _ strainatate si care vor fi in curdnd reeditate, Indeosebi face sa subliniez un pasaj din pag. 119—1201, in care, pentru a lamurj cititorului, intr’o forma adaptaté cenzurii, cat de nerusinat mind capitalistii si social-sovinistii trecu{i de partea lor (impotiyg carora lupté atat de inconsecvent Kautsky) in chestiunea ang xiunilor, cdl de nerusinal acoperd ei anexiunile capitalistilor lo am fost nevoit sa dau ca pilda... Japonia! Cititorul atent va pune cu usurin{a in locul Japoniei — Rusia, $i in locul Coreei — Finlanda, Polonia, Curlanda, Ucraina, Chiya, Buhara, Estonia ¢ alte regiuni care nu sunt populate de Velicorusi. 4 Vreau si nadajduesc ca brogura mea va ajuta la priceperea chestiunii economice fundamentale, fara studiul careia nu pot fl deloc infelese si apreciale nici razboiul de azi, nici politica an azi, si anume: chestiunea esenfei economice a imperialismului, Autorui Petrograd, Tg 28 Aprilie 1917. Vezi volumul de faja, pag. 122. — Nota Red. PREFATA LA EDITULE FRANCEZA ae - $I GERMANA Lucrarea de fata, scrisi in 1916, cum am aratat in prefata Ya edifia rusia, a fost redactata {indndu-se cont de cenzura {a- rist’. Nu am posibilitatea, in momentul de fala, sa refac tot textul, refacere care, de altfel, nici nu ar fi ra{ionala pentru atin- gerea {elului urmarit, intrucdt scopul principal al carfii a fost si riméne: sa arate, dupa datele generale ale indiscutabilei sta- tistici burgheze si dupa miarturiile invafatilor burghezi din toate farile, care a fost tablout de ansamblu al economiei capitaliste mondiale, in relatiile ei internationale, la inceputul veacului al XX-lea, in ajunul celui dintdi razboi imperialist mondfal. Intro oarecare masura va fi chiar folosttor pentru mul{i co- munisti din {arile capitaliste inaintate sa se convinga din pilda acestei brosuri, legale din punctul de vedere al cenzurit fariste, de posibililatea si de necesitatea de a folosi chiar ‘si slabele ra- miasife de legalitate care mai ramén comunistilor, de pilda in America de azi sau in Franfa, dupa ultima arestare in ma munistilor, pentru a limuri cat de false sunt concep|t pacifiste si sperantele pe care si le pun in «democratia mondiala>. In aceasta prefa{a incerc sé dau cele mai necesare complectari la brogura de fata, serisd sub regimul cenzurii. I In aceasta brogura s'a demonstrat c4 razbotul din 1914— 1918 } a fost din amandoua partile un rézboi imperialist (adicd un raz- | ] boi de cucerire, de jaf si de prada), un rizbol entra impart lumii, pentru imparfirea gi reimpartirea c > : de fate safe cae gti ee oe ae Caci dovada adeviratului caracter social, sau, mai ex: a a adevaratului caracter de clasi al unui razboi, se Baseste, i % infeles, nu in istoria diplomaticd a razboiului, ci in analiza tuafiei obiective a claselor conducatoare din teafe statele beli; — rante. Pentru a zugrivi aceasta situa{ie obiectiva, niche luate pilde si date razlefe (cici, data fiind marea Complextaill a fenomenelor vieffi sociale, poti gasi intotdeauna oricdte ia sau date razlefe pentru confirmarea oricarei teze), ci trebu ii ; neapdrat ¢ofalitafea datelor privitoare la bazele vie(ii ect i nied a tuturor statelor beligerante si a intregii lumi. 4 Tocmai asemenea date generale care nu ii Teproduse de mine in tabloul imparfirié sa on ae oe He fel eet drumurilor de fier din intreaga ay ani: si 1913 (in § 7). Drumuril i celor mai insemnate ramuri a tinea ae CArbunelui si a fierului; ele sunt rezultatul si indiciile ae Be ale desvolt&rii comer{ului mondial si ale civiltzatied ne Fe cals Cum sunt legate drumurile de fier cu marea aaa ie, oh monopolurite, cu sindicatele, cu cartelurile, cu tru- le, cu bancile, cu oligarhia financiara, se araté in capitolele precedente ale cai Repartizarea re{elei de cai ferate a eee a inegalitatea desvoltarii retelei de cat Brandt ee ea rezultatele capitalismului contemporan, ee ee eset pe scarii mondiala. $i aceste rezultate a- Bina Pane eon Proprietatea privati asupra mijloa- economicd sunt DMGLIE a Construi 4i fera aes fivenans Ht A erate pare sa fie o intreprindere simpli, oct Feil ees culturalé, civilizatoare : aga apare ea in Bio ai tae care sunt plati{i s@ zugraveasc’ in mic-burghezi, In re Tobia capitalist, ca si in ochii filistinilor sac ‘ In Tealitate, firele capitaliste, care leaga cu mii de iceste intreprinderi de Proprietatea privata asupra mij- oe _ loacelor de productie in general, au transformat construirea de cai ferate intr’un instrument de asuprire a unui sriliard de _ oameni (coloniile, plus semicoloniile), adica a mai mult de ju- -matate din populatia pamantului, reprezentind populatia din fairile dependente gi pe robii salariafi ai capitalului din {arile «ci- vilizate>, Proprietatea privat, intemeiaté pe munca miculuj producd- tor, libera concuren{a, democratia — toate aceste lozinci cu care capitalistii si presa lor inseala pe muncitori si pe farani au ra- mas cu mult in urma. Capitalismul s’a prefacut fntr’un sistem mondial de asuprire colonial si de innabusire financiara a uria- sei majorita{i a populatiei pimantului de céitre un pumn de {ari cinaintate», Si aceast este impir(ita intre 2—3 jefuitori, stdpanitori ai lumii, inarmafi pana’n dinfi (America, Anglia, Ja- ponia), care atrag intreg globul in razbotul lor pentru imparfirea praaii lor. Il Pacea dela Brest-Litovse!, dictata de Germania monarh' gi apoi pacea dela Versailles, cu mult mai salbatica si mai 1 gava, dictataé de republicile «democratice> America si Fran{a, precum si de «libera» Anglic, au facut omenirii serviciul cel mai folositor, demascand atat pe scribii vandu{i impe smului, cat §! pe micii burghezi reactionari — oricat s‘ar numi ci pacifisti si socialisti — care proslaveau awilsonismul» gi incercau sa dovedeasc’ posibilitatea picii si a reformelor sul imperialism Zecile de milioane de mori si de schilozi pe care i-a lasat in urma lui razboiul, un razbol care a fost dus pentru a se sti careia din cele doua grupe de bandi{i financiari — cea englezd sau cea germani — trebue sa-i revina o parte mai mare din prada, si 1 Pacea dela Brest-Litovsc — Pacea de jaf impusii in 1918 de ciitre Germania imperialist’ gi alia{ii ei, Austro-Ungaria, Turcia si Bulgaria, tinerei Rusiij Sovietice, neconsolidati inci ; a fost anulati de ciitre gu- vernul sovietic in anul 1918, dup& revolufia din Noembrie din Ger- mania. — Nota Red. 10 V. I. LENIN a apoi cele dou «tratate de pace», deschid cu o repeziciune necy. noscutd pana acum ochii a milioane si zeci de milioane de oamenj asuprifi, striviji, inselafi, prostiti de burghezie. Astfel, ca urmare a ruinei mondiale pricinuite de razboi, creste criza revolutionars mondiala, care, prin oricdt de lungi si de grele peripelii ar trece, nu se poate termina altfel decdt cu revolufia proletara si vic. toria ei, Manifestul dela Basel al Internationalei a H-a, care s‘a_ pronun{at in anul 1912 nu asupra razboiului in general (sunt jel de fel de razboaie, sunt si razboaie revolutionare), ci anume asupra razboiului care avea sa izbueneasedé in 1914, — acest manifest a ramas ca un monument care demasca tot falimeniul rusinos, toata renegarea eroilor Internationalei a II-a, Retiparesc deaceea acest manifest ca adaus la edifia de fata $i atrag stéruitor atentia cititorilor asupra faptului e4 eroii In- ferna{ionalei a II-a ocolese cu aceeasi grija pasajele din acest manifest unde se vorbesle precis, lamurit, de-a-dreptul despre Tegatura tocmai dinlre acest rizboi iminent gi revolutia prole- oe & aceeasi griji cu care hoful ocoleste locul unde a savarsit un furt, : IV In brosura de fala se di atentie di ie : : eosebita criticii_«kaut- skismuluis, curent ideologic international care este Teprezentat -in toate {atile lumii de «teoreticienti cei mai de vazi», de con- ee Internationalei a II-a (in Austria de Otto Bauer & Co., n Anglia de Ramsay MacDonald $i alfii, in Fran{a de Alber Thomas etc. etc.) si de o multime de socialisti, reformisti, paci- fisti, democra{i_burghezi $i popi, Acest curent ideologic este, te le pe de o parte, produsul descom- at al putrezirii Internafionalei a Il-a, iar pe de alta parte le neinlaturat al ideologiet micit burghezli, pe care intregu! ef fel de viata 7 A : ‘erative: 14 0 face sclava Prejudecatilor burgheze si demo- +e 7 oe PREFATA LA EDITULE FRANCEZA St CERMANK u _ La Kautsky si la cei de teapa lui asemenea idei inseamna re- _ nuntarea totalaé tocmai la bazele revolujionare ale marxis- mului, pe care acest scriitor le-a aparat timp de zeci de ani, in special, intre altele, in lupta impotriva oportunismului socialist (al lui Bernstein, Millerand, Hyndman, Gompers etc.). Deaceea nu este o intamplare ci in toata lumea «kautskistii> s'au unit acum, in practicd si in politic’, cu oportunis!ii extremisti (prin Internafionala a Il-a, sau galben’4) si cu guvernele burgheze (p:in guvernele burgheze de coalilie 1a care participa socialistii). : Miscarea revolujionara proletara in general si cea comunista in special, care e in crestere in lumea intreaga, nu se poate lipsi de analizarea si demascarea greselilor teoretice ale «kautskismu- luis. Aceasta este cu alat mai necesar, cu cat pacifismul si «de- miocratismuls in general — care nu pretind de fel a fi marxism, dar care, Ja fel ca si Kautsky & Co., disimuleazi adancimea con- tradictiilor imperialismului si ineren{a crizei revolutionare pro- duse de el — sunt inca foarte mult raspandite in toaté lumea. ~ Si lupta impotriva acestor curente este obligatorte pentru partidul proletariatului, partid care trebue sa recucereasca dela burghezie ~ pe micii patroni inselafi de ea si pe milioanele de oameni ai mun- _ . Cum am ardtat deja in textul cari, Hilferding, fostul «marxist», astazi tovaras de - dei al lui Kautsky si unul din reprezentanjii de cdpetenie ai po- lite burgheze, reformiste in «Partidul social-democrat indepen- dent al Germanieis, a facut in aceasta chestiune un pas inapol - fafa de pacifistul si reformistul declarat, englezul Hobson. Scin- _ darea pe scaré internationala a intregii migcari muncitoresli a } test acum cu totul la iveala (Internationala a Il-a si a Ill-a). _ Deasemenea au iesit la iveald lupta 2 4 gi razbolul civil dintre “cele dou’ curente: in Rusia, mensevicii si , care a aparut oe poe inceputul rézboiului mondial imperialist din Ree clementele revolutionare de stanga ale social- teeta ane, Conduciforii grupului Spartakus au fost Karl ; Roza Luxemburg, Franz Mehring, Klara Zetkin si altii- Uniunea spartakist’ (fost leveni a ‘a grupare «Intern: “oe burele Partidului Comunist German, — Neate reats a est PREFAJA LA EDIJILE FRANCEZA gl GERMANA 13 lieutenants of the capitalist class), adevara{i raspanditori ai refor- mismului gi sovinismului. In razboiul civil dintre proletariat si burghezie, ei vor sta inevitabil, si nu in numar mic, de partea burgheziei, de partea ?. . Fara a pricepe radacinile economice ale acestui fenomen, fara a aprecia just insemnatatea lui politica si sociala, nu se poate face nici un singur pas in domeniul rezolvarii problemelor prac- tice ale miscarii comuniste gsi ale revolufiei sociale ce se apropie. Imperialismul este ajunul revolufiei sociale a proletariatului. Incepand cu 1917, acest lucru a fost confirmat pe scara mondiala. N. Lenin’ 6 Tulie 1920. 1 Yersaillezi — partizanii burgheziei franceze si ai guvernului el, guvernul Thiers, care, in timpul Comunei din Paris din 1871, au fugit dela Paris la Versailles. Versaillezii au incheiat, pentru mentinerea do- minatiei lor de clas&, 0 pace rusinoasi cu armata prusaci de ocupatie, care abia fusese dusmanul ei, doborind ‘cu ajutorul acestela eroica Comuni din Paris si innecind-o in singele muncitorilor, — Nota Red. 2 Comunarzi — cei care au luat parte la Comuna din Paris din 1871; ei au luptat cu eroism impotriva burgheziel, pentru puterea politica a prolctariatului, impotriva armatei de ocupajie prusaci, pentru 0 Franti liber’ si independent’, — Nota Red. 4-V. 1. Lenin semna de multe ori N. Lenin, — Nota Red. _ In ultimii 15—-20 de ani, mai ales dupa razboiul dintre Spa- nia si America (1898)! si dupa cel anglo-bur (1899—1902) * literatura economica, precum si cea politica a lumii vechi si a celei noi, se opreste din ce in ce mai des asupra nofiunii «im- perialism», pentru caracterizarea epocii in care traim. In 1902 a aparut la Londra si la New-York lucrarea economistului englez J. A, Hobson; «Imperialismul». Autorul, care priveste lucrurile — din punctul de vedere al social-reformismului si al pacifismului burghez — punct de vedere identic, in fond, cu pozitia de acum a fostului marxist K. Kautsky —, a descris foar‘e bine si ama- nun{it particularitafile economice gi politice fundamentale ale imperialismului. In 1910 a aparut la Viena lucrarea marxistului ausiriac Rudolf Hilferding: « a 3 te Be ie z ' / | Se _ Statelor Uae). 1912, pag. 202. egal. ee cae ne Oot, CONCENTRAREA. PRODUCTIEL §¢ MONOPOLURILE 19 44 a desvoltarii ei, hee dela sine, se poate spune, de-a-dreptul Ja monopol. Caci cdtorva zeci de intreprinderi uriase le e usor sa ajunga !a intelegere; pe de alta parte, tocmai datoriti marilor Propor{ii ale intreprinderilor se ingreuiazd concuren{a si i stere tendin{a spre monopol. Aceasta prefacere a concuren Monopol este unul din fenomenele cele mai importante — dac& “nu cel- mai important — in economia capitalismului modern si “deaceea trebue neaparat si ne oprim asupra Jui mai aménuntit. Dar mai intai de teale s@ inlaturam o eventuala nein{elegere. Statistica americana spune: 3.000 de intreprinderi uriase in 250 de ramuri de industrie. Ca gi cum ar fi in total cdte 12 in- treprinderi din cele mai mari in fiecare ramura. ~ Dar nu este asa. Nu in fiecare ramura de industrie exist& intreprinderi mari; pe de alta parte, o particularitate extrem de importanta a capitalismului, ajuns pe treaptacea mai inaltaa des- voltarii sale, este asa numita combinare, adica unirea intr’o sin- gura intreprindere a diferitelor ramuri de industrie, oare ori in- fétigeaza etape succesive ale prelucrarii materiei prime (de pilda, topirea fontei din minereu, prefacerea fontel in ofel si, poate, fabricarea din ofe! a unor produse finite), ori joacd una fa{a de alta un rol ajutator (de pilda, prelucrarea deseurilor sau a produ- selor auxiliare, productia materialului pentru ambalaj etc.). «Gombinarea» — scrie Hilferding — «niveleaza deosebirile de conjunctura si asigura astfel intreprinderii combinate o mai mare stabilitate a ratei profitului. In al doflea rand, combinarea duce la inlaturarea comerjului. In al treilea rand, ea face cu pu- “tinta perfectiondrile tehnice si, prin aceasta, dobandirea unui profit suplimentar fata de intreprinderea ,,curata‘ (adicé necom- binata). In al patruiea rand, ea intareste pozitia intreprinderii combinate fa{a de cea ,,curata‘, in lupta de concuren{a din tim- _ pul unei puternice depresiuni (stagnate in afaceri, eriza), cand sedderea preturilor materiei prime ramane in urma fa{a de sca- derea- -preturilor la obiectele fabricate.» x pee miieta burghez german Heymann, care a consacrat tate! Cateva zeci de mii de Anhennndel mari oe totul milioane de intreprinderi mici nu Teprezinta nimic. 1 In anul 1907 erau in Germania 586 intreprinderi cu 1,000 si peste 1.000 lucrdtori, Ele aveau aproape a@ zecea pa 380.000) din ee tatal ‘al apnea si aproape « treiq adicd milioane de «patroni» mici, mijlocii gi o parte chiar dintr ari sunt de fapt cu totul subjugati de cdteva sute de finan- ciarl milionari, 7 Intro alta {ara inaintaté a capitalismului modern, in Sta- tele Unite ale Americii de Nord, cresterea concentrarii produce fiei e si mai mare. Aici statistica are in vedere industria ip inte- lesul stramt al cuvdntului si grupeaza intreprinderile dupa mari-| mea valorii produsului lor anual. In 1904 erau 1.900 intreprinde din cele mai mari (dintr'un total de 216.180 intreprinderi, adic 0,9%) cu o productie de cate 1 milion dolari si chiar mai mult; | ele aveau’ 1.400.000 muncitori (din 5.500.000, adica -25,6%/.), 0 productie 4 de 5,6 miliarde (din 14,8 miliarde, adica 38/0) Dup n 1909, cifrele respective erau: 3.060. intreprindert | (din 268491, adic’ 1,1%) cu’ 2,000,000 de‘muncitori (din 6.600.000, 30,5%) si cu o productie de 9 miliarde (dim| 20,7 miliarde, adick 43 8°/o) 2. Aproape jumatale din productia tuturor intreprinderilor {ari se gaseste in mana unei suiimi din numarul lor total! $i aceste mii de intreprinderi uriase cuprind 268 ramuri de indu- strie. De aici se vede limpede c& concentrarea, la o anumita (reap * Dupi Annalen des deutschen Reiches ‘tkoatatl imperiului ser man], 1911, Zahn. s * Statistical Abstract of the United States [Buletinal Statistic italul financiar», trad. rus&, pag. 286—287. Sane . AAA ) ag Ge ie , ay PEE ge erry Tako) ha A LA ta ae or _ 1, CONCENTRAREA PRODUCTIEK $i MON ene - = io . : nies PO! desi ceva mai tarziu si, poate, in alta forma. Tata ce scrie 1 ofesorul Hermann Levy, in studiul sau special despre «Mono- oluri, carteluri si trusturi», pe baza datelor asupra desvoltarii conomice a Marii Britanii: _ «In Marea Britanie, tocmai propor{iile mari ale intreprinde- llor si nivelul lor tehnic ridicat poarta in ele tendinta monopoli- ti. Pe de o parte, concentrarea a avut drept rezultat necesitatea nvestirii de mari capitaluri in intreprinderi; deaceea noile intre- Prinderi trebue sa iaca faa unor cerinje din ce in ce mai mari in priveste capitalul necesar, ceeace ingreuiazd constituirea lor. e de alta parte (si acest punct fl socotim mai important), orice intreprindere noua care vrea sd {ina pas cu intreprinderile uriase au luat fiinfa pe baza procesului de concentrare, trebue sa produca un surplus atat de mare de produse, incat desfacerea Hor rentabila n’ar fi posibila decadt in cazul unei cregteri neobis- quite a cererii; in caz contrar, acest surplus de produse va pro- fvoca scdderea preturilor pana la un nivel nerentabil atat pentru noua uzina cat si pentru uniunile monopoliste.» Spre deosebire de alte {ari in care taxele vamale protectioniste inlesnesc carte- area, in Anglia uniunile monopoliste ale proprietarilor de intre- prinderi, cartelurile si trusturile apar mai mult atunci cand intre- piinderile concurente importante reprezinta un numar re: ns, redus la «vreo doua duzini de intreprinderi». «Aici traurirea procesului de concentrare asupra organizarii monopoliste a marii industrii apare limpede cum e cristalu!.» * Acum o jumatate de veae, cand Marx si-a scris «Capitalul», libera concuren{a parea majoritalii covarsitoare a economistilor © «lege a naturii». Stiinja oficial a incercat sé ucida, prin com- plotul tacerii, opera ivi Marx, care dovedise, prin analiza teore- ticd si istoriei a capilalismului, ca libera concuren{a da nastere concentrarii productiei, iar aceasta concentrare duce, pe o anu- mita treapta.a desvoltarii sale, la monopol. Acum monopolul a | devenit fapt. Economistii scriu munti intregi de car{i, deseriind © luerare special deserierii intreprinderilor «, adi binate, din industria german a fierului, spune: «Intrep; curate pier, stzivite intre pre{urile ridicate ale material preurile joase ale fabrica‘elor». Rezulta urmatoru] tablow: ramas, pe de o’ parle, marile societafi pentru extractia carbune cu o extractie de céteva milioane de tone de carbuni, gp puternic organizate in sindicatul lor carbonifer, iar pe de 4 parte, strans legate de acestea, marile turnatorii de oje CU si dicatul lor. Aceste intreprinderi uriase, care dau o produetie ¢ nuala de 400.000 de tone de ofel (o toni = 60 puduri), cantitati enorme de minereuri si de carbuni, produc obiecte: cate din ofel si au 10.000 de muncitori incazarmati in colog uzinelor, avand uneori propriile lor cai ferate si porturi, acesie treprinderi uriase sunt reprezentante tipice ale industriei siden gice germane. Si concentrarea paseste tot mai departe, Fi intreprindere devine din ce in ce mai mare; din ce in ce maimult | intreprinderi din aceeasi ramura sau din ramuri-de industriedés ‘ ¢ sebite se coniopese in intreprinderi uriage care sunt sprijinite g hy conduse de o juméatate de duzind de mati banci berlineze, ceeace priveste industria min germana, justetea tcorie: Karl Marx asupra concentririi esie dovediti intocmai; ce e drepl aceasta se refer la o {ari in care industria este protejala @ faxe vamale si de tarife de transport. Industria minier’ din Ge mania este coapta pentru expropriere,» * ‘ Ee aan concluzia la care a trebuit si ajunga un e Rt Oy eg prin exceptié, Trebue notat as ties Gk ce ermania ca un caz aparte, data find prot prin taxe vamale protectioniste ridicate, Di Tilor, a sindica # a a ei af icatelor etc, Este extrem de important ci in {arab age ate * Hans Gideon He, ‘ ‘ymann Gtosseisengewerbes [etn Tursied germaniis], sti 1: «Die gemischten Werke im deutsh™ treprinderile mixte din marea industrie luttgart 1904 (pag. 256 si 278). 1 Hermann Levy: «Monopole, Kartelle und Trusts* [«Monopoluri, -carteluri si trusturi>], Jena 1909, pag. 286, 290, 298. 2 = r } PCN etre wihey ei Fi 5. ae a) SCENTEAREA PRODUCTIEL §1 MONOPOLURILE 2B jurile devin una din temeliile intregii viefi economice. g mul s’a transformat in imperialism: Cartelurile se inteleg intré ele asupra condifiunilor q zare, asupra termenelor de plata etc. Ele isi impart pi e desiacere. Ele hotarase -cantitatea marfurilor ce trebuese | duse. Ele stabilese pre(urile, impart intre diferitele int-epring profiturile etc, Numazul cartelurilor din Germania era apreciat cam la’ in 1896 si Ja 385 in 1905, ingloband in ele aproape 12.009' treprind Dar este unanim recunoscut ca aceste cifre sunt din regiune, iar in 1910 ajunsese la 95,4°/o?. Monopolul creat tn felul acesta asigura venituri imense si duce la formarea unitati- lor tehnice de productie, de propor{ii uriase. Faimosul trust al petrolului din Statele Unite (Standard Oil Company) a fost in- {at in 1900. «Capitalul lui era de 150 milioane dolari. Fuse- sera emise ac{iunj obignuite, in valoare de 100 milioane, si actiuni privilegiate, in valoare de 106 milioane. Ultimele au dat, in anii 4900—1907, urmdtearele dividende: 48, 48, 45, 44, 36, 40, 40, °/o, in total 367 milioane dolari, Din 1882 pana in 1907 profitul net a fost de 889 milioane dolari; din acestia, 606 milioane au fost platite ca dividende, iar restul trecut la capitalul de rezerva.o® «ln toate intreprinderile trustului ojelului (United States Sieel Corporation) erau ocupati in 1907 nu mai putin de 210.180 mun- itori si functionari. Intreprinderea cea mai mare a industriei Fminijere germane, Socie!atea miniera Gelsenkirchener (Gelsenkir- ichener Bergwerksgesellschait), avea in anul 1908 46.048 munci- ori gi functionari.» # Inca din 1902 trustul ofelului dadea o pro- duciie de 9 milioane tone ofel*. Productia lui de ojel constituia, tn 1901, 66,3%o, iar in 1908 56,1°o din productia globala de ofel ‘a Statelor Unite’; extractia lui de minereu alcaiuia, in aceiasi ani, 43,990 si 46,3%. z Raportul comisiei guvernamentale americane asupra trustu- din 1907, citate mai sus, se vede ca chiar aceste 12.000 de inte prinderi, din cele mai mari, concentreaza desigur mai mult de matate din cauititatea totala a energiei maginilor eu aburi sim loarelor electric. In Statele Unite ale Americii de Nord nun rul trusturilor era evaluat’ in 1900 la 185, fn 1907 la tistica americana imparte toate intreprinderile industriale d cum apartin unor proprietari individuali, firmelor sau corpo Ulllor. In 1904 acestora din urma le apartineau 23,6, iar tn [9 25,9%, adicd mai mult de un sfert din numérul total al in prinderilor, In aceste intreprinderi erau ocupati in) 1904 71 din numaiul total al munciiorilor, iar tn 1909 75,6%/o, adica ti sierturi din numarul lor total; valoarea productiei lor era de 108 $1 16,3 miliarde dolari, adica 73,7%0 $1 79% din suma totalii Cartelurile si trusturile concentreazii ‘descori in mainile he Sapte, opt zecimi din totalul productiei nei arfumite ramurl dé industrie. Sindicatul cérbumelui din Renania-Westfalia concent Ta infiin{area Sa, in 1893, 86,7%%0 din totalut productiei de carbuni: 1 Dr, Fritz Kestner: «Der Organisationszwang. Eine Untersuchung fiber die Kampfe zwischen Kartellen und Aussenseiter> [«Constrangere organizare. Cercetari asupra luptei dintre carteluri si cei ramasi_ in afara lor], Berlin 1912, pag. 11. ° ? R. Liefmann ; «Beteiligungs-und Finanzierungsgesellschaften. Eine Studie tiber den modernen Kapitalismus und das Effektenwesen» [«So- cietfi de participare si finan{are. Studiu asupra capitalismului modern ‘si a operatiunilor cu efecte>], ed. intaia, Jena 1909, pag 212. 3 Ibid. pag. 216. 4Dr. S. Tschierschky ; Kartell und Trust» [¢Cartel si trust») Gottingen 1903, pag. 13. * Th. Vogelstein :

    S-ar putea să vă placă și