_

CONVORBIRI LITERARE.
ANUL VI.
1 APRILIE 1872

1 MARTIE 1873.

Redactor: JIACOB igEGRUZZI.

IA
TIPOGRAFIA plATIONALA.

1873.
alliallMINENAM1611110111M1111/111111=1. amariMan.max101...

www.dacoromanica.ro

No. 10 .

Iassi, 1 lanuarie 1873.

Anul VI.

CONITORBIRI LITERARE.
Apare la 1 a fie-eirei Juni.
Abonamentul pe on an pentrn Romilnia libel% 1 galben; pentru Austria 6 fl; pentra Germania 15 Franci; pentru
.
Svii,era, Belgia si Italia 20 franci; pentru Francia si Spania 25 franci.
Abonamentele se fac nnmai pe tin an intreg; in Iasi la Tipo-Litografla Nationalli si la redactiuue, in Bucuresti
la librbria Soccec et Comp.; in toate celelalte erase din Romilnia la biuroarile postale.

ALEXANDRL
S'a recunoscut el literatura Greciei antice
este, intre toate literaturele, singura care s'a
desvoltat treptat, dupt vtrsta i progresul spiritulai, in msura cu civilisatia, at gradul de
culturt, mergnd i ajunend de la sine i rtpede, in toate formele ei, la perfectie, la floare.
Ne avnd inaintea sa, precum a lasat in urma,

de acele frumoase modeluri care, totdeauna

admirate, atrag i cheami imitatori, Grecia in
manifestrile ei atit de variate i desev6rite,
n'a cunoscut alt conducetor cleat spiritnl, activitatea sa ; i poesia, precum toate artele, in

acea fericitd, tart, an crescut i intins ramurile lor, ca producte libere i naturale ale pimntului i ale climatulai Pretutindenea aiurea, incepnd de la vechii Romani, care culeend geniul elin, an dobAndit, la rAndul lor,

literar. Inspiratt de anticitate, Frautia in sec.

al XVII, a produs acei nemuritori genii, care,
umpltnd lumea cu numele lor, an ftcut limba,
in care au scris, intinsa i puternict asupra
Europei. Asemenea s'ar put insemna pentru
fie care natie resultatul, productul influintelor
straine. In aceste conditii, ca prin o lege universalA, a crescut, s'a format ori ce literaturt.
Imitarea a ptrut *i a fost totdeaunt cel mai
rtpide drum pentru a cutriera gradurile la
care este supus spiritul omenese. Cu attt mai
mult, cAnd popoarele, apropiete prin descope-

ririle tiintei, comunia nor intre ele, cAnd

cunotinta limbelor striine mai respAnditt,
inlesnete schimburi de idei, imprumuturi de
lumini, astizi, i mai cu salmi pentru noi,
chemati intre cei de pe urmi la binefacenle
civilisatiei, care Oat eni ziceam in nemicare,
suspinand la umbra Carpatilor. zicnd Doinele
dejale, pentru noi inttrzielii, i in zilele noastre,

derne, departe de a urma, in desvoltarea operelor de spirit, aceasti mart originalt, me-

imitarea pare Anct mai naturall, i de la sine

se impune prin puterea imprejurtrilor. Dar inriurirea unei literaturi asupra alteia nu se mar-

suratt cu starea societuitii, an inceput, fie care

la oara sa, i la epoce deosebite, a profita de

ginete totdeauna in a introduce idei ; ea schimW., preface adese-ori chiar formele cunoscute,

lucrul acelor, care, veniti mai inainte la Inmint, au lAsat, dup1 dgnii, uu mare trecut

cnvintele intrebuintate pentra esprimarea lor.

Nu e limbA care, cu timpul, dar mai cu Barna
48

glorie in litere, toate popoarele antice san mo-

www.dacoromanica.ro

366

ALEXANDIII

in zile de formare, sa nu primeaica modificdri. Ca toate institutiile nnui popor, limba

at6rna de starea societatii, i este, nu mai
putin dealt ea, schimbatoare ; sunt vechi cu-

se tiparesc astazi, simti, in mai toate, ceva

care te duce aiurea, care te transpoarta in

vinte care tree, sunt altele noue care vin, care

s'adaog, i un poet a putut compara limba cu
un arbore b6tran, pe care in locul frunzelor
ce cad, vezi altele ce cresc, i inverzesc la
rndul lor ramurile intinerite. Pentru noi dara,
care am trecut rapede din o stare socialii elementara la institutiile cele mai inaintate i'i
mai liberale, care am fost ca stramutati de-

nu imittri, dar rele traduceri, sau mai adese

ori Mica, un amestec de cuvintele cele mai
putin naturale, cele mai depArtate, un ir de
frase, care, fara stil, fart idei, duc pe cetitor
ametit, pe jumelate inecat, i fart a put da

odata inteo alta lume, nu e de mirare, and

aceasta insui, au drept la impamntenire;

atmosfera moral' nu mai este aceeai, sa sim-

plini de dorinta de a produce efect, de a vorbi

altfel cleat altii, mergem pina a mecunoate
tot ce este bun i indestulator in vechia noastrA limba. Cultura i gustul lipsesc pentru a
pune oare care me'sura in revolutia noastri
literal% ; i, in anarchia care resultii, poetul
Doinelor apare ca un conservator care, mai
bine decat prin cuirnt, prin fapta, prin scrierile sale, lupta, pentru drepturile limbei i ale

tim uevoea de a preface pana, de a perfectiona instrumentul, de a marl, de a imulti mijloacele prin care ne esplicam unii cu altii i
intelegem. Climatul spiritelor schimbAnd, este
necesitate pentra limba de a se reinol; idei
male cer noue cuvinte. Dar in aceasta legitima inovare, in aceste reforme literare, supuse

la legi naturale, este un punct unde e drept

de a se opri; este o margina care, odata depOita, nu mai produce nimica bun. Daca istoria ne aratl cli, prin imitare, o literatura
se poate inavutl de coloarele unei altei epoce

ci
s unei civilisatii straine, ea ne invata totedata ca un popor nu profita de lucrul i cugetarile unui altui, decat atuncea and tie a
remane el insui, a pastra, in totul, geniul,
originalitatea sa. In aceasta privinta, poetul
care a inceput prin Doine, i a carui talent,
adev6rat roman, a mers inaintand, i inaltandu-se prin Licrimioare, Margaritarele, i Pasteluri, ping la Dumbrava Roie, Alexandri,
este un model bun a propune i a urma.
Originalitatea este un lucru care devine din
o zi in alta mai rar. CAnd ceteti scrierile ce

alte locuri, care-ti aduce aminte ca cutare prosator a scris, cA cutare poet a suspinat ; vezi,

de fund in mijlocul acestui potop! Nu ne marginim de a -introduce numai cnvintele straine,

care respund la nouele trebuinti, i care, prin

poesiei romane.

Nime, mai bine decAt Alexandri, aducend

un stil non, n'a Lica totodatt o mai fericiti

intrebuintare de toate &wile i de toate coloarele
vechi. Nime, cat el, combiand elemente straine
cu inspirarea nationala, n'a tiut a imita

arta franceza i a remane roman. A face

cunotinta sa este a inv'qa cum i prin
ce mijloace se poate profita de comertul altor literaturi, pAstrand 1 desvoland Ansa ca-

racterul original. Dar, nu e mai putin placut

decat util de a-I studia; poesia sa ne indeamna, ne face semne, i vom incerca de a vorbl
despre poet i operele sale, imprumutAnd chiar

de la biografie trisaturile ce vom crede necesare pentru a esplica judeciime'ntul literar.

www.dacoromanica.ro

ALEXANDRI.

367

Scoala, in timpul copilariei, nu este nici odata fara inriurire asupra vietei. Copil, Alexandri era intre aceia acaror parinti, presimtind tot ce avean a cnnoate fii lor pentru

la serviciul terei sale, precum multi alti juni,

camarazii sei, care reveniti de la studii, din
strainatate, inainte de and 1848, i in versta
barbateasca la aceasta data, luminati de razele Occidentului, importau, cu denii, in societatea semi-orientala de atuncea, none idei

a numera in generatia non* incepeau a se

care trebueau in curend sa schimbe, sa re-

desparti de denii din frageda lor versta, a-i

trimite departe de ochii lor, de ingrijirea lor,
in Frantia, in Germania, pentru a cata i a

inoeasca totul. Aceasta junime, generatia de

I.

allege acolo tot ce era i este alma cu neputintA de a gad in starea nenorocita a scoalelor noastre, o bunk i intAritoare cultura.
In Paris, Alexandri a Scut studiile sale ; intenn Liceu frances a dobindit acel fond de
cnnotinti clasice sirt care nu e dat nimenni
de a indeplinl tot ce promitea natura sa. De
timpuriu, avea in el primal semn al spiritelor
nascute pentru literatnra, dragostea lucrurilor
frnmoase, care este cat o virtute, i grin aplicarea ei la cetire, a desvoltat rapide i uor acea simtire vie i delicata careface gus-

tul in litere, i care este una din calitatile

predomnitoare in talentrd sea. In zilele de
scoalit Ana, a prins, ascultand in aceasta ple-

carea sa naturala, a face, i nu pre reit, versnri francese, dobandind prin aceastA gimnastica intelectuala, de a amoate mai de aproape

la 48, a fost la intoarcerea sa de la

Universitatile straine, ca zorile revolutiei ce
avea a trece peste Guvern i Societate, peste

limba i literatura, peste tara iutreaga!

Alexandri a revenit din Paris in anul 1840.
Starea politica i sociall a terei, atmosfera ei
nu s'arata favorabillia inflorirea poesiei. Aceste

timpuri de putere absolutA, cu regimul lor

desfranator, au fost chiar de Alexandri, in
prefata sa la operele lui Negrnzzi, descrise cu
atat adever i coloare ca nu basil. dorinta de
a reineepe in urma so. Cum sa arlAtam mai
bine cat zaceau amortite ori ce simt de demnitate, ori ce spirit de neaternare, atuncea
cand insui cuvintele de egalitate, de libertate,
nu erau cunoscute ? Cum si adaogim ceva la
tabloul sea unde vedem trecend sub ochii nostri
societatea, impartita in clase privilegiate i
clase desmotenite, unele avend numai drepturi,
altele numai indatoriri, dar snpuse, fiira deose-

mijlocul in care a incepnt a tral, a se hrani

i resultatul lor va devenl simtitor in tooth,

bire, unui Donm, care singur era total, care,

precum dispunea de interese, i prin urmare,
de oameni, dand ultimul veto in materie de
procese, asemenea era censor-al arbitrar a oni
ce produceri intelectuale, a ori ce aspirari liberale ? Cum sa mai descriem tot acest sta-

cariera sa. itiinta de stil i de versificare, arta

de a compune si de a aerie, dimprenna cn

biliment politic micandu-se intenn mijloc neguros de trandavie, de col-ampere, de venali-

inchipuirea sa poetica i cu toate calitatile

tate, milt latite i Min blamate, precum le

mini spirit cultivat, le aduce in urma i le pune

ingildul moralitatea remasa, sau redevenita pri-

limba, i de a intelege mai bine poetii ce inbea. Marii genii, care au ilnstrat poesia francesa, adrnirati pe loc, in patria, pamentul, i
climatul lor, in acrid via al Parisulni, eata

www.dacoromanica.ro

368

ALEXANDRL

mitivh? Aceste miserii, a cAror urme nu sunt

And terse astazi, cum sa. le esplicana altfel
decat, precum a facut Alexandri, prin asuprirea din lanntru, i prin navillirile din afara,

parte de a gAsl resunct in public, nu se raipcan decal in capurile lor, i in stare de sperantA sau de suspin ! Ei nu intrevedeau deciit

indoit jug care apasa pe capnl, pe inima terei? Drepurile omului i ale natiei, din toate

i, pre mult oamenii viitorului pentru a grid

loc in presentul de atuncea, cati-va erau ca
destarati in tara lor ! Alexandri, spirit nascut
pentru litere, i plin de generositatea ce inspill ele, nu putea vede Para. mAhnire aceste
timpuri fail soare ; i doritor de a se sustrage, de a inturna in an* parte privirea sa,
prinde a 'cata in poesie i in natura, in operele geniului i in operele lui Dumnezeu, o
distragere, o mAnglere, i ca none puteri pentru a chema cu inima zile mai bune, pentrn
a spera cu credinta in viitor ; i acolo ca intee, dumbrava, necunoscuta de lume, departe

partile i de-o potriva mecunoscute, patria Mel

sprijin, plecatA, ca copii ei, sub o soarta de

fer, dureri, nenorociri, total ameninta de a
sterge de pe pAmentul nostru ori ce mai 'Astra and caracterel roman! Limba, ea care resistase destul de bine ntivAlhilor barbare, invinsa
in fine, se impestrita de cuvinte aduse de
Greci, de Turci, de Ru.,gi, i, pentru a nu mai
aminti despre origina sa, se yedea invelitA
cu un vestment strain, alfabetul kirilic, aco-

perind f4a ei, ca de un vel de doliu, i IAcend-o necunoscutA chiar surorilor sale!
Nu cit trebue sa inegrim pre mult acele zile

atat de tulbure i incercate, ca nu era greu

pentru cei mai buui de a perde drumul ! Dar,
fata cu aceasta realitate, in mijlocul acestei
societali feodale, se &eau junii care se inturnau, plini de ideile none, de la scoalele strAine; erau principiile francese de la 89 venite
i ratiicite in evul-mediu! All! dad politia ar fi

banuit de tot ce aduceau aceti juni, cum

i-ar fi oprit de a intra in tad ! Dar patria se
deschidea, i ei primea in bratele ei, fara a

in departare, farA interneere, reformele dorite;

de druraurile batute, pe aceste frumoase plaiuri,

primbla visurile sale, adapostit, leganat de
farmecul lor, i cAntAnd ca o pasere, care,

singind intr'o tail vilntul de curia, sb oarA, i

gaseste aiurea pe April inverzit.

Este uor Anse de a giicl di in societatea

de atuncea care mergea spre sfinit, o mica
parte din generatia incepetoare forma ca un
roiu deosebit, aducend o suflare de primavarA
in toamna vechiului regim. Acolo, prindea a

nate gustul literaturei i dorinta de a sin*,

de a intelege, de a judeca ; era ca o retra-

trecea hotarele noastre! Plini de nerAbdari patriotice i de tot focul junetei, ei ar fi dorit

gere lumeasca, ca un adApost liberal, unde indemna gratia, zimbetul, incantarea, fe meile,
care prin spirit, prin inima, suplinesc tiinta

a darama din o lovituri aceasta lame veche,

i a cladi, pe ruin& ei, societatea moderna,

care presimtesc ceea ce noi am studiat ; i,

in acest colt de lume, deschis la toate frumu-

buna pentru top, i ne mai purtAnd pe baniera

sa decal aceste trei cuvinte: activitate, talent,
merit. Dar ideile de emanciparea i imbunatatirea omului, de progres 1 de justitie, de-

setele, lAsAnd presentul la o parte, se Yorbea

de poesie, de sperantA, de viitor, i incepeea a
se shrill nevoea de a studia i de a scoate la
lumina trecutul care se perdea in uitare. CAn-

simti revolutia cc odAtA en denii calca i

www.dacoromanica.ro

Se

ALEXANDRI.

tecele poporului ce amintesc istoria terei, resunet patriotic al muntilor nOstri, atrgeau pe
Alexandri, aparendu-i cu atat mai dulci cu

ficare dobandita in studifie clasice. Arta sa

nu despretueste acest isvor natural de poesie;

cat erau mai aproape de a murl pe fluerul

pastorilor. Doinele au fost cel antei amor al

s'amesteca cu literatura sateana. Aceasta nuke

nu e decal, anticipat in domenul literelor,

poetului. Cate placeri in aceasta calatorie unde

enlegea poesia, ca florile, pe campii si prin

progresul,

paduri !

Am auzit pe D-nul Alexandri spunend el

insusi cum a gasit un mic cap d' opera din
colectia sa, Miorita; cum intr'o sail, hp, cu
un mare spectacol al naturei, pe muntele
Ceahlau, chemat de resunetul unui bucium,

si prin el literatura invetata se inrudeste i

ce,

cati-va ani in urma, avea a

face societatea. Nu am vezut noi mai tarzin

spiritul de egalitate redicand si indrituind ceea
ce se chema clasele de jos? Asemenea literatura nobill intinde mama literaturei popu-

lara, o inalta si o pune alaturea cu ea, intinerita si cam uimita de a se vedea intr'o re-

asculta, pentru anteia data, unul cate unul din

gura unui baciu Udrea, versurile acestei fru-

giune superioara de stil i de idei. Forma

Doinelor devine, pentru inteia data, adeverat
literara. Fara a perde aerul campenesc, ele

moase balade. Ce surprindere! Ce multamire! A-

dobandesc o gratie necunoscuta ; sunt naturale

tuncea, zicea poetul, ori ce comoarit as fi gasit

cu arta, si, prin aceasta, apar ca imagina

sincera a talentului, care, dad, a crescut prin
cultural nu este mai putin in Alexandri, i
inainte de toate, un dar de natura.
Nu voi arata cum in aceste poesii vechile cuvinte au un aer de noutate prin intrebuintarea lor, cum versurile prin ritmu, prin tonul
sustinut, produc adese-ori pIacute efecte de
armonie, si sunt totdeauna modeluri de limba

nu m'ar fi bucurat atilt de mult !" Si eatalca s'aprinde la acdte cuvinte, ca totul vorbeste in el, asa incat vedeam cit astazi anca,
dupa treizeci de ani trecuti, suvenirul acestei intalniri en Miorita ei este scump si iubit. Dar eine

ar put() arta ce ging* incltipuirc presupune o

simtire atat de vie, atilt de desteaptil? Cand
cine-va simte astfel lucrurile frumoase, este

foarte aproape de a incerca si de a produce

asemenea. Se zice ca Beranger plangea and,
pentru anteia cora, auzia cantand Marseilesa.
In adever caletorul nostru nu aduce numai
Doine. Memoria sa, aurita de soarele Carpati-

lor, nu se umple numai de cantice, dar de

coloare si de forme stralucitoare, de privelistea muntilor, de frumuseta si armonia naturei,
de tot ce indeamna poesia ; odata cu Doinele,
culege dorinta de a zice Doine, la randul seu.
Junele sett talent, inzestrat de cunostinta limbei,
desteptat la originalitate, aplica si desvoalta pe

acest fond national gustul si stiinta de versi-

si
Voiu zice numai ca aceste
r,
., de oricrinalitate.

calla* de stil mi vor fi nici odata in destul

apretuite, mai cu sama and ne vom inturna
MO, momentul in care a inceput a canta
oetul, anul 1842, ca'nd limba, care astazi Iasi

atat de dorit, era atuncea mai departe Ana

de a respunde la toate nevoile spiritului i
ale inimei. Trebue sa recunoastem ca instrumentul nostru nu are nimica deseversit, si ci
este mai greu decat se crede de a scrie bine
romaneste. Cand privesc la celelalte limbi, ca
si a noastra, fiice legitime ale latinitatii, care
au *tat, Oa in diversitate, un aer de familie,

www.dacoromanica.ro

ALEXANDRI.

S70

fades non omuibns una,

Nec diversa tamen, qualem decet esse sororum,

and le pun cu gandul una langa alta, si le

apropin impreunA, imi vine sa strig: Ce asemnare in origina voastra! Ce deOsebire in
soarta care v'a cazut! cat mal amara afost viata
pentru nna decAt pentru altele! Cat altfel au batut furtunele cerului sub care gi trait! Pe-

and limbele franceza, italianit, spaniola, tretrecend prin un climat mai bland pentru desvoltare7 desi prin un lung cerc de complicari si prin deosebite epoce de perturbare, au
sfirsit Anse a lua, fie-care la oara sa, rangul
datorat inaltei lor origine ; in aceste zile de
progres si de perfeciionare pentru ele, limba
noastra, mai incercata de nenorocire, exp.'s&
chiar de la sosirea sa pe malurile DunArei,
de la cel antei pas, la eruzimea barbarilor
qi a vecinilor, n'a fost in putintA de a crete, de a se forma, si astazi, dupa atati secoli, a remas i este Anca minoara! 0 legenda
din baladele populare, vorbind de apele de la
Mehadia, pe care le numete surori plecate

din zori" zice ca in vreme and unele curg

spre mare pe tin plain frumos" alta,
Sora ceb. mai mica,
*i mai selbiticd,
Plange colo'n stand,
La umbra. adiinca;"

si cand este indemnata de a esi si ea la lumina,

atuncea respunde
SCum sA es din piatrii,
Ca sunt goall tooth',
*i ru6 tem de soare;
Na m'a soarbe oare?"

soarta limbei noastre! Aceasta sort mica

selba.tica, care privete cum celelalte se intind

pe frumoase plaiuri, care s'ascunde in stand,
la o parte, plAngend la intuneric, nu infatiaza
oare imagina acestei limbi care suspina la umbra Carpatilor, obscura si pArasita, in vreme
cAnd surorele ei, sarutate de glorie, sboara i
cutriera lumea!
Aceasta limba rustica, eata instrurnentul de
care avea a se servi, pentru a canta, poetul ! i putem zice de pe acuma, privind la
operele sale, ca palind stAnca cu varga sa
farmecatoare, Alexandri a tacut sit isvoreasca
mai larg, mai limpede, si mai ivit la soare,
micul perm care curgea, perdut in munte !

Doinele au fost, pentru el, puntul de plecare a desvoltarei sale viitoare, i totodata
partea prin care se tine ge trecut, de literatura populara. Gustul pentru naturA l'a condus spre acest soiu de poesii reproduciitoare
de moravurile cAmpenesti, si pline de frumoase
descrieri locale. Dar, nu in aceste idile, pu-

tern gasi simtirile sale. Poesia sa Erica incepe

en Lacremioarele, gingase flori, crescute in
plina juneta, in zile de mai si de scare, uncle
suspinul frunzelor s'amestecA cu freamtitul inimei, si unde se intAlnesc, in dimineata vietei,
cele Antei zimbete cu cele Antei lacrimi. Sunt
acolo razele vesele de primavara, seninul tinereei incAntaoare, i coloarele palide de
toamna, atuncea cAnd, noi inine intunecati, ve-

dem dorintele noastre cAzend pe drum, una

catra alta, ca ramuri vestejite; sunt crude
desteptgri AlAturea cu visuri de fericire, i
ca ziori de lung viitor care apun in suferintA; este poetul care, in momentul chiar al
pasiunei, crezOnd in vecinicia ei,

In aceasta poetica alegorie, cum sa nu vedem

leganat
cu mii de soapte, reproduce, in versuri ar-

www.dacoromanica.ro

ALEXANDRI.

monioase, toate dismerdArile, tot farmecul lor,

dar care, perzOnd deodatl, ca sub o suflare

de furtunA, aceastA incAntare, intoarce o privire intristatA cAtrA trecutul iubit, ditrA acele
maluri inverzite i atrAgtoare, i, plin de o
scumpit i vie imaging, se incearcA, in planset, a data acest suvenir, a-I aprinde, a-I reinvie prin poesie! E oare nevoe de a zice cA
aceste din urmA' inspirate prin aducere aminte
sunt mai pre sus de acele scrise in oarele de
tulburare ? Cine nu tie di in singurAtate,
and locuinta sa e desiart, i mai mult cAnd
sufere, Zina vine cAtrA alesul ei, i, indur-

371

dulci cuvinte gAsete fiiul pentru a vorbi de

maica sa, cAnd aud aceste sincere suspinuri,

revenind in mai multe locuri, i dupg care

judec obiectul lor, sunt aproape de a crede

ca si aici s'ar pute adeveri acea lege a naturei, care a fost adese-ori doveditg, si care
voeste el oamenii de geniu sg mosteneasci
de la mamele kr.
Dar, in curend, nenorocirile publice aduc
o puternicA diversiune durerilor sale particulare. Vine anul 1848. Miscarea liberal de
atuncea resunet al revolutiei franceze, este
rapide os6nditA, i Alexandri. ca multi alp,

toare, deschide bratele pentru a-I mange?

Oft a pargsi tara, zice, in frumoase versuri,

Alexandri este din acei care, dupA ce au perdut armonia, idealul, care-i mica i indemna
a produce, nu au incetat de a remAne poeti i
tie a se inalta pe urmele trecute; isvorul seu

adio Moldovei:

Cine tie, cine tie

Dacit 'mpins de-a soartei vent
M'oiu intoarce 'n veselie
Sit sitrut al ten pament?"

de poesie a urmat, nu nurnai de a curge,

dar de a crete And prin memoria inimei.
Inspirarea, in adevOr, sub care au prins a resAri, ca sub o rouit din cer, LAcr6mioarele,

AceastA indoelnicA intrebare, aceast1 ingrijire

dureroasA despre viitor, este ca o trAsaturi

s'a strins in 1847, MIA a lumina mai mult

din negrul tablou ce infAtia Patria, in' acel

moment, i care mAhnea inima cetatanului
Poetul, Anse, avea, nu mult in urml, a serba

decat done primAveri din perioda sa poeticA,

dar nu fArit a da talentului botezul durerei,

care-I rarete, care pune lacrimi in versuri,
ea in simtire, i desevirete frumuseta poeticA! 0-alta crudI perdere, un an mai inainte,
inriurea asemenea asupra producerilor sale.
Atucea striga :

intoarcerea sa ; si atuncea, sub un Domn

bun,

de care nime nu vorbeste fart a zice,

dupg un vechi cuvent al pgrintilor nostri, fericitul intru amintire, sub Grigorie Ghica, in
zile mai blande, revine la poesie, ca la dorul

adgogend and o Lacremioarg, and un

Suvenir, and o Doing, inturnanduse spre aceste din urml ca paserea la cuib, i cantind,
zi dupg zi, primgvarg dupg primgvarg, One
cgnd, culegend recolta minor treedori, puseu,

,C1 man amar e ceasul, nand dorul ce jaleste,

Mind in vremi trecute un suvenir

slAvit,

Se'mpedidt in sboru-i, i cade, se loveste

De peatra mormental acelor ce-au iubit !"

Fiinta scumpa ce sub aceastA peatrA cata dorul seu, era muma sa. PlAngerea este una
din cele mai ptrunzetoare ; i and v'ed ce

blicA, in 1853, Anteiul volum de poesii, care,

tipgrite in Paris, se intorc in carte la leagtnul kr, precum sosesc, diplomati de Faculta-

www.dacoromanica.ro

ALEXANDRL

372

tile francese, junii, trimisi copii la scoalA.

Ele nu an fost mai putin bine primite in pu-

blic cleat acesti din nrmi in cAminurile kr.

Stint simpatii de la o natie cAtra, poetii sei,
Ca de la om la om; i nu poate fi dedt iubit de tara sa poetul adrui limb& este cea

ele sunt. pline de incredere i de indoialA, de sperantl si de ingiljire. Am pute

nota anul 1855, Moldova in 1857, Presimtide ;

rea, si altele AmcA.

Victor Hugo a zis undeva c

dad omul

are glasul seu, natura are al ei, i intAm-

mai romAnA intre toate, acArui spirit si inimA

plArile au si ele al kr. Acest de pe urmA

snnt mai romIne inci.

A dona editie de Lhcremioare, apgrutti in

glas nu a vorbit poetului nostru cu mai pu-

1863, contine noue poesii, numite MArgiirit6rele. In tot acest volum, sunt deosebiri de

venire din aceastA epocl au gAsit totdeauna

resunet in poesiile sale. Acel ce in 1848 a
fost cuprins de durerile terei, nu putea remane nepAstitor la bucuriile ei. Precum in
1844 a serbat zioa ce da libertate Robilor,
asemenea in 1859 a serbat prin hora unirei
infrAtirea terilor noastre. Culegend Baladele
si Doinele, aceastA complAngere in mii de
versuri a natiei romIne, i mArind prin ele

versa, de artl, de inspirare; sunt in une locnri defecte care vin de la junetA, pre patine idei, pre multe imagine, pre mare dragoste pentru cuvintele dismerdAtoare, floricele,

frunzisoare, pAserele. Dar juneta este un defect care trcce rApide, i poetul n'a intArziet
de a-1 perde, de a-1 regreta, si de a deveni
armat, format pe deplin, precum in Dedicatia
Lacremioarelor, uncle total e deseversit, in o
Searl la Lido, primblare pe canalurile veneVane, nude strofele curg cu armonie, si cu
toati gratia unei gondole, care pluteste, se
joacA, i luneci pe valuri. Asemenea Asteptarea, i cite altele pline de artA, de simtire,
de poesie! CAte mArgAritare, bine insirate,
frumoase ca petrele ce ele numesc, si pe care
timpul va trece, Ora a le Ina, luciul.
Apa-i trecaoare, petrele rmln."

In aceste din nrma, in MArgAritArele, gAsim

Anal visuri, suspinuri, precum stdruesc a re-

veni in sufletele pline de dor. Multe din ele

privesc faro, noastrA. Niscute in zile de mari
prefaceri, de reinoire totalA, ele sunt interpretul slintirilor ce se deteaptl in restempul
trdbure nude incercirile unei societAti ce naste
s'amestecA cu remiitele unei societAti ce ca-

tinit putere decht acele de Antei. Marele su-

cunostintele sale istorice, Alexandri a deprins,

de cu vreme, spiritul seu cu lucrul obstesc,
si a logodit, ca sA zic asa, inima sa cu patria. Tot ce o priveste atrage sufletul seu.

CAteodatA mai viu miscat de interesul mo-

mentului, nu se multemeste de a se

face

resunetul intAmplArilor; s'amestecA si la viata

activA. Asa chiar in aceste timpuri, conspi-

ratorul de la 48 numera in partidul unionist, care atuncea aparea ca un concert,

unde era loc pentru un poet ; cAci toti, inainte de luptele si patimele politico, erau
uniti intre densii ca spre a inainta pe acela drum, sub aceeasi inspirare, pentru aceeasi causA, i toti, plini de ardoare si de
incredere in viitor, aveau impreunA un farmec, un aer de noutate i de putere, care
nu s'a mai regAsit niciodatl in urma!
DupA aceste mad. i insemnate date, D-nul

Alexandri a mai luat Ana parte in cateva

www.dacoromanica.ro

ATXXANDRI.

randuri la viata luptitoare, dar trecend rapide chiar prin functiile inalte ce a ocupat,
i fugend, precum altii le cata, de onoarele
publice. Ambitia, interesul personal nu l'au
mucat niciodatd. Acestui caracter neatins de
boalele zilei, literatnra datorete de a-I pastra
pentru densa; el nu a pirsit-o eiteodata dealt pentru a-i reveni cn o iniml mai simtitoare, precum ne intoarcem cttrIt o fiintA
scumpil, dupA un lung drum. Ceia ce iube'te

inainte de toate sant literele. Si el le ar fi

putut zice, fad, si asculte decal simtirile
sale : Voi sunteti isvoare limpede ascunse
sub umbrii la doi pai de drum ; cine nu ye
-tic merge inainte ostenit, san cade obosit in

cak! Cine ye cunoate aleargi spre voi, ii

recorete fruntea i intinerete in voi inima
sa! *) Aceste binefaceri, aceste mngleri,
eine le a scumpit mai rank deal acel ce eultivA poesia, in singurAtate, eu eel mai detep-

tat amor?

Retras Anse el nu a ineetat de a privi din

acest adApost, i ca de pc mal, rolurile ce se
jnaca pe scena lumei noastre. Avem, in adevex, de i multi sustin contrarul, uu teatru
foarte intins, foarte populat, i care sigar nu
e tira interes ; acest teatru este Ora noastrA
care, mai bine decAt alta, infiitiaza acest caracter. Cei mai multi din noi nu numai schimbA, ca i comediantii, adese-ori de roluri, des-

373

piese de teatru, unde lucrurile sunt expuse

eu adeverata lor fisionomie; i acest observator de realitate, en zimbetul ironic, este AncA
poetul LAcremioarelor! FatA cu mobiitatea
epocei sale, cu rapidele ei prefaceri el a
copiat soeietatea precum o vedea inaintea
ochilor ; i dacI in aceste timpuri micA-

toare i tulburate, puterea comic& nu s'a pu-

tut intruni asupra unui mare subject de intrig i de moravuri lung meditat, dael nu a
mers pea a pAtrunde la viciuri adAnci .
serioase, el a imprAtiat comedia in mike'
tablouri i in numeroase portreturi care pun
pe scenA spiritul, modele, i epidemiile zilei.
Paraponisitul, de exemplu, care e nn prost de
inteia mAnA i care, en toate aceste, n'a fost
niciodatA ministru, cere eel pntin o recompeng nationala! Cate lueruri, cAte figuri ridicule au fost aa ficsate pe hArtie ! Descrise
in epoce diverse, ele presintA urn tablou eu
atAt mai adeverat en cAt e mai schimbAtor,

i nu va fi greu pentrn viitor de a vedea

grin ele societatea noastrA in aceste vremi
deosebite, 1 de a giisl in euprinsul lor istoria i ea ziaral timpului. Dar pentru noi eari

am scurtat din

noastre a le asculta
sau a le ceti, cAte oare plieute am trecut cu
ele ! CAM veselie comici i ce naturale
sunt aceste piese upare! Ce rApide uitAm
sArile

autorul pentru a nu mai vedea

a nu

astAzi pe aeel de ieri, (lar, ea pe

mai auzi decAt persoana ce voete a ne a-

sciinduri, ne incereAm mai toti in altele decAt

acele pentru care snntem ralscuti! Institutiile,
1 do, sunt ea oamenii; stun en totul alt eeva
deciit ceia ce predind a fi! AceastA mare comedic a inspirat unui bun observator eAntice,

rAta, eu deprinderile, Cu vorba, en glasul ei !

Sigur multe din aceste luerari tree; dar trebue sl mArturisim ert, in aceste lncruri trece-

brAclind

toare,

poetul a regit cateodati a pune un

talent durabil.
AceastA facultate de observare, aceastA frau-

*)

Prevost Paradol.

ehetA de pant se poate asemenea observa in

49
www.dacoromanica.ro

374

ALEXA/ORL

im bun numer de articule i mai bune, publicate in feluritele reviste care au aparut la
noi, inceptind prin Propairea, Dacia literara. i apoi Romania literara, a card redactor a fost el. Nu am vedea mai putin

in luminadaca, ne am pute opriacest ginga5 organ care se numete spirit satiric, i

care este in Alexandri o vie simtire. Dar
suntem ca inteo lunc.a frumoasii unde multe
carari mnbrite, multe poeni indemnatoare ne
chiama in toate partile; le aratilm cu degetul
Mai, a p6trunde, tiniindune de obiectul nostru
principal, care este, pentru acuma, de a explica talentul, originalitatea i diversitatea sa.
'Wm zice dar ci atnncea and schimba de
subject, de mijloace, de coloare, tie a-i face
mitha dupil caracterul lncrurilor ce descrie, i
deed cu toate aceste este pretutindenea recunoscOtor, aceasta este ca aduce totdeauna calitatile sale, o pana uoaril, plina de adev'er

i de gratie natural.
Prosa, anS6, nn a fost pentru Alexandri decat o rcreare i. ca o parte de amator. Versurilor carora daterete cele antei triumfuri, a

tablourl care sunt totodata pline de adev6r i

de poeie ; eata Pastelnrile sale ! Simtirile,
imaginile, cugetarile, ce un obiect sau un savenir deteapta in siinul seu, reproduse cu
vietate, cu pasiune i prin puterea talentului,
eata poefile sale de pe urma, care sunt, Vara,
indoiala, cele mai bune, i care alcatuesc, fdri
seamen, cea mai frmnoasa producere in lite-

ratura noastra. Arta sa, mult desvoltata, a

dobandit asta data &piing libel tate. Natura
singura este modelul seu; el tie ca tablou-

rile cele mai sublime stint &cute cu aceste

trei lucruri : apa, verdeat,a i lumina! Cel mai
mare pictor, cel mai mare poet este DumneZen! In aceasta parte dart mint ficsate privirile sale i toate minunele cerului i ale pacfentului atrag inchipuirea sa. De vine April
cu florile, cu paserile, eatal cum descrie incantarile primtverei:
In fund, pe cer albastru, in zarea departati,
La resarit, sub soare, un negru punt s'aratii:
E cocostircul tainic in lume caltor,
Al primrtverei dulce inbit prevestitor.

remas el totdeauna credincios, neuitandu-le niciodata_ i inturnandu-se necontenit la pocsie, ca

El vine, se inalti, in ceruri line sboara,

Si rapide ca gandul la cuibu-i se coboart;

la limba sa natal; inainte de toate este i

Ear copilasii veseli, cu peptul desgolit,

Alerg, sarind in cale-i i'i zic: bine-ai sosit I

reniane poet. Fatal en o frumuseta, ori care

nemultamit de a privi, de a simti, ptruns de

imagina ei, i plin de dorinta de a revedea
Inca ceia ce i-a dat o vie placere, can, aju-

tat de armonia artei, de a reinvie lucrurile

care l'au incantat i de a le reproduce, nu precum erau, dar precum le represinta inchipuirea sa ; viu micat de formele ideale prin care
s'arata, prin care vorbete natura, de frumu-

setele i de glasurile ei, el alege o trasatura

de ici, alta de dincolo, i compune placute

In aer ciocarlia, pe case randunele,

Pe- crengile padurei un roiu de paserele
Cu lungt ciripire la soare se 'ncalzesc,
$i pe de-asupra baltii nagbitii se 'nvertesc.
Ahi eata primavara en sinu-i de verdeatal

In lume'l veselie, amor, sperire, viata,

Si cerul, i prtmlintul preschimba struttri,
Prin raze aurite i vesele cantari!

0 alta data privind cum Binge in krill, cum

www.dacoromanica.ro

A LEXANRI.

erete pe pitiment troianul, .gAndul seu se duce

catri sermanii care Sri adApost, sufe'r i tremurii, in cAmpuri de zApadit; isi aduce aminte

de acel nenorocit popor, care plin de gheatit,

ferecat de 1ar4uri, este dus pentru a miari,
.prin pustiuri troenite, fitri sfirsit, ce se zic
Siberia ; rApide deteptatii inchipuirea sa vede
tot acest jalnic convoiu, plini de fiori i de compAtimire pentru acei expui a poi ! Din aceste
senthnente naste un Pastel, Pohod na Sytir, care
este un cap-d'operit in toate privintele i care ar

merita acest nume in ori ce literaturI.

Cele mai multe din Pasteluri stint modeIuri pentru descriere, dei citeodatit opun pre
milt cuvnt la cny6nt i poate aratA pre
mare adres1 de stil ; dar reproduc, nu se poate
mai bine, tot ce simte poetul, tot ce privete
eu drag. Se vede ci este in Alexandri nu
numai amorul lucrurilor frumoase, dar i puterea de a le insufleti prin poesie, i cii are
ace! ceva care inspirit, care impinge a crea,
care rnuncete chiar p6n6 ce ideile sau sim-

tirile au devenit opere viguitoare. Aceastit

tainicA putere, Socrat o immea dimon ; Voltaire

375

a cugeta, a compune, a netezi un poem mai

king, o inspirare nationalit, Dmnbrava Itoie,
suvenir istoric, remas popular sub formit legendarl :
Cole'n astii Dumbrava copacii nriesi
Sant locuiti, se spline, eu suflete de Lesi,
Pe timpul larbiitiei a prins Stefan cel mare

0 oaste de divali, s'a pus'o ea s'd. are;

.

Ear in piimntul negru ea sange-amestecat

Spre lungA pomenire el ghinda-a semanat."

EatA subiectul poemului . AceastA incercare

de a data o episodi din istoria. terei, dosevrsete de a ne arAta poetul. Vedem inert o
data amicul vechilor traditii, doritor inainte

de toate de a feri de noeanul timpului i al

uitArei tot ce a insemnat, strAlucit in zilele
pArintilor nostri ; este Ina piosul culegelor al
baladelor, care poarti gAndirea sa pe vremile
trecute de vitejie, i care, pittruns de ceia ce era

bray in ele, catA a pune via sub ochii notri

tabloul faptelor indrAznete. Dar ori ce inturnare cAtrA trecut, zice un critic, dovedeste
oare care ostenealit in present i deertul momentului." Este in adeve'r ceva asemiinAtor

Alexandri cheamA aceasta o boali! 8:1,-i dorim darit de a deveni adese-ori bolnav, i de
a se tAmAdui scriind Pasteluri!

in starea noastrit morall i politica". Generatia

maturti de astAzi, cand. se intoarce ditri aurora sa, cand privete sperantele nemArginite
care luminau calea democraticii deschisa in 59,
ciind face apel la suyenirile de junetd, vede,
de i am dobndit mari progresuri, di ceia ce

Eatil cum poetul ajtms la gradul cel mai

inalt de arta, si ca la culmea talentuhti seu,

avem este departe incl. de ceia ce a visat!

Oamenii de le 48 au avut sigur frumoase

pane in frumoase Yersuri tot ce tresare in el.

Din de junetl, in zile de maturitate, el nu ineeteazii de a produce in toate pArtile ; sit chiar
in vreme cand aceste poesii, zilnic niscute,
dupit impresiunea momentului, apar in Convorbirile literare, autorul Pastelurior prinde

momente, avnturi de patriotism, fapte executate cu multi"), ardoare nationali i dar au

pus pre multA credintit in forme, in cArti, in
pang, in tot ce este scris, au socotit moravurile mai lesne a se transforma decitt sunt in
realitate, au lipsit de cunostinta practici a In-

zicea cit avea pe dracul in trap, i Gcethe cA

simtia in cap un copil si ca nu se putea

nura deal dupg, ce-1 fAcea i culca pe hArtie !

www.dacoromanica.ro

ALEXANDRI.

376

crurilor i a oamenilor, i, pentru pedeapsa,

astAzi ved toata programa de la 57 realizata
prin manele lor, fart a indeplini ans6 prqmiterile ei ; de acolo acea amaraciune, acel
desgust ce simtim de cite ori realitatea ne
deteapta din amagire! Poetul, a carui amor

de Ora face parte din natura i din talentul

seu, intristat de nourii cerului nostru, cata in

trecut o raza de soare. Fata cu presentul

plin de reslalire pentru interese personale, el
reinvie zilele de unire devotata pentru binele
obtesc ; el zice vechilor eroi ai vechilor timpuri sit apare arm.* in toata splendoarea lor,

precum atuncea cand ceia ce chemau dragostea moiei acoperea patria i aplra hotarele ei ! i eata top aceti aparatori,
Eiti ca frunza'n codri la vAntul primaverei,

crt sub ochii notri alerg impreuna

La glasul terei scumpe ce-i cheamii'n ajutor!

Plin dart de dorint.a de a redetepta spiritul national, Alexandri infruna poesia epica.
Doue mari praguri stan inaintea sa ; until de

a redica limba noastra atilt de slaba la iliatimea epica, alta de a pune istoria in poesie,
doue lucruri care na se impact Impreuna, i
'in a carora unire, cea din urma, dad nu cea
de'ntAiu, perde ; cad dacit voeti a fi exact
adio cele neprevAzute, surprinderile placute!
Intamplarile i persoanele sunt de mai inainte
cunoscute ; interesul desnodamAntului, nu-1 mai

poti atepta! Aceste greutati, cum le invinge

poetul ? Este in versul sett ceva sprinten i
nervos care pare a insemna avAntul unui june
atlet, &cut pentru a birul. Dar asemenea stavili

nu stint de acele care se pot frange pe deplin. Cum sa cream o limba ? Cum sa inventam in istorie ? . i, cu toate aceste, ultima Catastrofa este atat de bine intarzieta ca suntem

fericiti de a ne intarzie i noi, urmand pe

poet cum urmam visurile noastie, parasind cu
el caininul pentru campul de Wale, sburand
ori unde-i place a ne redica, i culegAncl pretutindenea adeVerate placeri de arta, de simtire, i de armonie. Poesia descriptiva a do-

bandit asta' data o intindere i o putere necunoscuta Mica in literatura noastra. Si pintre
descrieri, in mijlocul zinganitului de arme i
tropotului de cai, gasiin idei morale de-o mare
frumuseta:
( Bratul ce nu da moartea and poate, multe poate!' )
i aiurea And :

Vrsta intre oameni stinge ori ce duvniinie!"

Aceste cuvinte stint zise until cap de *Oaste
roman de un ef polon, de bAtranul Toporski

belranului Carp.; 1 chiar in momentul and

rangurile inimice incep a se clatina, cand te
atepti la un de pe urma i crud avOnt, la o
risipa de cavalerie, atuncea, intalnindu-se, aceti
vechi dumani refusa de a se bate ! Sunt 1)5-

trani, 1 barbele lor albe stinge dumania kr!

Eata ce voi chema partea umana a poemnlui,
ceva ce gsesc mai pre sus de toate luptele i
de toate victoriile !

Asemenea cand Stefan eel Mare pune la

plug Polonii, batuti 1 prini, ceea ce'mi place

mai mult, nu e scena arattilai, nici chiar aceste versuri,

Ma scrie Romamil a sale fapte marl,
Cu feru'n brazda neagra I... Romanul astazi are
Pdm6ntu1 s6u drept carte s't pluguri carturaril

de i acest tablou arata atat de viu timpurile

unde total se trata prin fapta, nu prin vorba;
ceia ce'mi place este lacrima ce Tara poetul
pentru acei injugali,
Multi dintre ei, sermanii ! in cal:At nu ajung,
Si chiar in a lor brazde, gasesc a lor mormAntl

www.dacoromanica.ro

ALEXANDRI.

Dar eatti destul pentru a zice c toate incercrile epice facute mai inainte la noi, au remas in urma ; Dumbrava Rosie tine astazi
eel iinteiu rang, i va remane totdeauna un
model de limba frumoasa si de patriotica inspirare.

Am vezut rgpide, i ca din sbor, operele

are datoram plcutului talent ce ne infatisam
sub

numele Alexandri.

Placut e cuventul

care'i convine inainte de toate. Fie care iubeste a-1 ceti. Poesia sa are farmec. Trebue
sri recuitoastem ca el a fost i la acea scoall
atragOtoare, in care tree oarele noastre cele

377

gratie i de frumuseta ? Dar, profitand de acest dulce comert, el a tiut a remne el insusi, si a pastra originalitatea sa. Fara a linpamentenl regulele severe care stint naturale
Frantiei, el a pus in poesie, alaturea en disciplina, ceva mai liber care este in caracteral
si in geniul limbei noastre. TotodatA, el a intrebuintat inchipuirea sa pe fondul national, s'a
inspirat din Doinele, din Baladele populare ;
a Mut apt cu mana de la isvor. i prin acest
amestec de regula .si de libertate, de vechi
cuvinte si de forme none, prin arta si prin
inspirare, Alexandri a devenit eel mai aristo-

cratic i cel mai popular din poetii notri,

mai inctintatoare, societatea femeilor, unde in-

singurul chiar care e bine cunoscut in Romania,

Mani arta de a place, care nu e mai putin

i din a carui poesii, multe, cantate pretutindenea, s'ar pute, ca in timpurile vechi, tran-

-dila in literatura decat in viata. Alexandri,

bun scolar si in aceasta privinta, are tot ce
atrage ; este
vorba dulce,

din acei de care zicem ca au

Quicquid come loquens ac omnia dulcia dicens"

Om de lume, i totodata caletor neobosit, visitand, intre cele multo, Grecia, Italia, si mai

en sama aceasta din urma alma parens" el

n'a fost fart a dolAndi mult in aceste locuri
clasice, sub aceste frumoase ceruri. Dar ceea
ee trebue sa vedem mai ales in el, este un
fiu al culturei francese, al acestei civilisatii
atat de mane, ant de simpatice 1 Dubla este
inriurirea venita din aceasta parte : una care
tine la facultatea de a inventa cu usurinta,
cu fantasie ; alta care sta in luerarea stilului,

in darul de a face placuta cetirea ori carei

scrieri. Aceste calitati, de unde le-a dobandit
el dact nu de la literatura care le stapaneste
mai mult in lume, literatura francesa, prin

care a inaltat spiritul ski ca la un tip de

smite prin memorie. El este and> intre toti

acel ce a facut limbei noastre cele mai marl

serviciuri ; el ne arata cum cuvintele produc efeete prin locul ce le dam, cum imaginele desteaptg gandirea, cum se pune armonie in desvoltarea ideilor, musica in tontd
sustinut al versurilor. In totul, el merita lauda
ce Boileau face de Malherbe, in care vede
eel mai mare reformator al poesiei francese,
si in viitor va remane ceea ce se cheami un
ef de scoala, un model de care vor cata a
se apropie toti acei ce vor tine a insemna in
literatura romana.
Asupra inimelor, Alexandri nu are mai putina inriurire. El varsa in noi de acele simini
care se tradue ill binefaceri. Operele sale
sunt pline cu amorul de patrie, cu amoral de

libertate,. care se unesc attt de bine en nobleta literelor. In fine, toate lucrurile bune 1
frumoase ale artei si ale vietei, natnra, amoral,
amicitia, au un loc larg in poesiile sale, i nu

www.dacoromanica.ro

SERMANUL DIONIS.

378

voi mai adaogl decai un cuvnt, eel mai rar

a ziee: omul e ea poetul, instrumentul e ea

noatele.

G. Varnav Liteanu,

SERMANUL DIONIS.

NOVELA.
(Urmare.)

Inbit'ozise el incet netezindu-i prul ei de 'aur

iubit'o! vino cu mine in lume.
Uncle ?

Uncle ? Ori unde. Vom tral asa de fericiti aeolo uncle vom fi, neturburati de niminea ; tupentra mine, en pentru tine. Din visurile noastre vom
zicli castele, din cugetarile noastre vom adanci man
enroll de undoiete oglinzi, din zilele ncastre veacuri
de fericire p de amor. Aide !
Dar ce va zice mama, zise ea, cu ochii plini
de lacrimi.

aerul luciu p petruns de razele lunei, prin nourii

negri ai cerului, prin roiurile de stele, pana ce ajunsera in luna.i.Calatoria lor nu fuse decat o sarutare lunga.
El puse jos dulcea lui sarcina pe malul mirositor
al unui lac albastru, ce oglindea in adancu-i toata
cununa de dumbrave ce'l incunjura, p deschidea
ochilor o lume intreaga in adanc. El ip lull calea

ear spre pamnt. Aproape de pament, el eza pe

coastele unui nour negru p se uita lung P cugetator pentru ultima oara asupra pamCntului. Lua
cartea lui Zoroastru, deschise uncle file p incepa
a citi judetul paniOntului, p fie care litera era un
an, fie care Pr un secol de adever. Era ceva infrieosat ate crime au putut sit se petreaca pe acest atom atat de mic in nemarginirea lumei, pe
acest bulgare negru i neinsemnat, ce se numeste
pament. Farmaturele acelui bulgare se numesc im-

peril, infusorii abea vezuti de ochii lumei se numese imparati, p milioane de alte infusorii joaca,
in acest vis confus pe supuPi . . .. El ii intinse mama
asupra pamCntului. El se contrase din ce in ce mai

mult p iute, pana ce deveni impreuna cu sfera

ce'l incungiura mic ca un margaritar albastru stro-

Umbra ei se resfrangea in parete. Dan se uita

pit cu stropi de aur P cu'n mez negru. Marimea

fix intr'acolo; umbra se desprinse incet si se inalta

fiind numai relativa, se intelege cit atomii din mezul acelui marg&ritar, a carui margini li era cerul
a carui stropi soare, luna p stele, acei pitici nemarginit de mici aveau regii lor, purtau resboae
p poetii lor nu gaseau in univers destule metafore

pe-o raza de luna spre a cad6 in pat.

Gme-i acolozise Maria tremurfind pe pieptul lui.
Umbra ta, respunse el zimbindea remane

vezi-o cum doarme.

in locul teu .
0 ! ee libera p usoara me simt zise ea c'o voace
de umi timbru de aur. Nici o durere, nici o patima
in piept. 0 ! iti mulV.m,.se . . . i ce frumos imi

pai tu acuma.. . pare ca epi altul. .. pare ca esti

din alta lume.
Vino en mine sopti el la ureche-i, vino prin ostiri de stele, prin tarii de raze, panit ce departe
de acest pament nenorocit p negru, il TOM uita
pentra ca sa nu ne mai avem in minte, decat pe nor
Haide dar sopti ea incunjurandu-i gatul cu bra-

gurita de buzele lui. Satele ei albe p

rutarea ei ii impla de genii p de-o nou it putere.
Astfel imbratisati arunca neap-a sj stralucita lui
mantle Eeste umerii ei albi, ei incunjura talia strin-

gend-o tare la pept, ear en ceilalta man& fluturand o parte a mantiei, se ridicarC Meet incet prin

si comparatiuni pentru apoteosa eroilor. Dan se

uita cu ocheana prin coaja acelui margaritar,

se mira, cum de nu plesnepe de multimea urei ce
euprindea. II lua p intorandu-se, atCrna in salba
iubitei sale albastrul margaritar.
ce frumos facuse el in luna !
Inzestrat cu o inchipuire urieseasca el a pus doi
sori P trei luni in albastra adancime a cerului P
dintr'un pr de munti au zidit domenicul self palat.
Colonade stanci sure, strepne un codru antic ce
vine in nouri. Scan inalte coboreau pintre coaste
prabusite, printre bucati de padure ponorite in
fundul ripelor 'Ana intr'o vale intinsa taiata, de in
fiuviu maret, care parea a'p purta insulele sale ca
pe niste corabii acoperite de dumbrave. Oglinzile
lucii a valurilor lui resfrang in adanc icoanele stelelor, incat uitandu-te in el, pari a te uita in cer.

www.dacoromanica.ro

SERMANUL DIONIS

379

Insulele se inaltau cu scorburi de tamae si cu

prund de =bra. Dumbravele lor intunecoase de
pe mahui b e zugiaeaa i1i fundul riului, cat parea
ea din una i aceeasi radacina un raiu se inalta

apoi capul ei palid de suflarea indulcita a noptal

cadea pe perine. Clue ar fi vezut-o astfel! Nimene
numai el ce acoperea bratul ei, atarnancl pe
marginea patului, cu sarutari. El adormea in ge-

in lumina zorilor, altul s'adanceste in fundul apei.

Siruri de cirei scutura grei omatul trandafiriu
inflorirei lor bogate, pe care ventul ii gramadeste

nunchi. Visau amandoi acelas vis. Ceruri de oglinzi

in troene; ion UMW' in aer cu Irunze ingreuete

ceara, straturi de stele albastre pe plafonduri ar-

de gandaci ca pietre scumpe, i murmurul lnr implea

gintoasetoate pline de un aer recoare i miresitor. Numai o poarta inchisa n'au putut-o trece

lumea de un cutremur voluptos. Greeri raguiti

cantan ca orlogii aruncate in earba, ear painjeni de
snprald qu -trsqut de pP-o insula pIni la inglul epns

un pod de panza diamantica ce stedeste vioriu pi

transparent, incat a lunelor raze patrunzend prin
el, inverzeste riul cu miile liii uncle. Cu corpul nalt
mladiet, alba ca argintul noaptea true Maria, peste

acel pod impletindu-si prul, a carui aur se strecura prin manutele-i de ceara. Prin huinele-i argintoase ei transpar membrele usoare; picioarele-i
de oinCt abea atingeau podul . ... Sau adesea ayezati inteo luntre de codru coboreau pe ascultatoarele s aluri ale fluviului. El isi rezima fruntea incununata cu liori albastre de genunchiul ei, ear
pe umerul ei canta o pasere maeastra.
Flu vita lat se adancea in paduri intunecate, unde

apa abea mai sclipea din, cand in cand atinsa de

cate-o raza; trunchii padurilor se ajungeau cu rammile lor de asupra riului i formau bolti nalte
de verdeata nestrebatuta. Numai pe ici pe colo
cate o dunga fulgeratoare de-asupra apei. Valurile
rid si mana intunecoase lumea lor albastra, papa
and de odata riul impiedecat de stand si munti s'a
duna intre codri ca marea oglinda a marei, si se

limpezeste sub soli de poti numera in fundui

toate argintariile lui.
Ca sa petreaca inventara un joe de carti. Regii,
reginele si fantii de pe carti erau toti chipuri copiate din basmele ce si le spuueau serile. Jocul

insusi era o poveste lunga i 'ncurcata, ca din

halima, in care reginele sa maritau, regii se insurau si fantii amblan inamorati, poveste caria nu
i mai dedeau de capet pima ce nu 'ncetau apasati
de somn.
Dar somnul ion!

Inainte de a dormi, ea isi impreuna mitnile, i

pe cand stelele albe sunau in aeriane coarde rugaciunea univeriIui, buzele ei murmura zimbind,

plutind cu inaltatele aripi albe I h cu brae de

curcubeu,portale nalte, galerii de-o mamma ca

nici odata. De-asupra ei in triunghiu era un ochia

de foe, de-asupra nebiului nu proverb eu litereIe
strimbe ale intunecatei Arabii. Era doma liii Bumnezeu. Proverbul, o enigma chiar pentru angeri.
like oare de ce omul nu gusta vre-o fericirel
Vecinic semnul arab de pe doma Domnului apreocupa mintea lui Dan, vana-i era cautarea lui prin

cartea lui Zoroastruea remanea muta la intrebaffle lui. Si cu toate acestea in fie ce noapte se
repeta acest vis, in fie ce noapte el ambla tn.
Maria in lumea solara a cerurilor. Si de cate ori
amblau, el ii lua cu el in visul sen cartea lui
Zoroastru i cauta in ea deslegarea intrebareiIn
van angerii, ce treceau ducend in poalele log rugaciunile muritorilor, se uitau semnificrativ la el ;
in van unul ei spuse lin, aplecandu-se la ureche-i:

De ce cauti, ceea ce nuti poate venl in minte?

Altul ; De ce vrei sit scoti din arama sunetul aurului ? Nu-i cu putinta.Dar ceea ce-i parea ciadat, era, ca de Cate ori ei trecea prin minte, ca
angerii sa mearga dupa voea lui, ei inteadevel-, iItr

sa le-o zica, ei implineau alintand gandiriie. El

nu'si putea esplica aceasta armonie prestabilita intre

gandirea lui proprie i viata cetelor angeresti.

Nu vezi tu Mario, cit tot ce gandesc en, Angerii implinesc in clipa ?

Ea ei astupA gura cu mana. Apoi ei sopt1 la

ureche. Cand ploua, toate granele cresc ; cand Dumnezeu vrea, tu gandesti ceea ce gandesc angerii.
In zadar. Mintea lui era preocupata i privirile
ochilor lui man erau atintate asupra acelei porti
vecinic inchise.
A voi sit ved fata lui Dumnezeu zise el until
Anger, ce trecea.

-- Dad nu'l ai in tine, nu exista pentru tine

si in zadar ii cauti, zise Angerul serios.

Odata el ki simp capul plin de cantece. Ase-

www.dacoromanica.ro

SEILMANUL DIONIS

380

menea ca un stup de albine, arfile roiau limpezi,

dulci, dare in mintea lui imbetata, stelele pareau
ch se misca dupa tactul kr ; angerii ce treceau
surizilnd pe Mug el, inganau cantarile ce lui ei
treceau prin minte. In haine de argint, frunti ca
rfinsoarea, cu ochii albastri, care luceau intunecat
in lumea cea solara, ett hnui duki, netezi ca
marmura, treceau kngerii cei frumosi cu capete pi

umere inundate de plete; ear un anger cel mai

frumos ce l'a vezut in solarul lui vis, canta din
arfa nn cantec atat de cunoseut... nota cu nota
eI ii prezicea... Aerul cel alb rumenea de vo1uptatea cantecului. Nthmti sentuul atab lucea to,
ea j6ratecul noaptea.
Asta-i intrebarea, zise Dan incet, enigma ce pttrundea fiinta mea. Oare nu canta ei, ceea ce
gandesc eu?... Oare nu se raised lumea, cum vont.

en? El strinse c'o intunecatA durere pe Maria la

inima lui.Hurmuzul pamntului ardea in salba
ei de margaritare ... Oa re fard s'o tiu na sunt
eu insumi Dumne

Vum sunetul unui clopot uriesescmoartea marei

caderea ceruluiboltile se rupeau, jumaltul lor albastru se despica, i Dan se simti trasnit i afundat
in nemargintre. Riuri de fulgere ii urmareau, popoare de ttmete betrane, vnirea nemarginirei, ce tremura
0 gaud nefericit! aiuri el.Snasmode cmea in mana lui cartea lui Zoroastru, instinctiv rupse mrgeaoa pamntului de la gatul Mariei.
Ea &Idea din bratele
ca o salcie neguroasa
ce'si intindea crengile spre el, si striga cdzend:

nitrate

Dane! ce m'ai facut pe mine?

Si nn glas resuna in urmiti-i: nefericite ce7ai in-

dranut a cugeta? Norocul teu, ca n'ai prommtat

vorba intreagal... Rupt ca de-un magnet in nemarginire, el cadea en fitlgerul, intr'o clipa cale
de-o inie de ant De-odatrt intunericul d'imprejurul
Iui deveni Iinitit, negru-mort, far& stmet i fara
lumina. El deschise cartea, arunca margeaoa si incepa a ceti. Margeaoa cadea luminoasa prin intu-

neric si se desfasurit diu ce in ce. Din ce in ce

mai mare, mai marese luminapanrt o vzu d eparte asemenea unei 1une-0 el coborea cu cartea
sub mana nourii grosi, s'apropi de pament, deja
vedea eulmile strelucith ale unui oras, lumini presenate, o noapte veratica ea aerul blond, gradini

mirositoare i

ii deschise ochii.
El se scutura oare cum din somn. Soarele se in-

alta, ca un glob de aur arzetor pe un cer adanc

albastru ; gradina de desubtul ferestei, in care adormise Dionis, era de un verde umed i recorit
dupa noaptea cu ploae, florile improspetate ridicau
in soare cochetele capete copilaroase i ochii lor
plini de reci i zadarnice lacrime. In casa de peste
drum perdelele abbe erau anca lasate, pnin aleile
gradinei ei visinii i cireti infloriti, salcamii cu
miros dulce trtinuiau caritrile risipite inteo viorie
gi

melancolica umbra.

Fusese vis visul lui cel atel de aevea, sau fitsese realitate de soinl visionar a tool& realitatea
orneneasca ?
Perdeua de vis--vis se dete putin
intr'o parte si prin faldurii ei albi aparn un blond
cap de copila. Ridea.
Maria! sopti el cu inima string).

Perul ei cel blond, si impletit in cozi cadea pe

spate ; o rosa de purpura la tmpla, gura micuta
ca o visina coapta i fata alba si rosa ca raerul
domnesc. Dupa ce risese eine stie de ce?ea las&
perdeua sa recada.

Dart inima lui se contrase cu violenta, caci el

intelese sensul, dar i neputinta realizarei viselor
lui. Acuma stia ca iubeste.La ce mi-a mai trebuit t i asta? grim& el cu sufletul Ain de la-

crimiNu e destula miseria in care am trait

eel putin o miserie farrt de dorinte. Si prima mea

dorinta i poate ultimanerealisabild ! Trasura cea
fina i amara d'imprejurul gurei lui se adanci vdit. Sulietul lui se cutremura la gandirea, crt
nu va pute scutura greutatea acestui amor. Sperant& ? el do putea avea; 0 simtire. pe care n'o
cunoscuse nici odatiti, era ea sa se nascit cu amorul ?

Ea se reivi, surise. De asta data trase perdebele sus si sta cu-o garofit in manut% ei alba si
privea pare-ca pe ganduri in potirul de purpura
al florii. Nepretuita! soptl el, uitan du-se la ea.
Ah! ea trebuea sit fie buna, de ce suridea, de ce?
pi tocmai in fereasta? Oare ea nu'l vedea ? Dar
dacal vedea, dad aceste zimbiri aveau o intentiune
... mica, cocheta, ans6 totusi?Redisp era.

Am sit-i scriu, s'o tog... s'o rog sa nu surida, srt nu-mi ample sufletul de-olvana, dureroasa

www.dacoromanica.ro

SERMANUL DION IS.

ilusiune. Asta

nremi va refusa ea. E atet de

buna; voiu ruga-o, si fie rea.

Cu-o dureroasi, ne mai simtita voluptate el 6i

sake:
Stea,

Saxac de bunuri, Immo* i spirit, inima mea

este atet de bolnava ea o scantee de soarte noaptea, si te iubesc. i ochii ti, topite stele a dimiBetel, privesc atat de adanc, atat de ferice de adanc in noaptea sufietului men, cat te visez yegbind, si de dorm, la imaginea luminei lor sunt
destept.

Poti oare gad simtirea, en care am scris, anger?

.. 0 nu! In viata ta luminoasa nu s'a putut ivi

nici umbra macar a imei dureri asemenea aceleia,
ce-mi nimiceste inima. 0 nimiceste I Inchipueste-ti
ca. dintr'un om en simtire, dintr'o ffin aevea n'ar
rem-me nimic decal o lungi, intrupata desperare.
Ta nu cunosti asemenea oameni. Ei nu pot apar-

331

moasa, esti si mai malt causa nnor crude dureri.

Ah 1 cat esti de frumoasa i cu cat esti, cu atata
mai nefericit sunt, i ca cat sunt, Cu atata mai

frumoasa esti! N'am avut sperante, putin mi-a

'pasat; n'am avut dorinte, nici nna'n lame, putin
mi-a pasat ; de una am fost capabil, de una,
care sa-mi cuprinda toata viata mea, i aceea
nerealisabila, tulOri cat de mare ar fi mila ta,

pani acolo nu se poate cobori. Nu-mi zimbi 1

zimbetul thu m'ar ample de speranth vane. A me
hub). nu-ti este permis, despretneste-me! te rog !
Poate dispretul teu m'ar omen i moartea nu-i
nimic pe langa chinul men de azi. Sirut urma pasurilor tale, murii ei sarnt, pe care au trecut umbra ta, despretueste-me En mt pot sa nu te iu-

besc. Tu nu stii de ce, si nu ti-o pot spnne,

line cercurilor, in care le misti tu. Ei sunt jos.

cu toate astea chipul teu, umbra ce-ai arnncat-o

pe panza gandirilor mele este singura fericire, ce
am avut-o in lume.
/Mario 4. asa-i ca astfel te cheama nu se poate

Cand o inima perduta'n miserie, in apasare, in ne-

sit te cheme altfel... tu!... nail pot zice altfel

putinta de a cultiva simtiri, cad fie care din ele

ki gasese marginile in puterile celui ce le are,
crud o asemenea Mimi si-ar r idica aspiratiunile
pan& la tine, si le-ar ridica Mra vointa, luptand
spre ale nadusl, neputend si le resiste, ce-ar simti
un asemenea om?Intristare? Asta mei intristare!
Desperare? Asta nu-i desperare! E o agonie a suitetului, o lupta yank midi, Mira de vointa. Desperarea
ncide, aceasta simtire munceste. Maxtir este numele
amorului meu. In fie care fibra rupta, este-o nemar-

ginire de dureri; si nu de-odata, fibra cu fibra se

rupe inima mea. Moartea-i un moment, desperarea e tempa,o asemenea sinitire este iadul. Mario !

poti tu sa'ti inchipuesti un asemenea chin, fara

se plangi,de mill nude ingrozire ? De peatra sa
fie o inima, este o margine care s'o miste; de yenhi sa fie un suflet, sunt dureri care trebue sal
indulceasca, si nu e durere mai mare decat a mea.

De ce sunt eu in lume, &ad ta ai fost menita sa

fii? de ce-au cazut ocbii mei pe tine, de ce te-am
vezut? Orb de-as fi fost, de cit amar scapam! De
n'as fi fost de fel, scapam de o viata, chinuita,
pustie, fari de lumina.Floare! cum surizi in gradina zilelor tale, fan a. se stii ca o inima se rape ;
stea 1 cum Inf.:esti in cerul Wu, fara 11,it stii ca
un suflet moare. Si in nestiinta ta esti si mai fru-

Adio ! adio !

Si cu toate ca scrisese, totu0 o speranta de-o

dureroasi dulceata, desarta dar singuri ei ametia

sufletul lui. EL ii inchipue; ea ea va pute 1i a

lui. Ea! toata lumea era cnprinsa in acest cuvent.
Cand gandea, CUM i-ar lua capnl ei de atm in mini,

si i-ar topl ocbii cu sarutarile lui, cand gandea, ca

mijlocul ei cel dulce s'ar pute odihni cuprins de

bratul lui, ca ar pute sa-i prindi manuta ei alba,

sa, se uite la transparentele-i degete oare intregi,
ei venia sa nebuneasca. Ce-i viata? El simtea, ca
o oath langa ea ar plati. mai malt cleat toata
viata. Cita intensiva, dureroasa, ara de nume fefericire inteo (mai, de amor.

i cum i-ar vorbi el 1

Cite numiri ar inventa el, care de care mai indragite, mai fit% de inteles, mai nepomenite, pen-

tru un suris de pe buzele ei, un saris in trecere,

umbra unei fericitoare cugetar2; cata gratitudine
pentru-o privire; cata recunostint.a, pentru-ca ar
lasa un moment degetelele ei dulci in manile lui,
si el simtha pare-ca le trage la inima lui, sa le
fad a simti desele si nemesuratele-i batai,
ar
plange i ar ride de fericire, ea nn copil, ar nebath in urma i vecinic ar visa aceea oara fara
de seaman.

De 'tilde aceasti simtire nemesurata, de nude

www.dacoromanica.ro

sEIMANUL MOMS.

aceastit tresistibila nebunie? El nu-si simtea capul,

nu'i simtea inima, toate se inverteau imprejuru-i
intr'o lmnina trandafirie, parea ca nu vecle dealt
perdele albe si de dupa fie care se ivea zimbind
cu o speriata si copilareasca siretie, capul ei. Ina-

natura.De la eine ai eapelat tu serisoarea asta,

morat iii ea ? Asta ar fi fost putin. Nu in ea, in

casa cea pustie de peste drum ... l'am ve'zut caze'nd ca mort pe podele... eine stie, daca n'a si

fie ce gandire a ei, in fie-ce pas, in fie-ce zimbet,

un inmiit amor. Dumnezeu de-ar fi fost si-ar fi

uitat universul, spre a cauta tut altul in ochii ei

albastrii ; de-ar fi gasit, nu se stie,... cautarea ar fi
durat vecinic. Ctun o iubea! De l'ar fi despr'etuit,
ar fi iubit despretul ei; o idee de ura a ei ar fi
fost cuprinsul amorului lui cat ar fi trait.
Ah! zimbi el c'un fel de dureroasit betie, de-a
put s'o sarut, odata! pare-ca n'as mai vol nimic
in lume... ori st-i desmeni manile, ori siti-i despletesc pru1, ori si-i saint umerii! Angerul meu!
El trimisese scrisoarea. Sta in fereasta nelinistit, pare-ca astepta sentinta de moarte, nu stia
ce se gandeasca, niei gandea ceva, era un amestee fara sir de icoane turburi, imbtatoare. Ahl el
ceruse dispret si spera amor.
Ea se ivi in fereasta. El se retrase dupa perde,
ca s'o Observe. Ochii lui se nscau de ardoare i
sclipeau en o bolnavi dorinta; ea se ivi frumoasa,
ochii ei cei mari si adinci erau plini de lacrimi,
si se uita inaintea ei, in manile unite si lasate in
jos tiind scrisoarea si in fata cu-o espresie indeeisa, inecata de dorinta de a plange, ea un copil
vinovat. El se areta in fereasta, si ochii ei painjiniti de lacrimi se indreptara spre el... adanci,
milosi, plutitori... Ea boti scrisoarea cu mana, o
duse la inima... si... o durere ascutita, cruda
6i ptrunse inima lui; parea ca i se rupe viata,
i se taie in doue inima, 0 negura alba 6i cuprinSe
vederea
s'apoi nimie... mimic. El cazuse cat
era de lung pe podeaoa camerei lui.
Copila fugl speriata din kreastfi.

unde locueste omul acesta?

Lacrimile o inundare si ea se aruncit suspinand
la gatul tatane-su.
Vezi, zise ea intrerupt, acolo-i sermanul... in

murit. Alearga LILL

poate Alma nu-i prea tarzin.

Cum arida el? intrebl belranul, preocupat cunt

se vede de-o cugetare complicata.
0! o frumos I zise ea repede... s'apoi ii musca
zimbincrbuzele.

Se mai ivi ancii un om plesuv si cu ochelari, cu

care btranul vorbl repede i incet ar6tandu-i serisoarea. Plesuvul clatina. din capatilla.
Ei coborire iute scarile si intr'o clipa furl la
casa de peste drum. De si erau amendoi botrani, ei se grabise astfel, incat aceasta trada viul
interes, ce trebuea sa-1 poarte pentru Dionis. Ei
deschisera usa. Dionis era lungit la pame.nt, pCrul
in desordine, ochii inchii cu vehementa. Plesuvul

il ridica incet de la pament si-i desgoli peptul.

Cat pe ce era sa i se rumpa o vena a inimei,
zise el incet. Pare loarte sensibil. 0 bucurie mare
trezint macar... II voiu
Par omori. Nici trebue
cloroforma, ea din lesion sa treaca intr'un sown
adanc.

In vreme ce doctoral (veti fi ghicit, cii plesuvul

nostru biped era doctor) vorbea cu sine insusi, da
din cap, ridica sprincencle si-i urnise ochelarii pe
frunte, tatal Mariei fixa portretul din parete. Explicarea in doue cuvinte : Persoana juridica, care se
afla aeum pe mama ingrijitoare a Esculapului
nostru avea drepturi asupra unei mosteniri. Do-

vezi, erau asemanarea cu portretul si multe alte

imprejurni care mi ne interesaza, legate 'Anse de
originea pant acum obscura a lui Dionis. Destul
ca soa.tta lui materiala din momentul acesta era
schimbata.

Ce scrisoare tii tu in mina, Mario? Si cum

areti tu? Ceti e? zise nit betran prietenos, care
se ivi tocmai atunci in fereasta ridicand cu mina
lui cea fina Nubia cea rotunda a fetci. Ea cerea
a suride, dar atat de dureros i atilt de ingrijit
Arata I ... El 6i desitica cu o dulce sila serisoarea cea mototolita din mani ... se uitA pe ea,
M fata lui se adanci din ce in ce. Ajunse la sem-

El insusi era lungit pe pat. Capul ridicat pe perini si lasat asupra peptului, paloarea cea linistita
si marmorie a fetei contrasta cu perul in desordine. 0 mama era strins apCsata pe inima, ea comprima convulsiv durerea, ce o simtea acolo; cealalta spanzura pe marginea patului in jos. 0 manta
nea.k_rra il acoperea, prin cretii careia transparent
delicatele Fd corectele lui forme. Tatal Mariei se

www.dacoromanica.ro

SERMANUL DIONIS.

pled asufira lui si'l privi Cu pliicere, cu intentie.

Aha I gindi doctorul en iretie.

0 negurii deasi, cenRie ci sclipitoare... apoi

un cer de un etern i albastru intuneric, cu stele
BHA de suflarea noptii, eu nouri incretiti, cu aerul cald... .1 iari, iarlii oraul vechiu cu stradele strimte, cu casele inchircite, cu streinele
inucigaite in lung., i Dan trecea repede prin strade... luna mai artmca cite o dung& prin intunericul bor... 4 intri in casa lui deplin contift despre indelungatele lui vise.
i mi-a trecut prin minte, zise el, acea idee
nefericitrt, pe care Ruben o credea cu neputinra
in capul unui om.
Umbra lui dormea pe pat.
El ceti in cartea lui Zoroastru... ea se scula
incet . . . cu ochii inchikd . . . se sublii. . . . se
lila de prete i se arzil ironici, fantastici, Inngi in dreptul lui.
Dan se simtea bolnav, abitut, strivit sub greutatea cugetitrilor lui. Afari de aceea un fulger i-

hecuse drept prin inimi in vremea ciderei lui

El simtea fulgerul junghiindu-i inima. El se lung:

pe pat i s'acoperi cu rasa... Pe denaintea 114

treceau flute ciudate, pe care nu le vezuse nici
data. Ah! grtudi el incurend voiu muri, aste-s
deja umbre de pe ceea lume. Numai umbra lui
proprie stitea dreapti in pirete, parcit suridea, ei
ciudat 1ave ochi albastri Dracul si te ea, gandi
ei, i umbra mea ii bate joc de mine acuma.
Ua se deschise i intet maestrul Ruben.
Ce pustia maistre, de and ai lisat sa-ti
creasci perciuni i de and porti caftan jidovesc ?

Vai de mine domnule, tie mult! de dud

me tin minte, zise Ruben netezindu-i barba. Dar
mai vend altfel vr'o data lingri. Curtea..veche?

Lingi Curtea veche... e Riven

venzetorul de carti, ear nu d-ta maistre Ruben.

Ruben se uiti lung la el. D-tale nu ti-e bine

Domnule, zise el serios.

Eu mor maistre Ruben ... Uite-te in masa

mea, acolo-s memoriile umbrei mele, a umbrei,

care-o vezi in pirete, scrise de dirt vreme am

fest in luna.
Evreul se uiti lung la bolnav i chitin:1 din cap.
Umbra cdea a D-tale e nn portret, care-ti
:samara, zise el.

383

Maistre Ruben, te-al prostit it'll, de eand nu

ne-am mai vezut, zise tenErul zimbind, ori eu am
fievenit o ffinta superioad magistrului meu ... se
poate i asta.

Evreul s'apropii de scrinul, ce i-1 insenmase

i deschise atarul i &Alt inteadever
de nite legeturi de hartii galbene i vestezite,
legate cu fire de ata albastri... el le scoase, se
uita, la ele, apoi le puse pe masii.In momentul
acesta intrad doi oameni in chilia lui, pe earl
bolnavul,

Dan nu-i mai vezuse. Unul din ei, pleuv i uscat,

Yell
cerce pulsul, cel-lalt vorbia cu Ruben.
Ruben ei arra], lartiile
omul se uita iute prin
fitrit indoeala, zise el pentru sine. De dud
ele
el cunoti? adaose intorcendu-se calra Evreu.
De mult. El cumperi de la mine cirti. In
genere cele mai vechi i tot de-acele, pe can l. nu
le mai puteam vinde nimrtrui in lume. Eu singur
le cumpdram cu toptanul, biblioteci risipite ale

oamenilor betrini, a caror clironomi apoi nil le

vindea pe un pret de nimica, ca hartie numal.
Si'n asemenea &IV el rescolia &an fel de patina
i-mi cumpera cele mai obscure i mai fara de'nteles. Acuma asemenea aveam cate-va vechituri
de astea i venisem sit i le arit, el mi le-ar fi
cumperat de sigur

acuma insii ... l'am giisit in

starea 'n care-1 vezi. S'apoi nici nu Ili mai zice;

jupine Riven, ci maistre Ruben! D-zeu tie, cum
s'or fi scrintit toate celea in capul bietului om.
Bolnavul auzia toate acestea i nu tia ce inteles sit Ii dea. Sunt nebuni oamenii acestia, gindi
el, .1 maistrul Ruben i-a eit en deseverdre din
minti... nu'l mai cunosc. Aha! gituli el in urturt,
hu ant murit i Ruben a venit cii medicii sii-mi
vend& corpul. Are drept... prim schimbirile, ,prin
cari am trecut, corpul melt trebue si Ii devenit
fenoinenal. Dar oare-s doctori acesti doi?
And
Ori e un
pare- ci samba' cu Satana amindoi
om, despirtit in dourt aretiri betrine, cu cari-i
petrece *ireful Ruben pe conta mea
o jumetate
cu_per .1 una pleuvi. Cea pletivi imi pipie pul-

sul i cea ci per se uita la umbra mea, sprtnzu-

rata de un cuiu in pirete. Uite! acuma o desprinde din prete i-o di lui Ruben in mina.
Bravo! maistre Ruben, strigi el, dracii tCi sunt
meteri in desprinsul umbrelor din pirete, i ist

Peuv are sh me ia pe mine ... ciici cum ved,

www.dacoromanica.ro

SERMANIIL MOMS.

3b

joaca pe doctorul in momentul acesta ... Bravo!

bravo! El bitea din palme riznd.
Ruben ei lua umbra si hartiile de pe masa si
esi din cask inchizend en sgomot usa dupa sine ..
Te-ai dus Evreule

te-ai dus i m'ai vendut chi-

nuitorului de suflete, murmura el eo resignatie

duresoasi, reckzend cu capul in perini..
Are friguri.... e in deliriu, zise serios plesuvul.

E noapte
0 recorealit duke petrunde prin
ferestele deschise, si Dionis lungit in patu-i tremura in friguri, cu buzele uscate, cu fruntea piing
de sucloare 1 cu capul gren. I se pare, ea s'a trezit din niste vise lungi, obscure, fiira de inteles
si el piiveste, filet de 'ncreclere in realitate, la imprejurimea lui. Portretul parintelui seu lipsete din
parete, cartile cele vechi asemenea
casa e aceeai, inse mobile noue i elegante, covoare pe
jos, numai patul e acelas. Ciudat, gandi el, din
minune in minune ... en nu mai tiu, ce se 'ntempla

cu mine.Luna reversa tot aural ei in odaea lui

si sub aceasta smaltuire diafana mobilele si covoarele straluceau somnoros i mat; un orologiu
zinganeste incet si subtire in parete i prin mintea lui tree iute, turburi, amestecate toate intinplitrile abia trecute. i toate i pireau vise; mintea lui i parea improspetata, rece, clara, fata cu
mintea, care-o avuse inainte. Din jurul lui dispa-

ruse lumea cea semiobscura a tineretii lui; el

privea la viitor, cum ai privi in fundul unui lac

vorbesc adesea singure

du-se sub soptirile ei.

EL

santi aerul indulcin-

Am fugit de-a cosi deguisata ... tot nie amanau ba azi, ba mini
dihania de doctor zicea c'ar fi periculos pentrm el ... auzi periculos?
Eu nu sunt periculoasi! zise ea restita!Dar claci
s'ar trezi
atunci o attmei... Dormil dormi:
opti ea aplecindu 'si gura pe fruntea
... El
simti o rosa umeda curgendu'i in per . Dar in
momentul acela el 0 inlantuise gatul .... ea spe riata vra sa se retraga, dar bratul lui 4-ar. tinea en
thrie culcata, astfel pe pieptu-i ... El se scull
Lasi-me! zise ea rosie ca purpura.
Dar el o cuprinsese, ei mangaia fruntea ei alba
de-i dete paliiria jos i-i visa sa isvorascii pe umeni

in jos valurile de per blond ... apoi ei ma amandou manutele in manele lui ... ea nu mai resista ... se uita la ele, ei saruta degetele ... ea nu
mai resista ... Mario, me iubeti tu?
1Dar clad nu m'ar chema Maria? zise ea sub
inspiratia unei fulgeratoare malitii.
Cum dar?

Dal dal Maria, zise ea cu glascior argintos,

dar taci, nu ti e iertat sa vorbesti ... nu ti e iertat ... Nu te scnla., ciici asemenea nu ti e iertat ... Ea-1 impinse in perini ... El voia sa vorbeasca, dar ii simti gura astupata de sarutari
El isi inchise ochii ci simtea e inima i se sparge
in piept
apoi iar ei deschise, spre a cuprinde
cu ei dulcea lui sarcinii, cari ridea c'un fel de co-

linistit i limpede ca lacrima. El singur nu-si putea esplica aceasta limpezime a mintii. Isi inchise
ochii. De odata SID*, cumca pe marginea patului

pilaroasa nebunie de zimbetul lui, de surprinderea

si spakaa ei proprie ... de tot, tot....

sect ede cine-va... ei edea pe picioare. Apoi

devenise tesaurul casniciei lui, cand de buna, voea

lor traieu esilati la v'un sat spre a se iubi departe
de sgomotul lumei, Maria intra de data in salonul incalzit i luminat numai de razele rosii ale

imti o main). duke i mica pe frunte. El deschise

ochii pe jumetate. Veal un baeat cu fata ovala7

palida, cam slabita, perul de aur acoperit de o
palltrie de catifea neagra cu margini largi, imbraeat c'o bluza de catifea, care cuprindea strins de

Adesea in nopti lungi de earna, dupa ce ea de mult

jeraticului din camin, intra imbracata ca baet,

tan colan lustruit mijlocul cel mai gingas din lume.

Ochii lui Dionis pe jumetate 'nchisi nu tradau, cA

ca in iloaptea aceea cand se vezuri pentru antaia

oara in apropiere. Membrele ei svelte in bluza de
catifea neagra, aceeasi palarie en margini largi pe

el vegheaza. Ii privl in intreg, de la capul inundat in aur pan la botinele micute, ce stecleau ra-

perul ei blond si piciorusele cele mai mici din

lume in botine barbatecti. i ea s'apropia de el.

dioase pe covorul inflorit.

Manutele-i albe si transparente ca ceara contrastau cu manicele moi si negro ci astfel se priinblau
de brat prin semiintunericul cilduros al salei; din
cand in cand isi plecau gura pe guru, din cand

Ah! gancli el i inima se cutremura in el, este

Maria!
-Dar odorul I ea era. Vorbea singura

fetele

www.dacoromanica.ro

SERMANUL DIONIS, POESIL

in cand steteau inaintea unei oglinzi cu capetele

rkimate -timul de altul, i rideau. Era un contrast
pliticut:

fata lui trast si fink diu care nu se pu-

tuse and sterge amaraciunea unei tinereti apesate

ci remasese and inteo trasatura de nespuse naivitate in jurul gurei, lAng fisionomia oval, ratunzita si alba a ei
chipul unui tear demon langt
chipul unui anger, ce n'a cunoscut nici odatiti in-

lului me deguisez cu vetm caftan, cred a relua

adeveratele mele vesminte. Am fott in totdeuna
surprins, ca nu pricep curent limba araba. Trebue
s'o fi uitat.

M. Eminesem,

P 0 ESII

doiala.

Done vorbe conclusive. Cine este omul adevrat

al acestor intemplartDan ori Dionis? Multi din

lectorii nostri vor fi cautat cheia intemplarilor lui
in lucrurile ce'l incunjurau; ei vor fi gasit elementele constitutive a vietii lui suiletesti in realitate:
Ruben e Riven; umbra din parete, care joaca tin

rol atat de mare, e portretul cu ochii albastii; cu

disparitiunea acestuia dispare ceea ce yeti fi indemnati a numl o idee fixa; in fine, at firul causalitititii in mitina, multi vor gandi a fi ghicit sensul intemplitirilor lui, reducendu-le la simple vise
a unei imaginatii bolnave.

Fost-au vis sau nu, asta-i intrebarea. Nu cumva inderetul culiselor vietei e un regisor, a carui
esistenta n'o putem esplica ? Nu cum-va suntem
asemenea acelor fiiguranti, cari voind a representa

o armata mare tree pe scena, incunjura fondalul

si reapar iarasi? Nu este care omenirea istoriei
asemenea unei astfel de armate, ce dispare intr-a
companie veche spre a reapar in una noua, armath mare pentru inclivithil constituit in spectator,
dar acelasi num6r marginit pentru regisor. Na sunt
acethtsi actori, desi piesele sunt altele ? E drept,

ca dupit fondal nu suntem in stare a vede.---i nu

s'ar put, ca cine-va traind, sa aiba momente de-o
luciditate retrospectiva, cari sa ni se para ca reminiscentele unui om, ce de mult nu mai este?
Nu esitam de-a cita cate-va pasage dintr-o epistout a lui Teophile Gauthier, care coloreaza oarecum idea aceasta: Nu totdeauna suntem din tara

ce ne-a vkut nascend si de aceea cautam adeverata noastra patrie. Acei, cari sunt fiticuti in fetid acesta se simt ca esilati in orasul thr, streini

agit dminul ler 1 munciti de-o nostalgic inversa ... kr fi uor a insemna nu numai tare dar
chiar i secoltd, in care ar fi trebuit sd se petreacd esistenta /or cea adeveratd

...

385

M011.
Cofiti, strachini i ulcele,

Insirate stau la porti,

Si 'n cofiti luminarele:

Azi e zioa celor morti.

Mosii azi au mast mare,

Pe saraci mortii hranesc;
Curge vinul prin pahare
Mortii azi benchetuesc.

Dar in timp ce fie care

Face pentru mortii afi,
Asta mill trecetoare
Ce se uita de cei rei,
Mai sunt morti uitati de lame,
Nime la ei se gandesc:
La morminte fart nume
Al meu vers eu daruesc.

DUIENICA MARE.

Astazi este serbatoare

E Duminica cea mare,
Serbatoarea cea cu tei;
Pe la streqini crengi s'anina,
Schimba casa in grAdind.
Sbor prin frunze fluturei.

Imi pare c'tun

trait odatri in Orient si cand in vremea carnava-

Fetele in serbatoare,

www.dacoromanica.ro

POESIL

386

Pe insula cu nuferi, pe trestia )1fri1ta,

Se joaca doue presuri doi sburatori de balta;

Fulgaesc ca o ninsoare

Pe verde* in campii;

Pe deasupra sboara, tree retele in rend;

Naghitul se rotete i tipii cand i cand.

Sar in joc stergare albe,

Rid la soare mil de salbe:
Ochii rid de bucurii.

Senin curat e cerul,abea veutid athe,

Ear trestia pe balta se mica se mladie;
Furnica pe sub ape un sir de petisori,

Ear betranii la o parte,

La pahare ii fac parte,
*i multi ani ii daruesc.

Apusul i privete cu ochi schnteitori.

Din papura cea verde o broascii verde sar,e

pe oglinda apei se face un cerc mare
Si cercul mereu creteapoi pe nesimlit
Dispare pe un luck' de raze mit.

Ca'i Duminica cea mare,

Cand au teii serbatoare,
Case le cand infrunzesc.

Dar ce s'aud, ce glasuni, ce papte es din balta?

Prin razele de soare de-odata se arata

Doi faguri de viata, doi muguri iubitori,
Doue copile albe, cu sin de dalbe flori.

LEAGINUL.

Glas ingeresc s'aude cantand cantare dulce,

0 mama lin adoarme copilul ei la sin ;
cantecul de mama un dulce somn aduce

*i tot mai lin ea-i canta i'l leagana mai lin.

El cand i cand ingna, apoi el tace... doarme,
i dulce el Yisaza, surkle dragalas;

S'ar zice ca un anger pe alt anger adoarme,

Sau crinul ca adoarme pe sin un flutura.
and ochii el deschide, de gura ea-i lipeste
Un mar alb ca onietul de lapte roditor;
Ea-i di merul vietei i dulce ea hranete,
Copilul ei cel fraged cu duke laptisor;
Placa e sinul mamei, gustos ca fericirea...
Si. cahl e acel lapte, ferbinte ca. iubirea
Eintei iubitoare !ah ! dulcele amor
Drept inima deschis'au a laptelui isvor...

Copilele frumoase, voioase rizetoare,

.

Volocul cel cu pete ii trag pe mal la soare,

apa oglindete albastre bucurii,
albastrul, forme albe,copile serafii.
Camesele lor ude de sinuri stau lipite ;
Sub alba tesetura se alla taiuuite,
Dulci forme de iubire, rotunde neluciri.
Comori de frumuseta, de albe fericiri.

Ear soarele patrunde prin inul cel subtire,

La peptul care poarta fragi tineri de iubire
El pune flori de aur pe sin copilelor,
calduros i duke serutii (Au kr.

TARINI.

'farina e verde ea un verde laur,

Si graul un luciu cu pete de aur ;

APUSUL SOARELII.

In purpura, i aur, apune sfantul soare,

El serutari trimete la fie care Hoare!
Apusul scanteeaza de roze aurii,
apele albastre devin trandafirii.

Ciocarlia sboara pe cerescul plaiu,

Citntit bucuria en glasuri din raiu.

Sub tufar pastorul cautand umbrire,

Fluent din finer doine de inbire ;

www.dacoromanica.ro

POESIL-REVISTA BIBLIOGRAFICA ESTERNA.

387

REVISTA BIBLIOGRAFICA. MEWL.

Cosaii pe vale coasele-ascutesc:

Mute sub cute, Oe zingamesc.

Apoi toti se scoala, in rend se iOrd,

A lbr mandre plete ventul le resfira;
Fclie prin fire,coasele cosesc,
Si pe a lor urme brazde se lungesc.

Boii trag capite,stoguri nesfit*te

Se zaresc pe culinea unui deal cosit;
Venjoase tepoae, coarne ascutite,

Jules Verne. Cinq semaines en ballon.

Aventures du Capitaine Hateras.
Voyage au centre de la terre.
De la terre A la lune, et autour de la lime.
Une vine flottante et les forceurs de blocus.
Avertures de trois Russes et de trois Anglais.

Vingt-mille lieues sous les mers.

Toate aceste votume formeaza o serie

intreaga de scrieri, pnblicate de a. Jules
Verne (editiuni ilustrate, grand in 8 chez
I. Hetzel, editor, 18, Rue Jacob, Paris)
sub titlul atrAge"tor de Voyages extraordinaires. In adive'r autorul imbratoazi in
cercetArile sale universul intreg, descriind

Sus mereu arunca fenul twit.

Pe-un ogor o filth secera i (luta,
Ventul o seruta i in cer s'aventiti;
Graul in manunche se aterne jos,
Un flutur pe soare s'alintrk voios.

in mod interesant i instructiv tot odata

cele ce tiinta modernA cunoate despre cer,

pAni'ent i mare. Speram ci aceste scrieri

vor gAsi i intre Romani cetitori numeroi.
Guizot. Histoire de Frarce, racontde a mes
petits-enfants, 20 volume, dessins par M.

BUSUIOCUL.

0 dulce copilita cu ochi de viorele,

0 nalucire alba' cu doue albitistrele,
Cantand antare dulce, citutare de noroc,
Pe sinul primaverei culege busuioc.

Ea leaga busuiocul cu rop de matasa,

Si descitintat il pune cu dragoste la sin,
A lui menire este s'ajunga ea mireasa,
Si traiul ei sa fie ferice i senin.
Frumoasa e copila i alba i balae,
Ca luna cea balae pe stralucite zori ;
Si fluturii de aur pe-altita ei stau ploae,
Prin burangic subtire se ved doi fritiguori.

Fedce de cel eare o va lua sotie,

Si dulce legana-va a ei copilarie ;
Si-i va'nflori gurita sub serutari de foc,

$i sinul ei cel teller cu flori de busuiocl

A. Beldieeanu.

de Neuville, librairie Hachette, Paris.D.

Guizot a publicat deja de, cAti-va ani volumul I, a istoriei sale, care a avut on
mare succes in Frantia. In ea se gAsese
toate calitaile ilustrului scriitor, care, de
i ajuns intr'o vrAstA inaintatl, a pastrat
toata vigoarea spiritului set'.
William Hepworth Dixon. La Russie libre,
traduit de l'Anglais par Emile Jouveaux,
librairie Hachete, Paris.Meritul acestei
cAr# consistA mai cu saml in descrierea
vietei sociale, a institutiunilor, curiositatilor i a particularitacilor imperiului rusesc,

atat de putiu cunoscut. Aceastit carte ne

interesazA cu deosebire pe noi RomAnii,
care suntem vecini cu Rusia, i care ne
ocupAm atilt de putin ca sit cunoatem aceastd tail, a cAria stare se asamina in
multe priviri cu starea Wei noastre. Din
cunotinta ei putem trage multe invAtAturi
practice, i imita multe esemple bune 1
folositoare.

Paul Poir. La France industrielle, I

vol.

Hachette, Paris.Titlul aratA ce poate cuprinde o aseminea carte: un studiu succesiv i o espunere metodicit de toate industriele ce posedA Frantia, mai Antai industriele preparatorii, apoi cele ce contribuese

www.dacoromanica.ro

388

RI:VISTA BIBLIOGRAFICA ESTERNATRADUCERI DIN ANDRE CHEN1ER.

la alimentarea omulai, in urma industriele

imbracamintei i a toaletei, acele a locuinCei i a mobilArei, in fine indnstriele care
satisfac trebuintele intelectuale. Cartea e

scrisi intent' stil placut, uor la cetit,

cnprinde numeroase informlid interesante 1

folositoare.

Francis Wey. Rome, Paris, Hachette, 1872,

in 40 2 edicion.Dupli toate cele ce s'au
scris Nina acama asupra Romei, din toate
pnntele de videre, 1 in deosebite epoce,
cartea de fati presinta cel mai mare interes. Ea e scrisa pentn majoritatea publicalui care nn se compune numai esclusiv
din archeologi, artisti sau devoti. Autorul
espune i adunA, sub o forma p Itrivita
pentrn WO, resultatele studiilor celor mai
none asnprn antichitatilor romane, asupra
crestinismnlni primitiv, a renaterei i a

capodoperilor de ori ce natura, tare fac

din Roma capit ila intelectuala a lumei
Louis Figuier. Les races humaines, I vol.

in 8 Hachette Paris.Aceasta carte are

de scop de a popnlariza, de a aduna rezultatele cunoscute i de a-le espune cu
chiaritate i en metoda. Alaturea en creatorii invacati i at adanci analiti e bine
a esiste i de acesti vulgarizatori care se
insarcineaza sa dee multimei tiinta dup.
mesura putintei ce ea are de a o primi, sa
faca a cireula adeverurile i descoperirile
folositoare tuturor spiritelor, fara pompa
de eruditiune, pacatal obicinuit a celor mai
multe carci de tiinta.
Le Chanoine Mouls. Les mysteres d'un vech,
scenes du Jesuitisme et de la renovation

condaire, studiu foarte insemnat, de Paul

Janet ; les socites de credit, de Bailleux

de Marisy ; les origines de la formation de

l'empire Bysantin, de Ludovic Drapeyron,

articul scris cu privire la lucrarile mai
noue a d-lui AmCde Thierry; Antaia parte
a mini articul asupra lui Dezosthene, de
Georges Perrot.

POESII.
Tradacere din ANDR CIIEMER.

Idila I-a.
Orbul.

0 tu ce porti sagete de-argint stralucitoare.

Si care domne0i astazi in Claros roditoare,
0 Apolon Smintee *), o zeu ocrotitor!
Condit cu indurare pe-un orb rAtacitor!
Condu, 0 nu retrage de-asupra-mi maim ta,
CAci fag tine,-Apolon, de sigur voi pica.
Aa, duios, batranul 'adese suspinand
Canta, 0 'ncet de-alungul pAdurilor pa0nd

Si slab 0 m sprijin, sermanul se pun

Pe stancele infipte ce'n cale intalnd
Acum resunau codrii si valea 'n departare
De jalnice accente si jalnica cAntare
Ne-auzite glasuri, duioase armonii.
Trei mandri phstori tineri, ai insulei copii,

Pe cari 'i desteptase a canilor latrat

Se scoala, alerg iute spre termul inspumat ;
Zeresc pe orb, urmeaza uimiti 0 ascultancl

chrtieune, 2 vol. in 12 Bruxelles.A.ceasti scriere publicati d'Antii inteun jarnal din Bordeaux, a fost confiscata, urmArita i condemnata in Mai trecnt de curtea cu jud din Gironde. Ea descopere toate
abusurile, scopurile i aqiunile sectei je-

Si canii (Ie la turmA cu grijd 'nlAturancl.

suitice. Din nest punt ea nu poate fi WI

interes pentru noi, care ne vednm de o-

SA mi fie el, oare, cerese locuitor ?

La coapsa sea atarlia o lira sfArAmata
jar voacea sa duioasa, de echo repetata
Incinioraza, muntii, dumbrava 'n departare;
Tresare cerul, marea, la dulcea sa cantare."

data amenintati de jesuici.

La _Revue des Deux Mondes, din 15 Noemvrie, cuprinde urmatoarele articule: l'Entrevue des trois empereurs a Berlin, de St.
Rend-Taiilandier; o frumoasa nuvela Frinko

Balaban" povestire de moravuri din Galicia; les Reforms dans l'enseignement se-

Apoi, toti-trei, de Onsul, s'apropie wr :

Si eine este oare batranul dilator
Si orb 0 fara sprijin, de ani impovorat
Ce-aici, pe-aceste termuri, furtuna-a-aruncat?
Ce frunte maestoasA 1 Ce nobil muritor 1

*)

Smynthe era numele nnui templu rAdicat lui Apolon

in cetatile Tenedos si Chrysa. De ad numele de

Sminteu ce Omer dit lui Apolon in mai multe locuri

din Odysea sa.

www.dacoromanica.ro

TRADUCERI DIN ANDREA CHENIER.

Asa s'intreb pastorii i orbul se opreste

pasii lor i Firnte, asculta... s'ingrijeste
bi Inca i speranta acum il incunjor;
Ei tinde-a sale brate i cere ajutor.
Si. nu te temi, aice, strein nefericit,
Intimpina pastorii; sa, fii bine-nevit!
}A

De esti sub corpul ista de lut

pi

peritor,

Al Greciei iubite vr'un zett ocrotitor,

Atat ne pare Rona cereasert fata ta!

Iti vom cladi altare i imne iti vom data;
Ear, dad esti tu numai, betrane calator,
Fiinta pamenteasca, un simplu muritor,
Un om certat de soarta, de soarta prigonit

Pe care-acum furtuna aid a asverlit;

Te linisteste 'n suflet, cad cei ce locuesc
In insula aceasta cu bine te primese.
Streinul i sermanul la noi nu se insultrt
*i inima. 'nstristata aice sit asculta;
La ori-ce suferinta, la di si ce dureri
Noi dim a noastre lacrimi si-a noastre mingiteri;

Dar... duke 'ti e taintarea, iubit esti tu de zei,

De ce an stins ei dara lnmina'n ochii
Copii, cod vocea voastra e tinera pi limn
. tuvintele aceste durerea imi alina;
Sinteti i buni i mandri i intelepti in sfat
..L'atata indurare eu nu m'am asteptat!
Dar, stip ca'n lume, omul sarac, desmostenit,
End in ris se crede, se crede prigonit.
_Cu zeii nemurirei se nu m'asemenati
Divina lor natant in mine insultati;
Si frmitea mea sbarcita, s't perul meu albit
Eterna asta noapte la care 's osindit
, Cereasca origina nu pot ave... priviti:
.,Sint om, i inert unul din cei mai amariti.
Cu vr'un pribag in lume, serntan i cersitor
..De stip sau de cunoasteti; c'uu orb ratacitor
_Cc fratilor intinde cu frica mina sa
ccluia eu numai me pot asemena.
n'am facut in lume, si fapte n'am comis
,.Ca fapta ce comise sumetul Tomiris
.,Ce merse.... sacrilege, cu-atita 'ncumetare
Lui Febus sit dispute cumma de ern:tare;
Nici ca Edipu, odati, gonit d'Eumenide
N'am pedepsit asupra-mi incestul paricide.
.,Dar cei a tot puternici in cer si pre prtment;

Acum la betraneta, and plec in spre morment ;

Mid fruntea mea inclina adanc gandirea sa

Mud moartea i durerea ineep a m'apasa;
Mi-au rezervat in totul, mi-au rezervat ei nfie
Esilul, lipsa, foamea, i vecinica orbie.

Ei bine, atunci primeste, respnnd pistorii, eata:

Si vree 'n grablt cerul si schimbe a ta soarta"
*rn gluga lor de caprit ce negru straluceste
Desleg a lor merinde, aduc ce trebueste;
*i care mai de care, cat poate mai pripit,
Ei varsi 'n abundenta, pe bratui obosit:
Si eas, i pane alba, migdale i masliue
Smochine dulci ca mierea, i hrana pentnt

cane

Ce sta lungit de trait, la el duios citand

$i hd, i mod de foame, si.-abea mai resutland;
Caci, de veslasi, in nava, fusese el oprit
flu numai, cand departe, pe orbul a zerit

S'a aruncat in mare i. cat puti 'n spre mal,

In not pe orb urmase, sermanul animal.

*tieam eu c'ades soarta ii schimba-a sa rigre

Salut a voastra mila si-a voastra indurare!
Copii plini de blandept, lui Joe scmnpi copii

Fence de parintii ce au astfel de hi!

Veniti dar mai aproape sa pot en mana Inca
Atinge fruntea voastaiti ce nu o pot vedea
Lisati-me alaturi, i intre voi srt sed
Frumosi sunteti cu totii... imi pare ca ve ved...
*i blanzi i voacea voastra in inima resuna
Placuta e virtutea ce glatii incununa!
Sit cresteti dar cu totii si fruntea se 'naltati
Precum se 'naltrt bradul pe muntii departati;
Precum vzui, odatt, in Delos cand mersei
Copii, aveam atuncea htmina'n oda mei!
Un arbor al Latouei, a lui Apolon muma
Trecutau de atuncea de ani i ani o suma...
Parintii vostri-atuncea abea erau nascuti
Din voi cel mai in vresta, o suta ani trecuti
Ar numera acume; al mumei voastre sin
Nu alaptase ituciL.. si en cram betran.
Atunci pornind pe mares. din locuri departate
In Delos me oprisem si sfanta sa cetate
.Taproape de altarul lui Apolon de piatra
Vezui un arbor mare a carui creasta nalta
Parea ca 'nfruntit nerd si-a crivetului vent
Cereascit harazire, minnne pe pantent!
Ca densnl voi sii cresteti, iubiti i recpectap,
r*i tari, mladite mite din voi
inaltati!
50

www.dacoromanica.ro

1/4it

TRADUCFRI DIN ANDREA CHENIER.

31J0

Asa sa fiti in lame, asa e de dorit

De oara-ce sermanul, i orbul prigonit,
Si eel cara de sprijin, i cel ce nimic n'are
De voi sa priimeste cu-atata indurare.

O tu, cel mai in vresta! te pune langa mine;

Protege, tu, pe orbul; el se iucrede 'n tine.
Dar cum? ptin ce minune, pe termul ist desert;
Din care tara-anume, betrane intelept!
Sosesti acum aice? caci e flirting mare,
N'auzi cum geme cerul i unda 'n departare?
Negutitori din Cume cu densii m'au luat
Caria este tara de unde am plecat;
Spre Grecia pornisem, mergeam... inteun noroc
Si cerc i pentru mine, o patrie, un loc,
Si zei mai putini aprigi, i zile mai senine
Ciici, pen la moarte omul, asteapta tot mai bine.
Dar, cum vezuri cruzii, ca n'am nimic de dat
Din nava, flira mil, pe term m'au aruncat.

n'ai cantat din lira, Man armonios?

Un singur sunet numai, i glasul teu duios
I-ar fi plata pre densii cu-asupra de mesura
Mei voacea ta-i divin, divina a ta guru..
Copii, privighitoarea cu glasul seu urr
Putut'a se'mblanzasca pe uliul rapitor?
Bogatul este josnic, avar i insolent;
El banii lui ii cere, n'asteapta un moment;
El are numai dorul, plecarea lacomiei
*i ride de dulceata i gustul armoniei.
Vezindu-me atuncea de densii parasit

Si

singur, avend numai toeagul men cioplit,

,,Cu greu, pe malul marii, tarana miscatoare,
Avend in urma valuri i stancele 'n picioare

Mergeam... cuin merge orbul... incet i pipaind

d numai de la Joe scapare asteptand.
Dar auziiu indata pe termul de la voi
A. turmei sberat dulce, talanca de la oi.
Atunei de bucurie, eu lira mi-am luat
zeilor puternici un imn am inNaltat

Lui Joe mai cu sama, ce-i zeul bunatatii

$i zetil fericirei, s'al ospitalitatii.
Atunci, me crezui sigur, ceci voi v'apropiati
Si canii de la turma cu grija 'nlatnrati.

Parinte, zic pastorii, e dar adeverat

Ca lumea-i mai rea astazi, ca totul s'a schimbat;

*tieam c'odinioara poetul ciind ciinta

Ca tine, i-a sa voace iii aer resuna
Se inblanziau i leii i tigrii ne 'nblanziti

Si-i serutau genunchii plecati i umiliti"

Asa, ca densii barbari!... s'acuma me;nfior....
Ne calla noua-aice, pribage cersitor,
Si orb ce esti ... ne canta, ctici dna mt-i ciinta
Ti-e oarba mintea'n crieri cum este fata ta;
Ne veseleste'n cale . pe zei vei multumi"
Strigau cu insolenta. Mai bine voi peril
Ziceam in mine insumi. Mi-am stapanit mania.
Ei indoiau insulta i risul, infamia;
Mi-am stapanit durerea i 'n suflet am taut
Pre zeul resbunarei in pept am retinut.
Amenintari, insulte, primiam in de-ajuns
Dar n'am cantat nimica, nimica n'am respuns.
O Cume, eu te blastem, de oara-ce ai tei fii
Au insultat poetul ti-a lirei armonii;
De oara-ce de densii, zeita Mnemosinii,
A. fost batjocurita cu muza mea divina;
Viata lor si moartea uitarei sit remide
Al vostru nume-aice. in veci sa nu se stie ..!
Ohl vino, poet vino, cetatea-i langa tine
Amica-ti va fi tie si muzelor divine
La masa noastra 'ntinsa de bunuri inclircata
Si fagurii de miere si vinul bun te-aqeapta,
Si local pentru tine si mandru nou vestmant
Pe-un scaun te-asteapta cu tinte de argint.
Ear sub coloana alba de marmura frumoasa
Se alit atarnata o lira-armonioasa.
Uita-vei tu, aice, trecutul dureros

Si,

daca 'n cale-acuma, rapsod ingenios,

,,Ne vei canta tu none, cu voacea ta divina,
De Joe cantari demne, ce inimile-alina
Vom zice ca Apolon, el singur ti-a dictat
Asa Mi111111i frumoase i dulci de ascultat.

Da negresit, sa mergem; dar unde ne alum?

Copil ce duci pe orbul pe ce pament calcam

$i-a caror oameni tart?...

Sa nu te ingrijeti
E Sicos fericita pamentul unde esti.

E Sicos cea frumoasa? o Sicos, te salut!

De done ori, in viap-mi, pe-aice am trecut
De done ori avutam la tine fericire

www.dacoromanica.ro

TRADUCERI DIN ANDREA CHENIER.

A focului principin, a apelor clatire,

Lumina 0 pamentul, a omului menire;
Deertul acest mare dintre pament si cer
5i fluviile 'ntinse ce es din Jupiter;
Proorocii si arte, cetatile 'nfratite,
Amorurile inca in chaos saver0te;
Intai, divirnil Rege, Olympul, Semizei
Si lumen zguduita c'un semn din ochii sei;
A zeilor puternici rezbel inverunat
chiar de a lor sange pamentul inundat
Iar regii tinend sfaturi; resboinici in micare
Si pulberea i noaptea avendu-le'n picioare;
Si carul ce ucide; eroii inarmati
5i stralucind departe pe campii inchicati
Intocma cum se vede pe-a muntilor spinare,
De focuri limbi aprinse arzind in tremurare;
Si caii de rezboinici cu coamele zburlite
Lovind pamentul aprig cu negrele copite;
Mai muff preste oaste, vitejii alergand
Cu alti viteji la arme tin dusmani navalind.
Apoi resboiul lash' i intra prin cetati,
Descrie legi, moravuri, s'a pacei bunittitti;
A oamenilor munca, recolta 'nbelsugata,
Dar, in curend descrie cetatea 'ncunjurata
Soldatii pe parcane, victim la altar,
Asalturi, foc, omoruri, sotii ce piling amar;
$i mumele in doliu, si fetele 'n robie.
Pe-urma iar prtstorii i turmele descrie
Si sacerea bogatd, i fluerul ales,
Si cantece, si mese, s'a viilor cules,
Si flautul, i lira la dant indemnatoare.
Apoi indatit schimba: a ventului suflare
Aratii, i Oceanul sit turburrt cumplit!
El pe vesla0 arunch, in fundul nezarit.
Apoi, in sinul uined a unei stAnci senile
El chiamd, cu multimea, pe-a liii Nereu copile
Care 'n curend s'arata pe-a marii suprafata
glasul ce s'aude le este de povata
Spre a zbura la termul Troadei navalite
Pe fflotele Elene, aici intrunite. *)
Apoi deschide Stixul i ripa criminala
Pe semizei aratd, campia d'Asfodald;
palcuri de fantome: brttrani ne-mangdeti
bohiavi; juni in floare de moarte sdcerati
Ce eri erau speranta pdrintilor in lume

Si masa 'nbelpgath. i bum), priimire.

Da, te cunosc pre tine, eu Mier te-am vezut

Parintii vostri And, copii, m'au cunoscut!
Ca voi cresteau atuncea; ear eu me bucuram
De soare, de lumina, eu rozele-admiram
Eram puternic, june, la lupta cel ante
Copii, aveam atuncea lumina 'n ochii mei.
La dantul de resboinici, la luptrt intreceam
Pre toti, intreaga lume atuncea colindam;
Vezui Corinthul, Argos, si-a sale frumuseti;
Vezu-i si Creta mare cu-o sad de cetati;
A liii Egiptus termuri manoase am vezut,
Pe Grecia anticd mai toata-am cunoscut!
Dar vai, pamentul, marea, si anii i durerea
Au stins in corpul ista viata si puterea.
Din visul tineretei atita mi-a remas:
O lira sfitramata si jalnicul meu glas.
isa grierul singur in umbra cu verdeata
SA, ma'ngde pre sine c'un glas plin de dulceatii.
Copii, dar este timpul s'incep al meu pean
Cu Joe voi incepe , inaltul suveran:
O tu viata noastra, o soare luminos
Ce faci din toate 'n lume un tot armonios!
O tu ce cuno0i totul, i toate le prevezi
Putere nepetrunsrt ce lumea guvernezi;

Si tu Pdment, si Fluvii, Adancuri, si tu Mare

Si voi zeitati n egre cu'ascunsa resbunare
..Primiti a noastra ruga, si voi Olimpiane
.,0 muze mult iubite, o fiice suverane!
Priviti-me din naltul I ocas dumnezeesc
.,5i reversati asupra-mi al vostru liar ceresc.
Oki, far (Ie voi in lume nimic nu-i cu putintd

Si de la voi ie omul putere si stiinta." *)

Frmeaza: si Maul anticul covris
A codrilor pe munte inchin a lor frunzis
Incet si in cadenta. i turmele pastorii
5i calea inceputa drumetul, cAlatorii

Le lasit i alearga cat pot in jurul seu;

Asculta cu uhuire, s'inghesue mereu;
5i zinele ascunse, Silvana de prin scorburi
Divinitati cdmpene i Faunii din locuri
Umbrite, alergau uimiti i ascultand
Sullarea lor grabita in pepturi retinend;
Ctici, prin intinse spuneri de cantece rezlete

El esplica a Mimi inlantuiri sum*:

*

Iliada. Cart. II.

*)

Iliaila.

Cart XXIII.

www.dacoromanica.ro

3?i1

TRADUCERI DIN ANDREA CRENIER.

Sff2

Tar astazi zac in umbra 0 plaug pe a lor mume.

Si prunci in fasa inca, sugari multime multi
Fecioare pregatite pe mane pentru nunta.
Dar, o &Ind, o riuri, o munti, o stanci cmnplite!

Dar, pen a nu da inca, Drias a s'aruncat

Pe cadruped un arbor de fer i impnat
Cu flacari arzetoare... i eadmpedul tipit
Sit clatina in spasm
apoi de-a-alurgul pica:

De frem6tul acela v'auuceti voi amiute,

Ce ve cuprinse-atunce in Lemuos cand spimea
De penza nepatrunsa i child ve povestea
Cum s'impleti otelul in fabrica divina
Si cum esi reteaoa i trainicii i fina
Ca penza nezarita Arahnei cei fricoasa
In care-apoi inchisa pe Venerea frumoasit? ')
0, cum thebana mina, Niobea-insultatoare 5)
Schimbata fu 'nteo clipa in stanca plangetnare?
cand amar descrie, c'un glas plin de iutala
A tristei Aedone durere si gresala 3)
Cum, mastiga do slid, pornita 'n resbunare
Pe Itys el ucide, apoi in desperare
La zboara, filomelii, ti'n codru departat
Pen astazi inca plange, sermana ne'ncetat!
Apoi cu vinu 'n cape eroilor el varsa
Puternica sementa de Neupetes ce Iasi

Piciorul seu loveste pamintul genatmd gren

Pamentia ce de-acmna a fi mormOntul eu.
Cu bratul seu puternic Nesus resturnand masa
Ucide pe Evagru, Cirnel, pe Perifasa;
Piritous ucide pe Antimac, Petreu
Pe Cilar pantanogul, pe negrul Mac.u,41
Ce poarta pe-ai sei umeri o triplit 'nvalitoare,
De pei de leu de densul uci;i la venetoare.
Sub urna de arama, antica, urieasa

Yirtutea sea de-a sterge, uitarii de a da

Durereit 'n lumea asta, i reul d-a curma; 4)
Apoi culege fioarea ce Moli se numeste
0 care or-si-unde pe urn intelepteste; 6)
Si bautura face din pacinicul Lotos 6)
Din care, daca soarbe, un om cat de duios;
*i patria ii uita, ii iuta negresit

Parinti, copii, sotie 0 tot ce a iubit.

In fine-Olympulu, Ossa, padurea din Peneu
Vezind stropit cu sange banchetul d'Imeneu
In noaptea cind, plin inca de yin i veselie
Pe-amicul sett vezuse, Thezeu, cu bucurie
Ptimind la a sea nunta poporul monstruos

A fiilor din nouri 0 crud si numeros,

l'u nevoit sit smulga sotia ltd mai goala
Din a hd Eurit brate nervos si'n ametala.
Pititous, atunce, cumplit in resbunare
Leimdu-si arma 'n miinit recneste cu 'nfocare:
TA0eaptil acum infame i tradator ce esti,
Aftontul meu cu snge tu trebui se plittesti!"

0 stand. sta de splijin cc veacuri iiifiunfase:

La densa se repede cu glas ingrozitor
Si iute o disloaca sumetul Bianor;
Dar Hercul el surpriude si cum era plecat

El simte c'a sea tiha 0 cried au zburat. Hercul cu-a sea maciuca cladeste in trofen:
Pe Lycotas, pe Clanis, Demoleon, Rifen
Rifeu, a carui coama, rotata, lucitoare
Avea de mostenire a norilor splendoare.
Dar Eurinom doreste o lupta indoita
Coci lupta ce sustine ei pare marginita
Batend cu infocare armura in Nestor.
Atunce Helops fuge; iar sprintenul Crantor,
La goana-lu iea din-urma i Eurinom l'opreste
C'un frasin plin de noduri grumazul ei loveste.
Thezeu, inse, revine de sange plin, nenvins;
El, pe altar cum vede un mare plop aprins
I-1 iea si i-1 tranteste pe coama'i incordata;
De crestet i apuca c'o man& 'nfuriata
L'oboarit, 0, citud striga, in gura sea deschisa
El moartea napusteste cu flacara aprinsa.
Acum altarul este cu totul desertat
COci, toti aici, cu arbori aprinsi sau inarmat
$i vaile i codrii departe clocotesc
De lupta lor cumplita, de bocet femeesc;
Pamentul sa resimte de unghia ce-apasa,
Resboinicii la moarte alearga, sit indeasii,
vasele sfarmate, iar in vezduh s'aude
Amenintari cumplite, strigari, injurii crude.

Odysea Cart 8.

0 Iliada Cart 24.

Odysu Cart 17.
Odysea. Cart. 4.
0 Ibd. Cart. 10.
Odysea. Cart. 9.

Asa desface orbul prin siruri de-armonii

Imagini indraznete i sfinte melodii;
Pastorii el asculta la el duios catand
Mareata sea figura cu totii admirand

www.dacoromanica.ro

IRADUCERI DIN ANDRE CHENIERVOCABULARCL ISTRIANO-ROMAN.

Profet plin de mirire, de bunuri cuventate!

Si cerc sa tina minte bogata sea ciintare

Din peptul seu cit cu-atilta 'nbelsugare.
Actin], de pretutindeni prn calea sea sltiind

,.A nectarului Ospe, poet armonios

A zeilor discipin, cu mndru glas duiost
.,Din cinci in cinci ani, zioa, sosireitale-aice
Cu jocuri ne'ntrerupte noi vom serba ferim

Femeele, copiii, barbatii alergiind

verguri, i resbomici cetatii mandra Hoare
ese inainte purtiimi in mfini stalpare.

Spre a fi o zi vestiti pe lume si in cer

In care noi primiriim pe mai ele Omer.'
A. Kamm

Oh! vino, poet, vino, cu totii strigh ei,

Remiii la noi aice, in insula remiii:
,Oh vino, poet, vino, si intrfi in cetate

Vocabular Istriano-roman
din manuscriptele ml

IOAN MAIORESCU.
(Urmare).

c'nee, dada, tat. Se zice mai peste

tot. In satul Gradigne se zice tialfa.
Tatg i mama se intrebuinteazi numai in limba pruncilor, ca la vechii
Romani. (Veer).

ciapter, plur. ciaptere

si

ciapteri,

peptene. (Ilaarkamm).

dice, cici, mazare menuna, ceea ce

Banalcnii Millen cicerica. (kleine
Isrbsen).

dicer, cleerg, plur. deed, cicere, 'carat, pur, nefalsificat. Se zice mai ales de lapte, de yin, etc d. e. lapte
cider, lapte nefalsificat. Usitat in Jejune. (rein, unverfalscht).
eimiter, plur. cimitere, cimitir, loc de
ingropat mortii. (Friedhot).
eine!, ea la noi. (flint).
cinturin, plur. einturinc, brett de piele.
(Ledergurt).
dada-4 vid. seioclg.

cismg, plur. cisme, cisme mai incite_

(Stulpstlefeh.

citer, pion citere (c se pronuntii in

acett cuvat intre cc 0 f), finer, in
Jeiune, untle-i mai zic pisc o uarlt
Yezi supealii. (Hirtentliite).

amid tine loc de adjectivul mult. D. e.

eludii omiri, multi oameni, se fam
vir ciudg, se face vin mult, (vie/).
eindesc, a cindi, cindit, (se construeste
in forma reciprocal), a se rair, (sich
wundern).

ciur, ea la noi.
civil, eivilii, plur. civili, civile, cult,
cultivat. elegant. Limbo vonstri e
mai civilui, imi ziccan Romanii din
Istria. Asemene hid zisera mai de
=he ori: Ei (Dumneavoastra) euvinti

in limba noastrg mai civil ea noi.

(gebildet).

doicil, plur. cioice, cotofang, tar* in

Valea Arsei ; ear in Jeiune sloicg.
(Elster).

eioarg, plur. cioare, cioarii, (pasere).

(Krithe).

cirl, cin. (Abendmahl).

Ore, eine. A cal zic rar, dar inteleg.

(wer).

cireva, cineva, ca la noi, si nu in loc de

nhnine ca la Traco-Romni. (jemand).
drib, plur. eiribo (slay) insemneaza in
Jeiune test, pe cand ceilalti in loc de
test zic foghorn, si cirib in loc de
cratit. (Pfanne).
cir, a elm, cirat, a cina, (s.tt Abend
es

Map

darter, plur. cIaftcri (germ.), stanjin.

(Kla fter).

cleste, cicstele, ca in noi; au numai in

Jeiune; ceilalti cliste. (Feuerrange)clie, cleste. (Feuerzange).
elopot, plur. clopote, ca la noi. In
Schitazza svon i suon. (glade).
clostru, plur. clostre, monfistire, claustru. (Kloster).
enigg [slay.), carte. (Buch).

coed, coadil, plur. coazi. condo, cold.

Crnto coad, foarte cald. Zic mai rar
i cad. (warm).
coadg, plur. coado i
(Schweif).

coanitg, V. canitg

www.dacoromanica.ro

cozi, ca

la noi.

391i

TOCABULARUL ISTRIANO-ROMAN.

eobet, plan cobeti, uliu, erete, herete,

copacin, plur. copse!, (in Jeiune) arbore, mai ales arbore teller. (Baum).

herdu. (Habicht).

eoe, a coace, copt, ca la noi. (braten).

eocia, plan cocii, caleasca, trasura mai
nsoara. (leichte Kalesche).

eocos, plur. coeosi, ca In noi, mai usitat e cocot, ca la Traco-Romani. In

coper, a coperl, coperit, coper. (zudecken).

copita, pier. eopite, copita. Ferec copita, potcovesc. (Hufe).

eoeot, v. cocos.

corb. plur. corbl, ca la noi. (Geier).

cordon si cordela, plur. cordele, cordea, pantlica. (Band).

eodrn, plur, codri, munte. La Jeiuneni

corn, plur. come, corn de bou etc.

innate pilduros. (Gebirge).

col, pier. coie, coi, ea la noi. v. si bose.

Alta insemnare n'are. Pentru arborele

corn an dren. (Horn).
coromac, plur. coromace, ciiciuhii si palane; comanac. In Valea Arsei poartit
numai ciiciule. Forma e ca a teranilor

Schitazza inse numai coc. (Hahn).

(Bock).

cop, coje, plur. eoji, nu numai pielita

de plante i frupte, ci i pielea de
anirnale

si de om. (Rinde, Schale,

Haut).

MI, mat& Rota n'au, desi roticilli

rotill, i rudulI, fara, indoiala din
dial. ital. de acolo: rotola i rodola.
(Bad).

eolae, plur. colaci, ca la noi. (grosse

Kringeln, in Oestr. Kolatschen).

explare, articulat colara, plur. colAri,

articulat colarle, colarile, margele,
atat iru1 intreg, cat i una cate una.
(Perle and Perlenreihe).
eolitrin i eolerin, plur. colirini, guler. In Jeiune colir. (Kragen).
eolarita, colarice i colaritye, margea
mica, margeluta. (kleine Perle).

cola, decolde, lprecoleft, cu tonul pe

a final, cola s. c. b. Se zice mai ales in Berdo. (davon, daher, hierdurch).

eolir, plur. colire, in Jeiune, guler. V.

eolarin. (Kragen).
eelo, decoll, precolO, o final accentat,
colo, deacolo, peacolo. (dort, von dorther, dortdurch).

molar, plur. colure, coloare. Au 0 farba. (Farbe).

eomarac, plur. comarace, in Schitazza
i Jeiune, pe &and ceilalti zic eoromac, palarie, comanac. Vezi acolo.
(Hut).

camper, plan comOri, in loc de en-

din Romania Munt., nnmai cii e de

peslit, nu de piele. Coromac e corupt prin transpunere de silabe din
comarac, cum zic cei din Jeiune i
Schitazza. (Hut, Kappe).

cos, a cose, cusut, ca la noi. (ndhen).

cos, co, paner. (ICorb).

cosi, plan cose, coasa. (Sense).

cosel. ln loc de cocosel. (Hihnehen).

cosita, plan cosite, ca la noi. Per pletit in cosite. (Zbpfchen).

costo, plur. coste, costele. ca la noi.
(Rippe).

cosulea, in Jeiune, camp. (Hemd).

cotri, contra, v. ciitri.

cotrb, contro, V. cAtra.
cot, plur. cote, (de mani) i cott, (mesued), ca la noi. Usitat numai in Schitazza. Ceilalti au cuvet (lat. cubitus).
Vezi acolo. (Elle end Ellenbogen).

ere:1sta, pier. creste, ca la noi.

(Ge-

birgskamm, Hahnenkamm).

crelutU, plur. crelate (slay.), aripi.

(Flfigel).

crep, a crepa, crepat, se zice de moartea animalelor; de albine inse zic ca

mon (Krepiren).

cresc, cresti, creste; a creste. orescut, ea Ia noi. (wachsen)

crije, plur. criji, cruce. Tamolin in Schi-

tazza irni zise: ()null e mai mare

eonfinese, a se conlini, confinit, verb

drac decilt dracul, cii duel fad

crije, de dram scapi, de om nu

reciproc. Ne coufiniin, suntem vecini,

scapi. Cuventul in forma aceasta s'a

metru, la Jeiuneni. (Gevatter).

locunle noastre se marginesc unul

intfaltul, se hotaresc. (an einander
grenzen, Nachbar sein).

eonfin, plar, confine, teritoriu determinat al unei cornune, hotar. (Grenze).

eonghie, canepa. (Haut).
eonop, funie. (Strick).

contra, contro, v. ciita

eopleel, plur. copied, in Jeinne ca la
noi (Bdumchen).

tinut 0 la noi cu carjea, pe care se

razima oamenii in biserica 0 care are
forma crucii. In latinitatea eyului mediu vine aceasta variatiune a cuventului crux in amendoue insemnarile,

adeci si de cruce 0 de

carje de

razimat. V. Dufresne advocem crux

(Kreuz)

crosne, crosnele, subst. pier., resboiul

de tesut. (Webestuld).

www.dacoromanica.ro

VOCABULARUL ISTRIANO-ROMAN.

crude, adv. foarte, prea, tare. Ie-s sau

ie stun crudo bliinntnd san M-

393

om de custiintg, om drept, om onest

(Gewissenhaftigkeit).

Mind, eu stint foarte flmnd. Vezi i

cuscru, cuscri; coscrg, cuscre, ca la

biro i crut. (sehr).

crung, plur. crane, cununi i coroang.

noi, usitate pretutindine, afaril de Berdo. (verschwiigert).

cuin, plur. euini (ital. i franc.) perina. (Poister.).

(Kranz, Krone).

crat i cruto, foarte, ca nota a superlativului. Ma in Istria proprie: in

Jeiune an e cunoscut.
cu, prepos. ca la noi. (mit).
cuadrilit, plur. cuadrilo, lespezi de
piatra, i teracote pentra a(ernut i
invlit casele. V. lastru i tern. (Steinfliesen).

cuc, a cuca, anat. culc. (lege nieder).

cnc, pasrea cue. (Kukuk).
cucare, culcare. (das .Niederlegen).

cnfesc, a mai, Mit, a se nimeri, a se

potrivi. Se construete in forma reciproca: nu se cufesc urii cu oatH,
nu se potrivesc Unil cu altii. (zu einander passen).

cubesc, a cuhi, cubit (slay.), a ferbe.

V. fermesc. (kochen).

cnib, plur. cuiburl, ca la noi. (Nest).

culeg, a culege, cules, cn la noi.
(sammein).

cumetrg, plur. cumetre, ca la noi, ins

numai in Schitazza, ear in Valea Arsei, unde exist& curnetra, nu se afirt
cumetrit, ci botra. V. acolo. (Gevatterin).

cumetru, plur. cumetri, ea la noi. In

Jeiune comOr. (Gevatter).

compar, a cumpgra, cumparat, ca la

noi. (ICaufen).

eumpir, plur. cumpiri, cartofi, crampeni. (Kartoffel).

cunTat-g, plur. cunTati, cuniate, cumnat. (Schwager).

cunTu, plur. cunTe, cui, cuie (in Banat

cunin). (Nagel).

canon, a cnnonte, cunoscnt, ca la

noi. (Kennen).
cupg, vas de lemn pentru msurat, cupit
de lemn. (Holzkanne).

cnptor, cuptorlu, plur. cuptore, cuptorte, cuptor. (Backofen).

curajen, curajos. (muthig).
curai, curaj. (Muth).

cutit, plur. cntite, ca la noi. (Messer).

cuvet, plur. cuvete, cot (de la lat. cubitus). In Schitazza cot. (Elle und Ellenbogen).

cuvgnt i cnvint, plur. cuvinte, ea la

noi. (Wort).

cuvint, a cuvinta, cutintat, vorbesc,

cuvnt. In Istria proprie isa e usitat vorbesc, in Jeiune ans se ail. N.
B. Istrianii mai des decit noi fug de
imutand pe e in i (reden, sprechen)cu volg bung, voios, vesel. theiter, gutwillig.)

vezi Z.
Daeg, conditional, ea la noi (wenn)
D'ancea, de aici. V. ancea (von him)
Dap, a ditpa dgpat, adijp. Au i adgpt
dar e mai usitat dap. (triinken).
1),

dar, dar, darg. Be Oa mai ales in Jejune. (aber.)

dna si day, a da, dat, ca la noi (geben).

de, a) de. ca la noi, b) din

tti

dintre,

d. e. trel patru de ei, trei patru dintre

ei (von, aus).

decilt, ca la noi; e mai usitat ins en

in aceasta insemnarc (a(s, bei Vergleichungen: mehr als).

decolea v cola.
decolb v. col&

de fang, 0 de foarg. De afari (von

aussen her).

de jos, de jos, de desupt (von unten

her, unter.)
de la, prepos. ca la noi. Se zice i dila
(von).

de larg, departe. Aa zice toti in Istria

proprie; numai in Jeiune zic departe
ca. noi. (welt entfernt.)
demgreatit, dimineata (morgen, frith).
demboc, demboaca, plur. demboci dem-

boace adunc, afund. Apg demboaci,

carat, alma, curati, curate, ca la

noi. (rein).

curbit, plur. curbe, curt* femeie prostituitg. (Hare).

curet, plur. curoti, pieptar, veste. (Weste).

cur, plur. curl i curnri. (Arsch).

cus i cuz, bucatica; ur ens do pare, o
bucaticli de pane. V. bobici (Bisschen).

euOlinta, i cuscHnta (amndone pronuntrtrile), in Jeiune, contantit. D. e.

apit aduncg. (tief).

de'ncea, de aici, v. ancea (von hien.

de'nde, de unde. Uncle singur, nu-1 an
(woher).

departe, departe. S'a conservat numai in

Jeiune; ceilalti de larg. (weit entfernt).
de searg, ea la noi (heut Abend).
desupra, deasupra (dariiber).
d'IcIA, de aici (von hier aus).

diferontit, mai rar diforIntl, diferin%

(Unterschied)

www.dacoromanica.ro

VOCABULARUL ISTRIANO-ROMAN.-BIBLIOGRAE ROMANI.

SSG

dila v. dela.

doe, due i doue, doue. (mei weibl).

din, in Jeiune, ca la noi (aus).

dincap, de rost, pe dinafarti, diu me-

dol, dof. (zwei mannl.)

doizeci (uu doue-zecD, 20. In Jeitme
doizeci, treizeci, patruzeci, etc. (swan-

moric (aus dem gedachtnis, auswendifp.

dinte, plur. din1, ca Ia noi. (Zahn).

dirapoi, dinapoi (hinten rckwdrts).
dirente, divainte (vorne, vorviirts).

divertesc, a diverti divertit, (ital. divertir-si), a petrece. (skit unterhalten).

dolAndesc, a doWndi, dobendit, ca la

noi. (erlangen).

BIBLIOGRAFIE ROMANA.
.31oliese.

Mizantropul, comedie in 5 acte (1966)

traductiune in versuri de G. Sion. 100 pagine.

Pretul 1 1. 60 bani. Bucure0i 1872.
'Stefan Reagoe. Prof. la liceul din Bar lad. Gramatica Roman elaborata p. uzul scolelor. A II-a
editiune. Pretul 1 1. 20 b. Bucuresti 1872.
Stanescu. Caluguirita din Cracovia a II-a editiune
pretul 1 I. 50 bani. Bucuresti 1872.
Aricescu. Flori de la Tusnad. Bucnresti 1872.

Paul Bata,- lard. Les derniers travaux relatifs

aux Bohemiens &as l'Europe orientale. Deposit
in Bucuresti la libraria Soccec et comp. Pretul
1

L nou_

A. Tabacopol. 0 casatorie in Romania si misterele imei familii. Pretul 1 1. n. Bucuresti 1862.

A_ F. Asaky. Calendarul institutului Albina diu
Iasi pc 1873. Pretui 2 1. n. Iasi 1872.
Plana Oralului 13ucureqti. Text frances. Pre-

tul 2 L n.
N_ Crapeleanu prof. la gim. din Ploesti. Aritmetica Elementara p. uzul scoalelor de ambe-sexe.

Librar. Soccec et. comp. Pretul 1 1. 50 b. Bucuresti 1872.

Calculd esact al dobanzilor sitple. Libraria

Ioanid si Soccec. Pretul 1 1. n. Bucuresti 1872.
Th. A. Paschides direct. instit, Elen din Buc.
Manual epistolar de posunar. Pretul 1 1. n. Bucurqti 12,72.
Dr.. Chabadeann. Anatomia microscopica p. uzul
lacultatilor (1e Stiinta si medicina. Bucuresti 1872.

A. Bajor. Rezbelul Franco-Teutonic. Partea a

zig).

dore, a dure, durut, i dorut, a dure;

Se construete ca la noi in mod reciproc i neutru (schmerzeno
dorm, a durml, durmit, a dorml. (sel(lafen).

Apel din Iasi. Esplicatiunea Codicelui civil Roman

cuprinzend peste 200 coale in 8-o. Fascicula I-ia

si a II-a pretul opului intreg 20 1. n. Iai 1872

Filimon Ilie. Curs de drept civil. Brqura I, II
si III; a IV sub presa. Pretul 4 1. n. fie care bro
suet. Bucuresti 1872.
C. Eraelide. Esplicatiunea teoretica i practica

a codicelui civil, vol. I, al II-lea si al III-lea sub

presa. Pretul 10 1. u. volumul. Bucuresti 1872.
G, I. Pe.sic. Maimalul judecatorului de instructiune. Un volum 8-o. de 210 pagine. Tipografia
G. Chit et Comp. Pretul.... Craiova 1872.
Dr. Poporiei Al. Billie lui Ercule sau scaldele
de la Mehadia. Un volum in 8-o, pag. 181, cu 4
tabele litografice. Pesta 1872.
T ran s il ran ia." Foaea asociatiunei transilvane
pentru literatura i cultura poporului Roman pe
anul 1872. Brosate intfun volmn, pretul un galben.
Brasov.

Arhicul" pentru filologica i istorie de T. Ci-

pariu pe anul 1871-72. Sibiu,

Iosif Vulcan. Novele 2 tomtui, pretul 1

fi.

20.

cr. Pesta.
Cavaterii noptii. 5 tomuri man, pretul 3 florini.
Pesta.
,De nude 'nu este reintoarecre." Un tom, pretul
60 cr. Pesta.
Chr, Zanesen, Se. Pastia, A. I. Gheorghin. Proectul de banca comunala. Tipogr. D. Gheorghiu,

Pretul 2 1. n. Iasi 1872.

Nonumentelc strabunilor Romdni. Un volum 8-o.
in 12 coale. Bucuresti 1872.

II-a. Libraria lul Paul Ceslar pretul 3 1 50 cr.

v. a. Gn.t. 1872.
Kugen Filipesen -Dubdu membru la Curtea de

(Va urma).

ORESPONDENTA.

D-lui G. R. Foefani. In forma e cored lucrat

dar fara inspirare: proza in versuri.
Red.
Tipografia National

Redactor, lacob Neyruzzi.

www.dacoromanica.ro